CONTABILITATE

1. Un salariat obine pentru 12 zile lucrate n cursul unei luni, venituri pentru munca prestat n sum de 850 lei. n cursul lunii salariatul beneficiaz de 14 zile calendaristice de concediu medical pentru boal obinuit, din care 10 zile lucrtoare. Salariul de baz minim brut pe ar este de 600 lei, iar luna are un numr de 22 zile lucrtoare. Stabilirea bazei de calcul a contribuiei de asigurri sociale? Stabilirea contribuiei de asigurri sociale datorat de angajator?

Raspuns

Inainte de 01.01.2011 baza de calcul a contributie la CAS era urmatoarea:850 + [(600/22) X 10] = 850 + 273 = 1.123Contributia datorata de angajator 1.123 x 20,8% = 234 lei6451=4311.01234 leiIncepand cu data de 01.01.2011 baza de calcul la contributia de CAS pentru concediu medical este de 35% din salariul mediu brut pe tara.850 + {[(2022x35%)/22] x 10} = 850 + 322 = 1.172 leiContributia datorata de angajator 1.172 x 20,8% = 244 lei6451=4311.01244 lei

2. O societate comercial nregistreaz drepturi de personal neridicate n sum de 2.000 lei, compuse din 1.750 lei salarii i 250 lei indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc. Dup 2 ani un salariat se prezint i i ridic drepturile ce i se cuvin n sum de 900 lei. Restul drepturilor de personal n sum de 1.100 lei nu sunt ridicate n termenul legal de prescriere i se nregistreaz la venituri.

Raspuns

a) Drepturi de personal neridicate nregistrate n contabilitate% = 4262.000421 Drepturi de personal neridicate1.750423 250Personal ajutoare materiale datorate

b) Achitarea ulterioar a salariului de 900 lei dup 2 ani426= 5311900 lei

c) Prescrierea pentru restul drepturiloe de personal care nu sunt ridicate n termenul legal426= 75881.100 lei Alte venituri din exploatare

3. O entitate economic acord salariailor si avantaje n natur reprezentnd produse finite, conform contractului colectiv de munc, la preul de nregistrare n contabilitate de 3.000 lei. Valoarea avantajelor acordate n natur majoreaz venitul brut realizat de ctre salariai, nregistrndu-se n fondul de salarii, intrnd astfel att n baza de calcul a contribuiilor angajatorului i a salariailor, precum i n baza de calcul a impozitului pe veniturile din salarii.

Raspuns

a) Cheltuieli salariale privind avantajele acoradte salariailor n natur641= 4213.000 lei Cheltuieli cu salariile personaluluib) Diminuarea datoriilor salariale cu valoarea avantajelor n natur acordate421 = 701 3.000 leiPersonal salarii datorate Venituri din vnzarea produselor finitec) Descrcarea gestiunii de produsele finite acordate ca avantaje n natur 711 = 345 3.000 leiVenituri aferente costurilor Produse finitestocurilor de produse

4. O societate comercial import mrfuri din afara comunitii, la preul de factur de 15.000 Euro. Costurile de transport al mrfurilor, stabilite pe baza facturii emise de transportator sunt n sum de 1.200 Euro. Taxele vamale datorate pentru mrfurile respective sunt n cuantum de 10%. Cursul de schimb valabil pentru data efecturii importului este 1 Euro = 4,2500 lei.

Raspuns- achizitia marfurilor15.000 x 4,2500 = 63.750 lei371=40163.750 lei- costurile de transport1.200 x 4,2500 = 5.100 lei371=4015.100 lei- taxele vamale (63.750 + 5.100) x 10% = 6.885 lei371=51216.885 lei

5. La SC CLASICIOR SA se majoreaza capitalul social prin incorporarea: - profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei; - profitului net din exercitiile precedente cu 1.500 lei; - alte rezerve 2.000 lei; - de prime legate de capital 700 lei; - de rezerve din reevaluare in plus 300 lei.

Rspuns:- profitului de la finele exercitiului incheiat cu 500 lei456 = 1012 500 lei

- profitului net din exercitiile precedente cu 1500 lei117 = 1012 1500 lei

-alte rezerve 2000 lei1068 = 1012 2000 lei

-de prime legate de capital 700 lei 104 = 1012 700 lei-de rezerve din reevaluare in plus 300 lei

105 = 1065 300 lei 1065 = 1012 300 lei

FISCALITATE

Problema 1. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.

Raspuns90 kw X 0,3840=34,56 lei34,56 X 0,2=6,912 leiBaza tva 6,912 + 34,56 = 41,47TVA ce va fi mentionata in fact.fiscala : 41,47 X24 % = 9,95 lei

Problema 2. n cadrul SNGN ROMGAZ SA SUC. MEDIAS sunt trei secii care produc condensat de gaz natural: Roman, Filitelnic i Dane. La sfritul fiecrei perioade contabile, efii celor 3 secii trimit Serviciului Contabilitate al Sucursalei Media situaia condensului captat n acea lun. Secia de Producie Gaze Roman este singura secie care a vndut condens n luna martie 2007. Pe baza celor 2 avize de nsoire a mrfii constatm c au fost efectuate dou vnzri, astfel: 35.500 l cu o densitate de 0.741 i respectiv, 35.500 l cu o densitate de 0.740. S se determine impozitul pe iei suportat de ctre entitate.

RaspunsImpozit aferent primului aviz de expeditie :35500 X0,741 X 4 eur = 105,22 eur adica :105,2 X 3,5334 = 371,78 leiImpozit aferent celui de-al doilea aviz :35500 X 0,740 X4 eur =105,08 eur adica :105,08 X 3,5334= 371,29 lei

Total impozit pe titei :371,78 + 371,29 =743,07 lei

Problema 3. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri salariale n sum de 970 lei i are n ntreinere soia care deine cu titlu de proprietate teren agricol n zon de es cu o suprafa de 11.000 mp. S se stabileasc salariul net.

Raspuns:Intrucat sotia detine in proprietate un teren agricol la ses in suparafata mai mare de 10.000 mp, respective 11.000 mp, angajtul nu poate beneficia de deducere suplimentara pentru aceasta.Calcul salarii net: Contributie sanatate 5,5 % = 53 lei Contributie somaj 0,5% = 5 lei Contributie asigurari sociale 10,5% = 102 lei Baza impozitate = 970 53 5 102 250 ( deducere personala ) = 560 lei Impozit salarii = 560 lei * 16% = 90 lei Salariul net = 970 53 5 102 -90 = 720 lei

Problema 4. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urmare a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

Raspuns Conform art.77(1) lit. b impozitulpe venit este de 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv.Impozit pe venit = 120.000 x 2% = 2.400 lei.Destinatia impozitului este bugetul statului.Problema 5. S.C. X S.R.L., persoan impozabil revnztoare, a comercializat ntr-o perioad bunuri second-hand, pre de vnzare, exclusiv TVA 75.000 lei. Preul de cumprare al acestora a fost de 62.000 lei, achiziia efectundu-se de la persoane ce nu sunt nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat. S se precizeze valoarea taxei pe valoarea adugat colectat, aferent livrrilor efectuate de ctre S.C. X S.R.L.Raspuns Art 152/2 al 1 lit g CFg) marja profitului este diferena dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare i pretul decumparare , n care: 1. pretul de vanzare constituie suma obinut de persoana impozabila revanzatoare de la cumprtor sau de la un ter, inclusiv subveniile direct legate de aceast tranzacie, impozitele, obligaiile de plat, taxele i alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport i asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumprtorului, cu excepia reducerilor depret; 2. pretul de cumparare reprezint tot ce constituie suma obinut, conform definiiei preului de vanzare, de furnizor, de la persoanaimpozabila revanzatoare; Norme metodologice(4) n scopul aplicrii art. 1522 alin. (13) i (14) din Codul fiscal: a) baza de impozitare pentru livrrile de bunurui crora li se aplic aceeai cot de tax este diferena dintre totalul marjei de profit realizate de persoana impozabila revanzatoare i valoarea taxei aferente marjei respective;Marja profitului = Pret vanzare pret cumparare = 13000 Pret vanzare = 75000 Pret cumparare = 62 000 TVA aferenta marjei = 13000 x24/124 = 2516

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii: Indicator u.m.

