ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

iulie

7, 2 017AEROSTATE

Ecaterina ARN+UT, 17 ani{coala de Arte, Cimi[lia

Las=-mi cuv`ntulS= nu-mi duc= dorul,S= nu-[i ia av`ntul,S= nu-l ia nici norul.

pag. 1-5

B=taia e rupt= din rai este cel mai rodat, dar [i cel mai „garnisit” meta-foric, dintre proverbele „bine inten\i-onate”.

pag. 12, 25 Erau peste trei sute de lebede, care

]mp=r\eau prietene[te acest ochi fabu-los de ap=. Prietene[te, deoarece ele nu se r=zboiau dup= teritoriu [i hran=, a[a cum am observat ]n s=lb=ticie...

pag. 13, 30, 31 Elevii ][i construiesc o ]n\elegere

mai profund= a con\inuturilor, atunci c`nd pot prelua controlul asupra pro-priei ]nv=\=ri...

pag. 16

NOI

antologie noi

NU POT

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

nu pot s= nu te port ]n g`nduri,S= nu port ]n ochi privirea ta,S= nu scriu numele t=u-n r`nduri,S= nu dau sufletului t=u iubirea mea.

nu mai rezist s= fii departe,S= fie kilometri ]ntre noi,iubirea e un vis, o lume-apartePe care-o st=p`nim ]n doi.

Ruslana CABURGAN, cl. a IX-aCioburciu, {tefan-Vod=

{U{OTEAL+Mircea ANDREI

2017, iulie noi

capriciile muzei

1

I rina DIACONU, cl. a X-a (Ungheni). Am primit anterior Cafeaua de diminea\= [i am propus-o

spre publicare, dar, din p=cate, procesul de preg=-tire a revistei dureaz= ceva timp.

Cu aceast= ocazie anun\=m to\i autorii c= nu este nevoie s= trimite\i repetat lucr=rile expediate la redac\ie. Ele se analizeaz= [i se reflect= ]n ca-drul capriciilor muzei nu neap=rat ]n luna urm=-toare.

Ruslana CABURGAN, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Primele dou= strofe din poemul nu pot ni se par mai reu[ite.

Tatiana BALAN (Slobozia, {tefan-Vod=). Ca s= renasc... este un exerci\iu ludic interesant ]n care operezi cu mai multe categorii ample, supun`ndu-le liniei de subiect. A[tept=m [i alte lucr=ri. Eventual un ciclu de versuri.

Olga CURO{, 13 ani (Bute[ti, Glodeni). }n B=-tr`nii, poem realizat ]n cheie p=unescian=, sco\i la iveal= sclipiri ale esen\elor tari care, ]n ultim= in-stan\=, ne privesc pe noi to\i. Dincolo de unele aspe-rit=\i de expresie, versurile impresioneaz= [i con-ving.

Dumitri\a P}RLEA, cl. a VI-a (H=d=r=u\i, Ocni\a). At`t povestioara o ]nt`mplare personal=..., c`t [i eseul }nceputul tuturor ]nceputurilor (ne-am permis s= modific=m titlul) atest= o m`nuire dezinvolt= a condeiului [i o imagina\ie bogat=. Succes ]n con-tinuare!

Patricia COTL+U, 18 ani (Chi[in=u). Am remar-cat dexteritatea scrierii textului, limbajul elevat [i capacitatea de a puncta idei [i st=ri de spirit. Poe-mul ]ns= pare a fi oarecum crispat, abia schi\at. Pen-tru a ne face o impresie mai ampl=, te rug=m s= ne trimi\i [i alte texte.

Camelia PORUBIN, cl. a IX-a (Holercani, Du-b=sari). Poezia are un ritm lejer. Se simte c= po-sezi bine arta versific=rii. R=m`ne s= te concen-trezi [i s= discerni. S= treci de la descriptivitate la metafor= [i de la locul comun la sensuri ]n stare s= mi[te inimile.

Elena OSTAFI, 13 ani (Ruse[tii Noi, Ialoveni). Textul este o pledoarie pentru un comportament ecologic. Altfel spus, e o lozinc= pe tema dat=. or, poezia presupune nu numai subiect, ci [i fior poe-tic. }ncearc= s= revezi cele expuse dintr-o alt= per-spectiv=. Eventual, personaliz`nd elementele ca-drului natural, care sufer= din cauza ignoran\ei ecologice a oamenilor.

Daniela LAVRIC, cl. a VI-a (Ocni\a). Poemul Ce e bine [i ce-i r=u? e un proiect salutar, peni\a ]ns= patineaz= la suprafa\a temei. E nevoie de plonj=ri ]n profunzime.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU

PLONJ+RI }N PROFUNZIME

Revista apare cu sprijinul Ministerului pentru Rom`nii de Pretutindeni. Con\inutul

acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Ministerului pentru Rom`nii de Pre-

tutindeni.

CU INIMA }N BUZUNAR

B+TR~NII

Ast=zi oamenii nu-[i mai poart= inima ]n piept, o p=streaz= ]n buzunar,zic ei, c= a[a-i mai sigur.

}mi ]nec destinul ]ntr-un pahar cu vinalb [i sec,dar str=in,at`t de str=in [i departe de mine...

Suferin\= ne trebuie mult=, imens=.

numai ]n suferin\= cre[te [i rode[teiubirea adev=rat=.

Picur= din gene dumnezeiasca rou=[i to\i se-ntorc din drumul lor,[i repezi [iruri se discern.V=d ochi mici, limpezi, alba[tricare-[i poart= inima ]n buzunar...

M=d=lina PRIP+, 17 aniPelinia, Drochia

B=tr`nii cei care suspin=,Care pl`ng ne]ncetat,Cei care sufer= ]n via\={i cei pe care i-am uitat…}mi este dor [i ]nc= foarteDe al lor z`mbet cump=tatDe-o clip= fericit= poate

Ce-a fost, dar s-a epuizat.E foarte trist c`nd ei suspin=,C`nd stau cu ochii ]nspre drum,Sper`nd copiii s= revin=La vatra cu hogeag cu fum.

Olga CURO{, cl. a VII-aBute[ti, Glodeni

noi, iulie 20172

cap ri ci ile mu zei

DESCRIERE

CUV~NTUL

M= uit la chipul t=u{i v=d \ip`nd t=cerea,Privesc cum str`ngi sufletul meu,{i-mi amplifici durerea.

}n ochii t=i pot vedea v`ntulPe mare, care trece,{i-o umbr= mare cum \i-e g`ndul,}n apa lor plute[te.

}n col\ul gurii st= ascuns=Urma unui z`mbet,Sur`s amar acum distrusDe-al dorurilor pl`nset.

P=[e[ti agale [i te stingi,Privirea-\i piere,}ns= eu ]nc= mai audG`ndul ce geme.

Murmurul sufletului ardeDorin\a de a se tr=da.M= sprijin numai de trei coarde –Furia, frica, dragostea.

C=t=lina DAVID, cl. a VI-aL. T. A. David, Bardar, Ialoveni

Las=-mi cuv`ntulS=-l fac o poveste,Prin lume, cu v`ntul,S= poarte de veste.S-aduc= oriundeDoar pace, iubire,S=-nal\e ]n undeC`nt=ri, fericire.Las=-mi cuv`ntulS= nu-mi duc= dorul,S= nu-[i ia av`ntul,S= nu-l ia nici norul.Cuv`ntul ]n sineE taina ce-o duc,P=trunde-n oricine,nu vreau s=-l arunc.Las=-mi cuv`ntulS=-l fac r=s=rit,S=-l scriu [i pe r`ndulCe-a fost l=murit.Doar las=-mi cuv`ntul.

Irina DIACONU, cl. a X-aL. T. V. Alecsandri, Ungheni

LEV

+N

|IC

+

Eca

teri

na M

ITR

OZ

OV

, 13

ani

Log

ofte

ni, F

=le

[ti

CA

S+

DE

VA

CA

N|

+

Gh

eorg

he

LIU

BE

NC

O, 1

4 a

ni

F=

le[t

ii N

oi, F

=le

[ti

ST

+P

~N

UL

Ad

elin

a T

ALM

AZ

AN

, 11

an

iLi

ceu

l cu

Pro

fil T

ehn

olog

ic p

entr

u C

opii

cu

Ved

erea

Sla

b=

, Ch

i[in

=u

2017, iulie noi 3

E ra o zi pl=cut= de prim=var= cu mult soare. St=-team [i m= g`ndeam la vestitul scriitor ion

Creang=, m= cuprindea o nem=rginit= recuno[tin\=.Deodat=, aud un strig=t cu voce tare: — M=i! M=i! mi se p=ru cunoscut.Era un b=iat, ]mbr=cat ]n haine \=r=ne[ti, cu

p=rul tuns scurt [i cu un z`mbet [iret pe buze, era chiar nic= de la Humule[ti. nici nu apuc= s= m= vad= [i una-dou= m= ]ntreb=:

— Ziua bun=, cum te nume[ti, feti\o?— M= numesc Dumitri\a [i sunt de la H=d=r=u\i.— }mi pare bine s= te cunosc, eu sunt nic=... M=

[tii?— Te [tiu! Doar tu e[ti personajul meu iubit din

Amintiri din copil=rie.— M= bucur c= m= cuno[ti, uite, \i-am adus o

carte cu pove[ti [i a[ mai vrea s= te ]ntreb dac= dore[ti s= fim prieteni.

— Mul\umesc pentru dar. Desigur, doresc.ne-am povestit diverse ]nt`mpl=ri. Apoi am ple-

cat la t`rg. Acolo am urcat pe o buturug=, hohotind de bucurie. }n timpul acesta, ambii am observat un b=tr`nel, care ducea un co[ plin cu cire[e [i am hot=r`t s=-l ajut=m.

}ntr-o clip= am fost l`ng= el. Cire[ele erau a[a de coapte [i de bune, c= ne l=sa gura ap=. nic= ]mi f=cu cu ochiul, d`ndu-mi de ]n\eles c= el va [ter-peli cire[e. Pe dat= [i f=cu, f=r= ca mo[ul s= ob-serve. obrajii mei se ]nro[ir= de ru[ine, dar ]mi era poft= de cire[e [i m= f=cui c= nu observ nimic.

L-am dus pe b=tr`n la locul stabilit, unde trebuia s= v`nd=. ne-a mul\umit [i, lu`ndu-ne r=mas-bun, el ne-a ]ntins co[ul, spun`nd s= ne lu=m cire[e, dar noi am zis c= nu dorim.

Merg`nd spre cas=, am observat buzunarele lui nic= pline cu cire[e. El mi-a ]ntins [i mie vreo c`-teva. Le-am luat [i dup= ce am m`ncat, i-am zis c= nu am procedat bine. nic= mi-a z`mbit [i mi-a spus c= aceasta, dup= p=rerea lui, nu e grav [i c= nou= ni se iart=, c=ci suntem copii. Am dat afirma-tiv din cap [i i-am spus c= nu te pui cu pofta omului.

Din ziua aceea, ne-am ]mprietenit [i mai mult, [i am r=mas prieteni p`n= ]n ziua de ast=zi.

A[tept cu ner=bdare s= vin= vacan\a de var=, fiindc= ]n ograda din fa\a casei mele cre[te un pom de cire[e, care ]n anul acesta o s= dea rod. }l a[tept pe nic= s= vin=, s= m`nc=m cire[e [i, nea-p=rat, s=-i facem o vizit= mo[ului, spre a-i ]ntoarce cire[ele luate, recunosc`nd-ne vina, [i spun`ndu-i c=-l iubim, [i vrem s= r=m`nem prieteni nedesp=r\i\i.

Dumitri\a P}RLEA, cl. a VI-aH=d=r=u\i, Ocni\a

O }NT~MPLARE PERSONAL+

O UMBR+ DE RAI}N

FA

|A M

+R

IIE

cate

rina

DE

AD

IC, 1

5 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Cos

te[t

iE ste var=, anotimpul florilor [i al culorilor. Su-

fletul fiec=rei fiin\e este ]n=bu[it de sentimente. Frumuse\ea florilor r=sfr`nt= ]n culori calde [i deli-cate, ciripitul dulce al p=s=rilor, c`mpurile ]nverzite, p=durile ce se odihnesc ]n lumina cald= a zilelor de var=, totul st`rne[te sentimentul de pace [i lini[-te ]n sufletul chinuit al omului. {i serile de var= prin mul\imea de tufi[uri [i flori, cu privirile a\intite spre cerul ]nstelat, ne ]ncarc= de energii [i emo\ii. G=-sim pl=cere la umbra unui copac, schimb`nd o vor-b= cu vecinul.

{i z`mbetele de pe chipul oamenilor ne ]mbie sufletele. Suntem liberi ]n a d=rui mul\umitori un z`mbet. De o dulce frumuse\e este ]ntreaga natur=, c=ci ]n ea se cite[te frumuse\ea [i m`na de artist a lui Dumnezeu. Totul parc= ar fi o umbr= de rai.

Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul

SC

RIS

OA

RE

DE

LA

CA

VA

LER Ca

rmel

ia B

AS

OC

, 18

ani

Nis

por

eni

4 noi, iulie 2017

cap ri cii le mu zei

ORA COASEIC=t=lina BADEA, cl. a VII-a

L. T. M. Sadoveanu, H`nce[ti

PRIN SETE SPRE GLORIEDaca vre\i crede\i-m=, dac= nu... }ntr-o zi, m-am

dus la bibliotec=. Voiam s= citesc o carte de aventuri. C=utam ceva deosebit! Astfel, am trecut de la un raft la altul, frunz=rind pe r`nd c=r\ile, mai [i citind c`te o fraz= dou=, …exact ca ]n povestea cu m=rul fermecat, p=rea c= cineva m= ademene[te ]n ad`ncul unei p=duri vr=jite. nu [tiu c`t timp s= fi trecut, dar deodat= mi-am dat seama c= ]n bib-liotec= nu mai este nimeni. Prin geam p=trundea ]n-tunericul, iar u[a era ]ncuiat=! Cum de nu m-a ob-servat bibliotecara c`nd a plecat? La ]nceput m-am speriat grozav: s= r=m`i singur ]ntr-o lume cu at`-tea personaje [i aventuri?! Apoi, mi s-a ]nt`mplat ceva de ne]nchipuit... Un v`nt puternic a p=truns ]n ]nc=pere, [i deodat= c=r\ile au prins a vorbi. Toate m= rugau s= le deschid. Merg`nd printre rafturi, privindu-le, am observat o mic= c=r\ulie ce t=cea. Curiozitatea a ]nvins firea mea omeneasc= [i am deschis-o... Deodat= m-am trezit ]ntr-un pustiu. }n jur c`t priveai cu ochii vedeai doar nisip fierbinte, ce ]\i ardea picioarele, [i un soare imens ca un fioros policandru. Merg`nd prin aceast= lume a ar[i- \ei, am z=rit o mul\ime de oameni. osta[i cu arme, femei [i copii obosi\i, dobor`\i de greut=\i. M-am apropiat de o femeie [i am ]ntrebat-o:

— Ce se ]nt]mpl=, unde ne afl=m?Cu un glas ]ncet, trist [i rug=tor, ea mi-a r=spuns:— Pream=rite Alexandru, to\i ap= c=ut=m, c=ci

]nc= pu\in [i de sete vom fi ]nvin[i.De ce oare, Alexandru, ea m-a numit? De ce,

Pream=rite? {i de ce to\i au o dorin\= at`t de mare de a bea ap=?

Apunea soarele, cre`nd un peisaj frumos. Doi osta[i puternici cu o armur= ce m= orbea s-au ap-ropiat de mine [i m-au condus ]ntr-un cort mare, frumos decorat ]n care am luat cina: pomu[oare [i fructe. C`nd era destul de t`rziu pentru a m= cul-ca, to\i au plecat. Am r=mas singur ]n lini[tea ]nfri-co[=toare a nop\ii. nu puteam adormi. }n sufletul meu erau mii de semne de ]ntrebare, poate [i mai multe. M= g`ndeam la bie\ii copii ce erau lipsi\i de o copil=rie fericit=, afar= de aceasta aveau p=rul ars de soare, pielea neagr= [i ochii pl`ng=tori. Totu[i somnul m-a ]nvins [i am reu[it s= adorm.

A doua zi diminea\a m-am trezit cu speran\a c= voi fi la mine acas=, c= totul s-a sf`r[it. }ns= am gre[it amarnic. M= aflam ]n acela[i pustiu miste-rios. ie[ind din cort, am f=cut o plimbare prin ap-ropiere, g`ndindu-m= la faptul cum a[ putea s= m= ]ntorc ]n via\a mea anterioar=. }ns= nu mi-a venit ]n minte nimic. Atunci ]n inima mea s-a strecu-rat o mare fric=. Ce ar fi dac= nu voi mai putea s= m= ]ntorc acas=? Ce s-ar ]nt`mpla dac= nu ]mi voi revedea familia? C`teva clipe de g`nduri rele m-au f=cut s= ]mi amintesc de un film vizionat

c`ndva ]n care a avut loc o asemenea ]nt`mplare, [i, totu[i, personajul a reu[it s= ajung= acas=, f=-c`ndu-i pe to\i ferici\i. Atunci am decis s= procedez la fel. Dar cum pot s= ]i fac pe to\i ace[ti oameni s= z`mbeasc=? Desigur! Trebuie s= g=sesc c`t mai mult= ap=, at`t de mult necesar= lor, care deja era c`t pe ce s= se termine. Am tot mers prin pustiu trei zile [i nu am g=sit pic=tur= de ap=. M-am ]ntors ]n cort. Au trecut ore de chibzuin\=, ]ns= nimic altceva ]n minte nu mi-a venit. Ce s= fac? Cum s= scap de acest co[mar? {i dac= nu exist= nici un r=spuns la aceste ]ntreb=ri? Au trecut dou= zile, dar mie mi se p=ru c= au trecut doi ani. Deodat= ]n afara cor-tului a r=sunat o voce plin= de speran\=: „Am g=sit! nu vom muri! Ap=! Ap=!”. Am ie[it ]n fuga mare afar=. Am z=rit solda\i ce c=rau burdufuri cu ap=, parc= aduceau o adev=rat= comoar=. S-au oprit ]n fa\a mea, m-au privit lung [i, de parc= citindu-mi g`ndurile, umplur= un coif cu licoare [i mi-l ]ntin-ser=. i-am ]ntrebat:

— Cui duce\i aceasta? — Copiilor no[tri o ducem, dar bea!Privind la bie\ii copii ]nseta\ii, ]ndat= am uitat

de sete. Atunci am ]ntors comoara din coif ]napoi [i c=l=re\ii strigar=-n cete: „De-acum noi nu mai cunoa[tem nici foame, nici sete [i nici oboseal= de lupt= sau drum. {i du-ne, St=p`ne, de-acum unde vrei: cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!”.

Un v`nt m= f=cu s= zbor [i m= aduse ]napoi ]n bibliotec=. Atunci am ]n\eles. Ceea ce putem atin-ge ne face ferici\i numai o anumit= perioad= de timp, iar ceea ce nu vedem, dar avem ]n suflet ne face ferici\i pentru totdeauna. Astfel, refuz`nd apa mult dorit=, am aprins speran\= ]n sufletul oame-nilor, [i aceasta m-a ajutat s= m= ]ntorc la scumpa mea via\=, la iubita mea familie.

Ruslana CABURGAN, 15 aniCioburciu, {tefan-Vod=

52017, iulie noi

sarea g`ndirii

C el mai mare defect este s= nu fii con[tient c= ai avea vreunul.

Thomas CARLYLE

Sub pretextul c= perfec\iunea nu exist=, nu v= p=stra\i cu grij= toate defectele.

Jules RENARD

Cine caut= un prieten f=r= defecte va r=m`ne singur.

Proverb arab

Cel mai greu lucru ]ntr-o prietenie nu st= ]n a ne dezv=lui defectele ]n fa\a unui prieten, ci ]n a-l face s= [i le vad= pe ale lui.

François de La ROCHEFOUCAULD

Calit=\ile [i defectele noastre sunt inseparabile, precum materia [i energia. C`nd acestea se se-par=, omul nu mai exist=.

Nikola TESLA

Am toate defectele celorlal\i [i totu[i ceea ce fac ace[tia mi se pare inadmisibil.

Emil CIORAN

Prietenii adev=ra\i ]\i spun defectele verde ]n fa\=.

Proverb rom`nesc

observ=-\i inamicul, el este cel care ]\i va desco-peri primul defectele.

ANTISTENE

Dac= n-am avea deloc defecte, n-am sim\i at`ta pl=cere observ`ndu-le la al\ii.

Paul SCARRON

ironia este felul cel mai rafinat de a expune de-fectele altora.

John LOCKE

om des=v`r[it este cel ]ngrijorat de propriile im-perfec\iuni.

CONFUCIUS

omul e supus gre[elii.SENECA

Uitarea defectelor proprii d= na[tere la ]ndr=z-neal=.

DEMOCRIT

orice viciu are totdeauna scuza sa.

Publilius SYRUS

VORBIND DESPRE DEFECTEF rumuse\ea e un mister, e infinit= [i fiecare o ]n-

\elege ]n mod diferit. Pentru unii ea este armo-nia liniilor, a mi[c=rilor [i a culorilor, pentru al\ii, frumuse\ea este o podoab= fragil= [i str=lucitoare care te farmec=. Dar, cert este un lucru, splendoa-rea se na[te din bun=tate [i apreciere. Pe P=m`nt exist= o multitudine de locuri pitore[ti cu mun\i fal-nici, p=duri dese, c`mpii ademenitoare [i peisaje uimitoare; o mul\ime de persoane cu chipuri dr=-g=la[e, z`mbete simpatice [i suflete generoase; [i exist= miliarde de ochi care s= aprecieze aceast= frumuse\e la justa ei valoare. Totu[i, ]n ciuda faptu-lui c= exist= mul\i oameni care observ= minun=\iile acestei lumi, frumuse\ea poate fi creat= [i v=zut= doar de sufletele iubitoare. Ea e ve[nic= [i tr=ie[te ]n inimile care cred ]n minuni.

Pentru mine, frumuse\ea ]nseamn= simplitate [i naturale\e, charism= [i originalitate, f=r= aparen\e ]n[el=toare, f=r= m=[ti, doar armonie. Fizic= [i spiri-tual=. {i echilibru. Cred c= oamenii sunt mai atr=-g=tori c`nd sunt ferici\i [i au ]ncredere ]n propriile for\e. Acesta e secretul frumuse\ii [i al unei vie\i ]m-plinite.

Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u

FRUMUSE|EA

SO

RA

-SO

AR

ELU

IA

nd

a P

RE

A{

C+

, 10

an

i{

coa

la P

rim

ar=

de

Cre

ati

vita

te [

i In

ven

tic=

Prom

eteu

-Jun

ior,

Ch

i[in

=u

noi, iulie 2017

cu ta re r`nd mu[ c=

6

Omul trebuie s=-[i aleag=, [i nu s=-[i accepte destinul.

Paulo COELHO

AMINTIRI DIN COPIL+RIEC artea mea preferat= este

Amintiri din copil=rie. }n ea este povestit= via\a unui copil n=zdr=van, ]n care m= reg=sesc [i eu oarecum.

Sunt povestite cu lux de am=-nunte toate ]nt`mpl=rile [i neca-zurile pe care acesta le-a avut de-a lungul copil=riei, dar [i eta-pele lui de maturizare.

