ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/1, mic_0.pdf · antologie Noi EU Eu...

$: ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/1, mic_0.pdf · antologie Noi EU Eu s]nt ni[te pa[i amor\i\i de ploaie, Ni[te urme palide Ce pot vedea vise monocolore$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

ianuarie

1, 2 013TRIOIulita POPOVICI, cl. a IX-aLiceul I. Creang=, Soroca

}ncerc s= r=m]n fidel=timpului, ce m= ]n[al= zilniccu orice copil= din strad=.

pag. 1-5

C]nd m-am dus ]n clasa ]nt]i, mama nu a avut 20 de copeici, ca s= merg la frizerie. M-a tuns ea cu foarfecele, dar a f=cut-o st]ngaci, c=ci r=m=seser= r]nduri pe capul meu.

pag. 14-15

“Nu te limita ]n nici o privin\=, cu c]t visezi mai mult, cu at]t ajungi mai departe” – este ]n\eleptul sfat de care marele sportiv nu uit= niciodat=.

pag. 27

...era c]ntecul preferat, f=r= de care eu nu m= culcam [i nu adormeam dac= tat=l meu nu-l c]nta seara. Fiindc= sania ceea cu zurg=l=i, caii ceia foco[i, nemaipomeni\i, care m]ncau mei, erau vii ]n imagina\ia mea.

pag. 30-31

NOI

antologie Noi

EUEu s]nt ni[te pa[i amor\i\i de ploaie,Ni[te urme palideCe pot vedea vise monocolorePe un cer griDin Chi[in=u,Pe o strad= cu cl=diri vechiRuinate de viermi [i de oameni.S]nt doi pa[iSau poate zeceCe doresc autocunoa[tere

{i luna de pe cer.S]nt o pereche de pa[iSinguri, t=cu\i,Uneori nervo[i [i r=iCe-[i caut= calea,Existen\a}n zborul spre cer.

Maria GU|U, cl. a XI-aGlodeni

}NT}RZIA|II

Fotografie: Valerie TUDOR

2013, ianuarie Noi

NERVI DE IARN+

capriciile muzei

D oina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). impre-sioneaz= p=strarea cugetului treaz [i a gustului

pentru cuv]ntul r=spicat [i plin de sensuri chiar [i ]n dezbaterea unor colizii sentimentale dureroase.

Alisa VERDE (Glodeni). oarecum explicit, dar [i str=lucit discursul poetic cucere[te prin dezinvoltura, sinceritatea [i farmecul s=u. Felicit=ri!

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Bunica este o mostr= clasic= de hemografie (”scriere cu tine ]nsu\i”, dup= N. St=nescu). Eseurile, pline de nelini[te [i taton=ri ]n punctele nevralgice ale exis-ten\ei, se pare c= anun\= disponibilit=\i de plonjare ]n straturi noi de profunzime.

Cristina |ARAN, Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a (Ign=\ei, Rezina), Cristina CLIMA, 17 ani (Vadul-Ra[cov, {ol-d=ne[ti). Poezii cursive, nelipsite de g=selni\e poeti-ce, de turnuri dramatice [i de finaluri surprinz=toare. Succes!

Cristina VREME{ (Lozova, Str=[eni). E original= viziunea realist= asupra crea\iei [i existen\ei. Totu[i, credem c= ar fi binevenit= o accep\ie mai larg= asu-

pra miracolului vie\ii. or, via\a, vorba anticilor, e a[a cum o vedem noi.

Elena LUP{A (Dub=sari). Un ]nceput bun.Elena VITION (Chi[in=u). Rezist= doar eseul. Nu

ezita s= tai faldurile verbale, care din ornament se prefac ]n balast inutil.

Anastasia GRIBINIUC, cl. a X-a (Tighina). Z=p=cit= [i fragil= te duce cu g]ndul la frunza lui Emil G]rleanu. Dar ]\i apar\ine. }ncearc= s= abordezi [i alte subiecte.

Lucr=ri interesante ne-au mai trimis Petru NE-GRU|+, Cristina SÎRBU, 11 ani (Zorile, Orhei), M=-d=lina BURLAC, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni), Doina VACULENCO, cl. a XII-a, Irina AMBROCI, cl. a V-a (Dub=sari), Viorica MU{ATOV (Coliba[i, Cahul), Aurelia OBREJA, cl. a VII-a (Ci[mea, Orhei) [i Zina IONICHI, cl. a IX-a (Gordine[ti, Rezina).

Nu public=m numele autorilor cu lucr=ri ocazio-nale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= revin=.

V= dore[te succes [i inspira\ie

Leo BORDEIANU

PARADOXAL}ncerc s= r=m]n fidel=timpului, ce m= ]n[al= zilniccu orice copil= din strad=.}ncerc s= r=m]n fidel=v]ntului, ce m]ng]ie zilnic pe alta.}ncerc s= r=m]n fidel=visului, ce m= p=r=se[te zilnic[i nu mai revine.E paradoxal.Totul ]n[al=, totul se schimb=.

Cu murmur rece de izvorPresoar= ghiocei pl=p]nziSub umbra codrilor ad]nci,Prive[te, mam=,Z]mbe[te prim=vara!

Cu verdele-n p=r m=t=sos,Cu vi[ini la ureche,Cu [oapte bl]nde, chip duios,Prive[te, mam=,Te-mbat= vara cu miresme!

Povara frunzelor uscate,Cu ploaie rece, stropi gr=bi\i,Sub g]nduri albe, r=sfirate,Ascult=, mam=,C]ntecul frunzelor ]n toamn=!

Ninsoare rece [i str=in=!Dumnezeiasc=, tu, ninsoare,Acoperi chip de maic= sf]nt=,Prive[te, mam=,Te s=rut= iarna-n cre[tet.

Cristina CLIMA, 17 aniVadul-Ra[cov, {old=ne[ti

ANOTIMPURI

1

UN VISM= plimb cu un ]nger de cea\=Pe malul speran\elor mele.iar salcia viselor goaleSe spal= ]n apele lor.

{i ]ngerul m= \ine de m]n=Cu o arip= ]mi [terge obrazulCurg lacrimi de ghea\=, lacrimi de focCe sap=-n inima lui.

{i calc pe idei cu picioarele goaleR=m]n urme ]n neant, f=r= g]ndSe nasc p=reri din fo[netul rochieiCe zboar=; se duc din vis.

Cristina VREME{, cl. a XII-aLozova, Str=[eni

Noi, ianuarie 20132

cap ri ci ile mu zei

M+ CHEAM+ MAREA SAU TU?

NOAPTE ALB+Elena VITION, cl. a XI-a

Liceul M. de Cervantes, Chi[in=u

Nu m= striga\i,Dar nu m= uita\i.Nu m= atinge\i,A[ putea s= cad.Zbor ]n puful unui nor,Uimitor!V=d lan\uri muntoaseCu piscuri geroase.V=d m=ri ]ntinse,Ca ni[te lacrimi prelinse,Pe obrazul imens al P=m]ntului.Pl]nge P=m]ntul, pl]nge [i cerul…V=d o sc]nteie,N-o stinge\i, s]nt eu.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-aPruteni, F=le[ti

DAC+ AR FI POSIBILTe-a[ arunca din inim=,Te-a[ strivi cu ur=,|i-a[ crea o durere infernal=Ca s= nu te mai ]ntorci,Te-a[ face s= m= ur=[ti,S=-mi ur=[ti prezen\a,A[ deveni o migren= Sau o insuficien\= renal=.


S}NT CONTRA

{i parc= nu erade-ajuns s= cad= cerul...

Ai preferat s= taci,S= pleci,S= la[i,S= ui\i,S= cazi,S= mori...

|i-am dat cenu[a m=riicum visasei;{i am atins nisipulcu pas gr=bit {i-am mers ]n larg ca s= te cauts=-\i spun c= te-am iubit...

ULTIMA ZI DE VACAN|+Gabriela TCACI, 14 ani

{coala de Arte Plastice, Rezina

Nu caut onoruri,nu vreau laude,nici lauri pe cap nu cer[esc.

Nu caut citate,nu-mi impun p=reri,nici c]ntece nu mai ascult.

Nu tac, am multe a v= spune[i doar atunci c]nd uit,prefer s= tac.

Dar g]ndul nu-mi apune.

Prefer s= critic,Maiorescu s-a gr=bit,zic]nd c= locul femeii e la marginea societ=\ii, fiindc= are creierul mic.

Nu cred. S]nt contra[i am s= demonstrez.

Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia

IUBESC}mi place s= citesc poezii,Un farmec sacru m= cuprindeAtunci c]nd versul ce-l citescG]ndul departe mi-l av]nt=.

iubesc multe [i de toateSau poate doar cred c= iubescCu team=, f=r= speran\=, ]n [oapt=Eu ]\i spun: te iubesc.

ZBOR

2013, ianuarie Noi 3

AI FOST AL MEU

}n largul dep=rtat al m=rii,Valurile bat furioase...Din cauza furtunii.}n mijlocul de[ertului Sahara,Nisipul fuge speriat...Din calea furtunii.La o margine de lumePrintre necunoscu\i,inimile noastre s]nger]ndeSe mai zbat...}n mijlocul furtunii.

Ai fost al meuTu, ani [i ani de-a r]ndulUn tot ]ntreg}n vis necontenit,Ca doi [trengariFost-am pe str=zile pustiiNu prea cumin\i,...A[a ca ni[te copii.Dar timpul a trecut{i nu mai s]ntem aceia[i.Eu am crescut{i parc= te-am uitat.Poate \i-i dor [i \ie de noi doi,Dar nu mai po\i da timpul ]napoi.Acum ]mi v=d de calea mea,S]nt ceea ce s]nt,{i nu pretind la ceva mai mult....Doar tu-ai r=mas la fel,Neschimbat [i uitat,}ntr-un col\ de camer= pustie.Tu, scumpul meu... ursule\ de plu[,Prieten devotat din copil=rie.

Cristina |ARAN, cl a XII-aIgn=\ei, Rezina

LA R

+S

CR

UC

EV

eron

ica

PO

PES

CU

, cl.

a X

-aLi

ceul

B. C

aza

cu, N

isp

oren

i

M+ REG+SESC TOAMNA DIN SUFLETM= reg=sesc ]n c]ntece [i-n versuri,Demult apuse pentru to\i.M-a[ reg=si ]n lini[te [i paceDar s]nt hulite [i pr=date de ho\i!

M= reg=sesc ]n melodia drag=,Ce tu mi-ai n=scocit-o.M= reg=sesc ]n lacrima curat=,Ce curge pe obraz ]n noaptea ]nstelat=.

Mi-ar pl=cea s= m= reg=sesc ]n tine,Dar tu demult te-ai dus,{i la r]ndu-mi am g=sit reg=sire...M-am reg=sit ]ntr-un apus!

Plou=... plou= cu stropi mari de indiferen\=peste ]ntinsele c]mpii –ale singur=t=\ii mele.Adun frunzele ruginite ale doruluide pe covorul auriul al amintirilor,le pun cu grij= ]n cartea vie\ii,iar buchetele de sentimenteadunate din gr=dina sufletuluile voi folosi ]ntr-un scop nobil,vreau s= dezmor\esc cu ele dragostea,poate a[a voi reveni la realitate.

BUNICA SF}R{IT

Nu te sim\i bine [i ochii l=crimeaz= obosi\i

de dureri cumplite ]\i frigi fiin\a,de foc vrei s=-\i alungi dorul...te \in minte, de c]nd eram eu mic=c]nd alergam cu p=p=dii ]n p=r[i te strigam:− Bunic=, bunic=! De ce nu zbor [i eu ca pas=rea spre cer?}\i aminte[ti?a fost, nu ieri, a fost c]ndvaacum te stingi u[orca un fulg ]n palma mea.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-a Cobani, Glodeni

A trecut,a trecut ca o clip=,ca un vis,s-a stins at]t de repede,ca un foc ]n timpul ploii.Au fost zile ]n care p=stram distan\a,dar nu au fost clipef=r= s= m= g]ndesc la tine.Ai fost o muz= pentru mine,ai fost dragostea perfect=,dar nu ai putut lupta cu timpul[i ai ajuns de unde ai pornit,ai r=mas o simpl= iluzie,o dorin\= ne]mplinit=.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-aIgn=\ei, Rezina

* * *Stau cu cartea la fereastr=,Lumea crede c= citesc,Eu o \in numai de form={i la tine m= g]ndesc.

Unde e[ti [i ce mai faci,Poate pl]ngi sau poate taci,Poate suferi [i suspiniori cu dorul te ]ng]ni.

Seara st]nd pe mal de lacEu cu g]ndul m= ]mpac,Tot la tine m= g]ndescCum s=-\i spun c= te iubesc?

Elena LUP{ALiceul M. Eminescu, Dub=sari

FURTUN+

4 Noi, ianuarie 2013

cap ri cii le mu zei

IMENSITATE ALB+

I arna! Frumoas=, enigmatic= [i geroas=. E rece [i sever=, cu rochia lung= p]n=-n p=m]nt, ]ns=

are o frumuse\e stranie, blond= cu ochii mari, a c=-ror privire te cutremur=. ie[ind la plimbare, iarna atinge cu degetele fermecate copacii, norii care se iau la ]ntrecere [i arunc= cu z=pad= unii ]n al\ii, iar frigul str]nge ]n bra\e toat= lumea. Copacii cu trunchiurile lor scheletice [i ve[mintele acoperite de sclipiri ciudate de nea se prefac ]n spectre ce cutreier= locurile. La fiecare pas se-nt]lnesc jocuri de lumini, c]nd ghea\a ]ncepe a se topi, c=ci razele r=s=ritului au ]nceput s= danseze ]n pas de vals ]m-br=\i[]nd natura.

iarna ]n imensitatea alb= ]nfrigurat= devine un basm, c]nd copiii ascult= pove[ti de via\= ]n noap-tea luminat= de mii de licurici. At]t de des m= bucur de magia iernii, dar de fiecare dat= la prima ninsoare, pri-mul pas m= opresc! Nu pot s= p=[esc pe prima z=pad=. iau fulgii ]n m]n=, ]i m]ng]i, nu vreau s=-i calc, fiindc= ]i doare. At]ta purita-te ]n ei, o c=ldur= rece divin=!

