I. ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE

1. La sfarsitul exercitiului N, se cunosc urmãtoarele informatii despre un echipament tehnologic: – valoarea contabilã netã este de 200 u.m.; – cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.; – existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare actualizatã de 1.438 u.m.; – rata dobanzii de piatã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viatã utilã la 13% in exercitiul N+1 si respectiv la 14% in N+2; – rata dobanzii de piatã aferentã exercitiului incheiat este de 16%. Inregistrãrile contabile aferente exercitiului N+1 sunt: a) 666 = 1513 230 1513 = 213 200 1713 = 7812 204 b) 666 = 1513 230 1513 = 213 404 c) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 d) 666 = 1513 62 6812 = 1513 404 e) 6812 = 1513 62

Raspuns:

IAS 31 solicita întreprinderii ca în procesul de evaluare a provizionului sa actualizeze provizioanele în

situatiile în care efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, folosind o rata (sau rate) de actualizare,

înainte de impozitare, care sa reflecte evaluarile curente pe piata ale valorii-timp a banilor şi acele

riscuri specifice obligatiei care nu au fost reflectate în estimarea cea mai buna a cheltuielilor. În cazul în

care se utilizeaza actualizarea, creşterea provizionului datorata trecerii timpului este înregistrata

contabil ca o cheltuiala cu dobanda.

Valoarea provizionului se actualizeaza luand in considerare minimul dintre valoarea actualizata si

cheltuielile estimate cu dezmembrarea. Prin urmare, valoarea provizionului va creste cu 62 lei.

Raspunsul corect este e)

6812 Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele = 1513

Provizioane pentru dezafectare

imobilizari corporale si alte

actiuni similare legate de

acestea

62

2. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã, potrivit IAS 36: a) unitãtile generatoare de trezorerie care contin fond comercial sunt testate pentru depreciere atunci

doar cand existã indicia de depreciere;

b) fiecare UGT sau grup de UGT cãrora le este locat fond comercial reprezintã cel mai redus nivel la care fondul comercial este monitorizat in scopuri manageriale; c) unitãtile generatoare de trezorerie ce contin fond commercial pot fi mai mari decat segmentele utilizate in raportarea pe segmente, conform IAS 14; d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport; e) fondul comercial trebuie alocat fiecãrei UGT indentificate

Raspuns:

Raspuns corect litera e).

Ori de cate ori o unitate generatoare de numerar este testata la depreciere, o întreprindere considera orice fond comercial aferent viitoarelor fluxuri de numerar ca fiind generat de unitatea generatoare de numerar. Daca fondul comercial poate fi alocat pe o baza rezonabila şi consecventa, o întreprindere aplica doar testul „de la baza la varf’. Daca nu este posibil sa se aloce fondul comercial pe o baza rezonabila şi consecventa, o întreprindere aplica atat testul „de la baza la varf’ cat si testul „de la varf la baza”

Activele corporatiilor sunt acele active, altele decat fondul comercial, care contribuie la fluxurile viitoare

de numerar atat pentru unitatea generatoare de numerar pe baza revizuirii, cat şi pentru alte unitati

generatoare de numerar.

3. Care este mãrimea investitiei brute a unui locator intr-un contract de locatie care prezintã urmãtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, pret de optiune de 12.000.000 lei, valoarea rezidualã negarantatã 5.000.000 lei: a) 137.000.000 lei; b) 122.000.000 lei; c) 120.000.000 lei; d) 12.000.000 lei; e) 5.000.000 lei.

Raspuns:

Conform IAS 17 investitia bruta în leasing este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata în contul locatorului. In aceste conditii si fiind vorba de un contract de locatie marimea investitiei brute este de 5.000.000 lei data de valoarea reziduala negarantata.

4. La 10.09.N se incaseazã o subventie pentru investitii in sumã de 1.000.000 u.m. pentru finantarea achizitiei unei instalatii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfarsitul exercitiului N+4 instalatia este vandutã la pretul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenta asupra contului de profit si pierdere si inregistrãrile aferente dacã intreprinderea utilizeazã metoda recunoasterii subventiei drept venit in avans. Raspuns:

Primirea subventiei

4451 = 475 1.000.000

Subventii guvernamentale Subventii pentru investitii

5121 = 4451 1.000.000

Conturi la banci in lei Subventii guvernamentale 1.000.000

Achizitie instalatie

% = 404 3.100.000

2131 Echipamente tehnologice

2.500.000

4426 TVA deductibil

600.000

Plata furnizor

404 Furnizori de imobilizari

= 5121 Conturi la banci in lei

3.100.000

Amortizare in anul N = 2.500.000 * 50% * 3/12 = 312.500

6813 Cheltuieli cu amortizarea

= 2813 Amortizarea instalatiilor

312.500

Trecere la venituri cota parte din subventie in anul N= 1.000.000 x50%x3/12= 125.000 = 312.500x40%

475 = 7584 125.000

Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru investitii

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N = 312.500 – 125.000 = - 187.500

Inregistrare amortizare in anul N+1 = (2.500.000 x50%/12)x9+(1.250.000/5/12)x3 = 937.500+62.500 = 1.000.000

6813 Cheltuieli cu amortizarea

= 2813 Amortizarea instalatiilor, mijl. de

transport 1.000.000

Trecere la venituri cota parte din subventie in anul N+1 = (1.000.000 x50%/12)x9 + (500.000/5/12)x 3= 375.000 + 25.000 = 400.000 = 1.000.000 * 40%

475 = 7584 400.000

Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru investitii

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1 = 1.000.000 – 400.000 = -600.000

Inregistrare amortizare in anii N+2; N+3; N+4 = 1.250.000/5 = 250.000

6813 Cheltuieli cu amortizarea

= 2813 Amortizarea instalatiilor, mijl. de

transport 250.000

Trecere la venituri cota parte din subventie in anii N+2; N+3; N+4 = 500.000 /5 = 100.000

475 = 7584 100.000

Subventii pentru investitii Venituri din subventii pentru investitii

Incidenta asupra contului de profit si pierdere in anii N+2; N+3; N+4 = 250.000 – 100.000 = -

150.000

Valoare contabila neta a instalatiei in anul N+4 = 2.500.000 – 312.500 – 1.000.000-250.000-250.000-250.000 = 437.500

Vanzare instalatie in anul N+4 la valoarea de 300.000 si incasarea acesteia

461 = % 372.000

Debitori diversi 7583 Venituridin cedarea activelor

300.000

4427 Tva colectat

72.000

5121 Conturi la banci in lei

= 461 Debitori diversi

372.000

Scoatere din evidenta insalatie

% = 2131 2.500.000

2813 2.062.500

6583 437.500

Trecerea pe venituri a diferentei de subventie = 1.000.000 – 125.000-400.000-100.000-100.000-100.000 = 175.000

5. In care din urmãtoarele situatii se justificã constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli si de ce? a) un furnal are o instalatie care trebuie inlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificãri in sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrti a personalului unui cabinet de consultantã financiar-contabilã (panã la inchiderea exercitiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimatã a garantiilor ce vor fi acordate unor viitori clienti; d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti;

e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.

Raspuns:

Standardul defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de

exigibilitate sau al valorii. Un provizion va fi reflectat in contabilitate numai in momentul in care: (a) o intreprindere are o obligatie curenta, legala sau implicita generata de un eveniment anterior; (b) este probabil (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza) ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; (c) poate fi realizata o estimare relevanta a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in cazuri foarte rare nu este posibila o estimare relevanta a acesteia. Confom celor de mai sus se justifica constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli doar in cazul prevazut la litera d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti, este singurul care indeplineste conditiile pentru a fi recunoscut ca provizion, respectiv vanzarea produselor catre clientii actuali face probabile iesirile de resurse pentru acordarea de garantii. 6. Guvernul a introdus o gamã de modificãri a sistemului de impozitare a veniturilor. Ca rezultat al acestor modificãri, o societate care activeazã in domeniul servicilor financiare va trebui sã instruiasca o parte importantã a personalului sãu, in conformitate cu noile reglementãri. La data bilantului nu a avut

loc nici o actiune de instruire. Costurile de instruire sunt estimate la 50.000.000 lei. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã? a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu existã o obligatie la data bilantului;

b) societatea recunoaste un provizion pentru valoarea costurilor estimate cu instruirea; c) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu poate face o estimare fiabilã a iesirilor de resurse; d) societatea nu recunoaste un provizion deoarece costurile cu instruirea sunt determinate de o actiune legalã si nu sunt rezultatul unei decizii a managementului; e) societatea recunoaste un provizion deoarece a avut loc evenimentul care genereazã obligatia. Raspuns:

Standardul defineste provizioanele ca fiind datorii incerte din punct de vedere al perioadei de

exigibilitate sau al valorii. Un provizion va fi reflectat in contabilitate numai in momentul in care: (a) o intreprindere are o obligatie curenta, legala sau implicita generata de un eveniment anterior; (b) este probabil (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza) ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; (c) poate fi realizata o estimare relevanta a valorii obligatiei. Standardul precizeaza ca numai in cazuri foarte rare nu este posibila o estimare relevanta a acesteia.