Cheltuieli de exploatare platibile 1500

Amortizare 100

Cheltuieli cu dobnzi 200

Impozit pe profit 60

Sa se calculeze si sa se interpreteze ratele de solvabilitate si cele de rentabilitate pentru intreprindere.

Raspuns Ratele de solvabilitate: Solvabilitatea generala = datorii totale / active totale totale = 2.300 / 4.000 = 0.58Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent

Solvabilitatea patrimoniala (autonomia financiara) = capital propriu / total pasiv = 1700/4000= 0,43; (O valoare mai mic de 1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achita datoriile pe termen scurt, mediu i lung)

Ratele de rentabilitate: Impozit pe profit = 60 => profit inaintea impozitarii = 60 / 0,16 = 375 (presupunem cota de impozit pe profit = 16%)Rata rentabilitatii economice (rentabilitatea investotiei) = profit / active totale * 100 = = 375 / 4000 *100 = 9.38%Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu * 100 = (375 -60) / 1700 * 100 = 18.52 %Rata dobanzilor = dobanzi / datorii pe termen lung = 200 / 1.000 =0.2Rata de rentabilitate a cheltuielilor de exploatare = profit / cheltuieli de exploatare * 100 = 375 / 1500 * 100 = 25%

2. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea pornind de la informaiile prezentate mai jos: Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor 1000

Producia vndut 18000

Producia stocat 2500

Subvenii de exploatare 2000

Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600

Cheltuieli cu materii prime 2500

Costul mrfurilor vndute 700

Cheltuieli salariale 10000

Cheltuieli cu amortizarea 600

Cheltuieli cu provizioane 200

Cheltuieli cu chirii 200

Cheltuieli cu asigurri sociale 1200

Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate 400

Impozite i taxe 300

Venituri din dobnzi 200

Venituri din diferene favorabile de curs valutar 200

Cheltuieli cu dobnzi 800

Cheltuieli cu provizioane financiare 100

Impozit pe profit 300

Rata de distribuire a profitului 40%

marjei brute a exploatrii, rata rentabilitii economice)- permite acoperirea obligaiilor ntreprinderii, dac nivelul indicatorului este suficient de mare. n acest caz se vor putea rambursa mprumuturile i plti dobnzile aferente, se vor putea rennoi imobilizrile pe seama amortizrii i se vor acoperi riscurile din provizioanele constituite. Diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) i ntreprinderii (autofinanare).- excedentul brut al exploatrii este independent de de politica financiar a ntreprinderii (nu este influenat de structura financiar a ntreprinderii care modific nivelul cheltuielilor i veniturilor financiare), de politica de investiii (reflectat n amortizare), de politica de provizioane (nu ia n considerare provizioanele), de politica de dividend (reflectat n repartizarea profitului net), de politica fiscal (nu ia n considerare modul de calcul al impozitului pe profit) i de elementele extraordinare ale activitii desfurate (rezultatul extraordinar). Cu alte cuvinte, EBE reflect rezultatul exploatrii obinut doar din efortul propriu al ntreprinderii. Rezultatul exploatrii reprezint acel rezultat care permite remunerarea acionarilor i autofinanarea.Rezultatul curent naintea impozitrii reprezint rezultatul exploatrii corectat cu cel din activitatea financiarRezultatul excepional reprezint rezultatul operaiunilor cu caracter excepional. Pune n eviden fluxurile financiare care rezulta din operaiuni care nu au legtur direct cu obiectul normal de activitate al ntreprinderii. Operaiunile din aceast categorie au un caracter accidental.Rezultatul net al exerciiului reprezint rezultatul rmas la dispoziia societii pentru crearea resurselor financiare proprii pentru dezvoltare i remunerarea acionarilor.Capacitatea de autofinanare (CAF) este indicatorul care reflect potenialul financiar determinat de activitatea rentabil a unei ntreprinderi la sfritul unei perioade, destinat s remunereze capitalurile proprii (prin dividende), s finaneze dezvoltarea viitoare (prin partea din profit repartizat pentru constituirea rezervelor) precum i s menin i s rennoiasc activele corporale (prin amortizri).Capacitatea de autofinanare nu reprezint propriu-zis un sold intermediar de gestiune. Astfel, spre deosebire de Rezultatul brut al exploatrii (RBExp) sau de Excedentul brut al exploatrii (EBE), care se refer la numai la activitatea de exploatare, CAF ine cont de toate laturile activitii ntreprinderii (de exploatare, financiar i extraordinar). nseamn c fa de EBE, capacitatea de autofinanare constituie un indicator mai global al performanelor ntreprinderii. CAF reprezint surplusul monetar net global, efectiv sau potenial, degajat de ansamblul operaiunilor de gestiune n cadrul unei anumite perioade, care rmne la dispoziia ntreprinderii pe termen lung. Caracterul net se explic prin determinarea acestui indicator dup deducerea impozitului pe profit, iar caracterul global prin faptul c este degajat de ntreaga activitate a ntreprinderii.

Calculul CAF:a) metoda deductiva:

INDICATORIU.M

Excedentul brut din exploatare(EBE)5500

(+)Venituri financiare(+)Alte venituri din exploatare400600

(-)Cheltuieli financiare(-)Alte cheltuieli din exploatare900400

(-)Impozit pe profit300

(=)Capacitatea de autofinantare(CAF)4900

b)metoda aditiva:

INDICATORIU.M.

Profit net4100

(+)Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele800

(=)Capacitatea de autofinantare4900

Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezint indicatori sintetici, prin care se apreciaz sub form relativ situaia profitabilitii sau a capacitii ntreprinderii de a produce profit. Ratele rentabilitii sunt printre cei mai importani indicatori prin care se apreciaz eficiena general a activitii unei ntreprinderi, deoarece reflect rezultatele obinute ca urmare a trecerii prin toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i desfacere.Rata rentabilitii, ca indicator de performan, poate avea mai multe forme de exprimare, n funcie de modul de raportare a unui indicator de efecte sau rezultate obinute (profitul, EBE sau ali indicatori pariali ai rentabilitii) la un indicator de flux global al activitii (cifra de afaceri, venituri din exploatare, valoarea adugat) sau la mijloacele economice avansate sau consumate pentru obinerea rezultatului respectiv (ca indicatori de efort).Dup criteriul funcional, ratele rentabilitii se pot clasifica n: rate ale rentabilitii economice; rate ale rentabilitii financiare; rate ale rentabilitii resurselor consumate; rate ale rentabilitii veniturilor.

Nr. crt.SpecificaieSimbolU.M.

1Venituri din exploatareVe

2Cheltuieli de exploatareChe

3Profit din exploatarePe=Ve-Che

4Profit netPn

5Excedentul brut din expl.EBE

6Capital propriuCpr

7Capital investitCi=Afn+NFR+Db

8Rata rentabilitii economice brute nominale

%

9Rata rentabilitii costurilorRc=Pe/Che%

10Rata rentabilitii financiare

%

11Rata rentabilitii economice nete nominale

%

12

Rata rentabilitii veniturilor

Rv=Pe/Ve%

Afn Active fixe nete

Rata rentabilitii economice evideniaz eficiena capitalurilor investite (proprii i mprumutate) i trebuie s fie superioar ratei inflaiei.n termeni reali rata rentabilitii economice trebuie s remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie respectiv rata medie a dobnzii la obligaiunile emise de stat.Rata rentabilitii economice brute nominale i nete nominale sunt superioare ratei inflaiei. Rata rentabilitii financiare msoar randamentul capitalurilor proprii respectiv al plasamentului financiar. Aceast rat renumereaz proprietari prin acordarea de dividende.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. -De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere? -Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. - Membrii consiliului de supraveghere sunt numii de ctre adunarea general a acionarilor, cu excepia primilor membri, care sunt numii prin actul constitutiv. Numrul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, acesta neputnd fi mai mic de 3 i nici mai mare de 11. - Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocai oricnd de adunarea general a acionarilor, cu o majoritate de cel puin dou treimi din numrul voturilor acionarilor prezeni.

