ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

august

8, 2 017PORTRETUL VERI{OAREIVeronica ALEXA, 15 ani

{coala de Arte T. Negar=, Ocni\a

Se-nal\=-n zbor o pas=re m=iastr={i ]ntretaie cerul cu un sunet,E ca s= ne-amintim de casa noastr={i de-al luminii tainic tunet.

pag. 1-5

Este nedemn de un suflet bun s= ]njoseasc= oameni [i s= se bucure de ru[inea lor, indiferent care ar fi gre[elile lor. }n astfel de situa\ii t=ce-rea este o virtute...

pag. 12-13

Jocul m`inilor ]n procesul crea\iei m-a urm=rit de mic, iar acest lucru ]\i d= senza\ia c= tu po\i fi f=uritorul propriei vie\i, model`nd c=ile ei ]ntor-tocheate cu mult= munc=, r=bdare [i iscusin\= vegheate de Cel de Sus.

pag. 14-15

Majoritatea planetelor extrasolare nu pot fi observate direct cu un teles-cop, pentru c= au str=lucirea foarte slab= [i orbiteaz= la distan\e unghiu-lare extrem de mici ]n jurul unor stele foarte str=lucitoare.

pag. 30-31

NOI

antologie noi

ADOLESCENTA DIN MINE

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

nu [tiu ce s= scriu, ce s= zicG`nduri multe se rotesc ]n minte,Multe [i netrebnice, toate abstracte.C`nd mi se pare ca am prins unul,Se face invizibil, dispare.Mi-e sufletul sec [i istovit,nu mai ]n\eleg ce simt, ce vreaunu am dorin\e clare.Z`mbesc fals s= nu-mi tr=dez durerea,S= nu par ]ncurcat=, s= nu-mi ar=t frica.Sunt ]n dilem=, ]nchis= ]ntre alegeri,

Alegeri de care-mi depinde viitorul.Vreau ca fiecare celul= din mine s= prind= curaj,Mintea s= mi se lumineze,Vreau ca sufletul s=-mi ias= din abisul ]n care a c=zut,S=-[i ia av`nt, s= prind= la putere, {i s= fac= ]n sf`r[it alegerea.V=d acum clar adolescenta din mine...

Ruslana CABURGAN, 16 aniCioburciu, {tefan-Vod=

PRIN SURPRINDEREValerie VOLONTIR

2017, august noi

capriciile muzei

1

Ruslana CABURGAN, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Dincolo de unele asperit=\i de

expresie [i poeziile, [i eseul sunt o dovad= a unei cre[teri certe. Felicit=ri!

Daniela LAVRIC, 13 ani (Ocni\a). De data aceasta poezia (Vara mult a[teptat=) este pasa-bil=, cu excep\ia ultimei strofe. Proza ]n\elegem c= e ]n proces de elaborare.

Rosa LUPAN (Coliba[i, Cahul). Acelea[i prob-leme de expresie, dar [i acelea[i ie[iri ]n „spa\iul cosmic” al g`ndirii. }\i reu[e[te s= revezi/reformu-lezi lucruri care la prima vedere sunt de suprafa\=, adic= tragi brazd= ad`nc=.

Loredana PLATON, 10 ani (Chi[in=u). Mai pu\in poeziile, mai mult prozele scurte anun\= un ]nceput promi\=tor. E[ti pe o pist= rodnic=. Ai at`t spirit de observa\ie, c`t [i imagina\ie. }mbinarea acestora nu poate s= nu se soldeze cu rezultate bune.

Adelina PASCARU, 12 ani (Luca[euca, Orhei). Proza scurt= Teama de sine denot= bune abilit=\i literare. A[tept=m [i alte lucr=ri.

Cristina CODA, cl. a VII-a (Puhoi, Ialoveni). Calea spre fericire e un proiect vast [i textul de fa\= abia ]l anun\=. Po\i reveni la el. Dar e bine s= abor-dezi [i alte subiecte pentru a-\i „ascu\i” peni\a.

Mihaela TALPA, 14 ani (B=l=ne[ti, Nisporeni). Proza e oarecum schematic=, e asemenea unui

plan al unei eventuale lucr=ri de propor\ii. Totu[i, propunem pentru tipar un fragment din partea in-troductiv=, care ne-a impresionat prin cursivitatea [i for\a sa de convingere.

Irina DIACONU, cl. a X-a (Ungheni). ni s-au p=rut cam supraermetice textele primite de aceast= dat= (R=sf=\ stilistic [i Singur copacul).

Victoria SAVA, 16 ani (Bardar, Ialoveni). „n-am g`nduri lizibile”, ne scrii. Apoi continui: „{i nici ]n suflet nu am claritate”. {i conchizi: „o s= simt fru-mos [i o s= scriu ur`t”. A[a nu merge.

C. A., 13 ani (Telene[ti). Poezia pe care ne-ai trimis-o Lini[tea sau ]ngerul ingenios, de fapt, se nume[te Trei ]ngeri [i apar\ine lui ion Pillat. ne pare r=u.

Sanda POSTICA, 11 ani (Bardar, Ialoveni). Cum am mai scris anterior, tema ecologic= e una la zi [i foarte dureroas=. Lucrarea (omul ]n natur=) ]ns= nu are de c`[tigat ]n urma unei abord=ri su-perficiale, descriptive, vidate de fior poetic.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= re-vin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

IE{IRI }N „SPA|IUL COSMIC„ AL G~NDIRII

Revista apare cu sprijinul Ministerului pentru Rom`nii de Pretutindeni. Con\inutul

acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Ministerului pentru Rom`nii de Pre-

tutindeni.

CA S+ RENASC... RARA AVISCa s= renasc ]n ochiu-\i de impresionist,Picteaz=-mi ]ncheieturileCu o vopsea extras= din vechile cuvinte ebraice.iube[te-m= ]n stil gotic {i s=rut=-m= avangardist.Ap=r=-mi umerii de curentul clasic {i las=-m=,Las=-m= s= m= topesc ]n incendiul postmodernist.

Tatiana BALAN, cl. a IX-a

Slobozia, {tefan-Vod=

Se-nal\=-n zbor o pas=re m=iastr= {i ]ntretaie cerul cu un sunet,E ca s= ne-amintim de casa noastr= {i de-al luminii tainic tunet.De casa noastr=, de P=m`nt,De tot ce-i mai frumos pe lumea asta,De amintiri care plutesc ]n v`nt {i de a vie\ii tainic= fantasm=.

Irina DIACONU, cl. a X-aL. T. V. Alecsandri, Ungheni

noi, august 20172

cap ri ci ile mu zei

VARA MULT A{TEPTAT+

CAFEAUA DE DIMINEA|+

A sosit [i vara Cea mult a[teptat=.S-a dus prim=varaDe v`nt adiat=.Soarele aparePe cerul alb=striu.El ]nc=lze[te tareTot ce este viu.Picur= ploi\aCea de var=, cald=.Ea-mi ud= rochi\a,ne-adun= gr=mad=.

Daniela LAVRIC, 13 aniL. T. M. Sadoveanu, Ocni\a

Ascult acorduri de viori –E prim=var= pe strad= –,Dar ea m= ia doar cu fiori:Eu o percep ca pe-o balad=.

Sub semn de exclamare, tuR=m`i t=cere prin miracol,Perplex, te \ii pe-un singur „nu”Care ]\i este doar obstacol.

Lucr=ri ]nt`rziate faciPe portative cu note ne]n\elese,Ridici un zid ]mpresurat cu maci,Cu versuri prea sub]n\elese.

Tu nu-n\elegi c-aceasta ar puteaFi numai o cafea de diminea\=,Absurd, se pare c-ai uitaC= via\a nu-i un fir de a\=.

Irina DIACONU, cl. a X-aL. T. V. Alecsandri, Ungheni

DO

U+

LU

MI

Eca

teri

na C

U{

NIR

, cl.

a V

I-a

Cuc

one[

tii N

oi, E

din

e\

AN

BU

N

Iaco

b D

OD

ON

, 16

an

i{

coa

la d

e A

rte,

Orh

ei

PA

PA

RU

D+

Eca

teri

na

AR

N+

UT

, 17

an

i{

coa

la d

e A

rte,

Cim

i[li

a

2017, august noi 3

E xist= sentimente care pot preface monotonia cenu[iului ]n cel mai colorat basm, care pot

preschimba triste\ea [i lini[tea ucig=toare ]ntr-o bucurie plin= de senin=tate. Un astfel de sentiment este [i dragostea. Dac= te joci cu iubirea, deza-m=girea te poate ]ncol\i, ]ns=, cu toate acestea, dragostea este cea mai dulce boal=.

Cine \i-a spus c= nu exist= ]n lume iubire ade-v=rat=, credincioas= [i etern=? S= i se taie minci-nosului limba!

Po\i iubi statornic [i devotat toat= via\a, numai dac= dragostea este ]ntre\inut=, dac= tr=ie[te ]n tine. numai cel ce iube[te nu ]mb=tr`ne[te nicio-dat= [i nu moare. Dac= dragostea tr=ie[te, ]nseam-n= c= nu e doar o mumie, o relicv=, ci o parte din sufletul nostru [i ]mpreun= cu el str=bate toate ]n-t`mpl=rile vie\ii.

Mihaela TALP+, 14 aniB=l=ne[ti, Nisporeni

CEA MAI DULCE BOAL+

CALEA SPRE FERICIREC e e oare fericirea?

Fericirea e un sentiment de nedescris, feeric. Ea apare atunci c`nd te a[tep\i cel mai pu\in. R=-sare de dup= un col\ magnific al vie\ii. Mul\i oa-meni [i-au pus aceast= ]ntrebare, dar nimeni nu a reu[it s= r=spund= p`n= la cap=t. E o ]ntrebare simpl=, dar destul de dificil de abordat. Eu voi ]n-cerca s= o fac, spun`nd tot ce se afl= ]n ad`ncul sufletului meu.

C`nd ai o zi pl=cut=, \i-ai dori s= nu se mai ter-mine. S= ajung= soarele str=lucitor la apusul ma-gic [i ca printr-o minune s= se ]ntoarc= ]napoi. Atunci c`nd gu[ti din cele mai frumoase momente, timpul \i se pare efemer.

Totu[i, fericirea nu apare din senin. noi trebuie s= ne-o cre=m singuri. Este necesar s= ne g=sim un hobby, o pasiune [i s= o dezvolt=m, p`n= ajun-gem la succes. Fiindc= spunea Charlote Chate-rine: Cu c`t ai mai multe pasiuni [i dorin\e, cu at`t ai mai multe c=i spre fericire.

Cristina CODA, 13 aniPuhoi, Ialoveni

FLO

RI

PEN

TRU

CA

SA

MA

RE

Irin

a D

OG

OTE

R, 1

8 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Cim

i[lia

4 noi, august 2017

cap ri cii le mu zei

RUPT+ DE MALCristina CODA, 13 ani

Puhoi, Ialoveni

SINGUR+TATEA

TEAMA DE SINE

T e-ai sim\it ]n zarea ta vreodat= un nor care ar vrea s= plou=, s= urle printre flori, s= scuture

un dor, o jale, s= ruleze durerea, s= tot ning= cu frunze de dor, s= fie un rece fulg ce vrea c=ldur=? E boala firii omului prins= ]n s`ngele din vene care st= s= otr=veasc= o inim=, un bo\ de ochi [i file din memorie. Singur=tatea, e ]nveli[ul sumbru cu care este tapetat interiorul inimii.

Retragerea ]n valea lacrimilor e calea sufletului dezr=d=cinat de lume, de rela\ii. }n pustiul arid de c=ldura altor suflete, devii singur un praf de nisip. Ceea de ce au nevoie aceste fire de nisip este sc=ldarea cu c`\iva stropi de z`mbete, ]nglodarea lor ]n m`inile care [tiu s= pre\uiasc=, s= iubeasc=.

Flutura\i ]n zborul celor mai sincere sentimente, al celor mai mari fericiri, vom putea noi, oamenii, s= ]nmugurim printre crengile [i spinii care stau s= apar=? ne [tim ca oameni, ca florile din c`mp, ca ramuri prim=v=ratice ]nmugurite sub soare, [i vine un soare sufl`nd puternic ce-a ars [i va arde, pierz`nd petale. E prea mult oare s= ]\i dore[ti un cer senin, unul pierdut ]n vise, s= ceri s= ]nflore[ti?

nu mai vreau s= v=d trec`nd prin zile aceia[i ochi mor\i de singur=tate, c= nu mai am ce s= citesc din amintiri, c= trecutul mi-a devenit prezent [i se vede oglindind acela[i viitor, c=ci sunt o frunz= c=zut=, prins= ]n zborul singur=t=\ii, a[tept`nd stropii de iubire s= m= plou=, o frunz= de lacrim=, o frunz= de dor.

Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul

P rivit= de departe, p=durea p=rea lini[tit=. Dar cu c`t m= apropiam mai mult de ea, un senti-

ment de team= puse st=p`nire pe mine. Chiar dac= ]mi era fric=, nu m= opream, doream s= aflu ce ]i ]n-sp=im`nta at`t de mult pe localnici, ce se afl=, de fapt, ]n aceast= p=dure. M= ]ndreptam cu pa[i mici spre ea, soarele hot=r] s= apun=. Mii de fiori ]mi cuprindeau sufletul, dar ]ncercam s= \in capul sus [i s= merg ]nainte. Ajuns= ]n inima p=durii... deo-dat=, tufi[urile ]ncepur= s= se mi[te, copacii s= danseze un vals. Urlete de lupi cuprindeau p=du-rea, v`ntul ]ncepu s= sufle cu putere. M= sim\eam urm=rit=, am ]nceput s= fug c`t m= \ineau picioa-rele. M= ]mpiedic de o piatr= [i cad.

Acel ceva puse st=p`nire pe mine, pa[ii se au-zeau din ce ]n ce mai tare. }mi str`ng picioarele la piept [i ]ncep s= pl`ng, acum ]mi dau seama ce gre[eal= am f=cut venind aici. M= sim\eam epui-zat=, ]nvins=, f=r= nici un strop de putere sau ap=-rare. Acel ceva era ]n spatele meu, ]ncep s= tremur [i s= pl`ng. nu mai vreau nimic, vreau acas=. }mi iau inima ]n piept, ]ntorc`ndu-m= brusc. Era... ni-meni, absolut nimeni, m= ridic [i ]ncep s= merg. Deodat=... m= opresc, nu se mai auzea nimic, doar lini[tea p=durii. o briz= rece ]mi ]nv=luie corpul, observ c= s-a ]nserat destul de mult, ]ncerc s= caut ie[irea.

V`ntul ]ncepu s= bat= din nou cu putere, tufi-[urile prinser= a se cl=tina [i copacii ][i continuar= valsul. Acel ceva din nou era pe urmele mele. }ncep s= alerg ]n toate p=r\ile c=ut`nd ie[ire. Dup= ce ies din p=dure, m= opresc [i m= g`ndesc: oare cine era acel ceva? De ce atunci c`nd am crezut c= nu exist=, nu a existat, iar atunci c`nd eram cu g`ndul c= e acolo, era de fa\=? oare totul e doar ]n mintea mea? oare totul este doar ]n mintea localnicilor?

Adelina PASCARU, 12 aniLuca[euca, Orhei

A dolescen\a e cea mai impresionant= perioad=, e timpul c`nd devenim mai sensibili [i lu=m

universul prea ]n serios. Fiind adolescen\i, avem parte de multe momente excep\ionale, de multe lu-cruri interesante, care ][i las= amprenta asupra noastr=. Suntem plini de energie, avem oceane de visuri pe care tindem cu insisten\= s= le transfor-m=m ]n realitate.

Adolescen\a este v`rsta pasiunilor: primele pri-viri pline de emo\ii, primii „fluturi ]n stomac”, primul s=rut. Toate aceste evenimente tr=ite ne schimb=. Dragostea adolescentin= este cea mai sincer=. E atunci c`nd iube[ti cu tot sufletul, pentru c= iube[ti, f=r= a c=uta motive.

Acum ]ncepem a descoperi cu adev=rat lumea [i pe noi ]n[ine. S= ne p=trundem de farmecul ado-lescen\ei [i s= r=m`nem ]n suflet tineri e cel mai mare noroc. Astfel vom continua s= vedem lumea ]n cu totul alte culori, culori mult mai impresionante.

Ruslana CABURGAN, 16 aniCioburciu, {tefan-Vod=

MIEZUL DE MIERE AL V~RSTELOR

52017, august noi

sarea g`ndirii

O mul se descoper= pe el ]nsu[i c`nd se m=soar= cu obstacolul.

Antoine de SAINT-EXUPéRy

nu urm=resc s= sar peste obstacole de doi metri: m= uit dup= obstacole sub jum=tate de metru, pes-te care pot p=[i.

Warren BUFFET

}ndoiala este principalul obstacol ]n utilizarea cu succes a afirma\iilor care ]\i pot schimba via\a.

Herbert HARRIS

Marele obstacol al vie\ii este a[teptarea, care depinde de m`ine.

SENECA

Ce ]ndeletnicire [i-ar mai g=si un om pe acest p=m`nt, dac= nu i-ar sta nimic ]n drum?

Herbert George WELLS

obstacolele nu m= pot strivi; fiecare obstacol produce o rezolvare riguroas=.

Leonardo DA VINCI

obstacolele ce-mpiedic= dorin\a, devin elanuri ce te-mping spre ]mplinire.

William SHAKESPEARE

Miracolele iau na[tere din greut=\i.Jean de la BRUyÈRE

Dac= g=se[ti un drum f=r= obstacole, probabil c= drumul acela nu duce nic=ieri.

J. F. KENNEDy

Fiecare perete este o u[=.R. W. EMERSON

Greut=\ile se ]nmul\esc c`nd ne apropiem de \int=.

J. W. GOETHE

Peste gard se sare ]n locul unde este cel mai jos.Th. FULLER

Care este diferen\a dintre obstacol [i oportuni-tate? Atitudinea noastr= fa\= de ele. Fiecare opor-tunitate are un obstacol [i fiecare obstacol ascunde o oportunitate.

James BAXTER

Bucur=-te de fiecare problem= nou= [i dificil= pe care \i-o aduce via\a ca fiind o oportunitate de a lupta [i de a c`[tiga experien\a [i o nou= putere.

L. H. MURLIN

MARELE OBSTACOL

abonament

D rag= prietene, nu uita s= prelunge[ti abonamentul pentru

urm=toarele 4 luni ale anului 2017. noi este o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii,

dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu noi, care nu te va tr=-da niciodat=.

noi este revista ca-re poate vorbi simplu despre lucruri compli-

cate. }n paginile revistei g=si\i: literatur= [i spiritu-alitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 4 luni este de 60 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

E ram ]n ospe\ie la bunica. }mpreun= am hot=r`t s= preg=tim ceva gustos. }ndeosebi, bunicii ]i

reu[e[te m=m=ligu\a cu friptur= tradi\ional=, dar de fiecare dat= eu o rog s=-mi coac= biscui\i cu mac. Se topesc ]n gur= de buni ce sunt!

Dup= ce am m`ncat gusto[eniile bunicii, ]mpre-un= cu Denis, v=rul meu, am ie[it la o plimbare ]n parcul de l`ng= cas=. Dar nu am uitat s= lu=m p`ine pentru huluba[i. Porumbeii ciuguleau f=r= team= firimiturile gustoase [i noi ]i admiram zgo-motos.

Dar ne-a atras aten\ia o veveri\= dintr-un fag de al=turi. Ea se mi[ca ]n ritmuri de hip-hop. Am uitat de porumbei [i am ]nceput s= dans=m [i noi. Apoi am izbucnit ]n hohote de r`s. P=ream stranii ]n mi[-c=rile noastre f=r= muzic=. Veveri\a ne-a observat [i s-a ascuns ]n desi[ul copacului. ne-am mai plim-bat prin parc, discut`nd despre cele v=zute [i ne-am ]ntors acas=. Aveam o foame de lup! Bunica bine-voitoare ne-a servit cu o zeam= gustoas=. i-am povestit cu lux de am=nunte despre impresiile noastre.

}ntr-adev=r, ziua a fost neobi[nuit=!Loredana PLATON, 10 ani

L. T. M. Kog=lniceanu, Chi[in=u

O ZI NEOBI{NUIT+

NOI — O PRIVIRE DIN COPIL+RIE SPRE VIITOR

noi, august 2017

cu ta re r`nd mu[ c=

6

Este mai u[or s= dezintegrezi un atom dec`t o prejudecat=.

Albert EINSTEIN

MUL|UMESC REVISTEI NOI

De c`nd desenele mele au ]n-ceput s= apar= ]n paginile

revistei noi, am devenit un alt om – am crescut, am devenit mai bun=, curajoas= [i mai ]ndr=z-nea\=. Datorit= acestei publica\ii am descoperit [i alte pasiuni, care m= definesc [i care ]ncep s=-mi plac= din ce ]n ce mai tare.

Vreau s= mul\umesc redac\iei revistei noi pentru apreciere [i pentru premiul acordat. Acesta m= va stimula s= muncesc [i mai mult pe viitor.

Cristina CODA, 13 aniPuhoi, Ialoveni

T o\i afirm= c= nu au nevoie de ajutorul cuiva ]n a ]nv=\a co-

dul bunelor maniere. To\i proce-deaz= automat, cum cred ei c= e mai bine. Unii ][i urmeaz= pro-priul drum, f=r= a observa ceea ce se petrece ]n jur, iar al\ii chiar ]nchid ochii inten\ionat. To\i ][i fi-xeaz= un scop [i ]l urmeaz=, dar nu v=d dezastrul pe care ]l las= ]n urm=.

S= fii at`t de insensibil [i indi-ferent!

Persoana ]n cauz= a[tepta lini[tit la aceea[i sta\ie unde a[-teptam [i eu. ini\ial nu i-am dat importan\=, avea un ghiozdan imens ]n spate, p=rea un oareca-re om cinstit. Dup= alte c`teva minute, ma[ina nr. 10 s-a oprit la sta\ie. F=r= s= a[tepte s= coboa-re pasagerii, individul a intrat chiar prin mijlocul u[ii, lovindu-i pe ceilal\i oameni. Am urcat [i m-am ]ndreptat spre bara de sus- \inere de l`ng= fereastr= ]n timp ce priveam indignat= la el. S-a foit ceva vreme, ]ndep=rt`nd ast-fel, cu ghiozdanul lui mare, toate persoanele din jurul lui. A trecut

b=tr`nul taxator, i-am ]ntins cei doi lei [i mi-a dat biletul. A pl=ti biletul e ceva ce ar trebui s= fac= parte din obi[nuin\a oric=rei per-soane care folose[te transportul public. A trecut taxatorul pe l`ng= individul cu ghiozdanul mare, ]ncerc`nd s= treac= de partea cealalt=, pentru a da bilet celor-lal\i pasageri. B=tr`nul nu a pu-tut s=-i repro[eze nimic, avea de lucru. A ]ncercat s= evite ]n conti-nuare privirea ur`t= a individului [i [i-a continuat treaba. nimeni nu a avut inten\ia de a-i lua ap=-rare taxatorului.

Mi-am dat seama c= societa-tea e ]mp=r\it= ]n c`teva catego-rii revolt=toare: persoane care sunt absolut indiferente [i m=r-ginite de anumi\i parametri; per-soane care inten\ionat las= urme ur`te acolo unde calc=; persoa-ne ur`te ]n suflet, p=tate de ne-gru; persoane care accept= ceea ce se petrece ]n jur [i nu fac nimic pentru a contribui la schimbarea societ=\ii care distruge persoa-na respectiv=; persoana care se las= ]njosit=; persoana supus=

[i pierdut=.Societatea

noastr= degra-deaz= treptat [i noi nu tre-buie s= fim in-diferen\i fa\= de acest lucru. nu trebuie s= judec=m, ci s= ac\ion=m. S= fim mai aten\i [i s= ac\ion=m cum se cuvi-ne atunci c`nd avem a face cu situa\ii ne-pl=cute ]n pu-

STOP DEGRAD+RII

ISPIT+Andrea BUNU, cl. a XI-a

L. T. Gh. Asachi, Chi[in=u

blic. De asemenea, nu ar fi r=u dac= am fi mai responsabili fa\= de faptele noastre. nu suntem li-beri s= facem ce dorim pentru c= libertatea este responsabilitate. Dac= unii oameni nu-[i asum= responsabilitatea, o face altcine-va pentru ei. Astfel, oamenii de-vin sclavi. nimeni nu dore[te s= fie sclav [i mai mult dec`t at`t, nimeni nu dore[te s= fac= parte dintr-o societate plin= de sclavi, de aceea trebuie s= stop=m de-gradarea. Acum!