In aceste conditii raspunsul corect este litera a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu

existã o obligatie la data bilantului;.

7. La 1.01.N, societatea ALFA achizitioneazã un echipament al cãrui cost este de 100.000.000 lei pentru a-l utiliza de-a lungul duratei utile de viatã de 5 ani si apoi sã il cedeze cu o valoare rezidualã 0. Cota de impozitare este de 16%. Amortizarea activului nu este deductibilã fiscal. La cedare, castigul din cesiune nu este impozabil, pierderea din cesiune nu este deductibilã. Ce datorii/creante de impozit amanat recunoaste ALFA in cei 5 ani de utilizare a activului? Raspuns: Baza de impozitare a unui activ este suma ce va putea fi scazuta din beneficiile economice impozabile

atunci cand se recupereaza valoarea contabila a unui activ. În conditiile în care beneficiile economice nu

vor fi impozabile, baza de impozitare a unui activ va fi egala cu valoarea sa contabila şi nu apar impozite

amanate.

1. Valoare contabila echipament = 100.000.000

2. Durata utila de viata = 5 ani

3. Valoare reziduala = 0

4. Amortizarea anuala = (valoare contabila – valoare reziduala) / 5

= (100.000.000 – 0)/ 5

= 20.000.000

5. Valoare contabila an urmator = 100.00.000 – 20.000.000

= 80.000.000

Pe masura ce recupereaza valoarea contabila a echipamentului, societatea va obtine un venit impozabil

de 100.000.000 lei si va palti in impozit 16.000.000 lei. Societatea nu recunoaste datoria rezultata

privind impozitul amanat in valoare de 16.000.000, deoarece aceasta rezulta din recunoasterea initiala a

echipamentului.

In anul urmator, valoarea contabila a echipamentului este de 80.000.000 lei. Pentru obtinerea venitului

impozabil de 80.000.000 u.m. societatea ALFA v-a plati un impozit de 12.800.000 lei (80.000.000 x 16%).

Societatea nu v-a recunoaste datoria privind impozitul amanat de 12.800.000 lei deoarece acesta rezulta

din recunoasterea initiala a echipamentului.

In cel de al treilea an valoarea contabila a echipamentului este de 60.000.000 lei (80.000.000 –

20.000.000). Pentru obtinerea venitului impozabil de 60.000.000 u.m. societatea ALFA va plati un

impozit de 9.600.000 lei (60.000.000 x 16%).

Societatea nu v-a recunoaste datoria privind impozitul amanat de 9.600.000 lei deoarece acesta rezulta

din recunoasterea initiala a echipamentului.

8. Societatea M achizitioneazã 100% intreprinderea F, la 1 ianuarie 2002. Societatea mamã M va intocmi primele situatii financiare in conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2006, cu data tranzitiei la 1 ianuarie 2005. La 1 ianuarie 2000, F a achizitionat un program informatic la un cost de 300.000.000 u.m., pe care il amortizeazã in 3 ani. Durata de viatã utilã estimatã, potrivit IAS 38, este de 6 ani. La 31 decembrie 2002, activul este complet amortizat. Valoarea contabilã la data grupãrii (100.000.000 u.m.) este costul prezumat care stã la baza determinãrii amortizãrii ulterioare, potrivit IAS 38. Durata de viatã utilã la data grupãrii este de 4 ani. Amortizarea panã la data trecerii la IFRS este de 75.000.000 u.m. Societatea mamã M alege sã aplice exceptia facultativã referitoare la grupãrile de intreprinderi. Ce inregistreazã societatea mamã la 1 ianuarie 2005?

Raspuns:

Conform IFRS 1, o entitate poate alege sa evalueze un element de imobilizari corporale, la data

trecerii la IFRS-uri, la valoarea sa justa şi sa foloseasca aceasta valoare justa drept cost presupus la acea

data. Prin aplicarea exceptiei facultative este comparata valoarea contabila a echipamentelor cu

valoarea lor justa la data trecerii la IFRS, iar ajustarea necesara este imputata rezultatului reportat. Valoarea justa este considerata cost prezumat şi serveste ca punct de plecare pentru determinarea amortizarilor şi deprecierilor viitoare.

