Conținutul acestei publicații nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

www.huro-cbc.eu,www.hungary-romania-cbc.eu

„Incubator de afaceri pentru dezvoltarea turistică transfrontalieră” (HURO/0802/131_AF)

PLAN DE MARKETING TURISTIC

VADU CRIŞULUI – HAJDÚSZOBOSZLÓ

PLAN DE MARKETINGTURISTIC

VADU CRIŞULUI – HAJDÚSZOBOSZLÓ

Realizat de: Public Management Consulting

Experți: Pásztor Gyöngyi Péter LászlóGábora AttilaGagyi Jolán Réka

Cuprins SUMAR EXECUTIV ....................................................................................................................................................................................... 5

AUDIT TURISTIC ........................................................................................................................................................................................... 6

Contextul social al turismului - trenduri, tendinţe şi direcţii de schimbare I. ................................................................................... 6

Tendinţele României ............................................................................................................................................................................ 6

Trendurile judeţului Bihor .................................................................................................................................................................. 6

Regiunea Vadu Crişului ...................................................................................................................................................................... 6

Contextul social al turismului - tendinţe şi direcţii de schimbare II. .................................................................................................. 6

Trenduri turistice în Ungaria .............................................................................................................................................................. 6

Trenduri turistice în judeţul Hajdú-Bihar ....................................................................................................................................... 6

Hajdúszoboszló .................................................................................................................................................................................... 7

Vadu Crişului şi Hajdúszoboszló ...................................................................................................................................................... 7

DIAGNOZĂ ...................................................................................................................................................................................................... 7

Analiza SWOT a comunei Vadu Crişului ............................................................................................................................................... 7

Analiza SWOT Hajdúszoboszló ............................................................................................................................................................. 10

EVALUAREA ȘI SEGMENTAREA PIEŢEI TURISTICE ......................................................................................................................... 12

Segmentarea consumatorilor (turiștilor) ............................................................................................................................................................ 12

Segmente turistice tipice la Vadu Crişului ...................................................................................................................................... 12

Segmente turistice tipice la Hajdúszoboszló .................................................................................................................................. 14

Segmentarea geografică a pieței .................................................................................................................................................................... 16

Piaţa locală a turiştilor de la Vadu Crişului .................................................................................................................................... 16

Piaţa locală a turiştilor de la Hajdúszoboszló ............................................................................................................................... 16

Segmentare de piaţă experimentală la Vadu Crişului şi Hajdúszoboszló (Experiential Market Segmentation) ......................... 16

Segmente de importanţă strategică .................................................................................................................................................. 16

Segmente lipsă .................................................................................................................................................................................... 16

PLAN DE ACŢIUNE DE MARKETING ................................................................................................................................................... 17

Viziune ....................................................................................................................................................................................................... 17

Piețele țintă. Interfețe (puncte le legătură) turistice. Linkages .......................................................................................................... 17

Branding regional Vadu Crişului ..................................................................................................................................................... 17

Branding regional Hajdúszoboszló .................................................................................................................................................. 19

Pachete turistice I. .................................................................................................................................................................................... 19

Trasee turistice calibrate pe diferite segmente turistice ................................................................................................................ 19

Trasee turistice cu punt de plecare Vadu Crișului ......................................................................................................................... 20

Trasee turistice propuse grupelor ţintă II. Punct de plecare la Hajdúszoboszló ....................................................................... 24

Pachete turistice II. Train-spotting ....................................................................................................................................................... 25

Pachete turistice III. Vânătoare de castele ............................................................................................................................................. 26

Pachete turistice IV. Vânătoare de comori ........................................................................................................................................... 26

Pachete turistice V. Tipurile turismului din peşteri ............................................................................................................................. 26

SUMAR ............................................................................................................................................................................................................ 27

5

SUMAR EXECUTIVPROIECTUL și CERCETAREA – Scopul documentului întitulat Plan de Marketing Turistic Vadu Crișului-Hajdúszoboszló a fost elaborarea unor pachete și trasee turistice calibrate pentru segmentele turistice tipice din România și Ungaria. Proiectul face parte dintr-un proiect mai amplu, HURO/08022/131-AF/01 întitulat „Incubator de afaceri pentru dezvoltarea turistică transfrontalieră”, finanţat din Fondul European de Dezvoltare al Uniunii Europene, în cadrul Programului de Cooperare Ungaria-România 2007-2013

Metodologie – Planul de marketing are baze empirice. Se bazează pe: analiză secundară de date statistice, observaţii structurate, cercetare primară tip survey, interviuri semistructurate și conversaţii informale. Datele statistice provin de la Parteneri, precum de la KSH Ungaria, INSEE Bucuresti, INS Bihor și datele Recensământului Populaţiei din 2002 si 2012.

OBIECTIVUL STRATEGIC: Conectarea turismului din Vadu Crișului în circuitul turistic axat pe Hajdúszoboszló, respectiv generarea de întreprinderi locale.

OBIECTIVUL URMĂRIT: Schiţarea profilurilor turiștilor, elaborarea produselor turistice calibrate pe segmentele specifice ale turiștilor.

SUBIECTELE EXAMINATE: Pe baza datelor existente, am răspuns la următoarele întrebări: Cine, de unde, cu ce scop (motive, motivaţii, factori sociali), în baza căror informaţii călătoresc la destinaţiile ţintă (regiunea Vadu Crișului și Hajdúszoboszló), cu ce așteptări, ce activităţi desfășoară în aceste locaţii (regiunea Vadu Crișului și Hajdúszoboszló), disponibilitatea de a călătorii mai departe (de la Vadu Crișului la Hajdúszoboszló respectiv de la Hajduszoboszló la Vadu Crișului). Am acordat o deosebită atenţie desenării profilelor VALS și BDA în realizarea produselor turistice calibrate.

SEGMENTE TURISTICE TIPICE – Turiștii de la Vadu Crișului și Hajdúszoboszló formează o populaţie eterogenă, dar pot fii împărţite în mai multe segmente tipice. Acestea sunt următoare: Vadu Crișului: „Iubim natura”, „Adrenalină”, „Excursionişti habituali”, „Vacanţă familială”, „Week-end-Picnic”, „Străini curajosi”. HAJDÚSZOBOSZLÓ: „Câteva zile de relaxare comună”, „În străinătate”, „O ieşire la strand”, „Suntem vârstnici, dar merităm”, „Aventurieri”, „Şi noi existăm”.

Din punctul de vedere a turismului de la Vadu Crișului și a dezvoltării afacerilor locale sunt strategice segmentele: „Adrenalină”, „Străini curajosi”, „Aventurieri”, „În străinătate”, iar pe termen scurt segmentul „Vacanţă familială”. Efectul segmentului „Week-end-Picnic” este negativ asupra naturii și a turismului local în general. (Notă: Modelarea detaliată și descrierea acestuia o găsiţi mai jos. Tipurile sunt relevante din punct de vedere sociologic-tipic, au fost create pe baza trăsăturilor dominante prezente la nivelul grupurilor).

PRINCIPALELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE: La Vadu Crişului ar trebui urmate două direcţii de dezvoltare: 1). Continuarea dezvoltării și diversificarea serviciilor și produselor turistice bazate pe natură (respectiv obţinerea independenţei acestora faţă de factorii negativi din mediul înconjurător - barajul, clasa politică, neîncrederea unor lideri de opinie locali și a celor „Week-end-Picnic”) precum 2). Pe baza complementarităţii, păstrând caracteristicile existente, elaborarea unui sistem turistic care se bazează pe alte resurse decât natura, în vederea extinderii ofertei locale și atragerii segmentelor turistice aflate deja la Hajdúszoboszló.

PRODUSE TURISTICE RECOMANDATE PENTRU VADUL CRIȘULUI: Trasee calibrate pe segmente turistice, Ture de aventură, Train-spotting, Vânătoare de castele, Căutarea comorii din sălbăticie, Pachete speologice diversificate (priveliște, aventură, medicină, învăţare). Notă: Lista această conţine numai cele mai importante produse.

6

AUDIT TURISTIC

Contextul social al turismului - trenduri, tendinţe şi direcţii de schimbare I. Regiunea Vadu Crişului, România, judeţul Bihor

Tendinţele României

În România până la jumătatea anului curent, au fost înregistraţi în total 4 193 300 de turiști, dintre care 928 300 de persoane sunt turiști străini și 3 265 000 locali (din ţară). În cazul înnoptărilor în structurile de cazare turistice, până la prima jumătate a anului 2012 au fost raportate 10 040 500 de înnoptări, dintre care 1 849 800 de înnoptări revin turiștilor din străinătate și restul de 8 190 700 celor din România (INS, 2012).

Trendurile judeţului Bihor

Pe baza datelor statistice de la Institutul National de Statistica, filiala judeţul Bihor, în 1990 în judeţ existau 72 de facilități de cazare, dintre care o treime fiind hoteluri, o treime vile turistice, și o cincime campinguri. În 2011 sunt înregistrate 128 de structuri de cazare. În 2010 existau 9152 de locuri în structurile de cazare din judeţul Bihor, iar numărul turiștilor s-a situat undeva la 210-220 de mii de persoane. Numărul turiștilor din România a fost de 180-190 de mii de persoane - anual în ultimii 22 de ani - cu o scădere în 2010 la 164 de mii de persoane, apoi o revenire a numărului turiștilor în 2011 la aproape 190 de mii de persoane înregistrate în structurile de cazare existente în acest judeţ.

În privinţa înnoptărilor în aceste structuri de cazare, în 2009 au fost înregistrate 998 000, în 2010 însă numărul acestora a scăzut la 885 000 de înnoptări înregistrate.