Mihaela-Maximela TONUBardar, Ialoveni

2017, august noi 7

noi [i voi

1. Praful din casa ta ]\i d= b=t=i de cap?

2. C`t de des [tergi praful de pe masa ta de lucru?

3. {tergi praful doar atunci c`nd ]l observi sau ]ntr-o zi anumit= a s=pt=m`nii?

4. Cuno[ti cum se [terge corect praful?

5. {tii din ce este com-pus praful?

6. Ai privit vreodat= particule de praf sub microscop?

7. Cum crezi, praful din locuin\e poate d=-una s=n=t=\ii noas-tre?

8. Cuno[ti pe cineva care are alergie la praf? Cum se mani-fest= aceasta?

9. Cuno[ti ce este pra-ful de spum=, pra-ful de pu[c=, praful de copt, lapte praf, praf de bronz, praf de m=tase?

10. Ce ]nseamn= a face (pe cineva sau ceva) praf [i pulbere? Dar a arunca colb ]n ochi? Propune alte exemple.

CHESTIO NAR

POLITE|EA REGILOR P unctualitatea, verig= important= a etichetei, este o calitate – dovada de

respect pe care o ar=t=m celor din jur. Timpul este cea mai de pre\ avere a unui om, iat= de ce punctualitatea trebuie s= fie un obicei cultivat de timpu-riu. Chestionarul din nr. 5, 2017, intitulat Certa\i cu ceasul, v-a pus ]n situa\ia de a v= analiza la acest capitol, iar noi v-am admirat pentru c= reu[i\i s= v= organiza\i timpul, propun`ndu-v= s= ajunge\i ]ntotdeauna mai repede, ]n loc s= ajunge\i la timp. Poftim r=va[ele, prietene cu ceasul, care ajung la timp pe adresa redac\iei din orice col\ al \=rii!

ALERGIE LA PRAF

2. }nt`rzii foarte rar la ore, dar, din p=-cate, mi s-a ]nt`mplat odat= acest lu-cru o s=pt=m`n= la r`nd, fiindc= ]l du-ceam pe fratele meu la gr=dini\=.3. Atunci c`nd mi se ]nt`mpl= s= ajung cu ]nt`rziere la [coal=, m= simt prost ]n fa\a profesorilor [i a colegilor mei.

Anastasia BLINDU, cl. a VI-aClocu[na, Ocni\a

4. Atunci c`nd nu reu[esc s= ajung la timp, ]ncerc neap=rat s=-l anun\ cu scu-zele de rigoare pe cel care m= a[-teapt=. De[i, trebuie s= recunoa[tem, ast=zi ne putem baza [i pe tehnica mo-dern= pentru a ne organiza mai bine: toate telefoanele au cel pu\in func\ia de reamintire, calendare, agende... 8. Am observat c= cei care ajung t`rziu la ore ]nt`rzie [i la alte activit=\i. Tre-buie s= fim punctuali pentru a evita haosul cotidian.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

1. nu ]mi place s= ]nt`rzii fie chiar [i cu c`teva secunde.5. Am colegi care ]nt`rzie regulat, mo-tivul principal fiind ori c= nu a sunat de[tept=torul, ori c= nu a fost trezit la timp. 6. Profesorii no[tri le permit celor certa\i cu ceasul s= ia loc ]n banc= doar ]n cazul ]n care cunosc tema pentru acas=.7. }n clasa mea sunt mul\i elevi care nu au ]nt`rziat niciodat= la lec\ii, la fel [i eu m= ]nscriu ]n aceast= list=. 9. Persoanele nepunctuale, ]n primul r`nd, nu se respect= pe sine, apoi pe ceilal\i.

Emilia CIOCANU, cl. a VIII-aCostuleni, Ungheni

9. C`nd am programat= o ]nt`lnire cu cineva [i acesta vine cu ]nt`rziere, ]mi

pare r=u c= am pierdut timpul.11. }n unele \=ri, cei care ajung cu ]n-t`rziere la ore ]nha\= amenzi ustur=-toare.

Vlada TUDOSAN, cl. a VI-aClocu[na, Ocni\a

1. Sincer, anul acesta de studii am atins un record propriu – nu am ]nt`rziat niciodat= la [coal=.12. Timpul este cel care ne cronome-treaz= vie\ile, iar punctualitatea este ]n-tr-adev=r un ho\ care fur= din timp.

Diana GABOR, cl. a VIII-aIez=renii Vechi, S`ngerei

6. De regul=, profesorii le permit acce-sul la lec\ii elevilor nepunctuali, ]ns= dup= ore neap=rat ]i sun= pe p=rin\ii acestora pentru a-i informa.7. Chiar eu sunt persoana care nu a ]n-t`rziat niciodat= la ore.10. Cred c= punctualitatea poate fi ]nv=\at= dac= ]\i propui acest lucru [i dac= ]ncerci s= fii un om manierat.

Andreea GOREACII, cl. a VIII-aClocu[na, Ocni\a

7. De la bunicul meu auzeam la tot pasul c= cel care ]nt`rzie nu e om de omenie. Peste ani ]n\eleg mai bine sen-sul acestor vorbe. 11. }n culturile occidentale, adesea este permis= o ]nt`rziere de 10-15 minute. noi îi spunem „sfertul academic”. }n culturile asiatice, cu prec=dere ]n cea japonez=, nu exist= nici o ]ng=duire, ]nt`rzierea fiind considerat= drept ofens=.12. Afirma\ia lui oscar Wilde vine s= ne conving= c= a fi punctual ]nseamn= a fi cu ochii pe ceasornic, a fi respon-sabil de timpul t=u [i al celorlal\i.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

noi, august 20178

poezie

„... Prive[te, ascult= [i taci”}n timp ce-alegi din vorba celor mul\iCuv`ntul Unic, ziditor de temple – }nva\=-te s= taci. {i s= ascul\i.}nva\= s= ascul\i. {i s= contempli.C`nd Domnul ]\i sur`de din aguzi}nva\= s= te rogi. Dar [i s= crezi.}nva\= s= ascul\i. Dar [i s-auzi.}nva\= s= prive[ti. Dar [i s= vezi.}nva\= s= fii bun. {i s= nu ui\i:S= fii frumos [i t`n=r – tot se-nva\=.}nva\= s= fii tare de la mun\i {i de la arbori – s= \ii Ceru-n bra\=.

}n vreme, ca-ntr-un r`u, c`nd te scufunzi {i poeziile te-aleg pe tine}nva\= s= te-ntrebi. {i s=-\i r=spunzi. {i-n r=u ]nva\= s= g=se[ti vreun bine.

}nva\= s= ]nvingi. {i-nva\=-te s= pierzi.S-auzi t=cerea. {i s= vezi idei.Te bucur= c`t codrii mai sunt verzi, C`t timp om=tul nu s-a pus pe ei.Alege vorba moart= de cea vie {i-ai s= descoperi c=, -n fatala joac=,Se poate s= c`[tigi o b=t=lie {i f=r= s= sco\i sabia din teac=.

Mereu ]nva\=. Fii elev la toate.Cresc`nd ]n piatr= sus, de la arbustS=-nve\i c= nu exist= nu se poate!C`t via\a fierbe-n muguri, ca un must.

Curge rugina din luna cea nou=:suntem ca un c`mp ]nsetat peste carecontinu= cu gloan\e s= plou=noi a[tept`nd c= vor ie[i – colte [i floare.

Cum p=[im pe ace[ti bulg=ri sterpo[isim\im, ]n lumina care ne scald=,comorile-]ngropate sub ei de str=mo[ipe sub pa[i umbl`nd ca o c`rti\= cald=.

Pe sub r=stigniri cu urme de s`nge-nchegat pe eleadun cu s`rg dintre pietre caiele...Pe care cruce-ai fost prins ]n caiele de fier?De pe care din ele te-ai ridicat, Doamne, la cer?norii sunt to\i o scam= [i mun\ii sunt scunzi.Doamne, strig, Doamne!, de ce nu-mi r=spunzi? Bate v`nt [i zg`l\`ie din r=d=cini r=stignirile, amestec`nd visele mele cu amintirile.... nu mai g=sesc nici o caia pe piatra cea calm=,ultima e cea b=tut= la mine în palm=...

PRICEASN+ COMORI

POTICNIRI

Nicolae DABIJA

BUCUROS ESTE SUFLETUL MEU, CA O BISERIC+ }N CARE A INTRAT DUMNEZEU

S-a n=scut la 15 iulie 1948 ]n comuna Codreni, raionul Cimi[lia.Fiind elev, debutez= ]n revista NOI (Sc`nteia Leninist=). Volumul de debut

Ochiul al treilea (1975) devine unul emblematic pentru genera\ia [aptezecist=, pe care critica literar= a numit-o Genera\ia Ochiului al Treilea.

Alte volume de poeme: Ap= ne]nceput= (1980), Zugravul anonim (l985), Arip= sub c=ma[= (1989), Dreptul la eroare (1993), Lacrima care vede (1994), Fotograful de fulgere (1998, ]n prestigioasa serie bucure[tean= „Biblioteca pentru to\i”), Doruri interzise (2003), Maraton printre gloan\e (2008), Poeme pentru totdeauna (edi\ie critic=, 2011), Nu v= ]ndr=gosti\i prim=vara. Nuvele (2013), Reparatorul de vise (2016), Te blestem s= te ]ndr=goste[ti de mine (2017) [. a.

Romanul s=u Tema pentru acas=, tradus ]n mai multe limbi, a cunoscut opt edi\ii cu un tiraj total de 60 000 de exemplare [i e considerat, conform unui sondaj, cea mai citit= carte ]n ultimii cincizeci de ani ]n spa\iul de la est de Prut.

E laureat al Premiului Na\ional al Republicii Moldova (1988, 2011), al Premiului Mihai Emi-nescu al Academiei Rom`ne (1995), al Marelui Premiu Sf`ntul Gheorghe al Festivalului Interna- \ional de Poezie de la Uzdin (Serbia) (2006), al Marelui Premiu al Festivalului Interna\ional de Poezie de la Trieste (Italia) (2014), al Premiului Giacomo Leopardi al Centrului Mondial al Poe-ziei (Recanati, Italia, 2015), al Premiului Interna\ional de Poezie Umberto Mastroiani (Fantana i Liri, Italia, 2015), al Premiului Sceptrul Poeziei, acordat de Uniunea Scriitorilor din Macedonia „pentru cel mai important scriitor din str=in=tate” (Skopje, 2015), al Marelui Premiu Dulce Maria Loynaz al Festivalului Interna\ional de Poezie de la Havana (Cuba, 2017) [. a.

2017, august noi 9

Stele se sparg. Ceri[ti. Cire[ amar.Livada sc`nteind ca un altar.{i-o lun= uria[=. C`t un lan.Alunec= cu ploaia: prin burlan.

Un fo[net de aripi. Sus. }n t=rii.Ascul\i: desubt izvoarele sunt vii.

C`mpie. V`nt. orzoaice. Unduire.Fortifica\ii d=r`mate de-o privire.

Aceast= \ar= nu mai are cer. Doar nori.}ntre cuvinte te ascunzi. S= mori.

}ntre cuvinte te retragi. S=-nvii. {i s= te la[i rostit de vestitori [i de copii.

Peste veacuri care vor trececa cea\a, ca norul – numele lui p=gânîl va purta tot poporul;acesta va tr=i retrasîn câte-un murmur de cânt;cuvintele lui, cele multe,fi-vor un singur cuvânt.

nu [tiam c= dou= cuvinte(„te iubesc!”)îl pot face pe om s= zboare.oameni r=imi-au retezat aripiledin um=rca s= uit ce este zborul.iar eu zbor[i cu aripile t=iate,ca s= dovedesc lumiic= zborulnu depinde de aripi.

Bucuros este sufletul meu,Ca o biseric= ]n care a intrat Dumnezeu:V`zdoagele au ]nflorit brusc ]n icoane{i-au înmugurit podele [i obloane

{i u[ile, care se deschid, a }nviere,Mai ]nainte de a le apuca de m`nere.

Privirile mele ]ndr=gostiteDe lanuri, de p=duri, de ape, de r=chite,Te caut= [i te g=sesc ]n toate:}n lujere [i fulgere,}n arbori [i cioate…

}nv=luit ]s, ca de-o respirare, de aburul minunii,}n care m= topesc [i cu care m= confrunt.M= caut printre cuvintele rug=ciunii:S= v=d dac= mai sunt.Frazele stânjenite ]mi ]nfloresc pe buze,Vie mi-i n=dejdea:Ca focul sub spuze…

Bucuros e sufletul meu:Ca o biseric= ]n care a intrat Dumnezeu.

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

CIRE{ AMAR

BARBARI

DOU+ CUVINTE

N+D+JDUIRI

C`nd ard p=durile la Zlo\i[i n-are cine s= le sting=,[i Raiu-i cercetat de ho\i,icoanele ]ncep s= pl`ng=.C`nd p=s=ri poart= ceru-n ciocspre a-l feri de m`l [i ape,simt, cum p`raiele iau foc,c=-Apocalipsa e aproape.

C`nd fulgere cad ]n amvoane [i nou-n=scu\i ][i strig= ta\ii,iisus se smulge din piroaneca s= ajute sinistra\ii.

SINISTRA|II

10 noi, august 2017

pa uz= de g`ndi re

NE SALVEAZ+ CON{TIIN|AP =catele [i gre[elile noastre sunt f=r= num=r. Mai grea povar=

dec`t nerecunoa[terea lor nu exist= pentru un om. Deseori, ne este ru[ine sau, din alte motive, ne e greu s= m=rturisim ceea ce am f=cut. Or, ne vine ]n ajutor salvatorul nostru, con[tiin\a, care ne treze[te [i ne elibereaz= de orice g`nd sau fapt= gre[it= nerecunoscute la timpul lor, ]mping`ndu-ne, ]ntr-un fel anume, s= spunem adev=rul celui c=ruia i-am gre[it. De altfel, P=rintele Dumitru St=niloae afirm=: Poc=in\a ca [i cererea iert=rii [i milos-tivirea trebuie s= fie ne]ncetate. Care sunt acele gre[eli pe care nu le-au recunoscut la timp [i c`t de greu le-a fost s= o fac=, ne spun elevii din clasa a VIII-a de la Gimnaziul P. Zadnipru, Sauca, Ocni\a.

Evelin G+IN+: Am f=cut gre-[eli pe care ulterior le-am m=r-turisit, deoarece ]mi era greu pe suflet. Parc= aveam o povar=. Cea mai grav= gre[eal= a fost atunci c`nd am spart un geam de la [coal=. La ]nceput nu am vrut s= recunosc, dar mi-am dat seama c= vor suferi to\i colegii din cauza mea, de aceea am mers [i am spus tot adev=rul. Dup= aceea m-am sim\it liber.

Ilaria BACAL: Am spart vaza cea mai frumoas= a mamei. Cum s=-i spun acest lucru, m-am g`n-dit ini\ial. nu am spus nim=nui [i m= pref=ceam c= nu cunosc ni-mic despre cele ]nt`mplate. }ns= c`nd am v=zut c= lucrurile se ]n-r=ut=\esc [i mama ]ncepe s= fie din ce ]n ce mai furioas=, am

hot=r`t s=-i spun totul a[a cum s-a ]nt`mplat.

Felicia SORBALO: Eram la una dintre lec\ii, iar la un mo-ment dat a ]nceput s= sune tele-fonul meu. Una dintre colege a luat asupra ei vina. A fost cer-tat=, iar eu nu am mai rezistat, am ie[it din banc= [i am dat c=r\i-le pe fa\=. i-am mul\umit c= a avut curajul s= m= apere.

Nicoleta SORBALO: Am min- \it o persoan= ]ntr-un mod foarte dur. nu am spus din start ade-v=rul, deoarece ]mi era fric= [i eram sigur= c= o va r=ni foarte mult. Despre ce e vorba r=m`ne doar ]ntre noi dou=.

Mihail GURDUZA: Am rupt geanta unei colege, dar ]mi era

fric= s= recunosc, pentru c= [tiam ce m= a[teapt=.

Ruslana {ARM: Am luat ni[te cire[e dintr-o gr=din= str=in=. nu am vrut s= spun nimic despre aceasta, pentru c= ]i sup=ram pe p=rin\i, dar p`n= la urm= [tiam c= st=p`nul cire[ului le va spune adev=rul [i am decis s=-mi recu-nosc fapta.

Mihaela MIRON: Mi-am tr=-dat cea mai bun= prieten=, spu-n`nd parola de la mesajele ei. Scuzele au fost zadarnice. }ns= am ]nv=\at c= trebuie s= fiu fi-del= celor dragi.

Pentru NOI – Olesea COSOISauca, Ocni\a

AMINTIRI CU GUST DE PLOAIEC `nd e frig sau vreme posomor`t=, ne ascundem ]ntr-un col\i[or

mai departe de timpul ur`t de afar=, evit`nd contactul cu el. }ns= trebuie s= vedem [i partea plin= a paharului, s= ne aducem aminte momente din via\a noastr= care ne-au marcat [i ne-au f=cut ferici\i. Elevii de la Liceul Teoretic V. Anestiade din S=r=tenii Vechi, Telene[ti, au profitat de orice clip= din via\=, chiar pe timp posomor`t, [i ne-au ]mp=rt=[it amintirile lor memorabile [i pl=cute.

Natalia ROTARI: }ntr-o zi plo-ioas= de var=, ]mpreun= cu ve-ri[oara mea ne uitam pe geam cum cad pic=turile str=vezii. ne cople[ea triste\ea c= plou=, dar mi-a venit o idee s= ie[im afar= [i s= ne distr=m ]n ploaie. Astfel, acea zi s-a transformat ]n una dintre cele mai frumoase din via-\a noastr=.

Diana VETRIL+: Afar= era un timp posomor`t, ]ns= acea zi am petrecut-o ]mpreun= cu familia. A fost o zi ]n care chiar m-am sim- \it bine [i iubit= de p=rin\i.

Eugenia VEZETIU: Era ger, totu[i, noi, copiii, am ie[it afar= [i

ne-am dat pe derdelu[. A fost o zi nemaipomenit=.

Tudor CIRE{: C`nd se dezl=n- \uise o furtun=, am auzit cel mai amuzant banc. Cic= un om aler-ga dup= autobuz [i o doamn= ]i zice c= nu mai are rost s= fug= dup= el, c=ci ]l r`de lumea. Atunci omul ]i zise: cum s= nu fug= dac= el este [oferul.

Dan CIOBANU: De diminea\= am plecat la pescuit. }ntre timp s-a l=sat o cea\= dens=. }ns= cu undi\a ]n m`n= [i cu g=leata pentru pe[te l`ng= mine vedeam cum cea\a ]ncetul cu ]ncetul dis-p=rea.

Maxim T+V+LUC: Pe timp de iarn=, am avut o ]nt`mplare nu prea pl=cut=, dar norocoas=, c`nd am c=zut cu sania ]n r`u. Ghea\a era tare [i nu am p=\it nimic.

Nadejda RUSU: Ploua [i tuna, dar eu, ]mpreun= cu prietenii, alergam prin [uvoiul de ap=. Du-p= ploaie pe cer a ap=rut curcu-beul.

Felicia MORARU: Afar= plo-ua ca din g=leat=, ]ns= a fost o zi at`t de frumoas=, deoarece era secet= [i p=m`ntul uscat de mult a[tepta o ploaie bun=.

Pentru NOI – Cristina VIZITIUS=r=tenii Vechi, Telene[ti

2017, iunie noi 11

}NVA|+ DE LA MINE!S e spune c= nu exist= om care s= nu aib= talentul s=u propriu,

care s= nu fie bun la ceva. Talentul se vede ]n ceea ce reu[e[ti s= faci bine, f=r= efort, lucr`nd cu u[urin\=, cu entuziasm, cu pa-siune. Se recunoa[te ]n ceea ce ai ajuns s= cuno[ti ]n profunzime, datorit= curiozit=\ii [i pasiunii cu care ai cercetat ]n mod constant un anumit domeniu. Dar este bine s= facem [i c`te ceva ]n folosul celorlal\i oameni sau m=car s=-i ghid=m ]n anumite lucruri pe care [i-ar dori s= le ]nve\e de la noi. Ce pot face foarte bine [i i-ar putea ]nv=\a [i pe al\ii ne spun un grup de elevi de la Gimnaziul C. Ne-gruzzi din T`rnova, Dondu[eni.

Tatiana SIDOROV, 14 ani: Le-a[ putea ]nv=\a pe surorile [i pe prietenele mele s= coase ]n cruciuli\=. Acest lucru ]mi reu[e[te cel mai bine, este calmarea mea.

Lia SAMBORSCHI, 13 ani: }mi place s= scriu versuri. i-a[ ]ndem-na s= practice aceast= activitate pe to\i cei care au observat la ei acest talent [i care au o viziune mai subtil= asupra lucrurilor.

Marina TCACI, 14 ani: Pasiu-nea mea este s= tricotez ciorapi. Cu mare drag a[ ]mp=rt=[i anu-

mite secrete celor care ar vrea s= deprind= acest me[te[ug.

Anastasia PREPELI|+, 13 ani: A[ vrea s=-mi ]nv=\ sora mai mi-c= s= fac= cosi\e, dar [i diferite coafuri. Mie aceasta ]mi reu[e[te.

Andreea PRICOP, 12 ani: Cel mai bine [tiu s= dansez. A[ dori

foarte mult s=-i ]nv=\ s= danseze pe prietenii mei, deoarece dan-sul este ceva miraculos. i-a[ ]n-v=\a dansurile pe care le-am ]n-su[it ]n cei [apte ani de activitate ]n ansamblul din localitate, pen-tru a se perpetua din genera\ie ]n genera\ie.

Silvia CURARARI, 13 ani: Eu [tiu cel mai bine s= ]ncurajez pe al\ii atunci c`nd sunt dezam=gi\i. {i foarte mult vreau s=-i ]nv=\ [i pe al\ii s= procedeze la fel. omul c`nd este trist sau descurajat ]n

nici un caz nu trebuie l=sat de unul singur.

Nicoleta LISNIC, 12 ani: De-senez foarte bine, iau note maxi-me la arta plastic=. A[ putea da un sfat oricui. Atunci c`nd dese-nez ]mi pun toat= dragostea [i atitudinea mea ]n culori, ]n pen-

sul= [i ]n compozi\ia pe care o elaborez.

Andrei V+ZD+U|AN, 14 ani: Eu compun versuri [i i-a[ ]ndem-na [i pe al\ii s= o fac=, deoarece este o activitate care ]\i ]mbog=- \e[te mult imagina\ia [i te face s= devii mai creativ.

Valeria OLOI, 14 ani: }mi pla-ce s= citesc [i le-a[ sugera c`te ceva celor interesa\i. Lectura este prima dintre toate ocupa\iile. Ea te face s= suferi ]mpreun= cu eroii c=r\ilor, te ajut= s= g`n-

de[ti pozitiv [i s=-\i antrenezi logica.

Vitalie TATARI, 14 ani: Desenul este o art= deosebit=. }n acest domeniu a[ putea da sfaturi ce-lor mai pu\in cunos-c=tori.

Suzana CECAN, 14 ani: Eu practic sportul [i i-a[ ]n-demna [i pe al\ii s-o fac=, pentru c= este folositor pentru s=-n=tate.

