USAMV BUCURESTI

USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management Specializare :Inginerie Economica in Agricultura

Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

INTOCMIREA PLANULUI ANUL DE PRODUCTIE IN EXPLOATATIA AGRICOLA SC.AGRITIN.SRL

MUSAT SIMONA M ADALINAGRUPA 8301

CUPRINS:Introducere;

Capitolul 1: Date privind exploatatia agricola ;

Capitolul 1.1. : Date generale despre zona ;

Capitolul 1.1.1 : Asezare geografica ;

Capitolul 1.1.2 : Conditii naturale ;

Capitolul 1.1.3 : Profilul agricol al localitatii.Culturi predominante in zona ,suprafete cultivate,productii pe hectar ;

Capitolul 1.2 : Asezare administrativa si statut juridic ;

Capitolul 1.3 : Suprafata exloatatiei distribuita pe modul de folosinta ;

Capitolul 1.4 : Culturile exploatatiei ;

Capitolul 1.4.1 : Caracterizarea culturilor ;

Capitolul 1.4.2 : Intocmirea solamentului ;

Introducere : Necesitatea intocmirii planului anual in ferma de productie ;Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in primul rand pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de natura economica, sociala sau climatica, ceea ce determina in mod direct modul de functionare al exploatatiei.Este important, deasemenea, sa cunoastem cerintele pe care cultura le impune: alegerea unei zone cu un climat corespunzator, cu soluri si precipitatii medii anuale prielnice dezvoltarii normale a culturii.Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii si materiale, ajuta la anticiparea unor rezulate planificate si astfel exploatatia isi va putea asigura functionalitatea in conditii optime.Situatia economica a intregului an depinde de hotararile luate cu privire la ce culturi von infiinta in primavera si modul judicios de valorificare a fiecarei parcele de pamant, de planul de cultura intocmit.

Capitolul 1 :Date privind exploatatia agricola :

1.1 : Date generale despre zona ;

1.1.1. Asezare geografica, coordonate ;

Dasclu (n trecut, Dasclu-Creaa sau Pitar-Mou) este o comun n judeul Ilfov, Muntenia, Romnia, format din satele Creaa, Dasclu (reedina), Gagu i Runcu.

Comuna se afl n nord-estul judeului, pe malurile Mostitei, ap ce izvorte de pe teritoriul comunei. Este strbtut de oseaua judeean DJ200, care o leag spre nord de Grditea i spre sud de tefnetii de Jos, Voluntari i Bucureti (zona Pipera). La Gagu, din aceast osea se ramific oseaua judeean DJ402, care duce ctre est la Petrchioaia i mai departe n judeul Ialomia la Sineti (unde se termin n DN2).

1.1.2 : Conditii naturale : clima, temperatura, precipitatii, tip de sol ;Relieful comunei este de campie, facand parte din Campia Vlasiei, orientata NV SE, cu altitudine de 80 85 m cu o panta redusa sub 3 grade pe directia NS si o fragmentare slaba.Aceasta campie este formata din campuri tabulare care prezinta crovuri si vaiugi, dintre care una este mai mare avand aspectul unei vai seci, cu versanti putin abrupti, slabi erodati, avand directie V-E.Acest relief de campie se dezvolta pe o structura geologica si petrografica caracteristica Campiei Romane.

Clima este data de pozitia ei centrala in cadrul Campiei Romane, de conditii geografice locale care creeaza un topoclimat specific reliefului de campie slab fragmentat, cu salba de lacuri din vecinatate de pe Valea Pasarea si Valea Mostistei, de padurile care se afla pe teritoriul ei in partea de vest si nord, influentand miscarile de aer, distributia temperaturii si precipitatiilor. In comuna cea mai mare frecventa anuala o au vanturile de NE, urmate de cele de SV, de V si de E.

Temperatura aerului arata caracterul temperat continental al climei, cu temperatura mediea nuala de 10.4 C, cu temperatura medie a iernii de -3.1 C si a verii de 21.9 C.

Precipitatiile sunt mai ridicate avand valori medii de 602.9 mm/an.

Solurile comunei Dascalu se incadreaza in zona cernoziomului levigat si brunroscat de padure, formate de loess care are grosime de 10 m cu textura fina si lutuala.

Cernoziomul este puternic levigat, datorita stratului acvifer situat la mica adancime 3 - 5 m. Continutul in humus este mijlociu.

In partea de sud a comunei se afla un sol brun roscat de padure, foarte slab erodat cu textura luto- argiloasa.