Regiunea Vadu Crişului

La Vadu Crișului există 6 structuri de cazare turistică, cu 99 de locuri de cazare, majoritatea acestora fiind pensiuni de două, trei margarete, o structură de cazare dintre acestea fiind de tip camping. În regiune, la Șuncuius există 4 structuri de cazare turistică, cu 201 locuri în total, printe care un centru de agrement pentru elevi, cu a capacitate mare de locuri de cazare, precum și un hotel, care de asemenea poate primi un număr mai mare de turiști. La Bratca există 4 structuri de cazare turistică, cu o capacitate totală de 77 de locuri de cazare.

Contextul social al turismului - tendinţe şi direcţii de schimbare II. Regiunea Hajdúszoboszló, Ungaira, judeţul Hajdú-Bihar

Trenduri turistice în Ungaria

Conform documentului Jelentés a turizmus 2011-es teljesítményéről (Raport despre performanţa turismului în 2011), realizat de KSH Ungaria (Institutul Central de Statistică) vizitele turiștilor străini în Ungaria a înregistrat o creștere de 3,5 % în 2011, faţă de anul precedent. Au fost înregistrate 5 millioane de persoane care au venit pentru o zi, și 8,6 de millione de persoane pentru mai multe zile (dintre aceștia, 84 % au călătorit cu scop turistic), principalele motivaţii fiind „distracţie, relaxare, sport”, și „vizitarea cunoștinţelor”.

Trenduri turistice în judeţul Hajdú-Bihar

Conform datelor KSH Ungaria din 2009 (KSH 2009), în judeţul Hajdú-Bihar în facilitățile de cazare au fost înregistrate 1.128.619 de înnoptări, dintre care înnoptările turiștilor străini fiind 373.784. 64% dintre aceste înnoptări au fost înregistrate la Hajdúszoboszló, mai exact 732.050 de înnoptări. Acest procentaj indică poziţia foarte importantă pe care o ocupă Hajdúszoboszló în turismul judeţului, orașul fiind principala atracţie turistică a zonei.

7

În mediu, turiștii din judeţul Hajdú-Bihar au înregistrat 4,1 de înnoptări în structurile de cazare, această medie fiind de 5,5 de înnoptări în rândul turiștilor străini. Principalele ţări de provenienţă a turiștilor străini (Könyves, 2011) sunt Germania, Polonia, România, Austria, Slovacia, Ukraina-Rusia, și Marea Britanie.

Hajdúszoboszló

Hajdúszoboszló are la bază turismul balnear, acest tip de turism fiind completat de cel cultural, gastro și pachetele bazate pe natură. Pe această complementaritate se bazează și întreprinderile locale. În privinţa structurilor de cazare, în oraș în 2011 existau 19612 de locuri de cazare.

În 2003 au sosit 215.517 de turiști, care au înregistrat 1.041.083 de înnoptări la Hajdúszoboszló, rămânând aici în mediu 4,83 de zile. Cel mai mare număr a turiștilor a fost înregistrat însă în anii 2007 și 2008, datele celor doi ani fiind foarte asemănătoare. În 2008 au sosit în total 299.432 de turiști, care au înregistrat 1.190.578 de înnoptări în localitate și au petrecut aici în mediu 3,97 de zile. Acest maxim al numărului de turiști sosiţi se datorează numărului mare de turiști străini care și-au petrecut aici vacanţa în acești ani: în 2008 vorbim despre 96.798 de turiști, care au înregistrat în total 432.112 de înnoptări, și au petrecut aici în mediu 4,46 de zile. Numărul turiștilor interni în acest an este de 202.634, ei au înnoptat aici 758.466 de nopţi în total, și în medie au stat în oraș 3,74 de zile.

Numărul sosirilor a scăzut în anii următori, în 2011 au sosit la Hajdúszoboszló numai 268.549 de turiști, care au înregistrat 973.922 de înnoptări, și în medie au petrecut în oraș 3,63 de zile, înregistrând o scădere a turismului în localitate.

Vadu Crişului şi Hajdúszoboszló

Vadu Crișului se află în judeţul Bihor, România, la o distanţă de 120 de km de Hajdúszoboszló, pe latura sudică a drumului european E60. Comuna formează o micro-regiune multiculturală împreună cu comunele învecinate Șuncuius și Bratca și satele aferente. Această micro-regiune este caracterizată în principal de curentul rapid al Crișului, de defileul format de acest râu, precum și de peșterile Vadu Crișului și Vântului - cel din urmă fiind cea mai lungă peșteră din Europa Centrală și de Est.

Hajdúszoboszló se află în partea de est a Ungariei, la punctul de întâlnire a trei zone de câmpie, Hortobágy, Hajdúhát și regiunea Sárrét-Berettyó, în regiunea Câmpia de Nord. Hajdúszoboszló se situează aproape, la 21 de km de centrul judeţului (Debrecen), orașul aflându-se de-a lungul liniei de cale ferată cu numărul 100 și drumului naţional numărul 4 din Ungaria. Totodată, autostrada M35, dată în circulaţie la sfârșitul anului 2006 și care se intersectează cu drumul naţional numărul 4. în apropierea orașului a contribuit în mare parte la înbunătăţirea accesului în localitate. La 25 de km de Hajdúszoboszló se află o altă importantă atracţie turistică, localitatea Hortobágy.

La recensământul populaţiei din 1992, în comuna Vadu Crișului au fost înregistrate 4609 de locuitori. La 1 iulie, 2009 numărul acestora a fost de 4316 de persoane, iar conform primelor date ale recensământului populaţiei din 2011, în comună se află numai 3898 de persoane, înregistrând o scădere de 15,43%. O cincime din locuitorii din Vadu Crișului sunt de etnie maghiară.

DIAGNOZĂ

Analiza SWOT a comunei Vadu Crişului

Tabelul nr. 4 . Micro-regiunea Vadu Crişului - turism în regiunea alcătuită din comunele Vadu Crişului, Şuncuiuş, şi Bratca

8

PUNCTE TARI

■■ Condiţii■geografice■şi■naturale ■ Biodiversitate, o floră şi o faună diversă, climat

favorabil, peşteri, stânci, peisaje. ■ Crişul ■ Rezervaţie Naturală – Natura 2000■■ Locaţie,■amplasament ■ Vecinătatea frontierei ■ Apropierea de Hajdúszoboszló şi Ungaria ■ Accesibilitate uşoară ■ Raza de influenţă a oraşelor Cluj-Napoca şi Oradea ■ Reţea dezvoltată de drumuri ■ Linie şi staţie de cale ferată ■ Trasee turistice■■ Infrastructură ■ Starea bună a drumurilor ■ Posibilităţi de comunicare: telefon, acces la reţeaua

de telefonie mobilă ■ Pensiuni, restaurant, camping, sală de sport, teren de

fotbal, oportunităţi de distracţie ■ Caracter urban, trotuare, panouri turistice■■ Multiculturalitate,■tradiţii,■monumente ■ Diversitate etnică şi confesională ■ Eterogenitate demografică ■ Tradiţia oleritului, obiecte unicate de ceramică albă ■ O puternică conştiinţă şi memorie colectivă, mituri,

legende ■ Un patrimoniu cultural şi construit marketabil,

biserici, monumente, cimitire, mormânte, Casa Zmăului

■ Patrimoniu etnic comun cu Ungaria ■ Lideri de opinie şi o elită locală care poate fi

mobilizată ■■ Reputaţie■relativă,■prestigiu■natural ■ Turişti care vizitează acestă regiune ■ Faimă – Peştera Vadu Crişului, Defileul Crişului,

Peştera Ungurul Mare, alte obiective naturale ■ Relaţii cu instituţii de învăţământ, organizaţii

profesionale din Cluj-Napoca şi Oradea ■ Climat instituţional şi colectiv puternic ■ Sprijinul autorităţii locale ■ Existenţa ONG-urilor ■ Rolul ocupat de organizaţia EKE în promovarea

turismului ■ Târgul de la Vama Sării, Amintirea sărbătorilor de

Rusalii de la Garda, Zilele Comunei, Suncuiuși Fest■■ Întreprinderi ■ Întreprinderi turistice existente şi funcţionale

PUNCTE SALBE

■■ Infrastructură ■ Puţine oportunităţi de cazare ■ O mare dependenţă de baraj ■ Vulnerabilitate în faţa naturii – ploaie, inundaţii,

secetă ■ Starea neîngrijită a traseelor turistice ■ Acesul la Peştera Vadu Crişului este riscantă din

cauza liniei de cale ferate şi a tunelului de cale ferată ■ Numărul mic a panourilor de informare, posibilităţi

de orientare problematice ■ Accesul obiectivelor turistice este primejdios –

traseul conţine secţiuni de cale ferată ■ Ritmul lent al investiţiilor în infrastruktură – pod,

cabană, spaţiul special amenajat pentru picnic ■ Lipsa coşurilor de gunoi, deşeurile aruncate în

natură ■ Impresia de neîngrijire ■ Lipsa unui birou gen Turinform (Lipsa unui punct

de informare pentru turişti( ■ Lipsa pistelor pentru bicicletă■■ Tensiuni■latente■ ■ Conflicte latente între localnici şi turişti ■ O cooperare inadecvată între autorităţile locale din

regiune ■ Aşteptări diferite faţă de proiectele de dezvoltare între

localnicii de etnie română şi cei de etnie maghiară ■ Posibilitatea apariţiei tensiunilor dintre populaţia

romă şi celelalte etnii ■ Sezonalitatea turismului■■ Lipsa■unui■brand■şi■a■■unei■promovări■adecvate■■ Probleme■demografice■■ Deficit■ de■ know-how■ (în■ cazul■ potenţialilor■

antreprenori,■în■domeniul■turismului) ■ Emigrarea tinerilor ■ Mobilitatea celor cu studii superioare■■ Subevaluarea■potenţialului■cultural■şi■natural ■ Obiective naturale neîngrijite ■ Numărul mic de întreprinderi în domeniul turistic ■ Declinul tradiţiei olăritului, lipsa rentabilităţii

acestuia ■ Lipsa relativă de contact între localnici şi turişti ■ Scepticismul localnicilor faţă de posibilităţile de

dezvoltare a comunei■■ Efectele■moştenirii■post-socialiste ■ Dezindustrializare ■ Lipsa locurilor de muncă, inegalităţi sociale ■ Individualism exagerat, comportament ostil faţă

de cooperare

9

OPORTUNITĂŢI

■ Exploatarea optimă a potenţialului natural ■ Promovarea traseelor alternative ■ Inventarierea a noi obiective, promovarea acestora ■ Realizarea punctelor de informare■■ Exploatarea■ optimă■ şi■ comunicarea■ ■ potenţialului■

cultural ■ Integrarea tradiţiei oleritului oferta de pachetele

turistice ■ Casă etnografică ■ Promovarea caracteristicilor multietnice şi

multiconfesionale către turiştii din România şi Ungaria ■ Creşterea numărului de structuri de cazare turistică,

construirea unei reţele de micropensiuni locale■■ Diversificarea■ portofoliului■ de■ produse■ şi■ a■ ofertei■

de■ pachete■ turistice, şi■ promovarea■ acestora■ către■segmentele■vizate■ale■pieţei■

