fGALA CULTURALÅ ROMA-NO–TURCÅ încearcå så fructifice

bogåäia potenäialå a multiculturalitåäii, såcontribuie la dezvoltarea prieteniei celordouå äåri prin activitåäi culturale, sportiveþi þtiinäifice. Comunitatea turcå din Ro-mânia este o minoritate recunoscutå ofici-al iar colaborarea dintre cele douå etnii sebazeazå pe repesctul faäå de culturi diferi-te, toleranäa faäå de diversitate þi colabo-

rarea pe diverse planuri (cultural, þtiinäific,de afaceri, educaäional, etc.)

În acest sens, începând cu anul 2008, Lu-mina Instituäii de Învåäåmânt a organizat înfiecare an un eveniment cultural româ-no–turc, care a adus împreunå talente din ce-le douå äåri, sub formå de dansuri, cântece,poezie þi interpretåri la instrumente specifice.

Anul acesta, pe 27 martie 2012, la ore-le 20 :00 va începe Gala Culturalå Româ-

no–Turcå în incinta Sålii Palatului Bucu-reþti; aþteptåm în jur de 3500 de partici-panäi, printre care pårinäi ai elevilor noþ-tri, parteneri, prieteni þi aläi invitaäi spe-ciali. Ne bucuråm de asemenea de spriji-nul Primåriei Municipiului Bucureþti, Pre-fectura Municipiului Bucureþti, MinisterulEducaäiei , Cercetåri i , Tineretului þiSportului þi Ministerul Culturii þi Patri-moniului Naäional, Televiziunea Romanå.

GALA CULTURALÅ ROMÂNO-TURCÅ

Muzica, dansuri tradiäionale şi premii bine-meritate!

INFOMATRIX2012, ÝDEÝ PEN-TRU VÝÝTOR! 111

GHEORGHE HAGÝA DESCHÝS

TURNEUL ÝSB 106

STRATEGII DEMOTIVARE A ELEVILOR 105

FATÝH GÖKTAÞ:DE CE LUMINA

NEWS? 113

Istanbul, pod între douå continente

În luna octombrie a anului 2011,ele-vii claselor a VIIIa si a IXa, însoäiäi

de cåtre diriginäii lor, au vizitat Istan-bulul, oras aflat la graniäa dintre douåcontinente.

Pe parcursul celor 4 zile, au avut o-cazia så viziteze obiective turisticeprecum Moscheea Albastra, MuzeulPanorama, Hagia Sofia.

Suvenirurile care sa le aducå a-minte de aceasta excursie si le-au ac-hiziäionat din Marele Bazar, iar man-

carea a fost tradiäional turceascå.Au fost cu siguranäå momente de

care îþi vor aduce aminte cu plåcere,peste timp.

Istanbulul este singurul oraþ din lumece se întinde pe malurile a douå con-tinente, Europa þi Asia. Cu o popu-laäie de peste 18,8 miloane Istanbululeste un megalopolis, precum þi prin-cipalul centru financiar, comercial þicultural al Turciei. Se întinde peste 27

de districte din cele 39 ale provincieicu acelaäi nume, fiind una dintre celemai mari metropole din lume. Estecapitala economicå a Turciei äi prefec-tura provinciei cu acelaþ nume. Parteaeuropeanå se aflå situatå în regiuneaistoricå Tracia iar cea asiaticå în Ana-tolia. Poartå numele oficial de Istan-bul din 28 martie 1928. Alåturi de A-tena äi Roma, Constantinopolul, adicåIstanbulul se claseazå printre celemai venerabile capitale ale Europei.

Oia aceasta sa lasat cu o activitate de-dicata zilei de Thanksgiving in cad-

rul American Corner din Cluj Napoca.Thanksgiving Day este una dintre

cele mai importante sarbatori traditio-nale pentru americani, englezi þi ger-mani fiecare avand o istorie diferita.

Pentru noi a fost un bun prilej de ale aminti copiilor sa nu uite sa multu-measca pentru lucrurile minunate careli se intampla zi de zi dar si o ocazie dea descoperi inca un lucru nou legat decultura angloamericana. Astfel, cei mici

au aflat ca exista o zi speciala in care auposibilitatea sa multumeasca in mod o-ficial cuiva si mai ales au aflat motivelepentru care englezii leau multumit indi-enilor acum foarte mult timp. Cei miciau descoperit simbolurile legate de ace-asta zi realizand un craft care infatisea-za un curcan cu pene viu colorate si odiorama reprezentand prima cina deThanksgiving.

Nu se putea sa incheiem activitateafara sa degustam ceva specific acesteisarbatori, adica placinta de dovleac!

Thanksgiving day

Primåvara a debutat cu prezentarearaportului de activitate pe anul 2011

a DJST Constanäa þi CS Farul la Pavili-onul Expoziäional din Mamaia. Extremde emoäionatå, dna. Elena Frîncu, aprezentat bilanäul ultimului an în pos-tura de director, unul care a påstratDJST Constanäa pe primul loc în äarå.

În cadrul acestei festivitåäi au fostpremiaäi toäi sportivii de valoare aiConstanäei din ultimul an, dar þi altepersonalitåäi care au contribuit la pro-movarea sportului constånäean, printrecare þi dl. director Hamdi Akyol, care aprimit Premiul “Fair Play þi Toleranäåîn Sport”.

Îi muläumim dnei Frâncu pentru cola-borarea excelentå pe parcursul celor 13ani de organizare a Crosului 1 Decem-brie, îi uråm mult succes în tot ceea ceîäi va propune äi o asiguråm de sprijinuläi prietenia noastrå necondiäionatå.

Preþcolarii þi þcolarii din cadrul ÞcoliiSpectrum din Cluj Napoca au fost i-

niäiaäi în tainele magiei. Miercuri, 9 noi-embrie 2011, prichindeii au tråit mo-mente magice, în cadrul spectacolului deiluzionism pregåtit pentru ei. Aceþtia auparticipat activ la numerele de iluzionismale "magicianului", ajutându-l så gåseas-cå bånuäii dispåruäi, så înmuläeascå baniþi obiecte, så scoatå iepuraþul din pålårieþi så dea comenzi magice. Cu aceastå o-cazie cei mici au aflat cå magia este, defapt, iluzionism. Mai mult decât atât, eiau învåäat câteva "trucuri" þi þmecherii.

Elevii dela Cluj

iniäiaäi întainelemagiei

Gala Premiilor DJST Constanäa

În fiecare iarnå, International School ofBucharest organizeazå activitaäi specifice

de genul: patinaj, saniuäa þi ski, dar þi taberein diferite zone de munte.

Anul trecut un grup de 14 elevi , cu vârs-te cuprinse între 10 þi 13 ani au mers înBansko, una dintre cele mai moderne loca-äii de ski din Bulgaria.

Elevii au invåäat sau si-au perfecäionat a-bilitåäile în sporturile de iarnå alaturi de ins-

tructori specializaäi, si sub atentå îndrumarea profesorilor þcolii.

Vremea, pârtiile acoperite cu multa zapa-då, condiäiile de cazare, lecäiile de ski/snow-board, cat þi orele de înot, jocurile de interi-or þi muzicå le-au creat elevilor oportunita-tea unei experienäe unice si a unei vacanäede neuitat.

Anul acesta elevii din ISB vor încercapârtiile din Azuga si Poiana Brasov!

E iarnå, e SKI!

LUMINA stiri APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA02

Elevii au învåäat lecäia voluntariatului de la Raed Arafat

Laurenäiu Cristian Ion a reuþitperformanäa de a se clasa pe lo-

cul al þaptelea la concursul internaäi-onal "Google Codein", la care auparticipat 542 de elevi cu vârsta cup-rinså între 13 þi 18 ani, din 56 de äåriale lumii, pe durata a 2 luni.

Elevul de 17 ani de la Liceul In-ternaäional de Informaticå Bucureþti(ICHB) a adunat 115 puncte, iarpentru performanäele lui a fost invi-tat la sediul Google din MountainView, California. Timp de câteva zi-le, el þi aläi 9 elevi din fruntea clasa-mentului vor face schimb de experi-enäå, þi în acelaþi timp vor avea partede o experienäå ineditå alåturi de in-ginerii companiei Google.

"Prin acest concurs am avut o-cazia så cunosc oameni foarte ta-lentaäi în programare care mauimpresionat cu modul inteligent încare abordeazå problemele.",aspus Laurenäiu Ion.

Concursul a constat în rezolvareaunor sarcini pentru diverse organi-zaäii de software Open Source ac-ceptate de Google. Mai muläi men-tori de la aceste organizaäii nonprofitau încårcat pe siteul lor sarcini delucru (taskuri) de diferite niveluri de

dificultate, pe care elevii le-au prelu-at þi apoi le-au rezolvat. În total aufost rezolvate peste 3000 de taskuri,iar cei care au rezolvat cele mai mul-te au ajuns în topul câþtigåtorilor. Lafiecare trei taskuri rezolvate, partici-panäii au primit câte 100 de dolari, înlimita a 500 de dolari.

Elevul nu se opreþte aici, are maimulte proiecte în lucru þi participå þila Olimpiada de Informaticå, spe-rând så aibå rezultate la fel de bune.

"Pasiunea mea pentru informati-cå a început în Piteþti, la ColegiulNaäional Ion C. Bråtianu, þi am par-ticipat la diverse concursuri precumInfoeducaäie, Acadnet, CIA þi Olim-piada de Informaticå. Printre prime-le mele proiecte a fost un joc 3D pecare lam conceput prin clasa a 9a, i-ar anul acesta mam mutat în Bucu-reþti la Liceul Internaäional de In-formaticå pentru a må putea pregåtimai bine alåturi de aläi elevi foartebuni. Profesorii care må pregåtescsunt Paul Båltescu, Andrei Grigore-an, Dan Spåtarel, Andrei Pârvu þiCezar Mocan, tineri foarte buni ceau avut rezultate la olimpiade in-ternaäionale, þi sper så ajung þi euså am rezultatele lor."

Elev ÝCHB, premiat de GOOGLE

Carnavalul Toamnei

Fondatorul Serviciului Mobil de Urgenäå,Reanimare þi Descarcerare (SMURD), dr.

Raed Arafat, le-a predat elevilor de la LiceulInternaäional de Informaticå Bucureþti(ICHB) lecäia voluntariatului.

Seminarul cu tema “De ce este o onoareså fii voluntar?” a fost organizat de ICHB încolaborare cu Interact Club Bucureþti, cuprilejul zilei internaäionale a voluntariatului.Subsecretar de stat în Ministerul Sånåtåäii þiambasador al Anului European al Volunta-riatului 2011, dr. Raed Arafat le-a vorbit e-levilor despre beneficiile voluntariatuluipentru comunitate þi întreagå societate,cum poate un tânår deveni voluntar încå de

pe båncile liceului sau cum ajutå voluntari-atul la dezvoltarea personalå a unui licean.