Personajul principal al poves-tirii este nic=. P=rin\ii lui erau oa-meni simpli de la \ar=, muncitori, dar cu o educa\ie [i cu principii alese pentru a putea s= le trans-mit= mai departe copiilor lor. De[i nic= ]nt`lne[te diferite ob-stacole, pe care nu orice copil de v`rsta lui le poate dep=[i, el ]n-cearc= s= rezolve [i s= treac= peste toate greut=\ile care ]i ies ]n cale. Era un copil foarte de[tept [i iscusit, de[i nu se prea ]mp=ca cu [coala sau cu „Calul B=lan”. Calul B=lan era un fel de banc= pe care preotul satului ]i b=tea pe cei care nu ]nv=\au [i nu erau interesa\i de [coal=. Spre sf`r[itul c=r\ii, nic= trebuie s=-[i p=r=seas-c= plaiul natal pentru a merge la o [coal= mai renumit=, pentru a putea studia.

Dup= p=rerea mea, Amintiri din copil=rie ar trebui citit= de fie-care copil [i adult, deoarece ni-c= poate fi un exemplu pentru to\i cititorii.

Crina ARAMA, 13 ani Negureni, Telene[ti

} n 1975 profesorul Valeriu Lvov-sky a fondat un muzeu de is-

torie local= ]n care, al=turi de ex-ponatele donate de elevi (pentru o stelu\=-bonus care putea fi su-mat= la note), depozita ]n timpul orelor [i obiecte confiscate disci-plinar – pixuri cu clopo\ei care dis-tr=geau aten\ia, miniclaxoane, pra[tii-echere etc. observ`nd c= aceste obiecte au mai mare priz= la public, a reprofilat expozi\ia [i astfel a luat na[tere Muzeul Dis-trac\iilor {colare Homo Ludens Museum, un muzeu unde cunoa[-terea merge paralel cu divertis-mentul. Astfel colec\ia de pixuri

include peste 100 de exemplare, ]ncep`nd de la pan=, c=limar=, toc cu peni\=, stilou [i termin`nd cu pix cu oglind= [i pieptene, pix-boxer, pix-clovn, pix-co[ de bas-chet etc.

Colec\ia aparatelor de impri-mare a sunetelor debuteaz= cu un gramofon, apoi urmeaz= pa-tefonul, pick-upul, magnetofonul, casetofonul [. a., fiecare av`nd ]nregistr=ri cu interpre\i locali (disc vinil cu naistul nelu Laiu, caseta audio cu trompetistul Ga-vril Gronic etc.). Elevii vin cu mare bucurie la muzeu, c=ci aici pot contempla a[a expozi\ii ca isto-

ria tehnicii de calcul, istoria ceasornicu-lui, istoria obiectelor de uz casnic. Tot aici au loc activit=\i ex-tracurriculare, pre-cum Seminarul raio-nal al profesorilor de francez=, S=pt=-m`na disciplinelor [colare, }nt`lniri cu absolven\ii. Consul-t`nd Catalogul Mu-zeelor UnESCo, ob-serv=m c= pe Terra nu exist= un alt mu-zeu cu profil similar, deci suntem unicat mondial [i, dac= am avea o sponsorizare decent=, am deveni un centru de atrac\ie nu numai virtual=, ci [i real=.

Oxana CARCEA, cl. a VII-a,

Grin=u\i-Moldova, Ocni\a

UN MUZEU {COLAR — UNICAT MONDIAL

SINGURIC+Mihaela DODI, 16 ani

Susleni, Orhei

2017, iulie noi 7

noi [i voi

1. Mai \ii minte prima ]nt`lnire care te-a marcat ]n vreun fel? Cu cine a fost?

2. Pe cine ai vrea s= ]nt`lne[ti [i de ce?

3. Dar pe cine nu ai vrea s= ]nt`lne[ti?

4. Ai aranjat vreodat= o ]nt`lnire care s= pa- r= pur ]nt`mpl=toare? De ce?

5. Organiza\i ]nt`lniri ]ntre colegi ]n afara orelor?

6. C`t de des te ]nt`l- ne[ti cu bunicii, veri-[orii t=i?

7. }n timpul verii, atunci c`nd ]nt`mpl=tor ]\i vezi profesorii, ce emo- \ii te ]ncearc=?

8. Ai sim\it vreodat= c= s-a produs o ]nt`l-nire memorabil= ]ntre tine [i un personaj literar?

9. Pentru ce \inut= vei opta la o ]nt`lnire important=?

10. Obi[nuie[ti s= ]nt`rzii la ]nt`lnirile programate din timp?

11. Comenteaz= afir-ma\ia: Amintirea este ]ntotdeauna un loc de ]nt`lnire (Isabel Allende).

CHESTIO NAR

MIRACOLUL LUMINII DIVINES fintele Pa[ti, eveniment fundamental al cre[tinismului, ]ntotdeauna se las=

a[teptat cu o stare de nedescris, deoarece e s=rb=toarea }nvierii, a luminii [i a iubirii divine. O minune care se ]nt`mpl= cu regularitate ]n fiecare an, a[teptat= cu sufletul la gur= [i uimind la fel de intens iar [i iar, este apari\ia Luminii Sfinte la Morm`ntul Domnului de la Ierusalim, un dar pe care Iisus Hristos ni-l face pentru a ne aminti c= este mereu al=turi de noi.

Pa[tile din copil=ria ta, drag= cititor, cu miros de cozonaci [i ou= ro[ii, va r=m`ne peste ani amintirea cea mai de pre\. Chestionarul din nr. 4, 2017 Hris-tos a ]nviat! va p=stra ecoul pa[ilor vo[tri pe aici.

}NT~LNIRI CU EMO|II

1. }n preajma s=rb=torilor de Pa[ti am emo\ii de bucurie, deoarece e un prilej de a se reuni ]ntreaga familie.10. De obicei, ]n aceast= zi mergem la bunici, unde se adun= toate rudele. Dar se ]nt`mpl= s= vin= [i ei ]n ospe\ie ]n aceast= zi luminat=.

Emilia CIOCANU, 15 aniCostuleni, Ungheni

3. Sfintele Pa[ti a fost s=rb=torit pentru prima dat= ]n ora[ul ierusalim, de un-de a ]nceput binevestirea }nvierii Dom-nului ]n toat= lumea.6. }n noaptea }nvierii mergem de fie-care dat= cu p=rin\ii la biseric= pentru a sim\i din plin harul acestei s=rb=tori cre[tine.7. }n aceste zile se cuvine s= facem nu-mai bine, s= vorbim frumos chiar [i cu acei care ne-au sup=rat. 8. Mereu ajut p=rin\ii la treburile din gospod=rie cu ocazia preg=tirilor de Pa[ti, lucru care ]mi ofer= at`tea emo- \ii pozitive.12. St`nca s-a deschis ca s= intre dis-cipolii lui Hristos pentru a fi mereu al=turi de }nv=\=torul lor, care s-a jert-fit pentru m`ntuirea neamului omenesc.

Anastasia BL}NDU, 13 aniClocu[na, Ocni\a

1. odat= cu sosirea prim=verii sunt ]n a[teptarea magiei acestei s=rb=tori. M= ]ncearc= sentimente contradictorii: de fericire [i triste\e, de recuno[tin\= [i de vinov=\ie, de iubire [i responsabili-tate pentru faptele mele.2. Cuv`ntul Pa[ti ]n traducere din ebraic= semnific= trecere, trecere pe al=turi sau izb=vire de primejdie.

4. S=rb=torirea Pa[telui ]n fiecare an la date diferite este stabilit= conform primului sinod ecumenic de la niceea (325 d. Hr.) ]n duminica imediat urm=-toare lunii pline de dup= echinoc\iul de prim=var= (dat= fix= – ]n jurul datei de 21 martie). Data Pa[tilor variaz= ]n fiecare an, c=ci luna plin= pascal= apare ]n unii ani mai aproape de echi-noc\iu, ]n al\ii – mai departe de el.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

9. P=rin\ii mei ]mi cump=r= haine noi cu ocazia acestei s=rb=tori. E un obi-cei probabil r=sp`ndit pentru a ne face s= sim\im emo\iile re]nnoirii din toate punctele de vedere.11. }n familia noastr= se ciocnesc ou= ro[ii la masa de s=rb=toare, fiind un obicei peste care nu putem trece cu ve-derea.

Rozalin CUREA, cl. a VI-aClocu[na, Ocni\a

5. Bucuria }nvierii Domnului iisus Hris-tos nu poate ]nc=pea ]ntr-o singur= zi, de aceea s=rb=toarea continu= pe parcursul ]ntregii s=pt=m`ni care ur-meaz=, aceasta numindu-se S=pt=-m`na Luminat=. S=rb=torirea Sfinte-lor Pa[ti dureaz= 40 de zile, p`n= la }n=l\area Domnului.7. }n timpul S=pt=m`nii Luminate tre-buie s= particip=m la slujbele religioa-se, s=-i ajut=m pe cei s=raci [i s=rmani, f=c`ndu-i p=rta[i la bucuria }nvierii.

Tatiana MACARI, 17 aniChi[in=u

D ragi cititori, a[tept=m r=spunsurile voastre ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. Autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar

vor fi desemna\i [i premia\i ]n num=rul 12, 2017. Succes [i inspira\ie!

noi, iulie 20178

poezie

Am uitat zâmbetul pe buze înc= din copil=riecând toat= suflarea m= iubeacând mama m= lua peste tot cu eaşi nu ştiam c=-i atât de singur= în lumeeram fericit=: m= tol=neam zile-n şir pe iarb=mâncam p=mânt şi vedeam numai soareleîmi pl=cea s= merg la înmormânt=rişi s= admir frumuse\ea r=posatuluinu ştiam c= sub p=mânt nu exist= soare.Într-o zi, îns=, a venit triste\ea –prin ochii mamei roşii de nesomn, prin obosealapicioarelor ei nec=jite a venit mai întâiapoi a venit prin toate şi peste totmult mai adânc= decât o groap=.Eu îns= nu pot vorbi nicidecum despre triste\ea mea:triste\ea mâinilor mele, triste\ea piciorului meu stâng,triste\ea din\ilor mei, triste\ea lucrurilor melefiindc= pentru to\i sunt „omul care râde” şi doar atât.numai triste\ea zâmbetului meu îmi tr=deaz= uneori adev=rata via\=.

Se ]ntristase luna. Albi serafimi pl`ng`ndCu-arcu[u-n m`ini, prin somnul florilor curg`ndScoteau din cupa t=inuit= a-mboln=vitelor violeSuspine de cristale prelinse pe-azurul micilor corole.

Era sfin\ita zi a-nt`iului s=rut{i visul crud din suflet mi-a p=scutSorbind din plin balsamul triste\ilor p=g`ne,Ce f=r= de regrete ]n veci de veci r=m`ne,

}n inima din care un suflet a culesUn vis. {i r=t=cind cu ochii ]n eres,Deodat=-mi ap=ru[i ]n fa\= pe strada larg= [i pustieZv`rlind prin umbrele-nser=rii ]nfior=ri de ve[nicie.

Da, am [tiut; erai aceea[i z`n=Care-n copil=rie mi-erai ]n somn st=p`n=.Atunci din m`na-ntredeschis= cerneai pe visele-mi

curateninsoarea albelor buchete de stele mari [i

parfumate.

Sunt eu, feti\a asta serioas=Ce st= pe-un sc=uie[, cuminte,Str`ng`nd la piept, cu m`inile-am`ndou=P=pu[a nou=,De care ]nc=-mi mai aduc aminte?(Avea rochi\= alb=, de m=tase.)

Mi-e mil= de m`nu\a ei,De trupul mic, [i firav, [i pu\in:Mi-e mil= ca de-un copila[ str=inCe-ar fi murit, demult, sub ochii mei…

Pe vremea ceea nu m= cuno[team, –oglinzile erau a[a de nalte!o dat= doar, ]n luciul unui geamAm b=nuit o clip= chipul meu,Am prins ]n ochi sur`sul celeilalte{i n-am [tiu c=-s eu.

Dar ]ntr-o zi am cobor`t din cuio cadr=-n care nu era nimic –Dec`t o fat= cu priviri c=prui.Ca un pisoi prostu\ [i mic,Am cercetat piezi[, cu fric=,

Vedenia st`ngace.Am r`s: — S=raca, tare-i mititic=!A r`s [i ea. — Ai [i mata cercei?De ce nu vrei s= vii oleac=-ncoace?…Dar m`na care-o c=uta pe-a eiA pip=it zadarnic sticla, rama,{i-nsp=im`ntat= am fugit la mama.

Azi, din feti\a aceea nu mai esteDec`t o poz= [tears= [i-o poveste.Cu ochii mari, cu cercelu[ii din ureche,Mi-a adormit – p=pu[a vechePe sc=uie[ul din gr=din= –}n suflet, printre cioburi de lumin=.

Dar de Cr=ciun, c`nd fulgi sub\iri de fumCoboar= lini[te pe suflet [i pe drum,C`nd bate-n geamuri cea dint`i colind=, –Din ]ntunericul uitat ]n mineEu simt, ]nceti[or, cum vineFeti\a din oglind=,Cum ][i deschide ochii calzi [i vii{i-mi cere iar=[i r`s [i juc=rii.

* * * SE }NTRISTASE LUNA

POZA VECHE

Liliana ARMAŞU Stéphane MALLARMÉ

Otilia CAZIMIR

ACEST CAIET ALBASTRU, VEZI? SUNT VERSURI DIN COPIL+RIE...

2017, iulie noi 9

Soarele-n zenit \ine c`ntarul zilei.Cerul se d=ruie[te apelor de jos.Cu ochi cumin\i dobitoace ]n trecere}[i privesc f=r= de spaim= umbra ]n albii.Frunzare se boltesc ad`ncipeste o-ntreag= poveste.

nimic nu vrea s= fie altfel dec`t este.numai s`ngele meu strig= prin p=duridup= ]ndep=rtata-i copil=rie,ca un cerb b=tr`ndup= ciuta lui pierdut= ]n moarte.

Poate a pierit subt st`nci.Poate s-a cufundat ]n p=m`nt.}n zadar i-a[tept ve[tile,numai pe[teri r=sun=,p`raie se cer ]n ad`nc.

S`nge f=r= r=spuns,o, de-ar fi lini[te, c`t de bine s-ar auziciuta c=lc`nd prin moarte.

Tot mai departe [ov=i pe drum –[i, ca un uciga[ ce-astup= cu n=fram=o gur= ]nvins=,]nchid cu pumnul toate izvoarele,pentru totdeauna s= tac=,s= tac=.

Copil=ria... Carte de pove[tiPe care via\a-ntreag= o cite[ti,{i alte zece vie\i o poveste[ti,{i nu-\i r=m`ne timp s=-mb=tr`ne[ti...

E pas=rea cu cel mai dulce viersCe c`nt= pentru noi dintr-un cire[,{i noi o recunoa[tem f=r= gre[ –E amintirea noastr= de ne[ters...Copil=ria... inima-mi tresalt= –Ce visuri cresc din anii mei de-atunci!M=-ntorc pe-o clip= ]n copil=rie{i v=d cum vine ra\a de la balt=,{i m= aud r`z`nd: „Luci, soare, luci!”...M= simt ca ]ntr-un r`u cu ap= vie...

Ce bine ar fi fost s= fiu un rac autentic,s= merg constant înapoi.Te-aş întâlni printre amintirişi dup= ce te-aş g=si nu \i-aş mai da drumul,te-aş târî cu mine înapoi,s= ne iubim tineri şi nevinova\i,dup= care, mereu înapoi, te-aş târî mai departe,spre copil=rie,ne-am juca inocen\ipân= ce, obosi\i de joc şi de inocen\=,am disp=rea într-un mit.Dar nu sunt un rac autentic,în zadar m= tot laud cu zodia mea,sunt condamnat s= merg înainteşi tot ce pot e s= târ=sc între cleştii mei de ractoat= memoria mea, f=r= s= cedez nimic, nimic, nimic,cu riscul ca povara ei uriaş= s= m= ucid= într-o zi.

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

}N MAREA TRECERE

COPIL+RIA

ZODIA RACULUI

Lucian BLAGA

Lumina bate-n auriu{i-i o r=coare domolit=.Cu ani [i ani vii mai t`rziu,Dar [i a[a sunt mul\umit=.

Vreau mai aproape s= te-a[ezi,Ca s=-\i ar=t ceva doar \ie:Acest caiet albastru, vezi?Sunt versuri din copil=rie.

M= iart= c-am fost trist= des.C= bucurii avui pu\ine,Dar cer iertare, mai ales,C= prea mul\i i-am luat drept tine...

LUMINA BATE-N AURIU

Anna AHMATOVA

Vasile ROMANCIUC

Octavian PALER

10 noi, iulie 2017

pa uz= de g`ndi re

GALA }NTREB+RILORA m dep=[it v`rsta decelu[ilor, dar nu ]ncet=m s= ne punem

]ntreb=ri, uneori, banale, alteori, fire[ti. Chiar [i [tiin\a, pe care o consider=m atot[tiutoare, nu a ]ncetat s= fie ]ntreb=toare. Dar, trebuie s= recunoa[tem c= de-a lungul timpului ea a rezolvat multe probleme complexe, c=rora omul simplu nu le putea g=si solu\ii. {tiin\a ne-a r=spuns de fiecare dat= cu multe argumente, dar nu ]ntotdeauna at`t de conving=tor, ]nc`t s= fim mul\umi\i de r=spunsul ei. Elevii Gimnaziului Emil Loteanu, Clocu[na, Ocni\a, nu fac excep\ie. Iat= doar unele dintre ]ntreb=rile care ]i fr=m`nt=.

Anastasia BL}NDU, cl. a VI-a: Sunt curioas= s= aflu cum a ap=rut revista noi [i cine este cel care a f=cut-o s= vad= lumi-na tiparului.

Denis OSTROVE|CHII, cl. a VI-a: A[ vrea s= g=sesc r=spuns la ]n-treb=rile urm=toare: ce se ]nt`m-pl= cu omul [i sufletul s=u dup= moarte, unde ajunge el dup= ce nu mai este printre noi?

Anastasia GANCENCO, cl. a VI-a: Mi-ar pl=cea s= g=sesc r=s-punsuri conving=toare la ]ntreb=-rile de ce tr=im a[a pu\in [i de ce s=rb=torim Pa[tele ]n fiecare an la date diferite?

Nazim GABIBULLAEV, cl. a VII-a:

De ce ]n \=rile arabe se g=se[te mult petrol? De ce anume aceste \=ri au at`tea z=c=minte?

Andrei BODNAR, cl. a VII-a: }n fiecare zi m= ]ntreb de ce ma-mele ][i iubesc at`t de mult copi-ii, chiar [i atunci c`nd ace[tia nu sunt cumin\i [i le sup=r=. La fel m= g`ndesc ce ar face omenirea f=r= muzic=. Eu nu pot tr=i f=r= ea.

Loredana SCRIPNIC, cl. a VII-a: }mi pare interesant= ]ntre-barea de ce visele dureaz= at`t de pu\in, iar noi avem senza\ia c= dureaz= o noapte ]ntreag=. R=spunsul nu l-am g=sit ]nc=.

Ion CAZAC cl. a VII-a: De ce ]n timp ce p=m`ntul se rote[te, oa-

menii nu cad de pe el. Poate mi s-a r=spuns la aceast= ]ntrebare la una dintre lec\ii [i nu am fost atent.

Casandra TCACI, cl. a VII-a: De ce copiilor c`nd sunt mici, nu le place s= ]nve\e, nu le plac dis-ciplinele pe care le au, iar c`nd ajung mari, se pl`ng c= vor s= mai fie elevi.

Marina LEAH, cl. a VI-a: inte-resant! Dar, totodat=, confuz pen-tru mine. De unde se iau bolile?

Vlada TUDOSAN, cl. a VI-a: De ce albina are ac [i face miere?

Pentru NOI – Olesea COSOIClocu[na, Ocni\a

P+RIN|II NO{TRI S+ R+M~N+ ACAS+!E ste bine [tiut c= o campanie electoral= ]i face pe cet=\eni s=-[i

motiveze [i s=-[i apere op\iunea politic= chiar ]n cadrul unei vizite, vorbind peste gard cu vecinul, la mas= cu ai s=i sau, mai nou, pe re\elele de socializare. E unul dintre rarele momente c`nd comunitatea parc= este cuprins= de febr=. {i-atunci, vr`nd-nevr`nd, copiii sunt [i ei atra[i de focul dezbaterilor. Nu a fost o excep\ie nici ultima campanie electoral= preziden\ial=. Cu adresa-rea „domn’ pre[edinte” [i curajul de a spune lucrurilor pe nume, elevii de la Liceul Teoretic Ruse[tii Noi, Ialoveni, au f=cut un exerci- \iu de imagina\ie, adres`ndu-se pre[edintelui \=rii.

M=d=lina TROHIN, 14 ani: M-a[ bucura dac= a\i m=ri salariile [i pensiile. Dac= a\i ]mbun=t=\i si-tua\ia economic= [i drumurile din \ar=.

Mihaela ME{IN, 14 ani: Dac= ve\i asigura un viitor mai bun pen-tru \ar=, nu vom pleca ]n str=in=-tate.

Daniela TROHIN, 14 ani: V= rog mult s= v= g`ndi\i mai ]nt`i la oameni [i mai pu\in la bani.

Melek COBANOGLU, 13 ani: Asculta\i vocea poporului, [i nu a guvernan\ilor, fiindc= poporul e cel care [tie bine ce se ]nt̀ mpl= ]n \ar=.

Cristina NASTAS, 14 ani: Co-

labora\i cu \=rile vecine, ini\ia\i proiecte, ajuta\i oamenii. Face\i ceva ca p=rin\ii no[tri s= r=m`n= acas=!

Mariana STAVILA, 14 ani: }n calitate de pre[edinte, s= nu v= g`ndi\i doar la dvs., ci [i la cei-lal\i. S= aduce\i pace [i s= con-duce\i ]n\elept \ara.

Sorin PANFIL, 14 ani: S= nu fura\i. Alunga\i ho\ii din \ar=.

Marina RUSU, 14 ani: S= lua\i ]n considerare necesit=\ile copii-lor, pentru c= ei sunt viitorul \=rii.

Cristian CARLAN, 14 ani: S= fi\i un om cinstit. S= respecta\i ce-rin\ele noastre [i s= le satisface\i.

Livia NAGAI, 14 ani: Mi-a[ dori s= fi\i un model pentru tineri [i s= v= asigura\i c= [colile nu duc lipsuri.

Daniela ME{INA, 13 ani: Vi-sez s= fiu profesoar=, dar [tiu c= ast=zi un profesor are un salariu mizer. P`n= cresc mare, v= rog s= rezolva\i aceast= problem=.

Nicoleta C~RLAN, 13 ani: S= face\i ordine ]n \ar=. S= n-o dis-truge\i a[a cum au f=cut-o ceilal\i pre[edin\i. A[ vrea ca Republica Moldova s= se ralieze la \=rile europene.

Pentru NOI – Ana UNCU Ruse[tii Noi, Ialoveni

2017, iunie noi 11

CALEA DE A FACE PE CINEVA FERICITP ot tr=i dou= luni de pe urma unui compliment bun, zice un au-

tor celebru. Complimentul este o parte important= dintr-o rela- \ie, un puternic stimulent afectiv.

S= fii important ]n ochii altora te ajut= s=-\i evaluezi m=sura ]mplinirii personale. Astfel, complimentul ][i g=se[te rolul cel mai profund ]n fiin\a noastr=. A spune celor pe care-i iube[ti c= sunt persoane remarcabile prin calit=\ile suflete[ti, inteligen\=, genero-zitate sau creativitate este esen\ial ]n a le ]ncuraja, a le stimula, sus\in`ndu-le echilibrul interior. Orice s-ar zice, un compliment ce presupune un ochi atent [i afectiv este ]ntotdeauna un dar f=cut persoanei apreciate. Cui fac de obicei complimente [i din ce motiv, ne spun un grup de elevi din localit=\ile P`rli\a [i R=u\el, raionul F=le[ti:

Sabina GOREA, 13 ani: Eu fac complimente la toat= lumea. nu are importan\= ce v`rst= are per-soana – este mai mic= dec`t mine sau mai mare. Complimentele le fac c`nd ]mi place ceva la aceste persoane, un obiect, vestimenta\ia, coafura sau a[a pur [i simplu.