C=t=lina CAZA-CU, 14 ani: Eu pot s= ]nv=\ rapid [i foarte u[or. Persoa-nelor care nu pot

memoriza rapid pot s= le dau c`teva sfaturi. De exemplu, s= ci-teasc= ]n timpul liber, s= comuni-ce mai mult [i s= practice [ahul, dar [i alte jocuri de logic=.

Pentru NOI – Ana CEAP+T`rnova, Dondu[eni

CANICUL+Mircea ANDREI

noi, august 201712

Continuare ]n pag. 21

proz=tenta\ia eseului

ACUMP loaie. «Apar\inem unor lumi diferite». Minciuni

pentru binele altcuiva.Zici c= nu mai au =[tia despre ce s= scrie, s=

c`nte sau s= vorbeasc=.Pe ecrane, pe toate canalele, doar suferin\=,

dram= [i ap= picurat= ]n ochii actorilor. Filme vechi. Ce prostie.

o linie aurie, dus= cu pensula pe h`rtia alb=. Miros cunoscut de acrilice. o linie – at`t. V`rful moale tremur= deasupra viitorului portret. nu mai [tiam la ce sperasem.

Vopsisem ]ntr-o doar= jum=tatea de jos cu ver-de. }mi pl=cea cum ]i str=lucea rochia ]n b=taia soarelui. nici nu avusesem grij= la galbenul de mai devreme, care se prelinsese peste verde p`n= jos. Culoarea picur= pe ]ncheietur=, care sc`r\`i zgomotos. Trebuia uns=. nu c= a[ fi avut bani de a[a ceva. M= dep=rtasem de p`nz=. Eram... uzat.

Sticla de plastic, murdar= de timp, mai avea ulei de dou= degete. Dou= pic=turi, nu mai mult. Prin geam abia dac= se vedea ceva – cea\=, boal=, ni-mic. V`ntul \ipa prin g=uri ]n peretele de lemn. nu m= deranja. Apa, ]n schimb, da.

nu mai aveam pleoape ca s= le ]nchid. M= pr=bu[isem greoi pe un scaun [i-mi l=sasem ca-pul pe speteaza lui. Degetele atingeau podeaua. Tavanul cobora, strivindu-m=. Sim\eam cum uleiul p=trundea ]ntre sp=rturile metalului, ]nviindu-l. Aveam nevoie de m`n= ca s= pictez. Restul corpu-lui nu m= deranja. Acum nu.

nu mai [tiam cine eram. Cioburi de amintiri, re-flexe, obi[nuin\e – toate erau departe. Care era sensul vie\ii nesf`r[ite dac= rugineai?

Fusesem brunet, pe asta o [tiam sigur. obi[nu-iam s= [terg cu piciorul dac= v=rsam ceva pe par-chet. Pictam. Am pictat mereu. Sute, mii de p`nze. C=utam ferestre spre lumile ideale. nu mi se des-chideau mereu. Sp=rgeam geamurile, r=nindu-mi corpul [i sufletul. Acum nu mai aveam nici unul.

obi[nuiam s= pierd timpul. Prin vene se scur-geau secundele, transform`nd pielea ]n titan, iar inima – ]n plumb. nu mai aveam n=ri ca s= res-pir.

{tiam c= exista. Sau existase c`ndva. nu-i mai [tiam numele. Era blond= [i avea rochie verde. Mai mult nu puteam s=-mi aduc aminte, dar, de fiecare dat= c`nd ]ncercam s= readuc trecutul, o g=seam acolo.

Irina BINDERBra[ov

ZVONURI...C red c= aveam vreo [apte-

opt ani[ori, c]nd am aflat c= o feti\= din vecini a furat o juc=rie de la o alt= feti\=. Pe strada mea to\i copiii vorbeau despre asta, iar acea feti\= nu mai ie[ea s= se joace cu noi, ru[inat= proba-bil de ceea ce f=cuse.

Tata m-a ]ntrebat de ce nu m= joc cu ea, fiindc= acea feti\= venea, de obicei, ]n fiecare zi la mine.

— Pentru c= e o hoa\=! – i-am spus lui tata.— De unde ai [ti asta?— Mi-au spus copiii de pe strad=.— {i e[ti sigur= c= e adev=rat?— nu [tiu...— {i atunci de ce repe\i ce au spus al\ii? Dac=

nu e adev=rat?}n ziua aceea tata mi-a dat o lec\ie important=

pentru via\=. M-a ]nv=\at s= nu cred tot ceea ce spun al\ii despre oameni [i mai ales s= nu spun mai departe r=ut=\i pe care unii le r=sp`ndesc. Prin felul plin de ]n\elepciune cu care mi-a explicat lucrurile, m-a f=cut s= m= simt ru[inat= pentru c= am dus vorba [i pentru c= am acuzat f=r= s= [tiu adev=rul.

Dup= c`teva zile, am aflat c= feti\a respectiv= nu furase juc=ria, ci o primise de la feti\a care a acuzat-o c= i-o furase. Aceasta i-o d=ruise, dar c`nd mama ei a ]ntrebat-o unde este juc=ria, s-a temut s= spun= c= a d=ruit-o [i a min\it, arunc`nd vina pe feti\a care a trebuit s= suporte ru[inea fa\= de copiii de pe strad=.

Mereu auzim zvonuri despre oameni, dar nu ar trebui s= credem tot ce se spune, mai ales c= aceia care r=sp`ndesc r=ut=\i nu sunt deloc bine inten- \iona\i. {i, chiar dac= acel zvon este real, nu ar trebui s= ]l r=sp`ndim. Este nedemn de un suflet bun s= ]njoseasc= oameni [i s= se bucure de ru[inea lor, indiferent care ar fi gre[elile lor. }n ast-fel de situa\ii t=cerea este o virtute...

2017, august noi 13

L a c`teva case distan\= de casa ]n care am co-pil=rit locuia un b=ie\el care se numea {te-

f=ni\=. Familia lui era foarte s=rac= [i de aceea el se diferen\ia vizibil de ceilal\i copii de pe strad=, pentru c= avea h=inu\e pu\ine, vechi [i foarte dete-riorate, iar copiii ]l respingeau din cauza asta. El ]ncerca s= se apropie de grupul de copii care se jucau ]mpreun=, dar ace[tia ]l refuzau. nu era in-vitat niciodat= la zilele de na[tere pentru c= nu ][i permitea s= aduc= daruri [i strica imaginea gru-

pului. Atitudinea celorlal\i copii m-a influen\at [i pe mine, desigur. Cu toate acestea ]mi pl=cea s= m= joc cu {tef=ni\= [i ]l chemam adeseori la mine ]n curte ca s= ne juc=m ]m-preun=. Dar evi-tam s= ies cu el pe strad= [i la plim-bare, [tiind c= voi fi judecat= de cei-lal\i copii.

Tata a observat c= eu ]l \ineam pe {tef=ni\= ascuns [i ]ntr-o zi m-a ]n-trebat de ce fac asta. i-am spus c= nu vreau s= [tie copiii de pe strad= c= el este priete-nul meu, pentru c=

m= vor respinge [i pe mine.— Dar ceilal\i copii de ce nu ]l plac pe {tef=ni\=?,

m-a ]ntrebat tata.— Pentru c= e cam murdar [i nu are haine...Atunci tata mi-a spus c= vrea s= facem un joc.

{i, st`nd am`ndoi pe treptele casei, m-a rugat s= ]nchid ochii ca s= povestim.

— ia zi-mi, dac= te g`nde[ti acum la {tef=ni\=, ce vezi? Cum e el?

— P=i, h=inu\ele lui sunt cam vechi [i uneori e murdar [i are papucii rup\i...

— Dar cum se poart= cu tine? E bun? E r=u?

CU OCHII }NCHI{I}mi amintesc c= i-am spus c= e cuminte, c= e

bun, c= m= face s= r`d, c= vorbe[te frumos [i c= are mult= grij= de juc=riile mele. C= nu cere nimic [i c= dac= are ceva bun ]mi d= [i mie mereu.

— Acum vreau s= te g`nde[ti la alt copil, orica-re vrei tu.

{i m-am g`ndit la cea mai bun= prieten= a mea de atunci, o feti\= frumoas= dintr-o familie cu po-sibilit=\i.

— Cum o vezi?— Se ]mbrac= mereu frumos, are juc=rii fru-

moase...— Cum se poart= cu tine [i cu ceilal\i copii?

Vorbe[te frumos?Am realizat atunci c= acea feti\= era r=ut=cioas=,

c= era egoist= [i nu ]mp=r\ea juc=riile [i dulciurile ei.— Vezi diferen\a?, m-a ]ntrebat tata. oamenii

nu trebuie ale[i dup= cum au hainele. Ar trebui s= ]i alegem cu ochii ]nchi[i, s= nu le vedem frumuse- \ea [i nici lucrurile. {i nu trebuie s= alegem oame-nii dup= cum ]i aleg al\ii. nu trebuie s= te ru[inezi cu un prieten doar pentru c= e diferit.

Pentru mine aceea a fost o lec\ie important= de via\=. }mi amintesc c= mi-a fost greu s=-i ]nfrunt pe ceilal\i copii, care, atunci c`nd le-am spus c= vreau s= ]l primeasc= [i pe {tef=ni\= ]n grupul nostru au fost reticen\i. Poate c= atunci a fost pentru prima oar= ]n via\a mea c`nd m-am impus ]n fa\a unui grup [i am spus c= dac= nu m= accept= cu priete-nul meu, voi renun\a la ei.

Am ]nv=\at s= aleg oamenii cu ochii ]nchi[i. Cu inima. {i nu am dat gre[ niciodat=. nu m-am ru-[inat niciodat= cu prietenii mei diferi\i, fie c= sunt s=raci, fie c= sunt bolnavi, fie c= au alte defecte pentru care societatea ]i respinge.

Fiecare om are ceva frumos de oferit. {i nu exa-gerez deloc c`nd spun c= cele mai pe\ioase daruri au fost darurile de suflet, primite de la oameni care aveau foarte pu\in din punct de vedere material...

Cel mai s=rac om ]\i poate ]mbog=\i sufletul [i ]\i poate oferi foarte mult= iubire.

Poate c= uneori ar trebui s= ]nchidem ochii ca s= vedem oamenii a[a cum sunt cu adev=rat... S= nu ne l=s=m p=c=li\i de false valori [i nici influen-\a\i de valorile [i percep\iile celorlal\i.

Cu ochii ]nchi[i sau deschi[i ]mi v=d prietenii minuna\i [i sunt m`ndr= de ei!

Tata m-a ]ntrebat de ce nu m= joc cu ea...

Aurel GU|U

noi, august 201714

nimic altceva

C~ND LUTUL }NCEPE S+ PRIND+ VIA|+

S -a n=scut pe 16 mai 1972 ]n satul Ustia,

raionul Dub=sari. A stu-diat la Colegiul de Mu-zic= {t. Neaga din Chi[i-n=u (1987-1991). Din 1993 este membru al Uniunii Me[terilor Populari din Republica Moldova. Parti-cipant [i c`[tig=tor al unor expozi\ii na\ionale [i interna\ionale: Teza-ur (1992); Festival Lyon, Fran\a (1998); Cerami-ca popular= la sf`r[it de mileniu – catalogul ola-rilor rom`ni (1998); Sfin-tele s=rb=tori, UNESCO, Chi[in=u (2000); Festi-valul Interna\ional As-tra-Sibiu (2002); Cucu-teni-5000 (1994-2002); Ceramica e... istituto grafico editoriale italiano (2003); Biennale internazionale del Fischietto in terracotta, Italia (2009, 2011); Festivalul Interna- \ional de Ceramic=, Rusia (2009); Festivalul In-terna\ional Skopin, Rusia (2002, 2010); Gorjfest – Festival Interna\ional al Artelor Vizuale (2011); Copacul dragostei, laureat al premiului III la Fes-tivalul Interna\ional Ceramica artistic= – Gjel, Rusia (2011); Bienala de Arte Decorative (2014); Premiul Vasile Goncear (2014); Festivalul Inter-na\ional de Arte ORESAC, Troian, Bulgaria (2015); Cel mai bun me[ter popular al anului 2016 ]n cadrul Galei Turismului Republicii Moldova etc.

— De profesie sunte\i dirijor… — M-am n=scut ]ntr-o familie unit= [i creativ=.

Tata scria poezii, a semnat c`teva c=r\i de versuri. To\i fra\ii c`nt=m la instrumente muzicale [i am ur-mat [coli de muzic=. Fratele mai mare, Constantin, c`nt= la trombon, a absolvit institutul de Arte, de-venind dirijor. Eu c`nt la corn, iar sora mea – Vic-toria – la vioar=. A[adar, atunci c`nd ne ]nt`lnim, alc=tuim o orchestr= cu roluri bine fixate [i cu lec\ia ]nv=\at=.

— Cum a ]nceput s= se manifeste pasiunea pentru ceramic=?

— M-a ajutat s= ]mbl`nzesc lutul me[terul ionel Popa din Horezu, jude\ul V`lcea. T`rgul ceramicii populare rom`ne[ti Coco[ul de Hurez, o fresc= a crea\iilor me[te[ugarilor lutului din Rom`nia, este un eveniment care g=zduie[te ]n fiecare an o ade-v=rat= Academie a olarilor prin diversitatea com-pozi\iilor plastice [i a culorilor transpuse ]n lutul care prinde via\=.

Am stat la el jum=tate de an [i am ]nv=\at tot ce s-a putut, dup= care m-am ]ntors acas= [i primul lucru pe care l-am f=cut a fost... un cuptor pentru ceramic=. La ]nceput f=ceam arderile cu lemne [i aveam mai multe lucr=ri sparte dec`t ]ntregi. Acum ]ns=, cu ajutorul cuptoarelor moderne, rareori se ]nt`mpl= s= scot lucr=rile distruse.

— Ave\i un atelier unde crea\i adev=rate opere de art=. V= ajut= cineva ]n aceast= munc= ex-traordinar=?

— }ntr-adev=r, chiar am un atelier acas= un-de ]mi petrec aproape tot timpul. Acolo e tran-spus= ]n lut mul\imea de g`nduri care se ]n-v`rt ]n capul meu, iar produsul final m= in-spir= s= creez cu m`i-nile [i sufletul meu. So\ia [i copiii mei ]mi sar ]n ajutor ori de c`te ori am nevoie, astfel reu[ind s= petrecem timpul ]mpre-un= c`t mai util [i mai frumos. Pe oricine este interesat de aceast= art= cu drag m= ofer s=-l ajut s= ]nceap= c=l=toria ]n lumea magic= a crea\iei.

— Ce ne pute\i spune despre familia ]n care

a\i crescut?— Am crescut ]ntr-o familie simpl=, unde to\i ai

casei adorau muzica. Copil=ria petrecut= l`ng= fratele [i sora mea este leag=nul la care revin ade-seori s= m= ]ncarc cu energie sau s=-mi st=vilesc dorul. Mama ne-a p=r=sit pe c`nd aveam [apte-sprezece ani, iar acest lucru ne-a marcat profund [i ne-a c=lit. Ast=zi m= simt binecuv`ntat cu cea mai frumoas= familie l`ng= care m= pot realiza. Cred c= aceasta e menirea principal= a omului pe p=m`nt. o cas= plin= de copii [i armonia care plute[te ]n ea e tot ce am visat s= am.

— A\i fost un copil cuminte?— Foarte cuminte [i ascult=tor. Mi-aduc aminte

cum ]mi f=ceam repede ]ns=rcin=rile pe care le aveam [i m= ascundeam undeva s= fiu doar eu [i o bucat= de lemn... [i mereu ciopleam, c=utam ast-fel s= g=sesc diferite personaje, s= intru ]n lumea lor magic=. Jocul m`inilor ]n procesul crea\iei m-a urm=rit de mic, iar acest lucru ]\i d= senza\ia c= tu po\i fi f=uritorul propriei vie\i, model`nd c=ile ei ]ntortocheate cu mult= munc=, r=bdare [i iscusin\= vegheate de Cel de Sus.

— Ce valori cultiva\i copiilor dvs. culese din educa\ia pe care a\i primit-o din partea p=rin\i-lor?

— Bunul-sim\, mai cu seam=, [i originalitatea omului simplu. Un om simplu, firesc, f=r= aere [i orgolii, ajunge s= ating= inimile celor din jur f=r= a-[i propune acest lucru, fiind empatic [i s=ritor la nevoie. }n zilele noastre, lumea are nevoie de ei mai mult ca oric`nd. Un alt aspect, care nu ne scap= ]n educa\ia copiilor no[tri, este nevoia de art=, cu toate muzele ei spectaculoase, care ]l ]nal\= spiritual pe om pe culmea neobosit= a crea- \iei.

— Care a fost prima dvs. crea\ie [i la ce v`rst= a\i realizat-o?

— Primele mele lucr=ri au fost un mo[ [i o ve-veri\= pe care le-am creat pe la zece ani. Le p=s-trez [i ast=zi ]n cutia de amintiri.

— Ceramica tradi\ional= se ]mparte ]n trei mari grupe: ceramica neagr=, ceramica ro[ie

DE VORB+ CU ANDREI SCLIFOS, PICTOR-CERAMIST, ME{TER POPULAR

Fotografie din arhiva personal=

2017, august noi 15

sm=l\uit= [i cea ro[ie nesm=l\uit=. Dvs. pe care o prefera\i [i de ce?

— Reunind aceste trei mari grupe, ceramica po-pular= prezint= un vast repertoriu de ornamente [i forme. Toate tipurile prezint= un interes deosebit, dar o prefer pe cea sm=l\uit=, deoarece este cea mai complicat= [i mai interesant= ]n procesul de lucru. Ceramica sm=l\uit= ]\i ofer= posibilitatea de a demonstra c`t de talentat [i de profesionist e[ti.

— C`nd v-a\i sim\it cel mai m`ndru c= re-prezenta\i \ara noastr= [i valorile ei ]n lume?

— }n 2002, ]n Rusia, Skopin, am participat la o competi\ie unde am intrat ]n posesia premiului doi pentru o lucrare artistic= pe care am modelat-o pe loc. S-au luat ]n considerare viteza de lucru, as-pectul tehnologic [i artistic al lucr=rii. Acest senti-ment m-a ]ncercat [i la alte concursuri [i festiva-luri, emo\iile de ]mplinire [i faptul c= e[ti apreciat fiind de nedescris ]n cuvinte.

— Sunte\i numit cel mai ceramist dintre umo-ri[ti sau cel mai umorist dintre cerami[ti…

— o parte dintre lucr=rile mele sunt puse pe [otii, dar cele mai multe dintre ele transmit emo\ii, st=ri, sentimente, reprezent`nd omul ]n toat= splen-doarea lui. Ca lutul s= devin= ]n cele din urm= un obiect de art= inedit, el trebuie s= respire, iar pen-tru aceasta trebuie s=-i transmi\i o p=rticic= din tine, din emo\ia [i sufletul t=u.

— Crea\iile dvs. sunt originale [i realizate su-t= la sut= manual. Ce ne pute\i spune despre re-producerile ]n serie ale obiectelor decorative de prost gust, a kitschurilor?

— At`t de mult lucrez, ]nc`t nu am timp s= m= uit la kitschuri sau chinez=rii... Uneori, la diferite t`r-guri [i expozi\ii, observ c= lucr=rile mele au fost plagiate [i realizate ]n alt fel de materiale. }n ase-menea situa\ii, simt nevoia s= schimb modelul, a-dic= m= apuc iar de lucru. Unii apreciaz= lucrul manual, al\ii aleg reproducerea ]n serie sau copie-rea pe scar= industrial= a operelor de art= multi-plicate [i valorificate comercial – gustul estetic se cultiv= [i el, a[a c= avem cu to\ii de muncit ]n acest sens, corect`nd gre[elile, [i nu critic`nd: p=rin\ii, profesorii, publica\iile pentru copii, presa scris= [i audiovizual= [i societatea ]n general.

— Ceramica pictat= ]n Republica Moldova ][i are ]nceputurile acum c`\i ani?

— Denumit= dup= un toponim moldav, Cucuteni, ceramica pictat= din Moldova ]n general ][i are ]nceputurile acum 5 000 de ani. Toate tipurile de vase din cultura Cucuteni se remarc= prin decorul pictat ]n ro[u, alb [i negru, motivele principale fi-ind spirala [i meandrele, apoi banda ]n zigzag, triunghiul, rombul etc. Toat= ceramica cucutenia-n= a fost lucrat= manual, f=r= a se folosi roata olarului. Ceramica s-a bucurat mai apoi de un adev=rat cult ]n civiliza\ia rural= rom`neasc=: re-cipiente speciale care ]nso\eau evenimentele im-portante din via\a omului (de la sc=ldatul nou-n=scutului ]ntr-un vas curat, care suna bine, pentru ca pruncul s= aib= un glas frumos, p`n= la ]n-morm`ntare, c`nd se sp=rgea o oal=, simboliz`nd sf`r[itul unui destin).

Stau [i m= ]ntreb ]n ce regiuni de la noi se mai g=sesc urme de civiliza\ie tradi\ional=? Cine mai face azi, ]n scop utilitar, oale de ceramic=, obiecte de uz casnic [i mobilier de lemn incrustat sau por\i de piatr= sculptate cu motive ornamentale care s-au p=strat de sute de ani?

— Ce mesaj poart= ]n lume [i ]n timp cerami-ca tradi\ional= rom`neasc=?

— Ea este un fenomen care atrage mii de cu-nosc=tori [i admiratori ai autenticului, ai tradi\iona-lului ridicat la nivel de art=. Peste tot ]n lume exis-t= oameni care pot s= disting= valoarea artei populare [i a tradi\iilor multiseculare.

— Ce ]nseamn= pentru dumneavoastr= aceast= munc= [i cui l=sa\i mo[tenire lucrurile de cali-tate [i tot ceea ce a\i ]nv=\at?

— A m= ocupa cu ceea ce-mi place ]nseamn= s= tr=iesc frumos. M= bucur c= sunt oameni care ]mi apreciaz= munca [i aduc ]n dar crea\iile mele oamenilor dragi sau [i le doresc ]n colec\ii persona- le. Eu lucrez cu mult entuziasm cu fiecare copil de la [coal=, organizez masterclassuri [i cred ]n pu-terea exemplului personal. Le-am insuflat [i mem-brilor familiei mele aceast= pasiune, fermec`ndu-l [i pe fratele meu cu mirosul lutului.

— Ne pute\i spune un crez care v-a c=l=uzit pa[ii ]n art= [i de unde v= inspira\i?

— }n cazul meu, este simplu: munca zi de zi [i c=l-dura familiei. inspira\ia nu are margini, c=ci se trage din istoria [i cultura neamului nostru, iar su-biectul meu preferat este lumea satului rom`nesc cu r`nduielile lui.

— C`t timp „pl=m=di\i o lucrare”?— }n mod obi[nuit, materialele cu care lucrez

sunt lutul [i smal\urile. De la caz la caz, pot face o pies= ]n cinci minute, iar alta poate dura p`n= la trei s=pt=m`ni. Prin acest me[te[ug ]mi ating toate visurile care pot dura c`teva secunde sau toat= via\a.

— Cum v= da\i seama c= a\i epuizat tot ceea ce a\i avut de spus ]ntr-o lucrare?

— }n procesul de munc= ]mi apar mii de idei [i tot timpul am impresia c= acestea m= pun pe jar, dar atunci c`nd lucrarea mea nimere[te ]n cuptor [i se limiteaz= la dimensiunea acestuia, prinde a cre[te [i se coace. Dac= a[ avea un cuptor c`t p=-m`ntul de mare, a[ pl=m=di o lucrare tot at`t de mare.

— Prin ce se caracterizeaz= ie[irile ]n natur= ]n familia dvs.?

— nevoia de verde este vital= pentru a crea. Frumuse\ea naturii te inspir= s= fii mai bun cu ceilal\i. natura e prietena noastr= de ne]nlocuit unde ne reg=sim de fiecare dat=. ie[irile ]n natur= ]mpreun= cu copiii no[tri le educ= responsabili-tatea [i bunul-sim\, oferindu-ne clipe de relaxare [i evadare din „jungla urban=”.

