r. trHSEtrE& EffEATA. GENERALESAYE

Pfoteza total5 este o piesd proteticl cu ajutoruI cdreia se inlocuiesctoli dinlii ahsen{i de pe un maxilar .qi;; ;f"d ii*CI:1f,"pir"i"fr#"j-;il:mdxilar modifica_te esenfial de starea.'d; A*i"1i" toiria. -------- - --Proteza totald este mijroaJ'de #atam;*; ai-J;Ir,ljei totare. E

\\-{\--\-Fig-. 1, ?ulburfiri fixitln*:mic* $rredenta{ia tota}& himxaxil*r&. ltficp**rarea ' etaittlui inferlsr al feiei,

s-. rourIl*r;rtiv crE *taiul xr:ediu,

-

tulburdri d,e fanfiie __ pierderea dinlilor modificd tubul fonic re-prezentat de cavitatea bucalir, ia,r limba nu mai intElneqte suportul pecara se sprijind "la emiterea ttnor consoane numite dentale. Instalareamodificdritor de fona{ie se face treptat, da.r devine caracteristicd odai6cu disparifia tuturor dinlilor:

---- tul.burdri psihire -

rnodificdrile de mai sus, dar in mod. deosebiicele fizionomice care trddeazi starea de edenta!.ie qi rnarcheaz5 imb5trA-nirea, preocr:pi intens pe pacienlli edentali total. Acestia sunt triEii, de-primafi, t^reptat se instaleazd o labilitate psihici marcat5, intre alteleop.rin lipsa de in{eiegere qi colaborare in timpul tratarnentuiui.

il. CAMPUL FROTtrTtrC EDEN?A? TOTAI,',

Cdmpul protOtic cuprinde totalitatea lesuturi.Ior c.u care proteza vinein contact. Aceste lesuturi sunt: crestele alveolare, bolta palatind, mu-coasa ce acoper5 aceste formaliuni, mucoasa fundurilor de sac vestibu-lare gi linguale, precum Ei mucoasa situatd la treeerea dintre palatul durqi patratul moale. Aceste forma{iuni sunt puse in evidenld la examenrilciinic al pacientului eclentat total, stabilindu-se valoarea,lor. Examina-rea rnodeluh-ri Cazului respectiv ajutd la evaLuarea unor structuri alectmpului protetic.

CAmpul protetic edentat total este rezultatul pierderii dinlilor qi eunor modi"ficdri consecutive. Astfei, procesul alveolar in eare s-au situatdinfii se restructureazi devenind creasti alveolaiS catre, pe masura.tre-cerii fi.mpului, suferd procese de atrofie Ei rezorblie accentuate in condi-fiile neprotezdrii. Modific5ri apa; qi la nivelul cortdilului mandibular qi

Fig, Z, trIoditic5ri ale condi-Iului mandibular $i panteituberaulului articulan:

a * la-dentat; b -

la,eden*tatul tr:tal.

ffi pantei tutl:ercu'luluis&- se apiatizetr* (fig.

articr-ilar el cavitAHi gLen,oicte, forrna{iuni carez). Ile aserxenea unghiu]. manclibuiei cl'evine

3. R'?*cfii**r,qa aaraghie-iuiEIrtst,d!fouEef

"

contact qi care cuPrindeneutr5 la nivelutr funCr-r*zr:nei ,,4h" (fig" 5). im

tinrti::ai

ttt:

II

desci'lis (rig. 3). ,Carnpt T ptotetjc se ln:parte in ci.oua uoge:i er;sfi d,e sprijin Cu - Car"e prCte Z& vine tnd,L

cnestele alrreotrare +i Po'Ita paiatind !.fiq- 4li-*

zann" rte rnen"$inere cere cupritotg IYlucoesarilor rle sac vestibulareo linguale Ei Ia nivslulaceast* zon* se situe.az| n:arginile protezei.

Fig, 4. Zona rle spri$irx& c&rmp'*Iui Protetic"

nefavorahiiii.Crestele favorabile se lnscrlu in sec{iune

lateral clt haza qi inallirnea de 10 nlm qi

Fig, 5" Hona de Elen*{inere a ffifuBui Sre-

tIIlIlF

Elementele c6mpului protetie Po! prezenta varialiuni de ioyry gi vo--'l"C p"u""rn +i p"fri""ruitt5li specifi|e. Din acrexte motive trebuiesc cu-noscuie,in arn5nunt.

CftESTELE AI,VEOLSRE

Crestele alveolare srint reprezentate de proelni*lt*.I"- intraorale aleoaselor maxilare. ag to"*a dL potarcav5 qi-sunt rezultatul restruetulnrii;;;Jil"ii"

"uo*r.; p;;**Ior ilveolare. Pot prezenta fory4e qi volum

dti;;#. Aittel, poi ti mai proeminente, rnai pr'r{in proe^minente, Eterse*"

"fri* aisp#r-ite -1ta

rnandiUUal. Forma crestelor poate fi favorabil5 sauin fcrma unui triuughi echi-

cu, coeln& rotund5 {fig- S},

Fig. 6. Creast* alve.*Bara ayorabi3&:a

-;;1ir-ine sagital*; b secligne frontald"

'i

It

I!Il

T

"&\*-*F,1,rt"\*-/

Fry. 7. Cr*ast;aatvep!,ar& dtlf*rmr* Eame*

IarE"

Cresteie nefavorabiie suutcele strbliri cte forrni 1*":h:,1-llte^.-ii: 'lterseffe. ifl-r;" n"suti; ltig, U1 irr acee'a".-si categori*,.:,rlrl incluse crestele eui"frtl*u inegail rezuitiie'in urma unor eitraclii laborioase insolite depierderea sulistanlei osoase (fig' 10)'

Fig. tr 1, Taabe- .$r*zitate 8ft8- 1

xitarH" ffffi

Extrernit5lile distale a1e crestelor alv-eola,e- sunt reprezc'ntat-e de tube-rozitaii ra rnaxita;1?,i;.ili +i'ee t,rr:ercuiii.pirityli ia mandibtim (fig' 12)'

Iuberozitatea maiilar6 poate fi voluminoasfr in sens sagi'ta1-sau trans-versal, poate p"*;;;;;;

"'oty* :redus (fig-. 13) sau poate fi stears6

1fig. 14). n*Aro"iJ;;; Trp*ii1l" lor poaierli, cauzatl de paroclontopaiii

E'ig. X.#, Creste &1*v#Gl&re irtegale"

sau ext::aciii laborioase-?uberculu]" Piritorrn face

U3 ante::iaar5- Pe el se inserd

FiS. 1?".- ' TubercuBpirif*rtEI"

parte ciin c*rnpu1 protetic mandibuiar pria-ligainentutr pterigomendibqlar' I

Fig. S. CreastEstegatlvS.

Fig, 14. ?T}urcltrit${i E&3-xilare:

k) * ;tears6'

Fi.g. Ii. Cr"eastE -*?IY*q$'}fir& 6teitls*"

tgtti,i

tiTTf,.,\i;-'lr*-**-,-"-"+ry-rf"'s-'-*L.*LL.r.*r,^-- L-l

r-gr- ,4

-fit

Fig. 1"3. Tuberozit$li[E]exilare:

a + voluminoas* ins,ens sagital; bvoluminoes6 in sen:itransversal; c

t:

I

Ii

I

FiS, X5. Fresiusli osEur,.ttrepriliuate in t+talitate decrs,stele ilEve*Iarff v*I&ssi-

n$&$er

Fig,. Lfr. Presiuenroc'la;rale desc*rtnrjLi-$e de are.ste ia[t'cc*

lare reduse.

I'uSerozitatea rnaxilari qi tuberculul piriform sunt '''zone biostaticet'*ru * ra,Zorb foarte lent datoriti unei structurdri osoase cleosebiie'

Crestele alveolare bine reprezentaie au rol in stabilitatea orizontalit"

protur*lor. De"asemenea ele preiau cea mai mare palt1 a presiuniior;*i;r;l*.-I., cazui crestelor bine reprezentate, cu suprafali ma1e, presiu-arite'octuzale'sunt transmise d-e, proteze in perimetrui oferit de cresteitig. tfi qi sunt bine suporta,te. in cazul -cry1teio5 alveolare oblice,. cu su-ffii"F'rldus5, presiunile ociuzale avAnd direclia verticalS sunt descom-;;;;'J. pfu""iil"'ofrfi"*,ttig. 16), au un efect'nociv, acceleriind airofiaEi nu sunt suPortate.

Crestele .alveolare lamelare qi cele Eterse, int"llnite indeosebi Ia n:rur-dibr-tl5, nu au capacitatea de a suporta e1:.*iYllu-ocluzale'

Foarte raq, tq fata hllglral5 .

a mandibuLei, in zarr? prernolarilor, seafii torusui mandibuiar Ae"torrn5 relativ circularl Ei de mdrime diferita.

EOLTA PALITTINA

Eolta palatinE formeazi peretele superior a} cavitdtii bueale.' T-a edbn-tatul total, }:o1ta p;i;ii;t forrneazl 9 Rarte a campului protetic maxilar,marind suprafafa-'acestuia. in afar6.de aceasta, este de remarcat cd atro-d;;*"binnuen1aproteze1orestedernic5importan!5.

Bolta palatinl: este forn:atd din apofizele palatine ale oaselor,maxi-i""" .rrrite^pe iinia medianl in \3 anterioare gi lame1e onizontale a1e osu-ffi p"#;;'ii-r i;'i*oorttttoira (fig. 1?). Poate avea diferite forme: adflncd

Fig. g?. C*gtlpsmeltte9e h'e}$iiPaLatiffie'

I

afiIf'l*,

Fig, ?8, F*reEae aB* bt>ltii glala-tine:

e * a*jf,ncii; b Piat*; c #me

iI?

I

II

-/

d

II

in 713 n:e{lie. niuccasa este relativr,eir:l creste lcr alveaiare n:tu coasa esteanterioard' qi n:edie, clr gro,s,ilrre variai:iI5s5 intre S,5.*1 rnrrl;

sr:blire +i aderentd cle ss. La ni-asem&r:Staare ce}"ei ctin trelrnilbde la i:acient la paciei:i, cr_rprin-

Fig. 23. Mucoasam*hit6,

I

-

in 1/3 posteriqarS, in dreptul molarii,oir, mucoasa este neted5. cu-prinde glande Ei fesut submucos in strat gros. Din acrest motiv are o re*zilieniE de 1,5-2 mm.

Mucoasa'care acoperl crestele alveolare are o grosime qi o rezilientitiiferita Ia maxilar qi la mandibula. La mandibulS rezilien{a este de 0,8--0,4 nrm.

Tuberozitatell maxilard qi tuberculul pirifonn sunt acoperite de mu-coasd aderentE.

Zana de mucoas6 neutrd sau pasiv rnobii5 se afIS la periferia canrpu-iui p:rctetic unde mucoasa fix5 se rdsfr6nge spre cea mobild. La'mu*itrar:se aft5 Ia nivelul fundului de sac vestibular qi 1a nivelul zonei ,,Ah( si-ru.ltii de-a lungul trecerii de la palatul dur la palatul moatre (fig. 2i). Zona.*,{hs pcartE acest nume deoarece poate'fi pusd in evidenld pronunlar:d

fiIl

.Ti!t

t

Ett

IIIItt:

il:

:

IIr:h

Fig. 23" Eona ele EErtr-c*esh neLetre [a rtrr&E]-

diberlE.

$}!nlul -o,Ahtt. La .mandibuld zol1a mucoasei neutre 'se afll la. nigelulfundt{ui de sac vestibular qi lingual (fig. Z2).

-_.

zana de mucoas.a ryobiH "ufrinab f,rucorsa care acoper6 buzele, obra-jii, r'5lul palatin qi ptanEeul bucat (fig'. zB). Aceastd -;;;;A:-nu faceparte din 'cdmpul protetie, dar fiind iituada i:r afara ri*it"f"r ;rtut;

l\Iucoasa mobild se inser5 la nivelul rnueoasei fixe p,rin frenul buzeisuperioare, frenul buzei inferioare, frenul H*tii qi -lu"iour*'ll*t""r}*situate in zona premolarilor superiori qi inferiori,- plt

"*d"iJ rvestifu,lar aI crestei alveolare.

b\Fig, 21. Soura de rmueoas5

rleEh* la mexlfar:a

-

vedere sagitalii;b r,-edere transversal{.