-Atribuiile principale ale consiliului de supraveghere. a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat; b) numete i revoc membrii directoratului; c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a operaiunilor de conducere a societii; d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfurat

2. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni? - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. - Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Controlul asupra actelor si operatiunilor administratorilor se exercita de catre cenzori, care trebuie sa fie actionari (cu exceptia cenzorilor contabili), iar majoritatea cenzorilor trebuie sa aiba cetatenia romana. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi realesi. Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pe altcineva in locul lor). - Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni. Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, isi pierd automat acest statut: - rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; - persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta; - persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 153 alin. 14; - persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. - Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Capitalul social poate fi redus prin: - micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; - reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; - dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor; - atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: - scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; - restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; - alte procedee prevazute de lege.

Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.

Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

3. Cine pot fi lichidatorii?

Art. 253. - (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz

RaspunsProceduriScopul inventarierii este :- stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor , datoriilor si capitalurilor proprii- stabilirea situatiei reale a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu , apartinind altor personae juridice sau fizice- in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale astfel incit sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantelor SC .Inventarierea elementelor de natura activelor , datoriilor si capitalurilor proprii detinute se va efectua :a) Cel putin odata in cursul exercitiului financiar , de regula in luna decembrieb) La incetarea activitatii sau cu ocazia reorganizarii (fuziune,divizare etc)c) La cererea organelor de control sau a altor organe prevazute de leged) Daca sunt indicia ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite decit prin inventariere e) Daca intervine o predare primire de gestiuni f) Daca intervine o reorganizare a gestiunilorg) Daca intervin cazuri de forta majora sau calamitati natural

Daca sunt inventariate toate elementele de natura activelor dintr-o gestiune , in cazurile enuntate mai sus de la litera a) la g) SC ..prin aprobarea acordata de catre administratorul ei d-l/d-na ,poate considera ca aceasta tine loc de inventarierea anuala , in conditiile in care , in registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar.

La SCtoate elementele de natura activelor sunt date in raspunderea gestionara /in folosinta salariatilor / in folosinta administratorului.Organizarea inventarierii elementelor de natura activelor , datoriilor si capitalurilor proprii la SC ..1. Comisia/comisiile de inventariere se numeste/numesc de catre administrator prin decizie scrisa.Decizia va contine :-componenta comisiei (presedinte si membrii/administrator daca nu are salariati)-efectuarea inventarierii (modalitati tehnice) si metoda de inventariere -gestiunea supusa inventarierii-data de incepere si data terminarii inventarierii 2. Comisiile de inventariere vor fi coordonate de catre comisia centrala numita prin decizie scrisa de catre administrator (daca este cazul) 3. SC stabileste ca la efectuarea operatiunilor de inventariere sa participe/sa nu participe contabilii care tin evidenta gestiunii. 4. Lucrari pregatitoare pentru a crea conditii de lucru comisiei de inventariere - organizarea depozitrii bunurilor grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft; - inerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiuni i a celei contabile i efectuarea confruntrii datelor din aceste evidene - participarea ntregii comisii de inventariere la lucrrile de inventariere; - asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaz, respectiv pentru sortare, aezare, cntrire, msurare, numrare etc.; - asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pre etc.) i la evaluarea lor, conform reglementrilor contabile aplicabile, a unor specialiti din entitate sau din afara acesteia, la solicitarea preedintelui comisiei de inventariere. Aceste persoane au obligaia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor nscrise; - dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient pentru msurare, cntrire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum i cu birotica necesar; - dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate; - asigurarea proteciei membrilor comisiei de inventariere n conformitate cu normele de protecie a muncii; - asigurarea securitii uilor, ferestrelor, porilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.

5. Comisia de inventariere se preocupa de : a) nainte de nceperea operaiunii de inventariere s ia de la gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor o declaraie scris din care s rezulte dac: - gestioneaz bunuri i n alte locuri de depozitare; - n afara bunurilor entitii respective are n gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente; - are plusuri sau lipsuri n gestiune, despre a cror cantitate ori valoare are cunotin; - are bunuri nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat bunuri fr documente legale; - deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data ultimului document de intrare/ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea bunurilor i de ctre comisia de inventariere. Semnarea declaraiei de ctre gestionar se face n faa comisiei de inventariere; b) s identifice toate locurile (ncperile) n care exist bunuri ce urmeaz a fi inventariate; c) s asigure nchiderea i sigilarea spaiilor de depozitare, n prezena gestionarului, ori de cte ori se ntrerup operaiunile de inventariere i se prsete gestiunea. Atunci cnd bunurile supuse inventarierii, gestionate de ctre o singur persoan, sunt depozitate n locuri diferite sau gestiunea are mai multe ci de acces, membrii comisiei care efectueaz inventarierea trebuie s sigileze toate aceste locuri i cile lor de acces, cu excepia locului n care a nceput inventarierea, care se sigileaz numai n cazul cnd inventarierea nu se termin ntr-o singur zi. La reluarea lucrrilor se verific dac sigiliul este intact; n caz contrar, acest fapt se va consemna ntr-un proces-verbal de constatare, care se semneaz de ctre comisia de inventariere i de ctre gestionar, lundu-se msurile corespunztoare. Documentele ntocmite de comisia de inventariere rmn n cadrul gestiunii inventariate n locuri special amenajate (fiete, casete, dulapuri etc.), ncuiate i sigilate. Preedintele comisiei de inventariere rspunde de operaiunea de sigilare; d) s bareze i s semneze, la ultima operaiune, fiele de magazie, menionnd data la care s-au inventariat bunurile, s vizeze documentele care privesc intrri sau ieiri de bunuri, existente n gestiune, dar nenregistrate, s dispun nregistrarea acestora n fiele de magazie i predarea lor la contabilitate, astfel nct situaia scriptic a gestiunii s reflecte realitatea; e) s verifice numerarul din cas i s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent, solicitnd depunerea numerarului la casieria entitii (la gestiunile cu vnzare cu amnuntul); f) s controleze dac toate instrumentele i aparatele de msur sau de cntrire au fost verificate i dac sunt n bun stare de funcionare; g) n cazul n care gestionarul nu s-a prezentat la data i ora fixate pentru nceperea operaiunilor de inventariere, comisia de inventariere sigileaz gestiunea i comunic aceasta comisiei centrale sau administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaia gestionrii entitii, conform procedurilor proprii privind inventarierea. Aceste persoane au obligaia s l ncunotineze imediat, n scris, pe gestionar despre reprogramarea inventarierii ce trebuie s se efectueze, indicnd locul, ziua i ora fixate pentru nceperea operaiunilor de inventariere. Dac gestionarul nu se prezint nici de aceast dat la locul, data i ora fixate, inventarierea se efectueaz de ctre comisia de inventariere n prezena reprezentantului su legal sau a altei persoane, numit prin decizie scris, care s l reprezinte pe gestionar.