“Voluntariatul este o vocaäie, o lecäie deresponsabilitate, de curaj, de demonstraäiecå împreunå putem sa facem o schimba-re”, a declarat fondatorul SMURD în faäaelevilor. De asemenea, acesta i-a îndem-nat pe elevi så aibå iniäiativå, så fie perse-verenäi þi så-þi urmeze cu paþi mårunäi vi-surile, exact aþa cum sa procedat þi în 1990când a luat naþtere SMURD. La 21 de anide la înfiinäare, SMURD îþi desfåþoarå ac-tivitatea în 35 de judeäe þi în municipiulBucureþti, participând la nenumårate misi-uni þi salvând mii de vieäi omeneþti.

LEAD: Frunze care mai de caremai colorate, picuri de ploaie þi

recolte bogate, toate au fost îngre-dientele unui sfârþit de toamnå, ceau adus aromå îmbietoare a unuicarnaval.

Þcoala Internaäionalå Spectrumdin ClujNapoca a celebrat, în datade 25 noiembrie 2011, sfârþitul to-amnei, prin activitåäi distractive lacare au participat deopotriva på-rinäii þi copiii. Preþcolarii þi þcolariiau confecäionat dovleci veseli uri-aþi pentru a ne face så zâmbim înzilele ploiase, animale despre care

au învåäat cå îþi schimbå stilul deviaäå în acest anotimp (ariciul, ur-sul, rândunica), o sperietoare deciori hazlie cåreia nu îi este fricå defrigul de afarå.

Þi cum un carnaval fårå costu-me nu este posibil, atât copii cât þicadrele didactice sa costumat îndovleci de toate vârstele, veveriþe,copaci cu frunzele îngålbenite,urþi ce viseazå la hibernare þimulte alte personaje. Ziua a luatsfârþit printr-un ospåä cu delicate-se alese, specifice acestui sezon,cu muzicå þi zâmbete.

Moþ Cråciun i-a vizitat mai dev-reme pe cei aproximativ o sutå

de preþcolari þi þcolari din satul Vâ-nåtori, comuna Pecineaga. ÞcoalaSpectrum i-a ajutat pe copiii såråcidin satul mai sus menäionat , încadrul campaniei sociale "Vino dinnou la Þcoalå!", iniäiatå de Inspec-toratul Þcolar Judeäean Constanäa

Gânditå ca o acäiune de volunta-riat venitå în sprijinul elevilor dinmediul rural aflaäi în situaäie de a-bandon þcolar din cauza såråciei,campania "Vino din nou la þcoalå!",iniäiatå de Inspectoratul Þcolar Ju-deäean Constanäa pentru anul Þco-lar 2011-2012, s-a bucurat de un

impresionant aport din partea elevi-lor þi pårinäilor.

Misiunea campaniei este de asusäine copii ce nu pot frecventaþcoala pentru cå nu au haine þi în-cåläåminte pentru sezonul rece.Þcoala Spectrum a ales så participeajutând Grådiniþa þi Þcoala cu cla-sele IVIII din satul Vânåtori, comu-na Pecineaga.

Cu o såptåmânå înainte de aintra în vacanäa de iarnå, elevii dela þcoala Spectrum mers în satulVânåtori þi au împåräit copiilor så-raci cele 80 de pachete cu håinuäe,încåläåminte, jucårii þi fructe, pecare le-au donat chiar ei.

Ajutor pentru copiii din Pecineaga

Infomatrix Africa

This year Infomatrix contest has expanded toAfrica with Infomatrix Africa Local phase.

Infomatrix Africa was organized for the first ti-me on 1st5thofMarch in the capital city ofTanzania, Dar es Salaam by Feza EducationCompany.

25teams from 10 countries (Uganda, Con-go, Egypt, Tanzania, Malawi, Nigeria, Kenya,Zambia, Senegal and Somalia) participated inthe contest. Consultant of ministry of nationaleducation of Tanzania and Turkish Ambassa-dor has participated in the opening ceremony.

The participants have presented their projectsto visitors and jury members.

Awarding ceremony took place in a big hallin the center of Dar es Salaam. Consultant ofMinistry of Technology of Tanzania has parti-cipated as honorable guest. The best projectshas been awarded with medals and moneyprizes (400$ for 1st Place, 300$ for the 2nd and3rd place, 200$ for the 4th,5th and 6th place).The winners of the contest will participate toInfomatrix international contest in Bucharestbetween 3rd7th of May 2012.

ICHB a devenit centru de examinare ECDLÎncepând cu anul þcolar 2011-2012, Lice-

ul International de Informaticå Bucureþtia devenit Centru de Examinare pentruobäinerea permisului european de condu-cere a computerului (ECDL - EuropeanComputer Driving Licence). ECDL este celmai råspândit program de certificare acompetenäelor digitale recunoscut la nivelinternaäional în 148 de äåri þi numårå pâ-nå în prezent peste 11 milioane de per-soane înregistrate în program. Elevii inte-resa þi se pot înscrie contr-cost, la unulsau la mai multe dintre cele þapte module.

ECDL este pentru domeniul IT similar cucertificåri de genul TOEFL sau Cambridgepentru atestarea cunoþtinäelor de limbi stråi-ne. Permisul ECDL obäinut este valabil pe operioadå nedeterminatå.Permisul oferå deäi-nåtorului såu o baza standard de cunoþtinäeIT necesarå în noua societate informaäionalåce se aflå în continuå dezvoltare. Cu ajutorulPermisului european de conducere a com-puterului vå puteþi creþte gradul de mobili-tate profesionalå þi puteäi utiliza calculatorulîn mod eficient þi productiv indiferent devârstå, profesie sau domeniu de activitate.

LUMINA ÞTIRI APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA

03

Concursul Naäional Lumina Math

Cea dea XVa ediäie a Concursului Naäi-onal de Matematicå Lumina Math,

adresat elevilor claselor IV VIII, a depåþitînca o datå recordul, înregistrând peste 47385 de elevi participanäi anul acesta, des-fasurandu-se în 265 de centre de exami-nare din toate judeäele äårii. Lumina Matha devenit un concurs din ce în ce mai ap-reciat, dovadå fiind atât numarul mare departicipanäi, cat þi interesul crescut aråtatde cåtre elevi þi parinäii acestora.

Pentru a onora acest eveniment, micii

matematicieni castigåtori vor putea intrain posesia premiilor in cadrul Festivitaäilorde Premiere, organizate la nivel judeäean.Sambatå, 17 Decembrie, a avut loc decer-narea premiilor Lumina Math, în judeäulConstanäa, in aula Bibliotecii Judeäene“I.N. Roman”, þi Bucureþti, la Liceul In-ternaäional de Informatica Bucureþti, am-bele înregistrând un numår de 7 þi res-pectiv 20 de premianäi la nivel naäional.Calendarul festivitåäilor de premiere poa-te fi gasit pe siteul www.luminamath.ro.

Cei mai buni elevi sunt recompensaäicu diplome þi premii în bani totalizând26 000 lei, dupa cum urmeaza :

Locul I - 800 RON, Locul II - 600RON, Locul III - 400 RON

Locurile IV-V - 300 RON, LocurileVI-X - 200 RON, Locurile XI -XX - 150RON

Iar la nivel judeäean, primul elevdin fiecare clasa, în care au fost îns-criþi minim 250 de elevi, a caþtigat oexcursie in Istanbul (Turcia).

Lista elevilor caþtigåtori, care vor plecain Istanbul in perioada 18 - 21 Aprilie2012, o puteäi vizualiza pe www.lumina-math.ro, precum þi itinerariul excursiei.

Muläumim tuturor participanäilor þi våaþteptåm la cea de a XVI-a ediäie a Con-cursului Lumina Math 2012!Despre: Lumina Math este un concurs dematematicå a cårei primå ediäie sa desfåþu-rat la Bucureþti þi Constanäa în anul Þcolar1997-1998 numai pentru elevii clasei a VIII-a. La prima ediäie au participat aproximativ600 de elevi. Întrebårile au fost alese dinprobleme de logica. Datorita cererii din par-tea profesorilor þi a inspectoratelor þcolareorganizatorul concursului LUMINA Institu-äii de Învåäåmânt a extins aceastå competiäi-e þi pentru clasele V, VI þi VII. În anul 2005s-a ajuns la o participare de aproximativ11500 de elevi din 21 de judeäe.

În 2008 concursul Lumina Math s-atransformat în concurs cu un caracter naäio-nal, desfåþurându-se la nivelul întregii äårica urmare a parteneriatului cu MECI.

De asemenea, 2008 a fost primul an încare sa-u putut înscrie þi elevii claselor a IV-a. Ultima ediäie Lumina Math, desfåþuratåîn noiembrie 2010 sa bucurat de un recordde participare, la concurs participand 43.000de elevi din toatå äara.

Obiectivul concursului Lumina Matheste de a creste randamentul copiilor lamatematicå, de a evalua elevii claselor aVIII-a înainte de Testarea Naäionalå, dea îi familiariza cu testul-grila þi atmosferade examen, de a motiva elevii pentru stu-diul matematicii þi de a îmbunataäii coo-perarea între þcoli þi sprijinirea þcolilor invederea aprecierii nivelului elevilor.

Sunt copiii dumneavoastrå pasionaäi de limba engleza?Vor sa dovedeascå ca se claseazå printre cei mai buni

elevi din Bucureþti,Timiþoara, Ploieþti þi Constanäa? A-tunci noi ne dorim cu ardoare så îi premiem þi îi asteptamcu drag la un concurs corect, interactiv si distractiv careeste menit sa îi punå în valoare. Intr-o paletå relativ res-transå de concursuri þcolare care vizeazå limba englezå sesimäea nevoia stringentå a unui concurs care så stråluce-ascå, un concurs emerit, echitabil. Astfel, Lumina Englisha aparut special pentru a -le oferi elevilor þanse egale de ase face remarcaäi atât prin abilitaäile lor de înäelegere atextelor date cât þi prin cunoþtinäele lor de gramaticå þivocabular, dar þi din dorinäå de a le antrena elevilor capa-citatea de concentare þi spiritul competitiv.

Pe data de 25 februarie a avut loc concursul LuminaEnglish 2012, ediäia a 2-a, organizat de Instituäiile Lumi-na. Concursul s-a adresat elevilor claselor IV-VIII caresunt entuziaþti si animaäi de un interes viu þi intenspentru limba englezå. În decursul a 75 de minute, eleviiau trebuit så raspunda la 50 de întrebari cu alegere mul-tiplå, 15 intrebari vizând înäelegerea textelor date (Rea-ding), iar 35 de întrebåri vizând componenäa gramaticåþi vocabular (Use of English). Textele si întrebårile aufost variate, cu tematicå deosebit de interesantå, contri-buind la calitatea acestui concurs de excepäie.