ECentatia tatal5cuprinct stadiile deedentalle subtotal5

T{ELATEA EHE EH]tE,qXELAEAse instaieazd lent Si Flogresiv, in etape succesive careSf*qlatig p3rtialS redLtlS, ecientalib" **Uana fnrins5,

Ei in flnal, edenta,tie totald. * ' .-11

I7It{J

lJ

Irr' ,**, extracliilor dentare, procesul alveolar at dinlilor se. restruc-i,r.;;d;;;;;;-il;*i#;.iiir, in cazul pacienlilor denta{i, in ma-rea majoritate ;;;;il"t, dinJii- qi poo**e1e-'alveolare de Ia mariiar gimandibulq se afII i* acelaqi pr*y,=-i"3tiu tt**iia ortodenfie.cu ortoal-veolie (fig) Z4i. ;;;t;tii totafi' de data -recentE, 'crestele alveolare seattd in,:acela$i #",;;"l-,qoiiu merrlinandu-se.i{ie:.25}. ulteriar, ata'o-fiarnruii1ar.*ruiqi;l,,Jib.,t"iseproduce.inmoddiferit."- ;;;;;i;;,';;;;i; este mui ai"eniu.ula pu,^versantul vestibular alcrestelor qi pe coama acestora, unde se al6 oi,.sp.ngios' In urma acesteiatrofii, rezult5 o micEorar*', .r.,-rtui maxilar, atrofia fiind centripet5 sauconcentric[ (fig. 26).

:,ilr:i,l

n

,l:!l

!t,:.1

rri

i oir nfir ,ste mai accentuatS. pe versantul lingual a!Lamandibuli,atrofiaesten - + -acestei".uJuto. Ei

pu coalna acestr:ra, unde se afl6 os spongios' ln urmaa,trofii rezult'

" ffi;;o;'ut""i"i *a"aif'"lar' atrofii tiina centrifug' sau

excentric6 ttig. 27).;:'ffiI'i*ii;t direrite, raportul diltre .T::tt1."y::if: -., 1*:ur"ii"ffi i#iff;"0*:'ii;+,'Il"J-*""1":11itTi'*'ffifil-i:'"T*:Xifu'ffi1?ffi i,[*}iilT;;;.$,e.,.1.-liT,Tl,aff;?*,?}X;*YS fr? #'ff,iil- *?; i;dffi; L"iuti*"*31"s::*I'?*"#ffi-il, ffi":ffiif *ff u,,i; *-"da or,ilntura spqe exterior, in Ero-

Fig. 24. Ss:t*den$i*ctr ort*slvso!.ie.

ah'eolie.'

f,rig" 95. #rt*aE1'eo}'ie" E"fg.- 26' Atrofia cres-ti alveolare la sr&-

b

alveolars edea:tateS'ig. 47. "&ts'*fiia

aresfea ' alveogerela !$endibul6.

4d

Eap*,rtti1 ere$te9ert*ta}.

12

LEa'E*-----

Fig. 28.

Ilf

1'I

tin situalia unor an*n1alii denta-il1axilar'c :xailr-

iestaie prir: pr*clen{ie cu proali,eclie t::axilar5-- d'rrpainstaiarea eclenrallei tctele, siiuaiia de proalveclicn:axiiar* ifig . 2S) se paslreazd L1n timp, epci cresteLeajung in ,acetraqi plan. in cazul unor prodgn{ii cl.Itrrfialveclie manclihu].ar&, dup[ instalaree er]enta$ieitctale, prin atrofie. clccal*jul dinire crestelt alvea*iare se atccentueaz#.

Processle de atrofie qi rezorblie suni accclltuateir: cazul pierierii dir:{ilor f:rin peroci*ntopalii, dt:asernenea- la pacicrnlii neproteza{i datc'rit* }.ipsei ,sti.*n:ulitror funcfi*nali sau cand protez&rci] este incorec*ta ctatoritii unor stir::,r-ili ex&gerali"

i$gESXUt *$,isfrHEAlfY PEetrgETHtProtezele totitle sunt iniroCuse intr.o cavitilte

virtual5 delimitaki de fcrmaliuni osoe$e ql nluscll-lare reprezentate de cele Cou* campuri protetice, de

in caviiitea Uutita existl saliv5 secretatd de .gtandele salivare. Salir"a

are multipie roluri printre care qi pe cel cle lubrifi-ant-ce favorizeard alu;necarea fa.1ito. rnoi, mobile, in aontact cu sup-rafelelg externe ale pro-'.ezei. Saiivei ii revine un iol in oblinerea forlei de adezir:ne-proteza, prin fofma Ei dimensiunea ei, trebuie sI nu impiedice:a'uea miqciiilor formafiunilor anatomice, in special pe cele' ale

"b

Fig. gS. glg-GaEvsstrPsmraxilax'5"

trlb*r-n. i rtilrfit}1

. *.r(fig. 30).

ilI. EI]EMEITTTELE COMPONENTE ALE BBOTEZEI TOTAI,Eproteza totaid este up corp fizic cu care se'restaureazl frgada den-

t"ra i" ud"ntr1i" totali (fig. 3i) Ei oe refac fun_cJiile a,paratului dento-ma-xilar. Se compirne din unmebarele p5r{i (fig- 32):

-

--:- -bur^ plotezei,--alcdtuitd din placa - protetic5, Ei qaua proteticE;-

arcada dentarS artificial5.

rFig. 3f;" F6r{i e cs5rt-soteerate ale Frot'ezei

totale:a plac5 protetic$;b q*ile Protetice Ic Sin{ii artrfici"ali"

F" 3&. Sec{ielne frerlta[&qinn cdmrlul Pro'tet!,c 5i

Pr*teee: . v

-a -

proterh supqrloeril;,1proteea inferiCIal'E.

Fig. 39. Fr*tes6 tcYtaEa

tr3

Este alcEtuitd clil f13c1 protetic5 numiti in acest caz piaci palati'nalisi din $aua protetice. lntre aceste douS componente existS continuitate.Hrr;rii4ii;;.'t*"ilJ"-* o**.i am punct- de 'edere

,topografic qi didacric-Baza protezei'iiJ,sli# p*"ri-rrritu oeluzale preluaie de ,a dinlii ar''-

ficiati cltre ,oni, ff -piiii; ; "a;p"l"i protetic, rnai exact ciitre crest'e1ealveolare si bolta pa1ati13, priir--fiter*edi rl mucoasei- Baz,a protezei seconfeclioneaza iri ';a-;biElirit .ail} iaury.*"ilice, dar poate fi confeclio-nati qi din.aliaie i*oxidal:ife tcr;m-"ob"it1, -aur'platinat sau aluminiu'

Rlsinile acriiice din care u" *#e"tioryaz1 !-aia nrqtezei s-unt'd:-*]:loare roz, ,asem5ndtoare eu mu{pasa sau transparente in condiliile unorpacienli

"u.* {*?'."""i* .l"1si_q. ir-colqranty}'roz- Bazele din aerllat se

. pot fractura. p;;;=ilU"1gtalir* r"rj""t-i,. baza I protezei poate fiarmatir cu fibre de sticld ,fitp** lq Jttg+ti diferite, cu micrcfolii deacrilat (2- g) *drp.l= i" gt?1i"iea

-bazei, !"t ry Plase meialice (fig'33i'

GrosimeabazeiConiectjonat5dinacri1atvafide.2mm..,-^ "il;,;, p*;;;-;";;f;;tir"4t* qin tlipi. rneflice, rezisterrts, ,..u- :.ff-sirne de 0,25 mm fiind mai oonfortabiti pentru' pacientl transmite varla-tiile termice citre mircoasl uta*J

"n ut*"ft stimulativ qi dau senzadii na-

Baza proturli'preziatd doui suprafele: una interrr6 sau mucozalS rialta extern.S (fig. 34): . :

-

supra,fati :mt c9qo.l6 are contact cu mucoasa fixd a c5mpnrlui pro-tetie qi *" *-.*ii*t iau"u" *-i**ta dar in negativ, oblinut printr-o-:":';rpr.-

loto u*t"Tt "Ig orientata .c5*e-cavitatea bucald

qi vine incontact g"r r;mpa,-(trs. g5) Di* ,e*l -otiv se lustruieete pentru a nu pro-duce teziunr .Er'iJnt?,r";';-{.;;;i" "a*t*ea alimentekrr' indeosebi ce}elipicioase.

Placa protetic[ se ap1ic6- pe bolta palatin5 fiind numita placi pala-tinald (fig Bo)."i! i"tirff. g- ir-iii^ crestglo5 alveolare pand tra limitadintre palatul dff ;ip.lrt"lt*I"t*trot-r',,en) unde se tennin6 pierdut'cu grosime.redusd-

$auaprotezeiacope.r6creasta.a}veolarEar,'Andosuprafa![intern[fur contac or muc-oasa ei o .,p'"t,!a externl c1r doua vetrsante, unul ves.tibular qi altul oral (fig, 31;. V;;;;Itur vestibular se intinde pan5 in tun-dut de s6c. Versantul oral se i"U".in pana G ba'za crestei unde se conti-

IIIII

I!

Fig. 33. Plac6 Elrote-ticE arrnet6 cu PlssE

de s&rmt.

Fis. 3,t. *"*ffijij- hazei si'o-a * :interni (mucozabitr6);

F-ig. ,*5. Suwrafftt? x-te "nA a Frstezei iI3 r&*slsrt cu tuffi: $,i sbtra*

il.4

\Fig. 36" PlacE palaiina[5,

nud eu placa palatinalS. Dista}, Eaua proteticd aeoperd tuberozitililemaxilare.

Versantul vestibular este modelat diferenliat in funclie de regir-rneatopografic5. In zona lateralfr este neted pentru a nu retenliona alimentele.in zona frontali se modeleazd eorespunzdtor proeesului alveolar exis-tent }a dentat (fig. 3B). Scopul acestui modelaj este refacerea lizionomieipacientului gi ascundeiea protez5rii

Marginea qeii are, un ielief rotunjit, corespunz5tor formei gi grosimii{undului de sac (fig. 3g). Acest relief se obtine printr-o'amprentare func-tional5 riguroasS- Marginea Eeii vine in contact cu zona de mucoasd neutrdsau pasiv mobil5 oblindnd inehiderea etarnqd_ a protezei qi menlinereaacesteia pe c6mpu1 protetic prin fenomenul de suctiune (fi'g 40). Margi-nea p,rotezei ocoleqte bridele laterale $i frenul br,rzei superioare.

Versantetre externe qi marginile qeii. sunt lustruite pentn: a nu lezalesuturitre cu cetre vin in contart.

Fig. 37, Versasrtele .?ei-$*r Elrseeics:& vestibular; bsral"

Fig, SB, Iodoslelajael ryei}*rpr*tetice:a froaitaS; b ffi SateraI.

OA

Fig. 39. Fsrnula $largi*ilor ,rotus!3i*6Elrs'teEei"

FiS, 40" Enchider,ea eianq5 a flrfr*tezelor"

) BAzA PE0TEzET MANDTBUL,Tq"REEste a}cStuit5 numai din qaua protezei. Unii specialiqti considerE ver-

santul lingual aI qeii ea fiind placi protetic5, ni"rmind-o placd 1ingua15"t?J}

II

..t$aua trrrotetic5 prezintl o fat,i internl ,in contact cu mucoasa c'restei

alveolare gi o fa!5 externd, lustruitS, cu dou'5 rrersanie, urtul vestibulai'qi aitu'I lingual. Versantele sunt modelate plan, nertltentiv, ce1 linguralEdsdnd libertatea migc5rilor limbii (fig. 41). ' '

$aua protezei in zona distalS acoperd treimea anterioari a tubercu-lului piiiform.

I'Iarginile qeii protetice, vestibular5 qi iingual5, sunt rotunjite repro-duc6nd. forrna qi ,grosirnea fundurilor de sac vestibtilaq qi, lingual. Margi-nile ocolesc inser{ia frenului buzei inferioare, frenului iimbii $i a bride-

Baza pnrtezei poate fi annatd cu fibre de sticli sau prin introducereai-n i'rysantul lingr-r.al al qeii a unei *et*g de wipia ctr diametrul secliuniide 1"5 nrrm sau a unei bare metalice fabricate (fig. a2). :

Fi.g. 43" F&r'rna vers&El-tului lingu&l a[ seii

trx"otetiee.

Fig. 4,2. ,*.rmareaXlrstezei uta$di-

bulare.