Ecaterina CHIR+U: Cele mai frumoase complimente le fac ma-mei mele. Mama este cel mai bun prieten al meu care m= sus\ine, m= ajut= la greu [i este cea mai scump= pentru mine.

Victor LOPOTINSCHI, 12 ani: De obicei fac complimente unei domni[oare pe care o simpatizez.

C=t=lina UNGUREANU, 14 ani:

}mi place s=-mi alint familia, chiar [i f=r= de ocazii, le spun tu-turor c= sunt dr=gu\i, frumo[i [i c= sunt o norocoas= al=turi de ei.

M=d=lina BUMBAC, 14 ani: De obicei le spun prietenilor mei c= sunt dr=gu\i atunci c`nd m= ajut=, dar [i pe mama o bucur cu

o aten\ie chiar f=r= nici o ocazie.Ana POPU{OI: Eu fac compli-

mente prietenilor, colegilor [i ce-lor apropia\i, astfel aduc`ndu-le buna dispozi\ie [i bucur`ndu-i.

Laura CRISTEA, 13 ani: Cel mai mare dar este s= faci omul fericit. Eu le aduc persoanelor din preajm= bucurie prin intermediul complimentelor. Le fac atunci c`nd

am dispozi\ie s=-i spun unei co-lege c= are o rochie frumoas= sau c= este de[teapt= atunci c`nd ia o not= bun=.

Maria ZELISCO, 12 ani: Eu le fac complimente oamenilor care se comport= frumos, sunt decen\i [i aranja\i la chip, dar [i la suflet.

Violina IZ}CENCOV, 13 ani: Complimentul e acel ceva expri-mat ]n c`teva cuvinte [i poate dura c`teva secunde sau minute, dar care aduce mult= dispozi\ie bun=, pl=cere [i o atitudine de ]ncrede-re omului. Spun complimente pen-tru a-i face pe oameni s= z`m-beasc=. nu am nevoie de ocazii speciale pentru a rosti aceste cu-vinte, ci doar de o persoan= dra-g= [i de ceva imagina\ie.

Daniel ROTARI, 12 ani: E im-posibil s= iube[ti pe cineva [i s= nu-i faci complimente. Este vorba de: p=rin\i, colegi, prieteni, copii mici, bunici [. a. E cea mai scurt= cale de a face pe cineva fericit.

Ionela OLOI, 12 ani: Copiii mici sunt cei care nu mai ies din complimente. Eu, de exemplu, me-reu ]i fac complimente nepo\elu-lui meu c= este cel mai frumos [i el z`mbe[te. Deci, fac un lucru bun.

Adrian NICOLAEV, 13 ani: De la un cuv`nt bun cre[te ]n om o inim= mare, de aceea nu obo-sesc niciodat= s= le spun celor apropia\i ceva pl=cut.

Pentru NOI – Ana CEAP+P`rli\a – R=u\el, F=le[ti

CURTENITORValerie TUDOR

noi, iulie 201712

lumea ]n cuvinte [i expresii

Continuare ]n pag. 25

B+TAIA E RUPT+ DIN RAI

De multe ori proverbele au concizia articolelor dintr-un cod de legi. }n fond, zicerile populare

au [i fost legile orale dup= care s-au condus seco-le la r`ndul cei ce ne-au precedat. Unele dintre acele zicale au intrat acum, ]n mileniul trei, ]n r=sp=r cu etica de fier (moale!) a political correct-ness-ului. Printre preceptele str=vechi ce contravin corectitudinii europene, e [i proverbul din titlu: b=taia e rupt= din rai. }nv=\=tura ce se desprinde din el e simpl=: pedeapsa corporal= e o m=sur= pedagogic= strict= [i deosebit de eficient=. La fel ]l explica odinioar= dic\ionarul Candrea: „B=taia e din raiu – sunt mul\i care nu se-nva\= minte p`n= nu-i ba\i, b=taia e leacul cel mai bun”. Proverbul nu e unicul din [irul paremiologic devenit azi inde-zirabil. iat= alte c`teva ]n aceea[i cheie, la fel de dure [i inechivoce:

B=taia la copii e ca buruiana de leac.Dou=-trei coade de topor curg din dragoste.

Mama unde love[te, carnea cre[te.Mai bine o dat= „na” dec`t tot „stai c= \i-oi da”.

izvodul lor e clar – ]n sistemul educativ al p=-rintelui, al=turi de dragoste [i grija de a-[i asigura copilul cu de toate, trebuie s= intre [i b=taia ca instrument de corijare.

B=taia e rupt= din rai este cel mai rodat, dar [i cel mai „garnisit” metaforic, dintre proverbele „bi-ne inten\ionate”. o alt= zicere cu aceea[i miz= ce-lest= e [i „r=bdarea e din raiu – cu r=bdarea omul poate s=-[i ]ndulceasc= via\a” (am citat iar=[i din Candrea). Substantivul rai din ambele proverbe are o profund= semnifica\ie simbolic= – e locul unde troneaz= ]n absolut adev=rul, dreptatea [i buna inten\ie divin=. Ergo, tot ce parvine din acest spa\iu edenic nu poate fi dec`t spre ]ndreptarea [i binele omului.

Ce e drept, oamenii bisericii s-au gr=bit s= se distan\eze de ideea c= preceptul popular despre b=taie ar avea ceva cu Sf`nta Scriptur= [i deci cu morala divin=. Chiar dac= Vechiul Testament geme de violen\= [i de „lec\ii etice” administrate nu numai cu nuiaua, ci mai ales cu fierul ]ncruntat ]n s`nge. E partea Bibliei conceput= sub nemiloa-sa lege a talionului. Cineva a spicuit totu[i c`teva versete care vin ]n absolut= consonan\= cu prover-bele vechi: „Astfel, ]n Pilde 13, 24: «Cine cru\= toia-gul s=u ][i ur=[te copilul, iar cel care ]l iube[te ]l ceart= la vreme» []n edi\ia pe care o am: „]l pedepse[te ]ndat=” – e.l.]. iar ]n Pilde 23, versetul 13, exist= [i mai ap=sat aceast= idee: «nu cru\a pe feciorul t=u de pedeaps=; chiar dac= ]l love[ti cu varga, nu moare. Tu ]l ba\i cu toiagul, dar scapi

Lui A. C.

sufletul lui din ]mp=r=\ia mor\ii»”. Cred c= mai sunt [i altele.

Azi „pedagogia neagr=” a violen\ei e incontes-tabil dep=[it=, a[a c= nu mai insist=m ]n aceast= direc\ie. De[i – mul\i! – nu s-au gr=bit s=-l dea at`t de lesne uit=rii [i din c`nd ]n c`nd recurg la filozo-fia lui pe c`t de limpede, pe at`t de neiert=toare.

* * *}n [coala veche preceptul p=rea de ne]nlocuit.

nuiaua sau m=nunchiul de vergele erau instru-mentele de baz= prin care dasc=lii ][i „implemen-tau” autoritatea. Rar carte de epoc= ]n care scena „corij=rii” imediate la fundul gol s= nu fie prezent=. Se vede c= pentru unii metoda didactic= de a in-troduce [tiin\a de carte prin partea opus= capului era mai sigur= [i mai accesibil=!... Cine dintre noi nu a oftat g`nditor ]n copil=rie c`nd a citit, u[or siderat, despre patimile Sm=r=ndi\ei, cea care f=cea pocinogul minunatelor „daruri de [coal= nou=” ale p=rintelui ioan. Preotul fiind chiar tat=l ei: „{i a pus p=rintele pravil= [i a zis c= ]n toat= s`mb=ta s= se prociteasc= b=ie\ii [i fetele, adic= s= asculte dasc=lul pe fiecare de tot ce-a ]nv=\at peste s=pt=m`n=; [i c`te gre[ele va face s= i le ]nsemne cu c=rbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare gre[al= s=-i ard= [colarului c`te un Sf`nt-nicolai. Atunci copila p=rintelui, cum era sprin- \ar= [i plin= de incuri, a bufnit de r`s. P=catul ei, s=rmana!

— ia poftim de ]ncalec= pe B=lan, jup`neas=! zise p=rintele, de tot posomor`t, s= facem pocinog Sf`ntului nicolai cel din cuiu. {i cu toat= st=ruin\a lui Mo[ Fotea [i a lui b=di\a Vasile, Sm=r=ndi\a a m`ncat papara, [i pe urm= [edea cu m`nile la ochi [i pl`ngea ca o mireas=, de s=rea c=me[a de pe d`nsa. noi, c`nd am v=zut asta, am r=mas ]n-lemni\i”.

A[a se face c=, ]n timp, a ]nv=\a a ajuns sino-nim cu a pedepsi. ini\ial, ]n rom`n= a pedepsi (din gr. mod. epédepsa, form= verbal= de la paidevo) ]nsemna a ]nv=\a, a instrui, a educa. Verbul se ]nt`lne[te cu acest sens ]n Biblia lui {erban (1688): „{i aceasta am f=cut la t=lm=cirea ace[tii Sfinte Scripturi [...] puind dasc=li [tiu\i foarte din limba elineasc=” str=ini, dar [i oameni ai locului, nu nu-mai pedepsi\i []nv=\a\i – e.l.] ]ntru a noastr= limb=, ce [i de limba elineasc= av`nd [tiin\= ca s= o t=lm=ceasc=”. Verbul e prezent [i ]n c=r\ile popu-lare ajunse pe la noi prin secolul al XVii-lea, spre exemplu, ]n Povestea despre Sindipa filozoful [i

2017, iulie noi 13

Continuare ]n pag. 30, 31Continuare ]n pag. 21

totul e o minuneroza v`nturilor

INSULA COLORAT+ MADONA APEID intre cele peste 40 de \=ri pe care le-am vizitat,

pentru mine, Cuba ocup= un loc aparte. Pri-ma zi ]n Havana ne-a bucurat dis-de-diminea\= cu un maraton interna\ional cu peste [ase mii de participan\i, care se desf=[ura pe Malecon, o fa-lez= de-a lungul \=rmului. }n capul Malecon se

]nal\= o veche cetate, care ]nchide intrarea ]n golf. De aici porne[te bulevardul Prado, ce ne duce ]n par-tea veche a ora[ului – Ha-bana Vieja (Vechea Hava-na). Pe stradele pavate, cu case multicolore, ]nt`lne[ti v`nz=tori de fructe [i legu-me [i grupuri de cubanezi, st`nd la umbr= [i discut`nd pe ]ndelete.

Valea Vinales, o pito-reasc= localitate, cu peisa-je splendide, e situat= la poalele unor mun\i parc= reteza\i, numi\i „mogote”. Tot aici se afl= vestita st`n-c= cu desene ]nc= din era

preistoric=. }n anii ’60 ai secolului trecut, timp de patru ani, un grup de pictori a lucrat la restaurarea operei, [i acum mii de turi[ti admir= aceast= crea- \ie unic=. or=[elul Vinales este vestit [i prin c=su- \ele sale, tradi\ionalele fotolii-balansoare. Dru-mul duce mai departe la un grup de pe[teri, prin care trece un r`u subteran. }n aceste pe[teri [i gro-te ]nt`lne[ti ciudate forma\iuni de stalactite, c=rora localnicii le-au dat diferite nume: st`nca-frunz= de tutun, st`nca-crocodil, st`nca-palmier...

Majoritatea localit=\ilor din Cuba sunt ]n stil spaniol, [i doar or=[elul Cienfuegos, fondat de francezi, are o atmosfer= deosebit=. Cu bulevard pe falez=, catedrala [i zona pietonal=, acest or=[el are ]n el un spirit aristocratic.

Trinidad, o alt= perl= a Cubei, este un concu-rent al Havenei ]n ce prive[te num=rul de monu-mente [i atrac\ii turistice. Pia\a prim=riei, Plaza Mayor, cu un mic amfiteatru cu sc=ri, unde au loc concerte ]n aer liber, catedrala ]n stil neoclasic, castelul cu fresce [i mozaic, galeria de art= – iat= doar c`teva puncte de atrac\ie ]n acest or=[el cu mai pu\in de 75 de mii de locuitori.

Cuba este cunoscut= [i prin plajele sale faimoa-se, ]n special cele din regiunea Varadero. nisipul alb, apa limpede [i marea bl`nd= fac din aceste splendide plaje un loc de odihn= pentru sute de mii de turi[ti. Micul paradis, din p=cate, este prac-tic inaccesibil majorit=\ii cubanezilor – accesul este limitat, av`ndu-l ]n cea mai mare parte doar turi[tii str=ini [i localnicii din aceast= regiune.

HOTEL NOCTURN

P rimii au aflat despre sosirea lor copiii, b=t`nd de la poart= la poart= [i r=sp`ndind vestea:

Minune pe apa nistrului... Lumea ][i lua ]n fug= c=ciula sau paltonul [i ]ntr-o r=suflare era la locul cu ciud=\enie. }n noaptea de 9 spre 10 ianuarie, pe o copc= de vreo patru hectare a r`ului ]nghe\at, a aterizat un stol imens de lebede albe. Satul nu-[i putea lua ochii de la acest tablou, de parc= era la premiera unui spectacol. Cur`nd ]ns= oamenii [i-au dat seama c= ele sunt leh=metite [i ]nfometate, s=rind de data asta ca la un foc, cu de-ale gurii. Telefon`ndu-i c`teva zile la r`nd primarului de n=padova, de fiecare dat= mi se r=spundea c= s-a dus s= hr=neasc= lebedele. nu au stat cu m`inile ]n buzunare nici elevii de la gimnaziul din localitate, anun\`nd un proiect ecologic cu generi-cul Salva\i madona apei. Pe r`nd, fiecare clas= f=cea de serviciu, aduc`ndu-le hran=: porumb, se-min\e de floarea-soarelui, gr`u, t=r`\e, turte de floarea-soarelui... Dup= ce au golit podurile [i hambarele p=rin\ilor, elevii au adunat ultimii lei r=ma[i prin buzunare de la s=rb=torile de iarn=, pentru a le procura ]n continuare m`ncare. Au ]ntins o m`n= de ajutor p=s=rilor [i localnicii din satele vecine, precum [i Ministerul Mediului, Agen- \ia de Stat Apele Moldovei, inspectoratul Ecologic din Flore[ti, Societatea V`n=torilor [i Pescarilor din acela[i raion...

Am sosit la lebede cu ]nt`rziere, aproape peste o lun= de la planarea lor. La ora nou= diminea\=

am oprit ma[ina pe malul nistrului [i abia seara am p=r=sit terenul dup= o zi de admira\ie [i de film=ri. }n acest timp nu ne-au dat de [tire nici se-tea, nici foamea. Erau peste trei sute de lebede, care ]mp=r\eau prietene[te acest ochi fabulos de ap=. Prietene[te, deoarece ele nu se r=zboiau dup= teritoriu [i hran=, a[a cum am observat ]n s=lb=ticie – probabil, erau ]n\eleg=toare c= aceast= insul= de ap= le-a fost un noroc, ]n egal= m=sur=,

ATERIZARE

noi, iulie 201714

nimic altceva

MUZICA FOLCLORIC+ ESTE CEA CARE-MI D+ FIORI

N =scut= la 1 ianuarie 1955, ]n comuna Giur-

giule[ti, jude\ul Cahul. A absolvit {coala Medie din Giurgiule[ti (1972) [i Uni-versitatea Pedagogic= de Stat Ion Creang=, Facul-tatea de Filologie, Chi[in=u (1976).

Cadru didactic, satul Manta, Cahul, profesoar= de limba [i literatura ro-m`n= (1976-1978). Bibliote-car= la Institutul Pedagogic de Stat Ion Creang= (1978-1980).

Debuteaz= ca interpret= de muzic= folk ]n 1980 la Radio Moldova. De\in=toa-rea Marelui Premiu la Fes-tivalul Interna\ional de Mu-zic= Folk Galben= gutuie (sec\iunea interpretare), Chi-[in=u (edi\ia 1), 1991.

Din 1999 p`n= ]n 2006 – redactor prezentator al emi-siunilor s=pt=m`nale de et-nologie [i muzic= popular= Ethnos [i Du-te, dor, pe la izvor la Radio Antena C – Chi[in=u.

}n 2008 Produc=tor al emisiunii de folclor Eth-nos la DTV, Chi[in=u.

}n 2010, prin decret preziden\ial, Mariei Mo-canu i-a fost conferit titlul onorific Artist= a Po-porului.

Din 2012 – redactor prezentator al emisiunii de etnologie DOR DE IZVOR la Radio Chi[in=u.

Autoarea unui [ir de publica\ii [i articole.

— Doamn= Maria Mocanu, c`nd a\i b=tut pen-tru prima dat= la u[a folclorului? De unde vi se trage dragostea pentru acest gen de muzic=?

— De acas=, de la Giurgiule[ti. Am ]ndr=git fol-clorul chiar de la ]nceputuri, pe c`nd am prins a ]n- \elege armonia unor sunete, care-i face pe oameni aten\i, frumo[i [i buni. Mama mea a fost un rapsod ne]ntrecut ]n zon=. De la ea am auzit primele c`n-tece folclorice, apoi de la oamenii satului, de la

l=utari, de la radio. Muzica fol-cloric= este cea care-mi d= fiori, nici o alt= muzic= nu-mi d= acea stare emotiv= [i acel sentiment de tr=ire a timpului ca acest gen. Ascult`nd-o, v=d ca ]n oglind= sufletul poporului meu.

— De la cine a\i mo[tenit vo-cea?

— De la mama. Mama mea a avut un glas superb, limpede, frumos timbrat [i o melismatic= cum rar mai ]nt`lne[ti. Zic a avut pentru c= a suportat trei ictusuri cerebrale [i nu mai poate c`nta. A fost un talent autentic care s-a pierdut ]n anonimat.

Dar trebuie s= spun c= [i tat=l meu a fost foarte muzical. A c`n-tat la mai multe instrumente mu-zicale [i era foarte pasionat de clarinet.

— Care a fost debutul Dvs. muzical?

— Poate cel din copil=rie c`nd c`ntam pe o scen= improvizat=, dar poate cel de pe scena [colii

sau poate cel de pe scena Uniunii Scriitorilor ]n perioada trezirii con[tiin\ei na\ionale. Debutul meu ]n scena mare s-a produs ]n 1980, iar piesa cu care am debutat a fost Adio pe versurile lui Mihai Emi-nescu.

— Ave\i un repertoriu vast [i foarte frumos. A\i c`ntat la nenum=rate evenimente [i s=rb=tori na\ionale, momente pe care chitara Dvs. le-a pl`ns ]mpreun= cu poporul. Care este c`ntecul ce V-a consacrat?

— Colinda galbenei gutui compus= de nica Za-haria, o interpret= de muzic= folk de la Gala\i, pe versurile lui Adrian P=unescu, un c`ntec foarte ]ndr=git de c=tre publicul meloman. S-au bucurat de popularitate [i c`ntecele Colind pentru Emines-cu pe versurile lui Arcadie Suceveanu, dar [i Dac= n-ar fi s= fie pe versurile lui Vasile Romanciuc.

— De unde culege\i folclor?— Acuma nu mai culeg folclor, deoarece am

DE VORB+ CU MARIA MOCANU, INTERPRET+ DE MUZIC+ FOLK {I POPULAR+

Fotografie din arhiva personal=

2017, iulie noi 15

alte preocup=ri. Dar au fost perioade c`nd mer-geam ]n expedi\ii folclorice. Am cules folclor din Lunca de Jos a Prutului, din raioanele de nord ale Republicii Moldova, din zona de codru, din regi-unea odesa, unde mai sunt c`teva sate rom`ne[ti, dar [i din Rom`nia, zona Dobrogei.

— Ave\i un model ]n arta muzicii populare [i a folclorului?

— Modelul meu este mama mea.— A\i ]ncercat s= c`nta\i [i alte genuri de mu-

zic=?— Am c`ntat colinde, roman\e [i muzic=

u[oar=.— A\i prezentat spectacole de muzic= popu-

lar= [i folk ]n diverse col\uri ale lumii. Cum v-a primit de fiecare dat= publicul?

— Am amintiri foarte frumoase de la spectaco-lele din italia, Fran\a, Elve\ia, Rom`nia. }mi amin-tesc cu deosebit= pl=cere spectacolul din Fran\a, unde am avut un public extraordinar, vorbitori de limba francez= din diferite \=ri. Am c`ntat muzic= popular= [i m-au aplaudat ]n picioare ]n repetate r`nduri.

— {i totu[i, a fost o perioad= c`nd V-am sim- \it lipsa pe scen=. Ce face interpreta Maria Mo-canu atunci c`nd nu c`nt=?

— T`nje[te dup= muzic=. ni[te ani n-am c`ntat [i nu am fost dat= pe post, asta s-a ]nt`mplat ]n perioada guvern=rii comuniste. Apoi c`nd s-au ]mboln=vit p=rin\ii [i a trebuit s= am grij= de ei, pur [i simplu nu am putut c`nta.

— Sunte\i ]ntr-o rela\ie str`ns= cu copiii. Lansa\i c=r\i pentru ei, organiza\i ]nt`lniri. A\i lu-crat chiar [i ]n calitate de profesoar=. V-a pl=cut aceast= ipostaz=?

— Da, ]mi plac foarte mult copiii. Am [i scris o carte cu povestiri pentru copii. Am avut pe parcur-sul anilor foarte multe ]nt`lniri de crea\ie prin [coli, gr=dini\e sau institu\ii de ]nv=\=m`nt. Am lucrat la [coala din satul Manta, raionul Cahul, dup= ab-solvirea Facult=\ii de Filologie. Am predat ]n [coal= limba [i literatura rom`n=, am organizat specta-cole, cercuri de pictur= [i de teatru. Mi-a pl=cut mult s= lucrez cu copiii. De noi depinde cum ]i model=m [i cum ]i orient=m s= mearg= mai departe.

— Unde a\i copil=rit?— La Giurgiule[ti, Cahul, un sat pitoresc, cu oa-

meni frumo[i, inimo[i [i cu mult= personalitate. — Ce pasiuni a\i avut ]n copil=rie?— }mi pl=cea foarte mult s= desenez. Chiar ]mi

doream s= devin artist plastic. Dar destinul a f=cut a[a ca so\ul meu s= fie artist plastic.

— Ce amintiri [i ce obiceiuri din copil=rie au plecat cu Dvs. din satul natal?

— Sigur c= progresul tehnic ][i spune cuv`ntul. Tradi\iile, obiceiurile [i-au mai pierdut din [arm [i intensitate, dar Giurgiule[tiul r=m`ne a fi o zon= folcloric= comparativ cu alte regiuni ale \=rii. Aco-lo se mai joac= hora, se colind=, se mai umbl= cu sorcova, se mai face Ulilica, grupurile etnofol-clorice duc mai departe tradi\iile [i muzica de acas=.

— C`nd v-a\i ]ndr=gostit pentru prima dat=?— La 15 ani m-am ]ndr=gostit de un b=iat din

clasele mai mari. El nu [tie nici azi, c= nu aveam cum s=-i m=rturisesc, dar \in minte c= locuia mai la vale de f`nt`n= [i eu c=ram toat= ziulica ap= cu coghili\a ca s=-l mai z=resc o dat=.

— Sunte\i realizatoarea emisiunii radiofonice Dor de izvor, difuzat= la Radio Chi[in=u. Cine sunt, de regul=, invita\ii Dvs.?

— Etnologi, c`nt=re\i, me[teri populari, scriitori, oameni de cultur=, dirijori de orchestr=, instrumen-ti[ti, compozitori, to\i cei care au tangen\e cu arta popular= rom`neasc=.