Sute de elevi de la þcolile din Bucureþti, Timiþoara,Ploieþti þi Constanäa s-au înscris la acest concurs þi auparticipat cu succes, animaäi de dorinäa ferventå de adovedi ca stralucesc la limba englezå. Premiile acestuiconcurs sunt consistente, variând de la vacanäe în Turci-a, la diplome, caräi þi dicäionare în limba englezå. De de-parte premiul cel mai important este însa experienäamemorabilå de a fi participat în cadrul unui concurs carete evalueazå just þi care te provoacå la concentrare, a-tenäie si competenäa. Printre avantajele acestui concursse numarå þi gradul de obiectivitate al evaluarii elevilor.

Astfel, întrebarile de tip grilå nu lasa loc de subiectivita-te, iar rezultatele sunt masura fidelå þi relevantå a cu-nostinäelor de limba englezå ale elevilor si a capacitaäiilor de concentrare pe parcursul unui concurs.

Majoritatea elevilor au reusit performanäa excepäionalåde a obäine rezultate de peste 80 de puncte in cadrulLumina English 2012, ceea ce ne bucura nespus cåci do-vedeþte înca o data ca limba englezå ramane o materiecare ocupa un loc fruntaþ þi merituos în cadrul preocupå-

rilor elevilor. Loc merituos pentru ca limba englezå este þiva fi în continuare instrumentul imperios necesar atatstudiului de calitate cât þi unei cariere cu o traictorie fabu-loaså. Aþadar, asteptåm þi la urmåtoarea ediäie a concur-sului Lumina English un numår impresionant de elevi,dornici sa î-þi dovedeascå abilitaäile þi afinitatea pentrulimba englezå! Knowledge is power indeed! Become evenmore powerful and mighty with a highly challenging, u-nique and memorable competition Lumina English!

LUMINA ENGLISH 2012 - un concurs cu adevarat memorabil!

LUMINA educatie APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA04

Sunt manager de unitate particularade invatamant si fost inspector scolar

. Dar in primul rand sunt parinte de co-pil de clasa I, inscris la Scoala Spectrum.O scoala in care copilul meu paseste cuemotie si drag in fiecare dimineata.

Pentru parintii din Romania nume-roasele modificari ale legislatiei in edu-catie au hatisuri greu de descalcit. Ins-crierea in clasa I a incetat sa mai fiestrict momentul coplesitor in care itiinscrii copilul la scoala, privindu–l cu e-motie cum trece pragul primei maturi-zari. Totul s–a transformat intr–o proce-dura greoaie in care parintii se descurcacu mare greutate.In acest context ,Spectrum … e o scoala ca o floare!...

Procesul de inscriere este unul firesc,in care copiii traverseaza doar o intere-santa evaluare psihologica si, implicit ,aptitudinala. Copiii intra intr–o colectivi-tate de maxim 14 copii, beneficiind decadre didactice atent selectate si motiva-te. Baza materiala vine in intampinareanevoilor educationale pentru invata-mantul primar, iar programul copiilorrezolva fericit programul incarcat al pa-rintilor. Elevii au program educationalpana la ora 15.00, cu posibilitatea pre-lungirii pana la ora 17.00 in regim af-terschool. Pare mult si obositor , iar pa-rintii isi pot face mustrari de constiintaca stau departe de copiii lor atatea ore .Dar petalele scolii Spectrum se potdeschide si traduce in comunicare, mul-ticulturalitate si cursuri atat de intere-sante in care timpul zboara si informati-ile sunt transmise intr–o maniera ludica.

Activitatile extracurriculare sunt nu-meroase, astfel, in afara orelor dinprograma obligatorie, copiilor li se pro-pun diverse cluburi de activitati : decomunicare, matematica distractiva,street dance, aikido, pian, pictura Ebru,sport. Se insista pe studiul zilnic al lim-bii engleze, fapt ce dezvolta abilitatilede comunicare in aceasta limba, condi-tie sine qua non in afirmarea viitoruluiadult. Se organizeaza programe inten-sive de pregatire pentru concursurilescolare , de multe ori fiind angajati pro-fesori din strainatate sau vorbitori nati-vi de limba engleza. Toate aceste activi-

tati completeaza pregatirea copiilorpentru societate, Scoala Spectrum de-venind un loc care degreveaza total pa-rintii de alte completari, in genul celeb-relor meditatii. Este o scoala in caredrumul spre performanta este inclus intaxa de scolarizare.

Pentru un copil care a intrat in acestsistem exista doua variante : poate con-tinua pe linia curriculumului romanesc ,in cadrul Liceului International de In-formatica sau poate indrazni sa accese-ze curriculumul britanic in cadrul Inter-national School of Bucharest, avandposibilitatea ca peste ani a sustina unbacalaureat international.

De la un an la altul numarul unitati-lor particulare de invatamant a cunos-cut un traseu ascendent. Saptamanal, lasediul Agentiei Romane pentru Asigu-rarea Calitatii in Invatamantul Preuni-versitar sunt depuse cereri pentru desc-hiderea de noi unitati de invatamant.Functioneaza astfel o puternica lege aconcurentei care ii obliga pe dezvoltato-ri, mai ales in acest complicat context e-conomic, sa–si diversifice oferta educa-

tionala pentru a fi eligibili , avand in ve-dere ca exista un excedent al ofertei. Li-ceul International de Informatica , ba-zandu–se pe bogata experienta doban-dita pe piata educationala din Turcia,s–a adaptat la acest context promovando oferta educationala de exceptie, desc-hizand copiilor perspectiva unui invata-mant centrat de elev care sa–I pregate-asca pentru viata intr–o maniera occi-dentala. Liceul International de Infor-matica a adunat in ultimii 10 ani lauriila concursurile scolare nationale si in-ternationale, absolventi de aici fiind ad-misi ulterior in universitati prestigioasedin Europa si America.

In concluzie, vi se propune o unitateacreditata de invatamant pentru care numai trebuie sa va faceti viza de flotant incartier, nu trebuie sa sunati un prieten, numai trebuie sa zugraviti sala de clasa, nicisa cumparati perdele , sau creta sau vide-oproiector sau bunavointa oamenilor.Scoala Spectrum va asteapta cu drag copi-ii, invitandu–va sa va bucurati de cea mairara experienta din Romania de azi : nor-malitatea! RAMONA COMAN, PARÝNTE ELEV

Cum este så fii pårinte la clasa ISTRATEGII DE MOTIVARE A ELEVILORSPECTRUM POINT:În þcolile Spectrum activitatea didacticå este cen-tratå pe elevi. Datorita acestui fapt, la nivel localse organizeazå diverse proiecte þi concursuri la fi-nalul carora se ofera premii cu scopul de a motivaelevii pentru creþterea performantelor scolare þiformarea comportamentelor pozitive.

REGULAMENT SPECTRUM POINTS:

Pe parcursul unei såptåmâni, fiecare cadru didac-tic oferå elevilor din þcoalå câte un SPECTRUMPOINTS pentru participare activå la ore, faptåbunå pe care o realizeazå elevul, comportamentcivilizat, respect pentru colegi þi cadre didactice .Concursul se desfasoara pe echipe formatedin elevi de la mai multe clase din scoala (gru-pate pe culori: red, yellow, blue, orange, gre-en, etc.), iar la sfarsitul saptamanii, in functiede punctele acumulate este desemnata si pre-miata echipa castigatoare.

GOLDEN SPECTRUM POINTS:Este o varianta a concursului Spectrum Pointsprin care se stabilesc primii 10 elevi din scoalacare au obtinut cele mai multe Spectrum Po-ints pe parcursul unei luni si se premiaza cuobiecte(bicicleta,role,mingi, jocuri,diferite tru-se si rechizite scolare).

STAR OF THE WEEK:Este un alt concurs ce urmareste cresterea per-formantelor scolare ale elevilor dezvoltandu–lecomportamente pozitive si spiritul competitiv.Concursul se desfasoara saptamanal pe nivele(clasele I,a II–a,a III–a,a IV–a), fiind stabiliti eleviicu cele mai bune rezultatele la invatatura obtinu-te in saptamana respectiva (cel mai bun elev dinclasa). Elevii sunt motivati sa obtina rezultate fo-arte bune la invatatura, dar sunt antrenati sa in-vete pentru a fi cei mai buni, intrand in competi-tie cu colegii din scoala.Prin desfasurarea corecta a acestor concursuri e-levii sunt monitorizati si apreciati permanent,pentru dezvoltarea comportamentelor pozitivefata de colegi, profesori sý scoala.La finalul desfasurarii acestor proiecte in ScolileSpectrum s–a constatat o crestere a interesuluipentru invatatura a elevilor, dar si o implicaresemnificativa a parintilor in activitatea copiilor.

LUMINA educatie APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA05

LUMINA SPORT APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA06

Gheorghe Hagi, fostul internaäionalroman þi Ambasadorul Bunåvoinäei

pentru UNICEF þi EdmondoMcLoughley, reprezentantul UNICEFîn România, au vizitat ÞcoalaInternaäionalå Bucureþti (ISB),sprijinindu-i pe elevii care s-auimplicat în proiecul educaäional “Hai laÞcoalå!”.

Elevii de la clasa a XIII-a înscriþi lacursul de Travel and Tourism, au avutde pregåtit un proiect necesarexamenului AS Level. Ei au convenitså deruleze un proiect caritabil princare så strângå fonduri pentru copiiinevoiaþi þi så-i readucå pe båncileÞcolii.

Elevii au ales sprijinirea proiectul“Hai la Þcoalå!”, implementat de

Fondul Internaþional pentru Urgenäeale Copiilor din Naäiunile Unite(UNICEF) þi Ministerul Educaäiei,Cercetårii, Tineretului þi Sportului(MECTS) þi care are în vederediminuarea absenteismului þi aabandonului þcolar.

În vederea realizårii proiectului,elevii de la clasa a XIII-a au declaratsåptåmâna 5-9 decembrie 2011“Såptåmâna UNICEF”, perioadå încare au derulat diverse activitåäi pentrua strange fonduri. În acest sens ei l-auinvitat în data de 8 decembrie 2011 peGheorghe Hagi, fostul internaäionalromân þi Ambasadorul Bunåvoinäeipentru UNICEF þi EdmondoMcLoughley, reprezentantul UNICEFîn România, care le-a vorbit elevilor

despre situaäia copiilor nevoiþi sårenunäe la þcoalå din cauza såråciei.

“La ora actualå, în România suntaproximativ 400 de mii de copii carenu merg la þcoalå. Copiii trebuie såmeargå la þcoalå pentru a avea unînceput bun în viaäå. M-am nåscut såjoc fotbal dar þcoala m-a fåcut maibogat þi mai bun. Chiar dacå mi-aplåcut sau nu, þcoala a avut întâietate.Talentul e un dar, care trebuie sprijinitprin multå muncå”, le-a spus fostulinternaäional elevilor.

