1. Denumirea opţionalului

Educația pentru mediu - educație pentru viitor

2. Aria curriculară şi tipul de opţional

Matematică şi Știinţe / Opţional la nivelul ariei curriculare

3. Durata: anual

• 36 de ore anual; 1 oră / săptămână

4. Modul de desfăşurare:

• pe clasă

5. Propunători:

Tamaș Florica Iuliana, profesor pentru învățământul primar, gradul didatic I

Buzaș Florica, învățătoare, gradul didactic II

Puskas Aneta, profesor pentru învățământul primar, gradul didatic

6. Școala şi localitatea:

Școala cu clasele I-VIII Păulești, Păulești

7. Locul desfăşurării

Clasă, școală, parcul școlii, pădurea din localitate

8. Tabelul elevilor participanţi (nr. crt., nume şi prenume, clasa);

9. Proiect de programă (teme/conţinuturi).

ARGUMENT

"A înțelege natura înseamna a înțelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de amenințată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii" (Eugen Pora )

Menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil concomitent cu o bună dezvoltare economică impune, in ţara noastră, derularea unui proces lent de schimbări majore în

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

mentalităţi, în atitudini şi în comportamentul membrilor societăţii civile, concomitent cu desfăşurarea unor acţiuni susţinute şi intense de stimulare a conştientizării publice privind problematica mediului înconjurător, astfel încât dezvoltarea durabilă să devină din deziderat, realitate.

În acest context, am elaborat un curriculum pentru disciplina, Educația pentru mediu - educație pentru viitor. Suntem convinși de faptul că, elevii vor aborda cu interes temele propuse, devenind admiratori și iubitori ai naturii, aliați de nădejde în apărarea și protejarea ei impotriva acțiunilor distrugătoare. Un suport considerabil în informarea şi instruirea mea în domeniul elaborarii unui curriculum la decizia școlii, l-a constituit participarea la cursul ”Matematică și științe în societatea cunoașterii”.

Noi, dascălii, avem datoria civică de a sădi în sufletul micilor școlari dragostea pentru natură, de a-i îndruma să o studieze pentru a o înțelege în profunda ei complexitate, de a-i deprinde să o ocrotească prin acțiunile lor mărunte. Dacă acestea vor fi realizate înseamnă că ne vom putea bucura împreună, pe timp îndelungat de albastrul curat al cerului, de limpezimea apelor, de florile câmpului, de aerul ozonat al pădurilor.

Scop: dezvoltarea la elevi de atitudini investigative asupra realităţii şi a unui comportament ecologic vizând grija şi responsabilitatea faţă de calitatea mediului natural;

Grupul ţintă:

Elevii clasei a IV-a

Competenţe cheie:

competenţe de comunicare în limba română;

competenţe de comunicare în limbi străine;

competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii;

competenţe de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei;

competenţe sociale şi civice;

spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;

a învăţa să înveţi;

sensibilizare şi exprimare culturală

Competențe generale

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană; Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi

ştiinţelor; Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi

deductive; Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea

explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor; Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea

şi comunicarea lor; Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor

interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe; Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei

învăţări.

Valori si atitudini

Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică; Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu; Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi; Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare; Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.

Competenţe specifice

Colectarea de informații, utilizând surse diferite în scopul documentării;

Organizarea informațiilor și conceptelor științifice interdisciplinare;

Identificarea problemelor și situațiilor problemă din lumea înconjurătoare;

Justificarea explicațiilor și a soluțiilor la probleme și la situații problemă;

Utilizarea TIC în prelucrarea și prezentarea datelor;

Exprimarea opiniilor critice și pertinente în raport cu fenomenele studiate;

Evidențierea relațiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese și obiecte din lumea reală.

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

Competențe specifice Conţinuturi asociate

Colectarea de informații, utilizând surse

diferite în scopul documentării;

Organizarea informațiilor și conceptelor

științifice interdisciplinare;

Identificarea problemelor și situațiilor

problemă din lumea înconjurătoare;

Utilizarea TIC în prelucrarea și prezentarea

datelor;

Exprimarea opiniilor critice și pertinente în

raport cu fenomenele studiate;

Evidențierea relațiilor de cauzalitate dintre

fenomene, procese și obiecte din lumea

reală;

Justificarea explicațiilor și a soluțiilor la

probleme și la situații problemă;

Protecţia mediului: rol şi importanţă

Poluarea. Principalele substanţe şi surse de poluare.