— Vorbi\i-ne despre proiectele Dvs. recente [i cele pe care urmeaz= s= le realiza\i.

— Am ]nregistrat c`ntece pentru un nou album muzical, am mai compus c`teva piese folk. A[ vrea s= ]nregistrez [i c`teva colinde cu acompaniament tradi\ional. Lucrez la o nou= carte de povestiri pen-tru copii.

— Se spune c= tinerii se ]ndep=rteaz= de fol-clor [i tradi\ii. Este adev=rat? Ce mesaj ave\i pentru ei?

— A[a este, cu p=rere de r=u. Sigur c= nu le pu-tem impune adolescen\ilor s= ]ndr=geasc= fol-clorul, muzica popular= sau costumul tradi\ional. Ei poate vor pune pre\ pe toate acestea c`nd se vor maturiza sau c`nd vor pleca departe de cas=. Putem ]ns= s=-i orient=m pe cei mai mici spre crea- \ia noastr= popular=, l=murindu-le [i aduc`ndu-le drept exemplu cele mai frumoase mostre. Ei trebuie s= [tie c= aceste crea\ii sunt respira\ia, emo\ia, va-lorile estetice, dar [i etice ale poporului din s`nul c=ruia s-au n=scut.

Cei din occident de mult nu mai au crea\ii po-pulare. Atunci c`nd g=sesc o fr`ntur= de c`ntec sau un detaliu de costum na\ional, se apleac= asu-pra lor cu mare aten\ie [i pre\uire, noi le avem, trebuie doar s= le p=str=m cu sfin\enie [i s= le tran-smitem genera\iilor care vin.

Pentru NOI – Valeria PRODAN

noi, iulie 201716

OMUL SF~NT }N RAPORT CU NATURAA cum, ]n miez de var=, v= propunem s= medita\i

asupra textului Sf`ntului nicolae (Velimiro-vici) cu titlul de mai sus.

Sf`ntul este cel mai mare viteaz; lumea zace la picioarele lui ca moart=.

Dup= ce omida se preface ]n fluture, ca un vi-teaz, fluturele se a[az= pe gogoa[a goal=.

Dintre magazine, copilul iube[te cel mai mult pe cel cu juc=rii. Pentru omul ]n v`rst=, cel mai ne-suferit magazin este cel cu juc=rii pentru copii.

Precum este lumea p=pu[ilor [i a juc=riilor pen-tru copil, a[a este lumea din afar= pentru un sf`nt, din clipa ]n care sufletul lui se ridic= ]n lumea mo-ral= [i dumnezeiasc=.

Pentru oamenii suflete[ti, descoperirea ]n[el=rii de sine este punctul ]n care se termin= o lume [i din care ]ncepe o alt= lume.

Pentru un sf`nt, natu-ra reprezint= trecutul. Sf`ntul [i-a ]nsu[it alfa-betul naturii, a citit cuvin-tele sale, i-a ascultat su-netele, i-a ]n\eles vorbele, apoi a ]nchis cartea ei.

numai ]n omul sf`nt natura [i-a ajuns pe de-plin scopul. }n el, ea a de[-teptat omul, i-a ar=tat pe Dumnezeu [i la urm= s-a retras din fa\a lui.

Lupt`nd pe temelia pe care natura i-a a[ezat-o sub picioare, sf`ntul este nevoit s= se urce singur pe sc=rile cere[ti – cu

g`ndul, cu rug=ciunea, cu bun=tatea – m`nat de natur= [i tras de Dumnezeu.

Sf`ntul este nem=rginit de recunosc=tor [i nes-f`r[it de bun fa\= de natur=. De aceea [i natura ]l socote[te pe sf`nt ca pe singurul ei prieten, neiubi-tor de sine, pe p=m`nt.

}ntr-adev=r, nu este priveli[te mai mi[c=toare pe p=m`nt ca prietenia reciproc= dintre sf`nt [i fiarele s=lbatice.

{i, cu toate acestea, sf`ntul prive[te asupra ]ntregii naturi ca omul ]n v`rst= la pr=v=lia cu juc=rii. o privire, un z`mbet de mil=, o amintire pl=-cut=, [i c=l=torul prin furtun= trebuie s= ]nainteze [i s= se ]nal\e. Trebuie s= uite totul, trebuie s= p=r=-seasc= totul, ca s= p=trund= totul [i s= primeasc= totul. Pentru un nes=\ios, natura ]nchipuie viitorul; pentru un artist, prezentul; pentru un sf`nt, doar trecutul.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

A }NV+|A S+ }NVE|I

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST

2 Sf`ntul Prooroc Ilie.9 Sf`ntul Mare Mucenic Pantelimon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului

Adormirii Maicii Domnului.19 SCHIMBAREA LA FA|+ A DOMNULUI.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.

A bilitatea de gestionare eficient= a propriei ]n-v=\=ri, fie individual, fie ]n grupuri, alc=tuie[te

competen\a „]nv=\=rii s= ]nve\i”. Aceast= compe-ten\= este un schelet pe care se bazeaz= [i celelalte competen\e despre care tot vorbim ]n revista noas-tr=. Procesul [i gustul de a ]nv=\a este precum ne-cesitatea de a respira [i a ne alimenta. Dac= mu[-chii cresc cu nutrien\ii din m`ncare, atunci creierul lucreaz= numai dac= ]nv=\=m continuu.

Competen\a de„a ]nv=\a s= ]nve\i” reprezint= un ansamblu de cuno[tin\e, capacit=\i, atitudini dez-voltate ]ntr-un context particular care include re-surse de ordin cognitiv, metacognitiv, noncognitiv ]n vederea implic=rii active [i interactive ]n situa\ii de ]nv=\are [i ]n rezolvarea eficient= a sarcinilor de lucru.

Competen\a de „a ]nv=\a s= ]nve\i” a fost iden-tificat= ca una dintre competen\ele de baz= pentru succes ]n societatea bazat= pe cunoa[tere. Con-form Recomand=rii Parlamentului [i a Consiliului European, competen\a „a ]nv=\a s= ]nve\i” repre-zint= abilitatea de a se implica [i de a persevera ]n ]nv=\are, de a organiza propria ]nv=\are, gestio-n`nd eficient timpul [i in-forma\ia, at`t individual, c`t [i ]n grup. Aceasta in-clude:

– con[tientizarea pro-cesului [i a nevoilor indi-viduale de ]nv=\are;

– identificarea oportu-nit=\ilor existente;

– abilitatea de a de-p=[i obstacolele care pot ap=rea, ]n scopul reali-z=rii unei ]nv=\=ri de suc-ces.

A ]nv=\a s= ]nve\i pre-supune implicarea celor care ]nva\= ]n construirea cunoa[terii (profesorii, trainerii, antrenorii), por-nind de la experien\a lor de via\= [i de la ]nv=\=rile [i deprinderile anterioare, pentru a fi capabili s= aplice cuno[tin\ele [i capacit=\ile ]ntr-o diversitate de contexte. Prin ]nv=\are nu se acumuleaz= doar informa\ii, ci se formeaz= g`ndirea, sentimentele, voin\a, ]ntreaga personalitate.

Elevii ][i construiesc o ]n\elegere mai profund= a con\inuturilor, atunci c`nd pot prelua controlul asupra propriei ]nv=\=ri, prin definirea propriilor obiective, monitorizarea progresului lor, evaluarea [i reflectarea asupra g`ndirii lor, av`nd ]ncredere ]n abilit=\ile lor [i fiind dispu[i s= persevereze atunci c`nd se confrunt= cu dificult=\i.

Pentru a ]nv=\a eficient, trebuie s= ]mp=r\im ac-tivit=\ile: importante (teme, ajutor p=rin\ilor); pu- \in importante (jocuri); neimportante (re\ele de so-cializare, navigare pe internet, jocuri video).

Un citat sun= astfel: „Am descoperit c= exist= patru feluri de elevi: prostul care r=m`ne prost, prostul ce se transform= ]n ]n\elept, ]n\eleptul care devine prost [i ]n\eleptul ce continu= s= fie ]n\e-lept” (Martin H. Fischer).

Alexandru DIMITROV

Monumentul c=lug=rului din Zahod Gorskii, Pskov

2017, iulie noi

1/8/

Aur

elia

n S

ILV

ES

TRU

Sin

gur

ul d

intr

e co

leg

ii d

e la

in

tern

at c

u ca

re g

=se

am

lim

-b

aj

com

un e

ra u

n b

=ia

t pi

per-

nici

t, co

nsid

era

t d

e to

at=

lum

ea

dez

axa

t. }n

rea

lita

te, d

ac=

ave

ai

r=b

da

re s

=-l

asc

ul\i,

]n\

eleg

eai,

]n c

ele

din

urm

=, c

= s

tai d

e vo

rb=

cu

un

copi

l apa

rte,

foa

rte

dot

at [

i fo

art

e in

stru

it…}n

tr-o

zi, l

-am

sur

prin

s ]n

tr-un

co-

pac

din

pa

rcul

ins

titu\

iei.

St=

tea

co

co\a

t pe

o cr

ean

g=

, cu

pic

ioa

-re

le a

t`rn

ate

]n g

ol [

i zg

`ri

a c

e-ru

l cu

o ra

mur

=.

— C

e fa

ci?

l-am

]ntr

eba

t.—

Des

enez

.A

m v

rut s

=-m

i v=

d d

e a

le m

ele,

d

ar

m-a

opr

it:

— A

[tea

pt=!

Und

e te

gr=

be[t

i?—

Am

trea

b=

.—

n-a

i vre

a s

= a

runc

i ma

i ]nt

`i

o pr

ivir

e?—

La

ce?

— L

a c

erul

cu

care

m-a

m ju

cat

pu\in

.

M-a

m

opri

t. E

ra

cla

r c=

nu

a

vea

ce-

mi a

r=ta

.—

{i c

e ar

treb

ui s

= v=

d ac

olo?

—

Tab

loul

m

eu.

iat=

. L-

am

pi

cta

t pe

Dum

neze

u!A

s=

rit

din

cop

ac

[i m

-a t

ras

spre

pom

. —

Pe

cine

?—

Pe

Dum

neze

u. P

are

nev

e-ro

sim

il,

nu-i

a[a

? Po

\i d

esen

a

oric

e:

oam

eni,

cl=

dir

i, pe

isa

je,

an

ima

le.

nu

, ]n

s=,

[i p

e E

l...

S=

-L v

ezi

este

apr

oape

im

posi

-b

il. D

ar=

mite

s=

-L p

icte

zi.

Mie

, to

tu[i

, mi-a

reu

[it!

Vor

bea

din

ce

în c

e m

ai

en-

tuzi

asm

at,

acc

entu

`nd

cuv

inte

le

[i b

ucur

`nd

u-se

c=

are

cui

le ]m

-p=

rt=

[i.

— U

nde

s= m

= u

it? a

m i

ntra

t ]n

jocu

l lui

.—

Aic

i, m

i-a a

r=ta

t cu

m`

na

un s

pa\iu

ce

t=ia

lum

ina

soa

relu

i ]n

mii

de

raze

orb

itoa

re.

— A

cest

a e

ta

blo

ul t

=u?

am

O

GLI

ND

AFu

rtun

a s

-a d

ezl=

n\ui

t. n

orii

s-a

u pr

=b

u[it

pest

e p=

dur

e.

Ploa

ia s

-a n

=pu

stit

asu

pra

[co

lii.

S-a

f=

cut

]ntu

neri

c.

Ulic

ioa

rele

sa

tulu

i s-a

u tr

ans

form

at

]n r

`ur

i. To

rent

ele

de

ap=

nea

gr=

au

prin

s a

t`

r] l

a v

ale

tot

ce

]nt`

lnea

u ]n

ca

le.

}nn

ebun

it d

e g

roa

z=,

am

fu

git

la

ad

=p

ost.

Fu

ria

cer

ulu

i, ]n

s=, ]

mi c

=lc

a p

e ur

me.

— n

e va

lov

i d

in n

ou?

mi-

am

]n

treb

at ]

nv=

\=to

rul.

— C

ine?

—

Pot

opul

. —

nu

cred

. Exi

st=

leg=

m`n

tul.

— {

i e s

ufic

ient

un

sim

plu

cur-

cub

eu

, ca

ap

ele

po

top

ulu

i s=

]n

cete

ze?

— C

`nd

Dum

neze

u d

= o

rdin

e,

]ntr

egul

Uni

vers

i se

sup

une!

A

scun

s ]n

ca

ncel

ari

e,

asc

ul-

tam

cum

v`

ntul

]nce

rca

s=

sm

ul-

g=

u[a

din

\`\`

ni.

— E

gre

u s=

cre

zi c

= to

tul v

a fi

b

ine,

c`

nd to

tul e

atin

s d

e r=

u, n

u m

-am

put

ut a

b\in

e s=

nu

spun

. —

}nce

arc

=!

— A

sta

[i

fac,

am

[op

tit

cu

ne]n

cred

ere,

apo

i, si

m\in

d c=

]nt

u-ne

ricu

l d

evin

e [i

ma

i d

ens,

am

in

sist

at:

Spu

ne\i-

mi,

totu

[i: l

umea

]n

conj

ur=t

oare

e o

stil=

sau

pri

ete-

noa

s=?

}nv=

\=to

rul s

-a li

pit c

u sp

ate

le

de

spet

eaza

sca

unul

ui s

=u.

Ar

fi pu

tut

sc=

pa d

e m

ine,

pre

f=c`

n-d

u-se

c=

nu

m-a

auz

it, d

ar m

i-a c

i-tit

nel

ini[

tea

din

suf

let [

i a h

ot=

r`t

s= m

earg

= p

e o

alt=

ca

le…

B

r=zd

at

de

fulg

ere,

cer

ul c

lo-

cote

a c

a u

n ca

zan.

—

Pe

timpu

ri,

a ]

ncep

ut e

l, se

sp

une

c= u

n re

ge

a p

orun

cit

s=

i se

con

stru

iasc

= u

n pa

lat,

cum

ni

c=ie

ri ]

n lu

me

nu e

ra u

n a

ltul

ma

i im

pun=

tor.

Me[

teri

i s-a

u pu

s pe

trea

b=

[i,

nu z

=b

av=

, au

des

-ch

is l

arg

u[i

le u

nui

pala

t pl

in

de

min

uni.

Era

u a

colo

sut

e d

e sa

loa

ne c

e st

`rn

eau

entu

zia

sm.

}n u

na d

intr

e ]n

c=pe

ri [

i po

dul

, [i

per

e\ii,

[i

pod

eaua

– t

otul

era

f=

cut d

oar

din

og

linzi

, ia

r sp

a\iu

l fu

sese

con

cepu

t ast

fel,

]nc`

t ori

ce

sune

t pr

ovoc

a e

cou,

fiin

d m

ulti-

plic

at

de

mii

[i m

ii d

e or

i. D

ac=

, s=

zic

em,

cine

va a

r fi

]ntr

eba

t: „C

ine

e[ti

tu?”

, a

tunc

i pe

re\ii

, la

r`

ndul

lor

, l-a

r fi

]ntr

eba

t d

e m

ii d

e or

i: „C

ine

e[ti

tu?”

o

da

t=, d

in ]n

t`m

pla

re, d

ul=

ul

favo

rit

al

reg

elui

a

nim

erit

]n

ace

ast

= ]n

c=pe

re [

i a ]n

crem

enit

de

spa

im=

. o

]nt

rea

g=

ha

it= d

e c`

ini

se u

ita l

a e

l d

in t

oate

p=

r-

\ile:

de

jos,

de

sus,

din

fa

\= [

i d

in s

pate

. Pen

tru

ma

i mul

t= s

igu-

ran\

=, n

oul

veni

t [i

-a a

r=ta

t co

l\ii

am

enin

\=to

ri.

Tot

atu

nci

, ]n

s=,

a

obse

rva

t c=

[i

ce

ilal\i

c`

ini

[i-a

u a

r=ta

t co

l\ii.

Spe

ria

t d

e-a

b

inel

ea,

dul

=ul

a ]

ncep

ut s

= l

a-

tre.

La

fel

a p

roce

da

t [i

ha

ita!

Era

cla

r c=

situ

a\ia

s-a

ag

rava

t. Tr

ebui

a s

= a

tace

el

prim

ul,

ca

s= n

u fie

sf`

[ia

t d

e ei

, a

[a c

= a

f=

cut u

n sa

lt, d

ar a

v=

zut c

um to

\i ce

ilal\i

dul

=i

s-a

u a

runc

at

asu

-pr

a l

ui.

S-a

st`

rnit

o h=

rm=

laie

ne

ma

ipom

enit

=!

Mii

de

c`in

i, cu

och

ii in

ject

a\i

de

ur=

, mu[

cau

aer

ul d

in ju

rul l

or d

in c

e ]n

ce

ma

i fu

rio[

i [i m

ai e

puiz

a\i…

A d

oua

zi,

c`nd

ca

mer

a c

u og

linzi

a fo

st d

esch

is=

, slu

gile

au

des

cope

rit

]n m

ijloc

ul e

i, pe

po-

dea

, un

c`in

e m

ort,

]nco

njur

at d

e o

hait=

]nt

rea

g=

de

c`in

i m

or\i.

}n

sa

l= n

u se

afla

nic

i o

fiin\

= ]

n st

are

s=

-i pr

ovoa

ce r

=u.

Dul

=ul

pi

eris

e ]n

lup

t= c

u pr

opri

a i

ma

-g

ine

mul

tiplic

at=

de

oglin

zi…

}nv=

\=to

rul

a f

=cu

t o

pa

uz=

, l=

s`nd

u-m

= s

= g

ust d

in fa

rmec

ul

leg

end

ei, a

poi m

-a ]n

treb

at:

— A

cum

ce

ai

de

spus

? C

um

\i se

pa

re l

umea

]nc

onju

r=to

are

: os

til=

sa

u pr

iete

noa

s=?

Ca

lma

t d

e ce

le a

uzite

, i-a

m

r=sp

uns:

—

Lum

ea e

ste

oglin

da

f=r=

de

sf`

r[it

a s

ufle

tulu

i nos

tru!

Va

urm

a.

CO

PILU

L C

ARE

L-A

PIC

TAT

PE D

UMN

EZEU

N=

scut

pe

1 oc

tom

bri

e 19

49, l

a M

=n=

stir

ea

Cu[

el=

uca

, {ol

d=

ne[t

i.Li

cen\

iat

al

Uni

vers

it=

\ii

de

Sta

t d

in C

hi-

[in=

u (1

966-

1968

) [i a

l Ins

titu

tulu

i Ped

ag

ogic

d

in B

=l\

i (19

69-1

973)

.E

ste

dir

ecto

r-fo

nda

tor

al L

iceu

lui d

e C

rea

-ti

vita

te [

i In

vent

ic=

Pro

met

eu d

in C

hi[i

n=u

(199

1) [

i fon

da

tor

al {

colii

Pri

ma

re P

rom

eteu

-Ju

nior

din

Chi

[in=

u (2

010)

.S

emne

az=

at`

t m

anu

ale

[co

lare

, lu

cr=

ri

[tiin

\ific

o-m

etod

ice,

c`

t [i

vol

ume

de

eseu

ri

[i p

oves

tiri

.D

e\in

e Pr

emiu

l Uni

unii

Scr

iitor

ilor

din

Re-

pub

lica

Mol

dov

a (1

998,

200

2) [

i o s

erie

de

pre

mii

ale

uno

r Sa

loa

ne

Inte

rna

\ion

ale

de

Ca

rte

pen

tru

Cop

ii [i

Tin

eret

.C

ava

ler a

l Ord

inul

ui R

epub

licii

(200

9) [

i al O

rdin

ului

Rom

`nie

i M

eritu

l Cul

tura

l (20

16).

noi, iulie 2017

2/7/

precizat, ]n tim

p ce mintea

c=uta

feb

ril cum s=

m=

port, ca s=

nu-l sup=

r.—

}l vezi? Ai ]nceput s=

-l vezi?C

e puteam s=-i spun? A

m t=cut

o vreme, cu ochii a

\inti\i spre cerul inund

at d

e soare, ia

r d`

nsul m-a

rug

at:

— n

u te gr=

bi…

nu-m

i spune nim

ic. nu e u[or s=

]n\elegi... D

e a

sta, te rog

doa

r s=-l prive[ti!

i-am

da

t asculta

re [i mi-a

m

afund

at privirea

]n pata

aceea

d

e lumin=

care m

= orb

ea. A

m

privit-o ]ndelung

, f=r=

s= clipesc,

p`n=

c`nd

, pe nea[tepta

te, L-am

v=

zut! Am

v=zut ]ntreg

ul Univers

concentrat ]ntr-un sing

ur punct, cu B

unul Dum

nezeu ]n centru [i cu toa

te lumile S

ale, rotin

du-se

]ncet ]n jurul S=

u…A

m r=

ma

s surprins. Uim

irea

de pe chipul m

eu l-a convins c=

v=

d [i eu, cu b

un= sea

m=

, ceea

ce a v=

zut [i el a

colo

, ]ntre ra

-m

uri – un tab

lou!—

Acum

m=

crezi? a excla

ma

t victorios.

Am

da

t din ca

p, nefiind ]nc=

]n sta

re s=-m

i rup privirea d

e la

mica

pat=

de cer ca

re m=

fas-

cina.

— E

[ti nema

ipomenit! a

m ros-

tit cu sufletul la g

ur=. C

red c=

\i-a

luat o ve[nicie s=

-l pictezi.—

A[a

este, da

r asta

]nc= nu

e totul. Am

aici, pe a

lte ram

uri, o g

alerie ]ntrea

g=

de ta

blouri,

pe care nim

eni ]nc= nu m

i le-a

v=zut.C

`teva

p=s=

ri ciripeau ]n frun-

zi[, f=c`

nd ca

dia

logul nostru s=

pa

r= m

ai pu\in extra

vag

ant.

Am

]ncercat s=

m=

ad

un [i s=

-l ]ncurajez, d

ar nu a

m reu[it

dec`

t s=-i spun:

— Totul e a

t`t d

e diferit d

e ceea ce am

]nv=\at la [coal=, ]nc`t

nu-mi pot im

ag

ina c=

m`

na unui

muritor d

e r`nd

a fost ]n sta

re s=

dea

via\=

unui a

semen

ea m

ira-

col.Am

icul meu s-a

ag

itat.

— C

e-ai spus?... V

orbe[ti d

e m

ine ca d

espre un muritor d

e

r`nd

? M=

ofensezi! Sunt cel m

ai

ma

re dintre pictori! n

-ai [tiut?

A turna

t c`t m

ai m

ult repro[ ]n voce, a

poi a urca

t ]napoi ]n

pomul s=

u, f=c`

ndu-m

= s=

]n\e-leg

c= i-a

m leza

t onoarea

.La

scurt= vrem

e, m-a

c=uta

t s=

-[i cear=

scuze.—

iart=

-m=

, mi-a

zis. Te-am

sup=

rat, prob

ab

il, cu vanita

tea

mea

. }n fond, nu sunt d

ec`t un

vis=tor m=runt. n

-a[ vrea ca ne]n-cred

erea s=

se strecoare ]ntre noi.

M=

ier\i?—

Ara

t=-m

i ma

i bine celela

lte ta

blouri, l-a

m rug

at.

— n

u le ma

i am

.—

De ce?