Pentru a strânge fonduri, elevii auvândut sucuri naturale, au sprijinitcampania renunäând la uniformå þiplåtind pentru cå nu au purtat-o, auvândut påpuþi UNICEF, dar þitricouri þi mingii semnate de Hagi.

Hagi i-a sprijinit pe elevii implicaäiîn proiectul “Hai la Şcoalå!”

European Cultural Cup Wroclaw 2011 aadunat aproximativ 200 de elevi,

reprezentanäi ai unor þcoli private din 11 äårieuropene, dar care împreunå au împaräitexperienäa culturalå a 38 de naäionalitåäi.

Þcoala Internaäionala Bucureþti a fostreprzentatå de echipa de fotbal, categoria sub 14ani þi împreunå cu profesorii Ingrid Stanciu þiMurat Agce, elevii au promovat cultura þitradiäia internaäionala, au dåruit cadourireprezentative þcolii þi au aråtat ca o echipåpoate ajunge în semifinalele competiäiei chiardacå nu are nici o rezerva.

Au fost 3 zile de jocuri intense si echipa ÞcoliiInternaäionale a reuþit sa cåþtige toate meciuriledin grupå þi så se califice in sferturile de finala.Baieäii au mers chiar þi mai departe, caþtigândînca un meci þi atingând semifinalelecompetiäiei. A fost foarte interesant deobservant cât de motivaäi au fost jucatoriiechipei pe parcursul competiäiei þi cât de multþi-au perfecäionat tehnicile si abilitaäile înfotbal.

Caþtigarea locului 4 în competitive este unrezultat foarte bun pentru echipa de categorie sub14 ani, iar jucatorii sunt convinþi cå devotamentulfaäå de echipa þi o continuå pregatire îi vor ajutaîn participårarile la competiäiile viitoare.

Jucam fotbal in Polonia

LUMINA FOOTBALL CUP este o tradiäie inÞcoala Internationala Bucureþti; în anul 2011

Lumina Cup a reunit in cadrul celei de-a 8-aediäii, 8 þcoli private din Bucureþti, printre careAmerican International School, Olga Gudynn,French School ,Spectrum Bucureþti ,BritishSchool si European School.

La cele 6 categorii de vârsta au participat maimult de 20 de echipe, toate cu dorinäa þi speranäade a caþtiga cât mai multe premii. Echipele dinISB au jucat fiecare meci cu daruire si pasiune,reuþind sa câþtige câte un trofeu la fiecarecategorie de vârsta. Premiul pentru cel mai bunmarcator ia revenit lui Bruno Sos de la ISB, iarcele pentru cei mai buni portari au fost împaräiteîntre Scoala franceza, Americanå si Europeanå.

Þcoli în competiäie... sportivå

Sub deviza “Alergåm pentruRomânia, alergåm pentru sånåtate”,

peste 500 de elevi, studenäi þi aduläi auparticipat la Crosul 1 Decembrie,competiäie ajunså la ediäia cu numårul12, organizatå de Liceul Internaäionalde Informaticå din Constanäa þipartenerii såi.

Startul competiäiei a fost dat deRåzvan Florea, singurul medaliatolimpic din istoria înotului masculinromânesc, iar concurenäii, echipaäi cutricouri în culorile drapelului, au oferito adevåratå lecäie de sport, dar þi depatriotism. Dupå un traseu deaproximativ 2,5 km, cei mai rapiziconcurenäi în clasamentul

profesioniþtilor au fost Elena Urâtu, lafete þi Nicola Råzvan la båieäi, care aufost recompensaäi cu diplome þi premiiîn bani. Ocupanäii locurilor întâi, fete þibåieäi, ciclu gimnazial þi liceal, au fostrecompensaäi cu o excursie în Turcia.Mult râvnita excursie de la Istanbul, le-au revenit lui Marius Moraru þiDumitra Caplan din rândul liceenilor.La categoria gimnaziu primii clasaäi aufost Arsei Mustafa þi Cristina Olteanu,o elevå în vârstå de numai 10 ani. Oadevåratå lecäie de rezistenäå a fostdatå de Veronica Negreanu, care la 82de ani, a aråtat cå dragostea pentrusport nu are vârstå.

Toäi sportivii au fost råsplåtiäi cu

premii oferite de Direcäia Judeäeanå deSport þi Tineret în parteneriat cu LiceulInternaäional de Informaticå. S-aalergat sub deviza “Alergåm pentruRomânia, alergåm pentru sånåtate”,prilej de motivaäie pentru concurenäi.

Evenimentul a fost organizat deLiceul Internaäional de Informaticå,Þcoala Spectrum din Constanäa,Direcþia pentru Sport þi Tineret aJudeäului Constanäa þi AsociaäiaJudeäeanå de Atletism în colaborare cuInstituäia Prefectului JudeäuluiConstanäa, Consiliul JudeäeanConstanäa, Primåria MunicipiuluiConstanäa, Inspectoratul ÞcolarJudeþean þi Poliäia Rutierå.

Constånäenii au alergat pentru sånåtate

Elevii de la ISB au sårbåtorit ZiuaImnului Naäional al Turciei þi lau

comemorat pe poetul Mehmet AkifErsoy, Luni, 12 martie a.c., în pre-zenäa ambasadorului RepubliciiTurcia la Bucureþti, Ömür Þölendil þia celorlaläi invitaäi.

Evenimentul organizat cu prile-jul împlinirii a 91 de ani de la ac-ceptarea poeziei “Istiklal Marþý”(Marþul Independenäei) ca imnnaäional a început cu un momentde reculegere în memoria martiri-lor cåzuäi pentru independenäå þi

cu intonarea imnului naäional. “Poezia Istiklal Marþý a fost dåru-

itå de Mehmet Akif Ersoy naäiuniiturce þi aparäine naäiunii turce” aspus ambasadorul Ömür Þölendil.

E lev i i au rec i t a t poez i i , aupregåt i t prezentår i , o scenetådespre lupta pentru indepen-denäå þi despre Þedinäa istoricåa Mar i i Adunår i Naä ionale înurma cåreia a fost acceptat im-nul. De asemenea, a fost orga-nizat un concurs de eseuri pen-tru elevi. Cele mai frumoase e-

seuri au fost premiate. În ziua de 12 martie 1921, poezi-

a numitå “Marþul independenäei”a fost adoptatå de Marea Adunarea Turciei ca imn naäional. Textulimnului aparäine poetului MehmetAkif Ersoy, muzica fiind compusåde Osman Zeki Üngör. Tema cân-tecului corespunde momentuluicând acesta a fost compus: cuvinte-le descriu imensa dragoste de pat-rie, de libertate, precum þi încrede-rea în destinul äårii þi în nobleäeasufleteascå a oamenilor.

Ziua Imnului Naäional al Turciei sårbåtoritå la ISB

Parteneriat cu Liceul “Pavel Dan” din Câmpia TurziiIdentitatea culturalå, respectul

pentru diversitate, toleranäa faäåde semeni sunt doar câteva dintreconceptele cu care au fost familia-rizaäi elevii.

Slavici spunea cå ceea ce apropieun popor de altul este cultura. În a-cestå idee, Þcoala Spectrum din Cluja semnat, în data de 30.01.2012, unparteneriat cu Liceul Teoretic “PavelDan” din CampiaTurzii.

Intitulat sugestiv “Apreciem di-versitatea” proiectul a avut drept o-biectiv promovarea identitåäilor cul-turale, respectiv aspecte din culturaturcå þi românå, dar þi învåäarea res-

pectului pentru diversitate.Elevii celor douå þcoli partenere

sau implicat întro activitate de in-tercunoaþtere, urmatå de prezenta-rea unor aspecte legate de cele do-uå culturi, råspunzând conceptuluipromovat de UNESCO, “learningto live together”.

În cadrul activitåäii elevii au aflatlucrurile comune celor douå po-poare, diferenäele, dar þi posibilita-tea de a îmbina aceste diferenäe învederea integrårii þi adaptårii la di-verse situaäii care implicå dialogulintercultural.

Elevii, îmbråcaäi în costume tra-

diäionale (româneþti þi turceþti), auapreciat foarte mult activitåäile deo-arece au avut ocazia nu doar så aflelucruri noi despre o altå culturå, ci þiså cunoascå copii, ca þi ei, care pro-vin din aceeaþi culturå.

Scopul parteneriatului este conþti-entizarea elevilor despre diferenäeleexistente între culturi, dar þi så reali-zeze cå pentru o bunå convieäuiresunt necesare þi cunoþtinte de edu-caäie interculturalå. Promovarea tole-ranäei, a egalitåäii de þanse, a înäele-gerii reciproce sunt lucruri pe care e-levii þcolilor partenere le vor apreciaþi învåäa pe perioada parteneriatului.

În memoria lui Mihai Eminescu

Cu ocazia sarbatoririi celor 162 ani de la naþte-rea poetului nostru naäional Mihai Eminescu,

în gradiniäa þi þcoala noastrå sa-u desfasurat ur-matoarele activitaäi:

Preþcolarii au recitat poezii þi au vizionat unfilmuleä în care erau prezentate locurile natale þide inspiraäie ale poetului.

La clasa I copiii au invatat poezia “Somnoroa-se pasarele”, au desenat elemente întalnite înpoezie þi au votat cele mai reuþite lucrari.

Clasa a II a a marcat naþterea poetului prin-tr-un panou omagial, expoziäie de carte þi lec-tura unor poezii.

Elevii claselor a V-a au susäinut o sesiune de re-ferate, au ascultat muzicå pe versurile marelui poet,au recitat poezii þi au decorat panoul clasei cu ima-gini þi informaäii cu privire la viaäa þi activitatea lite-rara, redescoperind prin aceastå activitate frumuse-äea þi talentul de necontestat a genului eminescian.

Expoziäie de artå“Wings” la ISBIn ciuda vremii schimbatoare, expoziäia de artå

Wings (Aripi) a avut loc in cadrul Internatio-nal School of Bucharest în data de 31 Ianuarie.A fost a 2-a ediäie a expoziäiei de artå cu tema“Aripi”, încurajând elevii så creeze lucråri cusemnificaäie þi cu creativitate.

Cateva dintre ideile puse in practicå au fostaripile, pene, pauni, dragoni þi îngeri holul ISBa fost decorat cu frumoasele creaäii ale elevilornoþtrii. Operele de arta ale elevilor au putut ficumpårate iar cei mai talentaäi dintre ei au fostpremiaäi.

Banii stranþi în cadrul expoziäiei vor fi folosiäi încadrul departamentului de artå însa ceea ce a contatcu adevårat a fost atmosfera caldå, în ciuda zapezii deafarå, þi apropierea dintre copii, parinäi þi profesori.