— Ce pasiuni mai ave\i?— istoria [i muzica sunt ]n topul preferin\elor

mele. Una m= \ine curios [i atent, iar cealalt= m= relaxeaz= [i m= poart= prin ani.

— Transmite\i, v= rog, un mesaj pentru citi-torii no[tri, care sunt ]mp=timi\i de frumos.

— S= v= g=si\i calea, ascult`ndu-v= inima! A ]mbr=\i[a facilul nu ]nseamn= ]ntotdeauna o solu- \ie pe termen lung. Eu am ales s= urmez povestea lutului ]nsufle\it [i astfel reu[esc s= nu-mi pierd speran\a. nu uita\i, tradi\iile pot tr=i laolalt= cu modernismul dac= sunt hr=nite cu o vitalitate crea-toare de excep\ie. Cre[te\i calitatea vie\ii [i am-plifica\i puterea g`ndului pozitiv [i nu uita\i c= s=-m`n\a faptelor voastre se g=se[te ]n pa[ii pe care ]i face\i.

Pentru NOI – Daniela CODREANU

noi, august 201716

NORUL DE DEASUPRA TABORULUI

Un nor luminos veni s= ]i acopere cu umbra Sa,iar glasul Tat=lui Se f=cu auzit ]n mijlocul

acestui nor, m=rturisind pe Domnul:„Acesta este Fiul Meu prea-iubit,

]n care am bine-pl=cut; asculta\i de El”.

} n ziua s=rb=torii Schimb=rii la Fa\= ]n fiecare an, pe stil vechi, deasupra Taborului pe cer apa-

re un nor, ]n amintirea minunii norului care a ap=rut ]n timpul Schimb=rii la Fa\= a Domnului nostru iisus Hristos [i glasului Tat=lui Ceresc auzit din nor: „Aces-ta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta s=-L asculta\i” (Marcu 9,7). norul se las= peste biserica ortodox= de pe v`rful muntelui, acoperind-o [i pe ea, [i pe credin-

cio[i. Este uimitor c= ]n aceast= localitate vara ]n genere nu exist= nori. Cobor`rea norului se ]n-t`mpl= doar de Schim-barea la Fa\= ortodox=.

o maic= din m=n=s-tirea Gornensk povestea c=, acum c`\iva ani, la

Liturghia de diminea\= ]n timpul s=rb=torii Schimb=-rii la Fa\= pe muntele Tabor cântau dou= coruri. De-odat= norul a ap=rut deasupra c`nt=re\ilor. C`nd ]ncepu s= c`nte cel=lalt cor, norul haric trecu la el. Apoi ]ncepu s= c`nte iar=[i primul cor – norul reveni. {i a[a a continuat toat= slujba.

Dup= ce au scos Potirul cu Sfintele Taine, episco-pul i-a binecuv`ntat pe to\i s= ias= afar= [i s= se ]mp=rt=[easc= acolo. Deodat= ]n cer au ap=rut nori, ei zburau fulger=tor pe deasupra capetelor rug=tori-lor [i ale pelerinilor. nu era nici o boare de v`nt, v`rfurile chiparo[ilor abia-abia se cl=tinau, iar norii zburau [i zburau. Aceast= minune ]ncepu pe la trei noaptea [i continu= aproximativ o or=.

Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

COMPETEN|A SOCIAL+ {I CIVIC+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Leo BORDEIANU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXSEPTEMBRIE

11 T=ierea Capului Sf`ntului Prooroc Ioan Bo-tez=torul.

14 }nceputul anului bisericesc.21 NA{TEREA MAICII DOMNULUI.22 Sfin\ii [i Drep\ii P=rin\i Ioachim [i Ana.27 }N+L|AREA SFINTEI CRUCI. Zi de post.

N oi, oamenii, form=m o societate [i construim cu ea o rela\ie. Aceast= rela\ie se bazeaz= pe

o implicare reciproc= – pe de o parte, omul se su-pune unor reguli special construite s= menajeze societatea, pe de alt= parte, omul trebuie s= se im-plice ]n construirea acestor reguli. }n setul de competen\e necesar a fi construite ]n fiecare copil este competen\a social= [i civic=, ce reprezint= abilitatea de a participa ]ntr-un mod eficient [i constructiv la via\a social= [i de munc= [i de a se implica activ [i democratic, mai ales ]n societ=\ile din ce ]n ce mai variate.

}mi amintesc c`t de mult ne implicam noi, elevii, ]n via\a at`t din cadrul [colii, c`t [i al societ=\ii: formam unit=\i de pionieri prin care gestionam unele evenimente, vizitam b=tr`ni pentru a-i ajuta, organizam „zarni\e [i spartachiade”, pentru a face un schimb de experien\= ]ntre localit=\i, cur=\am [i decoram s=lile, bibliotecile [i casa de cultur= etc.

Ce ]nseamn= succes ]n via\a social=?: s= ai rela\ii bune cu cei din jurul t=u; s= te integrezi mai u[or ]n diverse grupuri; s= aju\i [i s= fii ajutat de c=tre ceilal\i f=r= s= fii judecat sau s= judeci; s= ]i respec\i pe ceilal\i [i s= te sim\i res-pectat; s= ]\i cre[ti performan\a la ]n-v=\=tur=.

Care ar fi acele aptitudini pe care fiecare membru al societ=\ii ar trebui s= tind= s= le formeze la voi, copiii?

Competen\e sociale:• S= aplica\i coduri de conduit= [i maniere ge-

neral acceptate;• S= ]n\elege\i dimensiunile socioeconomice [i

multiculturale ale societ=\ii;• S= comunica\i ]n mod constructiv ]n diferite

medii [i s= comunica\i interpersonal;• S= poseda\i capacitatea de a manifesta tole-

ran\=, de a negocia cu abilitate [i de a empatiza;• S= gestiona\i situa\iile de stres [i frustrare,

atitudinea de colaborare.Competen\ele civice:• S= cunoa[te\i [i s= aplica\i concepte de de-

mocra\ie, justi\ie, egalitate, cet=\enie, drepturi civile;• S= dob`ndi\i cuno[tin\e privind evenimentele

contemporane, orient=rile din istoria na\ional= [i a lumii;

• S= participa\i constructiv la via\a comunit=\ii [i la activit=\i ]n comun;

• S= respecta\i total drepturile omului.Calea direct= pentru a forma asemenea com-

peten\e ar fi: participarea elevilor [i a p=rin\ilor la ad-ministrarea [colii; practicarea voluntariatului [co-lar [i social etc.

Alexandru DIMITROV

2017, august noi

9/16

/

Aur

elia

n S

ILV

ES

TRU

}ng

`n

du

rat,

ch

iru

rgu

l a d

es-

chis

fe

rea

stra

ca

bin

etu

lui

s=u

[i a

ins

pira

t a

erul

pro

asp

=t.

Ves

tea

c=

moa

rtea

s-a

cui

b=

rit ]

n el

pe

nesi

m\it

e l-a

lua

t pr

in s

ur-

prin

der

e…—

Cum

e p

osib

il?

Cu

m`

ini t

rem

ur`

nde,

a r=

sfoi

t d

in n

ou d

osa

rul

cu i

nves

tiga

\ii,

apo

i l-a

]nc

his

nec=

jit,

[i-a

lua

t fr

unte

a ]

n pa

lme,

a g

emut

[i,

]n

cele

din

urm

=, l

-a a

runc

at

de

pe

bir

ou.

Cu

dou

=ze

ci d

e a

ni ]

n ur

m=

, a

bia

o s

cote

a la

ca

p=t ]

ntr-

o fu

n-d

=tu

r= d

in M

old

ova

, und

e fu

sese

re

part

iza

t im

edia

t d

up=

ab

solv

i-re

a f

acu

lt=\ii

. C

red

ea,

totu

[i,

c=

soa

rta

]i

va s

ur`

de

[i v

a a

vea

o

cari

er=

str

=lu

cit=

. Ti

mpu

l, ]n

s=,

se s

curg

ea n

ecru

\=to

r, f

=r=

s=

-i a

duc

= n

ici o

sa

tisfa

c\ie

.T

rep

tat,

[i-

a d

at

sea

ma

c=

pr

ind

e a

se

tra

nsfo

rma

]nt

r-un

h

olt

ei l

ipsi

t d

e en

erg

ie.

Atu

nci

s-

a t

rezi

t ]n

el

pro

test

ul

om

u-

lui

]nze

stra

t [i

, d

in a

mb

i\ie,

a

hot=

r`t s

= p

lece

]n s

tr=

in=

tate

.A

ici

a d

esco

peri

t o

alt=

filo

-zo

fie d

espr

e vi

a\=

– o

filo

zofie

d

ur=

, d

ar

efic

ient

=.

A ]

n\el

es c

=

fieca

re l

upt=

pen

tru

sine

, c=

a

te l

am

enta

]ns

eam

n= a

te

da

de

gol

c=

e[t

i o

nulit

ate

. {

ans

e d

e iz

b`

nd=

au

doa

r oa

men

ii ha

r-ni

ci [

i, ch

iar d

ac=

ai t

ale

nt, n

imic

nu

\i

se d

= d

e-a

ga

ta.

Treb

uie

s=

dem

onst

rezi

]n

pe

rma

nen\

=

c= m

eri\i

at`

t b

ani

i pe

ca

re ]

i pr

ime[

ti, c

`t [

i res

pect

ul p

e ca

re

]l pr

etin

zi.

Toa

te a

cest

ea l

-au

schi

mb

at,

l-au

f=cu

t m

ai

dur

, a

u lo

vit

]n

bun

=ta

tea

lui

. }n

sch

imb

, fii

nd

un v

irtu

os ]n

chi

rurg

ie, a

fost

pro

-m

ova

t d

estu

l de

repe

de

[i, d

up=

zece

ani

, a a

juns

]n

cea

ma

i b

u-n=

clin

ic=

din

tr-o

met

ropo

l= o

c-ci

den

tal=

. }n

sf`

r[it,

ave

a d

e to

ate

: [i c

a-

s=,

[i l

imuz

in=

, [i

vil=

pe

\=rm

ul

Med

itera

nei.

nu

ma

i a

vea

, ]n

s=,

ma

i ni

mic

din

om

enia

sa

. Tr

=ia

ca

un

rob

ot c

e a

dun

a a

vere

, c`

t m

ai m

ult=

ave

re...

— D

e d

rag

ul c

ui?

}ntr

eba

rea

[i-a

ad

resa

t-o s

ie

ab

ia

acu

m,

c`nd

a

]n

\ele

s c=

tr

=ie

[te

sub

sa

bia

lui

Da

moc

les

at`

rna

t= d

e un

fir

de

p=r

dea

su-

pra

ca

pulu

i s=

u.n

u a

vea

nic

i ru

de,

nic

i pr

ie-

teni

, nic

i fa

mili

e. E

ra s

ing

ur, a

b-

solu

t sin

gur

pe

lum

e.S

-a d

us ia

r l`

ng=

fere

ast

r= [

i a

priv

it ne

lini[

tit a

far=

. Jos

, pe

ba

n-ch

eta

din

scu

aru

l clin

icii,

l-a

z=

rit

pe b

=rb

atu

l ace

la u

sc=

\iv c

are

se

\inea

mor

\i[ d

e el

, s=

-i op

erez

e fiu

l. E

ra u

n „s

tra

nier

” d

in M

old

o-va

, a

nga

jat

ca [

ofer

la

o f

irm

=

din

ora

[. M

omen

tan,

a v

rut

s=-l

aju

te,

da

r, c

`nd

[i-a

da

t se

am

a

c= e

un

caz

des

tul d

e g

rav,

s-a

te-

mut

s=

ri[t

e [i

l-a

refu

zat:

dec

esul

un

ui c

opil

sub

bis

turi

ul s

=u

i-ar

fi st

opa

t a

scen

siun

ea.

Aut

orita

tea

i s

-a p

=ru

t ma

i im

port

ant

= d

ec`

t om

enia

...A

st=

zi, ]

ns=

, c`

nd a

]n\e

les

c=

prop

ria

sa

via

\= e

sub

un

ma

re

sem

n d

e ]n

treb

are

, s-

a u

itat

la

lucr

uri

din

alt=

per

spec

tiv=

. n

u s-

a m

ai g

`nd

it la

ca

rier

=. A

ale

r-g

at

]ntr

-un

sufle

t la

cop

ilul

care

d

orm

ita e

puiz

at ]

n b

ra\e

le ta

t=lu

i s=

u, l

-a t

rezi

t, l-a

m`

ng`

iat

pe

cap: —

Am

s=

te s

alv

ez!

nu

[tia

da

c= m

ai

poa

te f

ace

cu

ad

ev=

rat

ceva

pen

tru

salv

a-

rea

lui

, d

ar

era

at`

t d

e ]n

crez

ut

sco

s n

ici

o v

orb

=.

A l

=sa

t to

-tu

l ]n

sea

ma

cri

ticilo

r [i

spe

cta

-to

rilo

r. ia

r a

ce[t

ia, d

esc=

tu[a

\i [i

lib

eri,

au

prin

s a

-i co

men

ta lu

cra

-re

a [

i, cu

c`

t m

ai

mul

t vo

rbea

u d

espr

e ea

, cu

at`

t ace

ast

a p

=re

a

ma

i bun

= [

i ma

i va

loro

as=

.S

ucc

esu

l es

te a

des

ea d

irec

t p

rop

or\i

ona

l cu

ca

pa

cita

tea

de

a-\i

m=

sura

cuv

inte

le.

Se

spun

e c=

un

poet

]nce

p=to

r,

care

voi

a s

= p

ublic

e o

pla

chet

=

de

vers

uri s

-a a

dre

sat o

da

t= u

nui

criti

c lit

era

r cu

rug

=m

inte

a s

=-i

dea

o r

ecen

zie

favo

rab

il= p

en-

tru

ed

itor

i. F

iin

d p

este

m=

sur=

d

e oc

upa

t, cr

iticu

l i-a

]na

poia

t m

anu

scri

sul

chia

r a

dou

a z

i, cu

ur

m=

toa

rea

]ntr

eba

re:

— A

sta

e to

t ce

po\i?

Dez

am

=g

it, d

ar f

=r=

s=

se

dea

b

=tu

t, po

etul

s-a

apl

eca

t zi

le [

i no

p\i

la r

`nd

asu

pra

ma

nusc

ri-

sulu

i, d

eoa

rece

a d

esco

peri

t [i e

l m

ai

mul

te s

t`ng

=ci

i ]n

ver

suri

le

sale

. C

`nd

tot

ul a

fos

t g

ata

, s-

a

dus

din

nou

la

cri

ticul

]n

cauz

=,

care

din

nou

i-a

res

titui

t m

anu

s-cr

isul

, cu

urm

=to

are

le c

uvin

te:

— A

sta

e to

t?A

urm

at ]

nc=

o s

=pt

=m

`n=

de

mun

c= [

i d

e in

som

nie,

]n

care

po

etul

a re

u[it

s= tr

ans

form

e m

a-

nusc

risu

l a

proa

pe

]ntr

-o

capo

-d

oper

=,

da

r [i

de

da

ta a

cea

sta

cr

iticu

l l-a

]ntr

eba

t:—

Ma

i mul

t dec

`t a

t`t n

u e[

ti ]n

sta

re?

Sco

s d

in s

=ri

te, p

oetu

l i-a

r=

s-pu

ns c

u vo

ce s

ugru

ma

t=:

— n

u, n

u su

nt ]n

sta

re!

— B

ine.

Da

c= e

[ti

at`

t d

e si

-g

ur,

atu

nci

de

da

ta a

cea

sta

, ]n

sf

`r[

it, a

m s

=-\i

cite

sc [

i eu

poe

-zi

ile,

a v

enit

r=sp

unsu

l cr

iticu

lui

care

p`

n= a

tunc

i nu

aru

nca

se

nici

m=

car

o si

ngur

= p

rivi

re p

es-

te m

anu

scri

s.

Se

pare

c=

efe

ctul

uno

r vo

rbe

calc

ula

te e

ste

ad

esea

mul

t m

ai

ma

re d

ec`

t im

pact

ul u

nor c

omen

-ta

rii i

nutil

e.C

ei p

uter

nici

int

imid

eaz=

lu-

mea

mul

t m

ai

mul

t a

tunc

i c`

nd

tac

ori c

`nd

vor

bes

c pu

\in, d

ec`

t a

tunc

i c`

nd s

e la

nsea

z= ]

n d

is-

curs

uri

lung

i, ne

sinc

ere

[i p

licti-

coa

se.

}n A

ntic

hita

te, u

n t`

n=r

din

tr-o

fa

mili

e ]n

st=

rit=

[i-a

pus

]n g

`nd

s=

dev

in=

sen

ator

. im

agin

`ndu

-[i

c= p

oliti

ca ]

nsea

mn=

ma

nipu

la-

rea

oa

men

ilor

cu v

orb

e g

oale

, a

]nce

put

s= s

e a

ntre

neze

pen

tru

viit

oare

a c

ari

er=

: lu

a c

uv`

ntu

l la

]nt

runi

ri,

\inea

dis

curs

uri

(pe

care

le

cons

ider

a „

]nfl=

c=ra

te”)

, d

ialo

ga

, d

=d

ea s

entin

\e,

f=ce

a

haz

de n

ecaz

pe

seam

a al

tora

, dar

ni

men

i nu-

l lua

]n s

erio

s. D

`ndu

-[i

sea

ma

c=

cev

a n

u e

]n o

rdin

e, s

-a

dus

la u

n or

ato

r ve

stit

[i l-

a r

uga

t s=

-l ]n

ve\e

art

a d

e a

fi s

t=p`

n pe

lim

b=

.—

Spu

ne-m

i, m

ai ]

nt`

i, c`

\i a

ni

ai?

l-a

]nt

reb

at

ora

toru

l, c=

ruia

i

se d

uses

e ve

stea

[i d

e m

are

]n\e

-le

pt. — P

=i...

am

trec

ut d

e do

u=ze

ci.

— E

i b

ine,

dra

gul

meu

, e c

lar

c= a

i ]n

t`rz

iat

cu d

ou=

zeci

de

ani

. ia

t= d

e ce

pri

mul

meu

sfa

t e

s= ta

ci u

n a

n ]n

treg

!—

S=

ta

c? s

-a m

ira

t t`

n=ru

l. S

e pa

re c

= m

-a\i

]n\e

les

gre

[it.

V-a

m r

uga

t s=

m=

]nv=

\a\i

a v

or-

bi,

nu a

t=ce

a.

B=

tr`

nul l

-a p

rivi

t ]n

ochi

[i i

-a

r=sp

uns:

— A

m ]n

t`ln

it fo

art

e m

ul\i

oa-

men

i ca

re [

i-au

reg

reta

t vor

bel

e,

da

r nic

i unu

l c=

ruia

s=

-i pa

r= r=

u c=

a t

=cu

t. T=

cere

a t

e a

jut=

s=

d

evii

st=

p`n

pe li

mb

a ta

!

SALV

ARE

A

noi, august 2017

10/15/

c= treb

uie s-o fac=

, ]nc`t nici un

obsta

col n-ar fi fost ]n sta

re s=-l

opreasc=

.—

Voi m

unci... Voi vind

e tot ce a

m, l-a

auzit pe ta

t=.

Chirurg

ul [tia c=

nu va per-

cepe nici un ba

n de la

el, c= va

a

coperi toate cheltuielile d

in con-tul s=

u, da

r, deoca

md

at=

, nu i-a

spus nimic [i d

oar a

sur`s unui

g`

nd a

scuns, [tiut numa

i de el.

B=

t=lia

pentru via\a

copilului a

dura

t ma

i bine d

e o lun= – tim

p ]n ca

re nu s-a clintit d

e l`ng

= pa

-cient. }n cele d

in urm=

, totul s-a

limpezit: succesul era

total!

Ab

ia a

tun

ci, s-a lin

i[tit, s-a

lumina

t la fa

\= [i s-a

g`

ndit la

a

le sale. }ng

rijora\i, coleg

ii de la

oncolog

ie l-au d

us aproa

pe cu for\a

la investig

a\ii. S

e temea

u ca

nu cumva

]ncorda

rea s=

-i fi a

gra

vat b

oala

. Da

r… c`

nd a

u prim

it rezultatele, nu le-a

venit s=

-[i crea

d=

ochilor

– a

nali-

zele dem

onstrau c=

era perfect

s=n=

tos! ne]ncrez=

tori, l-au su-

pus [i altor prob

e. Concluzia

era

aceea

[i: chirurgul ][i ]nvinsese

ma

lad

ia!

nu [tiu cum

se explic= fa

ptul c=

un om ca

re lupt= pentru sa

l-va

rea a

ltui om se sa

lveaz=

[i pe sine, d

ar m

ereu am

fost convins c=

nu po\i ajuta

pe nimeni, d

ac=

nu e[ti a

jutat d

e Dum

nezeu...

ULTIMUL REC

VIEM

}ntr-o toam

n= rece [i ploioa

s=,

cineva a

b=

tut insistent la u[a

lui M

ozart. E

ra trecut d

e miezul nop-

\ii. Lumea

dorm

ea. n

emul\um

it, com

pozitorul a d

eschis u[a [i s-a

pom

enit fa\=

]n fa\=

cu un necu-noscut, ca

re purta o pelerin=

lun-g

= [i g

lug=

tras=

peste ochi.—

Ce d

ori\i?—

Un recviem

. Vrea

u s= com

-pune\i un recviem

deoseb

it.

— A

cum? }n m

iez de noa

pte? E

chiar a

t`ta

gra

b=

?—

nu. n

u e nici o gra

b=

. Da

r tim

pul e pe sf`r[ite.

— A

l dum

neavoa

str=?

— n

u conteaz=

, a venit r=

s-punsul. V

= la

s [i un ava

ns, a a

-d

=ug

at necunoscutul, pun`

ndu-i

]n m`

n= o pung

= g

eneroas=

.M

ozart s-a

retras ]ng

`nd

urat.

Crea

\ia

lui a

nterioar=

p=

rea

n=scut=

din lum

in=. n

imic nu-l

motiva

s= scrie d

espre m

oarte,

a[a

c= a

doua

zi aproa

pe c= a

uita

t de stra

niul vizitator.

Peste dou=

s=pt=

m`

ni ]ns=,

acesta

[i-a f=

cut din nou a

pari-

\ia. A

venit, ca

[i ]nt`

ia oa

r=,

dup=

miezul nop\ii [i s-a

inte-resa

t cum sta

u lucrurile.—

nici d

e cum, i-a

zis Moza

rt.—

Atunci, g

r=b

i\i-v=.

— D

ata

trecut= m

i-a\i spus c=

nu e nici o g

rab

=.

necu

noscu

tul

a

schi\a

t u

n z`

mb

et enigm

atic.

— S

igur. }ns=

v-am

avertiza

t c=

timpul e pe sf`

r[ite.A

uzindu-l, M

ozart a

sim\it un

gol im

ens ]n suflet, aid

oma

unui strig=

t de d

urere ]ntr-un ocean d

e suferin\=

.—

La ce v-a

\i referit? a vrut s=

[tie, ]ns= om

ul cu pelerin= i-a ]ntors spa

tele [i s-a topit ]n noa

pte.E

mo\iona

t, com

pozitorul s-a

a

[eza

t la m

asa

de

lucru

[i, p`

n= d

iminea

\=, a

scris o ma

re pa

rte din od

a d

edica

t= m

or\ii. }n urm

=toa

rele s=pt=

m`

ni, n-a pu-

tut lucra d

ec`t la

recviem. n

otele curg

eau ca

lacrim

ile peste porta-

tiv. P=rea

terorizat d

e muzic=

, da

r [i d

e suferin\=. Fire[te, nu-l d

e-ra

nja nim

ic. Era

perfect s=n=

tos. {

i, totu[i, ard

ea ca

flac=

ra unei

lum`

n=ri topit=

]n ea ]ns=

[i.C

`nd

, dup=

miezul nop\ii, a

a

uzit din nou b

=t=

i ]n u[=, com

-pozitorul a

s=rit ]n picioa

re, cu-prins d

e presim\irea

mor\ii.

torul meu, a

[tept`nd

s= se repete

scena cu c=

\elul revenit aca

s=

[i b=

tut... da

r, ]n loc s= m

= ia

la

p=

lmu

it, tata

a s=

rit din

[a, a

]ng

enuncheat ]n fa

\a m

ea, m

-a

str`ns ]n b

ra\e [i a

izbucnit ]n

pl`ns... A

bia

atunci m

i-am

da

t seam

a

c= a

m ]n fa

\= nu un ta

t= foa

rte b

=tr`

n, ci un tat=

foarte fericit!