6. Pentru desfasurarea inventarierii se sisteaza/nu se sisteaza operatiunile de intrare-iesire de bunuri supuse inventarierii. 7. Pe toat durata inventarierii, programul i perioada inventarierii se afieaz la loc vizibil. 8. Inventarierea propriu-zisa : - Inventarierea imobilizrilor necorporale se efectueaz prin constatarea existenei i apartenenei acestora la entitile deintoare, iar n cazul brevetelor, licenelor, mrcilor de fabric i al altor imobilizri necorporale este necesar dovedirea existenei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de atestare a unor drepturi legale. - Inventarierea terenurilor se efectueaz pe baza documentelor care atest dreptul de proprietate al acestora i a altor documente, potrivit legii. Cldirile se inventariaz prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate i a dosarului tehnic al acestora. Construciile i echipamentele speciale cum sunt: reelele de energie electric, termic, gaze, ap, canal, telecomunicaii, cile ferate i altele similare se inventariaz potrivit regulilor stabilite de deintorii acestora. Imobilizrile corporale care n perioada inventarierii se afl n afara entitii (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate n curs de lung durat, mainile de for i utilajele energetice, mainile, utilajele i instalaiile de lucru, aparatele i instalaiile de msurare, control i reglare i mijloacele de transport date pentru reparaii n afara entitii se inventariaz naintea ieirii lor temporare din gestiunea entitii sau prin confirmare scris primit de la entitatea unde acestea se gsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate. - n listele de inventariere a imobilizrilor necorporale i corporale, aflate n curs de execuie, se menioneaz pentru fiecare obiect n parte, pe baza constatrii la faa locului: denumirea obiectului i valoarea determinat potrivit stadiului de execuie, pe baza valorii din documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data inventarierii. Materialele i utilajele primite de la beneficiari pentru montaj i nencorporate n lucrri se inventariaz separat. - Investiiile puse n funciune total sau parial, crora nu li s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizri corporale, se nscriu n liste de inventariere distincte. De asemenea, lucrrile de investiii care nu se mai execut, fiind sistate sau abandonate, se nscriu n liste de inventariere distincte, menionndu-se cauzele sistrii sau abandonrii, aprobarea de sistare ori abandonare i msurile ce se propun n legtur cu aceste lucrri. - Stabilirea stocurilor faptice se face prin numrare, cntrire, msurare sau cubare, dup caz. Bunurile aflate n ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmnd a fi menionat i n listele de inventariere respective. - La lichidele a cror cantitate efectiv nu se poate stabili prin transvazare i msurare, coninutul vaselor - stabilit n funcie de volum, densitate, compoziie etc. - se verific prin scoaterea de probe din aceste vase, inndu-se seama de densitate, compoziie i de alte caracteristici ale lichidelor, care se constat fie organoleptic, fie prin msurare sau probe de laborator, dup caz. - Materialele de mas ca: ciment, oel beton, produse de carier i balastier, produse agricole i alte materiale similare, ale cror cntrire i msurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baz de calcule tehnice. - n listele de inventariere a materialelor prevzute la alineatele precedente se menioneaz modul n care s-a fcut inventarierea, precum i datele tehnice care au stat la baza calculelor respective. - Bunurile din domeniul public al statului i al unitilor administrativ-teritoriale, date n administrare, concesionate sau nchiriate instituiilor publice, societilor/companiilor naionale i regiilor autonome potrivit legii, se inventariaz i se nscriu n listele de inventariere distincte n cadrul acestor uniti. - Bunurile aflate asupra angajailor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariaz i se trec n liste de inventariere distincte, specificndu-se persoanele care rspund de pstrarea lor. n cadrul evidenierii acestora pe formaii i locuri de munc, bunurile vor fi centralizate i comparate cu datele din evidena tehnico-operativ, precum i cu cele din evidena contabil. - Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaz cu prioritate, fr a se stnjeni consumul/comercializarea imediat a acestora. - Comisia de inventariere are obligaia s controleze toate locurile n care pot exista bunuri care trebuie supuse inventarierii. - Toate bunurile ce se inventariaz se nscriu n listele de inventariere, care trebuie s se ntocmeasc pe locuri de depozitare, pe gestiuni i pe categorii de bunuri. - Bunurile existente n entitate i aparinnd altor entiti (nchiriate, n leasing, n concesiune, n administrare, n custodie, primite n vederea vnzrii n regim de consignaie, spre prelucrare etc.) se inventariaz i se nscriu n liste de inventariere distincte. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie s conin informaii cu privire la numrul i data actului de predare-primire i ale documentului de livrare, precum i alte informaii utile. - Listele de inventariere cuprinznd bunurile aparinnd terilor se trimit i persoanei fizice sau juridice, romne ori strine, dup caz, creia i aparin bunurile respective, n termen de cel mult 15 zile lucrtoare de la terminarea inventarierii, urmnd ca proprietarul bunurilor s comunice eventualele nepotriviri n termen de 5 zile lucrtoare de la primirea listelor de inventariere. - n caz de nepotriviri, entitatea deintoare este obligat s clarifice situaia diferenelor respective i s comunice constatrile sale persoanei fizice sau juridice creia i aparin bunurile respective, n termen de 5 zile lucrtoare de la primirea sesizrii. - Societile de leasing trebuie s solicite utilizatorilor furnizarea listelor de inventariere cu bunurile care fac obiectul contractelor de leasing. n baza datelor cuprinse n aceste liste, societatea de leasing poate calcula i nregistra ajustri pentru deprecierea imobilizrilor sau a creanelor imobilizate, dup caz. - n cazul n care listele de inventariere nu sunt furnizate de ctre locatar, societatea de leasing va putea constitui ajustri pentru deprecierea bunurilor respective, pe baza preurilor de pia disponibile la data inventarierii, innd seama de caracteristicile bunului ce face obiectul leasingului (an de fabricaie, durata de via). - Pentru verificarea exactitii informaiilor primite, societile de leasing pot ntreprinde verificri faptice la locatari, potrivit procedurilor proprii. - Pentru situaiile prevzute la prezentul punct, entitile deintoare ale bunurilor sunt obligate s efectueze inventarierea i s trimit spre confirmare listele de inventariere, dup cum proprietarii acelor bunuri sunt obligai s cear confirmarea privind bunurile existente la teri. Neprimirea confirmrii privind bunurile existente la teri nu reprezint confirmare tacit. - Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fr micare ori greu vandabile, comenzi n curs, abandonate sau sistate, precum i pentru creanele i obligaiile incerte ori n litigiu se ntocmesc liste de inventariere distincte sau situaii analitice separate, dup caz. - Determinarea stocurilor faptice se face astfel nct s se evite omiterea ori inventarierea de dou sau de mai multe ori a acelorai bunuri. - Bunurile aflate n expediie se inventariaz de ctre entitile furnizoare, iar bunurile achiziionate aflate n curs de aprovizionare se inventariaz de entitatea cumprtoare i se nscriu n liste de inventariere distincte. - nainte de nceperea inventarierii produselor n curs de execuie i a semifabricatelor din producia proprie, este necesar: - s se predea la magazii i la depozite, pe baza documentelor, toate produsele i semifabricatele a cror prelucrare a fost terminat; - s se colecteze din secii sau ateliere toate produsele reziduale i deeurile, ntocmindu-se documentele de constatare; - s se ntocmeasc documentele de constatare i s se clarifice situaia semifabricatelor a cror utilizare este ndoielnic. - n cazul produselor n curs de execuie se inventariaz att produsele care nu au trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrrii impuse de procesul tehnologic de producie, ct i produsele care, dei au fost terminate, nu au trecut toate probele de recepionare tehnic sau nu au fost completate cu toate piesele i accesoriile lor. - Inventarierea se efectueaz, de asemenea, pentru lucrrile i serviciile n curs de execuie sau neterminate. - Materiile prime, materialele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate n seciile de producie i nesupuse prelucrrii, nu se consider produse n curs de execuie. Acestea se inventariaz separat i se repun n conturile din care provin, diminundu-se cheltuielile, iar dup terminarea inventarierii acestora se evideniaz n conturile iniiale de cheltuieli. - Inventarierea produselor, lucrrilor i serviciilor n curs de execuie din cadrul seciilor auxiliare se face prin stabilirea stadiului de executare a acestora. - La entitile care au activitate de construcii-montaj, pe baza constatrii la faa locului, se includ n liste de inventariere distincte, pe categorii de lucrri i pri de elemente de construcii la care n-a fost executat ntregul volum de lucrri prevzute n devize, respectiv lucrri executate (terminate), dar nerecepionate de ctre beneficiar, denumirea obiectului i valoarea determinat potrivit stadiului de execuie, potrivit valorii din documentaia existent (devize), precum i n funcie de volumul lucrrilor realizate la data inventarierii. - Inventarierea lucrrilor de modernizare nefinalizate sau de reparaii ale cldirilor, instalaiilor, mainilor, utilajelor, mijloacelor de transport i ale altor bunuri se face prin verificarea la faa locului a stadiului fizic al lucrrilor. Astfel de lucrri se consemneaz ntr-o list de inventariere distinct, n care se indic denumirea obiectului supus modernizrii sau reparaiei i valoarea determinat potrivit costului de deviz i celui efectiv al lucrrilor executate. - Creanele i obligaiile fa de teri sunt supuse verificrii i confirmrii pe baza extraselor soldurilor debitoare i creditoare ale conturilor de creane i datorii care dein ponderea valoric n totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. Nerespectarea acestei proceduri, precum i refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme i se sancioneaz potrivit legii. - n situaia entitilor care efectueaz decontarea creanelor i obligaiilor pe baz de deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de ctre parteneri, aceste documente pot ine locul extraselor de cont confirmate. - Disponibilitile bneti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanie, acreditivele, ipotecile, precum i alte valori aflate n casieria entitilor se inventariaz n conformitate cu prevederile legale. - Disponibilitile aflate n conturi la bnci sau la unitile Trezoreriei Statului se inventariaz prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea entitii. - n acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancar, puse la dispoziie de instituiile de credit i unitile Trezoreriei Statului, vor purta tampila oficial a acestora. - n cazul entitilor care, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat, au optat pentru un exerciiu financiar diferit de anul calendaristic, sunt avute n vedere informaiile aferente ultimei zile a exerciiului financiar astfel ales. - Disponibilitile n lei i n valut din casieria entitii se inventariaz n ultima zi lucrtoare a exerciiului financiar, dup nregistrarea tuturor operaiunilor de ncasri i pli privind exerciiul respectiv, confruntndu-se soldurile din registrul de cas cu monetarul i cu cele din contabilitate. - Inventarierea titlurilor pe termen scurt i lung se efectueaz pe baza documentelor care atest deinerea acestora (registrul acionarilor, documente care au stat la baza achiziiei sau primirii cu titlu gratuit) cu respectarea legislaiei n vigoare. - nscrierea n listele de inventariere a mrcilor potale, a timbrelor fiscale, a tichetelor de cltorie, a tichetelor de mas, a tichetelor cadou, a tichetelor de cre, a tichetelor de vacan, a bonurilor cantiti fixe, a biletelor de spectacole, de intrare n muzee, expoziii i altele asemenea se face la valoarea lor nominal, cu excepia timbrelor cu valoare filatelic. Pentru bunurile de aceast natur, constatate fr utilitate (expirate, deteriorate), se ntocmesc liste de inventariere distincte. - Inventarierea timbrelor filatelice se efectueaz potrivit procedurii elaborate n acest scop de ctre administratorii entitilor care le au n eviden. - Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, cu ocazia inventarierii, se verific realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la teri se fac cereri de confirmare, care se vor ataa la listele respective dup primirea confirmrii. - n cazul imobilizrilor corporale, precum i al celorlalte elemente de natura activelor pentru care exist constituite ajustri pentru depreciere sau ajustri pentru pierdere de valoare, n listele de inventariere se nscrie valoarea de nregistrare n contabilitate a acestora, mai puin ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare nregistrate pn la data inventarierii, care se compar cu valoarea lor actual, stabilit cu ocazia inventarierii, pe baz de constatri faptice.