De[i fulgii au via\= scurt=, ei se bucur=, sufer= [i se odihnesc un pic pe crengile copa-cilor, transform]ndu-se ]n sev= pentru rodul lor. Copacii a-coperi\i cu nea, mai t]rziu, devin albi, nin[i de flori! Delicate, cu petale sidefii florile inund= ramurile pomilor, rod al suferin\ei [i predestin=rii fulgilor. Fulgii de[i [i mari, ca florile de iasomie, cu ale lor haine argintii, se leag=n= u[or ]n hamacul zv=-p=iatului v]nt [i ]mpr=[tie clinchetul zurg=l=ilor ve-ni\i s= ne apropie de supremul sentiment al s=rb=-torii na[terii lui iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Un fulg de nea ne ]nva\= a iubi [i singur=tatea, c=ci ]n esen\= ce s]ntem noi, oamenii? S]ntem doar ni[te fulgi de nea, ce stau s= se topeasc= ]n palma Bunului Dumnezeu. S]ntem fire de aur, din imensi-tatea alb= [i sem=n=m raze de lumin= [i c=ldur=, ]nfrumuse\=m via\a pe acest p=m]nt. Sorbind u[or lacrimi din soare, a[ vrea s= m= prind ]n joc cu iarna.

Elena VITION, cl. a XI-a Liceul M. de Cervantes, Chi[in=u

O frunz=... doar o frunz=... Z=p=cit= [i at]t de fra-gil=, nu-[i [tie calea [i nici destinul, ]i pare c= o

sufoc= ar[i\a trecutului, ]ns= ]n aceea[i clip=, pro-fund emo\ionat=, simte roua cristalin= a unui viitor al ei, doar al ei!

Toamna, ve[nicul ei du[man, ]i declar= r=zboi, insist]nd s-o ]nfr]ng=, s-o fac= s= nu mai respire, s= dispar=. Toate au s= moar=, toate frunzele, ce au fost c]ndva hrana unor romantici – deja r=t=ci\i, deja pierdu\i [i ]nvin[i, toate au s= moar=.

Se las= o cea\= de plumb peste ora[ul unei frunze. Da, da... aceea[i frunz=! Ea nu are arme, ea are doar doi acizi spirituali, compus= din c]teva culori, drept rezerv= pentru fiecare lupt=. Posibil a[a a fost s= fie, dintre toate secolele [i mileniile,

una a fost s= fie a[a. S= fie o frunz= magic=?! o stea c=zut= din univers, devenit= frunz=?! Un miracol?! Ce s= fie?!

De aici, existen\a ei ][i ma-nifest= ]nceputul, tot de la toamn=, tot de la sublim. C]t= ambi\ie [i putere; toate au c=-zut, ea ]ns= nu se desprinde [i nici chiar cel mai puternic v]nt, nici cea mai stra[nic= furtun= nu o sl=be[te. Ce culori s-or fi ascuns dup= masca ei?!

Tragedie, toate au c=zut, iar ea, de undeva de sus, fre-doneaz= cea mai jalnic= doi-n=. {i iat=, moment culminant, vine iarna, iar ea a r=mas tot acolo, pe palmele aceluia[i ram. Puternic=, porne[te iar la lupt=, purt]nd pe piept meda-lia victoriei de ast=-toamn=. At]t de demn= [i sensibil=,

poate obosit=, poate trist=. Dar nu, nu poate fi trist=, c]nd “ro[ul”, s]ngele ei, fierbe ]n pasiune. Ne]nfricat= de criv=\ul iernii, ea nu-[i schimb= lo-cul, nu ajunge jos, ea nu mai cade.

{-apoi c]t de mult a[tepta prim=vara, s= se scal-de-n mireasma florilor de m=r.

* * *

o frunz=... doar o singur= frunz=...o singur= frunz= ]n via\a ta, preafrumoasa pe-

tal= te urm=re[te, respir= [i merge cu tine oriunde, oric]nd. iar tu, tu n-o [tii, nici n-o b=nuie[ti. Tu, c]t de des prive[ti ]n tine?!

Anastasia GRIBINIUC, cl. a X-aLiceul Al. cel Bun, Tighina

Z+P+CIT+ {I FRAGIL+

S= v= fie de bine, de Sf]ntul Vasile!Iana CEBAN, cl. a VIII-a

Pruteni, F=le[ti

52013, ianuarie Noi

sarea g]ndirii

MOTIVE PENTRU CARE IUBIM T+CEREAA iubi toat= via\a o singur= fiin\= este ceva divin.

C]nd iubim, nu cerem nimic celuilalt [i nu a[tept=m s= ni se dea, iubim necondi\ionat, c=ci dragostea vine din ad]ncul sufletului. Anume ea, dragostea, ne face s= ne pierdem undeva ]n infinit printre r=ut=\i [i invidie, pentru a descoperi frumosul. De[i uneori tindem a crede c= dragostea este un fluture care mereu zboar= organi-zat, purt]nd pe aripile sale fericirea, totu[i ea r=m]ne a fi un copil n=stru[nic, care prin inocen\a sa provoac= suferin\=. Dar avem destule motive pentru a iubi.

iubim...Pentru c= nu putem s= tr=im singuri pe lume.iubim...Pentru c= descoperim ]n persoana de al=turi calit=\i

pe care nu le avem. iubim...Pentru a d=rui un z]mbet.iubim...Pentru a savura din plin dulcea\a vie\ii.iubim...C=ci inima nu \ine cont de legi sau prejudec=\i, iar

dragostea ne d= dreptul s= gre[im...o noapte ]ntreag= de var= nu mi-ar ajunge pentru a

enumera toate motivele pentru care iubim. }n fine iu-bim, pentru c= nu avem s]nge rece, pentru c= avem suf-let pereche, pentru c= tindem mereu a ]mp=r\i un fruct ]n doi, fructul numit dragostea, iubim pentru a tr=i cu adev=rat...

Cristina DANILACobani, Glodeni

SE

AR

+ G

ER

OA

S+

Da

niel

a B

ALA

UR

, 15

ani

Lice

ul M

. Sa

dov

eanu

, H]n

ce[t

i

T =cerea este a doua putere a lumii, dup= cuv]nt.LACORDAIRE

Pentru t=cere nu exist= nici pedeaps=, nici r=spuns.M. de CERVANTES

T=cerea este floarea sfioas= a iubirii.H. HEINE

T=cerea intr= cu nou= p=r\i din zece ]n ]n\elepciune.

H. de BALZAC

La omul cinstit, ca [i la c]inele t=cut, nu vocea e de temut, ci t=cerea.

ARISTOTEL

T=cerea este prietenul adev=rat care nu tr=deaz= niciodat=.

CONFUCIUS

T=cerea este spa\iul ]n care omul se treze[te.OSHO

T=cerea este exprimarea perfect= a dispre\ului.G. B. SHAW

De copacul t=cerii at]rn= fructul s=u, pacea.A. SCHOPENHAUER

T=cerea este sanctuarul pruden\ei.B. GRACIAN

T=cerea s=-\i fie statornica sor=.O. GOGA

omul stric= lucrurile mai mult cu cuvintele dec]t cu t=cerea.

M. GANDHI

Pentru orice r=u exist= dou= leacuri: timpul [i t=cerea.

A. DUMAST=cerea ]mbl]nze[te m]nia.

Proverb persan

De multe ori t=cerea e mai bun= dec]t r=spunsul.A. PANN

T=cerea este ]n\elepciune, dar pu\ini s]nt cei care o au.

HADIST=cerea nu este niciodat= ridicol=.

H. de MONTHERLANT

Mai bine s= regre\i c= ai t=cut dec]t s= regre\i c= ai vorbit.

Proverb arabNimic mai ]n\elept dec]t t=cerea.

D. ZAMFIRESCU

Noi, ianuarie 20136

cu ta re r]nd mu[ c=

N u o singur= dat= la televizor, la radio, la diferite ]ntruniri [i

chiar ]n strad= anumite persoane spun cu oarecare laud= [i aro-gan\=: eu s]nt jurist [i cunosc mai bine aceste probleme; eu s]nt pro-curor [i oric]nd pot emite un man-dat de arest; eu s]nt avocat [i, dac= dore[ti, ]\i pot ap=ra demni-

tatea; lua\i m]na de pe mine, s]nt deputat; nu vede\i c= s]nt poli\ist...

}mi doresc s= vin= c]t mai repe-de timpul s= aud c]t mai des spu- n]ndu-se: eu s]nt pedagog; eu vi-sez s= devin pedagog.

Corina VRABIE, 17 aniChi[in=u

M+ VISEZ PEDAGOG

GERAR PE R+UTFotografie: Olga PRIS+CARU, 15 ani

Orhei

PRIETENUL MEUC rede ]n destin, e de o naivitate

de copil, ]nc]t m= face s= r]d, se nume[te X [i ]mi este prieten. L-am ]nt]lnit ]ntr-o diminea\= plo-ioas= pe c]nd traversam strada. Ne-am salutat. Dup= a urmat o convorbire despre timpul oribil de toamn=, filmul preferat, autorii pre-fera\i. Am devenit prieteni, [i asta gra\ie faptului c= am]ndoi traver-sam strada ]n acea diminea\=.

X niciodat= nu auzise de He-mingway sau Dali, a c=ror fan= ]n-fl=c=rat= eram, iar eu niciodat= nu iubisem jocurile video [i lec\iile de fizic=, pe care el le adora.

X era o persoan= deosebit=, mereu cu z]mbetul pictat pe buze, chiar [i ]n cele mai ur]te zile, iar r]-sul lui era contagios. Niciodat= nu mi-a vorbit despre problemele sa-le. }i pl=cea s= m= asculte, ]mi d=-dea sfaturi, era at]t de dr=gu\, nu doar cu mine, ci [i cu cei din jur.

Avea mereu m]inile calde, ]nc]t atingerea lui ]mi amintea de vara at]t de mult iubit= de el. ochii lui negri str=luceau mereu c]nd ]i pri-veam. Mi se p=rea c= o lacrim= i se va strecura pe obraz, dar nu l-am v=zut niciodat= pl]ng]nd.


CASA P+RINTEASC+C asa p=rinteasc=… parc= te ]n-

deamn= s= te g]nde[ti la toa-te clipele tr=ite [i s= n-o p=r=se[ti niciodat=. }\i treze[te at]ta mister de care poate ai uitat. Unii spun c= ea e doar locul copil=riei [i ni-mic altceva, dar pentru mine casa

p=rinteasc= ]nseamn= o p=rticic= din via\a pe care am tr=it-o al=turi de cei dragi.

Marinela LUPU{OR, 12 aniCobani, Glodeni

Toate lucrurile au fost spuse p]n= acum, dar cum ni-meni nu ascult=, e nevoie s= se spun= din nou.

André GIDE

}MI LIPSE{TE...S ]nt pasionat de crea\ia mare-

lui Mihai Eminescu. De prin clasa a Vi-a am ]nceput s= scriu poezii. }mi place mult [i s= dese-nez, chiar merg la [coala de arte. Toate aceste lucruri frumoase ]mi umplu copil=ria de speran\= [i lu-min=, dar ]mi lipse[te mama...

E plecat= de nou= ani la munc= peste hotare.

De aceea vreau ca revista Noi s=-mi devin= un prieten adev=rat prin care s= comunic=m despre toate.

Cristian ANDRONIC, cl. a VIII-aCiulucani, Telene[ti


noi [i voi

1. Ce ]nseamn= pentru tine studiile de calitate?

2. Dac= ar fi s= te pro-nun\i asupra calit=\ii studiilor pe care le faci, ce not= le-ai pune?

3. Te-ai ]ndoit vreodat= de calitatea studiilor tale, ]n ce situa\ie?

4. Profesorii \i-au apre-ciat de fiecare dat= obiectiv cuno[tin\ele?

5. Cum crezi c= ar fi mai bine s= se sus\in= exa-menele: oral/ scris; test/tez=/lucrare practic=/ proiect?

6. Ce p=rere ai despre modalitatea de sus\i-nere a examenelor de absolvire, inclusiv des-pre bacalaureat?

7. Cum \i s-au p=rut regu-lile [i m=surile de securi-tate impuse ]n cadrul bacalaureatului 2012?

8. Cuno[ti unele cazuri c]nd elevi buni n-au fost admi[i la facultate din cauza notelor mici de la examene, iar al\ii, nu prea buni, s]nt deja studen\i?

9. }n ce mod se poate ob\ine calitate pe ter-men lung?

10. Ce crezi despre noile m=suri propuse pentru bacalaureatul din 2013 (scanarea lucr=rilor, apa-ratele de bruiaj)?

11. Care s]nt propunerile tale pentru a ]nl=tura fenomenul copiatului la examene, dar [i ob\inerea unor studii de calitate ]n institu- \iile de ]nv=\=m]nt din Republica Moldova?