LUMINA cultura APRILIE - MAI - IUNIE 201207

LUMINA ÞTÝÝNTA APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA

08

Project Based Learning (PBL)What is PBL? In Project Based Learning (PBL), stu-

dents go through an extended process of inquiry inresponse to a complex question, problem, or challenge.PBL teaches students 21st century skills as well as con-tent. These skills include communication and presenta-tion skills, organization and time management skills, re-search and inquiry skills, selfassessment and reflectionskills, and group participation and leadership skills.

Activities are designed to answer a question or solve aproblem. Project Based Learning is generally done by gro-ups of students working together toward a common goal. Itallows students to reflect upon their own ideas and opini-ons, exercise voice and choice, and make decisions that af-fect project outcomes and the learning process in general.

AAnn eeffffeeccttiivvee PPrroojjeecctt BBaasseedd LLeeaarrnniinngg::nIs intended to teach significant content. nRequires critical thinking, problem solving, collabora-tion, and various forms of communication. nRequires inquiry as part of the process of learning andcreating something new. nCreates a need to know essential content and skills. nAllows some degree of student voice and choice. nIncludes processes for revision and reflection. nInvolves a public audience.

WWhhyy uussee PPBBLL??Students gain a deeper understanding of the conceptsand standards at the heart of a project. Projects also bu-ild vital workplace skills and lifelong habits of learning.Projects can allow students to address community issu-es, explore careers, interact with adult mentors, usetechnology, and present their work to audiences beyondthe classroom. PBL can motivate students who mightotherwise find school boring or meaningless. PBL enga-ges student's interest and motivation.

If we are serious about reaching 21st Century educa-tional goals, PBL must be at the center of 21st Centuryinstruction. The project contains and frames the curri-culum, which differs from the short "project" or activityadded onto traditional instruction. PBL should be, "TheMain Course, not Dessert."HHooww iiss PPBBLL uusseedd??PBL is used occasionally during a school year. Projectsvary in length, from several days to several weeks or e-ven a semester. One of the ways we promote PBL inLumina Schools is the firSTep Lumina Contest.WWhhaatt iiss ffiirrSSTTeepp??firSTep, the Science, Technology and Design Fair, is theFirst Step to International Project Olympiads for studentsin Lumina Educational Institutions. It is organized by Lu-mina Educational Institutions in collaboration with natio-nal and international science fair organizations. Its missionis to challenge students to prepare science and technologyprojects to find workable solutions to everyday solutions,to raise awareness in our planet's energy and environmen-tal issues, to engage students and teachers towards a furt-her step in international project Olympiads of which havethe same missions. SÝNAN KOÞAK, ÞEF CATEDRA ÞTÝÝNTE

Space Camp pentruelevi la Izmir

Pareri despre concursul firSTep

Elevii din anii 610 din cadrul ISB se vor putea îns-crie la o tabårå spatiala care va avea loc în Izmir,

Turcia anul acesta în perioada 9-13 aprilie. In timpulvacantei de Paste copiii pot participa la aceasta tabaråspeciala ca parte a activitåäilor de la Þtiinäe.

Tabåra Spaäialå din Turcia este a treia din lume. Deasemenea este licenäiatå prin Alabama Space ScienceExhibit Commission, care are sediul în Huntsville, Ala-bama. Prin simulåri interactive legate de spaäiu eleviiînvaäå despre comunicare, spiritul de echipå þi de con-ducere întrun mediu dinamic þi distractiv.

Toäi instructorii din tabåra spaäialå sunt profesoricalificaäi cu studii relevante în SUA þi Turcia.

Competiäia firSTep organizatå de cåtre FundaäiaLUMINA Instituäii de Învåäåmânt a reuþit perfor-

manäa de a capacita atât elevii de liceu cât þi eleviidin ciclul gimnazial.

Deþi este o competiäie internå este organizatå încolaborare cu autoritåäile naäionale þi internaäionaleîn domeniul þtiiäific.

Rolul declarat de a provoca þi de a selecäiona proi-ectele þi echipele cele mai bune în vederea parti-cipårii mai departe la olimpiadele internaäionale, si-milare, reprezintå doar o faäetå a acestui lucru.

Poate cea mai relevantå realizare a Fundaäiei esteacea cå a reuþit så construiascå un model de þcoalå.

Argumentele sunt urmåtoarele:nIdeile þi proiectele erau susäinute în limba englezå;nRåspunsurile la întrebåri se bazau atât pe experi-enäa practicå cât þi pe onestitate, evidenäiind efortuldepus de fiecare membru din echipå þi cât a fostimplicat tutorele de proiect;nElevii din anii mai mari aveau noäiuni despre ce în-seamnå cercetarea þi au fost capabili så realizeze co-nexiuni cu institute de cercetare în vederea susäineriiideilor;nColegii care îþi aþteptau rândul cât þi cei care dejaterminaserå de susäinut proiectul participau alåturide cei care intrau la comisii;nDezinvoltura copiilor din clasele VVIII a fost un re-gal;nAtmosfera de la final din timpul premierii a fostmarcatå de un simä al respectului faäå de munca þirealizþrile fiecåruia dintre ei;

Revenind la firSTep se poate concluziona cå:nIdeea de a organiza o competiäie internå care sådescopere talente pe care apoi så le promoveze la unalt nivel este o idee deosebitå;nDezvoltå spiritul competiäional încå de la vârstefragede, spirit bazat pe fairplay þi cunoaþtere;nPune în contact aspectele ce äin de educaäie cu celecare äin de viaäa realå, rezultând în final o metodå e-ducaäionalå elevatånPrincipiul pe care sa construit competiäia este acelaal unei familii, în care fiecare face ceea ce trebuiepentru ca lucrurile si decurgå bine".*((PPrrooff.. EEnngg.. LLuucciiaann GGRRIIGGOORREE,, PPhhDD RReesseeaarrcchh CCoooorr--ddiinnaattoorr,, UUnniivveerrssiittaatteeaa EEuurrooppeeii ddee SSuuddEEsstt LLuummiinnaa))

Elevii, solidari cu victimelecutremurului din Van

Elevii de la Þcolile din cadrulLumina Instituäii de Învåäå-

mânt nu au råmas indiferenäi lasuferinäele sinistraäilor din pro-vincia Van (Turcia), dupå ce uncutremur cu magnitudinea de7,2 pe scara Richter a provocat,pe 23 octombrie 2011, moarteaa peste 600 de persoane þi a ap-roximativ 4.500 de råniäi.

Pentru a strânge fonduri învederea ajutorårii victimelorcutremurului din provincia Van

din estul Turciei, Þcolile dincadrul Lumina Instituäii de În-våäåmânt sau mobilizat, fiecarecum au putut, demonstrând såsolidaritatea nu cunoaþte grani-äele timpului þi spaäiului. Întimp ce în celelalte Þcoli þi liceeau fost organizate campanii destrângere de fonduri, elevii dela Liceul Internaäional de Infor-maticå din Constanäa (ICHC)au ales un mod inedit de astrânge fonduri. Prin interme-

diul clubului Community Servi-ce, elevii de la ICHC au organi-zat o expoziäie cu vânzare deproduse de panificaäie. Produ-sele oferite spre vânzare au fostpregåtite de elevi, de profesori,dar þi de bucåtarii liceului. Fon-durile strânse în urma campa-niilor au fost trimise FundaäieiUmunitare “Kimse Yok Mu?”(Nu este nimeni?), care sa ocu-pat cu plasarea fondurilor cåtrevictimele cutremurului.

Cel mai frumos lucru in perioada sar-båtorilor de iarna este ca cei mici sa

înveäe sa dåruiasca, sa fie mai toleranäi,mai întelegatori þi mai buni.

În data de 9 decembrie, elevii claselorprimare au renunäat la o jucarie sau la ocarte si au redat zambetele pe feäele celorcu care soarta nu a fost aþa generoasa par-ticipând la campania umanitara “FIIBUN ÞI DE CRACIUN”. Campania uma-nitara, în parteneriat cu Inspectoratul Sco-lar Judeäean Cluj, s-a desfåþurat în perioa-da 31-2 decembrie la Expo Transilavia.

Fii bun þi de Craciun!

LUMINA social APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA

09

Elevii de la Þcoala Spectrum Constanäa au a-dus, chiar þi pentru câteva ore, zâmbetul pe

buzele copiilor mai puäin norocoäi, de la Centrulde Plasament “Delfinul”.

În urma parteneriatului încheiat de ÞcoalaSpectrum din Constanäa cu Direcäia Generalåde Asistenäå Socialå Þi Protecäia CopiluluiConstanäa, un grup format din elevii claselor aIV-a þi a VIII-a au desfåþurat, maräi, 27 decem-brie, activitåäi de voluntariat în Centrul de Pla-sament “Delfinul” din Agigea.

Proiectul, coordonat de câäiva profesori, aconstat în realizarea unor activitåäi comune cucopiii din Centru, cum ar fi lucråri origami, or-namente de iarnå þi jocuri Mind Lab. La final,fiecare copil din cadrul Centrului a primit câteun cadou din partea Þcolii Spectrum þi a Aiki-do Club Constanþa. Pe parcursul anului þcolar2011-2012 vor urma þi alte activitåäi, printrecare “team work”, teatru realizat de eleviiclaselor V-VIII, origami þi Mind Lab.

Origami Þi Aikido laCentrul de Plasament“Delfinul”

LUMINA eveniment APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA

10

Campania “Baterel Şi Lumea NonE”, lansatå de ministrul mediului

Campania naäionalå de conþtientizare,responsabilizare socialå þi colectare se-

lectivå "Baterel þi Lumea Non E", a fostlansatå miercuri, 2 noiembrie 2011, în pre-zenäa Ministrului Mediului þi Pådurilor,Laszlo Borbely, la Liceul Internaäional deInformaticå Bucureþti (ICHB).

Campania iniäiatå de Asociatia Envi-ron se adreseazå elevilor din toate cic-lurile de învåäåmânt primar, gimnazialsi liceal þi are ca scop principal impli-carea atât a elevilor cât þi a profesorilor

în realizarea unei reäele naäionale decolectare þi reciclare selectivå (în speciala deþeurilor de echipamente electrice þielectronice DEEE þi a bateriilor þi acu-mulatorilor uzaäi).

“Astfel de campanii sunt foarte utilepentru modificarea pozitivå a comporta-mentului populaäiei în ceea ce priveþtecolectarea selectivå. Copiii reprezintå unvector important în transmiterea unuimesaj puternic în direcäia protejårii me-diului. Implicarea lor activå în acest gen

de campanii are ca rezultat dezvoltareaunui comportament corect faäå de mediu.Sper ca rezultatele campaniei så fie foar-te bune atât la nivelul Capitalei cât þi lanivel naäional", a declarat MinistrulLaszlo Borbely.