■ Construirea turismului tip gastro, bazat pe mâncărurile tradiţionale române şi maghiare, precum pe băuturile locale

■ Realizarea şi promovarea pachetului turistic tip Memory&Heritage – istoria de demult şi cea mai recentă, prezentarea şi promovarea acestuia

■ Realizarea şi promovarea pachetului turistic tip Learning – excursii de studiu

■ Extinderea listei de activităţi locale – pescuit, vânătoare, observarea liliecilor, divertisment, şi promovarea acestora

■ Evenimente organizate de train-spoting ■ Organizarea de competiţii sportive profesionale în

zonă, naturalizarea acestora în zonă ■ Organizarea de competiţii amatoare, evenimente de tip

vânătoare de comori■■ Întărirea■relaţiilor ■ Întărirea relaţiilor instituţionale dintre autorităţile locale

din micro-regiune ■ Iniţierea cooperaţiilor turistice comune ■ Promovarea turistică bazată pe relaţiile cu localităţile

înfrăţite ■ Întărirea relaţiilor cu instituţiile de învăţământ,

organizaţiile profesionale, sportive, de petrecere a timpului liber din Oradea, Cluj-Napoca, Aleşd, în vederea folosirii obiectivelor – organiarea de excursii de studiu, ture de aventură, excursii de team-building

■ Amenajarea locaţiilor potrivite pentru sport ■ Integrarea în reţele turistice regionale şi transfrontiere,

în special în reţeaua axată pe Hajdúszoboszló ■ Folosirea organizaţiilor EKE, Zöld Erdély, Lets do it

Romania, WWF şi a celorlalte organizaţii asemănătoare pe post de mesageri – bazat pe pioneering şi messagering

■ Contabilizarea turiştilor care se întorc, dezvoltarea unei sistem compensativ tip card de fidelitate

■ Prezenţa pe marile siteuri de profil turistic (Hotelworld, Couchsurfing, etc.)

■ Promovarea calibrată în new media (microbloguri, forumuri, reţele de socializare)

■■ Prezentarea■exemplelor■de■succes■care■trebuie■urmate

RISCURI

■■ Riscurile■contextului■social■şi■economic■larg ■ Adâncirea recesiunii economice ■ Sărăcirea populaţiei, scăderea puterii de

cumpărare ■ Scăderea sumelor cheltuite pe turism – în

cazul Uniunii Europene, a Guvernului, şi a gospodăriilor

■ Scăderea drastică a numărului de turişti ■ Scăderea surselor de finanţare disponibile ■ Falimentul întreprinderilor ■ Lipsa capitalului■■ Calamităţi■naturale ■ Secetă prelungită, anotimpuri extreme ■ Inundaţii, ploi abundente■■ Probleme■comunitare■şi■administrative ■ Probleme de cooperare între administraţiile

locale ■ Concurenţă pentru resursele limitate ■ Lipsa interesul din partea localnicilor ■ Conflicte în interiorul comunităţii ■ Lipsa unui sistem de sprijin central, la nivel

Guvernamental (ex. programul Szép Kártya în Ungaria

■■ Turismul■sălbatic■necontrolat ■ Distrugere ■ Deşeuri ■ Creşterea bruscă a numărului turiştilor ■ Conflicte între localnici şi turişti

10

În vederea dezvoltării turistice și a dezvoltării durabile a microregiunii sunt necesare următoarele: o campanie de informare şi mobilizare a localnicilor și a turiștilor cu scopul de a proteja natura, de a modera/controla dia deșeurilor, și de a stabili contacte organice cu localnicii. Mai apoi, este necesar realizarea unor centre de informare în centrul comunelor, care „introduc” turiștii în localitate, crează primul contact cu localnicii și facilitează orientarea lor, ușurează în mare măsură vizitarea obiectivelor. Este indicat înființarea unei rețele locale de micro-pensiuni cu profil agro, precum crearea unei asociații care reprezintă interesele lor.Turismul bazat pe natură existent este un punct de plecare foarte important, dar este necesar construirea turismului cultural de tip Memory&Heritage, Gastro, Learning, în vederea atragerii a noi segmente de consumatori.

Integrarea în reţelele turistice apropiate (în special cel din Ungaria, de la Hajdúszoboszló) trebuie să fie o prioritate, lângă dezvoltarea promovării. Investiţiile infrastructurale trebuie continuate: podul, cabana, realizarea unei piste de biciclete funcţionale sunt imperios necesare.

Analiza SWOT Hajdúszoboszló

Tabelul nr. 6. Hajdúszoboszló – turismul în general, prin prisma legăturii cu turismul din Vadu Crişului

PUNCTE TARI

■■ Locaţie ■ Apropiere cu graniţa României ■ Apropierea de mari oraşe – Debrecen, Oradea ■ Acesibilitate uşoară■■ Infrastructură ■ Infrastructură dezvoltată şi funcţională – reţea

de drumuri dezvoltată, comunicare, structuri de cazare turistică, structuri de petrecere a timpului liber

■■ Reputaţie,■prestigiu,■climat■social ■ Mare popularitate – terapeutică şi de recreere ■ Atragerea turiştilor din mai multe ţări ■ Brand consolidat şi puternic ■ Flux mare de turişti ■ O atitudine puternică pro-turism din partea

actorilor sociali (autorităţi locale, populaţie, actori economici)

■ Centrul reţelei turistice regionale■■ Servicii ■ Ofertă diversificată ■ Turişti eterogeni, prezenţa mai multor segmente

ale pieţei ■ Preţuri competitive ■ Servicii pentru copii

PUNCTE SLABE

■■ Caracteristicile■serviciilor■destinate■turiştilor ■ O mare parte din structurile de cazare turistică

funcţionează informal ■ Numărul vizitatorilor arată o tendinţă de

stagnare ■ Numărul relativ mic a nopţilor petrecute de

turişti în localitate (3-4 nopţi pe persoană) ■ În afară strandului, serviciile şi programele

destinate turiştilor sunt limitate ■ Lipsa cunoaşterii de către localnici a unor limbi

de circulaţie internaţională, acest fapt generând probleme de comunicare pentru turiştii care nu cunosc limba maghiară (de exemplu la restaurant)

■ Tarife netransparente ■ Lipsa posibilităţilor de ieşire şi reintrare la

ştrand, cu un singur bilet ■ Programul de lucru a ştrandului ■ Lipsa unui număr adecvat le locuri de parcare■■ Tensiuni■latente ■ Tensiunile dintre autorităţile locale şi ştrand ■ Diferenţa dintre interesele oraşului, şi a

celorlaltor oraşe din regiune■■ Subevaluarea■poteţialului■cultural ■ Prezentarea inadecvată, subpromovarea

tradiţiilor locale existente

11

OPORTUNITĂŢI

■■ Oportunităţi■economice ■ Trecerea în legalitate a activităţilor din economia

informală, fiscalizarea acestora, în special în domeniul turistic

■ Realizarea unei singure entităţi care să reprezinte interesele celor din domeniul turistic

■ Realizarea unei reţele comune, a unui marketing şi a unei promovări comune cu Vadu Crișului

■■ Facilitarea■relaţiilor ■ Medierea conflictelor latente ■ Elaborarea de domenii comune de cooperare ■ Dezvoltare ■ Accesarea de noi pieţe ■ Întărirea relaţiilor transfrontiere, bazate pe

principiul complementarităţii

RISCURI

■■ Riscurile■contextului■social■şi■economic■larg ■ Adâncirea recesiunii economice ■ Sărăcirea populaţiei, scăderea puterii de

cumpărare ■ Scăderea sumelor cheltuite pe turism – în

cazul Uniunii Europene, a Guvernului, şi a gospodăriilor

■ Scăderea drastică a numărului de turişti ■ Scăderea surselor de finanţare disponibile ■ Lipsa capitalului ■ Politică de fiscalitate nepotrivită ■ Creşterea preţului carburanţilor■■ Probleme■comunitare■şi■administrative ■ Împuternicirea conflictelor de interese ■ Apariţia concurenţei■■ Schimbare■de■atitudine ■ Schimbarea atitudinilor turiştilor ■ Apariţia unei noi obiective similare pentru

turiştii străini

În totalitate, putem stabili că Hajdúszoboszló dispune de mai multe avantaje, puncte forte, care fac din localitate, în sensul absolut și relativ, un exemplu pozitiv în regiune și pentru Vadu Crișului. În același timp, orașul dispune de un număr mare de turiști, din asta poate profita și regiunea Vadu Crișului.

Însă, în vederea dezvoltării durabile a orașului, sunt necesari pași către realizarea unor pachete turistice alternative (bazate pe alte obiective, în afara apei termale și a ștrandului).