CHESTIO NAR

CU DRAG DESPRE S+RB+TORIC uv]ntul s=rb=toare vine din latinescul servatoria, format de la verbul servare, adic= a

p=stra, a conserva, a respecta. S=rb=torile s]nt foarte mult a[teptate at]t de cei mici, c]t [i de cei maturi. Aceasta pentru c= le asociem de fiecare dat= cu o dispozi\ie bun=, sur-prize, daruri [i o atmosfer= mai degajat=. Fiecare \ar= ][i are specificul s=u ]n ce prive[te s=rb=torile. De exemplu, Holi sau Festivalul Culorilor din India este o s=rb=toare ce presu-pune c= fiecare persoan= care particip= se ]mbrac= ]n haine c]t mai viu colorate. Ea du-reaz= aproape 16 zile, iar fiecare zi are o denumire specific=. Variat= e gama s=rb=torilor [i la noi. Care e s=rb=toarea lor preferat=, dar [i cum se preg=tesc de cele mai importante s=rb=tori cititorii no[tri afla\i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 10 a.c. al revistei.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

STUDII DE CALITATE

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. Pentru mine cuv]ntul s=rb=toare se asociaz= cu reunirea familiei.3. Cea mai important= s=rb=toare din an e Pa[tele, c]nd sufletul omului se pu-rific=, re]nvie.5. S=rb=toarea mea preferat= este Cr=-ciunul, pentru c= s]ntem cu to\i acas=, ne viziteaz= rudele [i prietenii.6. La Pruteni Cr=ciunul se s=rb=tore[te trei zile, ]ncep]nd cu 7 ianuarie.10. }n familia mea cel mai spectaculos este celebrat Hramul satului (21 noiem-brie).

Vasilisa CIOBANUPruteni, F=le[ti

3. Cea mai important= s=rb=toare din an, ]n opinia mea, este Cr=ciunul. Na[-terea lui iisus semnific= un nou ]nceput.4. De s=rb=tori m= preg=tesc spiritual, postind c]nd e cazul [i de fiecare dat= deschid larg ferestrele s= intre ]n cas= voia bun=, g]ndul curat [i lumina sf]nt=.5. A[tept cu ner=bdare noaptea dintre ani, c]nd deschidem sticle cu [ampanie, admir=m focurile de artificii, ne d=ruim cadouri [i ne spunem dorin\e. }mi place [i ziua mea de na[tere, dar m= sperie g]n-dul c= la v]rsta mea s-a mai ad=ugat un an.6. Majoritatea localnicilor s=rb=toresc pe stil vechi, dar exist= unele familii (printre ele e [i familia mea) care ]l s=r-b=toresc pe stil nou.9. Cred c= nu lipse[te nici o s=rb=toare. Slav= Domnului, avem de toate.11. Pentru cel lene[ fiecare zi e o s=r-b=toare, prilej pentru a sta cu t=lpile la soare. Printre elevi circul= o expresie: Azi e s=rb=toare, sf]nta lene [i putoare.

Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia

1. Cuv]ntul s=rb=toare mi se asociaz= cu fericirea, c=ldura, ]mplinirea [i lini[-tea sufleteasc=.2. Fac distinc\ia dintre s=rb=torile reli-gioase [i s=rb=torile de familie.5. De s=rb=tori adesea s]nt singur= sau trist=, de aceea nu prea ]mi plac.10. C]nd era ]n via\= bunica, obi[nuiam s= ne adun=m cu to\ii…11. S=rb=torile ne s]nt date pentru a marca zile importante, nu pentru a tr]n-d=vi. S]nt s=rb=tori care trebuie cele-brate [i care pot fi omise.

Cristina VREME{Lozova, Str=[eni

7. Familia mea respect= cu stricte\e Hramul casei, Pa[tele [i Cr=ciunul.9. Cred c= lipse[te Ziua b=rbatului.10. }n familia mea cel mai spectaculos se celebreaz= Revelionul.11. S=rb=toarea e o zi c]nd toat= lumea se odihne[te. Cei ce tr]nd=vesc nu cred c= le simt, deoarece pentru ei ]n fiecare zi e o s=rb=toare.

Iana CEBANPruteni, F=le[ti

3. Cea mai important= s=rb=toare, ]n opinia mea, este Pa[tele, nu cred c= ci-neva mi-ar putea demonstra contrariul. Am prea multe argumente pro.4. important e s= te preg=te[ti spiritual, ]n suflet s= fie s=rb=toare.6. }n localitatea mea Cr=ciunul este s=r-b=torit pe 7 ianuarie. Probabil, se p=s-treaz= tradi\ia de ani buni.11. Mul\i tr]nd=vesc chiar ]n zilele de lu-cru, iar la noi ]n localitate se spune c= s=rb=toresc Sf]nta lene [i mucenicul somn.

Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina

Noi, ianuarie 20138

poezie

É щ щ «» ç Ö

DIALOG DE IARN+

Seara, c]nd umbl=m pe c=r=ri ]ntunecateNe r=sar ]n fa\= palidele noastre f=pturi.

C]nd ]nset=mSorbim apele albe ale iazului,Mierea tristei noastre copil=rii.

R=posa\i, ne odihnim ]n umbra socului,Privim pesc=ru[ii suri.

Nori de prim=var= cresc peste ora[ul sumbru,Care t=inuie[te prea]n=l\atele vremi ale c=lug=rilor.

C]nd ]\i prindeam m]inile sub\iriLin deschideai ]n t=cere ochii rotunzi.E mult de atunci.

Totu[i, c]nd ]ntunecata armonie b]ntuie sufletulApari, tu, alb=, ]n peisajul de toamn= al prietenului.

C}NTEC DE SEAR+

NA{TEREMun\i: cernire, t=cere [i z=pad=.S]ngerie, v]n=toarea coboar= din p=dure;o, privirile moi ale s=lb=ticiunii.

Lini[tea mamei; sub brazi negriSe deschid somnoroasele m]ini,C]nd luna rece r=sare n=ruit=.

o, na[terea omului. Sub temei de st]nc=Apa albastr= v]j]ie nocturn,Suspin]nd, ]ngerul pr=bu[it ][i z=re[te imaginea,

o paloare se treze[te ]n odaia n=bu[itoare.}ndoit=, lunailumineaz= ochii b=tr]nei ]mpietrite.

Vaierul, strig=tele facerii! Cu aripi negreNoaptea atinge t]mplele b=iatului,Z=pad=, care cade domol din nor de purpur=.

}N PARCDin nou hoin=rind prin anticul parc,o, calmul florilor ro[ii [i galbene.o, zei blajini, [i voi s]nte\i ]n doliu,{i aurul de toamn= al ulmului.imperceptibil se ]nal\= trestia la margineaiazului albastru, tace sturzul ]n sear=.o! atunci ]nclin=-\i fruntea [i tu}naintea n=ruitei marmore a str=mo[ilor.

}N PRIM+VAR+

o, nebunia ora[ului mare, c]nd searaArbori schilozi stau ]ncremeni\i l]ng= zidul negru,Prin masc= de argint privesc spiritul r=ului;Cu bici magnetic lumina [fichiuie noaptea de piatr=.o, sunetul scufundat al clopotelor de sear=!

Cu spaim= ]nghe\at= prostituata na[te copilul mort.Spumeg]nd, m]nia Domnului biciuie fruntea posedatului,Molim= purpurie, foamea, sparge ochii verzi.o, rîsul resping=tor al aurului!

Dar ]n vizuin= ]ntunecat=o umanitate mai t=cut= s]ngereaz= ]n lini[te,Modeleaz= din metale v]rtoase cre[tetul care se elibereaz=.

Poet austriac, reprezentant al expresionismului timpuriu (n. 3 februarie 1887, Salz-burg – d. 3 noiembrie 1914, Cracovia), al cincilea copil dintr-o familie mic-burghez= cu [apte copii. {i-a petrecut copil=ria [i tinere\ea la Salzburg. Fire hipersensibil=, mala-div=, cite[te mult, fiind impresionat mai cu seam= de Baudelaire [i Dostoievski. Prime-le sale ]ncerc=ri lirice s-au manifestat ]n 1904, c]nd intr= ]n cenaclul poetic Apollo (mai t]rziu redenumit Minerva).

Volume publicate: Poezii (1913), Opera poetic= (1917) [.a.

Georg TRAKL

Pa[i ]ntuneca\i scuturau z=pada u[or,}n umbra copacului,}ndr=gosti\ii ridic= ]nv=p=iatele pleoape.

Mohor]tele strig=te ale cor=bierilorMereu le urmeaz= steaua [i noaptea;{i v]slele bat ]n ritmuri domoale.

L]ng= ziduri c=zute-n ruin=Cur]nd ]nfloresc viorelele.Sfios ]nverze[te [i t]mpla solitarului.

CELOR AMU|I|I


PEISAjSear= de septembrie; m]hnite r=sun= chem=rile ]ntunecate ale ciobanilorPrin satul ]nv=luit ]n amurg; ]n fier=rie sc]nteiaz= focul.Un cal negru se arcuie[te s=lbatec; buclele de hiacint ale servitoareiFream=t= s= ]n[face v=paia n=rilor sale de purpur=.U[or ]nceteaz= la marginea p=durii mugetul ciuteiiar florile galbene ale toamneiSe ]nclin= mute peste fa\a albastr= e ele[teului.Un copac s-a mistuit ]n flac=r= ro[ie; cu chipuri ]ntunecate f]lf]ie liliecii.

PRIBEAGUL}ntotdeauna se reazim= noaptea alb= de colin=,Unde plopul se ]nal\= ]n sunete argintii,Unde-s pietre [i stele.

Deasupra torentului puntea se bolte[te somnoroas=,B=iatul prive[te cu ochi de cristal,Se treze[te ]nfloritul v]nt, c]ntec de pas=re asemenea mor\ii,iar pa[ii ]nverzesc ]n p=dure, u[or.

E amintirea copacului [i-a animalului. Domoale trepte de mu[chi;{i lunaC=z]nd cu sclip=t ]n apele triste.Acela se re]ntoarce [i pribege[te de-a lungul malului ]nverzit,}l leag=n= gondola neagr= prin ora[ul ]n ruine.

SEARACu f=pturi de eroi disp=ru\iUmpli, tu, lun=P=durile t=cute,Secera lunii –Cu suava ]mbr=\i[areA ]ndr=gosti\ilor,Umbrele glorioaselor vremiDe jur ]mprejurul putreg=ioaselor st]nci;At]t de alb=striu luce[te}nspre ora[ul ]n careTic=lo[it= [i receLocuie[te o genera\ie ]n putrezireCare preg=te[te nepotului albViitor ]ntunecat.Voi, umbre ]nghi\ite de lun=Ad]nc suspin]nd ]n cristalul golAl lacului de munte.

INIMAAlb= se f=cu l]ng= p=dure s=lbateca

inim=;o, ]ntunecata spaim=A mor\ii, astfel, aurulMuri ]n norul plumburiu.Sear= de noiembrie.L]ng= p=r=ginita poart= a abatoruluiSta ceata femeilor nevoia[e;}n fiecare co[C=deau m=runtaie [i putred= carne:Blestemat= hran=!

Porumbelul albastru al seriiNu veni cu ]mp=care.}ntunecat= chemare de trompet=Str=punse umedul Frunzi[ de aur al ulmilor,un drapel tren\uitFumeg]nd de s]nge,Pe care ]n durere s=lbatec=}l p]nde[te un b=rbat.o, voi timpuri de metal}ngropate acolo, ]n ro[ul amurgului!

Din pridvorul ]ntunecatP=[i f=ptura de aurA adolescenteiNimbat= de palide lune,}ntomnat= re[edin\= princiar=,Brazi negri}n furtuna nop\iiDespicar= fort=rea\a abrupt=.o, inima,Sclipind ]ntr-acolo, prin r=coare

de z=pad=.

Ilu

stra

\ie:

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

Traducere de Petre STOICA


pa uz= de g]ndi re

CINSTIT DESPRE MINCIUN+} nc= de mici s]ntem ]nv=\a\i c= nu este frumos [i nici bine s= min\im. De

aceea, unii consider= minciunile ca pe ceva ]ngrozitor, ]n timp ce al\ii, dim-potriv=, le tolereaz= [i le folosesc drept arm= pentru a ie[i din anumite situa\ii.

Motivele pentru care copiii mint s]nt ]n str]ns= leg=tur= cu v]rsta lor. La v]rsta de 3-4 ani, copiii nu disting fantezia de realitate. Ei descoper= c= pot spune orice, ne]n\eleg]nd ]nc= no\iunea de minciun=. }n jurul v]rstei de 5-8 ani ia na[tere con[tiin\a vinov=\iei, ]n sensul c= nu vor s= ][i dezam=geasc= p=rin\ii, astfel minciuna apare ca o metod= de evitare a pedepselor. }n adolescen\=, percep- \ia minciunii se schimb=. De regul=, adolescen\ii mint pentru a c][tiga sau a-[i proteja intimitatea [i via\a personal=.

Ce cred despre minciuni [i c]nd au nevoie de ele, ne m=rturisesc c]\iva elevi, din clasa a IX-a, de la Liceul Teoretic D. Celenghir, Avdarma, Comrat:

Rodica IA|CO: At]t de u[or po\i fi etichetat= gre[it. E[ti simpatic=, prie-tenoas= cu toat= lumea, deschis=, amabil=, [i deodat= auzi c= \i se spu-ne “pref=cut=”. Asta crede lumea des-pre mine...? Eu s]nt un pic mai mare dec]t ceilal\i colegi de clas= [i m= simt ca o cioar= alb= printre ei.

Cristian BEJENARI: }n ochii colegi-lor m= v=d ca ]ntr-o oglind=, dar oglinda nu minte niciodat=, ea te arat= a[a cum e[ti.

Dumitru TATARU: S]nt foarte curi-os s= aflu ce p=rere au colegii despre mine. Uneori s]nt chiar pl=cut surprins s= aflu c= s]nt v=zut ]ntr-o lumin= at]t de bun=.

Silvia GHIDERMAN: P=rerea lor chiar conteaz=, colegii s]nt a doua mea familie, iar cei dragi s]nt sinceri [i spun lucrurilor pe nume.

Daniel GHERASIMOV: S]nt colegi care se cred cei mai de[tep\i [i cei mai tari, nici nu au ochi pentru ceilal\i.

Marina R}NJA: E firesc ca unii s= aib= p=reri bune despre mine, iar al\ii mai pu\in bune. Nu e posibil s=-i ]m-paci pe to\i [i s= fii pe placul tuturor. S]ntem adolescen\i, se ]nt]mpl= s= ne mai cert=m.