9. Semnarea listelor de inventariere:

Pe ultima fil a listei de inventariere, gestionarul trebuie s menioneze dac toate bunurile i valorile bneti din gestiune au fost inventariate i consemnate n listele de inventariere n prezena sa. De asemenea, acesta menioneaz dac are obiecii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligat s analizeze obieciile, iar concluziile la care a ajuns se vor meniona la sfritul listelor de inventariere. Listele de inventariere se semneaz pe fiecare fil de ctre preedintele i membrii comisiei de inventariere, de ctre gestionar, precum i de ctre specialiti solicitai de ctre preedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate. n cazul gestiunilor colective (cu mai muli gestionari), listele de inventariere se semneaz de ctre toi gestionarii, iar n cazul predrii-primirii gestiunii, acestea se semneaz att de ctre gestionarul predtor, ct i de ctre cel primitor. Completarea listelor de inventariere se efectueaz fie folosind sistemul informatic de prelucrare automat a datelor, fie prin nscrierea elementelor de active identificate, fr spaii libere i fr tersturi, conform procedurilor interne aprobate. Listele de inventariere utilizate sunt cele prezentate ca model n anexa nr. 3 la Ordinul ministrului economiei i finanelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile. 10. Inventarierea elementelor de activ care nu au substanta materiala , a datoriilor si capitalurilor proprii : Pentru inventarierea elementelor de natura activelor care nu au substan material, a datoriilor i capitalurilor proprii se ntocmesc situaii analitice distincte. Totalul situaiilor analitice astfel ntocmite se verific cu soldurile conturilor sintetice corespunztoare, care se preiau n "Registrul-inventar" (cod 14-1-2).

11. Stabilirea rezultatelor inventarierii : - Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic i nscrise n listele de inventariere cu cele din evidena tehnico-operativ (fiele de magazie) i din contabilitate. - nainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaz la o analiz a tuturor stocurilor nscrise n fiele de magazie i a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceast ocazie trebuie corectate operativ, dup care se procedeaz la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitilor consemnate n listele de inventariere cu evidena tehnico- operativ pentru fiecare poziie.

12. Evaluarea elementelor de natura actvelor , datoriilor si capitalurilor proprii cu ocazia inventarierii : a) - (1) Evaluarea, cu ocazia inventarierii, a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii se face potrivit prevederilor reglementrilor contabile aplicabile, precum i ale prezentelor norme. -(2) Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenei metodelor, potrivit cruia modelele i regulile de evaluare trebuie meninute, asigurnd comparabilitatea n timp a informaiilor contabile. b) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplic principiul prudenei, potrivit cruia se ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. n cazul n care se constat c valoarea de inventar este mai mare dect valoarea cu care acesta este evideniat n contabilitate, n listele de inventariere se nscriu valorile din contabilitate. n cazul n care valoarea de inventar a bunurilor este mai mic dect valoarea din contabilitate, n listele de inventariere se nscrie valoarea de inventar. c) Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere ntocmite distinct comisia de inventariere face propuneri de ajustri pentru depreciere sau ajustri pentru pierdere de valoare, dup caz, ori de nregistrare a unor amortizri suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizrilor amortizabile), acolo unde este cazul, artnd totodat cauzele care au determinat aceste deprecieri. d) Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri, precum i pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze, comisia de inventariere solicit explicaii scrise de la persoanele care au rspunderea gestionrii bunurilor, respectiv a urmririi decontrii creanelor. Pe baza explicaiilor primite i a documentelor analizate, comisia de inventariere stabilete natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i natura plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale, modul de regularizare a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice, rezultate n urma inventarierii. e) - (1) n situaia constatrii unor plusuri n gestiune, bunurile respective se evalueaz potrivit reglementrilor contabile aplicabile. -(2) n cazul constatrii unor lipsuri imputabile n gestiune, administratorii trebuie s imput persoanelor vinovate bunurile lips la valoarea lor de nlocuire. Prin valoare de nlocuire, n sensul prezentelor norme, se nelege costul de achiziie al unui bun cu caracteristici i grad de uzur similare celui lips n gestiune la data constatrii pagubei, care cuprinde preul de cumprare practicat pe pia, la care se adaug taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare i alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a bunului respectiv. n cazul bunurilor constatate lips, ce urmeaz a fi imputate, care nu pot fi cumprate de pe pia, valoarea de imputare se stabilete de ctre o comisie format din specialiti n domeniul respectiv. -(3) La stabilirea valorii debitului, n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate infraciuni, se are n vedere posibilitatea compensrii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: - s existe riscul de confuzie ntre sorturile aceluiai bun material, din cauza asemnrii n ceea ce privete aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente; - diferenele constatate n plus sau n minus s se refere la aceeai perioad de gestiune i la aceeai gestiune. -(4) Nu se admite compensarea n cazurile n care s-a fcut dovada c lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorat vinoviei persoanelor care rspund de gestionarea acestor bunuri. -(5) Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje i alte valori materiale care ntrunesc condiiile de compensare datorit riscului de confuzie se aprob anual de ctre administratori, ordonatorii de credite sau persoana care are obligaia gestionrii i servesc pentru uz intern n cadrul entitilor respective. Compensarea se face pentru cantiti egale ntre plusurile i lipsurile constatate. n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenei n plus. Aceast eliminare se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordine cresctoare. n cazul n care cantitile sorturilor supuse compensrii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari dect cantitile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitii care depete totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face ncepnd cu sorturile care au preurile unitare cele mai sczute, n ordine cresctoare. f) - (1) Pentru bunurile la care sunt acceptate sczminte, n cazul compensrii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, sczmintele se calculeaz numai n situaia n care cantitile lips sunt mai mari dect cantitile constatate n plus. n aceast situaie, cotele de sczminte se aplic n primul rnd la bunurile la care s-au constatat lipsurile. Dac n urma aplicrii sczmintelor respective mai rmn diferene cantitative n minus, cotele de sczminte se pot aplica i asupra celorlalte bunuri admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferene. Diferena stabilit n minus n urma compensrii i aplicrii tuturor cotelor de sczminte, reprezentnd prejudiciu pentru entitate, se recupereaz de la persoanele vinovate, n conformitate cu dispoziiile legale. -(2) Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplic anticipat, ci numai dup constatarea existenei efective a lipsurilor i numai n limita acestora. De asemenea, limitele de perisabilitate nu se aplic automat, acestea fiind considerate limite maxime. -(3) Pentru pagubele constatate n gestiune rspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se face la valoarea de nlocuire, aa cum a fost definit n prezentele norme.