— M

i le-au d

istrus colegii…

A

u arunca

t cu pietre [i noroi ]n ele.—

nu se poa

te!—

Ba

da

… S

unt egoi[ti [i r=

i.A

spus-o [i a fug

it printre co-pa

ci, pl`ng

`nd

.C

redea

m

c=

toate

aceste

trag

edii ne]nsem

nate sunt rod

ul fa

nteziei sa

le. n

u putea

m

ac-

cepta c=

sufer= d

in cauza

unor d

ureri ima

gina

re. Pe el, ]ns=, ]l

m=

cinau, ]l d

istrugea

u.U

neori, r=t=

cea pe a

leile par-

cului [i vorbea

de unul sing

ur, f=

r= s=

-i piese c= e b

atjocorit. A

l-teori, unii d

intre b=

ie\i ]i c=uta

u g

`lcea

v=, ]l d

obora

u la p=

m`

nt [i prind

eau a

-l ba

te cu picioa-

rele. S=

ream

atu

nci ca

un

leu ]n a

p=ra

rea lui, convins c=

eram

sing

urul scut pe care ]l a

vea ]n

via\=

.—

Te doa

re? ]l ]ntreba

m.

— o

s=-m

i treac=

.—

De ce nu d

ai [i tu ]n ei?

— C

u m`

na ca

re l-a picta

t pe D

umnezeu?

— E

i te ur=sc.

— D

ac=

i-a[ ur] [i eu, a

tunci a[

cobor] sub

ei. iert`nd

u-i, r=m

`n

dea

supra lor.

— S

= [tii c=

nu e[ti singur [i

neajutora

t: m=

ai pe m

ine!Plin d

e recuno[tin\=, el c=

uta

s=-m

i m

ul\umea

sc=,

da

r nu

INTERESUL

Recent, a

m a

flat urm

=toa

rea

istorioar=

plin= d

e am

uzam

ent...U

n scriitor care locuia ]n ve-

cin=ta

tea pa

rcului, de la

un timp,

nu m

ai p

utea

lucra

]n lin

i[te, pentru c=

o ga

[c= d

e copii [i-a

f=cut teren d

e joac=

chiar sub

g

eam

urile lu

i. Vecin

ul s=

u (u

n poli\ist) a

]ncercat cu zb

urlit= s=

-i a

lunge ]n a

lt= pa

rte, da

r f=r=

nici un rezulta

t. Atunci scriitorul

s-a a

propiat a

ma

bil d

e ei [i i-a

ruga

t:—

Dra

gii m

ei! }mi pla

ce foarte

mult ceea

ce face\i. Jocul vostru

m=

duce cu g

`nd

ul la copil=

ria

mea

. A[a

c= v=

da

u fiec=ruia

c`

te zece lei, da

r s= nu v=

tac=

g

ura toa

t= ziua

!E

ntu

ziasm

a\i,

cop

iii [i-a

u f=

cut d

e ca

p cu

[i m

ai

mult=

energ

ie, primind

]n fiecare d

imi-

nea\=

ba

nii promi[i. }n a

treia

zi ]ns=, scriito

rul n

u le-a

pl=

tit n

imic. E

ntuziasmul picilor a sc=zut.

C`nd

a d

at ochii cu ei, om

ul le-a

m=

rturisit:—

nu a

m b

ani [i nu v=

pot pl=

ti, da

r v= rog

foarte m

ult: nu m

= lipsi\i d

e bucuria

asta

!La

care cel m

ai r=

s=rit d

intre copii i-a

replicat:

— n

ene! {tii ceva

? noi, pe g

ra-

tis, nu facem

pl=cere nim

=nui!

{i, ]n a

ceea[i zi, [i-a

u muta

t terenul d

e joac=

]n alt=

parte...

CA

VA

LERUL CU

ARIPI D

E PETALE

P=d

urea

era

plin=

de

ghio-

cei [i, pentru c= zilnic f=

ceam

na

veta p`

n= ]n sa

tul vecin, unde

]nv=

\am

la g

imn

aziu

, Va

lentin

(unul dintre coleg

ii mei) a

cules un b

uche\el de flori, a

intrat pri-

mul ]n cla

s= [i l-a

ascuns ]n b

an-

ca unei fete pe ca

re o simpa

tiza

]n tain=

. Ea

a g

=sit florile [i s-a

b

ucurat, d

ar, d

up= felul cum

][i rotea

ochii ]n jur, mi-a

m d

at sea

-m

a c=

, deoca

md

at=

, hab

ar nu

are cine este „ca

valerul”.

}n prim

a

recrea\ie,

Va

lentin s-a

apropia

t de ea

, d`

ndu-i d

e ]n\eles c=

el e omul cu pricina

. Fa

ta, ]ns=

, i-a ]ntors spa

tele cu nep=

sare.

}n pauza urm=toare, am

v=zut-o din nou cu florile ]n m

`n=. Le \inea cu

tand

re\e l`ng

= b

uze, sorbind

u-le a

roma

[i c=ut`

ndu-l pe cel ca

re i le d

=ruise. V

alentin era

al=

turi, la

c`\iva

pa

[i de ea

[i toat=

]n-f=

\i[area

lui spunea: „S

unt aici!

Cum

, oare, d

e nu m=

vezi? E a

t`t

de sim

plu s=-\i d

ai sea

ma

!”D

ar ea

c=uta

pe altcineva

. V

is=toa

re, s-a

d

us p`

n=

la

ma

rginea

terenului de sport, pe

care b

=ie\ii d

in clasele m

ari ju-

cau un m

eci de fotb

al. }n clipa

c`

nd jocul s-a

potolit pu\in, l-a

striga

t pe cel m

ai ]n

alt d

intre

b=

ie\i: —

Dum

itru!A

cela a

privit-o doa

r o frac\i-

une de secund

=, a

t`t c`

t s= ob

-serve cum

fata

][i duce la

buze

o m`

n= trem

ur`nd

=, trim

i\`nd

u-i un s=

rut aeria

n. Era

recuno[tin\a

ei pentru ghioceii cule[i d

e Va

-lentin,

pe ca

re cred

ea

c=

i-a

primit d

e la D

umitru...

M-a

m uita

t spre cons=tea

nul m

eu. Cu ochii ]n la

crimi, V

alen-

tin st=

tea ]n

\epen

it ]n n

efiin\=

. Lum

ea d

in jurul lui nu ma

i era

un para

dis. Fa

rmecul ei se spul-

bera

se. Dea

supra [colii, soa

rele p=

rea c=

moa

re pentru totdea

u-na

]ntr-un c`rd

de nori.

}n realita

te, murise d

oar na

i-vul d

in sufletul lui Va

lentin care

pricepuse, ]n sf`r[it, c=

iubirea

poa

te fi [i otrav=

, [i leac, ia

r cei ]nd

r=g

osti\i o bea

u ]ntotdea

una

la nim

ereal=

...

2017, iulie noi

3/6/

— T

ab

loul

meu

. Ia

t=. L

-am

pic

tat

pe

Dum

neze

u! Ion

MO

RA

RU

gur

a n

oast

r= b

og=

\ie e

ra s

t`nc

a

[i c

erul

– d

ou=

ma

ri c

omor

i d

e ca

re n

ici

o fo

r\=

nu

era

]n

sta

re

s= n

e p=

gub

easc

=.

Ma

i era

, ce-

i dre

pt, [

i o a

trei

a

ma

re b

og=

\ie –

un

izvo

r cu

ap=

t=

m=

dui

toa

re.

}l p=

zea

m c

u to

\ii c

a p

e o

sal-

vare

. n

ici

o b

oal=

nu

era

fa

tal=

pe

ntru

cin

e se

sc=

lda

]n a

pa lu

i. Tr

ans

mite

am

sec

retu

l pe

[op

ti-te

, d

intr

-o g

ener

a\ie

]n

alta

, ia

r b

=tr

`ni

i ca

re c

ond

ucea

u co

mu-

nita

tea

nu

l=sa

u ca

el

s= f

ie c

u-no

scut

[i

de

str=

ini.

Cel

ma

i d

e te

mut

p=

rea

s=

fie

„om

ul f=

r= r

=-

d=

cin=

”.—

C

ine

nu-

[i

iub

e[te

ca

sa

p=rin

teas

c=,

zice

a ta

ta,

acel

a nu

va

fi

]n s

tare

s=

iub

easc

= n

ici

izvo

rul.

nep

=sa

rea

ar

schi

mb

a

apa

]n la

crim

i.M

ic fi

ind

, nu-

mi d

=d

eam

pre

a

bin

e se

am

a c

e se

mn

ific

a\i

e a

-ve

au

ace

ste

vorb

e.

}ntr

-o b

un=

zi ]

ns=

, un

vene

tic

s-a

t`

r`t

pe b

r`nc

i p`

n= l

a n

oi,

pl`

ng`

nd [

i im

plor

`nd

u-ne

s=

-l a

jut=

m. E

ra p

lin d

e s`

nge

[i n

e-a

d

at d

e ]n

\ele

s c=

se

va p

r=p=

di ]

n ca

zul

c`nd

am

ref

uza

s=

-l ]n

gri

-jim

. „Aju

ta\i-

l”,

ne-a

[op

tit,

timid

=,

voce

a o

men

iei.

F=r=

s=

ma

i st=

m p

e g

`nd

uri,

l-am

sc

=ld

at

]n

apa

t=

m=

dui

-to

are

.La

dou

= z

ile d

up=

ast

a,

au

sosi

t oa

men

ii le

gii

[i a

u ]n

treb

at

de

el.

Cum

sec=

den

ia n

e-a

]m

-pi

edic

at

s=-l

d=

m p

e m

`na

lor

. L-

am

asc

uns

c`t

ma

i d

epa

rte

de

h=ita

[ii c

are

str

=pu

ngea

u cu

ba

-io

neta

lucr

urile

noa

stre

.A

[a a

r=

ma

s s=

loc

uia

sc=

pr

intr

e no

i un

cri

min

al,

]n c

are

ni

men

i n-

a i

ntui

t a

tunc

i M

are

a

Prim

ejd

ie.

}n z

iua

c`

nd s

-a ]

ns=

n=to

[it,

i-am

am

intit

c=

tre

bui

e s=

ple

ce.

El s

-a u

itat l

a n

oi c

u oc

hi h

ulpa

vi

[i a

ros

tit:

—

Apa

a

sta

t=

m=

dui

toa

re...

n

u e

bin

e c=

v=

apa

r\in

e nu

ma

i vo

u=!

ne-

a

]nto

rs

spa

tele

, f=

r=

se

ne m

ul\u

mea

sc=

[i

s-a

dus

, ca

s=

rev

in=

]n

cur`

nd ]

n fr

unte

a

h=ita

[ilo

r de

odi

nioa

r=…

Ace

[tea

ne

-au

]nch

is

m=

n=st

irea

[i

a

u tr

ans

form

at-o

]n

sp

ital

de

bol

i in

fec\

ioa

se.

Vir

u[ii

ad

u[i

de

pa-

cien

\i a

u co

nta

min

at ]

mpr

ejur

imi-

le. A

erul

a d

even

it o

cea

\= g

rea

. C

erul

s-a

pre

schi

mb

at ]

n la

crim

i. n

oapt

ea a

uzea

m c

um m

or\ii

pl`

ng

]n c

imiti

re.

Dis

pera

\i, b

=tr

`ni

i au

]ng

enun

-ch

eat

al=

turi

de

copi

i pe

pa

ji[te

[i

au

prin

s a

se

rug

a la

ste

le.

Tab

loul

er

a

umili

tor

[i

tris

t. M

-am

sim

\it d

ator

s=

]ntr

epri

nd c

e-va

, da

r, ]n

fier

bin

\ea

la s

up=

r=ri

i, n-

am

g=

sit n

imic

ma

i pot

rivi

t de-

c`t

s= i

au

un p

ar

[i s

=-l

]nfig

]n

[ipo

tul c

u a

p= t=

m=

dui

toa

re.

Spe

riat,

izvo

rul

s-a

retra

s ]n

m

=ru

nta

iele

p=

m`

ntul

ui. A

z=

cut

aco

lo p

`n=

a d

oua

zi

c`nd

a

r=b

ufni

t la

sup

rafa

\= c

u p

uter

i d

eva

sta

toa

re.

{uv

oaie

le

au

sp=

lat

nisi

pul

de

sub

st

`nc

=

[i a

u pr

=b

u[it-

o cu

fur

ie p

este

vi

sele

na

ivilo

r ca

re

ma

i tr

=ia

u cu

g`

ndul

c=

ad

ev=

rata

Pa

trie

a

omul

ui e

Cer

ul...

Ca

s=

m=

r=

zbu

n p

e m

ine

]nsu

mi,

mi-a

m lu

at l

umea

]n c

ap

[i

am

po

rnit

]n

c=ut

are

a

altu

i m

unte

. }m

i er

a p

este

put

in\=

s=

r=

m`

n a

l=tu

ri d

e s=

teni

i ca

re n

ici

m=

car

acu

m n

u re

nun\

ase

r= s

=

stea

cum

in\i,

cu

capu

l la

ad

=po

st

de

sab

ia p

=g

`n=

.To

tu[i

, c`

nd

am

a

juns

m

ai

sus

de

m=

n=st

ire,

am

auz

it cu

m

un c

opil

al

Cer

ului

le

repr

o[a

b

=tr

`ni

lor

cu v

oce

hot=

r`t=

:—

C

um s

= n

e ui

t=m

]n

ochi

i st

elel

or,

da

c=

st=

m

mer

eu

cu

frun

tea

]n \=

r`n=

?!

noi, iulie 2017

4/5/

g=

sea

cuvinte potrivite

[i, ca

s=

-mi d

ea d

e ]n\eles c= \ine la

m

ine, m=

„picta” pe nori, ia

r ei se

destr=

ma

u [i

]l l=

sau

f=r=

im

ag

ini – doa

r cu impresia

de-

spre frumuse\ea

lor. Era

o stare

infantil=

[i ciuda

t=, d

ar plin=

de

cand

oare. }n a

d`

ncul inimii, ]m

i d

oream

ca rela

\ia d

intre noi s=

poat=

continua c`

t ma

i mult tim

p ]n a

ceast=

alb

ie.D

in p=ca

te, ]ns=... ceva

a sur-

venit ]n s=n=

tatea

lui. Ceva

l-a

fr`nt, ia

r umb

ra unei presim

\iri nefa

ste i s-a a

[ternut pe chip.}na

inte s=

se

lase

dob

or`t

de b

oal=

, a insista

t s= st=

m d

e vo

rb=

. Vrem

ea m

oh

or`

t= s-a

tra

nsforma

t ]n valuri d

e triste\e.—

Timpul a

cesta m

= om

oar=

, m

i s-a d

est=inuit.

Cred

eam

c= ploa

ia va

]nceta

cur`nd

[i ne-am

ad

=postit sub

strea

[ina b

isericii. Din c`

nd ]n

c`nd

, c`te un a

nga

jat a

l institu- \iei, a

scuns sub um

brel=

, ap=

rea

[i disp=

rea pe trotua

r, f=r=

s= ne

ia ]n sea

m=

. El nu rostea

nimic.

{tia

m c=

voia s=

-mi com

unice ceva

deoseb

it de im

portant. E

ra,

]ns=, nehot=

r`t. E

mo\iile ]l tul-

bura

u. }n cele din urm

=, a

[optit:—

S-a

r putea s=

nu-\i plac=

ceea

ce vei auzi, d

ar spune-m

i cinstit: nu \i se pa

re straniu c=

orfa

nii sunt foarte sing

uri [i ne-ferici\i?

— Posib

il. Da

r ce-i cu asta

? l-a

m ]ntreb

at.

A p=

strat o clip=

de t=

cere, a

t`t c`

t s= m

= fa

c= [i m

ai curios,

apoi a

continuat:

— n

e min\im

unii pe al\ii c=

a

m a

vut p=rin\i, c=

]ntr-o bun=

zi se vor g

=si, prob

ab

il, ni[te rude

[i ne vor ]nfia... S

= nu visezi a

[a

ceva! S

= nu-\i fa

ci planuri pentru

viitor! noi niciod

at=

nu vom a

vea

un viitor, pentru c= niciod

at=

nu a

m a

vut p=rin\i!...

—

Cum

a

dic=

, nu

am

a

vut p=

rin\i?! m-a

m revolta

t.

— A

u fost doa

r ni[te ma

me

p=r=

site. S

untem

]ntruchiparea

tra

ged

iei lor.

Suntem

ru[inea

lor!—

nu cred

! nu cred

! l-am

con-tra

zis.—

Ba

da

. nu vrei s=

recuno[ti, d

ar

]n cur`

nd

vei ]n\eleg

e c=

por\i ]n s`

nge a

t`ta

dispera

re [i sing

ur=ta

te, ]nc`t niciod

at=

nu vei fi ]n sta

re s= iub

e[ti pe cine-va

. Vei fi [i tu o um

br=

p=r=

sit=.

nim

ic ma

i mult!

— M

in\i! o spui d

in egoism

, d

in r=uta

te!—

E purul a

dev=

r. Za

da

rnic fug

i de el. Te va

g=

si! Te va strivi.

Va

deveni co[m

arul t=

u...S

pun`nd

-o, el [i-a lua

t o pia-

tr= d

e pe inim=

. Eu, ]ns=

, m-a

m

sim\it penib

il. Vorb

ele lui m-a

u ofensa

t, m-a

u pus pe g`nd

uri. nu

[tiam

ce s=-i r=

spund. E

ram

prea

revoltat, a

[a c=

, dup=

ce mi-a

m

revenit, l-am

privit intens ]n ochi, p=

str`nd

t=cerea

, apoi i-a

m ]n-

tors spatele [i a

m cob

or`t ]ncet

treptele b

isericii, nep

=s=

tor la

rug=

mintea

lui de a

r=m

`ne.

}n zilele u

rm=

toa

re, sug

ru-

ma

t de b

=nuieli, nu m

-am

putut g

`nd

i dec`

t la ipoteza

lui. oa

re chiar nu suntem

ca to\i? nu ne-am

n=

scut din d

rag

oste? nu [tim

ce este ea

[i nicio

da

t= n

u vo

m fi

]n stare s-o a

vem, s-o d

=ruim

, s=

f=urim

cu ajutorul ei o fericire?

Ca

s= n

u ca

d ]n

disp

erare,

]nchidea

m ochii [i ]m

i spuneam

c=

nu sunt singur, c=

soarta

m=

va ajuta s= dem

olez pere\ii ce m=

izola

u de restul lum

ii. Era

ne-d

rept s= cred

c= sunt ru[inea

m

am

ei, c= ea

nu m-a

dorit, c=

m

-a ur`

t. Cum

s= a

dm

it= un copil

a[a

ceva? D

a, nu-m

i am

inteam

cum

ar=

ta. A

veam

, ]n schimb

, o cla

r= senza

\ie c= b

=t=

ile inimii

ei m

i s-a

u im

prima

t ]n

s`ng

e c`

nd m

= \inea

]n bra

\e [i m=

a

l=pta

. E

ra

singura

d

ovad

=

a

faptului c=

m-a

iubit. S

im\ea

m

acea vibra\ie ]nc=rcat= de emo\ie

cu to\i porii con[tiin\ei mele. o

a

uzeam

]ndeoseb

i ]n clipele de

ma

re cump=

n=, ca

pe un sprijin prin ca

re ea, m

am

a, m

= a

juta s=

d

ep=[esc pericolul. {

tiam

atunci

c= nu sunt p=

r=sit, c=

desp=

r\i-rea

noastr=

e vremelnic=

[i c=,

proba

bil, ]ntr-o b

un= zi m

inunea

revederii se va

s=v`

r[i...}ncet-]ncet, a

m ]nv=

\at s=

fiu m

ai optim

ist, iar a

sta m

-a a

jutat

s= supra

vie\uiesc. Avea

m im

pre-sia

c=, d

up= ce st=

tusem a

ni la

r`n

d su

b sa

bia

lui D

am

ocles,

dintr-od

at=

firul sub\ire ce o \inea

]n a

er s-a rupt [i ea

a c=

zut pe l`

ng=

mine, f=

r= s=

m=

omoa

re sa

u s= m

= r=

neasc=

.„n

u! nu sunt singur, ]m

i ziceam,

[i nicioda

t= nu voi fi, pentru c=

, oriunde m

= voi afla, al=turi de mine

va fi [i mam

a, [i Bunul Dum

nezeu!”Fa

ptul c= suferea

m se ved

ea,

probabil, ]n privirea [i \inuta mea, ]n

felul cum m

= m

i[cam

, ]n team

a

de a

-i crede pe ceila

l\i ]n stare

de sin

ceritate [i p

rietenie. A

[a

mi-a

m exp

licat r=

ceala

din

tre m

ine [i micu\ul pictor pe care am

]nceput s=

-l ocolesc, pentru c=

m=

deza

m=

gise, pentru c=

]ncer-ca

se s=-m

i zdruncine ]ncred

erea

]n viitor. Trebuia

s= m

= r=

zbun

pe el. {tia

m c=

nu fac b

ine, da

r nu putea

m s=

m=

opun tenta\iei

de a

-l pedepsi.

La scurt=

vreme, el a

c=zut la

pa

t. Cu g

reu, mi s-a

permis s=

-l vizitez. n

u ma

i era ]n sta

re s= vor-

bea

sc=. D

oar se uita

la m

ine [i pl`

ngea

. Pl`ng

ea cu la

crimi m

ari

c`t ni[te pic=

turi de rou=

. Era

u nu la

crimile unui copil ]nsp=

im`

ntat

de ceea

ce urma

s= se ]nt`

mple,

ci bu

curia

un

ui vis=

tor pe ca

re ]l a

[teapt=

o minune. A

m [tiut cu

sigura

n\= ce d

orea s=

-mi spun=

printre la

crimi: el nu pleca

din

via\a

mea

cu su

p=

rare. E

l m=

ierta

se! Era

ma

i bun d

ec`t m

ine, m

ai ]n\eleg

=tor...

ochii i-a

u sur`s ]n clipa

c`nd

[i-a

da

t seam

a c=

l-am

]n\eles [i a

tunci am

citit ]n ei bucuria

omu-

lui care ved

e lumina

salva

toare

la ie[irea

dintr-o pe[ter=

]ntune-coa

s=.

C`

nd

va, p

e timp

ul c`

nd

ne

mai jucam

prin parc, a cules de jos o m

arg

aret=

[i mi-a

oferit-o ca pe

o comoa

r=. A

m a

scuns-o ]ntr-o ca

rte [i am

uitat d

e ea, ia

r, c`nd

a

m d

escoperit-o, el nu m

ai era

]n via

\=. A

stfel, o simpl=

floare

uscat=

a

d

evenit pentru

mine

cea m

ai scum

p= a

mintire d

espre copilul ca

re l-a picta

t pe Dum

n-ezeu.

CO

PIII CERULUI

Vin d

intr-un c=tun s=

rac, pitit

sub st`

nca unui m

unte cotropit de arbori seculari – un c=tun ]n ca

re n-am

avut nici ca

s= d

e cul-tur=

, nici [osea, nici m

ag

azin –

doa

r o boa

gh

e de a

coperi[u

ri \u

gu

iate [i o

mic=

pa

ji[te pe

care, a

n de a

n, noi, copiii, visam

c=

ad

ev=ra

ta Pa

trie a om

ului e C

erul.A

uzindu-ne, str=

inii veni\i din

alte p=

r\i ridica

u din um

eri [i, ca

s= nu ne supere, ]ncerca

u s= ne

explice:—

„Muntele” a

cesta e un d

eal.

Un d

eal m

ai priporos ca

altele.

At`

t. iar stelele [i fa

ptul c= v=

consid

era\i C

opii ai cerului e doa

r un m

oft.V

orbele lor ne ofensa

u, desi-

gur, dar treceam

cu vederea peste ele, d

eoarece era

m struni\i d

e m

ici s= n

u u

it=m

c= sa

bia

nu

poate reteza

un cap pleca

t.S

ecole la r`nd, am stat ascun[i

dup=

acest proverb

ca d

up= o

cetate. P=

g`

nii care pustia

u lo-ca

lit=\ile b

oga

te din ]m

prejurimi,

pe la noi d

=d

eau d

in ce ]n ce ma

i ra

r, pen

tru c=

de fieca

re da

t=

cobora

u la va

le f=r=

prad

=. S

in-

2017, iulie noi 21

roza v`nturilor

C ubanezii sunt un popor foarte lini[tit [i binevoi-tor. nu sunt brutali [i nu i-am v=zut cert`ndu-se.