Olesea CURBET: Chiar m= bucur c]nd cineva ][i expune p=rerea des-chis despre mine, pot afla ce fac bine [i ce fac r=u. Niciodat= nu-i t]rziu s= te corectezi.

Ilie SAVIN: Nu m= prea afecteaz= ce cred cei din jur despre persoana mea, mai important este ceea ce s]nt eu ]n realitate. Pu\ini s]nt cei care te apreciaz= la justa ta valoarea, multe se spun din invidie.

Dumitru PANU{: S]nt pu\ini cei care, dac= ar avea posibilitatea s= afle ce cred colegii despre ei, ar refu-za aceast= [ans=.

Pentru NOI – Iuliana BUNUOxentea, Dub=sari

P.S. Felul ]n care te vezi tu ]nsu\i este foarte important pentru modul ]n care te v=d ceilal\i. Dac= e[ti ]n-crez=tor, lumea vede ]n tine o per-soan= sigur= pe sine, f=r= fric= ]n fa\a provoc=rilor, de ]ncredere.

Dac= nu te sim\i bine ]n pielea ta, ceilal\i vor sanc\iona aceast= imagi-ne. Dac= [tii exact ce fel de persoan= e[ti, te a[tep\i ca [i cei din jur s= te perceap= la fel. Orice percep\ie ]ns= difer= de la o persoan= la alta.

I. B.

Victor CIORICI: omul poate spu-ne o minciun= c]nd are nevoie de aju-tor [i nu-l poate ob\ine, dec]t min\ind. De asemenea, c]nd are o boal= [i nu vrea ca cei din jur s= se ]ngrijoreze, el nu spune adev=rul.

Pavel GHIUMIU{LIU: Eu cred c= ]n via\= fiecare om trebuie s= spun= doar adev=rul. }ns=, uneori, pentru a salva o prietenie sau ni[te rela\ii tre-buie s= spunem minciunele, de aces-tea poate depinde rezisten\a lor. Mi s-a ]nt]mplat s= spun o minciun= [i s=-i conving pe doi amici c= prietenia noastr= nu poate fi distrus=.

Olga CERNENCO: Am fost de mul-te ori ]n situa\ia c]nd plecam de acas=, iar la revenire, ca s= nu afle p=rin\ii

unde am fost, le spuneam c]te o min-ciun=, sper]nd c= ei m= vor crede. Peste un timp, adev=rul ie[ea la ivea-l=, iar eu ]mi d=deam seama c= min-ciuna mea nu a fost deloc minciun=.

Natalia GREC: A min\i este un p=cat. Dar, s]nt situa\ii dificile c]nd trebuie s= spunem c]te o minciun=. De exemplu, atunci c]nd am comis o gre-[eal= [i cineva poate s= sufere din cauza ei, minciuna ]l va proteja de un pericol.

Vladimir SARANDI: Desigur, s= min\im nu e bine, dar de un neadev=r, uneori, depinde s=n=tatea cuiva sau chiar demnitatea ta de a fi om. }n a-ceste situa\ii minciuna poate fi tole-rat=.

Elena CHIROVICI: De multe ori c]nd cineva vine s=-mi cear= vreun ajutor, chiar dac= s]nt ocupat=, nu di-vulg lucrul acesta [i ]i spun c=-i pot acorda sprijinul necesar. o fac din polite\e [i din respect pentru aceast= persoan=.

Nadejda MANAST}RL}: Eu s]nt de p=rerea c= trebuie s= min\im c]teo-dat=, dar s= o facem cu mult tact [i aten\ie. Ce rost are s= ]i spunem unei persoane c= freza pe care [i-a f=cut-o nu e potrivit= pentru ea, chiar dac= acesta e adev=rul. Deja e t]rziu. Lu-crurile nu mai pot fi schimbate.

Pentru NOI – Olesea CURMEIAvdarma, Comrat

} ntrebarea este: conteaz= ce cred ceilal\i despre tine? Da, din simplul mo-tiv c= s]ntem oameni [i vrem s= ne sim\im iubi\i, integra\i [i accepta\i.

Reversul medaliei ar ]nsemna excluderea social=, iar senza\ia c= nu e[ti ac-ceptat de un grup poate duce la depresie. Chiar dac= sus\ii c= e[ti genul nu-mi pas= ce cred ceilal\i despre mine, e imposibil ca opinia anturajului s= nu te afecteze. Aceast= situa\ie am discutat-o cu elevii din clasa a VII-a a Gimnaziu-lui din Oxentea, Dub=sari.

OGLINDA DIN OCHII COLEGILOR


O EMO|IE }NV+|AT+} n topul universal al temerilor, aceea de a vorbi ]n public sau glassofobia

ocup= un loc de cinste. A[adar, ]n viziunea scriitorului [i actorului Jerry Seinfeld, “la o ]nmorm]ntare, majoritatea oamenilor ar prefera s= fie ]n sicriu dec]t s= spun= necrologul”. }mi amintesc [i eu c= era un adev=rat co[mar s= vorbesc ]n fa\a clasei, de[i ]mi preg=team con[tiincios [i temeinic temele. Nu de pu\ine ori, din cauza angoasei de a vorbi ]n public am avut de pierdut.

Dac= se tem sau nu s= vorbeasc= ]n public [i ce emo\ii ]i ]ncearc=, ne-au spus elevii claselor a VII-a [i a VIII-a de la Gimnaziul din Chiperceni, Orhei.

Gabriela ARHIRII, cl. a VIII-a: Eram prin clasa a iii-a. La un con-curs de poezie ]n limba francez= trebuia s= recit o poezie. Am ie[it ]n fa\a publicului, am spus titlul poezi-ei [i m-am oprit v=z]nd ochii mari [i aten\i ai profesorilor, colegilor, p=-rin\ilor. Nu-mi d=deam seama ce se ]nt]mpl= cu mine, eram cople[it= de

emo\ii. Atunci m-am uitat spre buna mea profesoar= [i mi-am revenit.

Daniela RO{COVANU, cl. a VII-a: Mie nu-mi e fric= s= fiu ]n centrul aten\iei. Dar, ca fiece om, nu de fie-care dat= pot sc=pa de emo\ii. Fiind la un concurs raional, trebuia s= re-cit o poezie de M. Eminescu, ]ns=

emo\iile nu m-au l=sat s= bucur au-zul oamenilor care m= priveau. Mi-a p=rut foarte r=u, iar lacrimile mi-au inundat fa\a.

Victor DECTEAR, cl. a VII-a: Mi s-a ]nt]mplat s= uit un c]ntec aproa-pe ]n ]ntregime, am avut mare noroc de prietenul meu, care c]nta cu mine pe scen=, [i treptat mi l-am amintit.

Veronica GODOROJA, cl. a VIII-a: }mi amintesc c= am ie[it ]n fa\a cla-sei s= recit o poezie. De emo\ii, am uitat ce aveam de spus, a[a c= m= uitam la colegi [i parc= a[teptam ca cineva s= mi-o aminteasc=.

Rodica CUCU, cl. a VII-a: Spun cu m]ndrie c= nu mi-e fric= de public.

N-am avut experien\e nepl=cute ]n ce prive[te uitarea cuvintelor, a dis-cursurilor, a poeziilor. Pe scen= am un secret, ca s= nu uit cuvintele [i s= nu m= sfiesc, m= uit la o persoa-n= cunoscut=.

Maria VRABII, cl. a VII-a: Nu mi s-a ]nt]mplat s= m= fac de ru[ine ]n fa\a publicului, deoarece m= pre-

g=tesc din timp [i, ]nainte de a ie[i pe scen=, repet ce am de spus de c]te ori am posibi-litatea.

Maxim MUNTEANU, cl. a VIII-a: Nu mi s-a ]nt]mplat a[a ceva, deoarece nu s]nt timid, am o memorie bun= [i m= str=duiesc s= nu privesc spre public.

Valentina SAVCOVA, cl. a VII-a: Ca fiecare adolescent, am mari emo\ii c]nd trebuie s= spun ceva ]n fa\a publicu-lui, ]ns= de fiecare dat= c]nd am vreun concert, vreun spec-tacol, fac repeti\ii ]n fa\a o-glinzii p]n= v=d c= ]mi place evolu\ia mea.

Vera VARVARI, cl. a VIII-a: De fapt, teama de public e ceva firesc, s= uit c]te ceva de emo\ii mi se ]nt]mpl= [i mie. Totu[i, c]nd eram mai mic=, emo\iile m= cople[eau mai re-pede. C]nd eram ]n centrul aten\iei, fa\a m= tr=da: nu era nici roz, nici ro[ie, ceva inter-mediar. M]inile ]mi tremurau,

ochii priveau speria\i peste tot, m= sim\eam pierdut=. Acum ]mi contro-lez mai bine comportamentul, de[i nu de fiecare dat= reu[esc s=-mi st=p]nesc emo\iile.

Pentru NOI – Elena LEAHChiperceni, Orhei

MUL|UMIT DE R+SPUNS

Fotografie: Valerie TUDOR

Noi, ianuarie 201312

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie

ETAPA a IV-aI. Scrie\i formele de plural ale substantivelor omoni-

me la singular, cu fiecare din ele alc=tui\i c]te un enun\: buton, fus, cor, var=, master.

II. Determina\i sensul propriu [i sensul figurat al ex-presiilor date ]n baza urm=torului exemplu: a pl=ti cu dob]nd=.

Sensul propriu: a pl=ti datoria b=neasc=, plus dob]nda cuvenit=.

Sensul figurat: a pl=ti pentru o gre[eal= cu v]rf [i ]ndesat.A-[i da ochii peste cap; a avea spatele tare; a spar-

ge cuiva casa; a pune la zi; a se ]mbr=ca de parad=. III. Continua\i strofa: C]t tr=im pe-acest p=m]nt Mai exist= ceva sf]nt: ...................................... ......................................Numi\i poezia [i autorul ei. Ce tem= abordeaz=

aceast= poezie? Enumera\i 5 plachete de versuri ale poetului [i 5 c=r\i de publicistic=. Ce activitate desf=-[oar= ]n prezent?

IV. Redacta\i un microeseu, pornind de la ideea iden-tificat= ]n urm=toarea afirma\ie: |i-ai f=cut un plan, gr=be[te-te s=-l ]nf=ptuie[ti; o am]nare poate s=-l com-promit=. (Lucanus)

Volum – jum=tate de pagin=.V= dorim succes!A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia

revistei.R=spunsurile corecte la etapa I:

i. Se vor considera potrivite urm=toarele sinonime pentru ]mbin=rile de mai jos:

prieten adev=rat – sincer, devotat, credincios, bun;talent adev=rat – autentic, incontestabil, ]nn=scut;cafea adev=rat= – original=, veritabil=, natural=;caz adev=rat – veridic, real;dragoste adev=rat= – curat=, sincer=, pur=;om adev=rat – sincer, deschis, franc, leal, loial.Ex.: Diminea\a ]mi place s= beau o cafea natural=.ii. Variantele corecte s]nt: ]n nici un caz; candidat la

admitere; de ce r]zi; sta\ia terminus; a examina o chesti-une; sufer= grozav; la noi se obi[nuie[te; a re\ine /a re-zerva o camer=; a-i face moral= cuiva; dic\ionar destinat elevilor.

Ex.: Mi-am rezervat o camer= ]ntr-un hotel luxos din Paris.Celelalte variante s]nt calcuri/calchieri.iii. Mihai Cimpoi este renumitul eminescolog basara-

bean care afirm=: Cu Eminescu am ob\inut o demnitate estetic= [i etic=, pe care nimeni [i nimic n-o mai clinte[te din loc. Marea lui ]nt]lnire cu literatura rom`n= a avut loc pe c]nd era student la Facultatea de Filologie a USM (1960-1965) [i la cea a Universit=\ii din Cern=u\i. A de\i-nut func\ia de pre[edinte al Uniunii Scriitorilor din Repu-blica Moldova din septembrie 1991 p]n= ]n octombrie 2010. }n acest r=stimp s-a implicat plenar ]n dezvoltarea literaturii, a avut o contribu\ie deosebit= la procesul de rena[tere na\ional= [i la promovarea operei lui M. Emi-nescu. A pus accentul pe proiecte, programe intercultura-le, transfrontaliere, cultural-locale, regionale. Volumele de critic= literar= ce vizeaz= opera lui Eminescu: Narcis [i Hyperion, C=derea ]n sus a Luceaf=rului, Spre un nou Eminescu, Pl]nsul Demiurgului, M= topesc ]n fl=c=ri etc. }n anul 1992, la propunerea Consiliului profesoral al Facul-t=\ii de {tiin\e ale Comunic=rii, Senatul Universit=\ii Da-

nubius din Gala\i i-a conferit dlui academician Mihai Cimpoi titlul de Doctor Honoris Causa.

iV. oare pe cine nu-l cuprinde, m=car o dat=, duio[ia pentru locul unde mai este sau a fost odat= [coala? Aco-lo unde am intrat pentru prima dat= ]n fream=tul de copii frico[i [i bucuro[i ]n acela[i timp. Acolo am descoperit un labirint unde se nasc luminile; am tr=it, poate, cele mai emo\ionante clipe al=turi de colegi [i de profesori.

Pentru mine, Liceul Teoretic Nestor Vornicescu a fost a doua familie. Colegii mi-au fost fra\i [i surori, iar profeso-rii – p=rin\i spirituali. }mpreun= am dep=[it toate obsta-colele [i ne-am bucurat de surprizele vie\ii. Emo\ionante [i pline de farmec au fost s=rb=torile de Anul Nou, Dra-gobete, Balul Bobocilor, pe care le-am petrecut ]n liceu. E deja o tradi\ie, ca ]n fiecare an, s= organiz=m concursuri care au drept scop ajutorarea unor familii nevoia[e din sat. E ceva deosebit, deoarece reu[im s= ]mbin=m utilul cu pl=cutul.

Anul acesta am avut parte de o experien\= unic=: cu ocazia Zilei profesorului am \inut ore ]n locul dasc=lilor care au fost, pentru o zi, elevi. Pe unii aceast= experien\= i-a ajutat s=-[i aleag= drumul ]n via\=.