12

EVALUAREA ȘI SEGMENTAREA PIEŢEI TURISTICE

Segmentarea consumatorilor (turiștilor) Segmente tipice, consumatoare de produse turistice la Vadu Crişului şi Hajdúszoboszló

Segmente turistice tipice la Vadu Crişului

Tabelul nr. 8. Segmente turistice tipice şi caracteristicile acestora la Vadu Crişului. Segmenţi I.

Dimensiune/Nume

1. „Iubim natura”

2. „Adrenalină”

3. „Excursioniști

habituali”

4. „Vacanţă familială”

5. „Weekend-

Picnic”

6. „Străini curajosi“

Venituri Medii sau sub mediu

Mari sau foarte mari

Peste medie sau mari

Medii sau sub medii

Medii sau sub medii

Peste medie sau mari

Vârsta medie În majoritate tineri, studenţi

Tineri și cei de vârstă mijlocie

Mai bătrâni Cei de vârstă mijlocie, cu copii și prieteni de familie

Tineri Tineri,

Adulţi maturi,

Backpackers

Tipul cazării Cort, camping,

cazare privată

În mod organizat, în pensiuni sau campinguri

Nu este necesar Camping în sălbăticie

Camping în sălbăticie

Pensiuni

Durata sejurului

Trei zile, cel mai des în weekenduri

În weekend sau mai multe zile

O zi Mai multe zile, o săptămână

De obicei o zi, maxim două

Variabil, dar maxim o săptămână

Modul călătoriei

Tren sau autoturism, mai rar autobuz

Autoturism Autoturism, microbuz

Autoturism Autotu-rism, tren

Autoturism, tren

Sursa informaţiei

Internet, cunoştinţe iubitoare de natură, prieteni

Internet Organizaţii profesionale sau de hobby (ex. EKE)

Prieteni, cunoştinţe

Prieteni, cunoștinţe

Internet, anunţuri, cunoștinţe

Caracterul călătoriei

Informal, organizat individual

Organizat Organizat în cadrul organizaţiei

Informal, organizat în grup

În grupuri mici, sau individual

Organizat în grup, sau prin intermediul unor agenţii turistice

Scopul primordial al călătoriei

Relaxare, detașare de la locul de muncă, petrecerea timpului în natură

Escape, obţinerea de senzaţii tari

Cunoașterea naturii

Relaxare, o vacanţă low-cost

Relaxare, petrecerea timpului cu cei de vârstă apropiată, distracţie

Relaxare, cunoaștere

Tipul activităţilor

Experienţă şi joc Joc şi integrare Experienţă, cunoaştere

Joc, timp liber Joc, relaxare, alcoolizare, ascultare de muzică

Experienţă, sporturi extreme, noi cunoștinţe, vizitarea locurilor noi

13

Dimensiune/Nume

1. „Iubim natura”

2. „Adrenalină”

3. „Excursioniști

habituali”

4. „Vacanţă familială”

5. „Weekend-

Picnic”

6. „Străini curajosi“

Activităţi tipice

Excursii, plimbări în natură

Rafting, alpinism, speologie

Trasee mai lungi, vizitarea traseelor montane prestabilite

Gătit, copt, relaxare, plimbări

Bazate pe „la un mic, la un gratar”

Excursii, sport, plimbări,

Gradul de conştienti-zare faţă de mediu

Mare Mare sau medie

Foarte mare Mică Foarte mică Foarte mare

Frecvenţa călătoriilor

Foarte des, aproape sătămânal, de câte ori este o oportunitate

Des Foarte des În timpul concediului, odată sau de două ori pe an

Des Foarte rar

Relaţia cu localnicii

Rar, cumpărături în magazine, rar cazare,

Fără conflicte

Foarte rar Nu există Cumpărături, diferite servicii. Tensiuni cu localnicii.

Cu conflicte Rar, dar dacă există este lipsit de conflicte

Atitudinea faţă de proiect

Pozitivă, sprijinitoare

Neutră Pozitivă, dar ei nu sunt afectaţi de proiect

Neutră, dar pot fii integraţi prin intermediul copiilor

Dezinteresaţi Sprijinitoare

Altele Orăşeni cu studuii medii sau superioare, pentru care natura este o valoare care trebuie protejată. În viitor, vor fi clienţii reţelei de micro-pensiuni locale.

Ei sunt aici în primul rând datorită firmei de rafting

Merg în excursie de mai multe ori pe săptămână. Sunt interesaţi în îngrijirea traseelor turistice.

Vacanţa omului sărac, dar în condiţiile unei spaţii special amenajate pentru picnic, ei pot fii reatrași în această locaţie.

Lasă în urmă deșeuri

Deteriorează obiectivele și natura

Străini, ei reprezintă un canal important către alte pieţe turistice

Notă Reprezintă un grup ţintă important, mulţi turiști pot fi atrași pe baza reţelelor acestora.

Numărul lor trebuie crescut.

Reţele lor trebuie folosite în campanii publicitare

Reprezintă un grup ţintă, dacă serviciile turistice locale vor fi diversificate

Reprezintă o cerere vandabilă

Nu este un grup ţintă

Pot apărea în rol de mesager sau catalizator.

Pot furniza un ajutor profesional.

Copii care călătoresc împreună cu familia reprezintă un grup ţintă.

Nu este grup ţintă

Numărul lor trebuie micșorat

Trebuie educaţi

Grup ţintă important

Numărul lor trebuie crescut

Notă: în acest tabel nu apar segmentele turistice atipice, a căror comportament nu poate fi modelat.

14

Segmente turistice tipice la Hajdúszoboszló

Tabelul nr. 9. Segmente turistice tipice şi caracteristicile acestora la Hajdúszoboszló

Dimensiune/Nume

7. „Câteva zile de relaxare comună”

8. „În

străinătate”

9. „O ieşire la

strand”

10. „Suntem

vârstnici, dar merităm”

11. ”Aventurieri”

12. „Şi noi existăm”

Localnici

Venituri Medii sau sub mediu

Mari, sau peste mediu

Diferă, în cazul turiștilor străini peste medie sau mare

Sub mediu Mediu sau peste mediu

Variează

Vârsta medie În cazul generaţiei de mijloc, vârstă mijlocie

Vârstă mijlocie Cupluri sau grupuri de tineri

Înaintată, pensionari

Tineri, adulţi maturi

Eterogenă

Tipul cazării Pensiune, Cazare privată,

Rude, cunoștinţe

Mai degrabă hotel,

Pensiune

Mai rar cazare privată

Hotel sau pensiune

Cazare privată sau camping

Hotel,

Pensiune,

Camping,

Mai rar cazare privată

-

Durata sejurului

Week-end O săptămână – zece zile

Week-end, maxim o săptămână

În general trei-patru zile

Maxim o săptămână

-

Modul călătoriei

Mașină, tren Masină Masină Masină, autobus, tren

Masină în grupuri mici

-

Sursa informaţiilor

Experinţe anterioare,

Cunoştinţe, Prieteni

Experinţe anterioare

Internet

Prieteni

Reţele personale

Internet

Grupul de care aparţin

(ex.Clubul pensionarilor)

Prieteni

Reţele personale

Internet

Bloguri Forumuri

Locuiesc aici

Caracterul călătoriei

Organizat individual

Organizat individual

Prima dată cu ajutorul unei agenţii turistice

Organizat individual

Cu ajutorul unei agenţii turistice (all inclusive, câteodată)

Organizat în grup, dar informal

Organizat în grup

-

Scopul primordial al călătoriei

Odihnă, relaxare Odihnă pasivă Relaxare, petrecerea timpului împreună

Terapeutic, Relaxare, petrecerea timpului împreună

Relaxare și cunoaștere

-

15

Tipul activităţilor

Joc,

Relaxare

(Pleasure and Play)

Activităţi terapeutice

(în cazul celor în vârstă)

Experienţă

Joc

Integrare

Integrare

Clasificare

Joc

Experienţă Joc

Experienţă

Joc

Distracţie

Activităţi tipice

Activităţi legate de apă, pe teritoriul ștrandului, dar nu în Aquapark

Aquapark

Ștrand

Alte servicii

Programe organizate în oraș

Câteodată călătorii în regiune

Aquapark

Ștrand

Cumpărături

Călătorii în regiune

Programe organizate în oraș

Strand Aquapark

Programe organizate

Diverse

Frecvenţa călătoriilor

Diferă, dar de mai multe ori pe an

În timpul concediului

Diferă, când se ivește o oportunitate

O dată pe an Diferă -

Altele Turişti din Ungaria

Turiştii tipici din România, şi alte tţri din Europa de Est

Cel mai frecvent cupluri, grupuri de prieteni

Nou îmbogățiți

Membrii mai activi a organizaţiilor de pensionari

Printre ei mulţi tineri din străinătate, care vizitează Europa de Est și backpackeri

Localnicii, care folosesc serviciile ștrandului

Notă Familii mari, cu generaţia de mijloc cu copii, și cu părinţi.

Bunicii au grijă de copii, ceilalţi stau la ștrand.

Activităţi pasive

O vacanţă în străinătate, cu un beneficiu simbolic în comunitatea de care aparţin. („Ne permitem”)

Aici se încadrează mulţi turiști români

Grup ţintă

Prezenţa este importantă, care are un beneficiu simbolic în faţa partenerului, sau al prietenilor.

Grup ţintă, dacă nu sunt din România

Revin anual, stau în cazare privată, cumpără alimente în localitate, intreţin pe toată durata anului relaţiile care îi ajută în călătorie

Grup ţintă, fiindcă prin intermediul lor Vadu Crișului poate accesa pieţe noi

Grup ţintă sunt cei mai tineri, mobili, care doresc un concediu activ

Notă: În acest tabel nu apar segmentele turistice atipice, a căror comportament nu poate fi modelat, precum cei care beneficiază de servicii private, exclusive în Aqua Palace. Astfel, tipologia noastră nu este exhaustivă, dar este suficientă din punctul de vedere a planificării.