I,:

Este realizai| din dinti confeclionali din acrilat sau ceramicS, fixaliFe qaua protetici. Dintii din aqrilat se fixeazd chimic, Eaua prote'uicE{iind conteelionatd tot 'din aeriiat iar cei di,n ceramir:5 prin interrnediu}unor retenlii mecanice

I^r o protez6 total5 se monte azd. 14 dinti; molarul aI treilea nefiindneeesar. Prezenfa acestuia ar genera contacte care ar disloca pr"otezele.ln eazurile ln care atrofia erestei alveolare este accentuatS, se renr:n!5la montarea rnolaruiui aI, doilea, sau la unul din premolari, mai ales Iamaxilar din cauza reducerii sale prin atrofie centripetd

Dinlii artificiaLi din acritrat sunt reaiizali industrial, intr-o -gam5-va-

riatir cie forme. mErimi qi culori sau manufactural. dyp" n-eces-itali q3qllivra',i in,garnituri complete,de 28 dinli sau in garnituri de c6te 6 din!|frontali superiori,16 frontali inferiori, B LateraLi'superiorl' B' lateraiiinferiori.

ffirNTIr AE{TrFrcr,qLx BEffi ./&,cH,ELAf

Sunt mai des utilizali deqarece se oblin atAtlindustrial, edt *i fft&r1u:

-

redau bine culoarea dinliior naturali, dar ,au o instabilitate cro-: - - -.'"-- --_ --_,wraticE in timp;

II,

I,1

:,

t6

lt $,l:5

ii:/.j

I_- au o durifu

e trenetrarea ,or de citre' lichidul buc:ri-- au o structur5 care-Permit'

Ei germenii din ;;il;duca15,-*.u ce contribuie la modificalea strlo-;ii ii imbdtranirea lor raPida;

.--- se prelucrJa-zi qi ,se lustruiesc c1l us.Llrtn!5 in laborator permi!6rrcl

a,Saptarea'to5 c.a {ttfe si volum-;-_ perml, ,r.Ji"idrruiiru.u* ocluza15 in cabinet, dupS finisarea prote-

-_ inlocuir"r-i*r-i" """

CI" oisioc*ie sau'fractrlrare se face cu uqurintd:-_ se tixeaza, i^ir##;;.;Jr"-pr"Li"t", avand aceeaEi compozilie'

Binlii din acrilat fabrieafiate unde PollmerizareaSunt confec-lionali de intreprinderi specializ iuni cie

rrietacrilatul,i a"'".diif 'su 1u"* in tipare (qtan!e) metaliee la presri-B aimosfere i6jitii,#; ;i;.til ig*t-i care dureazir cAteva ore' 1:raccste condilii de pgtimerizare.;fuite dinii cu calitdli superioare fa!5cie cei oblinuli in iaboratorul a"-t"f*i"a dlntard' Aceste calitali suntl

-

structrrel*ui dense care ii-face mai greu penetrabili de c6tre ger-rnet:i qi lichitiul bucal;

-_auungradcletransluciditateqinuanlu-q*cuiofi:l'llptopiatede cele ale dinlilor naturafi * o-aurtf]itit"tu **i **'= in trmp a eulorii'

Laboratorului de teh,ici dentai5 ii .""t Recesare numeroase garnituripentrrr u p.rt"uffi"-o"'[lJ*J*- *rio"". corespunzrtoare fiecirui caz'

Sr,rnt confeclionali(;tan!e) n'retalice, fie in

in laborator'ul cle telini*5 dentaf5tipare cie ghips-

trinfii din acrilat reelize{i trlenufaetural fie in tiPar&'

Fig. 43" Tipare em*te[*cee*fitou eo;iLc{i*ryat dim{i

In tiPare metalice- '>nate industrial' dar

'siTipareLe sau qtanlele metaiice nct fi confeclitd.e catre tehnicianul dentar. pot fi ionfeclionatg din aLiaie inox'idabile sau

;i;ii;-'i;tffi $i vol''rm gorgsqury1!; *::t:: fttipare sunt coffirpr.ise din clou6 iu.i;ritefl c&re seasaffI.bLeanb intr-c *i"gura pczitie, cu ajutarul---- S,rpr;i;iEie =irrt*tt- ile tipS:.elor fuiali'cetrebuie $5 fie bine prelucrate qi iustruite peT-truCaai"tii-r;;'rtutiS5,.qibasup'rafei9netede;;

-r;*r;;;:-trricest fer, dinlii corrrec{icleii "}t

iceste trpare vor necesiia o prelucrare ,mrnllna.b.-ii;d dlilerizSli in tipare cu pere{i rigizi,;iltii cin acriiat vor . ir** o sirr:ctura rnaiCensd*t"ffi

1ab*rator ce tennic5 Centar6, trebuie siipCIs;j; *ui rrr.ulte tipare ffiretalice clr fc'me sin:drimi diferi-te de dinli'2

-

Tehnologia Protezei totaie 77

rlr

Idl

flg

M:l{III{

$

lll

Pentru confeclionarea tiparergr 5e ares .saqitilri -de dinli fabrica[i dinacrilat'sau :ceramied, apropiate de lorrn5"qi'i,oi'r*,a*,*l ,i**r".i. Dinliidin eerarnicd se ,*b#a il

"";hi-fi,, i" **re;;'iliffiiXil"r" ,ila nivelul retentiito. *""uruJ^n*tr".- i."a*"; *orforogie crard. Astfeipregdiifi, dintii iii* "*rr-*i.J!u'" ."i *":"..ilt- ** i*p.ima cu fala r.es-tibulard in pasta.de ghips o"

"o"siri";; ;;;fita, p*r,a la jum6atea fe_lelor proximale 4qealia-.qre-ratiune ;" i;;'il# jumdrate a unei euvere(ris- aa) ghipsur roiositr{ij;a E;.;igr;.."H #f'r;; moldano penh,u ea sirezulte un tipar cu perefi rygi rilizi-o""af ".t dii -ehis obiqnum. il;.;:fala shipsutui se. n*i.r*qt bi;;;",il;j #,rr'?iioieaza Ei apoi se toarni

ceara

Fig. ,45. Tiparui din girips, iEd*ua jumrEtatre a cuve tei.

Dupa priza {lrpsolri:-ru *p"I1-:.f g?"1.13un:atagi a}e tiparului, dinliiimprirnali se sc6t iu -gri3e p""i* a nu. deteiidri marginile locaqurilor rd-

se izoleazi su-prafefele -tiparuIqi clr izodent sau pectizor,:se pr.epardpasta de ac,rilat cbyspunzato"*-qir;"#;;;"in tipar.,Tiparur se pre_

Dintii rezultagi in aceste tipa"e ""ori[

-;-;;;*are qi o rustruire

^^.n99 prepard un.materiar de *nqglrt"e fip silicon, se depune intr-unca(lru care poate fi capaiur unei cutii ae car'ton ti ,* ir"priilE';-ffi'r#;de dinli corispunxi"ri;f;;;;i;;i;. wr w' i

Dupd, indepdrtarea din!ilor inaprimali, iR negati*l u*pr"rrt*i :tipqr,se gi_oif ceard roz topita,' ob{inariau-r"';;;*i"' "r"

dintilor.Ms"lr"teie din """"e are dinlilgr se u*u*r"rra; #;"sau motdarro'asemin'tor metodei de rnai r*, 1* iip?ty{Ht.""t se inde*a puJJiHIacrilat, se preseazd gi * r,rprrrre'regim'uiui termle de polimerizaie.

- Amprentele tipar din silircr} pot fi intreb*inlate ;" ;J-;;l;e ori.

ffi@wt. t .clul ghips, trlrirrt&juira5tate a cuve-

(*o

a

a

p

.trt

0e

c,a0:A,g,

sro*o

o^A+vo

,[k****

1B

IJ

ICAEINTTI AETTFICIALI I}IH CEEA][,I

S,.rniclinlifabrica|icareauurmitoareiecaracteristici:.--: au aceeagi--coio*r* ca qi Ointii naturali, prezeni6nd transl-rcidi-

iate qi t""i*iunili din pun"t d? vedere cromatic;-

au "

*tr,r.i,i-al&*p".t.t fiind impe;letrair-i.1.i rreliru -lichidul bucal:: ;;"; ffi;, ;;refi:di"Iii ;;t;Ii sau dinlii artificiali de pe arcada

antagoniitS;-

sunt casanli, fracturnclu-se cu uEurin{i; .-

nu pot fi '&;i;;;;ii prin irezai'pe f'egete vizibile p'entru ci tEipierd luciul; r

-t^.. *-^:- :-.se fixeaza mecanie in Eeile protezelor prin_ inJee-edjul:i",I retenlii'

Dinfii artifieiali de ceramic5 se prezlnt1 sub. formd de fafete pentr-ugrupul frontal. Aceste fa{et-e strnt prevdzute cu. reten{ii in forml decrampoanu nutorr"iq 1at*-,t*ra peit{" fiecare .lr}su (fie.- 46). Falete}eredau numai fala vestibular5 * hir.titut

-naturali. F"E oral.5 a lateteiorpcate fi reaiizat"ili";;"5 ;aiiante: cu talon Ei fdrS talon (fig' 47)'

+

Fig. 4$. EinIi din cc-rarf,rie& ,Pre*6zu{i cEl

erampoetrrs-

Fig. 47. !)inti##-ali dixt ceF&-a cu talon; b e fErE talon'

Faletele s:u talon au treimea incizalS, a fgiqi orale reprodusS morfo-iosic. ceea ce eontribuie la aspe.i"r *.t"tic gilfavorizeazi.raportu'ri)'e de;1;?"'; ;i"fi'ffi;ffi i;i;fi;. n"it"r felei orale a dinlilor an talon

Faletele fdrS taion au o suprafafi orall pland, de- la maiginea incizalapane Ia eolet: sunt necoresput ra-to*" din- punct de vedeie a] ocluzieiiunc!ionaIe.'

Dinlii laterali redau apro?p: in intreglme morfologia naturala a din-tilor (fie. a8). s,rnt-,8."&"ti'in

-'inierioi g11 retentivitali mecanim de

?!l .' ^ ^1.-ar*arr#X /+id 4Lrliorma unor cavrtili ou profil-de ciupercup (fig' 49)'

Fig. Elin{i .Laterali din

CETAETEECA.

F!g. 5S, Sol"idarizarea dintiXordffi eeremlE in aerltatulr $ei-

I'or'Fig. {$"

}}in:1i dinceralrtieE,I}reYezIltitrEr cavitatiretentive.

192*

Soliclarizaree Cin{ilorin formS c*-;;;npoanefruiCerea acriiat"i"i-i"terali (fig. b0). -ra

Ffin irrglobarea retenliiior$::f.:__yro,tetige +i #i"'^pu_cluporcu{e- aie ri:riiito, tro_

r v.'DI'AISILIT'AifHA, xlDnrrni

O protezd totald stabild Tl:i:, sd.se menlind in contacr inrim cufiff+l &::-:*if i*.*",f::fi,i,,lff,l15l u,u, mas ri caf i e, degr uri {ie.*'*#Ii"Hfi

+ :. $:n#,,,ffiiT*il'moHix * ; ;*;;.stab,itarea poare si ii"ru"e am-"ilre'"t1r gn4calii pr:orezei.sau sdapari drpe o perioadJa*'i"it r.,;Gi"#li1 qouprintampra ca o pro-ffif.:'ia u upii*;;.;-.i il;;fii";;#ti" "a de'inri iisi,r,ira dupd

Iumul, 1"1*uii r"ri"rrr -I;:*'"t" a carnpului proteic, d"i".*inatE de 'o-

-

fieiologia up""utuiri d91tg_rnalit*" qi dinaryiqa *o.rAiUrfurl,0""*,*130,?1,+L,t':f -#:eX1':,tJi-#*$uislto*,torogqitehnicianurui-

rnodut itogied ;';;;;-;". cal'e pacientr:l cotauoreaae Ia rrgcqsul de inregrare bio_critiee; ' ---:eror, Purtand protezete +i ooriid'sa dep5peascd riomentere*"*,T5"n*li::,r,T"$H[;_fffll,ou cre a caetisa increderea pacien-Stabititate, p"oturui ?"t-ii'il^.arirprr protetic

"lt" o ,r"Or";a "."*[iald eare depinde in-;;;;rl d"riir""il;;!.rd categorii de,ractori:X*rJr":::" p.ovo"*.i ffirbirilI#. prr*ur*i--"rlpi care asigurd srabilitatea

. ; . FAcToaII ilg m[sTABrr,rrA?E ,

* *:,:f#;*,:?i":H$l"rj:,1"f"-*1""*e tind s5 desprinds proreza de31^.lir*iSiffiprotezei

actioneaSi ca factor dislocant numai Ia maxilarratea i;;;;;i;-^'atd do forfa sravitation"ii, li#i; proporlionald cu sreu-caramelere, surna

.a; *-*"t""5i 1t"., ry l*;" iH' gl:,#jl-#l[h"ilk&d11"rH?&,,"? qi Ia 6;hi;;,;;;d;iiH;[ desprind p,"i# de pet .c. Muscutatura periprotetic:d prezi*:_:::::-t,

T2**.gigutare o" ,.n-rena cdmpului T?l:I; ;it,#J,in_monrentui-contracfiei sd desprind,piroteza dacd margi"ii" "Lrt'if i"pd;;;;';#;t i" inserlie, (fis. d1);

din cereirict se facein rtrssa de aci,il*i-i-retenliile fn forrnd iiu

2A

L>---G-.