Pot spune c=, zi de zi, am parte de clipe de neuitat al=turi de colegi... [i, chiar dac= via\a ne va ]ndrepta pe c=r=ri di-ferite, s]nt sigur= c= ne vom re]nt]lni peste ani [i vom dep=na firul anilor de liceu – cei mai frumo[i ani ai vie\ii.

Victoria BUGA Lozova, Str=[eni

Rezultatele etapei I:38 de puncte (10,9,10,9) au acumulat: Veronica

BUGA, Doina MANIC, Lozova, Str=[eni. 36 de puncte au acumulat: Lucia BUTNARIUC

(9,9,10,8), Ciuciulea, Glodeni; Lucia CHIRI|A (10,9,9,8), Ign=\ei, Rezina; Vlad GANU{CEAC (9,10,9,8), Edine\.

35 de puncte a acumulat: Ana-Maria EREMIA (10,8,8,9), Coliba[i, Cahul.

34 de puncte au acumulat: Vasilisa CIOBANU (8,8,10,8), Pruteni, F=le[ti; Iulia POPA (9,7,9,9), Ana POPA (9,7,9,9), Iustin ANDONII (9,8,9,8), Dumitru USAT}I (9,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Gabriela DOBREA (9,8,9,8), Cetireni, Ungheni; Valentina MIHALCIUC (9,8,9,8), Sus-leni, Orhei; Felicia COJUHARI (10,7,9,8), Holercani, Du-b=sari; Natalia POCIUMBAN (9,8,10,7), Cobani, Glo-deni; Ionela BEJENARU (9,7,9,9), Bute[ti, Glodeni; Valeria GU|ULEAC (8,9,9,8), Cantemir.

33 de puncte au acumulat: Ion RO{U (9,8,9,7), Ciripc=u, Flore[ti; Mihaela DODI (8,8,9,8), Daniela GORGOS, (8,8,9,8), Susleni, Orhei.

32 de puncte au acumulat: Alina ROTARI (8,8,9,7), Ho-lercani, Dub=sari; Mihaela PATRA{CO (8,7,9,8), Ciripc=u, Flore[ti.

31 de puncte au acumulat: Romina HORNE| (8,8,8,7), Coliba[i, Cahul; Tatiana PRISACARI (7,7,9,8), Chi[c=reni, S]ngerei; Silvia MUNTEANU (8,7,8,8), Susleni, Orhei.

29 de puncte au acumulat: Veronica RO{CA (5,8,8,8), Cristina IACONI (8,7,7,7), Coliba[i, Cahul.

28 de puncte au acumulat: Daniel BRIA (8,7,6,7), Mi-haela UNGUREANU (2,8,9,9), Coliba[i, Cahul.

22 de puncte a acumulat: Doina ST}N+ (2,4,8,8), Gura Galbenei, Cimi[lia.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 22 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.


ETAPA a IV-a

1. Care s]nt asem=n=rile [i deosebirile dintre st=ncu\= [i cioara griv=?

2. Care specie de plante din genul floarea-soa-relui se cultiv= la noi? Caracteriza\i-o succint.

3. Care specii de plante formeaz= baza melifer= pentru albini ]n lunci [i b=l\i?

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa I:

1. Nautilus, molusc= nectobentonic=, face parte din marea familie a cefalopodelor, cu cochilia ex-tern= spiralat=, cu corpul ]nchis ]ntr-o scoic= ]mp=r\i-t= ]n mai multe compartimente spiralate. Nautilus o-cup= doar cavitatea final= din cele 35-38 de camere. Peste o lun= de cre[tere nautilul ][i ]nchide compar-timentul, construindu-[i altul. Toate camerele s]nt unite printr-un orificiu tubular, un sifon, care asigur= circula\ia gazului ]n tot cuprinsul cochiliei. C]nd mo-lusca urc=, umple compartimentele cu azot, ce asi-gur= ascensiunea spre suprafa\=, iar pentru a se co-bor] la ad]ncimea de 100-600 metri – le umple cu ap=. Se hr=ne[te cu crustacee [i pe[ti ]n stare de pu-trefac\ie sau sl=bite. }n prezent s]nt cunoscute 3-6 specii care populeaz= estul oceanului indian [i oceanul Pacific.

2. Bambus, gen de plante arboriscente din familia gramineelor, cu tulpina dreapt=, lemnoas=, cilin-dric= goal= pe din=untru. Bambusul cre[te p]n= la 35-40 metri ]n=l\ime. Se deosebe[te printr-o cre[tere rapid= (0,75 m ]n 24 de ore). Tulpina fiind rezistent= este folosit= ]n construc\ie [i ca unealt= de pescuit. Fiecare grup sau clon de bambus ]n decursul multor ani nu ]nfloresc, iar dup= ce ]nfloresc [i fructific=, de obicei, pier. L=starii tineri ai unor specii s]nt folosi\i ]n hran=. S]nt cunoscute cca 80 de specii r=sp]ndite ]n estul [i sudul Asiei.

3. ozonul are capacitatea mare de oxidare. }n

concentra\ii mari ozonul afecteaz= c=ile de respira\ie, pl=m]nii [i membrana mucoas=, influen\eaz= nega-tiv asupra organelor de reproducere masculine a tu-turor speciilor de animale. }n doze mici ozonul are o influen\= profilactic= [i terapeutic= asupra organis-mului [i se folose[te ]n medicin=. Dezactiveaz= bac-teriile, viru[ii [i distruge sporii.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:

30 de puncte (10,10,10) au acumulat: Doina MA-NIC, Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni; Vlad GANU{CEAC, Edine\.

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar

SOL LUCET OMNIBUS

ALINIERE

Fotografie: Valerie VOLONTIR

ˇ28 de puncte (9,9,10) a acumulat: Cristina VRE-

ME{, Lozova, Str=[eni. 26 de puncte (10,6,10) a acumulat: Mihaela STI-

CEA, Cobani, Glodeni.20 de puncte (0,10,10) au acumulat: Rita ANDRE-

EV, Dorina BO{C+NEANU, Valentina CHICERMAN, Felicia COJUHARI, Doina C}RNA|, Oxana DARII, Tatiana POPU{OI, Maria PORUBIN, Elena RO{CA, Felicia S}RBU, Parascovia GRIGORA{CENCO, Ho-lercani, Dub=sari; Maria BE{LEAG+, Daniela CO-RE|CHII, Arina G~LCA, Doina LECA, Nina SCAUN, Ana-Maria SCAUN, Olga SMOCVINA, Victoria ZE|U, Dub=sari.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 20 de puncte. La bilan\ul ge-neral ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor partici-pan\ilor.


nimic altceva

OPERA }NTRUNE{TE TOATE MUZELE

—D omnule Ion Paulen-cu, am vrut s= v=

g=sesc ieri, dar mi s-a spus c= s]nte\i la Cern=u\i, ]n U-craina. Merge\i des ]ncolo?

— C]t tr=ia mama, m= du-ceam la ea ]n fiecare s=pt=-m]n=, acum vin la Ad]ncata, satul meu de ba[tin= din re-giunea Cern=u\i, cam o dat= pe lun=, c]nd m= apuc= do-rul de fratele meu. M= duc s= m= mai ]mbib de culoarea noastr= na\ional=, care, cu p=rere de bine, se mai p=s-treaz= acolo, de[i, pe par-cursul a mai mult de 200 de ani, am tr=it numai 22 de ani ]n \ara noastr= rom`neasc=. Au venit sovieticii [i i-au zis satului nostru Glubokoe, iar ucrainenii ]i spun acum Hl]-boka. iat= cum s-a ajuns de la Ad]ncata la ceva cu ”hl]-ba”, adic= un fel de d]mb. A[a este urm=rit scopul de a-i face pe rom`nii din a-ceast= regiune a Ucrainei s=-[i uite istoria. Din Noua Suli\= au f=cut Novoseli\a, despre Valea Cosminului spun c= este o denumire ]n memoria... unui partizan. im-periile vor s= r=stoarne isto-ria. }nainte oamenii de la \a-r= mai opuneau rezisten\=, nu se l=sau manipula\i, dar azi pu\ini se mai intereseaz= de trecutul neamului, de tradi- \iile [i obiceiurile str=mo[ilor.

— O asemenea nep=sare a ajuns [i printre tinerii din regiunea Cern=u\i?

— Tineretul de azi este educat de acei care au tr=it ]n timpul sovietic [i s]nt molipsi\i de sindromul comunismu-lui. oare nu-i o prostie ca, timp de vreo 20-25 de ani, lu-mea noastr= s= se certe la cu\ite: ce limb= vorbim – mol-doveneasc= sau rom`n=? Vin unii ru[i de la Moscova [i ne spun: ”M=i, oameni buni, voi vorbi\i rom`ne[te [i s]n-te\i rom`ni!”. Moldoveneasca este o limb= inventat= de ideologii lui Stalin, dup= ocuparea acestor p=m]nturi rom`ne[ti, ca s= ne fac= s= credem c= nu s]ntem de un neam cu cei de peste Prut.

Tineretul de azi nu este ]ntotdeauna educat ]n stil na- \ional, rom`nesc. Spun asta cu mare p=rere de r=u. iar tinerii din satul meu s]nt foarte alinta\i. Explic de ce. La Ad]ncata, to\i localnicii confec\ioneaz= rochii de mirea-s=, pe care le v]nd ]n foarte multe \=ri ale lumii. S]nt aco-lo cinci fabrici de confec\ionat rochii pentru mirese. Ele apar\in nu oligarhilor, ci \=ranilor simpli, \=rani care se trezesc diminea\a, hr=nesc g=inile, ra\ele, vaca, apoi merg la fabric= s= vad= cum muncesc angaja\ii lor. Fie-

care fabric= are c=minul [i cantina ei. |=ranii de la A- d]ncata s]nt oameni cu b=-n=rit, dar bog=\ia materia-l= duce la s=r=cie spiritual=. Am vorbit cu c]\iva cons=teni, cei mai boga\i, s= m= ajute cu bani ca s= fac un film despre tradi\iile nup\iale ale neamului nostru. Nici nu vor s= aud=! Totu[i, i-am con-vins pe c]\iva tineri, inclusiv un fost elev al meu, care acum e [eful Casei de Cul-tur=, Nicu[or Semeniuc, s= m= ajute la organizarea u-nei nun\i adev=rate, ca s= pot filma con=c=riile, ora\i-ile, iert=ciunile, c]ntecele nup\iale… pentru a le ar=ta tineretului de azi. Filmul a-cela va fi o revolt= a mea. Dup= ce vor privi tradi\iile noastre nup\iale, oamenii au s= spun=: ”Vai, dar noi ce am f=cut ]n ace[ti ani?! Ce a r=mas din nun\ile noastre? Doar be\ie [i ”Amar!”, be\ie [i ”Amar!”... Dac= m= ajut= Dumnezeu s= fac filmul acesta a[a cum vreau eu, va fi un fel de re-volu\ie cultural=.

— Un film despre tradi- \iile nup\iale la moldoveni?

— Da, dar tradi\iile noas-tre nup\iale s]nt bazate pe filozofie, pe cumsec=denie, pe h=rnicie, pe omenie, pe cultur=. S]nt ni[te lucruri ex-

traordinar de sfinte! Mi-au zis unii: dar ce ai de ar=tat despre o nunt= ]ntr-un film de o or=? Le-am spus: ”Dom-nilor, eu nu [tiu dac= vor fi suficiente dou= ore”. C]nd le-am descris tablourile de la ]nceput [i p]n= la sf]r[it, au r=-mas tr=sni\i. Nici nu [tiau c= au existat asemenea tradi\ii.

— De la interpret de oper=, la regizor de film? Lu-mea vorbe[te c= s]nte\i [i un me[ter de toat= m]na, c= a\i lucrat chiar [i ca cizmar...

— P=rin\ii mei au fost oameni boga\i, am avut cr][ma noastr=, p=duri de stejar, de fag, vite, arga\i, dar au ve-nit ”eliberatorii” [i ne-au luat toate acestea, dup= care am tr=it o copil=rie foarte grea. C]nd m-am dus ]n clasa ]nt]i, mama nu a avut 20 de copeici, ca s= merg la frize-rie. M-a tuns ea cu foarfecele, dar a f=cut-o st]ngaci, c=ci r=m=seser= r]nduri pe capul meu. Ceilal\i copii m= ar=tau cu degetul: ”Kulak! Kulak!”. Mama zicea: ”Taci, taci, rabd= [i ]nva\=”. {i ea pl]ngea, [i eu pl]ngeam...

Sigur c= a trebuit s= ]nv=\ a face de toate. P]n= la pr]nz, mergeam la [coal=, iar dup= lec\ii – la colhoz, ca s= lucrez ]n locul mamei, c=ci ea venea acas= s= spele, s= preg=teasc= de-ale gurii. Munceam la pr=[it sfecl=.

Fotografie: Mihai POT~RNICHE

DE VORB+ CU ION PAULENCU, INTERPRET DE OPER+, FOLCLORIST


Fiecare colhoznic avea c]te dou= r]nduri. Eu, mic fiind, r=m]neam ]n urm=. odat=, c]nd colo, v=d c= r]ndurile mele s]nt pe alocuri pr=[ite. }naintea mea, pr=[eau dou= vecine de-ale noastre, care m= ajutau s= le ajung. iarna, dup= lec\ii, mergeam la t=iat p=dure. F=ceam un ban, ca s= am cu ce m= ]mbr=ca [i ]nc=l\a c]nd va veni Pa[tele, c=ci mama nu reu[ea, av]nd trei copii r=ma[i orfani de tat=.