16

Segmentarea geografică a pieței

Piaţa locală a turiştilor de la Vadu Crişului

În regiunea Vadu Crișului cei mai mulţi turiști aparţin segmentelor „Adrenalină” și „Week-End- Picnic”. În ambele cazuri principala atracţie este natura. Piaţa locală asigură servicii profesionale numai pentru un singur segment turistic (pentru cei care practică raftingul), are un profil mono-industrial (bazat pe raftingul de pe Criș), are performanţe sub potenţial (cu puţini turiști străini, nu există servicii diversificate, anumite segmente lipsesc sau apar foarte rar pe piaţa locală), călătoriile sunt organizate individual (nu este inclus în ofertele de la agenţii turistice), principala atracţie o reprezintă natura, peisajele.

Piaţa locală a turiştilor de la Hajdúszoboszló

La complexul de ștranduri de la Hajdúszoboszló se regăsește o populaţie cu profil eterogen, care poate fi caracterizată cu diferite motivaţii și așteptări. Însă pentru majoritate dintre ei este valabil că găsesc servicii considerate de ei de calitate, la un preţ optimal (multe persoane interviate au amintit că „merită” și ”este la modă”). Activităţile desfășurate de majoritatea dintre ei pot fi caracterizate ca fiind pasive (baie, relaxare, plajă, stat la soare).

Segmentare de piaţă experimentală la Vadu Crişului şi Hajdúszoboszló (Experiential Market Segmentation)

Analizând segmentele turistice tipice prezente în regiunea Vadu Crișului și la Hajdúszoboszló, putem observa următoarele: caracterul celor două locaţii turistice atrag segmente turistice diferite, și aceste segmente nu se suprapun.

Regiunea Vadu Crișului este dominată de tineri fără copii și de grupuri de prieteni, iar la Hajdúszoboszló sunt prezenţi cel mai des cupluri, familii cu copii. În regiunea Vadu Crişului activităţile dominante sunt active, iar la ştrandul din Hajdúszoboszló cele pasive. Vadu Crişului este locaţia pentru a petrece timp cu prietenii, comunitatea şi pentru a admira, experimenta peisajele, natura.

În schimb, Hajdúszoboszló este locaţia pentru concedii cu familia şi pentru a consolida, exprima în public statutul social (în special pentru cei din spațiul ex-sovietic şi România, Slovacia). Notorietatea, forţa și aria geografică de atracţie a spaului din Hajdúszoboszló este mare, iar a microregiunii Vadu Crișului mică.

Cele două locaţii însă se completează reciproc, complementaritatea lor poate fi valorificată.

Totodată, mai multe segmente turistice prezente la Hajdúszoboszló pot fi targetate: „În străinătate“, „O ieşire la strand“, „Aventurieri” au șanse reale de a fi conectate la circuitul turistic local.

Segmente de importanţă strategică

Din prisma dezvoltării turismului din Vadu Crișului următoarele segmente sunt considerate de noi strategice: „Iubim natura”, „Adrenalină”, „Vacanţă familială” și „Străini curajosi” (Vadu Crișului), precum „În străinătate“, „O ieşire la strand“, „Aventurieri” (Hajdúszoboszló). Dintre aceștia, „Adrenalină” și „Aventurierii” precum și „Străinii curajoşi” sunt cele mai apropiate unul de celălat, interconectarea acestora în privinţa serviciilor este cea mai accesibilă.

Segmente lipsă

De la Vadu Crișului lipsesc cei de vârstă mijlocie, cu familie, stăinii backpackers și cuplurile tinere care doresc relaxare (varianta de la munte a segmentului „O ieşire la strand“) sunt prezenţi cu mult sub potenţial. Sunt prezenţi, dar subreprezentaţi cei care aparţin segmentului „Iubim natura”, și lipsesc aproape în totalitate cei care nu sunt interesaţi în primul rând de natură - cei care sunt (pot fi) atrași de cultura regională multietnică, monumente, gastronomie -, dar nu doresc o relaxare activă. Experienţa din ultimii ani ne arată că de la Hajdúszoboszló au sosit puţini turiști la Vadu Crișului (pe trasee formale, prin intermediul agenţiilor turistice).

17

PLAN DE ACŢIUNE DE MARKETING

Viziune

Vizune: Scopul nostru este realizarea de servicii turistice organizate în jurul resurselor naturale, bazate pe mai mulţi piloni, operate de localnici, pentru turiştii care iubesc natura, şi doresc o relaxare activă, într-un mediu în care relaţia dintre localnici şi vizitatori este avantajoasă reciproc şi ocroteşte natura.

Direcţii strategice: Activizarea comunităţii locale; Diversificarea bazelor turismului; Realizarea de produse competitive; Folosirea fluxului turistic de la Hajdúszoboszló; Garantarea și asigurarea egalităţii de șanse și a dezvoltării durabile. Viziunea strategică a planificării din această privinţă: o dezvoltare durabilă, care este în avantajul comunităţii locale, a turiştilor, şi a naturii.

Pieţele ţintă. Interfeţe (puncte le legătură) turistice. Linkages

Branding regional Vadu Crişului

Condiţiile naturale trebuie să constituie esenţa brandului. Turismul în regiune are un singur profil (natură), turismul bazat pe alte atracţii decât cele naturale nu funcţionează aproape deloc. În jurul ofertei turistice bazate pe natură trebuie dezvoltate turismul cultural (construit pe diversitatea etnica și pe multiculturalitate), turismul gastro, respectiv trebuie valorificate oportunităţile oferite de patrimoniul cultural și cel construit, dar și oportunităţile legate de rămășiţele erei comuniste, vizând în special turiștii străini, dornici să cunoască istoria comunismului; astfel se pot pune bazele turismului de tip Learning, și a turismului istoric. Toate acestea oferă posibilităţii pentru dezvoltarea, pe lângă turismul bazat pe natură, a formelor de turism bazate pe patrimoniul cultural; pe specialități gastronomice, vinuri, pălincă; pe învăţare; și pe team-building. Acestea sunt completate de pachetele turistice bazate pe activități de hobby care se pot practica în această regiune: train-spoting și vânătoare de castele.

Ce produse turistice sunt necesare?

■ Trasee turistice ■ Circuite turistice calibrate pe segmente turistice – vezi mai jos ■ Obiective multiple la vizitarea peşterilor ■ Oportunităţi de sporturi extreme (rafting, kayaking, speologie, alpinism, drumeţii) ■ Oportunităţi fluviale (reprezentate de plutele tradiționale și activitățile conexe) ■ Trasee pentru biciclete şi ATV-uri ■ Puncte de observații pentru train-spotting ■ „Hartă GPS” pentru a facilita vânătoarea de castele ■ Obiective care să permită organizarea de competiţii sportive profesionale şi amatoare, vânătore de

comori, concursuri ■ Locuri special amenajate, civilizate pentru picnic ■ Realizarea unei case etnografice ■ Valorificarea olăritului şi a spălatului tradițional ■ Structuri și facilități de cazare, realizarea unei reţele de pensiuni ■ Oportunităţi, facilităţi pentru studiere, învăţare într-un cadru organizat (loc de tabără, sală de

conferinţe) ■ Realizarea şi operarea unui birou de informare turistică ■ Evenimente comunitare (festivaluri, târguri, sărbători) ■ Branding şi promoţie

Activităţi realizabile şi dezvoltabile

■ Excursii, ture în natură (la nivel amator) ■ Alpinism, speologie, rafting (la niveluri începător, amator, semi-profesionist şi profesionist)

18

■ Ture de biciletă (mountain bike), ture de ATV ■ Pescuit ■ Ornitologie ■ Explorarea liliecilor (în zonă trăiesc mai multe specii rare) ■ Educație organizată şi monitorizare, practică profesională (biologie, zoologie, geografie, speologie,

hidrologie, geologie, etnografie, istorie, protecţia mediului), cercetări de teren, explorări ■ Activităţi de team-building ■ Participare activă în activităţi agrare (în Ţinutul Secuiesc există us sistem funcţional de gătit, tăiere de

lemne, mulgerea vacilor, munci pe câmp, şi alte activităţi asemănătoare, tradiţional, în care turistul este implicat activ, contra cost)

■ Degustare de vinuri, de pălincă, gătit tradiţional, tăierea porcului ■ Excursii organizate cu ghiduri turistice profesionale ■ Excursii tematice organizate individual sau în grup ■ Train-spotting ■ Vânătoare de comori ■ Vânătoare de castele

Posibilele direcţii de dezvoltare și factorii care stau la baza acestora sunt prezentate în tabelul sintetic de mai jos:

Tabelul nr. 10. Segmente de piaţă şi pachetele turistice aferente la Vadu Crişului

Dimensiuni Vadu Crișului

Segmente lipsă Turişti din România, Ungaria, sau din Vest, cu familii, copii, din clasa de mijloc, care doresc în primul rând o relaxare pasivă, dar nu le place ştrandul; Tinerii din străinătate; Cupluri tinere, grupuri mici bine situate financiar; Cei care preferă un tip de turism alte decât cea pe natură (în mod special consumatorii de turism cultural, gastronomic)

Baza produselor care pot fi oferite

Nature şi Memory and Hertage, Gastro, Learning, Post-socialism, Group Solidarity

Produse care pot fi oferite

Trasee turistice, Trasee pentru biciclişti, Reţea de pensiuni agro, Oportunităţi-facilităţi de învăţare, Promovarea activităţilor disponibile, Realizarea unui punct de informare/ Servicii de informare, Organizarea de evenimente comunitare, Prezentarea tradiţiilor, Realizarea unei case etnografice, Realizarea unui parteneriat public-privat, Organizarea de evenimente sportive profesionale şi amatoare

Consolidarea, promovarea produselor existente

Întreţinerea traseelor turistice, Promovarea pensiunilor, structurilor de cazare existente, Promovarea extinsă şi multilingvă a regiunii pe diferite canale de comunicare BTL și ATL