În cadrul acestei campani a fost lan-satå þi cartea "Lumea NONE", carte ca-re prezintå povestea þi, totodatå, aven-turile a trei personaje copii Baterel, În-doilå þi Împiedicilå care devin eroi pes-te noapte þi care se våd purtaäi de firul

poveþtii în diferite locuri oraþe ce au a-vut de suferit de pe urma exploatårii ne-corespunzåtoare a resurselor naturale þia neaplicårii principiilor dezvoltårii du-rabile. Proiectul se desfåþoarå în parte-neriat cu MECTS, Garda Naäionalå deMediu þi Ministerul Mediului þi Påduri-lor, parteneri tradiäionali ai Environ încampaniile de conþtientizare a populaäi-ei în ceea ce priveþte efectul nociv aldeþeurilor de echipamente electrice þibaterii asupra mediului, dar þi a sånåtåäii.

În cadrul acestei campani a fost lansatå þi cartea "Lumea NONE", carte care prezintå povestea þi, totodatå, aventurile a trei personaje copii Baterel, Îndoilå þi Împiedicilå care devin eroi peste noapte þi care se våd purtaäi de firul poveþtii în diferite locuri oraþe ce au avut

de suferit de pe urma exploatårii necorespunzåtoare a resurselor naturale þi a neaplicårii principiilor dezvoltårii durabile.

Parent TeacherAssoc ia t ion

(PTA) din cadrulI n t e r n a t i o n a lSchool of Bucha-rest organizeazain mod regulatintalniri cu pa-rintii in cadrul?micului dejun laISB?. In cafeteriascolii, parintii potservi micul dejunsi pot discutadespre experien-tele copiilor lor sidespre relatia pa-rinticopii. Locuri-le sunt limitate la10 parinti/intal-nire. Persoana decontact pentru a-ceste intalniri es-te Ms CristinaSirbu (cristi-na.sirbu@isb.ro).

Mic dejun cuparintii ISB

LUMINA actualitate APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA11

INFOMATRIX 2012 idei ingenioase pentru viitor!

Camping POTIGRAFUpentru toti elevii Lumina!

Ultimele descoperiri din sfera tehno-logiei informaäiei, de la softuri si

hardware, arta digitalã, filme de scurtmetraj þi animaäii tridimensionale pânãla roboäi în competiäiii de minisumo!

În perioada 37 Mai 2012, publiculbucureþtean este invitat sã descopereultimele inovaäii in materie de IT ale ti-nerilor din România þi din alte 30 de äa-ri, în cadrul celei dea Xã-a ediäii a Con-cursului Internaäional de Proiecte Infor-matice INFOMATRIX 2012.

Liceeni þi studenäii îþi mai pot înre-gistra proiectele la una din cele cinci ca-tegorii de concurs : Short Film, Prog-ramming, Hardware control, ComputerArt sau Robotics , pana la 25 martie2012. Etapa naäionala a concursului vaavea loc in perioda 78 Aprilie 2012, încadrul Universitaäii Lumina de SudEst.

Cele mai bune proiecte vor fi recom-pensate cu diplome, medalii þi premii :Locul I - 1000 RON, Locul II -800RON, Locul III -600 RON, Menäiune -400 RON, þi se vor califica pentru finalaINFOMatrix de la Bucureþti, din 37 Mai2012.

Prima ediäie a concursului a avut locîn anul 2001, iar anul acesta (2012) or-ganizãm cea dea X-a ediäie. Infomatrixs-a dovedit a fi una dintre cele mai im-

portante competiäii international de IT,gãzduind peste 30 de tari cu proiecteinteresante þi înalta calitate. Minäi stra-lucite din toata lumea au ocazia de a seîntalni þi de a face schimb de idei, crescgradul de conþtientizare asupra teh-nologiei informaäiei þi comunicaäiilor þise bucurã de experienäa extraordinarã aunei competiäii internaäionale Infomat-rix.

Cea dea X-a ediäie InfoMatrix 2012,se desfasoarã în trei faze , în cadrul ca-rora proiectele sunt selectate, þi, în celedin urmã, cele mai bune sunt premia-te. Pentru faza naäionala, echipele îþivor înscrie proiectele pe websiteulwww.infomatrix.ro, iar echipele ale cã-ror proiecte au fost calificate, vor fi invi-tate sa participe la faza finalã din 37Mai 2012 din Bucureþti.

Pe parcursul zilelor InfoMatrix 2012proiectele finaliste, prezente în expoziäi-e vor fi evaluate de cãtre un juriu despecialitate format din ingineri informa-ticieni, profesori universitari, programa-tori si web designeri. Cele mai buneproiecte finaliste la cele patru categoriideconcurs, atât la secäiunea “studenti”cat þi la secäiunea “elevi” vor fi premiateîn cadrul unei ceremonii.

De asemenea, elevilor þi studenäilor

participanäi le sunt pregãtite o serie dealte evenimente : Seara Internaäionala(eveniment care are drept scop promo-varea dialogului intercultural printeconcurenäi þi nu influenäeaza finalaconcursului InfoMatrix), Cupa INFO-Matrix la fotbal(La Fiecare ediäie a con-cursului are loc Cupa InfoMatrix la fot-bal. Concurenäii din aceleaþi äãri forme-aza echipe þi participa la campionatulde fotbal InfoMatrix.), iar în fiecare an,în cadrul InfoMatrix se organizeazã ex-cursii pentru concurenäi, oportunitatede a lega noi prietenii, de a descopericulturi diferite þi de a socializa întrunmediu noncompetitiv. In cadrul Info-Matrix2011 concurenäii au avut ocaziade a participa la un tur panoramic cu e-licopterul desupra oraþului Bucureþti.

Concursul internaäional Infomatrix(www.infomatrix.ro) este organizat a-nual de catre Lumina Instituäii de Învã-äãmânt în parteneriat cu Ministerul E-ducaäiei, Cercetarii, Tineretului þi Spor-tului þi Inspectoratul Þcolar al Municipi-ului Bucureþti.

Pentru mai multe detalii legate deînscriere þi participare va rugam sã con-sultaäi siteurile www. Infomatrix.ro sauwww.lumina.org pentru detalii legatede faza locala a concursului.

Suntem bucuroþi sã vã anunäam cã ferma noas-trã de la Potigrafu, din judeäul Prahova, este în

curs de transformare într-o tabarã pentru toäi ele-vii din þcolile noastre!

Aproximativ 16000 mp din ferma noastrã suntdeja în lucru începând cu septembrie 2011 þi înjurul datei de 1 mai 2012, Campingul Potigrafu îþiva deschide poräile studenäilor þi colegilor noþtri.Campingul este compus din 4 vile cu bucatãrie þiutilitari proprii (cu capacitatea de gazduire de 64de persoane in total), 1 cladire ce va funcäiona cainternat (cu 20 de camere de cate 2 locuri fiecare),2 restaurante ( cu capacitatea de 60, respective 40de persoane), 2 sali multipurpose (pentru aproxi-mativ 100 de persoane) toate acestea fiind pusede S.C. Lumina la dispoziäia elevilor sãi, atât pen-tru tabere de varã, cât þi de iarnã.

In plus, Campingul Potigrafu mai dispune þi dezona de parcare cu aproximativ 70 de locuri, terende fotbal, teren de volleyball, pistã de alergare, locde joacã pentru copiii mai mici þi piþcine. Cam-pingul este înonjurat de o zona de pãdure þi va fiaccesibil atât vara cât þi iarna.

Va asteptam începând cu 1 Mai la CampingPotigrafu!

Începem construcäia noii Sali de sport ISB!

Noua salå de sport a International School ofBucharest a fost deja proiectatã iar cons-

trucäia s-a va începe în cel mai scurt timp!Þcoala noastrã a primit aprobãrile pentru efec-tuarea acestei construcäii aþteptate de toäi ele-vii ISB þi de îndatã ce vremea va permite, vomîncepe lucrãrile de construcäie. În acelaþi timp,ISB va derula o campanie de strângere de fon-duri pentru a oferi elevilor þi pãrinäilor þansade a participa la finalizarea construcäiei.

In perioada 3-7 Mai 2012, publicul bucurestean este invitat sa descopere ultimele i-novatii in materie de IT ale tinerilor din Romania si din alte 30 de tari, in cadrul celeidea X a editii a Concursului International de Proiecte Informatice INFOMATRIX 2012.

Abroad studies 1. Why New York University (NYU,Abu Dhabi)? Last year I was almost certain that I wan-ted to go the US. One of the school I app-lied to was New York University. In theapplication form I ticked a box in order tobe considered for enrolment also at NYUAbu Dhabi. In March, I received an unex-pected email inviting me to the Candidateweekend. Because all expenses were paid,I didn't have any reason not to go. The 3days I spend in Abu Dhabi last springwere incredible. I realized that this insti-tution was flexible because it was new butstill had prestige since it is a part of theNew York University Network. I ChoseNYUAD because it offers an opportunityto prove yourself in an multicultural envi-ronment which is competitive as well asunique. Travel opportunities were anot-her advantage that made me chooseNYUAD. During the 4 years that I will bea NYUAD student, I will spend two se-mesters abroad and have numerous localand international trips. Furthermore,NYUAD provides an extremely generousfinancial support.

2. Could you tell us which universi-ties you have been accepted?I have been accepted to Cambridge, War-wick, Notre Dame, King's College, Jacobs,Colgate , Sterns Business School of NewYork University. I was also placed on thewaiting list for Harvard and Brown.

3. What was critical for your universityapplications? (SAT, TOEFL, Recommen-dation, Personal statement)Looking with hindsight I realize that allparts of the applications were important.No point is to small and no point canmake a difference by itself. The selectionprocess is truly holistic. Of course, SATscores (or the less common ACT scores)are important, but while a high score isdefinitely necessary to be accepted to agood university, it is not sufficient. TheTOEFL exam seemed to be only a requi-rement. After a certain level of profici-ency, the score itself isn't that impor-tant. That is why I advise all students toabstain from retaking the test if they gotover 100 points (out of 120) with 25 po-

ints (out of 30) points for each section.While numbers are a big part of the

application US schools, unlike the Bri-tish ones, care about the person they e-valuate and not only about the number.They want to know if one can handle li-fe away from home, if one is friendly,involved or passionate about something.Here extracurricular activities are criti-cal. Do not underestimate their impor-tance. Playing an instrument, going tothe international Olympics or voluntee-ring can bust up anyone's application.But, again don't be overconfident: ha-ving only international medals mightnot be enough for some universities.

The personal statement is a tricky partmainly because it is subjective. I wouldadvise students to be creative, but be ca-reful not to cross the line between creati-vity and craziness.

When it comes to recommendations,having a professor that believes in you is agreat advantage. I would like to take thisopportunity to thank Mr. Efe, my formerguidance teacher, for all his support especi-ally in the finally year. Me and my classma-tes own him a part of our current success.

4. Which faculty or domain is in your in-terest?I started high school as an AstronomyOlympic, but at ICHB I also discoveredan interest in Photography (by havingthe chance to participate at Infomatrix)and entrepreneurship. This experiencesencouraged me to keep exploring diffe-rent fields of knowledge. Now, I plan tobecome an economics major with twoconcentrations: one in history and onein urbanization.