Jlfft!J

Sig" 5i' &us*ttla'tura periFrotetieE:t{ -.. }:}" Uffi;*'?tt}. @ Ilr nii}ohi*i-

cr.crinr.pr.r!y?!:i:-::tY,**"i?Ii:ff 'ht,ti,!:i1.t.,*;.fl:tsali ste*;i tera tuberozitsli' *tt:i::::*iT:f;rT&? i,.,li.** ;plqgpe de coarna crestelor:

. -

L:T ^:?^ o^-t-X .r nti nrf frR Zf, nef'J: %-iffi;. T-1?ilu[H; - ; ;ii ;ea z 1.. _" * I ul:i a'o]l * *m

reclusefrenr-rri

rricro$ocurileCe dePiasare

o"l;#,i'ffi1",iJ1ffi l'Ji.#;';;;G:::-:f e'imadirec{ii+ .t-"a arcacie l'in in ccntact"

FACTORII DE MEI{'

,sg:[i:,t#'Hffi,11*J'il';;;E"ti",'a'tqi#'#;;;-';1e-tun4ro-nale. Acegti t*"t"ri.otiq"i;iti *,.rrrt,'It""i"""i, rd"A*"'*u'

tonicitatea mu'-

culari, .retentivitalile anatomice'';;'-'.;;;;hi protecc qi degluti{ia'

a" SUCCEEJNEIL

Este fer:cm*rr*, iiriq C* {*riP*ft,ff,=-T'Hf*":f ?:f'??anare u

siunea_a iI" t#;i**tu greutate {LSr 52i'condilii, dgsnltnlerea ceror LtLlua'i^&iif-*iurelor cu ventuz5 aplicate Peel"odru""l iucciunii aclioneaz5 i' ,-,^-,. '*nrnr i;;.+ri;""* iciriuvete-;;HfI] T;:f;li'#'":Tfff";'r;f;it-d"" destundarea chiuvete-

2L

l1

i

In protetica dentarS, succiunea aclioneazi ca factor principai de men-[inere ;i stabilitate. Ne referim ]a suceiunea totaLl care apare intre mar-ginile protezei qi peqiferia c3.mpului protetic.

SU,CCIUNEA TOTAI,A

' Este factorul principal de menfinere Si stabilitate a'protezei totale.Cfind marginile protezei:totale sunt l"r-ine et'an$eizate Ia nivelul fun-

durilor de sao gi zonei ,,Aht', in momentul cdnd proteza este presat5 pec$mpul protetic, aerul dintre mucoasd qi protez5- se elimitta (t S, 54, il"Dupd etanqeizarea protezei pe cdmpul protetic, presiunea negativd de zuirprotezi de pe o parte qi presiunea atmosferei din exterior, pe de altd parte,i m piedi cd d esprind er ea pro tez., riff

:' :_te, iil#,ffi:1#i*T"*i,f l?;tezei prin fenornenul de succiunepe intreg camputr protetic-

Etanqeizarea marginiior protezei la maxilar este realizatd de mucoasaneutrd din fundul de sac vestibular $i zoira ,,Ah..,lmucoasa mobild a obra:[i1orcontribuincl1aob{iirereaetanEeiz5riittie's+;bi.

La mandibuli etanqeizarea marginilor protezei este realiaatd de mtt-eoasa neutri din fundurile de sac vestibular Ei lingual Ei de mucoasa dr:pe 1 3 anterioard a tu,berculului pirifor.m. Mucoasa mobil5 o buzelor,obrajilor Ei plan eului bqcal contribuind la desdvrqir,ea etanqei-zirii (fig. 55).

Sueciunea totald este asiguratit de o a.mprentare funclionald in port-anrprent5 individuali minufios adaptatd la nivelul zonei de men{inere a

F"-;9. 54. EoneEe eare asi-gu,re etangeizarea rxlar-ginirlqlr protezel Ea !t]a-

xi!,ar:a

-

fundurile de sacvestibulare; b E zona,nAh* ' (sec{iune f,rans-.versa].d); c e zona,Ah'"{,secfiune sagitaH);d' * -vedere de ans,am*

blu.

+\_-$

h"

I/#

,odho

22

iIdL

FEs. 5s. Ha:xxele *1: %'118"r-*t;pciaaoea *ffXHHltu?E*

c&n:pului Protetic, rte{i*nala ryi Ce grava'ree

Prezeittarea de c&tredependent de stabilizere

unii autori a presiunii atmssferice ca fgctor. i:r**iiu ctre - ,r**o**uptrt in afara sr:ctii-rnii t*tals"

b. lhElEUtuNE-t

roleculard ce apare intre doud suprafeteEste forta de atractie interrr ,,cul[ de ,ichid. Aeeastipu"ui"f" p"u* in contact, intre eare existE o pelicu:lt,i: ffif*

forta poate ti ""ia""ii# a;;t ,"q. Aoua n-|ali

de sticl5.se interpune opicdt*ri cle ricrrial-C*i" a"", ptrE Lu po1:ti separate printr-o tmctiuneverticalS; ci numii prin glisare ;;d Oig+|q se deplgesc in plan orizan-taX. Intre

"uf" ao.ii;i;;iltip-ri""ta ae Uc*rid.apal forle de atraclie inter'-

ffiil;i;ri*J"rE a.t"tmini o coeziune intermoleculard'Valoarea for{ei de acleziune este direc! proportionala cu mirimea stl-

prafelelor puse in conta-gt,. ",

purut"lismul dupiafelelor, cu pro,silnea stra-tului de lichid qi viscozitatea tui-qi cu distanti dit'ttu cele doul-suPrafele'

ruprafele1e paralele sunt rerye?qqtate deIn cazul protezelor totl]::-l :rotszei, iar tichidul esteoe*p"i po"tetic qi fala mucozalil {interni) a 5

ccnsrra'area funcurilor dry sot .q: affiprenta funr-modelului functienatr Ia z*r.\&,,Aht*.

+i saliva ctl ltscc-

saliva. Caiorite su-fr.a**a este mai mare ta,rnaxilar decAt la mandibul^a datorita su-.

-- ^-: - 1^^1+ii nola*inrr'F'qte asisurati printr-o amprentaree'"iuiuf ' il ;- ;il ;T"itt i p alatine' *::

-T'lf ';X*1 ollt$;ff

?ffiTJ?1?#lTj,i."H;i"1;X ;; i*pi"o"i toate - cletaliile srrpraf elei311uco za'Lg.

zitate medre fanrcri ieazb, fencmeruul de adeziune.

lluiorbicularalbuzelorqimuqctriu}uiFibrele orizontale a1e mugchit ezelor, ,apas6 protezeler"""ii"i"i, ;;;;;t faralel'..r suprafetele- prot'mentin6ndu-le t r*J,rLgt-

"" "a*J[i;il;tiJ Aceasta'acrtiune-poate fifavorizatd printr-o"-*"a.f-fu *rdp"rrlaio*" a versantelor vestibulareale qeilon Protetice.,*#ff'"ii'"'ffill?la"'ilHil'nffi ffi *;;;#{it=d:llllf .i:}t13t*,:l;::;?tJ.}ifufriT',ffi.";il;i"';;;;*r;.t"eti'"91-'t"P:il1.i:i311.?ffi ;il"ff

-j3" f;# #ml.:r' 1:#fii,,IJ'= Li,ft i"i 1ri' F -

"r.; a

-,,sp aliului neutr al "

pe Ce aiffi parte, actiunea-firrrlii si *Ii:l*Y:

il;.;t;;;'iiiii-d; insiabiiitate a prote=ul'tLa vechti purt#tori de proteze rnusculaiura

sta#f;r;; il ;d#tii; pierderii suceiunii totale.23

cevine fact*r PrinciPal

orofaciali se neut'rali-

de

*'

J

l d. II,E"EI{TIITITATIT_E Arr*ATO* ICE, ,' , ' , ,,*"UCAI{FULLTIPRC'EXIIC

cresteie ar.veolare bine reprezental*, *, *ntui iriunghiurar in ser_fiune, , tuberozitii!,e ;;ih;;-- pro*i**t*,,*iu'qrycr_riii piriformi, bcrtapalatinii addnc si cu suprafaga-*ir* =.rri r.tJrti"ititile ca.mpului protetic,care favorizeazi slabiritate; r"t*r*r* e"*"ieto"*prnente ale cirnptrruiprotetic se opur"I d;p;;;;J"'iaq"t-rl ;q.;;.;;zeror. cand creitere *r_veolare gi tuberozitaflle maxiiare pri, irrcIi;;;;; Ior sunt foarte reten_tive, ele se opun Ei deplisdrilu"

""rfi;;fo.^'^'""*'='

',:.Este actur otg" ,de inghifire a bolulqi alimental,- xn acest n:oment,arcadele' dentare sunt lir ;8"tict- ifq-ffi;i#il"F ;iia'i* ;ili# cre re-lafie centricd. in ca.zui p".tat*j"i ffi p.i;,f"'*u*r*, contactur dintrearcadere dentare_artia"iaj"_im*"gs p;;tg;;r" il

"a*puri.rq protetice, ac_fionand ca factor

IJ,t-

:

1

.tEig,A-|}are;

cimlrul Protetic-Frote za, P:rin grelltetea

ije care se ar:lic5' ventuza,

Fig, 5S. Caryer& cu vid la Fr* tea:r ffia'xilar5, {sec{iune fr*ntalE}'

nirai\

ilU

telor qi Ia: aceeagi distantir.de zona "Ah{:' ?:bti:-' *"-u:tt:^::*']:-:1,Ou'uY"prafala mucozaid""-pi"t-'rei. apal "t*!k inaite c1e l" mm,

care cireumscnuo arie din suprat*J

"a*p*rf"i erri*ii" ltlg 5B). .La aplicarea protezei pe

:efr ;;#il;'iil::'i"#;;;-i;inierio,ur "'.i*i', delimitate de liniile ame-

ricane o carnera]i""":ia'. I;"i;ii"--; r,r"*irrrr* parlia,r care aclioneazd cai," -a:;;i-1; ;;"11""5uu protezei totale' I

3., vontuza de cauciuc u.t* .rn' oirl'i"u1ire cu diametrul'de 15 rn*'fixat pe fata *;";; a plecii p;ili;"i; ae ul buton metalic. orificiulr.ondelei fiind mai'mic dec&t ai.rfir"r nuto,.,"r"i, rondela va \a formaili! o""Ti'itis.ts-el.'ijmezit, Eii;;;it pe cimpul protetic, ventuza rea-tizeazb, o ,*o.i,-#J'#tffi;:*Ca.ta"a de mucois5, men{ine proteza -.Pe.

C*m*re c*. vid;f.lrrrnE d* in:xnj-

car1lere i"e$l-f eime"

i, s*licifn permanent zona c&mpultii Flrcteticnlricoasa $e hiperpl &ztaz* iar ssl-lL slliriacent se

G:)I.1n

a

o

1l

It

I

b

AL!

Fig. 5*i. V*ntuzea

-

sectiune fi"oiltalS;b $uprafa[a mucc-

zaLA a Protezei'

daFig" 58. Liniile aqerigans

s --- iecliune frontala; b -

v8-it*.u de ansamhlu Pe m9$1t: ii-

-

''(

25

-E

yeloaJb_e-, ajungandu-se la comunieiri bueo-naaale. Acest n:ecai:is:n tre_k;uie inldturat fiind un factor iatrogen, adice un miji;;;;.;';;;; dau'eorganismului.M{PLAI{"EI.E ALOTLASTICE

, Sunt- co'rpuri sirdine introduse in lesuturile organismului, fclosite inTrebuie spus ca atata weme cAt r,lacfia organisniului de respingerea irnplantelor nu este stapdnita, aceastd rnetod;-d; ;;;i;*;;t";;; o va_

]oar.e indoielnicd, cu atat mai murt cu c6t iir caa:r-"J;-|]i;i"i iri-r este:l.ll:tl?"} Tif: ei o interven{ie.chirurgic-alf, lal:ori"asa.-il- pr,ii"

"atstapacientuluri,: tipul constituiion.rl Ei starei de s*rietat;-g"n*"il-Jlnditio-ncaz5 reuEita. Nu trcbuie omis fapt_ul cri, ip ui.ma elindnarii unuiim-.plant, rdmane un c6mp proretic ''aeruiir-'-d;;;ii. l;;;ilii.i osoaseintinse.

-

Implantele confeclionate din iantal, titan sau crom-cobalt se prezintds.ub fgrmd de'jEurub (fig. 60), ac (fig. 6r; rr" r""i-ia-iii;:6il;ii##;:ouse rntraosos sau 5u,b formd de scheiet (fig. 63) introclds lubperiostal. paiiea iml:lantutr-ri

""iu ia*an*-riierd in'"it'itri** ffi;id ilt'o'.l"J,l.,ta ."uforma ttnor bonturi metalice (fig. O+) pu *-.* fixeazi- tl*bii--prot"rapri^ cliicriie mecanisme de stabiiizar"l, i*ooou*iri teiescoparea.---- ."rveL&s

Fig. S(}.forgmE

En:pEant Exrde grrrub. 3tig. 6X.. EnnpEantf,*rrzrE de ae*" FiS" 6U. XsnpIant infsr$DE sle-lamelE.