}n acela[i timp ei au un temperament foarte fier-binte, care se manifest= ]n muzic= [i dans. Ritmu-rile salzei te urm=resc ]n toate localurile, iar jazzul aici e la el acas=. }mpreun= cu acest gen de mu-zic= foarte des po\i auzi [i faimosul Hasta Siem-pre, Comandante – un c`ntec dedicat lui Che Gue-vara. Comandantul Che Guevara este un brand na\ional. Vestita fotografie, f=cuta de Corda, este multiplicat= ]n toate felurile [i ]n toat= lumea. Por-tretul revolu\ionarului cu beret= te prive[te de pes-te tot. Cultul lui Che Guevara e ajuns la absolut, ceea ce nu po\i spune de Fidel Castro. nu exist= localitate cu monumente [i str=zi care s= nu poarte numele acestui lider charismatic. Dac= regimul politic comunist este recunoscut ca unul autoritar, Fidel este apreciat de cubanezi ca un adev=rt li-der, devotat cauzei revolu\iei.

A[a s-a ]nt`mplat c= ]n perioada vizitei noastre ]n Cuba a ]ncetat din via\= Fidel Castro. }n toat=

\ara a fost de-clarat doliu, au fost anu-late toate activit=\ile de divertisment, au fost ]n-chise localurile de distrac\ie, ]n magazine [i resta-urante nu se comercializa alcool. La televizor rulau filme documentare despre marele revolu\ionar. Vestea despre moartea lui Fidel Castro cubanezii au primit-o destul de calm, cu demnitate. }n ultimii ani Fidel nu ocupa nici un post, dar oricum r=m`nea o personalitate eminent=.

Chiar dac= ]n Cuba unele produse se dau pe cartele, iar ]n magazine sunt ]n cea mai mare par-te ou= [i orez, oamenii se uit= cu optimism ]n viitor, construind drumuri calitative [i spitale moderne. E o \ar= ]n care [i dup= miezul nop\ii te po\i plimba ]n siguran\=. Cubanezii au suflet mare, sunt primi-tori [i veseli, ei pozeaz= cu pl=cere ]n fa\a camere-lor de fotografiat [i de luat vederi.

Anatol POIAT+ Cuba

Fotografii de autor

Urmare din pag. 13

DIM

INE

A|A

}N

HA

VA

N+

DIS

CU

|IE

PL+

CU

T+

FLA

MIN

GO

OR

A{

UL

TRIN

IDA

DC

AV

ALE

RU

L

ADOLESCEN|I }N STRAD+

WI-

FIM

ICU

L V

~N

Z+

TOR

noi, iulie 201722

Carul-Mic

C iudat sau nu, necenzurat sau nu, ]n ceea ce prive[te denumirea lor, p=s=rile smintite fac

parte din familia g`[telor de mare, iar numele aces-tora, iar=[i mai pu\in cenzurat, provine din limba spaniol= bobo, ]nsemn`nd clovn sau prost=nac. Au fost botezate astfel, din cauza comportamentu-lui z=p=cit [i st`ngaci pe care ]l au pe teritoriul lor.

Toate g`[tele de mare plonjeaz= [i se scufund= ]n ap=, pentru a prinde pe[ti sau calmari. Viteza picajului poate atinge 100 km/h, impactul cu apa fiind suportat ]n mare parte de capul p=s=rii, pro-tejat de un craniu consolidat. }n „c=dere” n=rile sunt apropiate, pentru ca apa s= nu p=trund= brusc ]n gur= [i ]n g`t, iar pas=rea respir= prin col\ul gurii.

}n ritualul de pe\ire, masculul se plimb= \an\o[ ]n jurul femelei, p=[ind cu labele imense c`t mai sus. Spectacolul este ]nso\it de cur=\area reciproc= a penelor, de ]ncruci[area ciocurilor [i de cl=tina-rea capetelor.

Femela depune dou= ou=, pe care le cloce[te pe r`nd, fapt pentru care puii ies din g=oace la o dis-tan\= de c`teva zile unul fa\= de cel=lalt. Puiul mai mare, de[i firav, ]l atac= pe cel n=scut mai t`rziu, pentru a primi cea mai mare parte din hrana adus= de p=rin\i. }n cazurile ]n care m`ncarea este insu-ficient= puiul mai mare ]l poate ataca pe cel mic, iar adul\ii nu intervin, ]ncuraj`nd conflictul [i asi-gur`nd supravie\uirea celui mai puternic.

I odul a fost descoperit tot dintr-o ]nt`mplare [i anume datorit= unui motan. }n 1811, c`nd sa-

vantul fancez Bernard Courtois lucra ]n laborato-rul s=u, motanul a s=rit [i i-a r=sturnat vasele. }n unul se afla tinctur= de spirt din cenu[=, iar ]n cel=lalt – acid sulfuros. Amestecul, sub forma unui noura[ de abur albastru-violet, s-a dovedit a fi ele-mentul iod.

A fi un Toma necredinciosul i se spune unui om care prin felul s=u de a fi, nu crede dec`t

ceea ce vede singur, cu ochii lui, cineva care vrea s= se conving= de un adev=r prin dovezi palpabi-le. Expresia ][i are originea ]n povestea biblic=, din Evanghelia lui ioan, referitoare la Toma, unul dintre cei doisprezece apostoli, care nu a crezut ]n }nvierea lui iisus, p`n= nu a v=zut [i p`n= nu a pip=it r=nile M`ntuitorului. Apostolul Toma, ]ns=, spre deosebire de ceilal\i, care au crezut abia dup= ce Domnul a m`ncat, ]n fa\a lor, pe[te [i un fagure de miere, Toma a crezut ]n }nvierea fizic= a lui Hristos, dup= ce i-a v=zut urmele r=nilor pe m`ini, r=m`n`ndu-i fidel [i devotat oricum lui iisus, chiar [i ]n momentele de ]ndoial=, lui apar\in`ndu-i ]n-fl=c=ratul ]ndemn: s= mergem [i noi [i s= murim cu El.

M`ntuie[te, Doamne, [i p=ze[te \ara noastr=, st=p`nirea [i oastea ei [i pe to\i drept-m=-

ritorii cre[tini. Amin!

RUG+CIUNE PENTRU |ARA }N CARE TR+IE{TI

SE UIT+ BECUL }N OGLIND+

Se uit= becul ]n oglind={i vede-arz`nd acolo Soare.E Soare, at`rnat de-o grind=Ce are [i el pete-n Soare.{i undeva ]n spate-i Luna,Ea nu ]ncape ]n oglind=C=ci se-nv`rte[te ca nebuna,G`nde[te becul la oglind= –{i n-ar putea s-o mai aprind=,Lumina Soarelui din grind=.{i eu, dac= n-a[ fi doar bec,A[ fi ca astru-acela, foc,A[ face-oglinzi pe unde trec…Uite cum unii au noroc.Sunt astrul zilei, face\i loc.

APARI|II NOI DE ORDIN P+S+RESC

Marin SORESCU

2017, iulie noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

A fost odat= ca nicio-dat= o femeie rea [i

amarnic= la suflet. {i fe-meia aceea a f=cut umbr= p=m`ntului [i, ]mplinin-du-i-se sorocul, a murit. {i murind n-a l=sat dup= ea nici o fapt= bun=. Dracii au pus atunci gheara pe ea [i au aruncat-o ]n iazul de foc. iar ]ngerul ei p=zitor sta pe mal [i-[i tot fr=m`nta mintea: „oare ce fapt= bu-n= o fi s=v`r[it ]n via\a ei?”

{i, aduc`ndu-[i aminte, se duce el [i-i spune lui Dumnezeu:

— A smuls din gr=din= un fir de ceap= [i l-a dat de poman=, a miluit o biat= femeie s=rac=.

— ia firul cela de ceap=, zise Dumnezeu, [i d=-i-l s= se aga\e de el [i pe urm= caut= s-o tragi afar=. Dac= izbute[ti s-o scapi, s= vin= aici, ]n Rai, iar dac= s-o rupe firul de ceap=, s= r=-m`n= unde se afl= acum.

}ngerul a cobor`t de-grab= în iad [i a zis, ]n-tinz`ndu-i firul de ceap=:

— Apuc=-te v`rtos de el, femeie, [i eu am s= te scot afar=.

{i a ]nceput s= trag= bini[or de fir p`n= ce a scos-o aproape toat= din iad. Dar ce s= vezi: ceilal\i os`ndi\i, când au prins de veste c= ]ngerul vrea s-o scape, s-au ag=\at [i ei de ea, s=-i trag= [i pe ei afar=. Scorpia de femeie ]ns=, hain= cum

era la suflet, a ]nceput s= dea din picioare [i s= urle:

— Pe mine vrea s= m= scoat=, nu pe voi, cea-pa-i a mea, nu a voastr=!

nici nu a apucat s= termine [i firul de ceap= s-a rupt. Femeia a c=zut ]n iad [i arde [i acum ]n focurile Gheenei.

}ngerul a izbucnit ]n pl`ns [i a plecat.

POVESTEA FIRULUI DE CEAP+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment extras din Fra\ii Karamazov)

Feodor DOSTOIEVSKI

noi, iulie 201724

calea spre olimp

abonament

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

E momentul ]n care, dup= o curs= lung=, la ori-zont apare linia de sosire. E momentul ]n care

peste spuma valului ][i desfac aripa pesc=ru[ii, aduc`ndu-ne vestea c= vom atinge cu prvirile \=rmul. E ziua ]n care acest num=r de revist= ]\i va scrie numele. Ai vrut s= ]nvingi, ai vrut s= le [tii pe toate, ai vrut s= fii cel mai bun. Da, tu e[ti cel mai bun. {i tu. {i tu.

R=spunsurile voastre au fost ca o minge trimis= ]n p=ianjen, ca un as pe terenul de tenis, ca o mu-tare surprinz=toare pe tabla de [ah, ca o bil= nea-gr= ochit= bine de l`ng= manta opus=. Haide\i, c= mai spun o dat=: a\i fost buni.

}nving=torii merit= lauri. Facem bilan\ul ultimei etape, apoi – bilan\ul acestui „sezon sportiv” [i v= chem=m pe podium.

R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:1. nu au ob\inut medalii.2. S-a ]mbr=cat ]n culorile celor dou= cluburi ]n

care joac= fra\ii Pogba.3. Londra, 1948.

Rezultatele etapei a VI-a:

Iat= [i numele celor care au acumulat maxi-mum de puncte (12 puncte):

Alina LUCHI|A, Maria PLUGARU, Bardar, Ialo-veni; Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni; Na-dina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni; Mihaela DODI, Orhei; Alexandrina BATR}NCEA, Ecaterina POPU{OI, Holercani, Dub=sari; Elena PORUBIN, {tefan CO-ROI, Chi[in=u.

R=spunsurile autorilor care au acumulat 8 puncte:

Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni; Andrei [i Daniel MORARU, Selemet, Cimi[lia; Diana GA-BOR, Iez=renii Vechi, S`ngerei; Vlada FIODO-ROV, Chi[in=u; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni.

La bilan\ul general am \inut cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Iat= [i numele c`[tig=torilor:Locul IVlada FIODOROV, Chi[in=u – 68 p.Mihaela DODI, Orhei – 68 p.Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni – 68 p.

Locul IINadina D+N+IL+, Lozova, Str=[eni – 64 p.Ecaterina POPU{OI, Holercani, Dub=sari – 64 p.Alina LUCHI|A, Bardar, Ialoveni – 64 p.

Locul IIIElena PORUBIN, Chi[in=u – 60 p.{tefan COROI, Chi[in=u – 60 p.Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni – 60 p.Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni – 60 p.

A[a cum am promis, cei care au acumulat ma-ximum de puncte se vor ]nvrednici de cadouri ]m-p=r\ite cu d=rnicie de c=tre prietenii revistei noas-tre: Comitetul na\ional olimpic [i Sportiv din Republica Moldova, Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal, oficiul ozon/Ministerul Mediului.

Fi\i [i mai departe tot at`t de buni, tot at`t de de[tep\i [i tot at`t de... prieteni.

Locul I – c`te o minge [i un tricou din partea Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal.

Locul II – Albumul de familie al Parteneriatului Estic din partea Uniunii Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova.

Locul III – c`te un fular din partea Federa\iei Moldovene[ti de Fotbal.

Tuturor c`[tig=torilor le-au fost oferite c`te un chipiu [i un tricou (REC Moldova); c`te o carte cu tematic= sportiv=, Almanahul anului sportiv 2016, fanionul [i insigna (Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal); Almanahul Panorama olimpic= 2016-2017, un suvenir, un tricou [i un calendar 2017 (Comitetul na\ional olimpic [i Sportiv din Republica Moldo-va); un penar (oficiul ozon/Ministerul Mediului).

C`[tig=torilor le-a fost ]nm`nat= Diploma revis-tei noi.

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 5 luni ale

anului 2017. noi este o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii,

dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]n-tregi cu revista noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten si-gur cu noi, care nu te va tr=da niciodat=.

noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: lite-ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abona-ment pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revis-ta NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

2017, iulie noi 25

drepturile tale

S tau de c`\iva ani cu bunica mea, maic=-mea e plecat= la munc= peste hotare. Bunica e de alt=

confesiune religioas=. Eu vreau s= merg la m=n=stiri, dar ea nu m= las=, de fiecare dat= ]mi spune vorbe ur`te, zice c= nu am ce c=uta acolo [i chiar m= pe-depse[te, afirm= c=, dac= nu am ce face, ]mi g=se[te ea de lucru, imediat. nu [tiu cum s= procedez.

Eugenia MARIUS, 17 ani B=l\i

Fiecare persoan= are dreptul la libertatea de g`ndire, de con[tiin\= [i de religie. nimeni nu poate fi constr`ns s= practice sau nu exerci\iul religios al vreunui cult, s= se asocieze sau nu la vreun cult, s= contribuie sau nu la cheltuielile vreunui cult religios.

Subestimare sau diminuare a importan\ei sati-sfacerii necesit=\ilor moral-spirituale prin interzice-re, limitare, ridiculizare, penalizare a aspira\iilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, lua-re ]n der`dere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase; impune-re a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte ac\iuni cu efect similar sau cu repercusiuni si-milare, constituie violen\a spiritual=. Prin urmare, exist= riscul ca persoana ce admite violen\a spiritu-al=, ]n cazul t=u bunica, poate fi atras= la r=spundere pentru ]nc=lcarea dreptului t=u.

o discu\ie deschis= cu bunica ta ar fi cea mai bun= solu\ie.

F iind minor, am ob\inut cet=\enia rom`n= ]n baza actelor tat=lui meu, de\in`nd certificatul de na[-

tere rom`nesc [i codul numeric personal. Men\ionez c= am avut pa[aport rom`nesc emis pentru trei ani. Recent am mers s=-mi perfectez pa[aportul expirat [i am aflat c=, potrivit autorit=\ilor rom`ne, toate aces-tea nu mai constituie dovad= a cet=\eniei, deoarece numele meu nu figureaz= ]n certificatul de cet=\enie al p=rin\ilor. Pe fundalul a multe pl`ngeri [i peti\ii suntem trimi[i de la o institu\ie la alta, f=r= a de\ine informa\ii clare ]n acest sens. Spune\i-mi, v= rog, cum s= procedez. V= mul\umesc.

Dumitru P}SLARU, 17 aniChi[in=u

Dumitru, fiecare stat este ]n drept s=-[i stabi-leasc= procedura de oferire a cet=\eniei. Rom`nia a prev=zut procedura de redob`ndire a cet=\eniei rom`ne[ti pentru minori prin intermediul p=rin\ilor. Totodat=, statul rom`n nu a reglementat procedu-ra de prelungire a pa[apoartelor pentru persoane-le ce au ob\inut cet=\enia rom`neasc= ]n baza ac-telor p=rin\ilor.

Este o lacun= legislativ= pe care doar statul rom`n este ]n drept s= o ]nl=ture.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

lumea ]n cuvinte [i expresii

Urmare din pag. 12

discipolul s=u: „Era un ]mp=rat la Persia, anume Kira, [i avea 7 muieri [i coconi nu avea”. Dup= ce a ap=rut, ]n sf`r[it coconul mult dorit, monarhul a vrut s=-l educe exemplar: „{i au crescut ]n v`rst= [i av`nd poht= [i dragoste ]mp=ratul s=-l pedep-seasc= pre fiiul s=u la ]nv=\=tura c=r\ei, deci g=si un filozof dasc=l s=-l ]nve\e toat= filozofia filozofi-ceasc=. [...] {i l-au chiemat pre Sindipa zic`nd a[a:

— Voi s= dau pre fiiul meu „s=-l pedepse[ti la filozofie”. Din respectivul text, ]n\elegem c= circu-lau ambele verbe (a pedepsi [i a ]nv=\a), av`nd acela[i sens: „iar Sindipa au zis:

— Gata sunt, o, ]mp=rate, ...„s=-l ]nv=\ toat= d=sc=lia filozofasc=”. }n Dic\ionarul greco-slavo-rom`no-latin (Arc, 2016) atribuit lui nicolae Miles-cu Sp=tarul, adjectivul grecesc άπαίδευτος se tradu-ce prin cuvintele ne]nv=\at [i nepedepsit, ceea ce ]nseamn= c= pe atunci aceste calificative erau concepute drept sinonime perfecte.

}n cronica lui ion neculce, verbul a pedepsi are [i semnifica\ia actual=, de a penaliza pe cineva pentru o vin=: „C= a[e era de b=tu\i [i de st`lci\i [i de j=cui\i, c`t r=m=ses= cu peile, de n-ave cu ce ie[i ]naintea st=p`nu-s=u. Al\ii, fiind pedeps`\i de-n-chisoari, ][ pierdus= [i mintea”.

Ast=zi termenul are drept accep\ie de baz= doar aceast= ultim= semnifica\ie: de a aplica, a da cui-va o pedeaps= pentru o gre[eal=, cel=lalt sens (a ]nv=\a) fiind considerat ]nvechit.

Paradoxal, dar am ]nt`lnit ]n celebrul dic\ionar al lui iuliu A. Zanne Proverbele rom`nilor din Rom`nia, Basarabia, Bucovina... [i un proverb ]n care verbul a ]nv=\a are sensul neobi[nuit de a pe-depsi, recte a bate: „11 444. A ]nv=\a carte pre ci-neva. Adic= a-l bate. Se ]ntrebuin\eaz= de obicei sub forma: «Las’ pe mine c=-l ]nv=\ eu carte», adic= o s=-l ]nv=\ eu, de fric=, cum s= se poarte. Aceast= zicere ne dovede[te c=, ]n vechime, b=taia era me-toda pedagogic= prin excelen\=”.

}n ]ncheiere, nu-mi pot reprima pl=cerea de a cita din aceea[i surs= alte dou= ziceri, aflate al=turi de fila cu proverbul de mai sus. Acestea ]i vizeaz= pe cei care nu au fost „pedepsi\i” bine [i au r=mas ni[te ignoran\i:

A ]nv=\at cartePe departe,{i condei

Pe la Covei,{i plaivasPe la islaz.

{i ]nc= unul:

Pe cartenu prea poate,

Pe de rost{tie cam prost.

Eugen LUNGU

LIBERTATEA DE G~NDIRE

noi, iulie 201726

pa gi na mu ze lor

SUNSTROKE PROJECT

P erforman\a istoric= de la Eurovision 2017, lo-cul 3, ob\inut de forma\ia SunStroke Project

mi-a fost un imbold s= aten\ionez asupra detaliilor cu privire la activitatea de valoare a acestor tineri.

SunStroke Project este o forma\ie muzical= din Republica Moldova. }mpreun= cu olia Tira, au reprezentat Republica Moldova la Concursul Mu-zical Eurovision 2010 din oslo, norvegia. Un an mai devreme, participaser= la preselec\ia na\ional= pentru concursul muzical Eurovision 2009, unde au ocupat locul trei cu melodia no Crime. nelly Cio-banu a fost aleas= atunci s= reprezinte Republica Moldova. }n anul 2017, acestora le sur`de din nou norocul de a reprezenta Republica Moldova la Eu-rovision Song Contest 2017 din Kiev, Ucraina. Du-p= trei ani ]n care Moldova nu a intrat ]n finala concursului, Sunstroke Project a reu[it s= se cali-fice cu piesa lor Hey Mamma. S`mb=t=, 13 mai 2017, ace[tia au evoluat pe marea scen=, clas`ndu-se pe locul 3, dup= Portugalia [i Bulgaria. Astfel, ei au dep=[it trupa Zdob [i Zdub, care a luat locul 6 ]n anul 2005, tot la Kiev.

SunStroke Project a fost format= ]n 2007 de doi tineri tiraspoleni ce ][i f=ceau serviciul militar. ini- \ial era alc=tuit= din vioristul Anton Ragoza [i saxo-fonistul Serghei Stepanov.

Anton Ragoza a intrat la [coala de muzic= mult mai t`rziu dec`t muzicienii profesioni[ti, [i anume la 14 ani, fapt ce nu l-a ]mpiedicat s= o termine cu

men\iune. La fel cu men\iune a terminat [i colegiul, ]ns= nu a ob\inut studii superioare, deoarece ]n scurt timp Anton p=r=se[te facultatea [i merge s= fac= serviciul militar, unde c`nta ]n orchestr=. Aici el ]l cunoa[te pe saxofonistul Serghei Stepanov. Dup= cuno[tin\a lor a ap=rut ideea de a crea o forma\ie muzical=, iar numele acesteia a ap=rut ]n urma unei situa\ii nostime. }ntr-o var= ]n care sol-da\ii ]ndeplineau ni[te munci ]n c`mp, t`n=rul blond Anton Ragoza a fost insolat, de la care a [i venit numele SunStroke.

Dup= serviciul militar, forma\ia SunStroke Project, ]mpreun= cu solistul Pasha Parfeni c`ntau prin cluburi, ]n special la Tiraspol [i odesa. Dup= care au hot=r`t s= vin= la Chi[in=u [i s=-[i ]ncerce pu-terile pe pia\a Republicii Moldova.

Dup= plecarea lui Pasha Parfeni din forma\ie, locul de solist ]l ocup= chi[in=uianul Serghei ialo- vi\chi, cu care SunStroke Project va ]nvinge la prese-lec\ia na\ional= pentru Eurovision 2010. La Eurovi-sion 2010 SunStroke Project a interpretat piesa Run Away ]mpreun= cu c`nt=rea\a olia Tira.

odat= cu presta\ia virtuoz= a saxofonistului for-ma\iei (Serghei Stepanov) la Eurovision, el a pro-dus un fenomen pe internet. Clipuri remixate cu presta\ia sa au str`ns milioane de vizualiz=ri pe youtube.

Ana CEAP+

2017, iulie noi 27

TIBERIU U{ERIU

C e-ar fi dac= la v`rsta mea a[ ]ncepe s= fac sport de performan\=? A[ face oare fa\= tuturor

provoc=rilor? Exemplul lui Tiberiu U[eriu mi-a de-monstrat c= a[ fi ]n stare, c= fiecare ar putea atinge performan\e la orice v`rst=. Trebuie doar s= ard= ]n noi dorin\a de a face o schimbare. Tiberiu U[eriu, de[i este amator, nu a f=cut sport de performan\= niciodat= p`n= la 39 de ani. A luat totul de la cap=t, a adoptat un nou stil de via\= [i ast=zi a ]n\eles c= nu poate tr=i f=r= mi[care [i f=r= alergare.