5. Do you miss your land Romania andyour school ICHB etc...?No matter how great Abu Dhabi is andhow generous NYUAD roved to be, Ican't help but miss Romania and ICHB.The high school years were not only workbut for me also lots of fun. At ICHB I de-veloped some (hopefully) life lasting fri-endships and I felt part of a community.This community includes students as wellas teachers from all Lumina Institutions. Ivividly remember how I studied astro-nomy with two students from ICHC, how

I organized a Model United Nations E-vent along with students from ISB or howI went for a photoshoot for the marketingcampaign of Lumina University. I alsomiss the Romanian and Turkish food andsometimes the city itself with its parks,and buildings and subway system (AbuDhabi does not have a metro). I also wo-uld have liked to be able to ride my bicy-cle to school as I was doing in Romania.Of course being so far from family andfriends is also hard.

6. Your advice to ICHB students about the-ir career plans?I would advise all ICHB student to get in-volved in the student council and conti-nue what me and my friends and formerclass mates Ciprian Blindu and Dragos

Hagiu started last year. As for future care-ers, keep in mind that "fortune befriendsthe bold". Do what you like and what youare good at and in the process try to dosome good for people.

7. Anything else that you want us know?I would like to encourage everyone toapply at NYUAD, it is truly an amazinginstitution. I would gladly answer anyquestions and help any ICHB studentwith the application process. Moreo-ver, I would be thrilled if some of theprofessors from ICHB would like to vi-sit me some time. I know that othersICHB graduates were able to meet the-ir former professors so I invite andwelcome anyone who would be able tocome in the United Arab Emirates.

LUMINA Alumni APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA12

Lumina Instituäii de Învåäåmânt þi–a început acti-vitatea în anul 1994 þi încå de atunci a avut caprincipal scop creþterea nivelului calitativ al edu-caäiei prin îmbunåtåäirea permanentå a ofertei e-ducaäionale. În fiecare an, cu fiecare þcoalå noudeschiså, Lumina Instituäii de Învåäåmânt þi–a îm-bogåäit activitatea, reuþind så iþi ghideze elevii du-på standarde din ce în ce mai înalte. Deþi am în-ceput în anul 1994 cu 28 de elevi în Constanäa, înprezent, 18 ani mai târziu, ne mândrim cu 11 þco-li, 300 de cadre didactice þi peste 2500 de elevi ca-re, cu siguranäå, vor influenäa în mod pozitiv vii-torul României.

Avem þcoli în 6 oraþe importante din România(Bucureþti, Constanäa, Iaþi, Timiþoara, Cluj, Ploi-eþti), iar rezultatele deosebite se împart în mod e-gal între Liceele Internaäionale de Informaticå,ªcolile þi Gradiniäele Spectrum, InternationalSchool of Bucharest þi Þcolile Internaäionale Spec-trum. Din acest motiv ne–am gândit så împår-tåþim cu dumneavoastrå aceste succese þi så des-coperim împreunå cum arata lumea Þcolilor Lu-mina, ce se întâmplå interesant în viaäa elevilornoþtri, care sunt realizårile þi progresele lor, astfelîncât så îmbunåtåäim comunicarea cu pårinäii þicadrele didactice. Vrem ca Lumina News så fie opunte de legåtura între elevi, absolvenäi, profesoriþi pårinäi.

În acest sens, la fiecare 3 luni, vom încerca såredåm cele mai interesante activitåäi þcolare, in-terviuri cu profesori, elevi þi personalitåäi impor-tante, iar fiecare ediäie a ziarului nostru va avea otemå principalå asupra cåreia ne vom concentra.Elevii þi pårinäii pot sugera þi pot alege temele e-diäiilor viitoare.

Dorim ca elevii noþtri så aibå acces la informa-äii esenäiale despre planificarea efectivå a unei ca-riere þi vom încerca så oferim sfaturi, idei þi pårericompetente din partea specialiþtilor. Mai mult, înediäiile viitoare vom avea interviuri cu alumni Lu-mina, elevii, absolvenäii noþtri care s–au format însistemul nostru de învåäåmânt þi care acum au ca-riere de success în äarå þi în stråinåtate.

Ca o concluzie, speråm ca Lumina News så fieo cale de comunicare eficientå cu copiii, profesoriiþi pårinäii noþtri þi vå asiguråm cå vom continuaså îmbunåtåäim calitatea educaäiei în þcolile în ca-re ne desfåþuråm activitatea.

Suntem aici pentru Dumneavoastrå.

EDITOR ÞEF

De ce Lumina News?

VERONICA JÝEANU*

Luaäi de valul cotidianului pe ca-re l–am tråit în ultimii þaisprezeceani, ne–am complåcut într–o vi-novatå amânare. Am uitat cå þiscrisul ne aduce laolaltå: elevi,profesori, pårinäi þi absolvenäi.

Råsfoiesc o revistå a uneiadintre þcolile noastre din 1997cu imagini þi articole ce vorbescdespre bucuria de a fi elev sauprofesor, deopotrivå. Orice pri-vitor cu talentul de a vedea din-colo de aparenäe poate observacu uþurinäå firescul unei fåptuiriminunate.

Pentru oricine þi în orice do-meniu, în fiecare început existå ostare de nesiguranäå. Dar, pemasurå ce trece timpul þi cåpå-tåm experienäa necesarå, teamaþi îngrijorarea dispar. In oricedrum avem de fåcut, fie cå estevorba despre un parcurs nou o-ri despre începutul unei þcoli,trebuie så þtim cå vom tråi maiîntâi stângåcia unui " începå-tor". Tocmai de aceea aveamnevoie de prudenäå þi de atenäiemaximå în atitudinea noastrå fa-äå de elevi pentru cå, în primulrând, þtim cå energia "lucruluiarmonios þi corect asimilat" îi vasprijini pentru a merge frumosprin propria viaäå...

Primele þcoli Lumina au fostLiceele Internaäionale de Infor-maticå Bucureþti þi Constanäa.Liceul din Bucureþti s–a deschisîn anul 1996 într–un sediu pestrada Salaj Bacåu în sectorul 5,acolo unde, cu mult umor, Adri-an Påunescu, aflat în vizitå la noiîn þcoalå, råspundea unui amiccare–l întrebase unde se afla:‘sunt la o scoalå turceascå, unde-va afarå din Bucureþti’.

Douå clase de båieäi, optspre-zece båieäi în clasa a IX–a A þinouåsprezece în clasa a IX–a B,cincisprezece profesori cu normåîntreagå dintre care un director,

doi directori adjuncäi þi un direc-tor de internat, þase profesori ti-tulari în alte þcoli de stat, unbucåtar, douå ajutoare de bucå-tar, portar þi douå îngrijitoare e-rau atunci toatå familia Lumina.Mai mult de jumåtate dintre elevierau interni. Programul af-ter–school de aståzi este o sec-venäå similarå din acel programce avea disponibilitåäi þi un proi-ect detaliat. Sacoul, pantaloniibleumarin þi camaþa albå erau u-niforma liceului.

Anul urmåtor s–au înscris aläipatruzeci de elevi în clasa a IX–aþi s–a înfiinäat The InternationalSchool of Bucharest cu trei clase.Careurile de dimineaäå cåpåtase-rå contur, iar imnurile celor douåäåri råsunau în curtea þcolii dinRahova. Corul de baieäi þi teatrulþcolii erau deja "consacrate", iarnoi, foarte mândri de aceste rea-lizåri. Ei sunt cei care ne–au arå-tat în þcoalå, în excursii, drumeäiisau tabere, fårå ca ierarhiile så seþteargå, cum så nu devinå mo-noton spaäiul dintre oameni þicum anume nuanäele sufleteþti a-le comunicårii devin relevante.

Un grup mic de profesori foar-te bine pregåtiäi þi entuziaþti, re-ceptivi la cele mai moderne me-tode de predare, energici þi spon-tani care au demonstrat prin pro-fesionalism, simä al responsabili-tåäii þi stråduinäå cå pot lucra înechipa Lumina. Am înäeles cu to-äii devreme un adevår cardinal þianume, cå nu existå drumuriscurte cåtre calitate þi cå educaäiaesenäialå înseamnå parcurgereaunui traseu academic tradiäional,dar nu se reduce la asta. Cå re-uþeþti numai printr–un råbdåtorspor de încredere, printr–o înde-manare la distingerea esenäialu-lui de contrafåcut þi trecåtor þiprintr–o reciproc consimäitå afini-tate. Am învåäat împreunå cum

så devenim mai buni. Muläi din-tre profesorii de–atunci þi–au lå-sat acolo, prin sålile de claså, peholurile þcolii pe care þi–au purtatpaþii, amprenta unei treceri deexcepäie.

În anii urmåtori am deschisÞcolile Internaäionale Spectrumîn Iaþi, Ploieþti, Cluj þi Timiþoaraþi Universitatea Lumina. De a-tunci s–au scris poveþti de viatåcu elevi care þi–au schimbat des-tinul venind la noi; elevi care s–a-u înscris în clasa a IX–a neþtiindlimba englezå sau care n–au folo-sit un calculator þi au devenitpremianäii olimpiadelor naäionaleþi internaäionale dupå numai doiani.

Så vå povestesc cum ne–ambucurat de laurii primului elevparticipant la olimpiada naäiona-lå? Se numeþte Munteanu Aure-lian þi prima lui participare la o-limpiada de fizicå l–a calificat lanaäionale. L–am întâmpinat þi... afost pentru întreaga familie Lu-mina un poem închinat bucuriei,un moment remarcabil. Ce mai,a fost un al cincilea anotimp...

Pânå aståzi averea noastrå desuflet numarå peste 2500 elevicuprinþi în unsprezece þcoli, din-tre care 240 de elevi laureaäi la o-limpiadele internaäionale, aproa-pe 1000 la olimpiadele naäionaleþi nenumåraäi câþtigåtori la alteconcursuri de prestigiu. Inteli-genäe care au întâlnit la timpulpotrivit þcoala gândirii. De fiecaredatå simäim emoäia lucrului binefåcut. Stiu ca perfecäiunea nu esteun atribut al umanului, dar simtcå tot ce–am fåptuit pânå azi esteatât de important pentru noi, dedens þi de plin de frumos încâtcuvintele nu m–ar ajuta deo-camdatå la nimic. Pot spuneînså, cu certitudine, cå a fostun timp plin, nu l–am irosit.*CONSILIER EDUCATIONAL LUMINA

Al cincilea anotimp

LUMINA SCRÝSOARE APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA13

LUMINA reportaj APRILIE - MAI - IUNIE 201214

"Universitåäile private nu trebuie så se bazeze pe banii din taxele de şcolarizare"

Succesul învåtamântului preþcolar, primar, gimnazial þiliceal pe care Lumina Instituäii de Învåäåmânt la de-

monstrat în cursul a aproape douå decenii de existenäå,devenind þcolile model ale învåäamântului românesc, afost desåvârþit prin înfiinäarea Universitåäii Europei deSudEst "Lumina".