EH

Fig. G#" Impler.rt itr f+rmrE Fig. S4. Ff ontr-rrile rmetalic*ale irm.pla*telor aElar {Ee*r-sErlra EYEEr.CGeSei f n cdrt itft_

tea hucal#.

NWele

E$

;t

Sur:t doua'resorturi. in formd de spiral5, lungi de 6;8 crn Ei -groasaau zln*r-iixii. prin extremitd{ile lor .pe {a}a vestibularA,'in dreptul;;;ri;i*.- rtat 'ru proi"* maxilarl *dt qi b

"u-q, rna1d,ib{ar1. Ten-

iil;i; ;; *uru,.i.*.a arcurilor Ia forma, rectilirde determin6 impingerea;;;&;;'.;;;;;"rp"'t-t'l"(fig.65)..,.........--

-A;;;ir5-int*i"n**iluru prdzelitari dezavantaig, multiple: .retentiCInargaufime"titor; ieuiu"i'provocate mucoasei'o razuiui, presiqt f-I*anentea$upra protezeloilii }r-i".:aceasta .asupra cAmp4rritortprotetice irma.!e, {e"iJJtii ;r;;;-irt*rr=u, .t r" de oboseald

permanentS a musculatu$i na-*H;#;;;;il;iliAi;

"*;iun'r"*i continue. In plus,- " iX_**;*ei*a bruscd.a cavitltii bucale, destinderea brusc5 a alcr,rrilor

Incluqi in cele Aoui proteze, ag- fgst folosili. dafgri!1 eapacititii lotde a se respinge in cazul incdrcSrii lor magnetice identice (fig' fi6)' ,'lnacest fei, pioteietu **" impinse perrnanentbe'ceie dou5 cAmpuq.pqote-;1"";;fiti["u.::"-ut""u si*fifitdlii relative i protezelor, presiunile'per-manente astlpra c&rnpurilor prste*tice provoacfi o atrofie intins5 aacestora.

,'j

Sunt disPozitive in forrna de mici'patrici sferice fixate pe supraf"aiainuco zaLA a prote:z*L' qle pdtrunclein tunele create in fihrornucoasacAmpului protetic cu un instlulleltspecial. tip preducea. In tunelele fi-biomucoa;ei-intra patriceie sferice C1pe suprafata Lrruco z,ald a prote r*: $i,prote za este astfel relir:r-rid pe c6n:-pul proietic (fig. f,n

aL

f iE. 65" 4**q*i1e imterryraxilare:

cele dOu6 c&rnPuri 'Protetigg; b -crrl in p*zi{ie rectilinie'

ffi

ffiffi

ffib

peaL-

$

FEg" Sti,

II

S{egne{i i:lrtraqtru5!, ir: Fig,' S7, CaPse-l* ittttr.a'

27

P"&STELE SI FULEEEILE ASEUIVEI

' ,,

Sunt prelrarate din extracie a'le p),antei ?ragacantha care apiieate pefala muco zald, a protezei, forryneazd in contact cr-r saliva, o past5'lipicioalacare-men{ine prcteza pe c8mpu} protetic. Pot fi fo}osite eventual, in pe-rioada de adaptare a protezei pe cAmpurile proteiice deficitare.

CAPACITf,TTI}T BE ABAPTARE A PACIENTULUIPacientul poate participa activ sau pasiv, inconqtient, la siabiiizarea

protezelorPlrticipar.ea activE este determinatd de dorin{a de a purta protezele

pentru mastiea{ie, vorbire qi efect fizionomic. ,4ceasta dorin!5 dominantdiI va face si depdqeascd cu uEurinli perioirda dificill de adaptare cu pro-tezele, pe care le ineorporeazd. AceasG ilrcorporarea este denumiti in-tegrare bioiogicA a protezelor.

Participarea pasivf, a pacien{ilor este clomina'i5,de prezenta corpuiuistrdin, proteza, in caviiatea bucalS, insolitd de o serie de reac{ii de re-spingere. Aceqti pacien[i au. o reactivitate decxebitd a organismului,rnarrifestatai atdt la nivelul tesuturilor cavit.dfii bucale, cdt ;i psihic-

V. ETAFELE CLTNICO.TE}INICE DE CCINFECEICIHAE,EIL FHOYW,MEL*ffi E*TALE

Proteza tota15, rnijloc de restaurare a edentaliei totale, este obfinuiSin urma unor etape c}iniee efectuate de medicul stomatoiog qi a unoretape tehni.crg efectuate de t.ehnicianul dentar, Prateza oblinuta trebuiesd iefacd optim funcliile aparatuiui dento-maxiiar qi peniru oblinereaacestui dezider,at cotraborarea rnedic stomatolog*tehnician'dentar trebuiesa fie perfect5.

Fiecare etapa cle tratan?ent,sebitE, sumarea }'ar asigur&ndbiclogie.

Etapeie ciinico-tehni,ce sunt

Este prima etapd de lucru, ciinic5, in care meclicul analizeaz5 valoa-rea morfologicd qi firiotogicd a cAmputrui protetic. Se stabilesc cu aeesiprilej o seri6 de amdnuntle legate de desfaquraree tratamentului.'

Prin exan:en clinic se urmdresc reliefurile osoase riin cavitatea trttcal{,mirimea'qi aspectul crestelor alveolare, raportul dintre ele, bolta pala-tini, torusul palatin, tuberozitSlile maxilare, tuberculii piriformi, Iiniile

clinica sau tehnic#, are o:inrportenta deo-tVo piesd proteiicE oare sd 'se poata integra

urniatoarele:

?s

obliee in.terne, apofizele'genii qi torusr.ll mandibular. Aceste e'lernente auun roi deosebit pentru oblinerea stabiiitElii protezelor.

Crestetre alveolare "de.rrolum mare sau rnediu oferi-tonditii rc.ai bunede stabiiizare'dec6t,cele r.ezorbite sau de forrnd,Iame1ard. '-- ---

Boita palatin6 edtlncit'este favorabilS ca retenti.vitater anatomicS, d.arnefavorabii[ adeziunii. Acieziunea este favorizatd de bolta paiatind platE.Prezenla torusuiui palatin de formd qi rndrime diferitd imptrne distan-larea protezei de aceastd formaliune.

Tuberozitdlile maxilare oblice vestibulo-paiatinai favorabile menii-aerii protezei, creeazd probleme amprentdrii zonei Ei adaptdrii rnarginiiprotezei in fundul cle sac vestibular

Liniile oblice interne Ei apofizele genii trebuie sE se afle }a distan{iPreienla i"""."ii i rnandibular, din ferilire rar5, creeazi mari pro-bIemeadaptiriirnarginiiprotezeiinfurrdulcIeseciingual.

. Crestele alveolare mandibulare aseendente distal fJvorieeaei:,stahili-'iatea pr.otezei, in timp ce cele descendente distal sunt nefavorabile.-

Raporttrl dintre crestele ahreolare este important pentru montareadini,ilor Ei obtinerea stabilitilii protezelor.

Ivfucoasa acoperitoat* " "A*{rrlui protetic diferd de la ur: pacient la al- Itul 3i de Ia o zond la alta, ca aspect, vasarlarizalie Ei grosime. Prctezeletotale in eontact cu mucoasa au un sprijin bun pe o'lrnucoasd de grosime,

medie, pe cind mucoasa subfire, paiiaa, cu ,vascularizatie ,slab6,,luportdFeu presiunile, indeosebi le nivelul proeminenfelor osoase. Mucoasag.tqa:+, cu un grad mare de rezilienlA (comprimabilitate) este nefavorabil{

-

Se apreciazA qi mucoasa rieutrd sau pasiv mobilS de la nivelul fun-tiurilor de sac vestibr:lare Ei iinguale, piecum qi lar nivelul zonei ,,Ahu,.Aceastd mucoasd oferd posibilitatEa obiineii succesiunii totaie.

Examinarea rnusculaturii aparatuluir dento-rnaxilar oferi posibilitateaaprecierti rnodtilui in care aceasta ta influenla, 'favorabil'sau nefarrcraibil, mentinerea protezelor totale.

_Se stabileqte starea de si-inAtatea general5 a organismului care poateinfluenla restaurarea proteticS.Tot acurn se intocmeqte fiqa'citnicd qi cea tehnici.

Este o etapd clinicd in care se inregistreazd cdmpul protetic intr-un. material' de amprentare suslinut intr-o-portamprentd sau lingufS stan-dard'.Este..ocopienegativ5a,cAmpu1ui:protetie..''::

, , ,, 3:'. COIIEECTTONA$EA'MODET,ULUT pEEr,rMINAts , :Este o etapi tehnici a c6rei scop este oblinerea unei copii pozitive a

c6rnpului protetic. I\{ode}u} realizat din ghips foloseqte pentru completa.rea exan"renului cJ,inie qi, in special, pentru confeclionarea portampren-tei individtrale- : , ',',t .

2s

hhlilr -. t ;"irt-.4 U"T.\'t - |

4. CON=FECTIONARE;I POETAMPRENTEI II{DI\rIDU.{LEPortar:--rprenta r*y lingura

.

inclir,'idualq este proprie fiecdrui pacier:t,corespunzdnd csmpului protetic al acelttr!1 pe cire'se .d;p[;; lerfect.Iiu:r3i.cu ajutorul unei'portamprente indivig""f* se poate **prJ-nt" *-r5ct ln.tregul c6mp protetic cu Care proteza va veni in contact Ii.-in mocicec'sebit, zona mucoasei pasiv mobiie .sltyau-ra-[;rif"il'*,i,oijr"i prL.r-

._=tjq. Aceastd, ,ory n_rr poite fi amprentata exaci ""

p"iii*fi;"rd; sian-dard. Este o etapa tehnicd.

5. AMPftENT,{RBA rUhICTIONALA

i-:-:.:Tf_t:-^1:n-.ti"luiq, Igq..t" precisd. pentru aceastd opera{iune se fo_iose$te portamprenta individuali: rleur.os adaptat5 Ei un material de am-prenrare fidel. proteza executatd dupi o astfll .[;6;;td;;;; ;-#;rnen{inere qi stabilitate pe cdmpul p.otetic.

6. CONFECTIONAIiEA MODELULI-II FUISCTIONALIdoclelul funcfional, definitiv sau de lucm, este copia pozitivd a c6m-puiui protetic obiinut'd,rp o -**pr*td funcliona,lr. pe a.cest model suntredate cu fidelitatea maxirni toafe detaiiile .dilid pr1tuti".'"i[t ,or.1*cle sprijin cu care proteza vine in contaci, calE-i""-a;;;;iid;repre-

zent*ttd de fundurile de sac vestibulare qi linguai" qi zona ;;Ah;. Mode_lu.I fr:nclional este rearizat di* ghips -u;r-itil&"iarr,o. d1" ; et*!:*teiinicS.

7 " CShFECTE&FfAF*E,& $AELOAI\ELGH EIE fllCLUziE

r't

cp-t t

tt,

IIl

$abloanele d* ocluzie s*ilt pieseicg stabileqte relatia in care se aflairgige: Aceste piese ajutatoare sunttalului tctatr. Este o etapa tehnica.

ajutrtoer:e cu ciri.* mecicul stan::ato-cele cloud rnaxilatre, in condilii fizio-

. Ia t .-indispensahile in tratamentul eden-

8. DETERJVIINAREA RAPORTUEILOE INTEA}IAXILARE. . {*t1o etaplclinicfi c}eosebit cle importantd in tratamentul edentatuluii:31..9:_aju!9rul, $abloanelor d.g ociirzi_e, meclicul *t""r.tti";-.r-,t.btiA;;raporturile sau rela$ia interrnaxilarS, adici pozi{iar fiziologici , *urrdi-bule_i fat4 de maxilar. prin intermediuf sj,Ufoao.fl, C";.f,?ii ;-il;;;;rneclele-functionale se vor afla in aceeaE; p"rr{G dend p.=iuiiitrt"" ;;:nicianului dentar sd execute viitoaret" p.bt*i;1"-;;l;d, "i"i"r*""1"ra.i'e $abloane se traseazd de c5tre medie rnai muLte repbre necesare ale-gerii qi mor:t5rii din{ilor artificiali.