13. Intocmirea procesului verbal privind rezultatele inventarierii - Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie s conin, n principal, urmtoarele elemente: data ntocmirii, numele i prenumele membrilor comisiei de inventariere, numrul i data deciziei de numire a comisiei de inventariere, gestiunea/gestiunile inventariat/inventariate, data nceperii i terminrii operaiunii de inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile i propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor i ale lipsurilor constatate i persoanele vinovate, precum i propuneri de msuri n legtur cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fr micare, cu micare lent, greu vandabile, fr desfacere asigurat i propuneri de msuri n vederea reintegrrii lor n circuitul economic, propuneri de scoatere din funciune a imobilizrilor corporale, respectiv din eviden a imobilizrilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar i declasare sau casare a unor stocuri, constatri privind pstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritii bunurilor din gestiune, precum i alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. - Propunerile cuprinse n procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezint, n termen de 7 zile lucrtoare de la data ncheierii operaiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitii. Acesta, cu avizul conductorului compartimentului financiar-contabil i al conductorului compartimentului juridic, decide asupra soluionrii propunerilor fcute, cu respectarea dispoziiilor legale.

14. Completarea Registrului Inventar a)- (1) "Registrul-inventar" (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu n care se nscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, grupate dup natura lor, conform posturilor din bilan. Elementele de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii nscrise n registrul-inventar au la baz listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere i situaiile analitice, dup caz, care justific coninutul fiecrui post din bilan. - (2) n cazul n care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaiunea de inventariere se actualizeaz cu intrrile sau ieirile din perioada cuprins ntre data inventarierii i data ncheierii exerciiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse n registrul-inventar. Operaiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel nct la sfritul exerciiului financiar s fie reflectat situaia real a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii. - (3) Completarea registrului-inventar se efectueaz n momentul n care se stabilesc soldurile tuturor conturilor bilaniere, inclusiv cele aferente impozitului pe profit, i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, dup caz. Registrul-inventar poate fi adaptat n funcie de specificul i necesitile entitilor, cu condiia respectrii coninutului minim de informaii prevzut pentru acesta. b) - (1) Rezultatele inventarierii trebuie nregistrate n evidena tehnico-operativ n termen de cel mult 7 zile lucrtoare de la data aprobrii procesului-verbal de inventariere de ctre administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabil cu gestiunea entitii. Rezultatul inventarierii se nregistreaz n contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicat, i n conformitate cu reglementrile contabile aplicabile. - (2) Pe baza registrului-inventar i a balanei de verificare ntocmite la finele exerciiului financiar se ntocmete bilanul, parte component a situaiilor financiare anuale, ale crui posturi trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, stabilit pe baza inventarului.

Prezentele proceduri sunt intocmite de SC ............................ cu respectarea urmatoarelor acte normative :-Legea nr 82/91 Republicata,Legea contabilitatii-OMF nr 2861/2009 privind normele pentru organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor , datoriilor si capitalurilor proprii

GRAFIC DE DESFASURAREa inventarierii patrimoniului S.C. ____________________in anul 2010

Nr. crt.Elementele patrimonialePerioada de inventariere

De la data de:Pana la data de:

0123

1.Mijloace fixe

2.Materii prime si materiale

3.Obiecte de inventar

4.Marfuri

5.Ambalaje

6.Materiale aflate la terti

7.Bunuri primite in custodie, leasing, chirie, etc.

8.Mijloace banesti si alte valori (numerar in casierie, disponibilitati banesti in conturi, avansuri spre decontare, alte valori, etc)

7.Capital social (pe baza de Certificat Constatator eliberat de Registrul Comertului)

8.Creante clienti, debitori, creante fiscale, etc

9.Datorii furnizori, creditori, obligatii fiscale, etc.

Administrator,Presedinte comisie inventariere, Anexa nr.1 AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Definiti termenul de prag de semnificatie.

Obiectivul fundamental al contabilitii financiare este reflectarea strii patrimoniului economic al unei entiti la un moment dat i se realizeaz cu ajutorul bilanului patrimonial. Astfel egalitatea patrimonial genereaz egalitatea bilanier:ACTIV = PASIVImaginea fidel ca obiectiv fundamental al contabilitii, este un concept de origine britanic i are n vedere respectarea standardelor contabile i a legii.n plan teoretic, imaginea fidel este definit prin prisma termenilor de imagine veridic i imagine corect sau imagine real i corect.Imagine fidel = sinceritate + regularitateSinceritatea nseamn respectarea cu bun credin i profesionalism a normelor (standardelor) i procedurilor contabile n funcie de cunoaterea pe care contabilii trebuie s o aib n mod normal asupra realitii i importanei operaiilor i situaiilor. Regularitate presupune c informaia privind situaia patrimoniului, situaia financiar i rezultatul obinut sunt n conformitate cu regulile i procedurile in vigoare. Astfel c regularitatea trebuie apreciat n raport cu documentele legislative sau de reglementare.Versiunea francez definete imaginea fidel prin prisma ecuaiei:Imaginea fidel = sinceritate + regularitate + fidelitate.Aadar, la cei doi termeni ai ecuaiei imaginii fidele se mai adaug i al treilea termen, denumit, fidelitate, care are ca scop de a reda o imagine obiectiv sau mai degrab complet i pertinent asupra realitii economice. Prin caracteristica complet, se are n vedere prezentarea unui set de informaii, pe baza cruia utilizatorul s-i fac o imagine ct mai exacta asupra situaiei patrimoniale i rezultatului

2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

Potrivit principiului continuitatii activitatii se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.Pentru a proba principul continuitatii activitatii, auditorul trebuie obtina copii ale previziunilor cu privire la fluxurile de trezorerie/bugete, sa verifice daca unitatea aplica principiile de baza ale conabilitatii, sa furnizeze probe adecvate cu privire la capacitatea firmei de a-si continua activitatea conform principiului continuitatii activitatii, daca a fost luata in considerare o perioada de 12 luni de la data aprobarii situatiilor financiare.

3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.