Surse de poluare a aerului. Efectele poluării aerului

Sursele de poluare ale apelor . Consecințele poluării apelor. Măsuri de protecţie a apelor.

Surse de poluare a solului. Măsuri de protecţie a solului.

Plante şi animale dispărute sau pe cale de dispariţie.

Spaţii şi şi arii protejate.

Tipuri de deşeuri. Reciclarea deşeurilor

Consumul ehilibrat de energie

Soluţii casnice şi economice

Influenţa mediului poluat asupra sănătăţii omului

Acţiuni comune de protecţie a mediului înconjurător.

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

Descrierea temelor

Tema Descriere

Natura, prietena mea

Activitățile de învățare sunt concepute astfel încât să permită activitatea nemijlocită a elevului, aceștia fiind puși în situația de a selecta, a compara, a identifica, a explica, a asocia informatii.Popasul in mijlocul naturii îi ajută să redescopere frumusețea mirifică, puritatea și trăinicia acesteia, poate constitui motivul unei investigații care să faciliteze transferul creativ de cunoștințe. Exemple de activități de învățare :-exercitii de observare dirijată a naturii;-vizionarea unor prezentări, emisiuni TV, pentru explorarea lumii plantelor și animalelor;-utilizarea TIC in activitățile de selectare și colectare a unor informații și imagini despre lumea vie și viața planetei, în vederea constituirii unui portofoliu; -jocuri de rol: luptătorii împotriva poluării;-consemnarea pe o perioadă dată a comportamentului copilului în relația cu natura;-decriptarea și interpretarea unor fragmente științifice și transpunerea lor iîn limbaj comun;

Omul și mediul Studiul acestei teme pornește de la realitatea cruntă a acțiunilor degradante ale omului asupra factorilor de mediu: apă, sol, aer. Elevii vor fi îndrumați să colecteze informații referitoare la cauze, consecințe și încurajați să identifice soluții.Prima activitatea umană care a afectat în mod deosebit mediul a fost agricultura, prin care unele păduri au fost înlocuite cu terenuri arabile. La început, omul a produs modificări lente, care nu au afectat echilibrul natural. Ulterior, odată cu creșterea populatiei umane, dar și cu dezvoltarea posibilităților de a modifica natura, rolul său în echilibrul natural s-a modificat. Omul a devenit principalul factor care produce efecte negative supra naturii, prin unele activități ale sale. Transformările pe care omul le produce în natura acționează, uneori, chiar împotriva lui însuși. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfecționate, omul va încerca tot mai mult să schimbe fața Pământului după voința sa. Activități de învățare:-recunoaşterea şi identificarea unor intervenţii stabilizatoare sau perturbatoare ale omului în mediul natural ( ilustraţii, reviste, ziare, mass-

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

media, internet etc);-interpretarea unor atitudini ale omului faţă de mediul înconjurător, prin discuţii, dezbateri, jocuri de rol;- colectarea de date din surse variate privind evoluţia lumii vii;- identificarea şi descrierea sumară a unor plante şi animale dispărute sau pe cale de dispariţie;- realizarea unor afişe care să convingă că plantele /animalele rare trebuie protejate;- ex.de formulare a unor judecăți simple,cu privire la lumea vie, pe baza consultării unor reviste, albume, atlase;-ex.de descoperire și înțelegere a relației cauză-efect;-studiu de caz:,,Pot trăi fără aer? Dar fără plante? Ce rol au animalele în viața mea?’’

Împreună pentru un viitor verde!