S-a n=scut ]n Bistri\a, Rom`nia, ]n 1974. Copil=ria nu a tr=it-o a[a cum ar fi vrut, din contra, a fost b=tut [i maltratat de c=tre p=rin\i, fapt care l-a [i determinat s= p=r=seasc= casa p=rinteasc= destul de devreme. }n cartea sa 27 de pa[i, U[eriu spune c= ]n copil=rie, la nou= ani, a fost dat de c=tre tat=l s=u ]n schimb pe br`nz= unui cioban pentru a-i fi slug=, lucru care se ]nt`mpla ]n fiecare var=. Lec-turile sale erau caprele, oile, vacile, munca, b=t=ile [i umilin\a, mai declar= sportivul. Astfel, visul lui era s= se fac= [ofer de tir, ca s= poat= fugi de to\i.

De la 18 ani a luat drumul pribegiei, ]n adev=ratul sens al cuv`ntului, [i ajunge ]n Germania, ]n cali-tate de gunoier, unde ]ncepe via\a unui Robin Hood, dar nu unul care f=cea bine s=racilor, ci viceversa. La v`rsta de 35 de ani revine pe meleagurile natale pentru a schimba cursul vie\ii sale. Aici ]ncepe s= fac= sport, pasiunea pentru alergat ivindu-se ]n

2012, fiind inspirat de personajul unei c=r\i pe care o citise anterior [i care era maratonist. A ]nceput-o u[urel pe aceast= cale [i p`n= s= ajung= la mara-tonul 6633 Ultra, particip= la opt competi\ii locale derulate pe distan\e mai scurte. }n 2015, U[eriu a alergat 172 km, din Pasul Tihu\a p`n= ]n Cluj, f=r= oprire, iar de acolo ]nc= 43 km ]n cadrul Maratonu-lui din Cluj. }n 2016 intr= ]n inima tuturor, devenind primul est-european [i cel de-al 20-lea concurent din istoria competi\iei 6633 Ultramaratonului Arctic care a reu[it s= ajung= la final ]n timpul impus de organizatori. iar ]n 2017 ]nscrie o victorie de po-veste ]n ]mp=r=\ia ghe\urilor! La 42 de ani sportivul a reu[it s= c`[tige maratonul extrem 6633 Ultrama-ratonul Arctic, pe care l-a denumit „cursa vie\ii”, ajung`nd primul la cap=tul celor 566 km din zona Cercului Polar, alerg`nd la temperatura de -60o C, ]n viteza v`ntului de peste 200 km/h. Pentru acest maraton s-a preg=tit petrec`nd iarna ]n mun\i, un-de a alergat la bustul gol, a dormit ]n ger sub cerul liber [i a f=cut baie la copc= pentru a rezista tem-peraturilor pe care urma s= le simt= la cel=lalt ca-p=t al p=m`ntului.

nu are talent la sport, zice U[eriu, [i ar vrea s= r=m`n= amator, dar noi ]l vom considera ]ntotdea-una cel mai bun dintre cei mai buni.

Olesea CURMEI

time-out

28 noi, iulie 2017

De mai bine de un secol ]ntunericul mai este ]mpr=[tiat nu doar de lumina focului, ci [i a becului cu incandescen\=, des=v`r[it de

Thomas Edison (1880). Via\a oamenilor s-a ]mbog=\it cu o nou= calitate – lumina artificial=, care [i-a g=sit aplic=ri revolu\ionare [i f=r= de care suprafa\a planetei, pe timp de noapte, s-ar cufunda ]n bezn=. Cu une-le ]mbun=t=\iri, becurile cu incandescen\= mai sunt [i azi foarte r=sp`ndite. }n 1930 au fost inventat becurile (tuburile) luminiscente, care s-au dovedit a fi mai eficiente [i mai econome dec`t primele. Apoi a urmat o lung= perioad= de modific=ri ale acestora – fie c= baloa-nele erau umplute cu gaze inerte, fie cu halogeni (brom [i iod), fie c=, pentru acestea din urm=, balonul era executat din sticl= de cuar\ pen-tru a rezista la temperaturi ]nalte. Dar toate aceste ]mbun=t=\iri func\io-nau pe baza principiilor cunoscute ]nc= p`n= la Edison.

}n 1907 inginerul-experimentator H. J. Round a observat pentru pri-ma dat= efectul de electroluminiscen\= ]ntr-un experiment cu un cristal de carbur= de siliciu [i un semiconductor. Apoi, ]n 1923, t`n=rul fi-zician rus oleg Losev a observat efectul la trecerea curentului printr-un cristal de aliaj semiconductor. }n Germania, unde [i-a publicat lu-cr=rile, efectul a fost numit „lumina Losev”. }n 1962 fizicianul nick Holonyak de la Universitatea din illinoys, a inventat prima diod= emi\=toare de lumin= (]n englez= – LED – Light Emitting Diode), care emana lumin= ro[ie slab=. Din 1964 deja puteau fi produse industrial ]n calitate de indicatori. M. George Craford, fost student al lui Holonyak, ]n 1972, a inventat LED-ul galben [i le-a perfec\ionat pe cele ro[u [i oranj. Prin aceasta aplica\iile lor s-au extins esen\ial, fiind utilizate ]n cali-tate de indicatori ]n loc de l=mpile de incandescen\=. Dar puterea lor de iluminare r=m`nea redus=, iar costul – exorbitant, determinat de tehnologiile complicate de produc\ie, circa 200 de dolari bucata, ast-fel c= nu putea fi vorba despre o r=sp`ndire larg=.

}ntre timp performan\ele au fost ]mbun=t=\ite, costul s-a redus, [i mai multe culori au devenit disponibile, aria utiliz=rii extins= esen\ial – ca indicatoare, ]n panouri publicitare, ]n telefoane, televizoare, teh-nic= de calcul [i multe altele. iar pentru a ob\ine orice combina\ie de culori, posibil= prin adi\ia culorilor de baz= – ro[u, verde, albastru – lipsea dioda albastr= – cea mai v`nat=. Prin suprapunerea acestora poate fi ob\inut= [i lumina alb=, cu o perspectiv= absolut fulminant= de r=sp`ndire, inclusiv ]n iluminatul casnic. Crearea ei le-a reu[it cer-cet=torilor Shuji nakamura, isamu Akasaki [i Hiroshi Amano ]n 1991. Pentru aceast= inven\ie savan\ilor japonezi li s-a decernat, ]n 2014, Premiul nobel.

Astfel, lumina alb=, mult r`vnit=, a devenit o realitate [i prin aceas-ta, ascensiunea LED-urilor ]n via\a cotidian= a cunoscut o adev=rat= explozie – le ]nt`lnim ]n iluminatul automobilelor, ]n televizoare, com-putere, monitoare, lanterne, iluminatul stradal, industrial [i casnic, ]n diverse obiecte de distrac\ie – practic este dificil de a g=si un do-meniu unde nu [i-ar g=si aplica\ii. odat= cu perfec\ionarea lor [i sporirea volumului de produc\ie, pre\urile s-au diminuat esen\ial [i continu= s= scad=. iar avantajele sunt incontestabile: un bec cu LED-uri, cu aceea[i putere de iluminare, ca [i unul tradi\ional cu incandescen\=, de 100 de Wa\i, de exemplu, consum= doar 11 Wa\i. }n construc\ia lui nu se folose[te sticla rigid=, ci polimeri transparen\i. nu reg=sim nici substan\e toxice, cum ar fi ]n cazul l=mpilor luminiscente, care con\in mercur, [i lumina lor nu vibreaz=. iar durata de via\= a corpurilor de iluminat cu LED-uri este una cu adev=rat excep\ional= – p`n= la 50-100 de mii de ore, ce ar ]nsemna 14-28 de ani de exploatare c`te 10 ore zilnic! De altfel, ]n SUA exist= un bec cu filament, instalat ]n 1901 care continu= s= func\ioneze. Dar este o excep\ie.

Cercet=torii continu= s= perfec\ioneze LED-urile. De[i costul lor ]nc= ]l dep=[e[te pe cel al becurilor tradi\ionale, economiile rezultate sunt evidente ]n scurt timp. iar de la o vreme ]ncoace ne-am obi[nuit cu o variant= mai modern= a LED-urilor, care reprezint= semiconductori cu multe straturi de polimeri organici – oLED. {i, se pare, nici nu con[tienti-z=m c= le avem al=turi ecranele telefoanelor mobile, monitoarele, televizoarele etc. iar cei de la compania SonY ]nc= ]n 2007 au prezen-tat Flexible oLED (FoLED) – monitoare de doar 0,3 mm grosime, care pot fi parte component= m=car [i a hainei pe care o por\i.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

LED — REVOLU|IA LUMINII

292017, iulie noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

ACCES LIBER

GRIJI DUBLE

30 noi, iulie 2017

totul e o minune

Urmare din pag. 13

pentru toate, iar bucatele le sunt oferite ca pe tav= [i nu trebuie s= depun= nici un efort pentru a le dob`ndi. n=padovenii povestesc c= ]n fiecare an ierneaz= c`te 10-20 de lebede pe aceast= por\iune a nistrului sau mai la vale, l`ng= S=n=t=uca, dar a[a ceva v=d pentru prima oar=. Ceea ce am sur-

prins ]mi amintea de o p`nz= veche cu o mul\ime de lebede a unui pictor al c=rui nume nici nu l-am re\inut. o p`nz= pe care o privesc nemi[ca\i at`t copiii, c`t [i adul\ii, [i \i-ai dori s= revii [i s= revii ]n fa\a ei, ori, cel mai mare vis, s= ai o copie ]n casa ta. Toat= lumea sus\ine c= aceast= copc= m=rea\=, format= pe un ger at`t de mare, [i faptul c= anume aici s-au oprit lebedele e un semn de la Dumnezeu.

Profesorul Andrei Munteanu, doctor ]n biologie, zice c= poate fi [i un semn de sus, ]ns= consider=

c= „vinovat” de apari\ia copcii este hidrocentrala no-vodnistrovsk din Ucraina: dup= ce au dat drumul la ap= din lacul de acumulare, ]n acea perioad= gerul ]n-muindu-se u[or, din care motiv ni-velul fluviului a

crescut [i l`ng= n=padova ghea\a s-a rupt brusc, duc`nd sloiul enorm mai la vale cu vreo dou= sute de metri [i oferind p=s=rilor posibilitatea pentru o escal= mai lung=. Este o popula\ie mare de lebe-de care cuib=re[te ]ntr-o zon= anume [i se \ine ]mpreun=, dar nu a reu[it s= plece toamna ]n zo-nele mai sudice. num=rul masculilor [i al femele-lor din acest stol trebuie s= fie egal, adic= 50 la 50, cu excep\ia puilor, care sunt mai scunzi [i au un penaj suriu.

Primarul satului, Valeriu Budnea, sus\ine c= pla-narea lebedelor, pe de o parte, a fost pentru el o surpriz= de zile mari, pe de alt= parte, a fost o po-var=, fiind nevoit s= am`ne alte treburi [i s= acor-de o aten\ie sporit= musafirilor. D`nsul ne-a con-

firmat c= acum apa pe aceast= copc= nu ]nghea\=, chiar dac= temperatura aerului a cobor`t mult sub zero, deoarece, c`nd se formeaz= o pojghi\=, lebe-dele o sparg cu ciocul, apoi trebuie s= \inem seam= [i de faptul c= temperatura corpului lor e de circa 40 de grade.

} n acest pelerinaj, lebedele au fost ]nso\ite [i de un stol de peste o sut=

de ra\e mari s=lbatice, care, ce-i drept, ini\ial, se \ineau gr=m=joar=, ]ntr-o par-te. Dac= lebedele se apropiau cu ]n-dr=zneal= de m`na omului, ]n cea mai mare parte a copiilor, s= ciuguleasc= semin\e, atunci ra\ele erau mai rezer-vate. Lebedele luau primele dejunul, pr`nzul sau cina [i, dup= ce-[i as-t`mp=rau foamea, ]n schimbul doi, se apropiau de „mas=” ra\ele. E adev=rat, dup= ce s-a cimentat fr=\ia ]ntre aces-te dou= specii de p=s=ri, iar hran= era ]ndeajuns, ra\ele ]ndr=zneau s= se strecoare chiar printre l=bu\ele ma-donelor. Am observat c= unele lebede calc= cam st`ngaci pe ghea\=, parc=

[chiop=teaz=, ]ns= localnicii care le suprave-gheaz= de mai mult timp ne-au spus s= nu ne fa-cem griji: din cauza temperaturii joase a ghe\ei pe care p=[esc dup= hran=, le-au amor\it un pic l=bu- \ele, dar, intr`nd din nou ]n ap=, cur`nd ][i revin.

Apari\ia lebedelor i-a „obligat” pe mul\i n=pa-doveni [i pe destul= alt= lume din localit=\ile apro-piate [i mai ]ndep=rtate s= r=sfoiasc= literatur= de specialitate, s= navigheze pe internet, s= caute [i ]n alte izvoare lucruri curioase despre aceast= gra\ioas= pas=re. Unii dintre ei [i-au procurat de urgen\= camere de fotografiat sau de filmat ori le-au ]nlocuit pe cele vechi cu altele mai performante.

C`nd ziua a ]nceput a fi ]nghi\it= de amurg, din valea r`ului au venit ]n zbor [i s-au al=turat stolu-lui 10 lebede adulte, iar peste un sfert de or= ]nc= 16 piese. Acela[i zoolog Andrei Mun-teanu sus\ine c= p=s=rile sosite nu sunt str=ine, ele-s din aceea[i popu-la\ie, pur [i simplu, cu o zi ]n urm= sau diminea\a devre-me au plecat ]n re-cunoa[tere. Fap-tul c= aceste dou= c`rduri erau perechi ]nc= o dat= ne vorbe[te c= una e femel=, iar alta e mascul.

L eb=da semnific= gra\ie, lini[te, pace, ging=[ie, devotament, fidelitate... C`ntecul lebedei, se zice,

este ultima oper= sau manifestare ]nainte de moar-te a unui mare creator sau interpret. Aceast= pa-s=re simbolizeaz= mult: }n Extremul orient leb=da este simbolul elegan\ei, al noble\ei [i al curajului... }n textele celtice, majoritatea f=pturilor de pe lu-mea cealalt= care, dintr-un motiv sau altul, p=trund

POPAS NEVOIT

DIALOG

}N RECUNOA{TERE

312017, iulie noi

afacerea proprie

Rubric= sus\inut= de {tefan TODIRA{CU, doctor ]n [tiin\e

Pesimistul vede dificult=\i ]n orice oportunitate, iar optimistul – oportunit=\i ]n orice dificultate.

Winston Churchill

A cum, la o v`rst= ]naintat=, ]mi dau tot mai mult seama c= totdeauna, din tot ce ne ofer= via\a,

cel mai mult mi-a pl=cut libertatea – libertatea de a decide ce [i c`nd s= fac. Desigur, \in`nd cont de circumstan\e. C`nd acestea mi-au ]nchis prea tare „robinetul libert=\ii”, mi-am g=sit un alt loc de munc=. Probabil, principalul motiv de ce nu am devenit antreprenor mult mai devreme este c= am tr=it [i am muncit prea mult timp ]n perioada c`nd no\iu-nea de antreprenor nici nu exista ]n vocabularul celor care „construiau socialismul dezvoltat pe teme-lia responsabilit=\ii colective, adic= a nim=nui”...

Ei bine, dup= ce, ]n materialul precedent, am pus accentul pe dezavantajele activit=\ii de antre-prenor, este echitabil s= punem pe alt taler al c`n-tarului [i avantajele de a fi antreprenor. Deci, prin ce este atr=g=toare activitatea de antreprenor?

Desigur, ]n primul r`nd, prin posibilitatea de a c`[tiga suficient pentru a-\i asigura un trai poate chiar mai mult dec`t decent, fiind con[tient c= nu numai ]n primii ani de activitate pot ap=rea peri-oade grele din punct de vedere financiar. impor-tant este s= nu-\i pierzi cump=tul, s= anali-zezi la rece toate cir-cumstan\ele interne [i externe [i s= r=m`i optimist (]n sensul ci-tatului de mai sus).

}n afar= de acest avantaj/posibilitate, trebuie s= mai ad=u-g=m [i altele, la fel de importante (]n func\ie de filosofia vie\ii fiec=-ruia):

• }\i po\i organiza singur ziua de lucru, chiar dac=, uneori, e[ti for\at s= lucrezi mai multe ore pe zi, inclusiv ]n zilele de odihn=, iar de cele mai mul-te ori programul de lucru este unul haotic.

• Po\i s= faci ceea ce ]\i place [i s= pl=te[ti pe al\ii pentru ca s= fac= ceea ce nu-\i place. To\i cu-noa[tem pl=cerea de a face ceea ce ne place [i „chinurile” de a face ceea ce nu ne place.

• E[ti ]n situa\ia de a-\i controla singur propriul destin. Fiind antreprenor, chiar sim\i la propriu efectul proverbului „Cum ]\i a[terni, a[a [i dormi!”

• Ai [ansa s= ]nve\i multe, ]n special din prac-tic=, din propriile erori, din comunicarea cu diferi\i oameni.

• }n sf`r[it, dar nu ]n ultimul r`nd, vei sim\i bu-curia rezultatelor ob\inute, ceea ce reprezint= ade-sea o for\= motivant= chiar mai mare dec`t cea fi-nanciar=.

Acum, po\i s= mai cite[ti o dat= materialul pre-cedent, s= pui pe o balan\= avantajele [i dezavan-tajele de a fi antreprenor [i s= meditezi serios asu-pra viitorului propriu!

G~NDE{TE POZITIV

Alexandru DIMITROV

]n zona terestr= iau ]nf=\i[area lebedei [i c=l=toresc c`te dou=, legate printr-un lan\ de aur sau de ar-gint... Leb=da face parte [i din simbolistica alchi-miei. A fost ]ntotdeauna privit= de alchimi[ti drept o emblem= a mercurului. Are [i culoarea, [i mobi-litatea acestuia, precum [i volatilitatea prin carac-teristica de zbor datorit= aripilor sale... (Jean Che-valier, Alain Gheerbrant: Dic\ionar de simboluri, Editura Artemis, Bucure[ti, 1995).

Lebedele n-au fost ocolite nici de legende. iat= una dintre ele de origine german=, al c=rei subiect

este lupta dintre dragoste [i for\ele r=ului: Un prin\ care se afla la o par-tid= de v`n=toare noaptea, ]n mijlo-cul p=durii, g=se[-te din ]nt`mplare un lac plin de le-bede. Una dintre acestea, regina le-bedelor, se dove-de[te a fi o prea-frumoas= fecioar= care fusese trans-format= ]n leb=d= de un vr=jitor ma-lefic. }n cele din urm=, prin\ul, care

se ]ndr=goste[te de ea, o ajut= s= scape de vraj=. Din nefericire, povestea nu se termin= aici. Vr=ji-torul intervine din nou [i o face pe t`n=ra fat=, odette, invizibil=, ]nlocuind-o cu odile, perfect identic= la ]nf=\i[are cu odette, dar cu un suflet diabolic. Pentru a-l salva pe prin\ de demonica odile, odette accept= s= se sacrifice, arunc`ndu-se ]n lac. Din fericire, dragostea ei adev=rat= [i devo-tamentul ar=tat fa\= de iubitul s=u ]i une[te ]n cele din urm= pe cei doi ]ndr=gosti\i.

Anume aceast= poveste st= la originea baletu-lui Lacul lebedelor compus de Piotr Ceaikovski ]n 1876, prezentat ]n premier= peste un an la Teatrul Mare din Moscova, [i p`n= azi este ]n repertoriul nenum=ratelor teatre de oper= [i balet din ]ntrea-ga lume. Legenda l-a inspirat mult pe marele com-pozitor, ][i d= cu p=rerea un talentat compozitor de la noi, dar Ceaikovski nu putea scrie o aseme-nea oper= m=rea\= f=r= a admira lebedele pe viu.

Valerie VOLONTIRN=padova, Flore[tiFotografii de autor

P. S. Lebedele au stat ]n gazd= la n=padoveni o lun= [i jum=tate, ca, la sf`r[itul lui februarie, ]n pragul prim=verii, stoluri a c`te 10-30 de ]nari-pate s= decoleze, pe r`nd, p=r=sind c=minul va-can\ei de iarn= pentru a cuib=ri ]n diferite lacuri [i b=l\i cu stuf=ri[.

V. V.

DECOLARE

32 noi, iulie 2017

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

MAREA CARTE A JOCURI-LOR DE INTELIGEN|+. Tra-ducere de R. Chiriacescu. Chi[in=u: ARC, 2016, 56 p.

Cartea con\ine 61 de jocuri – cuvinte ]ncruci[ate, labirinturi, sudoku, trucuri matematice, desene de completat [i de col-orat [i multe alte activit=\i dis-tractive pe placul vostru. Dac= ai fra\i sau surori mai mici, po\i s=-i aju\i s=-[i dezvolte g`ndirea logic=, test`ndu-le perspicacitatea [i ]mbun=t=\indu-le aten\ia [i memoria.

POE|I BASARABENI CONTEMPORANI (160 p.). ARS POETICA (144 p.). Chi[in=u: {tiin\a, 2016.

Colec\ia C`mpul de lec-tur= v= propune genera\ii [i paradigme ale poeziei contemporane din Basara-bia, antologia de fa\= cu-prinz`nd texte din crea\ia a 51 de poe\i, ordona\i cro-nologic, ]n func\ie de anul debutului editorial, ]n-cep`nd cu L. Deleanu (debut ]n 1927) [i ]ncheind cu A. Vakulovski (debut ]n 2002). Din considerente didactice, s-a \inut cont de recomand=rile din Cur-riculumul la limba [i literatura rom`n= pentru ]n-v=\=m`ntul gimnazial [i cel liceal.

Cel de-al doilea titlu v= ofer= defini\ii de dic\io-nar la sintagma arta poetic= [i impactul ei ]n limba rom`n=, select`nd texte ce se preteaz= acestei for-mule, dar [i scriitori c`t mai diferi\i sub aspect es-tetic, parcurg`nd toate epocile literare, curentele [i mi[c=rile literare studiate ]n [coal=.

H O R O D I { T E .

Proz= memorialist= (172 p.). {OAPTE DE NUC. Proz= scurt= (424 p.). Ion Dru\=. Chi[in=u: Cartier po-pular, 2016.

Crea\ia dru\ian=, de o ]nalt= \inut= ar-tistic=, patriotic= [i civic=, mesager spi-ritual al poporului nostru, st`rne[te interes prin tradi\iile populare, culturale [i istorice ale neamu-lui. numit omul cu cele mai multe doruri, ion Dru\= a optat ]n operele sale pentru debarasarea de primitivism, artificialitate [i de gazet=ria [ablonat= [i f=r= gust. „Meritul incontestabil al lui ion Dru\= este c= el a [tiut s= introduc= [i s= impun= lirismul ]ntr-o epoc= absolut antiliric=” (M. Dolgan).

punctul de pornire

{AH-MAT DE CAMPION

—M edalia de aur de la Campionatul Mondial de {ah pentru elevi te-a luat prin surprin-

dere? A fost o competi\ie grea?— Trebuie s= recunosc c= pentru mine a fost o

competi\ie de nivel mediu. Am reu[it un start bun: 5 puncte din 5 posibile, iar acest lucru mi-a permis s= m= relaxez un pic, pe final acumul`nd 8 puncte din 9 posibile (7 victorii [i 2 remize), dep=[ind cu 1,5 puncte locul ii, Farhan Kazimov din Turkmenis-tan. }n mod normal, la un campionat la care par-ticip= 576 de juc=tori din 41 de state ale lumii, am avut emo\ii, dar le-am st=p`nit bine.