Societatea mama inregistreaza la 1 ianuarie 2005 urmatoarea nota contabila:

208 = % 100.000.000 2808 75.000.000 1172 25.000.000

9. Se cunosc urmãtoarele informatii (in lei): furnizori de imobilizãri la 31.12.N 100.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor (incasate) 170.000; imobilizãri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizãri la 01.01.N 300.000; imobilizãri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizãrilor cedate in cursul exercitiului N 80.000; incasãri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investitii conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenta TVA)? (a) -190.000 lei; (b) 150.000 lei; (c) -150.000 lei;

(d) -180.000 lei;

(e) -350.000 lei.

Rezolvare:

1. Furnizori de imobilizari 31.12.N 100.000

2. Venituri din cesiunea imobilizarilor (incasate) 170.000

3. Imobilizari la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000

4. Furnizori de imobilizari 01.01.N 300.000

5. Imobilizãri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000

6. Costul imobilizãrilor cedate in cursul exercitiului N 80.000

7. Incasãri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000

8. Cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 40.000

Stabilirea fluxului net din investitii conform IAS 7:

+ Venituri din cesiunea imobilizarilor (incasate) 170.000

- Furnizori de imobilizari 350.000

+ Incasãri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000

= Fluxul net de trezorerie din activitatea de investitii -150.000

D FURNIZORI DE IMOBILIZARI 404 C

SI 300.000

150.000

SF SF 100.000

Iesiri furnizori imobilizari se determina astfel: 300.000 + 150.000 – x = 100.000

X = 300.000+150.000 – 100.000

X = 350.000

D IMOBILIZARI C

SI 50.000

80.000

SF 120.000

Intrari imobilizari se determina astfel: 50.000 + x -80.000 = 120.000

X = 120.000 + 80.000 – 50.000

X = 150.000

10. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã in economiile hiperinflationiste” pozitia monetarã se calculeazã astfel (oferiti explicatii la raspunsul dat):

(a) Active monetare – Datorii monetare;

(b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare. Raspuns: Intr-o perioada de inflatie, o intreprindere care detine un excedent de active monetare peste datoriile monetare pierde putere de cumparare, iar o intreprindere cu un excedent de datorii monetare peste activele monetare castiga putere de cumparare, in masura in care activele si datoriile nu sunt legate de un nivel al preturilor. Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din corectia activelor nemonetare, capitalului propriu si elementelor contului de profit si pierdere, si din ajustarea activelor si datoriilor legate de un indice. Castigul sau pierderea poate fi estimata prin aplicarea variatiei unui indice general al preturilor la media ponderata a diferentei intre activele si datoriile monetare ale perioadei respective.

In aceste conditii raspunsul corect este a), respectiv pozitia monetara se calculeaza ca active monetare

– datorii monetare

11. La 1.01.N intreprinderea achizitioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani si o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de amortizare este cea liniarã. La sfarsitul exercitiului N+2 managerii estimeazã cã durata de utilitate care corespunde cel mai bine noilor conditii de exploatare ale activului este de 7 ani. In acelasi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. In urma schimbãrilor de estimare, amortizarea exercitiului N+2 este: (a) 2.040 lei; (b) 1.600 lei; (c) 760 lei; (d) 1.140 lei;

(e) 665 lei. Raspuns:

In anul N avem urmatoarele: Cost utilaj = 10.000 Valoare reziduala = 2.000 Valoare amortizabila = 8.000

Durata utilitate = 5 ani In anul N+2 avem urmatoarele: Valore neta contabila la sfarsitul anului N+1 = 6.800 Valoare reziduala = 3.000 Valoare amortizabila = 3.800 Durata utilitate = 5 ani (7-2) Cota de amortizare liniara = 1/5x100=20 % Cota de amortizare degresiva = 20 %x 1.5 = 30% Amortizarea aferenta N+2 = 3.800 x 30 % = 1.140

Exercitiul Cheltuieli cu amortizarea Valoare neta contabila

N 8.000 / 5ani= 1.600 10.000-1600 = 8.400

N+1 8.000 / 5ani= 1.600 8.400 – 1600 = 6.800

N+2 3.800 / 5 ani = 760*1.5= 1.140 6.800-1.140 = 5.660