}ntr-o alt=

ipostaz=

, un erou d

intr-o poveste, pe nume B

=ie\el-

Deg

e\el, L-a rug

at pe D

umnezeu

s=-i ]ntinerea

sc= p=

rin\ii.—

Cei m

ai m

ul\i dintre copii,

s-a justifica

t el, au p=

rin\i frumo[i

[i tineri care se joa

c= [i se co-

pil=resc cu d

`n[ii... D

oar eu, d

e cum

am

ap=

rut pe lume, m

i-am

v=

zut p=rin\ii plini d

e riduri, ]n-

trista\i, cu m

`inile zb

`rcite... F=

, Te rog

, ca [i p=

rin\ii mei s=

par=

tineri, s=

nu cread

= a

l\ii c= ]m

i sunt b

unici.D

umnezeu [tia

prea b

ine cine sunt p=

rin\ii lui, a[a

c= s-a

]nvoit s=

-l ajute, d

ar cu o cond

i\ie:—

Eu ]\i voi ]ntineri p=

rin\ii, a

zis El. Tu, ]n schim

b, va

trebui s=

renun\i la

ce ai m

ai scum

p pe lu-m

ea a

sta.

— D

e acord

, s-a ]nvoit m

icu\ul.—

C`

nt=re[te b

ine ce ai d

e f=

cut! s-a rostog

olit din ceruri vo-

cea Lui inconfund

ab

il=.

Au

zind

-o, B=

ie\el-Deg

e\el a

stat o clip= pe g`nduri [i, dintr-o-d

at=

, fa\a

i s-a lum

inat d

e bucu-

rie:— iart=-m

=, Doam

ne, c= Te-am

deranjat cu prostia asta a mea

. n

u ma

i vreau s=

-mi ]nd

epline[ti d

orin\a.

— D

e ce? s-a f=

cut a nu pri-

cepe Crea

torul.—

P=i... a

r trebui s=

renun\ la

ce am

ma

i scump pe lum

ea a

sta,

ad

ic= – la

p=rin\ii m

ei!

T+C

EREATr=

im ]n m

ijlocul unui ocean

de cuvinte.

La ra

dio, la

televizor, ]n pres=,

la [coa

l=, ]n tra

nsport, aca

s= –

peste tot suntem ]nconjura

\i de

vorbe. o

mul nu se m

ai sa

tur= s=

vorb

easc=

despre sine, d

espre ca

rier=, d

espre curgerea

vie\ii ]n ca

re g=

se[te din ce ]n ce m

ai pu-

\in timp s=

]ngrijea

sc= d

e sufletul s=

u.Mii d

e ani la

r`nd

, omenirea

a

]nsu[it arta

de a

vorbi, ia

r c`nd

a

ajuns s=

se ]nece ]n cuvinte, [i-a

da

t seam

a, c=

i-ar fi fost m

ult ma

i u[or d

ac=

]nv=\a

concomitent [i

arta

de a

t=cea

.C

`nd

copilul ab

ia ]ncepe s=

vo

rbea

sc=, sila

bisin

d cu

vinte-

le [i

repet`nd

u-le la

nesf`

r[it, p=

rin\ii depun eforturi sus\inute,

ca s=

-l ]ncurajeze. V

ine un timp

]ns=, c`

nd nu m

ai pot sc=

pa d

e insisten\a

lui, de s`

c`ieli, prob

-lem

e, ]ntreb

=ri [i a

bia

atu

nci

][i da

u seam

a c=

este mult m

ai

lesne s=-l ]nve\i pe copil a

vorbi

la tim

p, dec`

t a t=

cea la

timp.

Ad

ul\ilor, acea

st= ca

litate le

este [i ma

i necesa

r=. V

orbin

d

prea m

ult, risc=

m to

t felul d

e a

bsurd

it=\i ca

re, ]n loc s= ne a

jute, ne pla

seaz=

]n conul de um

br=

a

l oam

enilor neimporta

n\i.La

conismul este nu num

ai o

dova

d=

a ]n

\elepciu

nii, d

ar [i o

cale sig

ur= d

e a a

vea succes.

C`

ndva

am

asista

t la prem

iera

unui dramaturg care ]ncerca s=-[i

comenteze sing

ur opera. Le ex-

plica specta

torilor fiecare scen=

, fieca

re persona

j, fieca

re g

`nd

a

scuns al m

izanscenei. D

ar cei

veni\i la tea

tru p=rea

u indiferen\i

[i irita\i d

e insisten\a lui.

Dup=

ma

i mul\i a

ni, am

fost invita

t la o a

lt= pies=

a a

celuia[i

dra

ma

turg

. Acu

m, a

utoru

l n-a

2017, august noi

11/

14/

T=

cere

a t

e a

jut=

s=

dev

ii s

t=p

`n

pe

lim

ba

ta

.

Ion

MO

RA

RU

Uim

it d

e-a

bin

elea

, b

edui

nul

a r

ostit

cu

sup=

rare

: —

ia d

=-te

jos

de

pe c

=m

il= [

i pi

ei d

in o

chii

mei

! —

De

ce?

s-a

mir

at

„de[

tep-

tul”

. — P

entr

u c

= n

u v

rea

u s

= m

=

]mb

oln=

vesc

[i e

u d

e „a

ger

imea

” un

ui o

m c

are

are

min

te, d

ar

nu-i

folo

se[t

e la

nim

ic!

P+RI

N|I

IFi

ind

tine

ri [

i, d

e ob

icei

, foa

rte

ocup

a\i,

p=

rin\

ii ][

i tr

ate

az=

co-

piii

mai

dis

tant

, mai

rec

e, m

ai a

u-to

ritar

. Bu

nici

i, di

mpo

triv

=, a

u o

des

chid

ere

ma

i g

ener

oas=

fa

\=

de

nepo

\i: s

e jo

ac=

cu

ei, l

e sp

un

pove

[ti,

]i pl

imb

=,

]i r=

sfa

\= [

i le

tra

nsm

it o

bun

= p

art

e d

in e

x-pe

rien

\a [

i ]n\

elep

ciun

ea lo

r. D

a-

c= n

-ar f

i b=

tr`

nii,

lum

ea a

r s=

r=ci

tr

epta

t, ia

r lim

ba

, fol

clor

ul, t

rad

i\i-

ile [

i o b

un=

pa

rte

din

ma

rile

co-

mor

i sp

iritu

ale

ar

deg

rad

a,

s-a

r pi

erd

e. n

u ]n

t`m

pl=

tor

o ve

che

zica

l= p

opul

ar=

gl=

suie

[te:

„Cin

e nu

are

b=

tr`

ni s

= [

i-i c

umpe

re!”

.E

u m

-am

n=

scut

c`

nt ta

t=l m

eu

era

dej

a b

=tr

`n.

nu

mi-l

am

in-

tesc

dec

`t

cu p

=ru

l a

lb [

i b

arb

a

sur=

, ]ns

= c

eea

ce

mi-a

r=

ma

s ]n

su

flet

de

la e

l n-

au

fost

rid

urile

sa

u b=

t=tu

rile

din

palm

e, c

i se

ni-

n=ta

tea

och

ilor

[i b

un=

tate

a l

or

nem

=rg

init=

...|i

n m

inte

cum

oda

t= m

-am

dus

d

e un

ul s

ing

ur s

= v

=d

und

e se

cu

lc=

so

are

le c

`n

d a

sfin

\e[t

e d

up=

or

izon

t. A

vea

m

apr

oape

pa

tru

ani

, ia

r m

inte

– n

ici

c`t

o s=

m`

n\=

de

m=

rar,

pen

tru

c=, l

a

scur

t= v

rem

e, a

m in

tra

t ]n

p=d

ure

[i m

-am

r=

t=ci

t...

noa

ptea

m-a

pri

ns d

epa

rte

de

sat,

]ntr

-o v

=g

=un

= r

ece

[i p

ustie

]n

ca

re z

ad

arn

ic a

m p

l`ns

[i a

m

stri

ga

t dup

= a

juto

r. E

ram

at`

t de

sper

iat,

]nc`

t a

tunc

i c`

nd l

`ng

=

um=r

ul m

eu a

m s

im\it

res

pira

\ia

cuiv

a a

m c

rezu

t c=

mi-a

ven

it sf

`r[

itul.

Da

r nu

era

dec

`t

un

c`in

e, u

n c`

ine

ma

re [

i flo

cos

care

s-a

apr

opia

t d

e m

ine,

m-a

m

iros

it, m

i-a l

ins

m`

na c

u ca

re

l-am

m`

ng`

iat p

e ca

p [i

s-a

cul

-ca

t al=

turi

.C

a

to\i

oam

enii

de

la

\ar=

, a

vea

m [

i no

i ]n

gos

pod

=ri

e d

oi

c`in

i (d

oi f

ra\i)

, d

intr

e ca

re u

nul

ma

i tot

tim

pul ]

l b=

tea

pe

cel=

lalt.

S

=tu

l, pr

oba

bil,

d

e a

t`ta

um

i-lin

\=,

]ntr

-o

sea

r=,

ace

sta

„s

-a

dus

pe

urla

\i”.

A l

ipsi

t d

e a

cas=

vr

eo p

atr

u zi

le –

tim

p ]n

ca

re

frat

ele

s=u

a sc

`nci

t [i

a u

rlat

de-\i

er

a

ma

i m

are

ja

lea

s=

-l a

uzi.

C`

nd s

-au

]nt`

lnit

din

nou

, m

=

a[t

epta

m s

= v

=d

cum

cel

ca

re u

r-la

se s

e va

buc

ura

, va

da

sem

ne

de

recu

no[t

in\=

, va

„s=r

b=to

ri” ]n

-to

arc

erea

cel

ui r

=t=

cit.

El

]ns=

a

s=ri

t ca

un

turb

at l

a g

`tu

l lui

, l-a

d

obor

`t

la p

=m

`nt

, l-a

scu

tura

t d

e b

lan=

[i

l-a ]

ns`

nger

at.

Spe

-ri

at

de

moa

rte,

bie

tul

ani

ma

l a

\`

[nit

din

nou

ca

o s

=g

eat=

pri

n sp

=rt

ura

ga

rdul

ui [

i a

dis

p=ru

t pe

ntru

to

tdea

una

d

e la

ca

sa

noa

str=

...A

cum

st

=te

a

cum

inte

l`

ng=

m

ine

[i m

= o

crot

ea,

iar

eu m

=

g`

ndea

m c

u te

am

= l

a c

lipa

în

care

voi

da

och

ii cu

tata

... V

a s

=ri

, oa

re,

[i e

l la

min

e s=

m=

ba

t=,

s= m

= p

edep

sea

sc=

pen

tru

c=

fug

isem

de

aca

s=?

Toa

t= n

oapt

ea [

i o

part

e d

in

a d

oua

zi,

oam

enii

din

sa

t m

-au

c=ut

at

cu d

isp

era

re.

A d

at

de

min

e, ]

nt`

mpl

=to

r, u

n p=

dur

ar.

V

este

a

s-a

r=

sp`

ndit

imed

iat

prin

tre

c=ut

=to

ri.

nu

dep

art

e d

e m

=n=s

tire,

am

z=r

it un

c=l

=re\

car

e g

onea

ca

o fu

rtun

= c

=tr

e no

i. L-

am

re

cuno

scut

pe

da

t= –

era

tata

!C

e pu

tea

m

s=

fac?

M

-am

g

hem

uit

de

fric

= l

`n

g=

sa

lva

-

noi, august 2017

12/13/

— A

m venit s=

v= spun..., a

]n-ceput necunoscutul [ov=

ind, d

ar

Moza

rt i-a lua

t vorba

din g

ur= [i

a continua

t:—

{tiu... A

\i venit s=-m

i spune\i c=

acest recviem

e pentru mine.

ocolind

u-i privirea, necunos-

cutul a p=

strat o clip=

de t=

cere.—

Sunt convins c=

[i cei ma

i m

ari d

intre ]mp

=ra

\ii lumii a

r fi ]nc`

nta\i s=

moa

r= ]n a

cordurile

acestei ca

podopere, a

ad

=ug

at.

—

De

unde

[ti\i cum

sun=

ni[te a

corduri p

e care ]nc=

nu le-a

\i auzit?

— V

=d

notele ]n

ochii d

um

-nea

voastr=

. Su

nt a

dm

irab

ile... o

pri\i-v= a

ici! nu m

ai a

d=

uga

\i nim

ic. Mi-a

\i dep=

[it a[tept=

rile. M

`ine, v=

trimit trei m

uzican\i la

repeti\ie.

— M

`ine? s-a

mira

t Moza

rt. A

t`t d

e cur`nd

?—

V

i se

pare

nedrept?

Am

a

vut o ]n\elegere!

— A

[a este, d

ar... spera

m s=

a

m o ve[nicie ]na

inte.—

Sunte\i ]n sta

re de opere [i

ma

i deoseb

ite?—

Sig

ur c= d

a! A

m ]n suflet o

mul\im

e de com

ori incompa

rab

il m

ai frum

oase d

ec`t tot ce a

m

compus p`

n= a

cum!

necu

noscu

tul

a

ridica

t d

in um

eri cu regret.

— P=

cat c=

nu v-a\i d

at sea

ma

d

e asta

mult m

ai ]na

inte...

A d

oua zi, cei trei m

uzican\i

trimi[i d

e el au venit la

Moza

rt, [i-a

u scos instrumentele [i, f=

r=

s= a

runce m=

car o sing

ur= pri-

vire asupra

partiturii, a

u trezit la

via\=

zbucium

ul acelui recviem

. E

ra ceva

dum

nezeiesc de pa

l-pita

nt [i de frum

os ]n opera pe

care o crea

se Moza

rt. Cup

rins

de vra

ja ei, com

pozitorul a lua

t o vioa

r=, li s-a

al=

turat [i s-a

la

nsat pe va

lurile odei sa

le des-

pre nemurire.

C`

nd era

u aproa

pe de fina

l, o strun=

a viorii a

plesnit. Moza

rt s-a

uita

t incom

oda

t la

ceila

l\i m

uzica

n\i,

descop

erind

a

bia

a

tunci c= ochii lor era

u ]n lac-

rimi.„D

e ce pl`ng

e\i?” s-a g

`nd

it s=

-i ]ntrebe, ]ns=

n-a rostit nici

un cuv`nt [i d

oar s-a

prins cu m

`inile d

e t`m

ple, uimit s=

con-[tientizeze c=

, ]n loc de s`

nge, a

re plumb

]n vene [i c= via

\a i se

scurge, p

ic cu pic, od

at=

cu ul-tim

ele acord

uri ale celui m

ai fru-

mos recviem

creat vreod

at=

de

un compozitor...

Talentul,

]n eg

al=

m

=sur=

, se sprijin=

pe team

= [i pe cura

j: cura

jul d

e a cred

e ]n ziu

a d

e m

`ine [i tea

ma

c= m

`ine s-a

r putea

s= nu existe.

Gr=

bi\i-v=

s= scoa

te\i la lu-

min=

comorile pe ca

re le purta\i

]n suflet!

GRA

TITUDIN

EAE

ram

la

un

exam

en d

e ro-

m`

n=

. Eleva

testat=

de com

i-sie p

=rea

timid

=, d

e[i d=

dea

r=

spunsuri excelente. La ultim

ul sub

iect, trebuia

s= a

lc=tuia

sc=

un mic eseu d

espre rela\iile cu

cei din jur. {

i iat=

ce am

auzit:

— A

sear=

am

r=m

as p

este noa

pte la b

unic=-m

ea. M

-a pre-

para

t pentru exam

en. A m

uncit cu m

ine p`n=

dup=

miezul nop\ii.

S-a

chinuit, a ob

osit, da

r n-a ce-

da

t. Dim

inea\a

am

citit ]n ochii ei ]ncred

ere ]n rezultatul m

eu. S-a

r fi

cuvenit s=

-i m

ul\umesc,

da

r n-a

m f=

cut-o. Era

m g

r=b

it= s=

a

jung la

[coal=

. nici nu \in m

inte d

ac=

i-am

spus „la reved

ere“…

Pe drum

, mi-a

m zis c=

]i voi mul-

\umi d

up= exa

men. A

cum ]ns=

, m

= sim

t penibil... A

m g

re[it. Sunt

vinovat=

. Cu b

=tr`

nii, trebuie s=

fim

mult m

ai a

ten\i. nou=

, tineri-

lor, ni se pare c=

avem

tot timpul

]na

inte. Lo

r, ]ns=

, acea

st= p

er-spectiv=

le lipse[te. Zilele ce le-a

u r=

ma

s sunt mult prea

scurte pen-tru ca

recuno[tin\a noa

str= s=

le poa

t= m

`ng

`ia

singur=

tatea

.C

uvintele elevei m-a

u sensibi-

lizat. M

-am

g`

ndit a

tunci c= lu-

mea

nu e f=r=

oam

eni buni [i c=

noi, a

dul\ii, a

m putea

avea

]ncre-d

ere ]n tinerii care urm

eaz=

s=

ne \in= locul. R

ecuno[tin\a m

ai

tr=ie[te printre noi! E

vie, ]n po-fid

a fa

ptului c= cei ca

re o merit=

sunt ]nm

iit ma

i mul\i d

ec`t pu\i-

nii care o prim

esc.S

e spune c= d

oi ]ngeri st=

teau

de vorb

= la

o ma

rgine d

e lume.

Am

bii purta

u c`te o tolb

= m

are,

da

r nu

ma

i un

ul d

intre ei u

rca

]ntr-una c=

tre Crea

tor.U

n copil l-a ]ntreb

at pe S

f`ntul

Petru:—

Ce d

uce ]ngerul a

cela ca

re zb

oa

r= to

at=

ziua

c=tre C

er [i ]na

poi? —

E m

esag

er. Duce ]n tolb

=

rug=

min\ile

p=m

`ntenilor

c=tre

Du

mn

ezeu [i, a

stfel, El le cu-

noa[te [i le sa

tisface.

Cel=

lalt ]ng

er p=rea

cu totul rela

xat. U

rca la

cer o da

t= sa

u d

e dou=

ori pe zi. —

Da

r el ce duce c=

tre Dum

-nezeu?

— R

ecuno[tin\a lor...

Z+D

+RN

ICIA

M

IN|II

Bed

uinii din S

aha

ra povestesc

c= od

at=

, de ca

rava

na lor s-a

a

propiat

un c=

l=tor

european.

Soa

rele ]l ard

ea, setea

]l chinu-ia

, t=lpile ]l frig

eau. A

r fi dorit,

desig

ur, s= urce ]n c`

rca vreunei

c=m

ile, da

r toate c=

rau ]n spa

te ni[te sa

ci enormi [i g

rei.

— C

e duce c=

mila

dum

itale?

l-a ]ntrebat pe unul dintre beduini. —

Un sa

c cu gr`

u [i unul cu nisip.

— n

isip? s-a m

irat c=

l=torul.

De ce s=

-l cari pe c=

mile, d

ac=

tot pustiul e plin d

e nisip? —

Pentru echilibru: ca

sacul cu

gr`

u s= nu a

lunece ]ntr-o parte.

— n

u era m

ai b

ine s= ]m

par\i

gr`

ul ]n dou=

jum=

t=\i d

e sac?

Fiecare c=

mil=

ar fi d

us astfel o

povar=

mult m

ai m

ic=.

— C

= b

ine zici! s-a b

ucurat

bed

uinul [i s-a a

pucat s=

fac=

a

[a cum

l-a sf=

tuit noul venit, a

d=

ug`

nd:

— D

e-a[ fi [i eu la

fel de d

e[tept ca

dum

neata

, cu sigura

n\=, a

[ fi cel m

ai b

oga

t bed

uin din lum

e. H

ai, urc=

pe c=m

ila m

ea [i od

ih-ne[te-te pu\in.

om

ul nostru asta

[i a[tepta

. S

e [i vedea

furat d

e somn ]n m

er-sul leg

=na

t al ca

rava

nei, c`nd

b

eduinul s-a

interesat:

— n

u-\i fie cu sup=ra

re, da

r spune-m

i, te rog: cine e[ti d

um-

neata

? —

Un sim

plu c=l=

tor. —

nu cred

. Un b

=rb

at a

t`t d

e a

ger la

minte nu poa

te fi dec`

t un prin\ sa

u un sultan.

— n

u am

nici o leg=tur=

cu ei. —

Atunci, cu sig

uran\=

, e[ti foa

rte bog

at.

— D

a d

e unde! S

unt ma

i s=ra

c d

ec`t d

umnea

ta.

— La

s= g

luma

! Cred

c= nu

vrei s= recuno[ti, d

ar e[ti un ne-

gustor prosper, cu multe corturi [i

c=m

ile. —

Ei b

ine, recunosc sincer c=

nu am

nici cas=

, nici ma

s=, nici

c=m

ile…

Bed

uinul s-a oprit d

in mers [i

l-a privit ned

umerit.

— A

tunci, ce ai?

— n

imic! S

unt ca o pa

s=re.

Um

blu d

in loc ]n loc [i tot ce am

port cu m

ine.

2017, august noi 21

tenta\ia eseului

Urmare din pag. 12

M= ridicasem de pe scaun. Trebuia s= termin.Pulsul ploii zguduia geamul. Mai eram om? nu

[tiam. }nc= puteam s= g`ndesc, s= vorbesc, s= cre-ez. Mai eram eu ]nsumi? Care eu, mai exact?

C`ndva, demult, lumea era obi[nuit= s= simt= – a[a era zg`riat de m`n= str=in= ]n capul meu. Afec\iune, speran\=, furie, indiferen\=... Eram oare indiferent sau doar nu eram capabil s= simt ceva?

}mi r=suna ]n minte zgomotul enervant al ora[elor antice. Labirinturi de piatr=, de ]n=l\imi ]nfrico[=-toare, unde lumina stingea cerul nocturn, se ]ntin-deau p`n= la orizont, ]nghi\ind omenirea. Vie\i pli-ne de culoare, de g=l=gie [i atingeri. C=ldur=.

nu e deloc pl=cut s= atingi fierul. E rece. — „Battery low, please charge. Battery low, plea-

se... ”

D e ceva timp m= tot enerva vocea ce repeta aceea[i chestie. M= scotea din ]ncerc=rile

vagi de a m= concentra. {i din s=rite. Eram silit s= dorm pe gr=mada de fier ce-mi slujea drept corp.

nu mai puteam de mult s= fac orice, oric`nd voiam. Cofeina nu mai avea pute-rea s= ]ncarce ni[te baterii reale.

Verdele [i galbenul de pe h`rtie cereau aten\ie. Da’ de unde. Sim\eam cum ]nceti-nea fluxul de energie ce-mi alimenta cre-ierul.

Ce prostie.nu aveam pat. nu-l mai avea nimeni de

zeci de ani. C`nd ]\i re]nc=rcai bateriile, nu era necesar s= te [i odihne[ti. nu te ]nveleai cu plapuma. nu visai.

Gr=mada de fier avea nevoie de opt ore pentru re]nc=rcare complet=. ironic, nu?

Conectasem cablul de alimentare la cap [i m= pr=bu[isem pe podeaua de lemn. Pierisem ]n ]ntuneric.

Deschisesem ochii. nu era vis. To\i cei care ][i re]nc=rcau

bateriile erau conecta\i automat la inter-net pentru schimb de informa\ie cu Siste-mul [i cu ceilal\i utilizatori. Jocuri. Distrac- \ie. Lumin=.

oricine ar fi zis c= era, de fapt, ca ]ntr-un joc video antic. Un ora[ imens, cu tot felul de cl=diri, parcuri, pancarte viu colorate, printre care roiau fantomele. Distrac\ia ]n realitate era imposibil= – pe net o g=seai oriunde.