I

iI

-t Er:-Ei-

30

]IIO.\TAETEA ITfODI'I,ELST* IrV OCT,UUOR SAU AETICLiLA?SEEs.e c etapE. tehnicE 1i1 care ansarrrhLul modeLe furtc{iona}e-qabl+anc

care pasireazi pozi{ia n:ocleielcr CupS inCepar-n:ctdelelor, unul f ale de aliul, este aceea,Si lnfaga cte rnaxilar in rnsmentul determindrii i-3-

*---.-- i^+.-:-;a. in rr-un apai"et

;abloar:eIcr. Pcrsil,i*s-a afiat man,dih,tilacintre ele,

r0. C0NFECTION"tREA M,&CHBTEL0E I',ROTEZELOE TOTAXE

F:.e o eiapir tehnici nurnitd curent montarea din{iior artificiali.Se reaiizr-:azd din ceari macheta bazelor protezelor, Fe care se Inon-

ia-?e dinlii ariifieiali cu ajutorul datelor transrnise pe qabloanele dec,.:luzj.e. Aceastd machetd $e nrrrneqte Tlrel,iminmd. sau pentrw probd.

] 1. PROBA MACTIETELOR IN CAVITATEA BUCAI.,AEste eiapa clinicE in care medicul stom;rtolog verificd daci datele sta-

-riIte cr-r ajutorul qabloanelor de ocluzie, precum. qi indicaliiie de alegere

si mcrtare a din{ilor artificiali au fost respect6te de cdtre tehnicianuldentar. Eventuaiele neccncor^ilanfe su:rt corectate de medic in cabinetsetl se cere o noui montare. In privinia aspectului fiaionimic este cerutdsi pSrerca pacientului,

.\

7 2 " C*HB.ECTEONTt HEI1 THFIhHULU I'

Est.e o etapi tehnicd in ci:re machetele protezelor totale se a-mbaleazaiin ghips in interiorul unor conformatoare numite anuete. Qrpa eDminarea.erli *a"hetelor, ,ambalajui devine, tipar in care se- intrccluce Ei se pcli-merizeazi acrilatul ce va alcStui bazele protezelor. In mod curent aceasti

13. rHtrPATTA&EA $T TNBESAHEA ECETT,&TUTUH

Este. o etapd tehnicd ln care acrilatul nec$ar pentru baza viitoareiproteze se preparE .din cele doud componente, polimerul gi monomerrrlgi se introduce iu tipar.

Este o etapi tehnicd in care pasta cie acrilat introdusE in tipa.r estestipdsd unui proces. de termopoiimerizare qi devine un g6rp dqr,. rezis-tent,,alcdtuind Aizi lrrotezeloi. Pe bazd sunt situali Oinili atfificiali:

31

' 15' ?53:T"t331:i11LI1I1!.:I+38't$r LUSTRLTTEEA PESTEZELOEEste etap,a tehnicd in care proiezele suni inCepl{riate din tipare} cu-

r5!at-e de resturile

fig. 68. PortamPrente standard:

deformeaze-. 'Acastd zon6 nu poate fi 'inregistratd exact'nici cu portam-lprentele standard. indiv,idualizite care pot fi adaptate intr-o oarecare mE-surd Ia nivelul marginilor.

,

Daei pfltezele tgl"t ," f: confecfigng]e dupl amprenla prelirninarear putea i6 se menlini pg cimpul protetio numai prin adeziune gi malales in momentele stat;iee. ' : '

1. MATMIATE TOLOSITE PENTAU AMPAENTAAI.A: ., ,PEEtrnrtrNA$A r'

Pentru amprentarea preliminarE, a cdmpului protetic edentat total se'toiosese urm5ioarele rnateriale: ghipsul, materialele termoplastice'fipSlents Ei alginatele.

' Ghipsut es,te un .material de amprentare care in rnorn-enttl,prizei are,: consiiten{ri rigid5. Se prepari in-amestec cu apa in'proporlie de 2lf-Irr amestec'se adaugS clorura de'sodiu ca accelerator,de pr?5 care sep"od,ro dupe q*4 ilinute. Pentrrr oa ghipsgl_amprentei t * deosebeasc5i.Ie ghipsul-din gare'se va'ctnfe{iona modeltrl, aqestegului i se a{aug5albastru de metil.

fimpul 'de'prizd al amestecului este influentat qi de te-rnperatura apeifciosite, cea caide aeqelerSnd Priza qi de timpul de spatularet

Ghipsul este un material f,oarte bun pentru amprurtarea preliminar5,'avantajos din punct de vedere ecorlomic. Fluiditatea ghipsului !n star-epl itiei pu.*iti amprentarea cdmpului_ protetie, fdrd'a produce defgrmlri.pxista Silips rpe"iat'pen-tro uz sto-matol6gig.colorat in ,roz cu bolus rubra

S{asele termoplastice tip StentS -sunt materiale de amprentare carei" ;;;;t"i priii

"" o ggiristenla_semirigid5. se plaslifiazi in.apd catds

la ternperatuia d.e, 50-60 g3ade,' Ste4tsrq s-e plaseazE -in portamprentast andaid gi, se apreeiazd,cand tempgraUrra ryboqi pe1e_ peanite_ {Pre}tairea fdr5 risori de.a.produce arsuri pe cAmpul proietic. O-"p3 ryegis-t-rarea gArnpulur protetic, qlnPLetrta este r5crti eu ap{'$i se Indepdrteaz5din eavitatea bueald.

Alginatele sunt materiale de amprentare elastice din categoria hidro-*Uoidlo", ir;\rersibili care se'prepaie irl amestec cu apa- EXasticitatea ]orh-;"dile ;;i--;6 r"

"a;t;Oi'protetice retentive iirtauite la. maxilar

fr. ,, fehnoiogfla proteuet totale 33

1ub form.a unor pnoalveolii sau a unor tuberozitdli proeminente Ei obiice.F,Lasticitatea acestor materiale permite o u*pn*ot";" p;iililJa to*rt"-?u|5..culoarea, gustul gi_ccnsislenla- atginatelor i.e fac

""ru *ri;p.il;;;

rnateriaie de amprentare de cdtre paeienli.:

Piur.rq"d apa din compozi{ie cu multd uqurinli, neeesiti turnareamodelr,rlui pretiminar .imediat dupi,arnprenture. Duo6i"f"rJ;r;i se dflain ageeaqi,incintd cu cabinetul, qmprenta se_ trimite,intr:.un_,vad'"o uoa,iar dae5 laboiatorul se afld la'distinld, -rnedicu}"i" ,.iit*"d;"; t*i-rjimediat modetul. Este greqita parurua ptt"i"if Gr;i. #il;;; il'*;di;

lmed _po1te am 6na tudarea 31iaur"r"i:- AGi";td' r" i,irui ia il;;i;;;eu apd qi va rezulta un model necorespunidtor.9u .*al Pjate folosi acrilatul autopolimerizabil pentru amprentareaprelimi,ard -intrucat amprenta pretu*aia p;;t" ral*a;;.-p*t;ffiffi;;

indivicluaiS.

2. SHSCHTEffiEE A}fiFftEN?ET FHtrIIIIfTNAEE,

Amr:renta preiin:inard reprezintE negatirtll(fig. 6s) teu rnandibular (fig. ?0) inregiJtrat desuslinut de portarnprenta stindarct. v

cAmpului proteric lnexilarmateriahl} cle, arnFrentarei

Fig. 6$. ArnprentE :,preliminaie la Fig. f.S" AmprerrtE ;rreliani-

.-'Sunt'reprodr-iq9 forma'qi r-e{igful c:'este}o,r alveblare, tuberozital,it" *"-5i1q1e, rgspeqtiv tyPelcutl pirijoSmi, iar rnargirritu ei";d;-,i"-Er*a +ilimi!.e relative periferia ef,nipului prbtetic reSezent"ia-0"-tu"afl au rr"veslibrlar qi zona; ,,Ah1l ta'maxitar, funduriie au *i.

"uJtifui"* ii-r:rr_guale la mandibrld. periferia cffmpu_Iui protetic up*u p*-t"*pru"ia -t"f:f:.pi g.r?.iTi, diferite ale margliilnr i.".-t"i" #"*"Joil"il;;#;frenurile gi bridele mucoasei. :------

. . 3.. CONTESTUL.AMPREN?EI PEELIMINARE" ]

-

Corectitudinea. amprentei Preiiminare este apreciatl in primul rgndfe qedig,.d*I qi tehnicianul. dentar, anali-zeaz- #opr"rta'ur#a*nd '11yfrfi-

a -

dacd limitele c6mpuiui protetie sunt inregistrate eoreet. Acestefimite trehuiei trasate

", ,r,

"r*io., crrimic ae "ai.?-*.};-. Ei;";;;;t;i-tuate, in zona tie rnueoasi 'neutri, r*rutiv i*Lg-ii;;t-,d--';#;;;;; *i,,,34

fffq') l\ i, ,{'BL,

)a

Fig. ?8"I AlrrS:rente' goll},ri'

rrl]! l>Lu

portarnprellr, ;*r,a*iO-'l 1",."t';*nta trasirii iirnitelor cdmpului protetic

poate reanlta un mgdel. ory,'i*f;-d;il;'irqi o pqrtarnprent' ce ar ne-cesita o adaptare obositour" p*io,inJfrc-qi- puii'*"t deoarece

zona de

rnucoas5 neutrd poate fi lrnpinsd;;;'dp'"int#* tn:lingur5 standard eu

margini maei. Liff#L ca*lj-,rrui,piltiti. tiasut* 9*'vor trEnspuFe pe ghip-

sur modelutui. in timput ,turnarii";;;ili;;i t"hni*i"nui vi qti unde siplaseze marginile, fort+rnpr.gnfl ift;:dft; to .n**t1a zonei'de spriiina cimptrlui pr.otetic, aceasta.se ,*&t#.&* ""iuct rn gmp:entarea cB Port- -#t;rg*:h"ur a* "*p :.":rt:l^contact "o polt'*prentastandard. Se :pqate intarnpLa ,"* ,riutgi"if" "n f1"1t9l

sd nu Tie sustinutexff Stff;ft','xf g-:ffi i"""r':T""Jili::ffi&:q'^"a*n"rry:-tetic pe toatd supiatall.,acestuiat;e-te se prezinte oeted,

rn strat con-

;ilt'je#i:il ,(fi?;#t*g nente di,, **g"ryq=, in'special-i1-1ere luat'e

cu ships. materiat care se po"tJTr}'*;;'i;. iillputti*u de pe campulproieti-c.'Ir r"*#;;;;;$iyriiu;'*"d"nt"l ""iii tipta unor frqgnrente'ffi"=;j:liJf ffiT;Ssf iH#'3li'li'L*ry^t.T:il,-tlrp"^*:t-normalialmaterialului sau pierzgnd *p',.t:'i "*,-"*n"ft-ratatinat'

sernn -q5 a tre-

eutuntimp'dela-ampreritare'iarpdstr'areao"'lfii*ii;**aiuurned'

MODELU I,UI FT{ELIIIIIN AR'' VIIL CONFECTT0NAREA

Modelul prefiminar saq anatomic este 9- coqil pi"f111-1i"itiif;#"i.na detetic care redl cu, exactitut*''u"u?"t'*iptiiitt qi itt ti**ite

relative' z

meniinere tti*. Zi; fr"d;;;-r"f"tiry'L ionei a" *u"ti"ere decurse din

amprentarea apro{imativa- a acesti zone ,srl ,9 ;;1tt"*I*"',]te standaTd

3...._ verlefi-Eusit*a; b F vedere transvers&,ia'35f-t*

e)

Bioaelut prelinrinar forosesteinlprentei ildividuat;; Jur- G;"iui proie iic, nrctiv pentru care

in prinipal pentnr c*nfec$ionarea pr-irt-compluf ryi exarnenul clinic -ai -ca*p.,_poate ti scc+tite qi :nociel d; studiu.

, ,I. TEHNICATDj CONTECTT0NaBEModel,r preriminar este eo1{,e4i9nat..din ghips obiEnuit. f,ehniea deeonfecfionare cuprinde rr-atoirele operafiuni :-

spdlarea amprentei -

este rieceslri'-pentru tndep6rtarea sarivcigi a unnelor de *"s* care, pr"rgt tu p--;;pila[a amprentei. s-ar com_!t :" ghipsul din-care s" '"onreeliorieira -*iaelul fdcaurdu-l friabil in

-

reconsrtr:i:"^:Tp_re1te"i ; **lu_ nece-sard pentru amprentele pre_iiminare din ghips care s-au fracturat ra indepirtarea de pe cempul pro-retic. Reconsrituilea se face in porrampr""iul-fi.;g"fi ;;fif;,j;'lrrg*",, _tele gi lipindu-re intre e1e-cu-".ir;e,-fi- #;;"iliteror eampului proreric(fig' 73)' Amprenta reconstituiii-*ul"oriil;;; prin lipire de portarn-prenta standard; - :----------

izolarea imprentei 1 este practicati in cazur amprentelor prc_jiminare din ehips pentru a se-1";;;;;;p*;;-" 1or de modelul con_fecfionat din ieera+i *ut*riut.- Apnrg"i" ;-;;";;";i"il a""Elro *,_IIFj: apd simf,e;. "pd ;;pr"*t1 rql"tii ;1"b;-;" detergenli casnici saup.'n pensulare crr sglutji alginice (Izodeni r""-p*tizor;. --'---i- v*sr'4v*suMentinut in

.

apd, drrrp*it. r*[u"tui _;;;p;;satureazd,. iar la conra c-, :td fl ghipsul din carJ se toarnr

-"o"i"r * -ifroi"ai"a ;ffiJ;. '"Apa saponatd sau cr1 detgrs-e;tl o$;il;"Ij- *"a"rrr"li*primur ca,eu. u.n sipun de ealciu, in cel E* h cloilea= cu ,].