Această unitate de învățare este dedicată identificării soluțiilor la situațiile-problemă din mediul înconjurător.Exemple de activități de învățare:- observarea şi identificarea unor acţiuni practice de protejarea vieţuitoarelor în cadrul unor drumeţii, excursii, expediţii;-identificarea şi localizarea celor mai reprezentative rezervaţii naturale din ţară;- confecţionarea unor jucării prin valorificarea unor deşeuri colectate;-realizarea unor acţiuni practice la nivelul clasei /şcolii de colectare şi predare a deşeurilor;- acţiuni concrete de amenajare şi întreţinere a spaţiului verde din incinta şcolii;-stabilirea şi respectarea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător ( jocuri didactice, aplicaţii pe teren);

-realizarea unui plan de acţiuni menite să diminueze efectele unei acţiuni poluante, posibilă în orizontul local;

-identificarea principalelor deşeuri şi a modalităţilor de reciclare a acestora.

Modalităţi de evaluare

Evaluarea este orientată pe lucrul în echipă şi pe învăţarea prin cooperare în vederea stimulării iniţiativei şi a spiritului întreprinzător al elevilor, realizându-se prin:

Activităţi experimentale;

Fişe de lucru;

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

Teste docimologice;

Tema de lucru(în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării;

Proba practică;

Eseuri;

Proiecte;

Portofolii:

Obsevaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;

Investigaţia;

Autoevaluarea

Evaluarea competenţelor specifice vizate va fi centrată nu pe volumul de cunoştinţe achiziţionat, ci pe rezultatele obţinute prin:

Generare de idei, opţiuni, soluţii, puncte de vedere

Argumentarea unor enunţuri

Analiza unor situaţii concrete

Compararea unor date şi stabilirea unor relaţii

Elaborarea de strategii

Explorarea propriilor obiceiuri de poluare a mediului involuntare şi a diverselor surse de informare

Organizarea informaţiilor şi observaţiilor sub forma unui portofoliu personal

Se va pune accent pe evaluarea formativă în scopul valorificării potenţialului de care dispun elevii şi asigurării unui feed-back permanent.

Sugestii metodologice

În alegerea strategiilor didactice pentru această disciplină se va ţine cont de finalităţile aşteptate, formulate în termeni de competenţe generale şi specifice.

Astfel, activităţile de învăţare trebuie să pună accent pe aspectul activ – participativ, astfel încât elevii să fie stimulaţi :

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

Să identifice surse competente de informare privind protecţia şi calitatea mediului şi legislaţia în vigoare din acest domeniu;

Să formuleze şi să exprime idei, puncte de vedere, critici şi argumente;

Să propună alternative, soluţii la probleme;

Să ia decizii şi să-şi asume responsabilitatea pentru acestea;

Să aducă schimbări în atitudini şi comportament privind protejarea mediului şimenţinerea calităţii vieţii ;

În cadrul activităților de predare-învățare se vor utiliza atât metode tradiţionale de evaluare cât şi metode alternative:

Metode expozitiv – euristice : expunerea verbală, dialogul, conversaţia euristică, discuţia dirijată – structurată pe probleme formulate anterior, problematizarea algoritmizată, discuţia liberă, brainstorming-ul, procedeul Philips 6/6, problematizarea aplicată eficient în combinaţie cu expunerea, dezbaterea, experimentul.

Metode de explorare a realităţii: observaţia, demonstraţia

Metode bazate pe acţiune, participative : studiul de caz, elaborarea unui portofoliu

Resurse materiale:

Fişe – suport de lecţie

Fişe de lucru individual şi / sau pe grupe

Colecţii de standarde, buletine de analiză, cărţi de specialitate, articole broşuri, pliante

Teste şi materiale de evaluare ;

Probe de ape şi sol pentru analize simple.;

Chestionare.

Bibliografie

Rodica Ciarnău- „Ecologie şi protecţia mediului”, Editura Economică Preuniversitară, 2000, Bucureşti;

„Economiseşte! Economisind energia, protejezi mediul!”, Fudaţia TERRA Mileniul III, Bucureşti, 2007;

,,Matematică şi ştiinţe’’ – suport de curs

www.didactic.ro

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”

____________________________________________________________________________________

“Formarea profesorilor de matematică şi ştiinţe în societatea cunoaşterii”