Principul separarii exercitiilor financiare presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera;4. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.

Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative: a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar daca aceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmire a bilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderi sau cu beneficii. Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior. In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor. Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca indicator specific diagnosticului financiar. f. Rentabilitatea economica = Profit net/Active totale*100 Indicatorul pune in evidenta contributia elementelor patrimoniale la obtinerea rezultatelor.

2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii.

Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului

3. Ce relatie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar si valoarea ntreprinderii?

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica

Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

EXPERTIZA CONTABILA

1. Care sunt rspunderile experilor contabili?

Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii. Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc prin contractile de prestari de servicii, in functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile. Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a)mustrare; b)avertismentscris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp - de la trei luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat . Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentaniiMinisterului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani lareuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului;b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei sau dela Conferina naional;c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilorcontabili i a normelor Corpului referitoare la publicitate;d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltareprofesional reglementate prin normele emise de Corp;e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de exercitare a profesieisau fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract ncare nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie:expert contabil sau contabil autorizat;f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul sustragerii de laplata cotizaiei prevzute n prezentul regulament sau a impozitelor;h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de careaparine, declaraiile anuale; pentru persoanele juridice rspundereaincumb preedintelui consiliului de administraie sau administratoruluiunic, dup caz;i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau conflicte deinterese;j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i auditorilor de calitateai Corpului documentele privind activitatea profesional;k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu realitatea, nrelaiile cu Corpul sau cu terii;l) nscrierea n rapoartele de expertiz contabil sau n alte lucrri efectuatepentru teri de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, frconsimmntul acestora sau fr s fi fost consultai;m) nerespectarea normelor i standardelor profesionale emise de Corp cuocazia efecturii lucrrilor pentru teri;n) nendeplinirea obligaiilor prevzute n Regulamentul privind auditulcalitii serviciilor profesionale;o) orice alte nclcri ale normelor i hotrrilor luate de organele deconducere ale Corpului.La stabilirea i aplicarea sanciunilor disciplinare se va ine seama degravitatea nclcrii i de consecinele acesteia. 3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgareExpertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabile.Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar.El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege.

STUDII DE FEZABILITATE

1. Ce este un plan de afaceri; cele trei elemente ale acestuia;

Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Este un instrument decizional, dinamic, destinat cresterii eficientei activitatii intreprinderii ca si prezentarii perspectivelor de dezvoltare ale intreprinderii tuturor celor interesati.Intr-o prima faza planul de afaceri este un document intern al intreprinderii, ulterior putand sa devina prin dezvoltare si actualizare un document extern de prezentare destinat potentialilor parteneri.Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie definit nti conceptul de afacere. O definiie neconvenional a acestui concept, poate fi: "intenia unei persoane (fizice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti n scopul obinerii unui profit". O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv, s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput. Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: - un ntreprinztor, care i asum contient anumite riscuri i dorete s obin un anumit profit - mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere) - un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).Un plan de afaceri este util nu numai finantatorilor externi, ci si proprietarilor firmei, multi intreprinzatori sunt, insa, nevoiti sa intocmeasca un plan de afaceri abia atunci cand acesta le este solicitat de un potential investitor, in fapt, redactarea sa ar trebui sa fie unul din primii pasi in initierea oricarei afaceri.Rolul planului de afaceri este de a fi un instrument de lucru, de a ghida ntreprinztorul ncepnd cu primul an al afacerii, dar i de a demonstra finanatorilor c afacerea este viabil. Implementarea lui nseamn control i adaptare n funcie de evoluia real a tuturor elementelor critice ale entitii economice: stocuri, costuri de producie, controlul calitii, vnzrile, plile efectuate. Pentru ntocmirea lui este necesar s se analizeze cu atenie produsele sau serviciile oferite, mediul de afaceri, resursele financiare necesare i cele disponibile. Planul de afaceri reprezint pe de o parte un instrumentul intern prin care tu poi conduce i controla, pentru tine, ntregul proces de demarare a firmei tale. n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, fiind i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici, finanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe scurt. n literatura economic, ca i n metodologiile folosite n practic, nu exist oconcordan a opiniilor privind tipologia investiiilor, aa cum nici noiunea deinvestiie nu a dobndit o definiie i semnificaie unic. Necesitile aciunilor defundamentare i analiz economic au pus totui n eviden cteva criterii declasificare a investiiilor:1) din punct de vedere a naturii lor investiiile se clasific n:a) lucrri de construcii montaj ( construcii, instalaii, amenajareaterenurilor );b) achiziii de utilaje independente i de utilaje cu montaj:c) lucrri i explorri geologice care includ: prospeciuni, explorri,lucrri de foraj, studii i cercetri geologice;d) alte lucrri de investiii, studii, proiectri.2) dup caracterul lucrrilor de investiiia) construcii noi,b) reconstruiri, recldiri cu modificarea profilului tehnic;c) refaceri;d) dezvoltarea, extinderea i completarea capacitilor productiveexistente;e) reutilri, cu sau fr modernizare.3) dup modul de programare i finanare, investiiile pot fi:a) publice, care includ toate obiectivele finanate de la bugetul statului,bugetele locale, direct sau prin intermediul unor uniti regionale nvederea dezvoltrii infrastructurii sau a dezvoltrii sau ameliorriieconomiei regionale.b) Investiii private, toate obiectivele investiionale programate ifinanate de ntreprinderi, menaje, precum i cele executate dincapitalul propriu al instituiilor publice.4) din punct de vedere al modului de executare a lucrrilor de investiii:a) lucrri executate n antrepriz:b) lucrri executate n regie.5) din punct de vedere a imobilizrii fondurilor:a) investiii neterminate, toate lucrrile realizate de la ncepereaobiectivului i pn la sfritul exerciiului financiar, doar la acelerepere care nu au fost puse n funciune;b) investiii n continuare, lucrri prevzute a fi n funciune n aniiurmtori;c) investiii realizate aferente capacitilor de producie restante.6) din punct de vedere a importanei lucrrilor pentru obiectivul proiectat:a) investiii directe care cuprind obiectivele de baz i asigurndeplinirea scopului deciziei investiiei;b) investiii colaterale privesc obiective legate teritorial i funcionalde cele directe. De exemplu, n agricultur ar fi centrala termic aunor complexe de ngrminte, aduciuni de ap, drumuriinterioare.c) Investiii conexe cuprind lucrri a cror necesitate este dat deefectul propagat al investiiilor directe n alte ramuri sau sectoareale economiei. De exemplu, realizarea unor ferme complexe poateavea ca efect construirea de obiective n industria alimentar,transportuir, etc. ntr-un sens mai concret investiiile conexe snttoate acele lucrri care nu se pot recupera din efectele proprii nramura n care au fost realizate

4.Sub aspect strategic, ce presupune o investiie de demarare?