"o*pus al caleiuiui cusubstan{a de bazd, o9t"1g*i"i"il'trpl't po.ii ffi;i;i,rfsi}"Lri**.:separarea de anprEntd. D"upq i?ti;;;:il ";,i"r"pnatd sau cu detergenri,amprentele se spa15 sub uq iet de apd p"ntru a'inl5tura excesul de sr-rb-stang5 care poate ilfluenla a"ritui"*;;&i#; s :"'--*'q unLsD(rr

rzorarea cu ,subgtante. alginice se.face prin 2-B pensuldri pe mode!.u}useat, repetate dupi ce'straTul anterior-irrfiregnerya suprafala ghipsutui_IlhL:1}'l: +qili* *:'ryg:p pe *p.rt;i;;fiGu1ui o pericuti-rina, irn-perceptibild qi impenetrabil5, care i'a izola f;i""t ;fr;;t ;; moder.Amprenta izoratd cu substalri"-;tqi"r*-r"-ti.iii"-ri ;i[i i; Jo-rtu"t o*

,1ilrl**"cer s,ar forma *ici v"fieure ;;;;;";;;;#;rd; mor:e*Amprentele din rna.tgri3le, te1ryogi31liry sau erastige se spard cu ap*pentru indep'Srtarea salivei qi'a sen$ei"l ii p""tr" a favoriza insinuaa.e:e

Fig. T3. Am:prenta reco$stiftiEi*.

36

i

tghipsuluiin.toatedetaliile.Excesu]deapEseindepdrteazSprinscuturaresau sub jet de ;r, ;;;;ece influenleaz6 negaiiv, sc6z6nd duritatqa mo-delu1ui.

Amprentele'klate mr alginate trebuiese turnate imcdiat' pentnu e5pierd apa din eompozi$ie 5i rr.a i;;Itt un mc'del mai rnic de

volum' iar

dac5 sunt pe.tr"l*'i*:upi ,* i*tiua rezultand un model ma' msre'

M,qg,HBgfw,tr $E HHsgffiE.]ivgEH?eEt

3;1odelul preliminar se confeclioneazd din gliqt obi+nuitr ,I1*l'otltiatr-un bol de cauciuc (fig' ?4) "tl;;;;"i ip'i"t-i (fig' ?5)'

ghipsul'de

consistentp **arrtaIo";A).;; toarna-situt ", stiat prin depunere in por{iu-

nite inalte "ru

u[pi"Jti-u;t" p;rrti"a, ra ayrryentarea maxilard, ::es-peqriv porliunea 'ii#ta ; ;+;"fi;- i*' *opr:l:a manclibtrlars. in tin"rpttltr:rnirii, arnprentJ-*u -,iu'**'a *iottJi,rtig' J6), sau pe m[sula vibrattrierfig. ??) pentru '; ;d;;i; ps;,;aa'-li' to;te detaliiie , ei evit,ndtl-seformarea bulelor de aer'

Dupd ce arnprenta a fo1!.acoperitl cu ghigs' plusul de material ranras

se dep*ne p" o f*i.'d* rrarti" *"'t ifat"[e O"-tlic]6 sul: fornra unei qr5-m5joare peste ."if'rJ""pilri. .qp";tl3t ftl*a1g ghipsul ca si rezr-tite'unsoclu de 1,5 cm in5llime (flg. zE. i; acreaste-rianevr5 arnprenta r"a fiparaletd cE masa j"*il.[,] F-.

"*r'"ra "" sh,iIEyI face prizi, plusui ce ie-

pase+te amprenta se lndepd*t"*alJ';p;q'1"ifig' ?9)' La mode16] tu1fer:icrsocl:I cuprinde gi zonl corespun#oarb qlal-eului br'rca1

pentru- a a'*a

rezisten{,i in timpul demulsrii ls'i;p.;"6,,*ii.;;';; ;;;- *" tls' 3*}'

7 4. Eot de c&ll-eiue

"

E"ig. ?5. SP.atelIS de g}'rigrs'

,;.Ll s

Brrlui . Prirr ' vibrare Erl&-I3UEEE"

w

77. Turnareil lt'ssdeEeltri"ei Ble ,tfi'*-

*7

Fig.

g:r ' :r+ cl.rr.

.n6

0 0t *r' ,G,q,,ilfi

,o0'

:Q.et t3

tr'o,s ,a

,5't? +

rig- 78. &:ealisarea s*rruiui 'rno*etului, FiS- ', f3* sasort&l:e& , soclului

j, lFig. S8. 'Soclul rnodslu-Iui rg1a,'$dihular ,c,u, zonapiengeului Uu*if.

Fig. 81. Denrularea prinIqvire oo;iflif.ro,ur- a;

Demularea este opera{r_uneq de separare a amprentei de moder., sepractici dupd onz ghipsirui din''ca*'i;'i"ilra.fiffiat .r*odelur, ra 30_Go mir_ de ia turnrel 1 Y r.v^*e

lehniy dernutdrii diferd in funclie de materiarul amprentei.Demulare" ryI:ltei din s,lins se face pri"-"io.anire cu un eiocan decorrl. Se indep6rteaz5 :mal .

tftai',po"tuoofr"inil. .itandaqd; apoi suprafa{aamprentei este ciocinitd cu miscd"i rod*.ui**.xe.ut"te din ineheieturam,nii, pe versantete crestet"t'irr"{ 1, ;iffi#ilid;;il."# *upr.ecu varful spaturei tragmenter"'qf se indepi#""rI n""a iiourJa fiiprenteeDemularea amprentei clin *"uu t*^ffi".,-iJtrp^:tjrrt

, se face prinintroducerea ' amprentei qr moderurui :". iii-aill,l* eo"c, iar.dup{ ,plasri* ,fie1a material,rtiii se. t"ieii&eq: pertarnpienia;. separarea fiind , uqoala;

. .

Demuta.gt amqenrei din arginrt ,u'outi"" i#;:;1;]*Ii,*"r.*ti*i_tatea rnaterialului favorizand ieeafaqea. _Mention;m, najiie*"rli#1ffi_,Bj.-ldrte , rinelial $1nq , n.'r* gh,pqurui:ain-,aiir.l.; , *E tTi'ilffi*i .,r. , r* ,,caa contrari.mpterilryr de qrp"ettd r!,*rra1o- *p.. oi",L*pi;iiiJ,il;iljuor"6s.r'pe-'eea din,'grripuf ,mod;ftUai,-*.cazarrd, reiistqnffi. agestuia"r, Un:ast-.,,fe, de model *"" Jrp.rr"h ;;;;;;l'ti;;*r#. Dupd dernurare, socrurpgdefr{ul,'qe;,.faso1ei,za

,

cu rpul"ia . ttia:-'ail-kn-**, *j"*oruI soctratorululinir-o rorradr,eara"r:lilii"e ee pqntaso; p"iiti"iirraiil*-ii,6'#;*;".#;j..,EB

hh:.tti

hT

tt:

EHE*

3in:l*

":l

;ll

;I

lil

ttt

t

sF**tuEx"

F'ig. &3. F*rmr& sseluri}*r ffisdelelcr 3:rF*.Iiminare:

& * Iientag$n }a n:axiler; h trapoz ]alnandibrii6.

3. EXA]I{TN,THEA NfiOI}ELUtr.Utr FBF]LTMINAINRespectarea tehnicii de confeclionare cluce Ia o,blinerea:unui mocl"ei cu

suprafald netedd care red5 a: exactitate zona de sprijin "

.a*p"i"i pro.-tetic si in lirnite relative zana. de menlinere (nu prezinta fu-nduri de iac).Prezenla goh-rrilor pe suprafala modelului este ui'rnarea unei vibr5ri insu-

Dacd meclicul a trasat cu creion chimic pe amprenla prelinlinarS limi-te:e cArnpuiui protetic, acestea s-au irrrprimat pe moriei. Tehnicianul vatrasa r:rai intens aceste limite, iar in lipia lor va cere nredicuiui s5 Ie pre-"'clzeze prin desen. Limitele trasate pe model indicd p6nd uncle trebuiel;i se intind5 nrarginile portamprentei individuale.

rx. CSNTECTI0NAREA FOH,TAMFRENTEI ILDIVIDUAI,E

-

Pgrtarypreft? I individual5 este- suportul materialului de amprentarefunclionaI5, obfinutl pe un model preliminar. Aceast5 portarnprentdproprie fiecdmi pacient crorespunde ca mirime cfi.mpului protetie.

Portamprentele individuale, indiferent de materialut din eare suntccnfc'clionatg, trebuie sd posede urm;ltoarele caracteristici :

I se fie rigide pentru a nu se deforma in timpul manevrelor de am--

sd fie adaptate intim pe cdmpui protetie;-

si aibd marginile li distanlS .&e inser{ia pdrfilor moi pentru caac'es:a sd se poatl rniqca ]iber modelAnd zcncle corespunzdtoare ale am-

j1

t

l'l

.it

s.i fie Lx+cr rTe lT)&rre\ir&t.s$

Fis' B^{. Efrors'BexrJ*Ie cs*rx}sr:eerte sle{ , p&rtampre*teiJ' J-

-

b*.za _tror*LarTll]rentei; 2 E mg_ner: 3 :- pordurd de oii,rriu; ;":gntdriturd de s6rm*. - -'

iri

_ I m]LEnflENTrrLH C0ft,rpflN:Er\TE

lf}t::::a individuali ar:e or*dto*rute pdrli componente (fig. B4):-

elementele accesorii: *T:T1, butonii de presiune (nurnai ia port-ac:prenta man'dibulard), intjrjturite Ei,' ""*ori, bordurile de ocruzie.Baza portamprentei'.*, i*t-;p,r-;i; r."rr;; ;*r*J*-u,,il"t r **_terialului de amprentare t.,.rcliorrrra. ,s" -uiipt*ura in timitele trasateeu ereionul chirnic pe model, 'in raport i"tim*c.**"rr" #ffi: avea obuna

-stabilitare pu .i*p"r ffit"ril ffiffi;i'll'prenta.ii.iFrdnerur este neeeqar suslinerii. porta'm;;;;i; timput manewelorde amprenta.*-11_"tJ;gi' ;fi'*#"--p":;ffijrr proretic, centrarea silndepSrtarea amprentei- D"l a****rr*.'rodnerirl este necesar, susfineriiportamprentei qi amprentei i" ti*fr.n -"]n"iril. l" turnarea mocleluhli]vxfinerul se nfyazl re linia rnedian{ av6nd indrgimea de r0 mm (c6tun incisiv .u"q*l ti H6","" o" js.-iq il j;ffi;i:il;#centraji;.F.or;na fefelor' rateraie *r'g *a"urului trebuis sd-t" ,rqo. *rr"rva pentrua fa'oriza prinderea i,tre o*g'J". po;;tr;, ?J;a

.,si dimensiunile mdne_ruiui (tig- BD) trebuie si rase"riu"-tria ff"'#;;;'pailiJr'#i"forro., .n:odela materialul de amprentare.