Situa\ia m-a ]nv=\at s= m= descurc ]n toate ]mpre-jur=rile. {tiu chiar [i s= sudez. Poarta [i gratiile de la ferestrele casei mele eu le-am sudat. {i ca lemnar pot face lucruri care mi-s dragi. iar cizmar am fost de la 19 p]n= la 26 de ani ]n satul meu de ba[tin=, dup= care am venit la Conservator. F=ceam ]nc=l\=minte pentru mire [i mireas=. {i azi ]mi fac ]nc=l\=minte din piele dubit= de mine. }nc=l\=mintea mea se poart= de zeci de ori mai bine dec]t cea din magazine.

— Dar de ce a\i venit at]t de t]rziu la Conservatorul din Chi[in=u?

— Pe c]nd aveam vreo 18 ani, luam locul ]nt]i la toate concursurile de interpre\i populari pentru tineret din re-giune. odat=, mi-au zis s= merg [i la Kiev. Trebuia s= interpretez dou= c]ntece rom`ne[ti [i dou= ucrainene, dar acolo, un regizor na\ionalist ]mi spune c= voi c]nta doar unul ]n ucrainean=. M-am sup=rat [i am zis c= ]n ucrainean= vor c]nta ucrainenii, iar eu voi c]nta ]n rom`n=. N-a vrut [i am ie[it. M= vede [eful din regiunea noastr= [i m= ]ntreab= de ce nu-s la repeti\ii. Dup= ce i-am explicat ce s-a ]nt]mplat, el s-a dus la acel regizor [i l-a convins c= eu trebuie s= apar pe scen=. Am inter-pretat un c]ntec ]n ucrainean= [i o doin= de-a noastr=, de tremura Teatrul de oper= din Kiev. A r=mas nedume-rit chiar [i acel regizor, c]nd a v=zut c= am fost chemat de 12 ori la bis. Dup= aceea, s-a apropiat cineva de mine [i mi-a zis s= merg numaidec]t la Conservatorul din Kiev. M-a dus [eful cu care venisem din regiunea noastr=. M-a ascultat M]kola Kondratiuk [i o doamn=, care, la urm=, mi-a spus c= vocea mea e un bo\ de aur, dar aurul acesta va fi mai bine pre\uit la Chi[in=u. De la zece ani c]ntam ]n corul bisericesc [i s=tenii vedeau ]n mine un viitor dirijor al acelui cor. M= c=s=torisem. Dionis Bana-ru, care m= ]nv=\a teoria muzicii, dar mi-a fost [i profe-sor de fizic=, a insistat totu[i s= sus\in admiterea la Con-servatorul din Chi[in=u.

La ]nceput, v=z]nd c= s]nt de 26 de ani, profesorii de la Conservator nici n-au vrut s= m= asculte. Am ie[it [i, sup=rat, am v=zut o sal= de clas= deschis=. Am intrat acolo [i, c]nd am pornit cu vocea mea o doin=, au \][nit cu to\ii ]n coridor ca guzganii: ”Cine c]nt=?”. ”Eu, acela pe care nu vre\i s=-l asculta\i...”. Mi-au zis s= vin a doua zi. S-au sf=tuit cu reprezentan\i de la Ministerul Culturii. Le-au spus c=, dac= ei consider= c= am talent, s= m= ia. A[a am ajuns la studii.

— De ce a\i zis c= mama Dumneavoastr= trebuia s= creasc= trei copii r=ma[i orfani de tat=?

— Tat=l meu a murit pe c]nd aveam patru ani, Tode-ric=, fratele meu – doi ani[ori, iar sora mea, Maria, Dum-nezeu s-o ierte – 8 ani. }ntr-o diminea\=, a venit raza so-vietic= [i solda\ii au luat to\i b=rba\ii din sat. Pe tata l-au ridicat de la mas= [i dus a fost. Mai t]rziu, am aflat c= a fost ]nmorm]ntat ]n lag=rul dislocat ]n curtea uzinei de tractoare din Harkov. Acolo s]nt ]nmorm]nta\i peste 20 de mii de rom`ni. Ei au fost aresta\i pe motiv c= s]nt na- \ionali[ti ucraineni. Tata avea ]n=l\imea de doi metri [i [ase centimetri, c]nt=rea 120 de kilograme [i era tare ca un taur. La cr][m=, oamenii ]l rugau: ”M=i Gheorghe,

arat=-ne cum ridici butoiul de o sut= de kile [i-l pui pe mas=”. o f=cea. Tata c]nta foarte frumos la caval [i la frunz=. Dar b=rba\ii voinici nu sufer= mizeria [i ]n lag=r a fost primul om din sat care a murit. St=teau c]te 70 de oameni ]n barac=. C]nd a murit, avea doar 58 de kilo-grame...

— De unde [ti\i aceste lucruri?— Un cons=tean de-al nostru, care avea pe atunci

doar 16 ani, a fost [i el dus ]n acel lag=r. }nainte de a muri, tata i-a dat un schimb de c=m=[i [i izmene, banii care ]i mai r=m=seser= [i i-a spus: ”Mitru\=, eu am s= mor [i te rog, dac= ai s= ajungi acas=, s= poveste[ti so- \iei mele cum s-a ]nt]mplat”. L-a mai rugat ca, din banii r=ma[i, s= ia, peste trei zile de la moarte, pateuri [i s= dea celor din barac= de sufletul lui. Dac= aveai bani, puteai s=-i dai cuiva printre gard [i s=-l rogi s=-\i cumpe-re pateuri din ora[. Tata nici nu [tia c= Mitru\= va fi gine-rele lui...

— De c]nd c]nta\i la Opera Na\ional=?— Din 1972, de cum am terminat studiile. — La care rol de oper= interpretat de Dumneavoas-

tr= \ine\i cel mai mult?— La toate, pentru c= interpretez cu suflet orice rol,

oric]t de mic ar fi, dar ]mi dau trupul [i sufletul pentru Faust din dramaturgia lui Goethe. Numai acolo un actor adev=rat poate demonstra c]t de mare este el. A\i obser-vat vreodat= cum o floricic= rupe asfaltul [i cre[te ]n sus? A[a am fost [i eu, ]n perioada sovietic=, prin ”asfal-tul” antina\ional de la Teatrul de oper=. Doamne fere[te s= se aud= acolo ceva rom`ne[te! Erau acolo multe le-pre, iar una – chiar clasic=. De[i are un nume de familie rom`nesc, mereu se r=stea: cum de ]\i permi\i s= nu vorbe[ti ruse[te? odat=, m-am apropiat de el pe la spa-te [i i-am spus: ”Bun= diminea\a” ]n german=. A f=cut ochi de om nebun: ”Ce-i cu tine, m=i?”. i-am r=spuns c=, dac= nu mi se permite s= vorbesc ]n limba mea matern=, voi vorbi ]n german=, englez= sau francez=, c= eu [tiu foarte multe limbi.

— Crede\i c= mai are perspective opera, ca gen de art=?

— Da. Este cel mai frumos gen de art=, ]n ea ]nt]lne[ti toate muzele: muza c]ntecului, muza poeziei, muza mu-zicii, muza picturii, muza luminii… Eu a[ ]ndemna lu-mea mereu: merge\i la oper=, fugi\i de manele – cance-rul culturii noastre.

— S]nte\i [i profesor la fostul Conservator. Ce v-ar pl=cea s= le spune\i studen\ilor?

— S= nu fie lene[i. S=-[i educe [i s=-[i p=streze dem-nitatea, dar [i sentimentele na\ionale. Totu[i, asta nu ]nseamn= s= se fac= opincari. Nu mai vreau s= v=d ti-neri ie[ind pe scen= ]n opinci, motiv]nd c= acesta este stilul nostru na\ional. }n 1914, marele {aleapin a ie[it pe scena operei din Petersburg ]n rolul lui ivan Susanin ]n-c=l\at ]n opinci. }n via\=, ivan Susanin a fost un om sim-plu, s=rac [i purta opinci. Totu[i, directorul teatrului l-a prins pe {aleapin ]n culise [i i-a interzis s= apar= ]nc=l- \at ]n opinci: ”Nu face\i na\iunea rus= de ru[ine”. Era cu o sut= de ani ]n urm=, c]nd mult= lume de pe globul p=m]ntesc mai purta opinci. Azi, e mileniul trei, cu lume modern=, dar noi facem hat]rul du[manilor no[tri, care vor s= ne [tie lumea de opincari.

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU


BOTEZUL DOMNULUI19 ianuarie

} n suita celor 12 s=rb=tori importante cre[tine se num=r= [i Botezul Domnului (Boboteaza). S=rb=-

toarea este menit= s= reaminteasc= cele petrecute la apa iordanului, ]nainte ca iisus s= p=[easc= ]n via\a public=, la ]mplinirea v]rstei de aproximativ 30 de ani. }ntruc]t ]n aceast= zi iisus s-a prezentat pentru prima data ]n lume, s=rb=toarea se mai nume[te [i Epifanie, Teofanie, Ar=tarea Domnului.

Evenimentul Botezului este descris de c=tre to\i evangheli[-tii. Matei ne relateaz= c= iisus a venit din Galileea la r]ul iordan unde boteza ioan Botez=torul, cer]nd s= fie [i el botezat. ioan i-a zis: “Eu am trebuin\= sa fiu botezat de Tine [i Tu vii la mi-ne”, iar la r=spunsul lui iisus c= a[a se cuvine, a fost botezat ]n cele din urm= de c=tre ioan. Bo-boteaza este o manifestare a celor trei componente ale Trei-mii: Fiul se boteaz= ]n iordan de c=tre ioan, Duhul Sf]nt se co-

boar= asupra lui iisus ]n chip de porumbel, iar Tat=l din cer ]l declar= ca fiind Fiul s=u.

}n ajun, preotul sfin\e[te casele cu apa care a fost sfin\it= ]n diminea\a aceea dup= liturghie. oamenii \in post negru p]n= ce vine preotul [i beau ]nt]i din aceast= ap= sfin\it=. Preotul este precedat de copii ]mbr=ca\i ]n cam=[i albe, sun]nd din clopo\ei, des-chiz]nd calea preotului [i strig]nd Kyrie Eleison (Doamne miluie[te).

}n ziua de Boboteaz=, dup= liturghie, preotul ]m-preun= cu enoria[ii fac o procesiune spre un lac, r]u sau vreun izvor, pentru slujba Sfin\irii Apelor. Dac= este frig, se preg=te[te o cruce de ghea\=, pentru a marca locul slujbei [i la sf]r[it preotul arunc= ]n ap= o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunc= s= o scoat=, chiar dac= este ger.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

COTIDIANA NOASTR+ AREN+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN_ORTODOXFEBRUARIE

12 Soborul Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Gri-gorie Teologul [i Ioan Gur= de Aur.

15 }NT}MPINAREA DOMNULUI.24 Duminica Vame[ului [i a Fariseului. Sf. Mc.

Vlasie; Sf. Teodora }mp=r=teasa; Cuv. Dimitrie; Sf. Vsevolod.

}n iordan botez]ndu-te Tu, Doamne, ]nchinarea Treimii s-a ar=tat; c= glasul P=rintelui a m=rturisit |ie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, [i Duhul ]n chip de porumbel a adeverit ]nt=rirea cuv]ntului. Cel ce Te-ai ar=tat, Hristoase Dumne-

zeule, [i lumea ai luminat, slav= |ie.

U n coleg al meu de liceu, ]n drum spre cas=, se amu-za privind indiscret ]n casele oamenilor, remarca

chiar uneori c= draperiile au fost schimbate recent ]n cu-tare locuin\=. Ast=zi cred c= ar interpreta gestul s=u ca o dovad= de proast= cre[tere. “Educa\ia unui popor se ju-dec= dup= \inuta de pe strad=. V=z]nd grosol=nia pe strad=, fii sigur c= o vei g=si [i ]n cas=”.

Mai privi\i o dat= ]n oglind= ]nainte de a ie[i din cas=: chiar dac= da\i o fug= p]n= la col\ul str=zii, fi\i curat, ]mbr=cat decent. Nu v= ridica\i ciorapii, nu v= piept=na\i, nu v= retu[a\i machiajul sau nu v= [terge\i pantofii ]n v=zul tuturor. C=uta\i un loc mai retras pentru asta.

Urm=ri\i [i mi[c=rile pe care le face\i. Ele trebuie s= fie fire[ti, nu gesticula\i f=r= rost, nu c]nta\i aiurea, nu alerga\i ]mbr]ncind lumea ]n calea voastr=, nu lovi\i trec=torii cu pachetele pe care le poseda\i sau cu vreo umbrel= pe timp de ploaie. Dac= din ]nt]mplare lovi\i pe cineva, nu ezita\i s= spune\i politicos “v= rog s= m= scuza\i”, iar r=spunsul pe care ar fi indicat s=-l auzi\i este “nu face nimic!”.

Nu insista\i cu privirea asupra unei persoane, fie vi se pare foarte frumoas= sau, mai grav, infirm=, neputin-cioas=. Chiar dac= ]nf=\i[area cuiva vi se pare mai ex-centric=, deocheat=, ]ncerca\i s= v= ab\ine\i de la co-mentarii cu glas tare. Nu trage\i cu urechea [i nu interveni\i ]n discu\ii chiar dac= subiectul vi se pare curios, siro-pos. Nu v= ]ntinde\i la vorb= ]n plin= strad=!

Alt= gre[eal=, frecvent ]nt]lnit= este aruncatul guno-iului, resturilor de m]ncare. Nu este indicat s= m]nc=m pe strad=, ]ns=, din lips= de timp, apel=m uneori la ser-viciile oferite de gheretele cu dulciuri, gust=ri. oric]t de fl=m]nzi a\i fi, m]nca\i cele procurate a[ezat pe o banc=.