Componentele brandului local

Natura sălbatică, o aventură adevărată; Multiculturalitate şi ospitalitate

Coordonare Informarea comunităţii, Dezvoltarea know-howului, Participarea comunităţii locale, Creşterea potenţialului antreprenorial, Facilitarea înfiinţării întreprinderilor locale, Promovare din partea autorităţilor locale, Marketing regional, Implicarea agenţiilor turistice din România şi din străinătate (în special cele din Hajdúszoboszló) în organizarea turismului local

Elemente de valorificat

Natura, Crişul, apropierea de frontieră, posibilităţile pentru sporturi extreme, istoria și cultura, rețeaua turistică existentă la Hajdúszoboszló (străini) şi preţurile relativ mici din Vadu Crișului

Scala activităţilor realizabile – calibrate pe grupe ţintă

Excursii, plimbări, alpinism, rafting, speologie, ture de bicicletă, ATV, pescuit, ornitologie, explorarea liliecilor, educație organizată (biologie, zoologie, geografie, istorie, protejarea mediului înconjurător), activităţi de team-building, olărit, participare activă în activităţi agrare, relaxare (în pensiuni, cazări), căutarea de comori, ture organizate cu ghiduri profesionale, excursii tematice organizare individual sau în grup în regiunea Bihor (pe axa Vadu Crişului-Oradea)

19

Branding regional Hajdúszoboszló

Hajdúszoboszló este o locaţie turistică balneară și termală cu o atractivitate deosebită. Elementele culturale și gastronomice sunt prezente în localitate (și în regiune), însă valorificarea acestora este cu mult sub poteţialul real al acestora.

Direcţiile posibile de dezvoltare sunt următoarele: conservarea, apărarea, și folosirea sustenabilă a apei termale, care se află la baza turismului din localitate, și este o valoare naturală inestimabilă. Sunt binevenite limitarea și stăvilirea economiei gri (în special în cazul structurilor de cazare) și pătrunderea pe pieţe noi, dezvoltări infrastructurale.

Este de interes strategic realizarea și consolidarea axei turistice Hajdúszoboszló-Vadu Crișului: promovare reciprocă, schimburi de turiști, realizarea de servicii și trasee turistice complementare.

Tabelul 11. Segmente de piaţă şi pachetele turistice aferente la Hajdúszoboszló

Dimensiuni Hajdúszoboszló

Segmente de piaţă prezente Turişti din România, Ungaria, sau din Europa de Est în principiu, cu familii, copii, din clasa de mijloc, care doresc o relaxare pasivă şi le place complexul de ştrand; Cupluri tinere cu o situaţie financiară bună; Practicanții turismului balnear în scop medical; Cercuri de prieteni tineri; Familii cu trei generaţii. Sunt prezente segmente turistice eterogene şi extinse.

Baza produselor oferite şi dezvoltabile

Health, Memory and Heritage, Gastro

Produse noi care pot fi valorificate

Excursii tematice în regiune şi la Vadu Crişului, Realizarea şi promovarea pachetelor turistice transfrontiere regionale

Dezvoltarea, consolidarea, promovarea pachetelor existente

Transparenţa prețului biletelor și a serviciilor incluse în preț; Dezvoltarea multilingvismului; Dezvoltarea ofertei de programe în afara ştrandului, în special seara;

Elementele brandului local Apa termală, „Ştrandul”, „Hajdu” (în privinţa turiştilor români), relaxare-odihnă; „Străinătate”; Sănătate şi terapie

Direcţii de dezvoltare Conservarea, apărarea, şi folosirea sustenabilă a apei termale, care se află la baza turismului din localitate ca valoare naturală; Limitarea economiei gri (în special în cazul structurilor de cazare); Dezvoltarea capacităţilor de limbă străină a celor care lucrează în domeniul turistic; Pătrunderea şi promovarea pe pieţe noi, dezvoltări infrastructurale; Realizarea şi consolidarea axei turistice Hajdúszoboszló-Vadu Crişului: promovare reciprocă, schimburi de turişti, realizarea de servicii şi trasee turistice complementare

Elemente valorificabile Gastronomia maghiară; Localităţile din regiune (în special Debrecen şi Hortobágy); Atracţii culturale şi naturale; Apropierea de frontieră; Regiunea Vadu Crişului

Pachete turistice I.

Trasee turistice calibrate pe diferite segmente turistice

Vadu Crişului este potrivit ca punct de plecare în excursii tematice (pentru vizitarea atracţiilor naturale din regiune), ori pentru vizitarea obiectivelor turistice mai îndepărtate pe o rază de aproximativ 50 de km. În jurul localităţii sunt multe atracţii turistice de diferite tipuri:

1. Patrimoniu construit – clădiri monumente istorice, biserici, case memoriale

20

2. Obiective naturale – peşteri, cascade, izvoare, vârfuri de munţi, balcoane de belvedere, trasee turistice

3. Caracteristici etnice şi demografice – grupuri etnice şi confesionale, porturi populare, stiluri arhitecturale, tradiţii

4. Elemente gastronomice - mâncăruri, băuturi, dulcuri 5. Monumente – plăci memoriale, statui6. Clădiri şi facilităţi de valoare istorică agrară şi industrială – clădiri de fabrici, colonii muncitoreşti,

ateliere, grajduri7. Locaţii care facilitează activităţile de relaxare activă – în fond, toate locaţiile care sunt potrivite

pentru relaxare, sport (rafting, moto-cross /ATV, vânătoare, alpinism, speologie)8. Locaţii şi facilităţi potrivite pentru activităţi de educație și învăţare - ex. Pentru grupe de copii

şcolari, cercetaşi pot fi prezentate elemente specifice ale florei şi faunei defileului (numai aici creşte planta X, numai aici trăieşte pasărea Y – cu scopul turismului Learning)

9. Obiective deosebite – rămăşiţele erei comuniste, clădiri industriale părăsie, consecinţele politicilor publice (ex. blocurile din centrul comunei Şuncuius)

În total am schiţat 16 trasee turistice cu caracter, lungime și locaţie diferite.

Trasee turistice cu punt de plecare Vadu Crișului

Excursii tematica: Trasee şi obiective I.

DRUM1A – Traseul #1 „Cultura română”. Obiective istorice și culturale cu caracter românesc

Grup Ţintă: în special turiștii străini, respectiv segmentele 4, 6, 8, 11.

Traseu: 153 KM, aproximativ 2 ore și 45 minute (numai drumul)

Traseu de o zi, cu autoturism, și navigare GPS

Experiența oferită: Istorie, cultură

1. Biserica ortodoxă Sfintii Mihail şi Gabriel, Vadu Crişului2. Biserica din lemn ortodoxă, Beznea3. Monumentul Eroilor, Beznea4. Biserica din lemn ortodoxă, Valea Crişului5. Mănăstirea ortodoxă Sfantul Ioan Iacob, Bratca6. Biserica ortodoxă, Bratca7. Troiţă ridicată în memoria eroilor neamului, Bratca8. Monumentul eroilor, Damiş9. Biserica din lemn ortodoxă, Remeţi10. Biserica din lemn ortodoxă, Bucea11. Biserica greco-catolică, Auşeu12. Biserica din lemn ortodoxă, Tinăud13. Biserica din lemn ortodoxă, Aştileu14. Biserica ortodoxă, Chistag15. Biserica din lemn ortodoxă, Hotar16. Biserica din lemn ortodoxă, Vârciorog17. Biserica greco-catolică, Topa de Criş18. Vadu Crişului

DRUM1B - Traseu #1 „Biserici din lemn”. Obiective culturale și istorice românești

Grup Ţintă: vizitatori străini în special, mai pe larg segmentele 4, 6, 8, 11

21

Traseu: 121 KM, aproximativ 2 ore și 08 minute (numai drumul)

Traseu de o zi, cu autoturism, navigare GPS

Experiența oferită: Construcţii religioase deosebite

1. Vadu Crişului2. Biserica din lemn ortodoxă, Beznea3. Biserica din lemn ortodoxă, Valea Crişului4. Biserica din lemn ortodoxă, Remeţi5. Biserica din lemn ortodoxă, Bucea6. Biserica din lemn ortodoxă, Hotar7. Biserica din lemn ortodoxă, Vârciorog8. Vadu Crişului

DRUM2 - Traseu #2 „Tradiţii din Vadu Crişului”. Obiective culturale și istorice maghiare la Vadu Crișului

Grup ţintă: segmentele 4, 6, 8

Traseu: 25 KM, aproximativ 5-6 ore (numai tura)

Traseu de jumătate de zi, pe jos, plus cu autoturismul, cu navigare GPS până la Cacuciu Nou și înapoi

Experiența oferită: Tradiţii, valori culturale

1. Biserica romano-catolică, Vadu Crişului2. Atelier de olărit, Vadu Crişului3. Casa tradiţională a lui Hegyi Géczi, Vadu Crişului4. Mormântul lui Márton Gabriella , Vadu Crişului5. Obeliscul ridicat în memoria victimelor războiului, Cimitirul reformat, Vadu Crişului6. Casa Zmăului, Vadu Crişului7. Placă memorială la intrarea în peştera Vadu Crişului, Vadu Crişului1. Biserica din perioada dinastiei Arpad, Cacuciu Nou

DRUM3 - Traseu #3 „Casteluri, cetăţi, locuinţe” ( conectat la traseul istoric din Oradea, în mod organizat).