De data asta era ]ns= diferit. M= trezi-sem ]n mijlocul mul\imii. nu era bine. De ]n-dat= ce auzisem primul strig=t, o [i lua-sem la fug=. nu c= mi-ar fi fost fric= de rudele victimelor. nu m= consideram vi-novat.

Via\= ve[nic=. Pe naiba! Care era sen-sul vie\ii nesf`r[ite dac= nu [tiai de la ce

ai ]nceput [i ]ncotro mergeai? Am ve[nicia ]n fa\= s= ]n\eleg acest lucru.

Maria C=t=lina BUBOC, student= anul IUniversitatea Tehnic=, Bucure[ti

SUB ACEEA{I UMBREL+C=t=lina C+LIN, cl. a VI-a

Arione[ti, Dondu[eni

noi, august 201722

Carul-Mic

M amiferele marine, precum balenele [i delfi-nii, se odihnesc lini[tit ]n ap=, vertical sau

orizontal, sau dorm ]n timp ce ]noat= ]ncet l`ng= alte animale.

}n timp ce doarme, delfinul intr= ]ntr-o form= mai profund= de somn, oprindu-[i doar jum=tate din creier ]mpreun= cu ochiul aflat pe partea opus=. Cealalt= jum=tate a creierului r=m`ne treaz=, dar la un nivel sc=zut de vigilen\=. Aceast= parte este folosit= pentru a se p=zi de pr=d=tori, obstacole [i alte animale din jur. De asemenea, semnaleaz= momentul ]n care trebuie s= se ridice la suprafa\= pentru a respira. Dup= aproximativ dou= ore, ani-malul va inversa acest proces, odihnindu-se pe partea activ= a creierului [i trezind acea parte care doarme.

C ei care au conceput primul model de para[ut= pe care l-au experimentat s=rind de pe aco-

peri[ul casei ]n care locuiau au fost fra\ii Montgol-fier (Joseph [i Etienne). Familia, alarmat= de ges-tul lor, le-a cerut s= renun\e, dar Joseph Montgolfier [i-a mutat locul de ]ncercare, s=rind din v`rful Pa-latului papal din Avignon (Fran\a), de la 35 m ]n=l\i-me, a[ezat ]ntr-un co[ de nuiele de r=chit=, prins de o p`nz= usor curbat=.

}n acela[i an, medicul Louis Sebastien Lenor-mand a fost prima persoan= care a f=cut un salt cu o para[ut=. Tot el a dat [i denumirea acestui aparat de zbor, din grecescul „para” – „]mpotriva” [i fran\uzescul „chute” – „c=dere”. Lenormand considera c= o para[ut= trebuia s= serveasc=, ]n primul r`nd, ca echipament de salvare, ]n cazul unui incendiu.

P olichinelle (]n limba rom`n=, pronun\at [i scris Poli[inel) este un personaj comic din teatrul de

marionete francez, din secolul al XVi-lea, un fel de corespondent al lui T`ndal=, din folclorul ro-m`nesc, o apari\ie caraghioas=, cu cocoa[= ]n fa-\= [i ]n spate. numele lui a rezistat de-a lungul vre-mii prin expresia Secretul lui Polichinelle.

}ntr-una dintre snoavele dramatizate, Polichi-nelle, s=v`r[ind un delict, este anun\at de c=tre avocatul s=u c= este supus unei pedepse grave. Dup= ]nt`lnirea cu avocatul, Polichinelle rupe pa-gina din codul penal, cu articolul pe care i-l ar=tase avocatul, convins fiind c=, ]n felul acesta, articolul nemaiexist`nd, nici el nu va putea fi pedepsit.

De aici [i sensul expresiei Secretul lui Polichi-nelle, adic= un fapt considerat, de c=tre cei naivi, o mare tain=, dar care este, ]n realitate, cunoscut de toat= lumea. De asemenea, numele personaju-lui – Polichinelle – se utilizeaz= ast=zi [i cu sens figurat, desemn`nd o persoan= perceput=, ]n soci-etate, ca un bufon, lipsit= de opinie personal=, de o conduit= ferm=.

} ngere al lui Dumnezeu, ap=r=torule sfinte al vie\ii mele, cu str=duin\= m= rog c=tre tine:

p=ze[te-m= de tot r=ul [i m= ]ndreapt= la tot lu-crul bun. Amin!

C+TRE }NGERUL P+ZITOR

LUMINI }N NOAPTE Luna, lampa suspendat=De al cerului tavan,S-a ivit ca [i-alt=dat=Alb=-n noaptea de catran{i-a-nceput s=-[i urce-n slav=,}n scr`nciobul ei u[or,Abajurul ca o tav=Dat=, ieri, la spoitor.Peste codri, peste lunc=,Peste dealul adormit,Raze palide arunc=Lunec`nd la infinit…Stelele-ncrustate-n bolt=Tremur= deasupra ei{i din trena lor involt=Toarn= ploaie de sc`ntei.Dar, deodat=, alte steleA[ezate-n [ir, frumos,Printre dealuri [i v`lceleSe aprind departe, jos…{i urm`ndu-[i luna mersulVede-n drumul ei rotatCum c= ]nsu[i UniversulEste mult mai luminat!

FRATELE LUI T~NDAL+

Stelian FILIP

2017, august noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

U n rege, ]mpreun= cu so\ia [i fiica a plecat ]ntr-o c=l=torie pe mare. nava lor a fost prins= ]ntr-o

furtun= [i, fiind lovit= de valurile puternice, s-a scu-fundat. S-a pierdut ]n valurile m=rii ]ntreg echipa-jul, dar Dumnezeu a salvat via\a regelui [i a fami-liei sale. Ei au fost arunca\i la \=rm, [i acolo, ]mbr=ca\i ]n zdren\e, ca ni[te cer[etori, au purces ]n c=utarea unui ad=post. nici unul dintre ei nu a ]ndr=znit s= aduc= aminte c= este de vi\= nobil=. Dar [i cine ar fi crezut ]n cuvintele a trei cer[etori? Ar fi p=rut ridicol, dar poate chiar ar fi putut fi [i b=tu\i. La urma ur-mei, nu toat= lumea ]i iube[te pe cei s=raci, iar cer[etorii arogan\i nu sunt suporta\i de nimeni.

A[a s-a ]nt`mplat ca unul din locuitorii acestei \=ri i-a ad=postit pe ace[ti neferici\i [i le-a propus s=-[i c`[tige existen\a, p=sc`nd turma sa de oi. Regele a devenit un p=stor, iar regina [i prin\esa – so\ia [i fiica unui p=stor. Ei nu s-au pl`ns pe soarta lor, doar, uneori, seara, st`nd l`ng= foc, ][i aminteau de via\a lor ]n palat [i ][i [tergeau lacrimile ap=rute.

}ntre timp, regele \=rii, unde au ajuns eroii no[tri, a ]nceput s= caute o fat=, care-i va fi so\ie fiului s=u. C`teva zeci de perechi de mesageri au fost trimi[i ]n diferite p=r\i ale regatului, pentru c=utarea celei mai frumoase, mai inteligente [i mai pioase fete. Ei au primit un ordin din partea regelui, s= nu fie neglijat= nici fiica ultimului s=rac…

Au v=zut mesagerii [i fiica bietului cioban, care ]ncepuse [i s= uite de coroana sa regal=… o a[a judecat= [i inteligen\= nu ]nt`lneai nici la palat. Trebuia ]n[tiin\at prin\ul. El, auzind, despre super-ba fat= din popor, f=r= a mai a[tepta o clip=, a pornit la drum, [i, ]n cur`nd, arm=sarul s=u era ]n pragul colibei ciobanului.

{i de parc= p=rea c= totul este hot=r`t, dar din-tr-odat= tat=l fetei s-a comportat foarte ciudat. Acest cioban, care ]n somn, ]nc= se mai vedea rege, i-a cerut prin\ului cunoa[terea unui me[te[ug. „Trebuie s= po\i face ceva, cu propriile m`ini”, i-a spus el prin\ului. „nu conteaz= ce.” „Dar eu”, i-a r=spuns prin\ul, „[tiu cum s= conduc afacerile de stat, s= m`nuiesc o sabie, s= primesc ambasadori [i s= semnez decrete”. „Da. Este corect. Dar eu vreau s= cuno[ti meseria unui dulgher, sau aurar, sau croitor, sau oricare alta. }n caz contrar, fiica mea nu va fi so\ia ta”.

Dumnezeu [tie ce efort a depus prin\ul, pentru a nu-l ]njunghia pe loc pe p=storul obraznic. Dar prin\ul s-a re\inut. {i ]n aceea[i zi, el se plimba prin pia\=, c=ut`nd ce ar putea ]nv=\a. Fierari, gravori, buc=tari, v`n=tori de p=s=ri, cizmari. C`t de mul\i sunt ei, [i c`t de grea le este munca. S= ]nve\i de-prinderile oric=ruia dintre ei va dura mult, dar ori-cine care cunoa[te starea ]ndr=gosti\ilor va fi de acord c= a[teptarea pentru ei – e cea mai grea po-var=.

{i prin\ul a ales un om care ]mpletea covora[e din nuiele. Dou= zile a ]nv=\at [i spre sf`r[itul celei

PILDA CIOBANULUI CARE A FOST REGE

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

de a treia a f=cut de r=u, de bine [i prin\ul trei asem=n=toare.

{i iat= cu munca m`inilor sale se prezint= prin- \ul ]n fa\a tat=lui alesei inimii sale. Ciobanul le-a luat ]n m`n= [i a privit atent munca viitorului gi-nere.

— Cu c`t pot fi v`ndute? a ]ntrebat el.— Cu dou= monede fiecare.— {i c`t timp ai muncit la ele?— Dou= zile.— Dou= zile, trei covora[e, [ase monede, a spus

tat=l. ia-o pe fata mea de so\ie! a ad=ugat cio-banul.

Prin\ul doar c= nu s=rise de bucurie. Apoi l-a ]m-br=\i[at pe tat=. S-a apropiat de fat=, a ]nge-nuncheat [i i-a s=rutat m`na. Dar apoi s-a ]ntors c=tre viitorul s=u socru [i a ]ntrebat pe un ton nu de mire, dar de viitor rege: „V= rog, s=-mi explica\i comportamentul dumneavoastr=!”.

„{tii, fiule”, i-a r=spuns ciobanul. „Am fost [i eu rege. Conduceam armata ]n lupt=, semnam de-crete [i ascultam d=rile de seam=, prezentate de mini[tri. nimeni nici nu putea s= presupun= c=-mi voi sf`r[i via\a ca cioban. Dar c`nd Dumnezeu mi-a schimbat destinul, cel mai mult sufeream, c= nu puteam face nimic pe l`ng= cas=. Dac= a[ fi [tiut s= ]mpletesc m=car aceste covora[e, atunci [ase monede la dou= zile ar fi ajutat foarte mult familia mea”.

ortodox.md

noi, august 201724

pagina celei mai triste scrisori

DUREREA NU MOARE ODAT+ CU OMUL{ tiu c= ai plecat [i nu te mai ]ntorci. Am ]n\eles

asta ]nc= din ziua ]n care ai fost ]nchis ]n p=m`nt. Doar am ]n\eles, dar inima nu m-a l=sat s= accept niciodat=. Poate c= acesta este motivul pentru care te reamintesc ]n poezii [i ]n g`nduri. Mul\i ]mi zic, indirect, c= ar trebui s= te las s= ]\i g=se[ti pacea, s= nu te mai \in l`ng= mine. Gre[esc sau nu, scriind acest omagiu \ie, nu am de unde s=

[tiu, dar, ceva ]mi spune c= prin aceste amintiri te voi l=sa ]n urm= [i nu va mai durea at`t de tare. Este greu s= te descriu la trecut, chiar e greu, dar nu te pot descrie nici la prezent c=ci golul se simte mai tare.

Ai fost un om bun mereu. }n ochii mei ai fost un erou. nu din cauza unor dulciuri, nu din cauza unor bani, care probabil c= pe atunci ]mi aduceau z`mbete, dar acum le-a[ schimba pe via\a ta. Tu doar ai fost un ]ntreg, ai fost cerul [i p=m`ntul, ai fost echilibrul meu [i al tuturor fiin\elor din jurul t=u. ne \ineai mereu pe noi uni\i. Am fost mereu m`ndr= c= e[ti bunicul meu. Aveai un mod aparte de a ]ncuraja pe cineva [i de a-\i exprima iubirea.

Ziua ]n care ai plecat mi-a marcat calendarul ]n negru. nu mai cred ]n pove[ti, nu mai cred ]n oa-meni buni, nu mai cred ]n speran\e. Mi-ai ap=rut ]n vis [i at`t de mult doream s= [tiu de ce, voiam s=

cred c= e mai mult dec`t dorul, dar nu mi-ai mai r=spuns. }n casa ta acum e frig [i ]ntuneric, ai luat cu tine lumina, iubirea [i ne-ai l=sat goi cu ochi plini de regret. M-am ]ntrebat de mai multe ori dac= ]\i este mai bine acolo sau dac= vrei s= vii ]napoi. M-am g`ndit de multe ori c= e[ti l`ng= mine de fiecare dat= c`nd am emo\ii [i-mi scurgi toat= frica.

M= ]ntreb dac= ]\i este dor. T=cerea pe care o primesc ]n schimb ]mi face inima scrum, apoi un fir de ghea\= ]mi rupe lic=rul din ochi. Mi-ai luat aproape tot at`t c`t mi-ai d=ruit. M-ai crescut ca pe propriul copil, mi-ai demonstrat c= oamenii buni exist=, m-ai f=cut fericit= doar prin prezen\a ta. }mi pare r=u c= am putut s= realizez unele lu-cruri doar prin pierderea ta, iar dac= a[ da tim-pul ]napoi a[ [ti tot doar de fric= s= nu te ia v`ntul de l`ng= mine. }mi pare r=u c= te-am cunoscut at`t de pu\in, nu mai [tiu nici m=car cum ]\i ar=ta z`mbetul ]n ochi, nici iubirea ta nu mai trece ca un fior prin mine. P=cat c= nu am reu[it s= ]\i mul- \umesc, p=cat c= ai plecat f=r= s=-\i ofer vreo bu-curie.

Te-am pl`ns mult ]n ace[ti ani [i dorul conti-nu= s= creasc=. Ai fost singurul om adev=rat din via\a mea, mi-ai semnat inima [i i-ai ar=tat cum s= bat=.

Cel mai mult ]mi pare r=u c= te-am l=sat c`nd \i-a fost mai greu, regret c= m-a cuprins teama [i mi-a furat timpul care ]mi mai r=m=sese pentru tine. Acum nimic nu se mai poate schimba, am pierdut toate [ansele [i mi-am risipit tot curajul. Zi de zi ]mi furi o lacrim=, m=car s= po\i s= o

prinzi [i s= vezi cum se ]nghesuie ]n ea at`ta triste\e. Leg=tura dintre noi a fost special=, ai adus siguran\a [i adev=rul c=tre mine, m-ai ]ndrumat c=tre bine [i m-ai \inut de m`n= peste tot. A[ vrea s= m= auzi ca s= nu-mi pierd vorbele. A[ vrea s= m= sco\i din doliul care ]mi taie respira\ia [i s= te ]ntorci acas=. Te chem! Pentru c= este nevoie de tine aici.

Te-am iubit, te-am adorat pe c`nd erai viu, acum te respect [i ]\i port iubire infinit=. oric`t de rea va fi vremea cu noi, bun=tatea ta m= va b`ntui mereu [i-mi va [opti cumva c= tu ai vrea a[a s= fie, iar eu voi [ti c= tu ]mi dirijezi drumul.

{i totu[i, poate te r=zg`nde[ti, bunicule, [i mai vii s= vezi cum a crescut „Buburuza”.

Victoria SAVA, 15 aniL. T. A. David, Bardar, Ialoveni

UM+R DE N+DEJDEValerie VOLONTIR

2017, august noi 25

drepturile tale

} n curtea noastr= este un b=iat care ]ntotdeau-na este ]nso\it la plimb=rile de sear= de mama

lui. Am observat c= acesta love[te copiii, strig= la ei [i ]i nume[te cu tot felul de cuvinte ofensatoare, iar mama lui nu reac\ioneaz= ]n nici un fel. Cum ar trebui s= proced=m ]ntr-o asemenea situa\ie?

Bogdan D., 12 aniChi[in=u

Drag= Bogdan, fiecare p=rinte pe l`ng= drep-turi are [i obliga\ii fa\= de copiii proprii, iar una din obliga\ii este [i oferirea unei educa\ii corecte propriului copil.

}\i recomand s= apelezi la „Telefonul Copilului” 116 111, po\i apela de la telefonul mobil sau sta\i-onar, apelul este gratuit, iar consultan\ii ]\i vor re-comanda pa[ii ce trebuie s=-i urmezi.

P e re\elele de socializare v=d deseori cum p=rin\ii sau fra\ii mai mari posteaz= fotografii cu cei

mai mici ]n ipostaze copil=re[ti, dar jenante pe alocuri. oare ace[tia nu au dreptul la intimitate?

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

Drag= Alina, identitatea fiec=rei persoane tre-buie s= fie protejat=. Mai multe detalii referitoare la modul ]n care trebuie s= fie publice informa\iile despre copii le po\i ob\ine de la Centrul na\ional pentru protec\ia datelor cu caracter personal sau apel`nd la „Telefonul Copilului”, form`nd num=rul 116 111.

R ecent, angaja\ii Union Fenosa au efectuat ni[te lucr=ri de verificare a contoarelor elec-

trice. }n momentul lucr=rilor p=rin\ii mei lipseau, de aceea la sf`r[it, ace[tia mi-au cerut s= semnez ]n registrul de lucru. Se permite acest lucru unui copil de 16 ani?

Victoria MUSTEA Orhei

Drag= Victoria, nu este corect ca angaja\ii fur-nizorului de energie electric= s= cear= copilului semnarea unui act, inclusiv de verificare a contoa-relor.

Reprezentan\ii Union Fenosa ar fi trebuit s= fac= o men\iune ]n actul de control despre faptul c= la momentul vizitei ]n locuin\= se afla un minor.

P=rin\ii t=i sunt ]n drept s= conteste corectitudi-nea actului ]ntocmit, adres`ndu-se cu o cerere la directorul ]ntreprinderii Î.C.S. red Union Fenosa S.A.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

CUVINTE OFENSATOARE

Rubric= sus\inut= de Lidia CODREANCA, doctor ]n filologie

antiquitas recidiva

DIOGENE DORMEA }NTR-UN BUTOID iogene/Diogenes (c.400-c.323 ].Hr.), filozof

grec, s-a n=scut la Sinope, o colonie a Miletu-lui, ]n familia zarafului Hicesias. }n urma unui scandal monetar este exilat la Atena. Acolo ajuns, sclavul s=u care l-a ]nso\it ]l p=r=se[te. Este atras de ]nv=\=tura [i modul de via\= auster al filozofului Antistene, care ]l accept= ca discipol. Duce apoi o via\= de filozof r=t=citor, ]ncerc`nd s= exemplifice cu propriul mod de via\= ascetic principiile curen-tului filozofic – cinismul, duc`nd o existen\= la li-mita necesarului de supravie\uire. Diogene credea c= adev=rata ]nv=\=tur= este cea tr=it=. Morala sa cinic= afirma c= sunt dou= tipuri de educa\ie: una sufleteasc= [i alta corporal=, ambele cer un exerci\iu perseverent, c=lirea corpului pentru a suporta fri-gul, foamea [i deprinderea sufletului pentru fapte virtuoase.

Diogene ceruse cuiva s=-i fac= rost de o locu-in\=, dar, ajutorul ]nt`rziind, s-a ad=postit ]ntr-un butoi. A fost poreclit kynos (c`inele), ca aluzie la stilul s=u de via\=. Se pare c= cinic provine de la kynikos (c`inesc).

A avut o rela\ie tensionat= cu Platon, ]l critica pentru c= acesta vorbea prea mult [i era prea m`ndru. }ntr-o zi Platon l-a invitat la el acas= ]m-preun= cu al\i prieteni, Diogene, c=lc`nd zdup=it pe covoarele lui Platon, a spus: „Calc ]n picioare m`ndria goal= a lui Platon”. iar c`nd odat= Platon l-a numit c`ine, Diogene i-a r=spuns: „M-am ]ntors la acei care m-au v`ndut”. Atenienii ]l iubeau pe Diogene pentru sinceritatea lui, c`nd un t`n=r i-a sf=r`mat butoiul, ei l-au b=tut, iar lui Diogene i-au dat un alt butoi.

Diogene Laertios relateaz= c= uneori Diogene cinicul umbla prin Atena ziua cu un felinar aprins. Fiind ]ntrebat de ce umbl= a[a, el r=spundea: „Caut un om”.

odat= a fost vizitat de c=tre Alexandru cel Mare, care i-a spus c= ]i d=ruie[te orice vrea, iar Diogene i-a zis: „Fere[te-te la o parte din calea soarelui meu!”. Dup= o lung= conversa\ie, Alexandru plec= spun`nd: „Dac= nu eram Alexandru, a[ fi vrut s= fiu Diogene”.

}ntr-o c=l=torie pe mare spre Eghina, a fost prins de pira\i [i v`ndut sclav. A fost cump=rat de Xeni-ades [i dus la Corint, ca s=-i supravegheze casa [i s=-i educe copiii. i-a ]nv=\at pe fiii lui Xeniades s= c=l=reasc=, s= \inteasc= cu arcul; s= se mul\umeasc= cu hrana simpl=; s= nu poarte podoabe [i haine scumpe.

Crates din Teba, discipolul s=u, a adunat prin-cipiile filozofiei lui Diogene, din care s-au p=strat numai un [ir de aforisme, printre care [i acestea: „Dintre fiarele s=lbatice cea mai periculoas= este b`rfitorul, iar dintre cele domestice – lingu[itorul”; „Gloria este hrana prostiei”. Diogene Laertios scrie c= Diogene cinicul ar fi murit ]n aceea[i zi ]n care Alexandru cel Mare murea la Babilon.

noi, august 201726

pa gi na mu ze lor

BRENDAN FRASER

D ac= ar fi s= m= refer strict la gen, atunci pre-fer filmele de dragoste, romantice, cu pove[ti

frumoase, pentru c= eu sunt oricum o vis=toare. Dar sunt momente c`nd apelez [i la filme ce necesit= o concentrare aparte, la filme de ac\iune, istorice [. a. nu era s= trec cu vederea starul hollywoodian al filmului Mumia, care m-a impresionat prin stilul s=u aparte. Cum succesul la Hollywood se m=soar= ]n milioane de dolari, se poate spune c= Fraser a f=cut un salt considerabil de la 4 milioane primite pentru Mumia la 10 milioane pentru Pact cu dia-voli\a [i 12 milioane [i jum=tate pentru Mumia re-vine (2001).

numele s=u real este Brendan James Fraser, este un actor canadiano-american de film [i de teatru.

S-a n=scut pe 3 decembrie 1968 ]n indiana-polis (SUA), copil=ria [i-a petrecut-o prin diverse \=ri din Europa, a urcat pe o scen= londonez= la 12 ani, a f=cut liceul ]n Cana-da [i studiile dramatice la Actor's Conserva-tory, Cornish College of the Arts din Seattle.

Dac= ]n primul film ]n care a jucat, Dog-fight (1991), Fraser ap=rea pe final de ge-neric ]n dreptul Marinarului num=rul unu, [ansa i-a sur`s odat= cu rolurile din Encino Man (1992) [i School Ties (1992), urmate de roluri tot mai consistente ]n Airheads (1994), The Passion of Darkly noon (1995) [i Mrs Winterbourne (1996).

Succesul enorm cu George of the Jungle (1997) l-a pus pe lista celor mai buni actori de comedie, dar ]n anul urm=tor ]l reg=sim ]ntr-o dram=, ]ntr-un rol macho, dar nu lipsit de sensibilitate: Gods and Monsters, ]n care joac= al=turi de Sir ian McKellen. Urmeaz= alte comedii: Still Breathing (1998), Blast From The Past (1999) [i Dudley Do-Right ]n care joac= al=turi de Sarah Jessica Parker.