Mersul pe strad= implic= ni[te reguli. Dac= s]nte\i ]n grup, ave\i grij= s= nu ocupa\i tot trotua-rul. Nu merge\i al=-turi mai mult de trei persoane. Dac= din grupul de trei per-soane face parte un copil, el trebuie s= fie plasat ]ntre cei doi adul\i, iar dac= aici vor fi doi copii, ace[tia vor sta ]n st]nga [i ]n dreapta adultului. ideea este s= nu l=s=m copiii din m]-n= pe strad=. Dac= apare un pasaj la un moment dat sau dac= trotuarul se ]ngusteaz=, sau dac= fluxul de pie-toni v= oblig= s= v= desp=r\i\i de persoana pe care o ]nso\i\i, nu uita\i c]teva reguli: femeia trece ]naintea b=rbatului, cel ]n etate ]naintea t]n=rului, superiorul ]na-intea subalternului. }ns= exist= [i excep\ii: la o trecere periculoas=, b=rbatul ][i va proteja ]nso\itoarea, ]ntin- z]ndu-i m]na pentru a o sprijini. B=rbatul trebuie s= ofere ]n orice moment ajutorul unei femei necunoscute.

Vr]nd-nevr]nd, ]n strad= po\i asista la certuri, b=t=i. Nu-\i irosi timpul, caut=-\i de drum! }n schimb, dac= e[ti martorul unui accident, dac= te pricepi, d= o m]n= de ajutor. }n caz contrar, apeleaz= la serviciile de urgen\=.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, ianuarie Noi

DE

DRA

GUL

FRU

MO

SULU

I

Pe

la m

ijloc

ul s

ecol

ului

trec

ut, ]

n pr

im=

vara

lui ’

51, c

]nd

, ]m

preu

n= c

u po

e-tu

l And

rei L

upa

n, in

tra

sem

la r

eda

c\ia

rev

iste

i ”o

ctom

bri

e” [

i a fo

st s

em-

nat=

pen

tru

tipa

r pri

ma

mea

pov

estio

ar=

, ”Pr

oble

ma

vie

\ii”,

uni

ca m

ea ]n

treb

a-

re c

=tr

e re

dac\

ie a

fost

da

c= v

oi p

utea

, dup

= p

ublic

are

a n

uvel

ei, s

= re

vin

pent

ru

a m

ai s

chim

ba c

]te c

eva

pe

ici,

pe c

olo.

Au

r]s

cu to

\ii d

e ]n

cep=

toru

l ca

re, ]

na-

inte

de

a-[

i fi v

=zu

t buc

ata

pub

lica

t=, d

eja

se

g]nd

e[te

ce-

ar m

ai p

utea

sch

imba

el

aco

lo. C

um r

]set

ele

s-a

u po

tolit

, a r

=sp

uns

Lupa

n ]n

num

ele

tutu

rora

: –

Po\

i rev

eni o

ri d

e c]

te o

ri v

ei d

ori.

De-

a lu

ngul

vie

\ii, t

ot r

evin

[i r

evin

la c

ele

scri

se. C

ompl

etez

, sch

imb

str

uc-

tura

, une

ori t

itlur

ile, s

ensu

rile

, acc

ente

le. N

emul

\um

irea

de

sine

, pa

tima

per

-fe

c\io

n=ri

lor,

est

e o

boa

l= in

cura

bil=

, cu

ea te

na

[ti [

i ]m

preu

n= c

u ea

p=

r=se

[ti

ace

ast

= lu

me.

Fir

e[te

, ]n\

eleg

pre

a b

ine

ned

umer

irea

, chi

ar

sup=

rare

a m

ulto

r ci

titor

i. C

e D

umne

zeu,

ca

rtea

-i tip

=ri

t=, r

ecom

and

at=

, citi

t=, c

onsp

ecta

t=, [

i, c]

nd a

colo

, n-a

\i-o

bun

=, e

l ia

r ne

pun

e s-

o lu

=m

de

la ]n

cepu

t...

Dra

gii

mei

, nu

o fa

c d

in r

ea-v

oin\

=. C

=r\

ile m

ele

pe m

asa

voa

str=

vin

ga

ta

term

ina

te, r

ecen

zate

, tip

=ri

te, c

um s

-ar z

ice,

da

r pe

ma

sa m

ea d

e sc

ris,

ori

c]te

ed

i\ii

ar

fi a

vut,

ele

r=m

]n m

anu

scri

se,

s]nt

cop

iii m

ei,

la c

are

m=

]nt

orc

din

vr

eme

]n v

rem

e, p

entr

u a

-i ]n

treb

a c

e m

ai f

ac,

pe

und

e a

u a

juns

, ce

nu le

aju

n-g

e ]n

via

\a p

e ca

re o

duc

...A

[a s

e fa

ce c

= H

orod

i[te

a, c

u ca

re m

ul\i

s-a

u [i

ob

i[nu

it, d

e a

cum

]nco

lo

se v

a n

umi ”

De

la H

orod

i[te

, la

Ghi

ca-V

od=

”. P

e l]n

g=

text

ele

vech

i, d

eja

cu-

nosc

ute,

se

ad

aug

= u

n [i

r d

e pa

gin

i noi

ca

re, s

per,

vor

fi p

rim

ite c

u a

ceea

[i

bun

=vo

in\=

. Ace

ste

c]te

va c

uvin

te a

m s

ocot

it d

e cu

viin

\= s

= v

i le

spun

]n p

ra-

gul

ca

sei,

nain

te d

e-a

des

chid

e u[

a [

i a v

= in

vita

s=

ma

i int

ra\i

pe la

min

e.Z

ile s

enin

e [i

spo

r ]n

tru

toa

te!

Ion

Dru

\=M

osco

va, n

oiem

bri

e 20

12

Proz

ato

rul [

i dra

ma

turg

ul I

on D

ru\=

(n. 3

sep

tem

bri

e 19

28, s

. Hor

odi[

te, j

ud. S

oroc

a) a

ab

solv

it [

coa

la d

e S

il-vi

cult

ur=

[i

Cur

suri

le S

uper

ioa

re d

e p

e l]n

g=

Ins

titu

tul

de

Lite

ratu

r= M

axi

m G

orki

al

Uni

unii

Scr

iitor

ilor

din

U

RS

S.

Op

erel

e sa

le,

ad

una

te ]

n p

atr

u vo

lum

e, F

runz

e d

e d

or, B

ala

de

din

c]m

pie

, Ult

ima

lun=

de

toa

mn=

, Pov

ara

b

un=

t=\i

i no

ast

re,

Clo

pot

ni\a

, H

orod

i[te

, }n

toa

rcer

ea

\=r]

nii ]

n p

=m

]nt,

Bis

eric

a A

lb=

,Toi

ag

ul p

=st

orie

i [.a

. fa

c p

art

e d

in fo

ndul

de

aur

al l

iter

atu

rii n

a\i

ona

le.

}n 1

967,

pen

tru

pie

sa C

asa

Ma

re, n

uvel

a U

ltim

a lu

n=

de

toa

mn=

[i

rom

anu

l B

ala

de

din

c]m

pie

(p

rim

a p

art

e a

dilo

gie

i Po

vara

bun

=t=

\ii

noa

stre

) s-

a ]

nvre

dni

cit

de

Prem

iul d

e S

tat.

Pub

lic=

m n

uvel

a D

e d

rag

ul fr

umos

ului

pre

zent

at=

de

aut

or ]n

exc

lusi

vita

te p

entr

u re

vist

a N

OI.

1 /

ale

sa

le. F

elce

rul f

ierb

e d

e em

o\ii.

– H

ai

da

r, p

erm

isul

, c=

nu

ma

i po

t a[t

epta

...–

Nic

i un

perm

is.

– C

um a

[a?

De

ce?

– D

omnu

l N

icol

au

a z

is c

= n

u a

re ta

t=. N

u ex

ist=

a[a

cev

a.

– C

um

nu

exis

t=,

dom

nule

!?

Cum

nu

exis

t=,

c]nd

eu,

uite

-m=

, st

au

aic

i ]n

fa\a

dum

itale

]n c

arn

e [i

oa

se, m

= n

umes

c N

icol

au,

v=

pot

a

r=ta

doc

umen

tele

, e o

con

fuzi

e la

m

ijloc

, or

i n-

a\i

]n\e

les

des

pre

ce

este

vor

ba

... V

= ro

g s

= m

ai f

orm

a\i

o d

at=

num

=ru

l s=

u d

e te

lefo

n [i

d

a\i

-mi r

ecep

toru

l... M

= la

s, ia

t=,

]n g

enun

chi..

.Po

rta

rulu

i i s

e fa

ce m

il= d

e om

. M

ai s

un=

o d

at=

.–

Mii

de

scuz

e, d

omnu

le N

icol

au,

d

ar

vizi

tato

rul

\ine

nea

p=ra

t s=

v=

vo

rbea

sc=

. Pof

tim

rec

epto

rul.

– N

icu[

or,

dra

gul

ta

tei

feci

o-ra

[!! H

ai v

in r

epej

or s

= te

str

]ng

la

piep

t...

Din

rec

epto

r pi

cau

cuvi

nte

gre

-le

, am

are

[i r

eci c

a g

hea

\a.

– D

omnu

le...

sa

u to

var=

[e, c

um

v= n

umi\i

aco

lo, a

\i fo

rma

t gre

[it..

. N

u v=

cun

osc

[i n

ici n

u s]

nt c

urio

s s=

v=

cun

osc.

.. –

Cum

nu

m=

cun

o[ti,

m=

i b

=-

iete

, c]n

d e

u, d

in p

rim

a ta

fra

z=, b

a

chia

r d

up=

pri

mul

cuv

]nt..

. m

i s-

a

t=ia

t r=

sufla

rea

... m

i s-

au

umpl

ut

och

ii d

e la

crim

i...

cu a

dev

=ra

t...

s]ng

ele,

dup

= c

um s

e [t

ie...

ap=

...

– R

epet

]nc

= o

da

t=.

Nu

v= c

u-no

sc [

i, pr

in u

rma

re,

rog

s= n

u m

= m

ai

der

anj

a\i

la t

elef

on.

S]n

t oc

upa

t. o

zi

]n

trea

g=

a

st

at

felc

erul

N

icol

au

la p

oart

a m

inis

teru

lui,

a[-

tept

]nd

c]n

d f

unc\

iona

rii v

or te

rmi-

na z

iua

de

mun

c=. N

icu[

or a

ie[

it pr

intr

e ul

timii.

S-a

]nd

rept

at

spre

m

a[i

n=. A

des

chis

por

tiera

. –

Nic

u[or

, d

rag

ul

tate

i fe

cio-

ra[.

.. – D

omnu

le!

Nu

v= c

unos

c [i

v=

ro

g s

= m

= l

=sa

\i ]n

pa

ce.

Da

c=

insi

sta

\i, v

oi f

i ne

voit

s= a

pele

z la

ja

nda

rmi.

– C

e ja

nda

rmi,

m=

i b=

iete

, cum

po

t in

terv

eni

jand

arm

ii ]n

tre

un

tat=

[i u

n fe

cior

!!

A u

rcat

]n m

a[in

=. S

-a a

[eza

t la

vo

lan.

A p

orni

t mot

orul

[i a

ple

cat..

.

*

* *

De,

a[a

e v

ia\a

. Tr

=d

=to

ri a

u fo

st

]n

Hor

odi[

tea

ce

ea

de

dem

ult,

pese

mne

, or

ma

i fi f

iind

ei

[i a

zi, d

ar a

u fo

st [

i din

tre

cei c

are

, ni

cid

ecum

, ni

cic]

nd,

pen

tru

nim

ic

]n lu

me

nu a

u a

ccep

tat t

r=d

are

a.

Ce

ma

i fa

ci, p

e un

de e

[ti,

bunu

l m

eu

prie

ten

din

ani

i co

pil=

riei

no

ast

re?

Mul

t a

[ fi

vrut

s=

ne

ma

i ve

- de

m o

da

t=...

8 /

Ion

DR

U|+

}N P

RAG

UL C

ASE

I

Noi, ianuarie 2013

Pe vrem

ea ceea

, ]n Horod

i[te, copiii celor m

ai ]nst=

ri\i, da

c=

avea

cine-i ]nv=\a

aca

s= a

lfab

etul [i cifrele, nu m

ai mestecau ei gloduri-

le satului chiar din clasa ]nt]i.Veneau

]n clasa a doua, uneori chiar ]n a

treia. M

i-aduc am

inte, eram

]n

a

doua c]nd a ap=rut ]n clasa noastr=

Nicu N

icolau, fiul felcerului din sat, un b=ie\el frum

u[el, cur=\el, ]nc=l\at [i ]m

br=cat ]n hainele sale, nu ca noi, descul\i [i ]m

br=ca\i ]n ni[te vechi-turi ale fra\ilor m

ai mari, care ]ns=

acum

nu le mai puteau purta, nu ]n-

c=peau ]n ele.}n m

ijlocul nostru Nicu[or p=

rea

cobor]t d

in alt=

lume. A

vea cioco-

lat=

]n ghiozd

an, ]n b

uzunar un

g=

lbenu[ d

e cinci lei cu chipul re-g

elui Miha

i c]t era ]nc=

copil. Pe la

noi rar c]nd

ajung

eau m

onedele

de un leu-d

oi, da

r de cinci lei, la

a

[a ceva

nici nu visau b

uzunarele

noastre. Vorba e c= p]n= la r=zboi, pe

vremea regatului, intelectualii s=-

te[ti forma

u o comunita

te apa

rte, privileg

iat=

. Primea

u ]n med

ie c]te [a

se, [apte, opt m

ii de lei pe lun=

, a

sta ]n tim

p ce \=ra

nul, tocmit la

sa

p= sa

u la coa

s=, c][tig

a d

oar

cincisprezece-doisprezeci lei pe zi,

[i asta

numa

i c]t \inea pr=

[itul [i str]nsul, ]ncolo nici c=

avea

unde

c][tiga

ba

nul cela.

La p

rima

recrea\ie, fire[te, s-a

adunat toat= clasa ]n jurul lui N

icu [i

]ncepu renum

itul iarm

aroc din

[colile noastre. ia arat= ce mai ai ]n

ghiozd=na[, da ]n buzunarul cel=lalt ce ai? N

-ai vrea s= schimbi creionul

pe dou= peni\e? Una e cam

[tirbit=, dar totu[i scrie; astlalt= e bun= de tot, hai s=-\i ar=t ce frum

os scrie...