Grup Ţintă: în special segmentele 1, 4, 6, 8, 10

Traseu: 30 KM, aproximativ 30-40 perc (numai drumul)

Traseu de o jumătate de zi, cu autoturism, navigare (fără Negreni)

Experiența oferită:: Arhitectură, istorie

1. Casa familiei Hegyi Géczi, Vadu Crişului2. Parcul şi castelul Zichy, Gheghie3. Castelul Batthyány-Bethlen, Aleşd4. Casa Létai , Aleşd5. Casa Jakabfi , Aleşd6. Hotelul Erzsébet , Aleşd7. Casa Terebesi-Kovács , Aleşd8. Cetatea Piatra Soimului – ruine – nu este accesibilă cu autoturismul9. Curia Komaromy, (Castel), Ottomani

+ Ruinele cetăţii romane, Negreni (Acces greu, în munţi, recomandat numai tinerilor ambiţioși, chiar și ca un obiectiv în afara pachetului turistic)

22

DRUM4 - Traseu #4 „Miracolele naturii”. Natură și obiective, atracţii naturale

Grup ţintă: în special segmentele 1, 2, 11

Experiența oferită: Aventură, natura sălbatică

Tabel nr. 12. Traseele turistice

Marcaj Caracteristici Traseu

Punctul roșu 5-6 km, 3 ore ½, diferenţă de nivel 141 m

Cabana Peștera – Peșt. Caprei – Peșt. Devenţ I.-III. – Belvedere Terase – Belvedere Peretele Melcului – Malul Crișului Repede – Cabana Peștera

Banda albastră 8 km, 5-6 ore, diferenţă de nivel 373 m

Cabana Peștera – Peșt. Caprei – Peșt. Devenţ I.-III –

Belvedere Terase – Zona de pădure cu câmp de lapiezuri, doline – Platoul Tomnatic – Zece Hotare – Peștera Bătrânului

Crucea albastră 8 km, 3-4 ore, diferenţă de nivel 316 m

Șuncuiuș – Izbucul Izbândiș – Platoul carstic “Imașul Bătrânului” – Peștera Bătrânului

Triunghiul roșu 7 km, 3-4 ore, diferenţă de nivel 322 m

Cabana Peștera – Malul Crișului Repede – Belvedere Peretele Melcului – Dealul Popii (683 m alt.) – Valea Izbândișului – Șuncuiuș

Triunghiul albastru 12 km, 4 ore, diferenţă de nivel 290 m

Cabana Peștera – Halta Peștera – Peșt. Baia Cocoșului – com. Șuncuiuș – Tabăra “Castel” Șuncuiuș – Poiana Frânturii – Valea Mișidului – Peștera Moanei

Punctul galben 7 km, 3 ore ½, diferenţă de nivel 307 m

Cabana Peștera –Peșt. Roșie – Stanului Stupului – Peșt. Fugarilor – Peșt. Baia Cocoșului - Cabana Peștera

Punctul albastru 9 km, 4 ore, diferenţă de nivel 127 m

Cabana Peștera – Halta Peștera – Peșt. Podireu I.-II. – Tăul fără fund – Peșt. Casa Zmăului – Belvedere Peretele Zânelor – Belvedere Peștera Roșie – Belvedere Stanul Stupului – Tunel CFR - Malul Crișului Repede – Cab. Peștera

Drumul de acces la Peștera Vadu Crișului

2 km Urmând calea ferată, este accesibil din satul Vadu Crișului și din Șuncuiuș. Trebuie urmate marcajele existente.

DRUM5 - Traseu #5 „Ruinele comunismului”. Rămășiţele vizibile ale perioadei comuniste.

Grup ţintă: vizitatori străini mai tineri, în special segmentele 11, 6

Traseu: 141 KM, aproximativ 2 ore 10 minute (numai drumul)

Ture de jumătate de zi, accesul la localităţi se face cu autoturism, navigare GPS

Experiența oferită: Trecutul experimentat

1. Ruinele industriale dezafectate la Oradea, pe drumul spre Vama Borş, şi în spatele Metro 2. Cartiere socialiste la Oradea3. Suncuiuş – centru, sistemalizare, ruinele industriei din trecut

DRUM6 - Traseu #6 „Team building”. Facilităţi potrivite pentru studiere, team-building, cercetași

Experiența oferită: Comunitate și solidaritate

1. Centrul de agrement de la Şuncuius

23

2. Tabără de aventură, Bratca3. Campinguri, pensiuni, Vadu Crişului4. Trasee turistice (vezi DRUM 4)

DRUM7 - Traseu #7 „Tradiţia vie”. Tradiţii vii în regiune.

Grup ţintă: în special segmentele 11, 6

Traseu: 13 KM, aproximativ 3-4 ore (cu excepția Târgului de la Negreni)

Experiența oferită: Experienţă (interacţiune cu localnicii)

1. Atelierul de olărit, Vadu Crişului2. Spălatul tradițional de pe Criş, Vadu Crişului3. Plimbări cu pluta, Vadu Crişului (Pe perioada Sărbărorii Vama Sării)4. Piaţă, târg în Vadu Crişului, Şuncuiuş (în zilele de piaţă)5. Zilele Comunei – Vadu Crişului, Şuncuius, Bratca6. Târgul de la Negreni (iunie și octombrie)

DRUM8 - Traseu #8 – „O plimbare la Vadu Crişului”. Caracteristici de la Vadu Crișului

Grup Ţintă: în special segmentele 4, 8

Traseu: 10 KM pe jos, aproximativ 3-4 ore (numai drumul)

Experiența oferită: Comunitate și natură

1. Statuia Olarului2. Monumentul Eroilor3. Moară4. Bisericile romano-catolice, reformate, şi ortodoxe, capela baptistă5. Monumentul ridicat în memoria victimelor războiului, în Cimitirul Reformat6. Mormântul lui Marton Gabriella 7. Mormântul lui Handl Károly 8. Cimitirul evreiesc9. Casa familiei Hegyi Géczi 10. Casa Zmăului

DRUM 9 - Traseu #9 - „Best of Vadu Crişului”. Obiective deosebite la Vadu Crișului.

Grup ţintă: toţi vizitatorii

Traseu: 10 KM pe jos, aproximativ 4-5 ore (din care drumul aproximativ 3 ore)

O plimbare de după amiază, pe jos.

Experiența oferită: Experienţă și învăţare (Vadu Crișului)

1. Casa familiei Hegyi Géczi 2. Moară3. Cimitir4. Casa Zmăului5. Balcoane de belvedere6. Peşterea Vadu Crişului şi placa commemorativă7. Cascada Vadu Crişului

DRUM10 - Traseu #10 - „Best of regiune”.

24

Grup ţintă: toţi vizitatorii

Traseu: 20 KM aproximativ 3 ore (numai drumul)

Tură de jumătate de zi, cu autotursim, navigare GPS (fără Negreni)

Experiența oferită: Experienţă - natură, comunitate locală

1. Defileul Crişului2. Casa Zmăului3. Peştesa şi Cascada Vadu Crişului4. Peştera Vântului5. Biserica de lemn ortodoxă Beznea 6. Biserica de lemn ortodoxă Valea Crişului7. Târgul de la Negreni – în iunie şi octombrie

+ Castelul și parcul Zichy, Gheghie și castelul Zichy și biserica, Pădura Neagră– spre Oradea

Trasee turistice propuse grupelor ţintă II. Punct de plecare la Hajdúszoboszló

HURO DRUM11A - Traseu #11A - „Traseul Oradea”.

Grup ţintă: toate segmentele care vizitează localitatea

Trase: obiective turistice de la Oradea

O tură de o zi, pe jos, cu navigare GPS sau cu hartă turistică.

1. Cetatea Oradea şi Parcul Dentrologic2. Piaţa Unirii/Piaţa Szent Laszlo - Palatul Vulturul Negru, Biserica cu Luna/Holdas, strada Vasile

Alecsandri/Zöldfa, Sinagoga3. Piaţa Traian/Piaţa Ady4. Centrul Istoric - Liceul Ady Endre, Biserica ordinului Orsolya, Teatrul National/Szigligeti Ede,

Bazar, Cladirea Astoria, Stada pietonală, Palatele Corso, Casa Rimanóczi 5. Ansamblul de clădiri în stil baroc - Biserica romano-catolică Sfantu Ladislau, Şirul canonicilor,

Palatul Episcopla romano-catolic (fosta clădire a Muzeului Ţării Crişurilor)6. Biserica şi muzeul din cartierul Olasz

HURO DRUM11B - Traseu #11B - „Oradea secesionistă”.

Grup ţintă: toate segmentele care vizitează localitatea

Trase: obiectivele turistice renumite de la Oradea

Tură de 2-3 ore, pe jos, cu navigare GPS sau hartă turistică

1. Palatul Apolló – La colţul străzilor Republicii cu Eminescu 2. Palatul Stren – Strada Eminescu3. Palatul Moszkovits – Strada Republicii, vizavi cu palatul Apollo4. Casele Adorján – La intersecţia străzilor Patriotilor cu Moscivei5. Hotelul Astoria, cândva cafeneaua EMKE (Locul preferat a lui Ady) – La intersecţia străzilor

Patriotilor cu Teatrului6. Casa Poynár – La intersecţia Pieţei Regele Ferdinand şi strada Grigorescu7. Casa Darvas-Laroche – Strada Iosif Vulcan8. Palatul Füchsl – La intersecţia dintre Piata 1 Decembrie şi strada Independenței9. Palatul Moszkovits – La intersecţia dintre strada Vasile Alecsandri şi Piaţa Unirii10. Palatul Vulturul Negru – Piaţa Unirii

25

HURO DRUM12 - Traseu #12 - „La Vadu Crişului prin Debrecen”.

Grup ţintă: toate segmentele care vizitează localitatea

Traseul: Hajdúszoboszló - Debrecen - Valea lui Mihai – Galoșpetreu - Otomani - Pădurea Neagră - Vadu Crișului - Șuncuiuș

1. Biserica Reformată Mare şi centrul istoric, Debrecen2. Muzeul Déry, Debrecen3. Muzeul Memorial Kazinczy Ferencz, Fráter Loránd şi Csiha Kálmán, Şimian 4. Casa etnografică, Galoşpetreu5. Curia Komáromi, Otomani 6. Castelul Zichy, Pădurea Neagră

HURO DRUM13 - Traseu #13 - „La Vadu Crişului prin Săcuieni”.