Cel mai recent film: The Quiet American (2002), o dram= de r=zboi, adaptare dup= un roman de Graham Green. Premiera fil-mului e ]nc= a[teptat= ]n Statele Unite pen-tru a putea fi pus= ]n curs= pentru oscaruri.

De asemenea, Brendan Fraser joac= ]n Londra ]n piesa lui Tennessee Williams, Pi-sica pe acoperi[ul fierbinte, al=turi de Frances o'Connor, cu care a jucat ]n Bedaz-zled. Alte piese de teatru: Four Dogs and A Bone, The Marriage of Bette and Boo, Arms and the Man, Strange Snow.

Este c=s=torit cu actri\a Afton Smith – am`ndoi sunt n=scu\i pe data de 3 decem-

brie. Au un b=ie\el, Griffin Arthur, n=scut pe 17 septembrie 2002.

Fraser l-a portretizat pe Rick o'Connell ]n seria de filme Mumia (1999, 2001 [i 2008), ceea ce i-a crescut faima [i este cunoscut pentru rolurile sale principale ]n produc\ii importante fantastice [i de comedie ale Hollywoodului, printre care Encino Man (1992), Monkeybone (2001), Looney Tunes: Back in Action (2003), Journey to the Center of the Earth (2008) sau inkheart. De asemenea a inter-pretat numeroase roluri dramatice, de exemplu ]n Crash (2004) sau The Quiet American (2002).

Ana CEAP+

2017, august noi 27

VICTOR CIOBANU

A vem ce avem noi cu mitologia greac= [i ro-man=, care ne atrage tot mai mult [i mai mult.

ori plec=m s= muncim la ei, ori accept=m s= ne facem studiile acolo, ori ]ncerc=m s= deprindem tot ce e mai bun de la ei: buc=t=rie, me[te[ug, legi, [i mai ales sport. Am observat ]n ultimul timp c= spor-tivii moldoveni aduc tot mai multe rezultate fru-moase de la campionatele de lupte, fie libere sau greco-romane. Probabil, asem=n=rile dintre noi ][i spun cuv`ntul, ]l scot la iveal= pe Heracle din noi [i ne aduc rezultatele mult a[teptate. Victor Ciobanu ][i scoate spada, confirm= cele spuse anterior [i demonstreaz= c= avem cu ce ne m`ndri.

Sportivul s-a n=scut ]n V=rv=reuca, Flore[ti. Era la v`rsta unui copil, dar mai ales a unui b=iat care are nevoie de sprijinul [i b=rb=\ia tat=lui, c`nd ine-vitabilul s-a produs [i a r=mas f=r= p=rintele s=u. De aici a pornit totul. Dumnezeu l-a ]mb=rb=tat [i l-a ajutat s= fac= primii pa[i pe salteaua de lupte la v`rsta de [apte ani. Ace[ti pa[i i-au p=rut ex-cep\ionali [i se vedea deja om mare. Lucru care mai t`rziu s-a [i ]nt`mplat.

Dup= [coala primar=, Victor a ajuns ]n capital=, s-a ]nscris la Liceul Sportiv, talentul lui a fost ob-servat imediat, iar succesul nu a ]nt`rziat s= apar=. }n 2009, a cucerit prima medalie la Europenele pentru cade\i. Trei ani mai t`rziu, a devenit vice-

campion mondial la juniori, iar ]n anul urm=tor – vicecampion la Universiada de la Kazan.

o alt= performan\= remarcabil= din carier= a ]nregistrat-o ]n 2014 la Campionatul European de Lupte de la Vantaa, Finlanda, clas`ndu-se pe locul doi, ]n categoria de greutate de 59 de kilograme, [i a cucerit astfel prima medalie pentru Republica Moldova la europenele de lupte greco-romane, dup= o pauz= de 18 ani.

}n anul urm=tor, lupt=torul moldovean a uimit o lume ]ntreag= dup= ce a reu[it procedeul supra-numit veveri\a zbur=toare ]n finala Campionatului European de tineret din Polonia. Sportivul [i an-trenorul s=u au povestit cum l-au dobor`t pe lupt=torul rus ]n ultimele secunde [i cum au r=mas fascina\i chiar [i arbitrii de procedeul senza\ional. Totul s-a ]nt`mplat cu zece secunde ]nainte de sf`r[itul finalei la categoria de greutate de 53 de kilograme. Tehnica moldoveanului, care se face ]n ultimele secunde ale luptei [i care este ca o [ans=, ori c`[tigi, ori pierzi, l-a f=cut s= declare, mai ]n glum= mai ]n serios, c= aceasta ar trebui s=-i poarte numele, intitul`ndu-se procedeul Ciobanu.

Sper=m c= aceast= glum=, c`t se poate de se-rioas=, s= nu fie luat= ]n seam= de institu\iile com-petente, ba mai mult, le rug=m s= purcead= la treab= [i s= o transforme ]ntr-un fapt real.

Olesea CURMEI

time-out

28 noi, august 2017

N =scut ]n Pretoria (Africa de Sud) la 28 iunie 1971, Elon Musk s-a „molipsit” de inventic= de

la tat=l s=u, inginer. La 10 ani prime[te ]n dar un computer, la care ]nva\= de sine st=t=tor s= pro-grameze. Avea doar 12 ani c`nd a v`ndut primul s=u program cu 500 de dolari. De atunci aventura de a inventa [i a da via\= inven\iilor sale continu= p`n= ]n prezent. {i nu e vorba de proiecte mici – doar globale, menite s= schimbe via\a civiliza\iei noastre. La 19 ani [i-a continu-at studiile ]n Canada. iar majoritatea proiectelor sale \in de SUA, unde a g=sit un mediu de afaceri foarte benefic pentru inven\iile sale. }n 1996 a fondat compa-nia Zip2, care oferea servicii de progra-mare pentru agen\iile de [tiri. Doar peste trei ani Musk [i-a v`ndut compania cu 300 de milioane de dolari! Urmeaz= X.com, unde Musk este cofondator, iar ]n scurt timp, aceasta fuzioneaz= cu PayPal, prin intermediul c=reia se realizeaz= pl=\ile pentru cump=r=turile prin internet de la eBay. F=r= ]ndoial=, aceste companii solicitau solu\ii inteli-gente [i viziuni strategice. Mai avangardiste mi se par ]ns= cele create mai t`rziu [i care se axau pe tehnologii inginere[ti de excep\ie. Una dintre aces-tea este Tesla Motors, dedi- cat= producerii de automo-bile electrice performante. Despre automobilele Tesla deja a\i citit ]n paginile re-vistei. Acestea, cu toate ca-racteristicile automobilelor sportive, ofer= [i confort lu-xos. Zero emisii ]nseamn= c= ele sunt ]n ambian\= de-plin= cu natura [i nu o po-lueaz=. Deja ]n toamna lui 2017 este a[teptat [i primul electrocamion Tesla, iar el va stabili noi criterii de per-forman\= ]n transportul au-to de m=rfuri. Mai mult ca at`t, Musk pune gratuit la dispozi\ia ]ntregii planete toate patentele din proiec-tul automobilelor electrice, oferind un argument ]n plus pentru dezicerea de la utilizarea combusti-bilului fosil.

Un proiect [i mai ambi\ios – SpaceX – a fost lansat de Elon Musk ]n 2002. El, fondatorul, admi-nistratorul [i constructorul principal, [i-a propus crearea rachetelor spa\iale de folosin\= repetat=, sigure [i ieftine, menite s= sus\in= o explorare masiv= a spa\iului cosmic. }n 2010 a avut loc primul zbor suborbital al rachetei Falcon 1, iar deja ]n 2012 este realizat primul zbor comercial cu cupla-rea la Sta\ia Spa\ial= interna\ional=. Astfel SpaceX a ]nvins ]n concuren\= cu gigan\i cu autoritate ]n

industria aerospa\ial=, ca Boeing, Lockheed, de-venind prima companie privat= care ofer= servicii de lans=ri cosmice. Mai mult, din 2017 rachetele pentru lansarea pe orbit=, Falcon 9, au ]nceput s= fie folosite repetat. Visul lui Musk? S= reduc= cos-turile de lansare de 10 (!) ori. S= reduc= timpul de la aterizarea rachetei p`n= la o nou= lansare p`n= la 24 de ore. {i s= colonizeze, prin proiectele sale,

planeta Marte.Elon Musk a lansat afaceri [i ]n do-

meniul energiei solare – SolarCity, de-venind cel mai important operator din SUA. Pe l`ng= panourile fotovoltaice obi[nuite, compania ]ncepe producerea \iglei fotovol-taice, transform`nd acoperi[urile ]n gene-ratori de curent electric [i p=str`ndu-le as-pectul [i func\ionalitatea. iar dup= ce a stat ore ]n [ir ]n ambuteiaje, Musk a venit cu ideea unui nou tip de mijloc de trans-port de pasageri, Hyperloop. ini\ial, acesta urmeaz= s= fie implementat ]ntre Los An-

geles [i San Francisco, iar distan\a de 560 km ar putea fi parcurs= ]n ceva mai mult de jum=tate de or=! }n interiorul unor tuburi vidate, ]n=l\ate deasu-pra solului pe piloni de beton, capsulele cu c`te 40 de pasageri s-ar deplasa cu 1200 km/or=, iar cos-

tul c=l=toriei promite s= fie inferior celui pentru trenurile rapide TGV. Dar [i pentru transportul pri-vat a inventat o modali-tate absolut original= – ]n anumite terminale de pe carosabil automobilul este cobor`t cu liftul ]n subteran= [i preluat de un suport mobil. Lucr=rile la aceste proiecte deja au ]nceput ]n ritmuri spo-rite.

Elon Musk ]nregistrea-z= succese substan\iale la elaborarea autopilo- \ilor performan\i, care s= poat= conduce automo-bilele mii de kilometri ]n

siguran\= deplin=. Musk vrea s= ne arate viitorul [i prin cel mai ambi\ios proiect al s=u – neuralink, care prevede crearea unei interfe\e pentru supli-mentarea creierului uman cu capacit=\ile unui computer. Mai ]nt`i de toate aceasta ar ajuta per-soanele cu diverse dizabilit=\i, ca apoi s= se ex-tind= [i la ceilal\i p=m`nteni. Este greu de imagi-nat care ar putea fi performan\ele unor astfel de cyborgi, care vor schimba esen\ial civiliza\ia Terrei.

Elon Musk viseaz=. Apoi ]n[ir= visurile pe h`rtie [i le realizeaz=. Simplu. Ca un geniu adev=rat.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

ELON MUSK, VR+JITORUL VIS+TOR

292017, august noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

FURTUN+ }N RETRAGERE

PRIM

ELE

CIU

PER

CI

IMIT

A|I

E

30 noi, august 2017

dincolo de aparen\e

EXOPLANETELE — FOCARE POTEN|IALE DE VIA|+ EXTRATERESTR+

E xist= oare via\= inteligent= ]n afara Sistemului Solar? S-au ]ntrebat locuitorii planetei noastre

de-a lungul secolelor. Primul om care [i-a pus aceast= ]ntrebare, ]n mo-

dul cel mai serios, a fost, probabil, Giordano Bru-no, astronomul care ]nc= la sf`r[itul secolului XVi a ]n\eles c= stelele de pe cer nu sunt altceva dec`t al\i sori ce se afl= la distan\e considerabile de P=m`nt. {i dac= a[a este, de ce aceste stele nu ar putea s= fac= posibil= existen\a vie\ii pe ni[te planete ipote-tice ce se rotesc ]n jurul lor?

Ast=zi, subiectele ce vizeaz= extratere[trii, obiec-tele zbur=toare neidentificate (oZn) sunt extem de populare at`t ]n literatura de fic\iune, ]n cinemato-

grafie, ]n emisiunile televizate, c`t [i ]n r`ndul ele-vilor. }n realitate ]ns=, c=utarea de planete ]n afa-ra Sistemului Solar, care ar putea s= g=zduiasc= via\a inteligent= sau forme primitive de via\=, este una dintre cele mai fascinante, dar [i mai dificile probleme ale astronomiei moderne.

P`n= nu demult nu exista nici o dovad= c= ]n jurul altor stele ar putea s= graviteze planete. Pri-ma confirmare a acestui fapt a ap=rut ]n 1995, c`nd astrofizicienii elve\ieni M. Mayor [i D. Que-loz, folosind un telescop [i un spectrograf, au des-coperit c= steaua Pegasus 51, situat= la distan\a de 48 de ani-lumin=, are un satelit masiv, ase-m=n=tor cu planeta Jupiter. Bine]n\eles c= despre existen\a vie\ii pe o planet= at`t de masiv= nici nu poate fi vorba. Aceasta a fost prima planet= des-coperit= ]n afara Sistemului Solar. Astfel de planete au fost numite planete extrasolare sau exoplanete.

Peste patru ani, ]n 1999, astronomii americani au descoperit primul sistem planetar ]n afara Sis-

temului nostru Solar – trei planete masive ]n jurul stelei ipsilon Andromeda, vizibil= cu ochiul liber.

Majoritatea planetelor extrasolare nu pot fi ob-servate direct cu un telescop, pentru c= au str=lu-cirea foarte slab= [i orbiteaz= la distan\e unghiu-lare extrem de mici ]n jurul unor stele foarte str=lucitoare. Exoplanetele pot fi ]ns= descoperite indirect, dup= influen\a exercitat= de ele asupra stelei ]n jurul c=reia se rotesc. Datorit= atrac\iei gravita\ionale a planetei-satelit, traiectoria proprie a stelei sufer= perturba\ii care pot fi puse ]n evi-den\= prin m=sur=ri astrometrice [i spectroscopice de precizie. Majoritatea exoplanetelor descoperite prin aceste metode au masele apropiate de masa planetei Jupiter [i doar ]n ultima vreme au fost de-tectate exoplanete comparabile cu P=m`ntul.

}n 2009, Agen\ia Spa\ial= American=, nASA, a lansat telescopul spa\ial Kepler, dotat cu un foto-metru special. Misiunea Kepler este proiectat= special pentru a cerceta regiunea noastr= din ga-laxia Calea Lactee [i a descoperi planete de di-mensiunea P=m`ntului – planete terestre.

Telescopul Kepler detecteaz= exoplanetele prin a[a-numita metod= de tranzit: atunci c`nd o pla-net= trece ]n fa\a stelei sale privit= de un observa-tor, se spune c= planeta tranziteaz= steaua. Pe P=m`nt, putem observa tranzitul planetelor Venus sau Mercur, v=zute ca un mic cercule\ negru pe discul Soarelui pentru c= blocheaz= lumina Soa-relui pe m=sur= ce planeta se mi[c= ]ntre Soare [i noi. Tranziturile efectuate de exoplanete produc o mic= sc=dere ]n luminozitatea stelei, care dureaz= ]ntre 2 [i 16 ore. Dimensiunea planetei se deter-min= din ad`ncimea tranzitului (c`t de mult scade luminozitatea stelei). orbita planetei poate fi cal-culat= din perioada planetei [i masa stelei folo-sind Legea a treia a lui Kepler. Din dimensiunea orbitei [i temperatura stelei, se poate calcula tem-peratura planetei. De aici se poate r=spunde la ]ntre-barea dac= pe aceast= planet= este sau nu via\=.

C onform datelor nASA, ]n luna mai 2017, nu-m=rul de exoplanete descoperite [i confirmate

se cifreaz= la 2335. Exist= oare via\= pe planetele extrasolare descoperite? Pentru a determina cel pu\in teoretic, pe care dintre acestea este posibil= via\a, trebuie stabilite criteriile dup= care o planet= ex-trasolar= poate ]ntre\ine via\a, adic= este locui-bil=. }n prezent, se consider= c= o condi\ie nece-sar= pentru existen\a vie\ii pe planetele extrasolare este prezen\a apei lichide. A[adar, o exoplanet= este locuibil= dac= orbita ei se ]nscrie ]n zona din jurul stelei ]n care apa ar putea fi prezent= ]n stare

Zona locuibil= ]n sistemul solar

312017, august noi

afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

De [apte ori m=soar= [i o dat= taie. Proverb popular

L a ]nceputul anului 2005 am decis: voi ini\ia pro-pria afacere ca o verig= intermediar= ]n indus-

tria de producere a ambalajului din carton. Adic= voi ]ncepe s= produc legal, cu ajutorul unui prieten din Slovenia, forme pentru [tan\area cutiilor din carton (p`n= la 2005 aceste forme le produceau doar „]n garaje, la negru”).

Desigur, ca de altfel ]n orice activitate/ac\iune, am ]nceput cu PLAniFiCAREA, adic= cu primele „m=sur=ri” din cele „[apte”. Cu alte cuvinte, am ]ntocmit un Plan de afaceri care s-a ]ncadrat exact ]ntr-o pagin= format A4. Prietenul din Slovenia [i-a asumat responsabilitatea pentru partea de inves-ti\ii ini\iale – utilaj, echipamente, instrumente, pre-cum [i necesarul de materie prim= pentru a opera ]n primul an. La r`ndul meu, m-am obligat s=-l conving, cu cifre, calcule [i prognoze, c= investi\i- ile nu vor fi f=cute ]n zadar.

}nt`i de toate, am convenit cu un fost student de-al meu, ajuns director de tipografie, c=-mi va ]nchiria, la un pre\ convenabil, spa\iul necesar pentru a lansa produc\ia respectiv=. Mai mult, el m-a asigurat c= va fi primul nostru client care va comanda ]n fiecare lun= c`teva forme pentru [tan- \are, [i m-a asigurat c= sunt [i alte tipografii care vor prefera s= co-mande asemenea for-me legal [i nu „la ne-gru”. Tot el m-a ajutat s= identific dou= per-soane care ar putea s= fie implicate ]n calitate de me[teri [i o persoan= pentru a \ine contabili-tatea afacerii. Lu`nd ]n considerare costurile de ]nchiriere, salariile [i alte costuri necesare, am preg=tit prognoza cheltuielilor administrative – detaliat pentru primele 12 luni.

}n baza datelor [i informa\iilor acumulate ]n c`teva luni de cercetare atent= a „pie\ei”, am ]ntoc-mit o previziune optimist=, una pesimist= [i a treia realist= (adic= ceva de mijloc) a v`nz=rilor ]n pri-mele 12 luni de la lansare, precum [i pentru ur-m=torii doi ani de activitate.

Astfel, am ob\inut principalele componente ale Planului de afaceri: Planul de investi\ii, Costurile administrative, necesarul de materie prim= [i Pre-viziunile v`nz=rilor. L-am analizat ]nc= o dat=, ]m-preun= cu prietenul din Slovenia, care ]n luna iu-nie 2005 a venit la Chi[in=u s= se „documenteze” la fa\a locului. Timp de c`teva zile am avut vizite la mai multe tipografii, poten\iali clien\i, ale c=ror rezultate ne-au ]ncurajat, [i ]n urm=toarele c`teva zile am ]nregistrat afacerea noastr= comun=.

oric`t de mic= ar fi afacerea, Planul de afaceri, care, de fapt, este rezultatul aplic=rii proverbului de mai sus ]n practic=, este absolut necesar!

PLANUL DE AFACERI

Alexandru DIMITROV

lichid=. Zona respectiv= este numit= zona locui-bil= sau zona vie\ii.

A cum exist= dovezi clare pentru trei tipuri de exoplanete: gigan\i de gaze, super-P=m`nturi

cu perioade orbitale scurte [i gigan\i de ghea\=. Provocarea este acum de a g=si planete terestre de la jum=tate (circa 6000 km) p`n= la dou= dia-metre terestre, ]n special ]n zona locuibil= a stele-lor lor, unde ar putea exista ap= lichid= pe supra-fa\a planetei.

De la lansarea misiunii Kepler ]n 2009, în zone-le locuibile ale stelelor lor au fost descoperite 21 de planete mai pu\in de dou= ori mai mari dec`t P=m`ntul. Aproximativ una din cinci stele similare cu Soarele are o planet= de m=rimea P=m`ntului ]n zona locuibil=, cea mai apropiat= dintre ele fi-ind la circa 12 ani-lumin= de Terra (de men\ionat c= steaua cea mai apropiat= de P=m`nt, alfa-Centauri, se afl= la doar 4,2 ani-lumin= dep=rtare). Printre planetele extrasolare descoperite ]n zona locuibil= sunt Kepler 22b, Glease 163c, Kepler-62e, Kepler-62f, Kepler-69c.

Utilizând telescopul spa\ial Kepler, astronomii au descoperit, ]n aprilie 2014, prima planet= de m=rimea P=mântului care orbiteaz= o stea ]n „zona locuibil=” – Kepler – 186f, la circa 500 de ani-lumin= de Terra, ]n constela\ia Cygnus (Leb=da). Astfel a fost confirmat faptul c= planete-le de m=rimea P=mântului exist= [i ]n zona locui-bil= a altor stele.

Exist= oare via\= pe aceast= planet= extraso-lar= [i pe altele care vor fi descoperite? Aceste ]n-treb=ri fr=m`nt= de mult= vreme pe astronomi. Aceast= problem= este studiat= prin metode [tiin\i-fice ]n cadrul institutului SETi (Search for Extrate-rrestrial inteligence), unde se caut= [i modalit=\i de stabilire a contactelor cu eventuale civiliza\ii extraterestre.

{tefan D. TIRON, cercet=tor [tiin\ific, A{M

Metoda tranzitului. Credit: NASA/ESA, G. Bacon, STSciPLANET – PLANET+; STAR – STEA; BRIGHTNESS – STR+LUCIREA; TIME – TIMPUL

32 noi, august 2017

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

}NT~MPL+RI CU T~LC. DES- PRE CEART+ (40 p.) [i }N-T~MPL+RI CU T~LC. DESPRE PRIETENIE (32 p.). Cristina Bujor. Chi[in=u: EPIGRAF, 2016.

Colec\ia }nt`mpl=ri cu t`lc adun= povestioare pentru copii, care te cheam= ]n lumea emo\i- ilor, a rela\iilor, a valorilor uma-ne, a bunei dispozi\ii prin dife-rite situa\ii tr=ite de T=rcu[, Zobra [i alte personaje. Ve\i ]nv=\a despre toleran\=, altruism, bun=voin\=, fidelitate, responsabilitate etc. Dac= ]mp=carea e mai dulce ca sup=rarea [i dac= prietenii trebuie s=-[i respecte cuv`ntul dat, te l=s=m s= meditezi dup= lectur=.

PESTE DIAGONALA S~N-GELUI. Ilarie Voronca. Po-eme alese de Emilian Ga-laicu-P=un. Cartier de colec\ie nr. 8 (256 p.) [i FIRE DE TORT. George Co[buc. Poeme alese de Ioan Pintea. Cartier de colec\ie nr. 10 (352 p.). Chi[in=u: 2016.

ilarie Voronca (1903-1946) este un poet, proza-tor, eseist rom`n [i francez. Em. Galaicu-P=un ne invit= la lectur=, intrig`ndu-ne: „Contemporan= cu perioada de glorie a cinematografului mut, poezia lui ilarie Voronca ]mprumut= de la acesta principiul de succesiune ]n vitez= – 24 de cadre pe secund= – a imaginilor”.

ioan Pintea remarc= ]ntr-un mod inedit fenome-nul George Co[buc: „... exist= deja ]n critica litera-r= rom`neasc= [i, ]n mod special, ]n con[tiin\a popular= rom`neasc=, o tradi\ie ]n a-l face mereu actual pe Co[buc. Metodele sunt, deopotriv=, vechi [i noi. Cum vechi [i nou e ]nsu[i Co[buc, de fapt.”

MINUNATA C+L+TORIE A LUI NILS CU G~{TELE S+LBATICE. Selma Lagerlöf. Chi[in=u: ARC, 2016, 80 p. Traducere de A. Fenoghen.