Sub sloganul "Recunoaþtere, Siguranta, Respect",tânåra instituäie îþi propune så capete un renume în spati-ul academic naäional þi internaäional þi så devinå un mo-del pentru zona cåreia i-se adreseazå. Filip Stanciu, recto-rul Universitatii Europei de SudEst Lumina, ne-a expli-cat care ar fi avantajele unui student care alege så studie-ze la aceasta universitate, dar þi cu ce se diferenäiazå ace-asta de celelalte universitåäi existente în România.

1. De ce ar alege un tânår så studieze laUniversitatea Europei de Sud Est Lumina?Cea mai frumoaså perioadå din viaäå o tråieþti ca stu-

dent. Am întâlnit, dea lungul timpului, muläi oamenicare spun asta, printre care må numår þi eu. Ce o facedeosebitå?

Emoäional, te simäi încå adolescent: descoperi, cre-ezi, experimentezi þi îndråzneþti pentru cå ai preapuäin de pierdut. În acelaþi timp, te pregåteþti treptatpentru marea provocare dupå absolvire, så fii pe prop-riile picioare. Så fii independent nu este uþor pentru cåresponsabilitatea pe care o ai, în primul rând faäå detine, este mare. Tu singur faci þi alegerile bune þi pecele greþite.

Noi, prin tot ceea ce facem la Universitatea Europeide SudEst Lumina, încercåm så-äi netezim drumul,så-äi fie mai uþor când vei avea primul job, primul þefsau de ce nu, prima afacere. Aici vei gåsi mentori, veiavea toate dotårile tehnice ca så-äi desfåþori activitateade cercetare iar colegii tåi vor fi tineri ambiäioþi þi creativi,la fel ca tine. Vrem så te ajutåm så-äi construieþti viitorul.Te aþteptåm la Universitatea Europei de SudEst Lumina!

2. Cum a-äi început colaborarea cu Lumina Instituäiide Învåäåmânt?

Primul meu contact cu SC Lumina a fost prin anii1998-1999, când ocupam funcäia de preþedinte al Comisi-ei Naäionale de Evaluare þi Acreditare al ÎnvåäåmântuluiPreuniversitar þi care avea tocmai misiunea de a introdu-ce în noul spaäiu legal (este vorba vechea legea nr.84) a

þcolilor private care se dezvoltau în România. La aceadatå, Liceele Internaäionale de Informaticå din Cons-tanäa, respectiv Bucureþti, funcäionau în baza altei legis-laäii. Prima evaluare a unei unitati de invatamant din mic-rosistemul Lumina a fost efectuata la Liceul Internaäionalde Informaticå din Constanäa. A urmat cel din Bucuresti,evaluarile relevand un bun nivel calitativ al procesului di-dactic si al celui managerial.

Ca specialist in stiintele educatiei, am apreciat acestnou inceput care prefigura un model de þcoalå, cåruia i-am gåsit þi un motto: "Excelenäa în educaäie !". Inves-tiäia în educaäie meritå, deþi este o investiäie în viitor.Aceleaþi idei leam regåsit la cei care finanteaza Univer-sitatea Europei de SudEst Lumina. În contextul econo-micsocial si cultural european actual, o universitate per-formanta nu trebuie så se sprijine exclusiv pe taxele deþcolarizare ci, mai ales, pe alte surse de finanäare, iden-tificate si atrase de catre o fundaäie avand drept princi-pal obiect de activitatea educatia de toate gradele. Ace-asta realitate sa impus ca un "modus vivendi" în toatemarile centre de invatamant superior din Europa. In a-cest sens, evoluäia învåäåmântului superior privat dinRomania a cunoscut o curba descendenäå, în ultimii ani,deoarece acest mod de finanäare sa dovedit ineficient a-tât managerial cat si educaäional. Din acest punct devedere, Universitatea Europei de SudEst Lumina esteun caz singular în România.

3. Ce ne puteäi spune despre "modelul turcesc" deeducaäie?

În Uniunea Europeanå experienäa turceascå în mate-rie de învåäåmânt superior este puäin cunoscutå. Emer-genäa sa este data de maniera pragmatica în care auto-ritåäile, mediul de afaceri, parinäii sau lumea academicåacäioneazå. Sunt înfiinäate þcoli de nivel superior fåråca iniäiatorii lor sa aiba timp pentru teoretizarea si di-seminarea acäiunii lor. Pe de altå parte, modelul cel pu-tin în cazul universitåäilor private, universitar "clasic"european nu este "consumat" în Turcia. În esenäå, po-liticile în materie de educaäie din UE sunt naäionale iarceea ce le uneþte þi paräial, le armonizeazå, sunt meto-dele de colaborare deschiså în spaäiul învåäåmantuluisuperior european. Compatibilizarea sistemelor educa-tive europene se realizeazå prin instrumente specifice

cum ar fi creditele transferabile. Existå, de asemenea i-deea articulårii unor poli regionali de educaäie (zonede graniäe/transfrontaliere, contact cu äåri nonUE, etc.).În acest sens, a fost articulat proiectul universitaäii no-astre ca un pol de educaäie superior în zona de contactcu äårile nonUE (äårile din Balcanii de Vest, din EstulEuropei (R. Moldova) sau din regiunea extinsa a MåriiNegre (de expl.Turcia). O universitate bazatå pe exce-lenäå la toate nivelele, îmbinând pragmatismul mode-lului turcesc cu teoria si bunele practici europene.

LUMINA reportaj APRILIE - MAI - IUNIE 2012 LUMINA15

"Universitåäile private nu trebuie så se bazeze pe banii din taxele de şcolarizare"

4. Care sunt obiectivele finalizate în cadrul UniversitatiiEuropei de SudEst Lumina?

Pânå la momentul realizårii prezentului interviu putemspune cå avem o activitate pe care o universitate obisnuitå orealizeazå in cinci ani. Noua legislaäie din 2006, Ordonanäå 75pentru asigurarea calitaäii în învåäamântul superior, a fost pri-ma universitate particularå care a luat fiinäa în parametrii noiilegislaäii. A urmat autorizarea proceselor studiilor cu 4 progra-me de licenäå în domenii emergente cum ar fi: tehnologia in-formaäiei, tehnologii þi sisteme de comunicaäii, relaäii interna-äionale þi studii europene þi administrarea afacerilor. În mai2010 a fost finalizat procesul de autorizarea al tuturor progra-melor de studii. Mai lipseau studenäii. Conform legii, pânå lapublicarea HG, promovarea programelor de studii nu era per-miså. Astfel, promovarea a început la mijlocul lunii iulie. Drepturmare, la 6 octombrie 2010 am început cursurile cu 69 de stu-denäi în raport cu cele 200 de locuri disponibile.

În anul universitar 2010-2011, Universitatea a participat laCongresul Internaäional LASER 2010, în cooperare cu Acade-mia de Tehnicå Militarå. La congres au participat universitåäidin 60 de äari, de pe 5 continente.

În 2011, la sediul universitåäii, a avut loc prima reuniune cudirectorii profesorii si elevii din sectorul 2 in organizarea Ins-pectoratul þcolar al Municipiului Bucureþti, Primåria Sectoru-lui 2, în cadrul unui colocviu intitulat "Tradiäie þi inovaäie înînvåäåmântul universitar", dedicat elevilor din anii terminali, aavut scopul de a le întruma elevilor paþii în alegerea cariereicât þi dezvoltarea abilitåäilor pentru internshipuri.

În 2011 au avut loc mai multe "expediäii" în universitåäile dinOccident, în vederea încheierii de parteneriate. Am avut discuäiicu conducerea universitåäilor Bordeaux IV, D'Anunzio Pescara,Sapienza din Roma, Virginia Tech, MIT, Harvard etc. Cu Univer-sitatea din Groningen Olanda, Universitatea de Stat din ChiþinåuASE Moldova (ambele din R.Moldova) sau cu Universitåäile Fatihdin Istanbul þi Sakarya (Turcia) au fost încheiate acorduri de par-teneriat in scopul dezvoltårii de proiecte comune.

În anul universitar 2011-2012 am avut la concursul de ad-mitere 2 sau 3 studenäi pe loc. Studenäii declaraäi admiþi bene-ficiazå de un sistem de burse al cårui rol este så sprijine perfor-manäa.

Lunile urmatoare sunt destinate pe langå derularea activita-äii academice curente procesului de extindere a vizibilitaäii u-niversitåäii. Astfel, în iunie 2012 se vor derula trei conferinäeinternaäionale: "Educational reform in the 21st century in Bal-kan countries", în organizarea UESEL si BASOPED în ultimaparte a lunii iunie. La inceputul lunii se va desfaþura simpozi-onul internaäional "Modelul mediteranean þi regiunea extinsåa Mårii Negre" (79 iunie, 2012), la Bucureþti þi Constanäa, or-ganizat de cåtre Universitatea Europei de SudEst Lumina,Institutul Italian pentru Studii de Filosofie din Napoli þi Uni-versitatea Ovidius din Constanäa

5. Cum aratå o zi din viaäa rectorului?Nu am un program fix, dar îmi petrec circa 10 ore la univer-

sitate. Sunt implicat în foarte multe proiecte. Din cauza struc-turii instituäionale nedefinitivate, diverse taskuri îmi revin totmie, deoarece eu sunt imaginea externå a Universitåäii. Pelângå acestea, particip la þedinte, ofer consultanäå colegilor,am cursuri cu studenäii.

6. Cine este Filip Stanciu?Formatia mea initiala este cea de istoric. Am terminat Fa-

cultatea de Istorie þi Filosofie din Universitatea Bucureþti þisunt doctor în Þtiintele educaäiei al Universitaäii "Al. I. Cu-za"din Iaþi. Initial am "cochetat" cu specializarea de arheo-log, ulterior fiind acaparat de vocaäia mea de profesor. Maimult, managementul educaäional a devenit ca urmare a uneispecializari realizate, prin intermediul unei burse acordate deFederico Mayor, fostul director general al UNESCO, la Insti-tutul International de Planificare þi Administrare a EducaäieiParis, o prioritate. Am lucrat circa 10 ani în cadrul Ministeru-lui Educaäiei þi Cercetårii, ocupând toate funcäiile posibile(expert, director, director general) încercând sa fac catevalucruri esenäiale în aria mea de competenäe în directa legatu-rå cu reforma sistemului educativ românesc dupa 1989. Prac-tic, un cumul de experienäe reuþite mai mult sau mai puäin,din care, cu sprijinul competent þi eficient al finanäatorilor, s-a nascut proiectul Universitåäii Europei de SudEst Lumina.* Filip Stanciu Rectorul Universit?ii Europei de SudEst Lumina

Muläumim tuturor sponsorilor þi partenerilor noþtri pentru sprijinul acordat!