Grup ţintă: toate segmentele care vizitează localitatea

Traseul: Hajdúszoboszló – Létavértes – Diosig – Săcuieni – Sâniob – Sălard - Vadu Crişului -Şuncuiuş

1. Ferma Liget – sala de echitaţie Álomzug, Moara cu apă, Létavértes2. Pivniţele de vinuri, Diosig3. Locaţia bătăliei din 1604 dintre trupele principelui Bocskai şi trupele habsburgilor – între localităţile

Álmosd şi Diosig4. Pivniţele de vinuri, Săcuieni5. Castelul Stubenberg, Săcuieni6. Ştrandul termal, Sântimreu7. Pivniţele de vinuri, Sâniob8. Biserica din epoca arpadiană şi icoana Fekete Madonna, Sâniob

HURO DRUM14 - Traseu #14 - „La Vadu Crişului prin Oradea”.

Grup ţintă: toate segmentele care vizitează localitatea

Traseu: Hajdúszoboszló – Berettyóújfalu – Oradea – Ineu – Tileagd – Aleşd - Vadu Crişului -Şuncuiuş

1. Muzeul Bihari, Berettyóújfalu2. Ruinele bisericii Herpály, Berettyóújfalu3. Oradea– vezi HURO DRUM11A és DRUM11B4. Biserica, Oşorhei5. Biserica, Ineu6. Kingsland, lângă Ineu, centru multifuncţional de distracţie – opțional, pentru activități de o zi

(sport, distracții)7. Biserica, Tileagd8. Castelul Telegdy, Tileagd

Pachete turistice II. Train-spotting

Defileul Crișului este un loc potrivit pentru filerea/observarea trenurilor care circulă pe această linie de cale ferată. În realitate, în defileu „funcţionează” train-spottingul foarte popular în Europa de Vest, ilegal și în multe cazuri în condiţii periculoase (după spusele practicanților companiile de cale ferată îi „vânează”). Bazat pe acestă practică se pot dezvolta pachete turistice bazate pe observarea trenurilor: construirea unor puncte de observare pot atrage mai mulţi vizitatori, care într-un al doilea pas pot fi atrase/implicate și în alte activităţi turistice din zonă, iar reţelele personale pot genera și mai mulţi turiști.

26

Pachete turistice III. Vânătoare de castele

În zona Bihorului se regăsesc foarte multe castele, cabane de vânătoare, reședinţe a nobililor, cetăţi, precum și ruinele acestora, în unele cazuri. O parte din aceste construcţii nu apar pe circuitele turistice principale. Din această cauză ele lipsesc și din ofertele agenţiilor turistice. Activitatea de vânătoare de castele constă în căutarea și identificarea acestor construcţii. Deci prima dată trebuie să le găsească – de aici vine aventura, ”vânătoarea”, fiindcă în multe locuri aceste monumente sunt greu accesibile, nu sunt vizibile; turiștii trebuie să caute informaţii, să stea de vorbă cu localnicii, să exploreze zona. Pachetul este recomandat celor care petrec mai mult timp în Vadu Crișului și au spirit de aventură, cu afinități istorice.

Pachete turistice IV. Vânătoare de comori

Logica acesteia este asemănătoare vânătorii de castele, diferenţa constă în faptul că turiștii trebuie să ajungă la o serie de locaţii găsindu-le cu ajutorul coordonatelor GPS, pe baza unei hărţi virtuale primite în prealabil. Pe hartă sunt coordonate GPS, iar următoarea locaţie din traseu se descarcă pe smartphone-ul/GPS-ul turistului numai dacă a ajuns la obiectivul propus. Locaţiile și gradul de dificultate ale traseelor pot fii schimbate, iar prin intermediul sponsorilor, turiștii pot câștiga premii a căror folosinţă este legată de Vadu Crișului (vâsle, cască, vestă de salvare, card de fidelitate, vouchere care pot fi consumate în localitate, etc.)

Pachete turistice V. Tipurile turismului din peşteri

Ecoturismul axat pe peșteri vizează în primul rând pe acei turiști, care sunt sensibili faţă de starea naturii. Pachetul turistic în acest caz constă în vizitarea peșterii și servicii de informare. Din punct de vedere al infrastructurii este nevoie de panouri informative, trasee de acces, cască, însă nu sunt necesare alte elemente de infrastructură care ar schimba mediul natural al peșterii (de ex. iluminatul, sau pasaje, poduri construite în peșteră). Obiectivul și împrejurările acestuia trebuie păstrate în forma naturală în totalitate, pentru a putea atrage turiștii eco. Grupul ţintă a acestui tip de turism este unul larg, dar cu un grad înalt de conștiință ecologică.

Apoi, următorul pachet turistic este destinat pentru speologii amatori: acestea sunt excursii “mai profesionale”, unde vizitatorii au o cunoaștere prealabilă despre peșteri și vor să le experimenteze, să dobândească noi cunoștiinţe. În cazul lor, sunt de preferat peșterile mai puţin vizitate, cu grad de dificultate mai mare, ei trebuind să treacă de apă, de strâmtori înguste, uneori chiar să urce pe peretele peșterii, pe versante.

Tipul de turism de aventura în peşteră necesită investiţii mai mari. Peșterile sunt, practic, dezvoltate într-un parc tematic, unde o tură, un traseu înseamnă distracţie, aventură, adrenalină crescută, o petrecere a timpului foarte diferită de cea de zi cu zi. Ideea este că turiștii descoperă într-un mediu controlat senzaţii care sunt considerate de ei ca fiind periculoase, care oferă senzația de aventură. Accentul în acest pachet de turism de aventura este axat pe senzaţiile tari, impulsurile pe care turistul le experimentează în peșteră. Acest tip este recomandat pentru oamenii mai tineri, mai curajoși, care doresc foarte mult să se rupă de „lumea reală”, de stres – maturi activi de la oraș, cu o stare materială mai bună din punct de vedere financiar.

Turismul speologic ştinţific este ușor realizabil; studenţii, oamenii de știinţă care ating teme legate de speologie, pot studia, cercetata, explora aceste locaţii. În acest caz, pachetul turistic constă din facilitarea bazei naturale, practice necesare studierii peșterilor. Grupul ţintă o reprezintă elevii, studenţii, organizaţiile profesionale, instituțiile de cercetare și de profil.

Turismul de masă este o altă formă a turismului speologic. Aici accentul este pe prezentarea frumuseţiilor peșterii, pe un traseu accesibil tuturor grupelor de vârstă. Pachetul turistic constă în frumuseţea peșterilor, iar grupul de ţintă este larg. Practic cea mai mare parte a turiștilor care vizitează peșteri aparține aceastui grup ţintă.

În cazul turismului medical speologic pachetul turistic constă în clima, temperatura, și componentele aerului

27

specifice peșterilor, atracţia fiind poteţialul medical al acestora. Acest tip de turism seamănă cu cel practicat în saline, unele peșteri au o masă de aer care ajută la vindecare bolilor respiratorii. Deci grupul ţintă a acestui tip de turism speologic o reprezintă cei care au probleme medicale cu căile respiratorii. Avantajul acestui tip constă în faptul că nu este sezonier, poate fi practicat în orice anotimp; din punct de vedere al infrastructurii este necesar amenajarea de spaţii mai mari pentru bolnavi, cu un mobilier (scaune, paturi) adecvat; acces facil, luând în considerare starea de sănătate a vizitatorilor.

SUMARConform analizei noastre, la Vadu Crișului trebuie urmate două direcţii de dezvoltare:

1. Dezvoltarea continuă şi diversificarea serviciilor şi produselor turistice bazate pe natură (şi realizarea independenţei acestora faţă de elementele negative ale mediului înconjurător – barajul, sfera politică, neîncrederea unor lideri de opinie locale, excursioniștii care distrug natura).

2. Bazat pe complementaritate, păstrând caracterul actual, trebuie dezvoltată turismul care nu se bazează pe natură, în vederea diversificării ofertei locale şi a atragerii de noi segmente de turişti, unele dintre ele deja prezente la Hajdúszoboszló. Serviciile acestei direcţii de dezvoltare trebuie să întărească importanţa şi forţa de atragere a naturii. Este extrem de important simbioza celor două direcţii de dezvoltare, acestea trebuie să se întărească reciproc.

În final, credem că pe termen mediu-lung, este important realizarea unui pachet turistic integrat și organic, bazat pe o reţea funcţională, regională, transfrontieră, care oferă servicii turistice complementare. În acest pachet Hajdúszoboszló oferă servicii legate de băi, wellnes, termale, Vadu Crișului servicii bazate pe natură și aventură, adrenalină, Hortobágy prezintă tradiţiile din acea regiune, iar Debrecen și Oradea pun în valoare serviciile bazate pe cultura urbană (istorie și literatură din perioada dualismului, stilul arhitectural Art Nouveau/Secession, notorietatea regelui Szent László și grupul din jurul publicaţiei Nyugat), și pe moștenirea comunistă. Pe toate acestea se suprapune turismul bazat pe gastronomia maghiară, acesta din urma fiind elemelentul de legătură dintre locațille din interiorul rețelei.

În acest model integrat, orice turist care ajunge în regiune va călători între obiectivele din reţea (turiștii vor fi „trimiși” dintr-o localitate în alta, în interiorul reţelei). Cu o promoţie regională, valorificând cursele low-cost a aeroportului din Debrecen, poate fi vizată și atrasă o populaţie mai largă, eterogenă, mai numeroasă de turiști. Iar în interiorul reţelei, segmentele turistice tipice vor cumpăra produsele și pachetele turistice pe care le preferă oferite de agențiile de turism.

Conținutul acestei publicații nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

www.huro-cbc.eu,www.hungary-romania-cbc.eu

„Incubator de afaceri pentru dezvoltarea turistică transfrontalieră” (HURO/0802/131_AF)

PLAN DE MARKETING TURISTIC

VADU CRIŞULUI – HAJDÚSZOBOSZLÓ