Multi intreprinzatori mici au inca un mod de lucru nestructurat si se bazeaza pe principiul solutionarii problemelor pe masura ce acestea apar, fara a lua in calcul erorile majore ce pot fi evitate prin cativa pasi simpli. Pasii recomandati a fi urmati sunt urmatorii:Pasul 1. Evaluarea preliminaraInainte de a investi bani, timp si efort intr-o afacere trebuie san e facem o idee despre cerere, tendintele din piata si nivelul concurentei. Luand si aceste informatii in calcul, te poti gandi mai in detaliu la propriul model de afaceri, conceptul strategic si operational. Odata ce ai clarificat aspectele de baza, poti realiza un calcul estimativ al investitiei asteptate, precum si al profitabilitatii viitoarei afaceri. Acest pas este esential in etapa preliminara, pentru a nu avea pe parcurs surpriza ca profitabilitatea potentiala este scazuta sau fondurile destinate investitiei nu sunt suficiente. De asemenea, informeaza-te in legatura cu legislatia specifica domeniului si alte posibile bariere de intrare. In final, trebuie sa ai o imagine de ansamblu asupra principalelor riscuri si oportunitati, pe baza careia sa iei decizia de a merge sau nu mai departe. Pasul 2. Cunoasterea pietei si a competitiei Odata luata decizia de a incepe afacerea, primul aspect pe care trebuie sa il ai in vedere este piata careia te adresezi. De unde vine cererea, cat a crescut aceasta in ultimii ani, care este evolutia asteptata si care sunt principalii factori care influenteaza dezvoltarea pietei si a segmentului vizat? Acestea sunt principalele aspecte care trebuie sa-ti fie foarte clare de la inceput. Analiza pietei iti va spune in primul rand daca exista cerere suficienta pentru a sustine afacerea ta. In plus, identificarea tendintelor din piata reprezinta o informatie strategica ce contribuie la cresterea competitivitatii si dezvoltarea companiei. Tot in aceasta etapa e recomandabil sa te gandesti mai in detaliu la clientii tinta, criteriile lor de achizitie, comportamentul din piata, etc. Aceste detalii constituie baza pentru rafinarea conceptului strategic si al planului de marketing si vanzari. De asemenea, marimea pietei tinta are impact direct asupra estimarilor din proiectiile financiare.Nu in ultimul rand, trebuie sa privesti si spre concurenta pentru a avea o imagine clara asupra oportunitatilor si riscurilor specifice, caracteristicilor si practicilor din industrie. Impreuna cu analiza pietei, studiul industriei sta la baza evaluarii optiunilor strategice si stabilirii directiilor de actiune viitoare.Pasul 3. Testarea cereriiExista cerere pentru produsele sau serviciile pe care doresti sa le aduci pe piata? Probabil ca nu o sa reusesti sa obtii un raspuns care sa-ti aduca siguranta de 100%, dar orice incercare iti poate furniza informatii utile. Daca nu intentionezi sa investesti intr-un studiu de piata, poti apela la prieteni si cunostinte pentru a le cere parerea asupra ofertei tale. De asemenea, incearca sa gasesti firme locale sau regionale (Europa Centrala si de Est) cu o oferta cat mai apropiata de a ta si analizeaza evolutia acestora. Aceasta etapa este esentiala in special pentru antreprenorii care promoveaza un produs sau un serviciu inovativ. Testeaza piata prin impartirea de mostre si produse promotionale. De asemenea, daca te adresezi unui cerc redus de potentiali clienti, de exemplu in cazul unor echipamente tehnologice specializate, incearca sa iei legatura cu acestia inainte de lansarea afacerii si discutati concret asupra cerintelor pe care le-ar putea avea. Pasul 4. Conceperea modelului de afacere si a directiilor strategiceModelul de afacere reprezinta modalitatea prin care o companie creeaza valoare pentru actionarii sai, sau in alte cuvinte modul in care aceasta opereaza la nivel strategic pentru a maximiza profitul. In aceasta etapa e necesar sa pui bazele modelului de afacere si a directiilor strategice majore in care se va indrepta compania. Acorda-ti timp suficient pentru a pune la punct un plan strategic coerent si fezabil. Cu siguranta acesta va suferi modificari in timp, insa punctul de pornire este probabil una dintre cele mai importante actiuni in planificarea unei afaceri.Pasul 5. Stabilirea detaliilor operationale Strategia formulata trebuie sa se regaseasca in planificarea operationala. Acum este momentul sa te gandesti in detaliu, si cat mai practic, la modul in care se vor desfasura operatiunile firmei. Analizeaza si planifica aspectele cheie cu privire la organizarea companiei, locatie si, dupa caz, planul de extindere, furnizori, etc. De asemenea, indeosebi in cazul firmelor cu activitate mai complexa, e important sa stabilesti modul in care se vor derula principalele fluxuri operationale (ex. aprovizionarea, fabricarea produselor, facturarea, distributia, vanzarea directa, etc). Pasul 6. Planificarea personaluluiVei putea realiza singur toate actiunile gandite la pasul anterior? Ia in considerare si alte activitati zilnice, administrative sau care tin strict de management. Daca in final raspunsul este nu, trebuie sa analizezi si necesarul de personal pe termen scurt si mediu. In special in cazul in care compania va avea nevoie de oameni foarte specializati, gandeste-te si la modalitatile de recrutare si selectie, beneficii si pachetul salarial oferit, etc. Pasul 7. Realizarea proiectiilor financiareFata de evaluarea preliminara, acum e timpul sa fii cat mai realist in ceea ce priveste cifrele. Proiectiile financiare trebuie sa redea extrem de clar, si cat se poate de exact, pe de o parte efortul presupus de afacerea propusa (investitia), iar pe de alta parte randamentul asteptat in urma efortului intreprins (profitul net). Pentru a construi proiectii fundamentate, ia in calcul toate aspectele analizate in pasii anteriori.Determina in primul rand care este necesarul de finantare. Acesta reprezinta investitia pentru demararea business-ului, la care se adauga suma necesara acoperirii costurilor pana cand afacerea se poate sustine singura. Setul de proiectii financiare include de asemenea contul de profit si pierdere, bilantul si cash-flow-ul. Acestea se realizeaza de regula pe o perioada de trei pana la cinci ani si reprezinta rezultatul unor presupuneri fundamentate cu privire la fiecare componenta. Nu in ultimul rand, retine faptul ca proiectiile financiare nu vor fi niciodata realizate cu exactitate, insa cu cat pot fi mai bine argumentate cu atat vor constitui o baza mai realista pentru ghidarea viitoare a antreprenorului.Pasul 8. Trasarea strategiei de finantareIn cazul in care nu dispui de fonduri proprii suficiente pentru demararea afacerii, e necesar sa te gandesti la o strategie de finantare. Bineinteles ca mai exista rude, prieteni si alte cunostinte dar presupunand ca si aceste surse sunt epuizate ramai in principiu cu doua alternative: Investitori, privati sau institutionali, care aduc capital Banci si alte institutii de finantare care acorda imprumuturiDiferenta majora dintre cele doua forme de finantare este ca in primul caz capitalul este oferit contra unei participatiuni in companie, iar in al doilea caz platesti dobanda si depui garantii pentru imprumutul luat. In plus, investitorii vin de regula cu un plus de experienta si know-how in timp ce bancile nu au nici un aport la conducerea strategica sau operationala a companiei. Desigur exista si alte tipuri de finantare, precum mezzanine, mai putin accesibil firmelor mici si mijlocii, credit furnizor sau combinatii intre alternativele prezentate. Ar mai fi de mentionat fondurile structurale si subventiile, insa exista foarte putine programe destinate startup-urilor. In cele mai multe cazuri optiunile de finantare se orienteaza catre una din cele doua alternative mentionate mai sus. In functie de tipul de finantare ales, trebuie stabilita si strategia de obtinere a fondurilor. Intrucat cerintele celor doua tipuri de finantatori difera destul de mult, si abordarea, documentatia, prezentarea sau timing-ul trebuiesc gandite in mod specific. Pasul 9. Pregatirea planului de afaceriIn aceasta etapa intocmirea planului de afaceri ar trebui sa fie cat se poate de simpla, intrucat toate componentele majore ale acestuia au fost deja acoperite. In cazul in care nu ai nevoie de un plan de afaceri care sa fie prezentat tertilor, acesta nu trebuie sa fie formal si poate ramane cat mai simplu. Important este sa poata indeplini functiile pentru care este conceput, fie ca este vorba de trasarea directiilor majore ale companiei, testarea fezabilitatii proiectului sau instrument de implementare si monitorizare.Pasul 10. Planificarea activitatilor viitoarePlanificarea tactica urmeaza celei strategice si se refera la toate actiunile si detaliile ce trebuiesc puse la punct pentru lansarea business-ului. Recomandarea noastra este sa fii cat mai organizat si sa folosesti instrumente de project management action plan, timeline, issue list, etc. Ai sa vezi ca lucrurile sunt mult mai simple daca sunt si structurate. O astfel de organizare te ajuta in primul rand sa nu scapi nimic din vedere, iar in al doilea rand sa te incadrezi in timpul pe care ti-l propui.

1