— Cum ai ajuns s= joci [ah?— Joc [ah de la v`rsta de [apte ani sub ]ndru-

marea maestrului FiDE Vasile Greabca. Mai apoi, timp de trei ani m-am antrenat la maestrul interna- \ional Victor Panu[. De la 14 ani, antrenor mi-a de-venit multiplul campion al Republicii Moldova, maestrul interna\ional Serghei Vedmediuc. Frecven-tez [i antrenamentele marelui maestru Dmitri Sve-tu[chin ]n cadrul Centrului de Performan\= al Fede-ra\iei de {ah de la noi. {ahul a devenit o parte din via\a mea, iar pentru aceasta vreau s= le mul\u-mesc p=rin\ilor mei, care continu= s= cread= ]n mine.

— Ce educ= [ahul?— Sportul min\ii este benefic pentru copii, deoa-

rece educ= responsabilitatea, concentrarea [i dez-volt= logica, imagina\ia [i capacitatea de a g`ndi eficient, obi[nuindu-i s= ia decizii importante de sine st=t=tor.

— Ce calit=\i trebuie s=-l caracterizeze pe un viitor campion?

— Cei care tind s= urce pe prima treapt= a po-diumului de premiere trebuie s= fie ambi\io[i, s= ][i propun= scopuri m=re\e [i s= munceasc= mult pen-tru a le atinge, f=r= a fi sili\i de cineva.

— De ce este important pentru un [ahist s= practice [i alt sport?

— Practic fitnessul, ciclismul [i alergatul la nivel de amator. Sportul activ este foarte important pen-tru un [ahist, deoarece unele partide pot dura p`n= la 6-7 ore, iar f=r= o preg=tire fizic= necesar= nu ai cum rezista.

— Ce planuri ai?— }mi propun s= devin mare maestru interna\io-

nal la [ah [i s= sus\in bine examenele de bacalau-reat, pentru a aplica la o universitate prestigioas=.

Pentru NOI – Daniela CODREANU

Andrei MACOVEI (05.01.2000), cl. a XI-a, L. T. Ion Creang=, Chi-[in=u. Multiplu campion al Repu-blicii Moldova la [ah la juniori la categoria de v`rst= de 10, 14, 16, 18 ani. Are ]n palmares numeroa-se distinc\ii la diferite competi\ii interna\ionale: locul V-X la Olim-piada Mondial= de Juniori ]n cad-rul echipei Republicii Moldova (Gyor, Ungaria, 2014); locul VI la Campi-onatul European de Juniori la v`r-

sta de 16 ani (Praga, Cehia, 2016); locul IX la Olim-piada Mondial= de Juniori ]n cadrul echipei Republicii Moldova (Tatry, Slovacia, 2016). Maestru FIDE, membru al lotului na\ional olimpic, recent s-a cla-sat pe locul I la Campionatul Mondial de [ah pen-tru elevi la v`rsta de 17 ani (Ia[i, Rom`nia, 2017).

332017, iulie noi

fii s=n=tos!

FEBRA F~NULUI

poft= bun=!

M entolat=, r=coritoare, dulce sau acri[oar=, o consum=m pe parcursul ]ntregii zile f=r= s=

con[tientiz=m c= este unul dintre cele mai toxice alimente – guma de mestecat. nu cred c= exist= copil care s= nu fi fost tentat vreodat= s= ]ncerce aceast= inven\ie a omenirii, care a cuprins ]ntreaga lume. Prima experien\= la capitolul gum= de meste-cat am avut-o la [ase ani, c`nd m-am ales cu o intoxica\ie sever=. De atunci am avut restric\ii la gum= [i am ]n\eles c`t de nociv= este.

Te-ai ]ntrebat vreodat= din ce este f=cut= guma de mestecat? Consider c= mai ciudat= compozi\ie nu exist=. Guma de mestecat este un aliment arti-ficial, lipsit de vitamine, minerale [i alte elemente esen\iale. Din simpl= curiozitate, am cercetat am-balajul unei gume de mestecat. o list= de ingredi-ente necunoscute [i dubioase, despre care am ]n-cercat s= aflu mai multe. Guma de mestecat este ob\inut= din cauciuc, r=[in=, uleiuri hidrogenate, agen\i de ]ngro[are, arome [i coloran\i, ]n mare parte cancerigeni. Chiar dac= guma de mestecat are unele avantaje, cum ar fi men\inerea capacit=\ii de concentrare, ]ndep=rtarea stresului, atunci c`nd se folose[te regulat, nu mai vorbim de beneficii. Re-clamele, mai pu\in medicii-stomatologi, recoman-d= guma de mestecat pentru igiena oral= dup= fiecare mas=. Totu[i, atunci c`nd mesteci o gum= de mai multe ori pe zi, nu doar se tocesc din\ii, dar se deregleaz= secre\ia salivar=, ceea ce ac\ionea-z= negativ asupra smal\ului dentar. Mastica\ia f=-r= m`ncare poate fi contraproductiv=. }n procesul de mestecat sunt im-plica\i opt mu[chi faciali. Mesteca-tul continuu ]ncor-deaz= mu[chii fe- \ei, ]n special pe cei doi din zona t`m-plelor, cauz`nd du-reri de cap. Toto-dat=, ]n timpul mestecatului inutil, mai mult de 15 minute, are loc ingestia unei cantit=\i mari de aer [i se elibereaz= mult= saliv=, din care motiv apare senza\ia de foame permanent=. Drept urmare, pot ap=rea tulbur=ri digestive, cum ar fi gastrita sau ulcerul gastric.

Majoritatea gumelor de mestecat sunt ]ndulcite cu aspartam, un ]nlocuitor artificial al zah=rului obi[nuit. Aspartamul, care se mai ]nt`lne[te [i ]n alte produse dulci, cum ar fi b=uturile carbogazoa-se, duce la sl=birea sistemului imunitar, la tulbur=ri ale sistemului nervos, la dezvoltarea diabetului za-harat [i chiar a cancerului. {i aromele de c=p[un=, mango, indicate pe ambalaj, le credeai sut= la sut= naturale? P`n= a ajunge ]n varianta final=, substan\ele extrase din fructe sunt procesate, ast-fel c= doar o mic= parte din arome r=m`n ]n starea lor natural=. Acela[i lucru se ]nt`mp= [i ]n cazul coloran\ilor.

Recomandarea medicilor este ca atunci c`nd sim\im nevoia s= mestec=m ceva, s= opt=m pentru un m=r. Acesta este nu doar plin de vitamine, dar [i excelent pentru dantur= [i ]ntregul organism.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

} mi sunt dragi verile calde, verzi [i pline de flori. Totu[i, uneori, tabloul verii nu este a[a cum mi

l-a[ fi dorit eu, av`nd ]n vedere alergiile chinuitoare care se \in de mine p`n= la ultima floare. Este vor-ba de reac\ia alergic= la particulele str=ine din aer, cum ar fi polenul, eliberat de plantele cu flori [i mucegai. Aceasta este rinita alergic= sau, cum i se mai spune, febra f`nului.

Febra f`nului debuteaz=, de obicei, ]n copil=rie sau adolescen\=, manifest`ndu-se prin simptome asem=n=toare unei banale r=celi – atacuri de str=-nut [i tuse, ]nro[irea, m`nc=rimea [i l=crimarea ochi-lor, nas [i urechi ]nfundate, secre\ii nazale abun-dente, somn agitat. }ntre timp, mai poate fi sim\it= [i o senza\ie de m`nc=rime la nivelul g`tului. Atunci c`nd simptomele devin din ce ]n ce mai sup=-r=toare [i se instaleaz= pe perioade lungi, trebuie s= mergem neap=rat la un medic-alergolog, pentru a confirma diagnosticul. Testarea pielii este cea

mai sigur= metod= de depistare a aler-genilor la care sun-tem sensibili. Testul const= ]n folosirea di-verselor categorii de polen, aplicate pe piele.

Cu toate c= febra f`nului nu se vinde-

c= ]n totalitate, aceasta trebuie \inut= ]ntotdeauna sub control. }n timp, ea poate deveni cronic= [i atunci apare oboseala [i iritabilitatea, care afec-teaz= randamentul la [coal=, dispozi\ia [i intere-sele. Mai grav, aceast= afec\iune poate declan[a astm bron[ic, polipi nazali, conjunctivit= [i infec\ii ale urechii. Pe l`ng= medica\ia corespunz=toare, indicat= de c=tre medicul-alergolog, natura ne vi-ne [i ea ]n ajutor, oferindu-ne remediile ei pentru a diminua disconfortul creat de alergie. Este vorba de mu[e\el (administrat sub form= de ceai), miere [i vitamina C, prezent= ]ndeosebi ]n fructele citrice.

Este mai u[or s= previi o criz= de rinit= alergic= dec`t s= o tratezi. }n multe cazuri febra f`nului se mo[tene[te de la cineva din familie. Alteori, aceas-ta atac= oranismele vulnerabile, cu un sistem de ap=rare precar. iat= de ce pentru a reduce riscul de ]mboln=vire, este esen\ial s= avem un sistem imunitar puternic [i ]n acela[i timp s= evit=m pe c`t posibil sursele de alergeni, cum ar fi zonele cu o vegeta\ie bogat= – c`mpurile sau serele cu flori, parcurile cu copaci ]nflori\i. Este foarte dificil s= se evite boabele de polen, deoarece acestea sunt prezente aproape peste tot. Tot ce putem face este s= am`n=m plimb=rile de la pr`nz, ]n special ]n zile cu v`nt puternic, c`nd cantitatea de polen di-fuzat= pe calea aerului este destul de crescut=.

nu ]n ultimul r`nd, trebuie s= \inem cont c= emo- \iile [i stresul pot agrava [i ele simptomele de rinit= alergic=.

GUMA DE MESTECAT

34 noi, iulie 2017

cioburisimbolistica gesturilor

AI NO{TRI O nou= premier= marca UTM

revolu\ioneaz= sectorul nano ]n ingineria biomedical=, c`[ti-g`nd recunoa[tere interna\iona-l=. Trei tineri din Republica Mol-dova au descoperit o metod= inedit= ce permite recoltarea ana-lizelor de s`nge prin respira\ie. Rezultatele acestei lucr=ri [tiin- \ifice au fost selectate pentru co-perta frontal= a prestigioasei re-viste germane de specialitate – SMALL nano-Micro.

Este vorba de doctoranzii Eu-geniu Laz=ri, Vasile Postica [i nicolae Ababii.

noua tehnologie permite de a cre[te localizat re\ele de nanofi-re de Fe2o3 – un material avan-sat ]n micro- sau nanosenzori cu o repetabilitate ridicat= [i recu-perare complet=, dar [i de inte-grare a unui singur nanofir de Fe2o3 (de doar 20 nm ]n diame-tru!) ]n nanosenzori func\ionali. De exemplu, recoltarea probelor de s`nge se realizeaz= prin ]n\e-parea degetului pacientului. }n monitorizarea diabetului aceste probe sunt destul de frecvente. }ns= dup= o serie de ]n\ep=turi, pe l`ng= faptul c= pacientul se alege cu o traum= psihologic=, cre`ndu-[i o fobie fa\= de ace [i seringi. Pe c`nd noua metod= propus= este absolut noninvazi-v=, oferind posibilitatea de a re-colta probele prin expirarea de c=tre pacient a aerului inspirat, ]n urma c=reia se stabile[te ni-velul concentra\iei de aceton= – la pacien\ii diabetici acetona se elimin= prin respira\ie, iar cu ajutorul nanosenzorilor elabora\i ar putea fi detectat= ]n concen-tra\ii foarte mici. nanomaterialul respectiv poate servi ca materie prim= sau nanoblocuri construc-tive pentru fabricarea senzorului eficient de depistare a acetonei pentru aplica\ii biomedicale ]n monitorizarea diabetului.

Revista SMALL se pozi\io-neaz= printre revistele multidis-ciplinare de v`rf, care acoper= un spectru larg de subiecte la scar= nano- [i micro-, afl`ndu-se la jonc\iunea dintre [tiin\a materia-lelor, chimie, fizic=, inginerie, me-dicin= [i biologie.

unimedia.info

DIFICIL (CARACTER)

DISPERARE

DINAMISM

U n om ]n permanen\= agitat are un temperament agre-

siv. Agita\ia se remarc= adesea la nivelul picioarelor care parc= nu se pot opri din mi[care, nici c`nd subiectul st= jos. Mi[carea aceasta permanent= indic= un individ inadaptat social, deoa-rece picioarele reprezint= centrul simbolic al st=p`nirii de sine, iar cea mai mare problem= a per-

soanelor cu un caracter difi-cil este toc-mai neputin-\a de a se st=p`ni. ori-ce gest are o e x p l i c a \ i e . Adesea pu-tem observa

aceast= mi[care necontrolat= a picioarelor la adolescen\ii afla\i ]n v`rsta ingrat= [i la indivizii stresa\i sau surmena\i.

Cel care ]ndreapt= spre inter-locutor unul dintre ar=t=toare sau pe ambele, \in`nd degetele mari ]n pozi\ia coco[ul de la pis-tol, este un fel de cow-boy gestu-

A spera este o energie esen- \ial=. nu e necesar s= m=-

sura\i aceast= energie aparte, ]n m=sura ]n care resim\i\i perfect tipul de sentiment care v= co-ple[e[te: speran\= sau dispera-re, ]n func\ie de perioada vie\ii. nu exist= disperare total=, nici speran\= 100%, ci doar umorul care doar mai atenueaz= starea de dezn=dejde.

interlocutorul, sprijinit pe coa-te, ][i lipe[te m`inile deasupra frun\ii (sau pumnii pe urechi), cu privirile ]ndreptate spre p=m`nt sau pe mas=.

Atitudine ce marcheaz= o for-m= de disperare sau de blazare.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera

S imbolul for\ei fizice a omu-lui, bicepsul bra\ului motor

este [i sediul logic al dinamismu-lui. Dup= cum s-a observat, dina-

mismul este o calitate cerut= cvasiinevita-bil ]n toate anun\urile de recrutare a per-sonalului.

interlocuto-rul ][i \ine b=r-bia pe ambii pumni, spriji-nit pe coate.

Secven\= gestual= ce traduce dinamismul, dar, oare, capacita-tea de implicare afectiv= a su-biectului este gata s= intre ]n ac- \iune? R=m`ne de v=zut...

al, care ]ncearc= astfel s= confe-re greutate spuselor sale.

A-\i folosi degetele ca pe o ar-m= de foc ]ndreptat= spre inter-locutor confirm= o nepotrivire de caracter ce anuleaz= de la ]nce-put orice posibilitate de comuni-care.

o persoan= dificil= ][i va ]n-drepta ambele ar=t=toare odat= c=tre interlocutor, deoarece acest gen de individ devine agresiv ime-diat cum este contrazis. De ase-menea, va fi ]ntotdeauna dispre- \uitor fa\= de subalternii s=i [i extrem de lingu[itor cu superiorii.

352017, iulie noi

ALPINE. RENAULT ALPINE

ieri [i azi

AUGUSTDup= un [ir de succese ]n cur-

sele auto cu modele Renault, ajustate pentru competi\ii, Jean Rédélé a fondat, ]n 1954, la Diep-pe (Fran\a) firma Societe Anony-

me des Au-tomobi les Alpine pen-tru a satis-face solici-t=rile unor clien\i de automobile per fec \ io -nate pentru

sport. Cuno[tea ce cuno[tea Jean despre motoare [i suspensii nu din auzite – tat=l s=u de\inea un magazin auto [i era distribuitor al produc=torului Renault. }n 1956 prezint= modelul Alpine A106, dotat cu motoare de la Renault, dar cu o caroserie original=, din fibre de sticl=, proiectat= de de-

signerul Giovanni Michelotti. Mo-toarele cu 4 cilindri, de doar 0,75 l, puteau avea de la 21 la 43 c.p., cel mai potent accele-r`nd automobilul p`n= la 150 km/or=. Succe-sul primului automo-bil a fost multimplicat [i ]n modelul Alpine A108, care a atras a-ten\ia publicului [i asu-pra noului brand Alpine.

Spre finele anilor ’50, firma nu mai este una de artizanat – dispune deja de 2 diviziuni – una pentru produc\ia de serie [i alta pentru automobile de curse. Un adev=rat succes r=sun=tor companiei i l-a adus modelul A110, care, ]n diverse modifica- \ii, a fost produs ]n anii 1962-1977 ]n peste opt mii de exemplare. Cu mai multe motoriz=ri de la

Renault, de la 50 la 148 c.p., A110 a ]nvins ]n numeroase competi\ii, ating`nd viteze maxime de 215 km/or=. U[oare, de la 600 la 700 kg, rapide, cu dou= locuri, aces-te automobile erau perfecte pen-tru c=l=torii active. nu ]n zadar au fost produse dup= licen\= ]n mai multe \=ri. Au urmat alte mo-dele, care au f=cut istorie – A310, GTA, A610 [.a., dar criza petrolu-lui din anii ’70 a provocat proble-me tot mai mari companiei Alpine.

Anul 1973 a fost cel mai im-presionant ]n istoria firmei, pilo- \ii s=i monopoliz`nd tot podiu-mul la raliul mondial [i dep=[ind astfel de nume grele ]n lumea automobilelor sportive ca Porshe, Lancia, Ford. Dar tot el a dat startul unei perioade de declin global pe pia\a auto, ce s-a sol-dat pentru Alpine cu ]ncheierea activit=\ii sale [i transformarea

ei, ]n 1978, ]ntr-o diviziune a ma[inilor sportive ale Renault. }n 2012 aceasta din urm= decide s= re]n-vie marca legendar= [i propune publicului un concept spectaculos – Al-pine Celebration. }n 2017 este prezentat modelul de serie – Alpine A110, care promite s= fie unul de succes. Cu motor de

1,8 l [i 252 c.p., coupe-ul cu dou= locuri Alpine A110, marca 2017, accelereaz= 0-100 km/or= ]n

doar 4,5 secunde. iar exteriorul armonios [i elegant, precum [i interiorul luxos, cu siguran\=, ar readuce succesul de alt=dat=, inclusiv cel comercial.

Iurie SCUTARU

90 de ani de la na[terea lui nicolae TESTEMi|EAnU, medic chirurg, savant, profesor univer-sitar [i organizator al ocrotirii s=n=t=\ii ]n Republica Moldova (1 aug. 1927 – 20 sept. 1986).

100 de ani de la B=t=lia de la M=r=[e[ti, cea mai important= opera\iune militar= desf=[urat= de Armata Rom`n= ]n Primul R=zboi Mondial (6/16 aug. 1917).

70 de ani de la na[terea c`n-t=re\ei de muzic= u[oar= Sofia RoTARU (9 aug. 1947).

130 de ani de la na[terea lui Erwin SCHRoDinGER, fizician, profesor universitar austriac, lau-reat al Premiului nobel pentru fizic=, unul dintre p=rin\ii fizicii cu-antice (12 aug. 1887 – 4 ian. 1961).

100 ani de la stingerea din via\= a lui Alexei MATEEViCi, poet, publicist, preot, etnograf cu preocup=ri de istorie a filoso-fiei, filosofia religiei [i a culturii (16 mart. 1888 – 13 aug. 1917).

125 de ani de la na[terea lui Louis de BRoGLiE, fizician fran-cez, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (15 aug. 1892 – 19 mart. 1987).

360 de ani de la stingerea din via\= a ierarhului VARLAAM, Mi-tropolit al Moldovei, literat, c=rtu-rar, diplomat, ctitor de a[ez=-minte religioase (cca 1580/1590 – 20 aug. 1657).

70 de ani de la na[terea lui Roland ViERU, artist plastic, mo-numentalist [i regizor de film (10 aug. 1947).

75 de ani de la na[terea lui Constantin B+niC+, matemati-cian, membru corespondent al Academiei Rom`ne, originar din Chi[in=u (24 aug. 1942 – 25 dec. 1991).

100 ani de la na[terea lui Horia LoVinESCU, scriitor, dramaturg, scenarist rom`n contemporan (28 aug. 1917 – 17 sept. 1983).

calendar

noi, iulie 201736

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Concep\ie care consider= omul opus naturii. 2. A am=gi ]n fotbal – Stup f=r=... intrare! 3. Piuie – Gr=mad= de paie. 4. Cap=tul sorocului! – Zv`cnirea de la ]nceput! 5. Dou= treimi din cub! – Plicticoas=. 6. Sprijin= via – Carte ritual= cu c`nt=ri dinainte de Pa[ti. 7. P=tur= sub [a – Acua! 8. Fir – Laptele-cucului. 9. }nm`nat – V=zduh. 10. Anex= la motociclet=.

VERTICAL: 1. R=mas bun – Zg`rci\i. 2. nae Rusu – Pure. 3. ins – {arnier=. 4. A zubri de la sf`r[it! – Cete! – Subit! 5. M=slin= – o poart= preo\ii. 6. Pai! – Butoi mare. 7. Monstru feminin. 8. nu mai ard – Ho\i f=r= cap! 9. Pieritoare. 10. Defilare – A doua pe scara muzical=.

Cuv`ntul ocni\= ]nseamn=:

1. ni[=; 2. Hrub=; 3. Fereastr=.

R=spunsurile corecte – nr. 5, 2017

ORIZONTAL:1. nem=surate. 2. Aligatori. 3. M=ri. Atare. 4. ini\=. ilar. 5. Li. Avut. na. 6. Ata-mani. 7. E. B. Ra. 8. Glob. novac. 9. nelimitate. 10. Evita. il=u.

VERTICAL: 1. namil=. Gne. 2. Elani. Elev. 3. Miri. Aboli. 4. Agi-tat. Bit. 5. Sa. Avar. M.A. 6. U.T.A.

Cuv`ntul fe[telit ]nseamn= ]ncurcat; murd=rit.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

Galben + Albastru = ?

Lemne.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

} n vremurile de ]nceput, [ahul se juca cu zaruri. Dar ]n Evul Mediu, Biserica Catolic= a declarat [ahul drept joc de noroc [i ]n anul 1062 d. Hr. a fost interzis c=lug=rilor [i preo\ilor de c=tre Papa Alexandru

al II-lea.

Caissa

1.h8D Txa8. 2. Dxa8X, sau 1. h8D nxh8. 2. Dh8X.

Umani. 7. Rotit=. o\i. 8. Aral. na-val. 9. Tirani. A\=. 10. Er=. Aceu.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Charles Burton BARBER (1845-1894): }NTRERUPERE

Pictor englez. Spre deosebire de colegii s=i pictori din acea perioa-d=, Burton a ales animalele [i copiii. Datorit= acestui aspect, a fost considerat unul dintre cei mai buni pictori britanici. ini\ial pune pe p`nz= doar fauna s=lbatic=, mai apoi ]ns= ]ncepe s= picteze [i c`ini, dar nu simplu, ci ]ntr-o manier= aproape fotografic=. Astfel, devine tot mai cunoscut, mai ales dup= colaborarea cu regina Victoria, care i-a cerut s=-i deseneze nepo\ii, pentru eviden\ierea rela\iilor dintre animale [i copii. }n lucr=rile sale vom observa lini[tea, inocen\a, intimitatea copil=riei, dar [i fidelitatea animalelor fa\= de fiin\ele umane.

Lucr=ri: LA {CoAL+, }n DiZGRA|iE, Un SUS|in+ToR SPECiAL, E TiMPUL S+ TE TREZE{Ti, niCi o PLiMBARE etc.

Versuri de nicolae DABiJA.De vorb= cu Andrei SCLiFoS, pictor-ceramist, me[ter popular.pagina muzelor: Brendan FRASER.time-out: Victor CioBAnU.poft= bun=!: BoABE DE AUR.dincolo de aparen\e: EXoPLAnETELE – FoCARE PoTEn|iALE DE ViA|+ EXTRATERESTR+.pagina celei mai triste scrisori: DUREREA nU MoARE oDAT+ CU oMUL.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

Valeria PRoDAnsecretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 2734For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Pre\ul 15 lei

LUNTREAnatol POIAT+