Anul 2013 ( t/ha)Anul 2014 (t/ha)

a) Grau2.4974.044

b) Porumb4.9575.290

c) Rapita2.5003.000

d) Floarea-soarelui1.6651.909

e) Secara1.6330

f) Orz si orzoaica2.7884.033

g) Soia3.4253.249

1.1.3 Profilulagricol al localitatii culturi predominante in zona, suprafete cultivate, productii/ha ;1.2 Asezare administrativa si statut juridic:

Denumire - S.C AGRITIN S.R.L;

Statut juridic - Societate cu raspundere limitata;

Asezare administrativa - Judet ILFOV , Comuna Dascalu;

1.3 Suprafata de exploatatie distribuita pe moduri de folosinta:Nr Crt. CategoriaHa%

1Total teren90100

2AGRICOL, din care:89

2.1. arabil80

2.2. vii si pepiniere viticole4

2.3. pomi si pepiniere pomicole2

2.4. pasuni si fanete3

3NEAGRICOL, din care:1

3.1. Constructii si curti0.3

3.2. Ape si balti0.3

3.3. Rape si Ravene0.4

1.4 : Culturile exploatatiei ;Nr. Crt. CulturaAn precedent

2013-2014An plan

2014-2015An urmtor

2015-2016

0ha%ha%ha%

1Grau

202520252025

2Porumb202520252025

3Floarea-Soarelui202520252025

4Orz202520252025

5TOTAL801008010080100

1.4.1 Caracterizarea culturilor :Grau - are cea mai mare importan economic. Producia mondial se ridic la aproximativ 560 milioane tone. n ara noastr, n anul 1998 s-a obinut o producie de circa 5 milioane tone. Se cultiv mai ales grul comun de toamn Triticum vulgare. Grul este singura cereal panificabil deoarece proteinele sale formeaz gluten prin mbibare cu ap. Prin prelucrarea primar a grului rezult crupe i fin ce se utilizeaz n alimentaie. n procesul de mcinare rezult tre, alctuite n cea mai mare parte din nveliuri i care sunt foarte valoroase pentru furajarea animalelor. Grul dur, Triticum durum se folosete pentru fabricarea finii grifice, cu granulozitatea mai mare, din care se obin parte finoase. n acelai scop se poate folosi i grul comun cu sticlozitate mare.Grul ncolit, cel atacat de duntori sau itvit din cauza condiiilor de cultur improprii, este considerat furajer i servete pentru hrana animalelor ;

Orz- este mbrcat n nveliuri florale care reprezint circa 11-13% din greutatea bobului. Compoziia orzului fr nveliuri florale se aseamn cu cea a grului, difereniindu-se prin coninutul mai ridicat n amidon, mai redus n proteine i foarte bogat n enzime, n special amilaze.

Porumb - Seminele sunt alctuite ca i la celelalte cereale din: amidon, substane proteice deficitare n triptofan, grsimi, prezente n cantiti mai mari comparativ cu celelalte cereale (4-6%), celuloze, pentozani, zahr (glucoz, maltoz), substane minerale, enzime i alte substane. Se cultiv pe suprafee mari soiuri hibride de porumb, care se utilizeaz n special pentru furajarea animalelor. Din prelucrarea loturilor de porumb hibrid rezult crupe inferioare (mlai). Germenii de porumb servesc la fabricarea uleiului comestibil. O cantitate mare de porumb se utilizeaz n industria alcoolului. Poate substitui parial orzul n industria berii sau poate fi utilizat la fabricarea glucozei.Floarea-soarelui(Helianthus annuus) sau cum i se mai spune n Moldova - "Rsrita" este oplantanual din familiaAsteraceae, nativ din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru seminele bogate n ulei.

Frunzele sunt mari, ntregi, peiolate i cordate. Tulpina se termin cu un singur calatidiu sau, uneori, este ramificat i are mai multe inflorescene. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, avnd culoare galben. Seminele sunt bogate n ulei, coninnd, fr coaja fructului, circa 55%uleicomestibil i cu ntrebuinare industrial, de exemplu, la fabricareaspunului. Turtele rmase ca reziduuri de la extragerea uleiului alctuiesc un nutre concentrat, bogat n proteine brute i digestibile.

Perioada de semnare este din aprilie pn n mai. Este o plant anual.1.4.2 Intocmirea asolamentului:

Anul precedent 2013-2014Grau

Porumb

Floarea-Soarelui

Orz

Anul de plan 2014-2015Orz

Floarea-Soarelui

Grau

Porumb

Anul urmtor 2015-2016Porumb

Grau

Orz

Floarea-Soarelui

Anul urmator 2016-2017Grau

Porumb

Floarea-Soarelui

Orz

Anul urmator 2017-2018Orz

Floarea-Soarelui

Grau

Porumb

PAGE 10