Butonii de presiule s}nt ,aplicali qumai ra portamerenta mandibu-iarin de fiecare pa.te, i, dreptuipru*"iuriior ajs. aal sunt necesari pen-tru ca in tirnpur *opruotaiti ii *g. u"*."it"'-d"*iu-*i uniforace asupraprrrtamprentei, fird ca degetele medicuiui sd i+i"ai""*pi."triu=*oi ai*vecln5tate in rniscarea roi liberd de rnodet"r"-u marginilo, ,*p[n#r,,,Sunt modela{i de formd paraleliprr-dr;;;rr-d o il;r*; il;;;;;a {'il{ime de s- i il;i;;ffiffi;ffi;:toare *estei arveo}are..Enttuiturile sunr aplicatq'""*"i l, ;;;il;;;; ;ffi,ft;;re ,.on-feclionate- di, placd d; baz} tJrmopi"stici sau polistiren. sunt necesarepentru a intdri aceste materiale ryiio ruristente'La nivelulrzonei de ma.-ximi soticiiare care ""ig;ilil; ;ijiilr"i;;;ror alveorare. sunt con_fectrionate din sd*nd'ouid;te-*j;;$;;:;"fi {nrn, din care se r,su_ ,ce$teobucldp*ri"i*-iledlu,}l.,"ordesuport-perr.tr.urnner(fies4'

3?H-olx;r::lnifi.tiilil, ilA;i B;;;;, i"i"il"auee in grosimea pli_{0

Fig. 85. F*,ner*E ,Fs{t***pt*niei isrrEinttdua3e"

!II

Fig. 86. Etltonii Baterali de Pre-siune :

a -

pozifie, climensiuni; b aPli-.area degetelor in tirnPul ampren-

t6rii.

amprenteiindividualedinacrilat,rezisteniaesteasigtl-ra.rE. d.e materialul instt$i. DacS ti Jot"Cie o rezisten!5 sporitS' se

poaic

rnsroEa materialul sub form* rr.*i;;#r[ i" i""g:ut mijlocului crestelo{'"o*ffiir$5 fir*ruzie sunt aplicate- Ia indicagia rnedjcu*i 1" cazrii'i.ein care

"*pr"rrtu-rlJi" "u ut*t"u-J,.b p5*iuni oeluzale. Bordurile stlnt-

confeelion"t* a:JE* **" ti""1i-i"r*'a! 10.mm si late de 5 mm in re-Ei,;nea frontald, i.ar in regiunea f"i"i"iJ-t*ft" au ? "i* qi late de 6-8 n:mii intinse pu r*ri"i**" t?-"qt9p"';i;;;-u

'e"-' Ia nivelul corespunzdi"*r

ietei distare a mo-Iarurui de t, #'iid.t51.-feir" ca de execulie a botdr:-

&

I

l

i

I

1

ittI,tl

ItIt

Ii

I

FiS" 87" FB. 88. EntErifierE su}- forma $EreF

'i'tr

EntEriturE de s6rpeE'

"lI-

1

t

{I

:

1

FiS" BS, F*,r**,saaprexat6 ir:clivi-duaE* c{.& b*rdur"i, de ceEi_lzie,

Z. iVIATCriIALE UTILIZ.,.L'fEFentru confec{ionarea portamprentetror inclividuale sunt utilizate ur-mitoarele mate'iate._ praca cle bazd termoplasi*,-oi;;, +- phi=iTr;;fi:iatul' ar-rtopoiimerizabit qi acriiatul termopolime.tianitl il il"iii i-a* fo*losit aliaje metalice, portamprentele fii,nd eonfection;i-;ri" ;t*;-;; ;;"tar:rare, tehnici laborioase care nec.sitau mult timp.Placa cle baz5 t_ermoplasticE e$te fabriratd Oin rd;ini naturale, inprurcipai Sheiae qi. din r5qini sintetiee, in formd trapezoid"fa- r."Lu rna-

5ilar qi de potcoav5 pentru mandibuda tqe. ry). pta;G;;-; !r"ri*" o";.1-Z mm Ei se plastif iazd, Ia flacdra becuili Blnsen.Plaea

^ de polistiren este fabricatS. din riqina cu acelagi nurne,' avfincl

aceieaqi forme ca pi precedenta, !e ptastiriaza olri.ii 6]1;;;;,irrrtl"i-i-:.iea este mai redusd, materialut avand o anumita rigiriitai" U;;-};;*drficils adaptarea pe mociet iar dupd confeclioni;- ffi;;;;;; ";;r;i.;:taie rema,nentS; Din aceste motive, ca gi pentru 'faptul- cd este un rnaieriaLi-flamabil, placa din polistiren nu intruneqte calitdli o" utiliz**. "'

Acrilatele autopoliurerizabiX"e ofqrd calitSli'deosebite pentru a fi foic-site pentru confeclionarea portamprentelor'individuatu.' S*i rezisi.e;:re'si necesitd o tehnologie si.mpl5 qi rapid5. Sunt utilizate

"*r"rri malerialeielqagryl qi Duracrol (spofi --cehia;,

paladur (Kulzer'* c*i*o"ia) qiKailokryl (EsPq :- $errnania). Dintre'iceste matLriale,-unete u" "tifiieilmuitiple in cabinetul stomatologic qi laboratorul de tehnica dentari,. altele

sunt folosite. numai pentru, poitamprente individ.uale aga cum esie Du--derilatelo terrnopolinnerizabile alr aceleagi calitili de rezistenli ca qi

acrilatele autopolimerizabile dar o tehnologie mai .complicati qi de du-rat5. Sunt folosite acrilatele roz din care se confec{ion eizl b,aza proteze-

Fis' ss" "'ffk*:tleaa ters*-

a E pentru maxilar; 'b F -pentru manc1ibuJ.S.

42

!

't!l{lirl

ri

illi

1"ffi

f&.I

Lj

ffi

t

il,r{

trar tatale ca de pilctd Superacr5'i (Spofa -

Cehia), Romacryl (Bonr$nia),A'{. e q er e a rnet erisl;;;;;;fi ; nf eclionar ea portarnpre nte i, in d ivids al e

".t" -co-"Aiti;;-t6

Oe materialul. de an:p.rentare El 0e caracteristicile etm-pului protetic.---Ca'"a

u,rrrt folosite matefiali Oe amprentaqe-ca,de pilC5 ghipsul, pas-tele de oxid de zinc cu eugenol qi materialele elastice, se pot folosi port-;*p-;;t" ;"i;.U;aie, dii placs de bazd sa.u polistiren'

..

ta"O- sunt folssite materiale de amprentaie termoplastice se vor fo-losi porta,mpr""i* ei" acrilate auto s,i terrnopolimerizabile carB }1u sA"torir"uzd. la t"*p.r*t"rr-cle plastifi'ere a miterialului'de gnprentarg.

Pentru ca*prrtiie protgtice ?avorabile, in lpecral la maxjlar., se'uti-:lizeaz6, portanrprente confectionate din placS de bazS sau. polistiren.- Fu**r c6rnpurile protetice nefavorabile, lntens atrofiate, in specialrele mandibulare unde sunt necesare manevre laborioase cle amprentare,d;-*;i# ;e ;"-;;trir,r" t*im"pirstice (bucoplastice) se' uti4zeazd port'amprente confeclionate d.in acrilal-e auto- qi termopolimeoi4b*?:

'Portamprerrt"lu' eonfeelionate din acrilate autopolimerizabile tin-{ -sd

"u -S"".;iir"r i" pt"*rri pentru calit6tjle lor rde rezistenld, -leqgnditig-

nu.J a materiaf"f"iiAu amprentare qi pentru tehnologia simpl5 qi rapidade realizare.

3. ME"ODE $I TEHN-ICr DE cor{FEcTIoNARE

A.TE.ENICADEC0NFECTIoNAEEDINPLAGADEBAZA''l

Operaliunile de confectionare se sucted in urmdtoarea ordine:;-:-i;-*oauf"i preXlininar se aecentueazd eu creionul chimic con-turul camputui piotetic transpus de pe alqprenta preli'rninarl a1e edreiii*it" -au tost tr^asate de medic 1fig, 011. Se- urmdreqte zona. de mucoasd;i|l-il["4 t"u"ffr" qi brid"t" titirale, creasta milohioidian5 cuprinzand---b

:-S.-"""i"c!ione'azd baza poita,mprentei inr]ividuale. Aeeqsta a99-p"rl uonJH6;iii"

" "a*p"lui frobliiqi.trebuie sd aiba o Sm-simg uAi-

form5. pe model;i"ilrii ru .pt'i"a placa de bqzi care- se plastifiazd uni-i;;;"-fd;A;;-b*,riri Brrrren (fig. bz) +i se adapteazd manual prin pre-

Fig. 9L frasare& cu cre?oftrltrpe model$I superisr a lirm,i-teEcr e'&,srepului Prote-tie.

E i,g. *2. Flastifigrea pl*eii

43

de

Fi.g" $*. ihd*ptarea pe' modela plEcii " de baEA Ptrastifi*te'

siuni digitale aplicate mai intai pe bolta palatind, apoi, pe versantelecrestelor alveolare (fig. 93).

Se sec{ioneazi eu o'foarfece 'excesut de placa de bazdce^dep'5$eqte.mo

{_

IB. TETTNICA DE CONFIICTTO$ABE DIN ACtIDJTT AUTOPOLIMffiIZABID

Modelul pretriminar este,umezit in ap6 sau-yaselinat. IT!" de acrilat* F6;-fit":; godeu Ei ry aeoperd ctrt o pHcu.ta *:. :1"-11.P19-PJ1=-.utita[itiAd vaseliiate suirqdlstan{ate jnlre-ele prin doui $uvite de cear5rcz Elasata ra ex"tr#ffi. i,"" pleciila i$gri.oar1. T,1!=5-: i:]i:de ce-lot*ri. Ca"a pust" de acriiat devine piasticE +1.n91ip!cioas6 se

-depune intreclEcutele ae sticiel i" *dr"I format dg quvilete de eeq{g (fig. 96). Prin;;;;#; ilil iGAter. a" stielf, pa_sta de .?crilat. se. calib.rnelze la ? gro-.m" a" Z mm"(grcsime" io"it"t"" de cearl), ?.quF de acrilat u"an-l-ff.simea de 2 mm A;J;d;pd;taia cu'rjutorul'foliei de celofan qi deptrs5 parodel prin rlshrrnare.

Prin intermediul foliei de celofan plaea de acrilat in sta5e f-la;ticq s9*":-""ii p" ;.d;i-;#-prd,r*i-Ai$t"ie'gno! se inclen_Srteaz;&. celofam:l-qlrxeesul de past5

"u alritorul unei-spatule. La nivelul marginilor se ras-

trl,,C*ttfi;i; pr;e Ia limitele tiasate cu creion chirrric, iar djn res-1uile de pastd, l";t i" ;are plasticS, se modeleazd mdnerul qi butoniiCe presiune tti*. 6b. p*"t* a tavoriia aderarea rndneruLui qi butonilor

s,'ig" 96. Calibrares fclieiintre dou6 pl6cu{e de

FiS, 37. Mularea Pe -

rnodeEa f*Iiei %frS*f"i: Brasarea

de acritraisticIE.

de presiune, baza acestora qi zonele:de aplicare se_umezesc _cu

monomer'Cupa potmerizare, portamprenta'se lndepirteazi de pe model Ei se pre-Iucreazd, cu freze de acrilat

Acrilatul autopolimerizabil,,Duracrols utilizat numal pentrtr con-feclionarea portamprentelor individuale este preferat, avdnd faza de PIas-tieiLte mai mare. -

In ambaiajul acestui material, fabricantul livreazi o foli: de mater-ialplastic.p.

"u"j este irnprimat conturuI maxilarului $i al-mandibulei (fig- 98;

it ""

$nur de bumbac cu sec{itr,nea de { mln. Umezind 9nurul,5i.desf5-qu'rdndu-l potrivit

_desenului de'pe folia de material plastic, se obline un

i'

Fig. S8, -'Folie de material plastic e-uconfur Pe care se aPticE uu Snur de

il45

PEg. Ss" Bepunere&En cadruE f*imit;; Eleetei de aerilat.g*urm[ de bumbac.

caciru in jntericruL c5rriia se$i in aces.t mccl 0 calibruru udepune pasta cie acrilatpastei de acrilat .u**-J tftg. SS,}. Se oi:{i}redepune pe rnodeluXumezit, ursur&nci aciaptanea qi scurt&nC tirnpul de fifficru.

c' TErrNrca DE coNrECTroIsaEE DrN ACErLa" TEEIlloporJ&rEBtzaBrL

-

se rearizeaz' 0 machetd ciinrTiT i p"*.ar,-nnrentei pe moderul umezit-Macireta se ambaleazd intr-un co,formatorrlcuveta) oblin,ndu_se untipar in care se'ind.eas. p*tu de acr*at.tu"*opliimerizab, care este su_ffiil:i?xi$rj;1e p, olim eii,"o a* T;o- *aoi;ll"o tempe,raturs ce a j unseDupr polimerizarll nofamprenta este dezambaratd gi prelucratdNecesitdn* ,r ri=f cre rearizaie-; ;;ffiativ Farru or;

rcBBSt&pcrtamprentd esre utilizald r*i, ""*;l ;;;;nd se d_oreqte.ea port_arnprenta sd rdmdnd bazd a viitoarei-p;;#"il'u*rt* cazuri va fi folo_sitd qi ca baad a qabtonuiui a. " *i{..:i: ir'".,rr"t*i areadelor dentareartificiate, evident'a.;iii,"ta"i-irai"r,rr

si buronii de presiune.tlenfura

Fig. 3{}S. &fachetE din ceer$ a E&ei porta,mprente.

.

Aceste tehniei forosesc diferite rnaferiare pe baai d9 rgini care, dup*preparare, sunr adaptare ;.;;d"r.:: +py. d;r;*eedee, de polimerizarerapidd, f,ie fotopori*"riziu,l;;.r"oporimeriru.i rr.ul3 i, iparate spe-ff i?.1;Jt#f#j:*,*J,*i#j:#ffi::?"rec!io,driiunorpcrt-

.rrry DULTI,L

- .:.-

-

46