C=r\ile scriitoarei suedeze Selma Lagerlöf (1858-1940) se bucur= [i ast=zi de aprecierea publicului cititor prin modelul de moralitate [i mesajul educativ pe care ]l ofer=. Un mare rol ]n formarea prozatoarei l-a avut bunica ei, care, prin pove[ti [i c`ntece extraordina-re, i-a trezit pofta de a povesti. }n 1909 i s-a decernat Premiul nobel pentru literatur=, iar ]n 1914 devine membr= a Academiei Suedeze, fiind astfel prima femeie c=reia i s-au acordat aceste ]nalte onoruri. Cea mai popular= carte a autoarei este Minunata c=l=torie a lui nils Holgersson prin Suedia (1906-1907); ]n volumul de fa\=, titlul fiind adaptat. Cartea a fost conceput= drept material didactic la geo-grafie de c=tre autoare, care era ]nv=\=toare la o [coal= de fete, iar ]ntre timp s-a dovedit a fi at`t de captivant, ]nc`t a ajuns bestseller.

punctul de pornire

CU G~NDUL LA MUZIC+

—C `nd ai sim\it c= muzica este ]nc= o parte important= din via\a ta?

— La v`rsta de opt ani, c`nd am debutat la un concurs [i am ob\inut rezultatele cele mai bune.

— De la cine ai mo[tenit acest talent?— Talentul meu vine de la Dumnezeu, pentru c=

nimeni din familia mea nu c`nt=.— Cine te-a stimulat s= faci muzic=? — Profesoara mea de canto [i pian, Tatiana

Draghici, care a fost [i este convins= c= muzica este viitorul meu. Ea este cea care mi-a descoperit aptitudinile.

— Ai emo\ii atunci c`nd c`n\i?— M= trec fiori [i simt o stare de bine, doar atunci

sufletul meu este ]mp=cat.— C`n\i la vreun instrument?— De mic= am fost pasionat= de pian [i nu m=

despart de el— Prietenii t=i c`nt= [i ei sau fac altceva?

Cum v= ]n\elege\i? Le c`n\i deseori?— Am foarte mul\i prieteni care c`nt= cu vocea

[i la diferite instrumente. ne ]n\elegem foarte bine pentru c= ne leag= muzica. nu exist= zi ]n care s= nu le c`nt prietenilor sau s= nu le cer un sfat.

— Ce calit=\i trebuie s= aib= un interpret?— Cea mai mare calitate a unui interpret este

talentul [i nu ]n ultimul r`nd cultura lui general=.— Cu ce alt= art= ai combina muzica?— Cred ca a[ face o combina\ie perfect= ]ntre

dans [i muzic=. Rezultatul este deosebit.— }\i place s= cite[ti? Dac= ai scrie o carte,

despre ce ar fi aceasta?— }mi place enorm de mult s= citesc [i, dac= ar

fi s= scriu o carte, ar fi despre via\a unui artist.— Unde crezi c= po\i ajunge cu vocea ta?— nu pot s= anticipez lucrurile, ]nsa cred c=

Domnul a preg=tit ceva frumos pentru mine.— Ce te stimuleaz= s= fii at`t de pozitiv= [i s=

emani at`ta c=ldur= pe chipul t=u?— Cea mai mare motiva\ie pentru fericirea mea

sunt familia, prietenii, succesul [i, ]n general, pute-rea pe care mi-o d= Dumnezeu de a m= bucura de frumos [i de a-l crea.

Pentru NOI – Olesea COSOI

Lica ROTARI, cl. a IX-a la Gim-naziul din Mih=l=[eni, Ocni\a. De la prima ie[ire ]n scen= a ob- \inut cele mai frumoase perfor-man\e la urm=toarele concursuri: Premiul I la concursul interna\i- onal M=rul de Aur (2016), Premiul I, II la Festivalul Na\ional de C`ntec Francez Chantons Amis (2014-2017), Premiul I la Concur-surile Pe[ti[orul de Aur, {i tu po\i fi o stea, Victor Patereu, Ars Ado-lescentina etc.

332017, august noi

fii s=n=tos!

GESTURI CARE }MBOLN+VESC

poft= bun=!

L una lui Gustar este plin= de tenta\ii gastro-nomice. Acum este momentul c`nd la orice col\

de strad=, pe plaj= sau ]n pie\e poate fi cump=rat porumbul dulce. Copil fiind, nu era mai mare far-mec dec`t s= sco\i p=nu[ile una c`te una [i s= ajungi c`t mai iute la [tiuletele fraged [i aromat al porumbului. {i cum s= uit zilele de vacan\=, al=turi de copiii din mahala, aduna\i ]n poiana din spa-tele casei, ]n jurul focului, cu c`te un [tiulete copt ]n m`n=? Unde mai pui c= ne luam cu joaca [i ]i g=seam prea rumeni\i, dar erau cea mai bun= gus-tare.

Fiert sau copt, porumbul r=m`ne a fi deliciul se-zonului. Pe l`ng= faptul c= este foarte gustos, po-rumbul dulce are efecte uimitoare asupra s=n=t=\ii organismului. Spre deosebire de alte legume, po-rumbul ][i p=streaz= toate elementele nutritive chiar [i dup= fierbere. Consum=-l acum ]n sezonul lui de glorie.

Micile boabe aurii ascund o mul\ime de vitami-ne, precum: B, C, D, K, PP [i de substan\e minerale – iod, fier, calciu, magneziu etc., fiind unica cultur= care con\ine aur. Mai mult dec`t at`t, porumbul fiert con\ine mai pu\in gluten dec`t restul cereale-lor, deci poate fi folosit ]n siguran\= de c=tre per-soanele care sufer= de boala celiac=. Este extrem de bogat ]n holin= [i ]n acid folic. Aceste dou= substan\e distrug gr=simile rele [i colesterolul din s`nge, contribuind astfel la buna func\ionare a ini-mii [i a ]ntreg sistemului cardiovascular. Porumbul dulce este una dintre cele mai bune surse alimen-tare de fibre, ]n special insolubile, care sunt foarte bune pentru digestie. Sub-stan\ele acti-ve din boabe-le de porumb fiert au un efect puternic asupra func- \iei creierului. Consumul re-gulat al aces-tui aliment contribuie la ]mbun=t=\irea [i men\inerea randa-mentului memoriei. Totodat=, porumbul de culoare galben= intens ]mbun=t=\e[te vederea. {i asta se datoreaz= pigmen\ilor din compozi\ia lor. o cea[c= de boabe de porumb pe zi alung= oboseala [i re-vigoreaz= organismul, ]nt=re[te sistemul imunitar, iar mirosul lor dulce stimuleaz= hormonul fericirii – serotonina –, care ne ofer= starea de bine [i care este [i un prelungitor al vie\ii.

P`n= [i [tiuletele de porumb este folositor. Ceaiul ob\inut din [tiuletele fiert este un bun remediu ]n hepatite, afec\iuni renale [i biliare.

Porumbul dulce se consum= ca atare, fiert ]n ap= cu sare sau copt la gr=tar. Se recomand= cel fraged, cu o consisten\= l=ptoas=. Mai poate fi aud=ugat ]n salate, al=turi de legumele preferate [i plantele aromate – cimbru, busuioc sau m=rar. Supa de porumb dulce este ]ndr=git= aproape ]n toate col\urile lumii.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

Z i de zi interac\ion=m unul cu altul, [i cum este fi-resc, primul lucru pe care ]l facem – e s= ne

salut=m. Zilele trecute, urm=rind ni[te secven\e video transmise din india, mi-a tras aten\ia un gest destul de comun la ei. Ajun[i fa\=-n fa\=, ][i str`n-geau m`inile la piept, pronun\`nd cuv`ntul na-maste. Mi-am dat seama, nu era altceva dec`t o formul= de salut. }ndat= mi-am amintit o [tire pe care o g=sisem recent [i mi-a p=rut curioas=. }n c`-teva cuvinte, se relata despre o posibil= interzicere a gestului de salut prin str`ngerea m`inilor ]n SUA, acesta fiind destul de periculos pentru s=n=tate.

Str`nsul m`inii este una dintre cele mai popu-lare forme de salut. }ns= prezint= pericole neb=-nuite, ]ndeosebi vara. Totul porne[te de la obiceiul multor oameni de a nu se sp=la pe m`ini dup= atin-gerea obiectelor murdare, str=nut sau folosirea

transportului pu-blic. }n acest fel, palma purt=toa-re de germeni in-fec\io[i ]i poate transfera pe ace[-tia ]n alta, oric`t de curat= ar fi ea. A da m`na cu ci-neva presupune

un risc de ]mboln=vire ]n lan\. F=r= s= vedem sau s= sim\im, printr-o simpl= str`ngere de m`n= se poate transmite nu doar r=ceala, gripa, dar [i boli grave de piele sau gastrointestinale. Microbi exis-t= [i pe m`inile buc=tarilor, care g=tesc cu m`inile goale, de unde [i riscul de ]mboln=vire cu salmo-nell= – o intoxica\ie alimentar= destul de grav=. infectarea se ]nt`mpl= [i dup= contactul cu clan\e-le u[ilor, motiv pentru care ]n multe institu\ii, ]n spe-cial ]n spitale, se folosesc u[i care se deschid prin ]mpingere.

Exper\ii ]n domeniul s=n=t=\ii recomand= o al-ternativ= mai igienic= [i mai pu\in periculoas= a acestei forme de salut prin atingerea pumnilor. Contactul pumnilor dureaz= mai pu\in [i ocup= o suprafa\= mai mic= din piele. Cercet=torii mai pro-pun [i alte gesturi care s= ]nlocuiasc= contactul fi-zic direct, ca aplecarea capului, ridicarea m`inii, afi[area unui z`mbet.

nu ]n ultimul r`nd, este esen\ial s= respect=m o igien= corespunz=toare. Sp=latul m`inilor este o metod= simpl= pentru prevenirea infec\iilor. Apa, s=punul [i dezinfectantul, ]n cazul ]n care lipse[te o surs= de ap=, sunt „ingredientele” potrivite. Pro-cedura trebuie s= se fac= minu\ios, deoarece dup= o sp=lare superficial= o bun= parte din microbii de pe degete [i palme mai supravie\uiesc ]nc=. }n plus, atunci c`nd m`inile sunt murdare, trebuie s= se evite m`ncatul sau atingerea fe\ei.

BOABE DE AUR

34 noi, august 2017

cioburisimbolistica gesturilor

A REALIZAT CEVA

FANTASTIC O t`n=r= de 22 de ani este

considerat= urm=torul Ein-stein. Este uluitor ce a putut s= inventeze la doar 14 ani. Sabri-na Gonzales Pasterski avea doar 14 ani c`nd a p=[it ]n cam-pusul universit=\ii MiT cer`nd aprobare pentru avionul cu un singur motor pe care ]l construise.

La opt ani dup= acest eveni-ment, Sabrina este absolvent= a universit=\ii MiT [i un candidat la postul de doctor ]n cadrul Uni-versit=\ii Harvard.

Prima femeie cu origini cuba-neze [i americane a primit deja oferte de angajare, inclusiv de

la Jeff Bezos, fondatorul Ama-zon.com. De asemenea, nASA este interesat= de t`n=ra fizici-an=, studiile realizate de Paster-ski ax`ndu-se pe g=urile negre [i timpul ]n spa\iu.

Fa\= de al\i tineri la v`rsta de 22 de ani, Sabrina, nu este inte-resat= de mediile sociale, nu are cont de Facebook, Twitter sau instagram. Prima dat= c`nd a aplicat pentru MiT, t`n=ra a fost pus= pe o list= de a[teptare. Dup= ce profesorii Allen Hagger-ty [i Earll Murman au vizualizat videoclipul ]n care t`n=ra ][i con-struie[te propriul avion, aceas-ta a fost admis=.

Sabrina a absolvit universita-tea cu un scor de 5.00, cel mai ]nalt grad care putea fi ob\inut.

descoper=.ro

E{ARF+ DE DAM+

EXCLUDERE

E{ARF+ E{EC

E [arfa e ]nnodat= precum cea a unui corsar.

Acest fel de a o purta denot= o dorin\= de marginalitate sau de originalitate.

E[arfa este ]nnodat= sub b=r-bie, ]n mod clasic.

Un tempe-rament ecolo-gist!

E[arfa este r=sucit= ]n ju-rul g`tului, ca un fular.

o atitudine mental= neho-t=r`t=.

E[arfa este prins= ]n coc sau ]n coad=

[i cade pe umeri. Atitudine narcisic=.E[arfa este ]mpletit= ]n cozi. Combina\ia ]ntre p=r [i e[arf=

este tipic= pentru un tempera-ment posesiv de feti\= r=sf=\at= de p=rin\ii care ][i admir= de zor p=pu[ica vie cu care se joac= de-a mama [i tata.

S = excluzi ]nseamn= s=-l res-pingi pe cel=lalt, s=-i res-

pingi opiniile, f=r= a-i acorda nici m=car dreptul la replic=. Aceast= excludere este funda-

m e n t a l g e s t u -al=, ]na-inte de a se expri-ma prin c u v i n t e dure.

Tribunul ][i dep=rteaz= bra- \ele ]n timp ce vorbe[te.

Bra\ele nu sunt dep=rtate pen-tru a aduna laolalt=, ci pentru a exclude. iar aceast= excludere este perfect incon[tient=, dar tr=-deaz= doza de egocentrism a subiectului.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera

S ubiectul poart= ]n jurul g`-tului o e[arf= desf=cut=, f=r=

nici o leg=tur= cu condi\iile meteo. De cele mai multe ori, este

dezlegat= [i purtat= ca un [al sau ca o etol=, ceea ce tr=deaz= preocuparea subiectului fa\= de imaginea lui public=.

E [ecul este o tem= complex=: e[ec [colar, profesional, amo-

ros, sportiv, vital etc. {i boala poate fi tr=it= ca un e[ec. Fiecare

e[ec este sus-ceptibil s= sf`r-[easc= ]ntr-o stare depresiv= ( r e n u n \ a r e , abandon) sau anxioas=.

interlocuto-rul ][i str`nge

adeseori degetul mare ]ntre mij-lociu [i ar=t=tor.

Acest gest aparte reveleaz= o dificultate a persoanei ]n cauz= de a-[i alege tab=ra. Poate indica [i un individ aflat ]n situa\ie de e[ec.

interlocutorul are tendin\a de a-[i prinde antebra\ul drept cu m`na st`ng=, indiferent de pozi\ia ]n care st=.

Este un indicator al sentimen-tului permanent de e[ec, ]n cazul ]n care gestul se repet= frecvent.

Un subiect care-[i cuprinde degetul mijlociu de la m`na dreapt= ]n c=u[ul palmei st`ngi se simte ]ntr-o pozi\ie de inferioritate inte-lectual= sau de ne]ncredere ]n sine [i ]n ceilal\i. Gestul este curent la adolescen\ii afla\i ]n situa\ie de e[ec [colar.

EVALUARE} [i m`ng`ie

ceafa (sau g`tul), distrat.

interlocuto-rul ][i evaluea-z= implicarea. Fie c= se frea-c= la ceaf= cu m`na st`ng=, fie cu dreapta,

acest semnal indic= o schimbare de tactic=.

352017, august noi

VUHL — PROVOCATORUL MEXICAN

ieri [i azi

SEPTEMBRIEN u doar Canada – vecinul

nordic al SUA – poate s= ui-measc= cu modele ]ndr=zne\e de automobile sportive. nu dore[te a se mul\umi cu ofertele marelui s=u vecin nici Mexicul, vecinul

sudic al „ m e c = i ” automobi-listice mon-diale. {i asta dato-rit= fra\ilor

Gulliermo [i iker Echeverria, pa-siona\i de autosport [i ]ncuraja\i de tat=l lor, care s-a dedicat acestui gen sportiv 30 de ani. Scopul lor de a construi un auto-mobil de curse [i pentru drumuri-le publice, u[or, elegant, rapid,

cu note de retro, ]n stil monococ (capsula pentru pilot [i pasager), s-a materializat ]n 2013. nouta-tea a trezit interes din prima [i a fost apreciat= de ama-torii de senza\ii tari. Modelul VUHL (acro-nimul de la Vehicles of Ultra-High perfor-mance and Lightweight – Vehicul Ultraperfor-mant de categorie u[oar=).

integrarea cu nord-americanii e pe agen-da zilei – motorul este din SUA, EcoBoost, de la Ford, de 2 l, cu 285 c.p., cu 4 cilindri, iar componentele exterioare ale caroseriei sunt din Canada. Mo-nococul, asem=n=tor cu o barc= (de unde [i tipul barchetta), a fost realizat din aliaje dure de

aluminiu, materiale compozite [i fibr= de carbon, prin tehnologii din Formula 1, c`nt=re[te doar 78 kg [i asigur= o securitate spo-rit=. Aspectul exterior armonios, dar cu o agresiune sportiv= pro-nun\at=, vine s= avanseze ni[te parametrii tehnici performan\i: 0-100 km ]n 3,7 secunde, gra\ie [i masei sale reduse – 720 kg.

iar modelul mai recent, VUHL 05 RR, extrapoleaz= caracteris-tici poten\iale la maximum: pro-pulsorul EcoBoost de 2,3 l, cu 390 c.p. pentru doar 640 kg ai auto-mobilului, ofer= un raport pute-re/1 ton= mai bun dec`t ]l au „le-gendele” sportive McLarren P1, Ferrari F12 sau Bugatti Veyron! Ca rezultat, VUHL 05 RR uime[te

prin dinamica sa: peste 250 km/or=, ac-celerarea 0-100 km/or= – ]n doar 2,7 se-cunde, iar fr`narea 100-0 km/or= se reali-zeaz= ]n 30 de metri! S= nu uit=m c= vor-bim despre un auto-mobil cu dou= locuri f=r= u[i, acoperi[ [i parbriz! Cutia de vi-

teze manual= doar accentueaz= aliajul, generator de adrena-lin=, dintre pilot [i automobil.

Modelele VUHL deja [i-au

g=sit admiratori ]n SUA, ]n Euro-pa, ]n bogatele \=ri arabe, ]n China, care au [i format coad= la comenzi pentru sume de 65-105 mii de dolari.

Iurie SCUTARU

75 de ani de la na[terea lui Mihai CiMPoi, critic [i istoric li-terar, eminescolog, filosof al culturii, doctor habilitat ]n filolo-gie, profesor universitar, acade-mician (3 sept. 1942).

80 de ani de la na[terea Mari-ei CioBAnU, interpret= rom`n= de muzic= popular= (3 sept. 1937).

65 de ani de la na[terea ioa-nei C+PRARU, interpret= de mu-zic= popular= (6 sept. 1952).

200 de ani de la na[terea lui Mihail KoG+LniCEAnU, istoric, scriitor, publicist, avocat, diplo-mat [i om politic, membru titular al Academiei Rom`ne (6 sept. 1817 – 2 iul.1891).

160 de ani de la na[terea lui Konstantin |ioLKoVSKi, savant rus, fondatorul cosmonauticii, al tehnicii rachetare [i al teoriei zbo-rurilor interplanetare (17 sept. 1857 – 19 sept. 1935).

70 de ani de la na[terea Dari-ei RADU, compozitoare, inter-pret=, dirijor de cor [i profesoar= (21 sept. 1947).

120 de ani de la na[terea lui William FAULKnER, prozator american, laureat al Premiului nobel pentru literatur= (25 sept. 1897 – 6 iul. 1962).

80 de ani de la na[terea lui Petru BUBURUZ, protoiereu mi-trofor, paroh al Bisericii „Sfin\ii Apostoli Petru [i Pavel” din Chi[in=u (26 sept. 1937).

65 de ani de la na[terea lui Dumitru-Dorin PRUnARiU, ingi-ner aeronautic, cosmonaut [i di-plomat rom`n (27 sept. 1952).

470 de ani de la na[terea lui Miguel de Cervantes SAAVE-DRA, romancier, poet, nuvelist, dramaturg spaniol (29 sept. 1547 – 22 apr. 1616).

calendar

noi, august 201736

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Enervan\i. 2. Elit= – Mas= de vapori. 3. Boal= de urechi – Liturghie la catolici. 4. Rodica iuncu – Leoparzii z=pezilor. 5. Aici – Scutit de pedeaps=. 6. Vas special din metal – Lei! – C`nt= trompeta. 7. Cercuri turtite – Rang mare boieresc. 8. Lae! – Un fel de buciume. 9. Haina ochelarilor – Ra\ie pe dos! 10. Exist= – Toma Alistar.

VERTICAL: 1. Fire sub\iri. 2. Rostite deslu[it. 3. B=tut cu ciocanul – A ap=rea – Alung= p=s=rile. 4. Cu sensul „con-tra” – Aptitudini... nu le dai de cap=t! 5. Pantaloni rustici – Seu! 6. Bie! – necazuri. 7. L`ng= mireas= – B=tut ]n cap. 8. Cinstit – Animal domestic. 9. Bate ]n ro[u (fem.). 10. Exprim= uimire – Talgere.

Cuv`ntul c=prar ]nseamn=:

1. oi[tea la cotig=; 2. Grad militar; 3. P=stor.

R=spunsurile corecte – nr. 6, 2017

ORIZONTAL: 1. Ustensile. 2. Murmura. Da. 3. iod. Duel. 4. L=star. nro. 5. Abai. Amic. 6. Tu. Etnic. 7. Ur=. Rit. ol. 8. Ritmat. R.T.U. 9. Aos. Poet. 10. Asteroizi.

VERTICAL: 1. Umfl=tur=. 2. Su. Aburi. 3. Tri[a. Ata[. 4. Emo- \ie. Mo\. 5. nud=. Trase. 6. Sr.

Cuv`ntul dughean= ]nseam-n= hor=; pr=v=lie.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Doi pe drum s-au ]nt`lnit [i trei cuie au g=sit.

Patru se vor ]nt`lni – c`te cuie vor g=si?

Dac= bunicul lui ionel are trei nepo\i, al treilea este ]nsu[i ionel.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

C onform unei legende, [ahul a fost descoperit de Sissa, profesorul unui prin\, care dorea s= ]i demon- streze elevului s=u c= un rege f=r= supu[i nu are nici o valoare. Drept r=splat=, a cerut un bob de gr`u

pe primul c`mp al tablei de [ah, dou= boabe pe al doilea, patru pe al treilea [i a[a mai departe. Prin\ul a fost de acord, dar suma boabelor de gr`u a ajuns s= se ridice la 18.446.744.073.709.551.615, mai mult dec`t recolta anual= de pe ]ntreaga planet=.

Caissa

1.ng5+ nxg5. 2. Df2X.

R=nit. 7. iad. Mit. P. o. 8. Unic. Roi. 9. Ederc. otez. 10. Alo. Pluti.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Paul PEEL (1860-1892): T~N+RA SPICUITOARE SAU FLUTURII

Pictor canadian. Lucr=rile sale reflect= perfect lumea burghez= european=, fapt care l-a f=cut s= devin= cel mai cunoscut pictor canadian ]n Europa. Picturile sale au atins maturitatea artistic= deplin=, datorit= virtuozit=\ii tehnice, ]n special, red=rii minu\ioase [i exacte a corpului uman, fascina\iei sale fa\= de scenele cu femeile familiste. Marii pictori i-au sugerat s= foloseasc= o palet= de culori mai dinamic=, cu mai mult= lumin=, lucru de care a \inut cont.

Lucr=ri: T~n+RUL BioLoG, DUP+ BAiE, LA REVEDERE, MEDiTA|iE, MAMA {i CoPiLUL, DRAGoSTE DE MAM+ etc.

Bilan\ul concursului de crea\ie.Versuri de Gheorghe VoD+.nimic altceva: De vorb= cu Valentina CHiRiAC, profesoar= de limba [i literatura rom`n=, directoare a Gimnaziului {tefan cel Mare din Lipnic, ocni\a.proz=: BUCoVinEAnA de ion DRU|+.Concursul numai pentru noi.time-out: Philip TAYLoR.fii s=n=tos!: EPiDEMiA MoDERn+.poft= bun=!: PERiCoLUL Din FARFURiE.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

Valeria PRoDAnsecretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 2866For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Pre\ul 15 lei

SINCHISEAL+Mircea TUDOR