Eu era

m printre cei c]\iva

care nu

pa

rticipa

u la

iarm

aroc. }n

prim

ul

r]nd

, nu

prea

avea

m ce sch

imb

a,

]n al d

oilea r]nd

, nici nu m=

pri-cepea

m a

face schim

b ]n a

[a fel

ca s=

r=m

]n ]n c][tig. Tot tim

pul r=

m]nea

m ]n pa

gub

=. A

[a st]nd

lu-crurile, [ed

eam

cumin\el ]n b

anc=

d

e unul singur [i cum

[edea

m, la

un m

oment d

at se d

esprinde N

icu d

in mijlocul ia

rma

rocului, vine de

se a[a

z= l]ng

= m

ine [i zice:–

Vrei

s=

st=m

]m

preun=

]n b

anc=

?– H

ai.

{i-a

luat g

hiozd=

na[ul, s-a

mu-

tat l]ng

= m

ine, [i mi-a

fost unul din

cei ma

i buni prieteni d

in copil=rie.

Deseori, d

up= lec\ii, ne d

uceam

unul

la

altul

s=

ne m

ai

juc=m

. Lui N

icu[or, cum i se zicea

peste tot, nu-i pl=

ceau jocurile noa

stre ob

i[nuite – ming

ea, \urca

, tr]nta.

De ob

icei, citeam

cu gla

s tare d

in ca

rtea

de

citire, ]nv=

\am

pe

de

rost o poezie sau o povestire, a

poi controla

m c]t d

e bine a

m ]nsu[it –

unul decla

ma

, altul urm

=rea

textul d

in carte. M

iori\a, S

ara

pe deal,

Ma

ma

lui {tefa

n cel Ma

re, [i apoi

frag

mente d

e proz= – H

agi Tudo-

se, Soa

cra cu trei nurori, pove[ti,

ghicitori, b

ala

de, im

ag

inile dom

-nitorilor. M

ai a

les ne am

uza V

asile

Lupu cu cu[m

a ceea

a lui turtit=

, ]nfrum

use\at=

cu o pan=

de nu se

[tie ce pas=

re...M

= mir [i acum

, cu c]t= dragoste, cu c]t=

]n\elepciune se alc=

tuiau

pe atunci c=

r\ile noastre d

e citire! Erau concepute nu num

ai pentru in- struirea

elevilor, ci [i pentru lumi-

narea

p=rin\ilor no[tri nec=

rturari.

Pleca\i fiind

cu traiul d

e acolo,

]i ducea

m d

orul bunului m

eu prie-ten [i m

= tot interesa

m d

e soarta

lui

ori d

e c]te

ori nim

eream

]n

Horod

i[te sau m

i se ]nt]m

pla

s=

]nt]lnesc un horod

i[tean prin a

lte p=

r\i. Din cele a

flate, m

i se rupea

inima

de ja

le. P=rintele nu-l a

juta

cu nimic, nici nu voia

s= a

ud=

de

el. S=

rma

nul copil, se descurca

de

unul singur. E

minent fiind

, primea

b

urs=

, ap

oi ma

i c][tiga

ici-colo c]te un b

=nu\, f=

c]nd lec\iile tutu-

ror n=t=

r=ilor d

in vechea ca

pital=

a

Mold

ovei...M

area

lui

dra

m=

venea

]ns=

od

at=

cu vaca

n\ele de C

r=ciun.

To\i elevii se ducea

u la p

=rin\i

pentru a s=

rb=

tori Na

[terea M

]n-tuitorului. U

rca [i el ]n tren, d

ar

la

Dond

u[eni r=

m]nea

]n

sala

d

e a[tep

tare a

g=

rii. Afa

r= ia

rn=

grea

, iar=

el, dezb

r=ca

t [i descul\,

unde s= porneasc= cei optsprezece ki-lom

etri pe jos? S

e ]nt]mp

la c=

ve-neau s=nii din H

orodi[te, petrec]nd pe cineva la tren, [i v=z]ndu-l ]n sa

la

de a[teptare, ]l luau cu d]n[ii. }l m

ai ]nvelea

u cu ce avea

u ei acolo, a

[a

ca s=

nu ]nghe\e la

drum

, [i c]nd

ajung

eau la

poa

rta felcerului, [ti-

ind m

area

dra

m=

a a

cestui copil,

b=

teu singuri la

poa

rt= [i st=

teau

\epeni ]n p

rag

p]n=

nu vedea

u c=

i s-a d

eschis bietului N

icu[or [i felcerul, ]n cele d

in urm=

, scap

=

printre d

in\i:– E

i, hai... od

at=

ce-ai venit... d

e intr=

. * * *

}n cele d

in urm=

, ostilitatea

sa-

tului, pesemne, ]l sili pe felce-

rul Nicola

u s= se m

ute ]n satul

vecin, ]n Cri[c=

u\i, da

r nu i-a m

ers traiul nici acolo. }ntre tim

p veni epo-ca

comisa

rilor ro[ii, c]nd to\i a

m

fost m=

tura\i la

gr=

ma

d=

. }n noua

or]nduire

intelectualii

satului

nu m

ai

erau

boiera

[ii d

e a

lt=d

at=

. A

lerga

u [i d]n[ii d

up= o b

ucat=

d

e p]ine cum a

lerga

toat=

lumea

. E

i [i apoi a

nii se duc, vrem

urile se schim

b=

, o genera

\ie se duce,

alta

vine. Prin sate a

par nu num

ai

felceri, ci chiar [i d

octori, puncte m

edica

le ma

i ]n fiece sat, la

dou=

trei sa

te spital, ia

r speciali[tii d

e a

lt=d

at=

, m=

rog...

Ajuns la

zile grele [i r=

ma

s sin-g

ur cuc, felcerul Nicola

u afl=

de la

cei ce a

veau rud

e prin Rom

`nia

[i c=

l=torea

u din c]nd

]n c]nd c=

N

icu[or a

l lui

e unul

dintre cei

ma

i a

precia\i

speciali[ti

]ntr-un m

inister din R

om`

nia, a

re cas=

proprie ]n B

ucure[ti... o d

rag

oste nem

=rg

init= s-a

trezit ]n inima

b=

-tr]nului felcer, c=

ci era unicul lui

fecior, restul numa

i fete, iar fa

ta,

m=

rog, se m

=rit=

, ][i schimb

= nu-

mele...F=r= a sta m

ult pe g]nduri, ][i face docum

entele necesare [i hai la tren.

* * *

Porta

rul de la

minister nu i-a

d

at voie s=

intre. A form

at un

num=

r de telefon.

– Dom

nule Nicola

u, cerem scuze

pentru dera

nj. S-a

prezentat la

in-tra

re un individ

care pretind

e c= a

r fi p=

rintele dum

neavoa

str=. C

um?

Da

. Am

]n\eles. }nc= o d

at=

scuze pentru d

eranj.

}nchide telefonul [i-[i ved

e de

2 /7 /

2013, ianuarie Noi

nici

urm

=,

da

r ia

t= c

= u

n a

num

it ca

dru

, din

tr-o

anu

mit=

]nt]m

pla

re,

r=m

]ne

]ntip

=ri

t pen

tru

totd

eaun

a.

{i e

at]t

de

viu

de

parc

= a

avu

t loc

a

din

eaor

i. }m

i m

ai

sun=

[i

azi

]n

urec

hi r

eplic

ile n

oast

re d

e a

tunc

i.}n

tr-o

zi f

ierb

inte

de

var=

, pa

re-

se e

ra d

umin

ic=

, m

erg

eam

cu

Ni-

cu[o

r pe

uli\e

le s

atu

lui,

vene

am

de

la c

asa

lor

spre

[co

al=

, c=

ci e

ram

ch

ema

\i, s

e pr

eg=

tea

o s

erb

are

. {

i, r=

t=ci

nd n

oi p

e ul

i\ele

sa

tulu

i, ca

de

obic

ei, d

iscu

tam

c]te

]n lu

n=

[i ]n

ste

le, d

ar

pe m

ine

unul

m=

tot

urm

=re

a c

=pr

ioa

ra c

eea

]n

ro[u

, ce

-[i a

l=pt

a p

runc

ul ]n

v=

zul l

umii.

N

u m

= p

utea

m c

once

ntra

.La

un

m

omen

t d

at

]mi

vine

un

g]n

d a

t]t d

e pr

oasp

=t,

at]t

de

nea

[tep

tat,

]nc]

t, d

e m

ira

t ce

era

m,

m-a

m o

prit

locu

lui.

|in

min

te p

]n=

[i

loc

ul u

nde

anu

me

m-a

lum

ina

t g

]nd

ul

cela

d

e m

-am

op

rit.

S-a

op

rit [

i pri

eten

ul m

eu.

– M

=i

Nic

u[or

, zi

c, [

tii d

e un

de

apa

r co

piii?

– D

e un

de?

– U

ite c

um v

ine

ast

a.

A[a

cum

oa

ia s

e ]m

preu

nea

z= c

u b

erb

ecul

[i

pe

urm

= s

e na

sc m

ielu

\ii;

a[a

cu

m v

aca

se

]mpr

eune

az=

cu

bu-

haiu

l, [i

pe

urm

= s

e na

sc v

i\elu

[ii,

tot

a[a

dup

= c

e fe

mei

a s

e ]m

pre-

unea

z= c

u b

=rb

atu

l...

Fire

[te,

]n

loc

de

“]m

preu

nare

”,

folo

sea

m

un

alt

verb

, m

ult

ma

i sc

urt,

ma

i en

erg

ic [

i m

ai

popu

-la

r. C

u a

juto

rul a

celu

i ver

b \=

rani

i no

[tri

sec

ole

la r

]nd

nu

ma

i ob

o-se

sc a

tic

lui

]nju

r=tu

ri [

i m

=sc

=ri

d

e to

t fe

lul.

Spr

e d

eose

bir

e d

e ce

i m

ari

, ]n

gur

a c

opiil

or d

e op

t a

ni,

verb

ul c

ela

p=

rea

frum

os, c

ura

t [i

natu

ral c

a [

i aer

ul, f

runz

a, a

pa.

Nic

u[or

a

l m

eu

st=

tea

tr

=sn

it d

e-o

ase

men

ea b

=nu

ial=

. }n

cel

e d

in u

rm=

, d=

du

cate

gor

ic d

in c

ap.

–

Nu.

A[a

cev

a n

u po

ate

fi.

– D

e ce

nu

poa

te?

– C

rezi

tu

c= t

=tic

ul m

eu...

s-a

r pu

tea

... c

u \a

\a?!

– {

i de

ce n

u?–

Pent

ru c

= n

u e

frum

os.

Cee

a

ce s

pui t

u nu

e fr

umos

, ia

r m

=m

ica

zi

cea

des

eori

: t=

ticul

nos

tru

nici

o-d

at=

nu

va f

ace

cee

a c

e nu

e f

ru-

mos

...V

ai, p

urita

tea

ceea

de

copi

i! C

]t d

e cu

ra\i

ne a

duc

e D

omnu

l pe

lum

e,

[i c

]t= m

urd

=ri

e va

rs=

ma

i a

poi

lum

ea ]

n su

flete

le n

oast

re n

evin

o-va

te...

*

* *

Nou

tate

a c

ea m

are

pen

tru

toa

-t=

Hor

odi[

tea

a fo

st c

=, d

up=

ce

felc

erul

s-a

cun

una

t cu

noua

sa

so

\ie,

Nic

u[or

nu

voia

, nu

put

ea

s=-i

zic=

ma

m=

. |a

\= [

i a

t]t.

Zic

e-se

c=

cea

de-

a d

ou=

ma

m=

a l

ui,

chip

urile

, ni

ci g

]nd

s=

se

supe

re.

Vre

a e

l \a

\=,

fie \

a\=

. }n

sch

imb

, fe

lcer

ul e

ra n

uma

i foc

[i p

ar=

. Fa

p-tu

l c=

fiu

l s=

u nu

voi

a n

icid

ecum

s=

-i zi

c= m

am

= c

onfir

ma

oa

recu

m

stra

[nic

a b

=nu

ial=

a c

ons=

teni

lor.

C

]inos

la

ini

m=

cum

era

de

felu

l lu

i, fe

lcer

ul ]

l to

t st

rune

a p

e b

ietu

l co

pil,

]l to

t m

u[tr

ului

a,

pune

a m

]-na

pe

cure

a [

i-l to

t ]nd

ep=

rta

de

la

cas=

. }n

cel

e d

in u

rm=

, l-a

tri

mis

la

un

liceu

din

ia

[i,

zic]

ndu-

i c=

d

e-a

cum

]nco

lo, g

ata

, ma

i mul

t s=

nu

-l va

d=

pri

n H

orod

i[te

.

3 /

6 /

Mer

gea

m ]n

cet

pe

uli\

ele

satu

lui ]

ngus

te, ]

ntor

toch

eate

...

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

Noi, ianuarie 2013

Deseori se a

uzea b

a ]ntr-o ca

s=,

ba

]n alta

: ia m

ai cite[te, b

re, din

cartea

ceea, sa

u ia m

ai spune, fa

, o poveste-d

ou= d

e acolo d

in carte,

c=, z=

u, a[a

de frum

os, a[a

de

bin

e spu

ne a

colo

... Du

c [i azi

do

rul c=

r\ilor celea d

e citire. S-a

u pierd

ut nu numa

i c=r\ile, s-a

pier-d

ut [i taina

alc=

tuirii lor.C

asa felcerului

Nicolau

era ]n

ceala

lt= m

aha

la, d

incolo de R

]pa

Pacheloa

iei. o

ca

s=

nalt=

, fru-

moa

s=, cu fa

\a la

drum

, iar p

e l]ng

= ca

sa cea

ma

re, ma

i era ]n

ogra

d=

una, o c=

soaie, cum

i se zicea

]n Horod

i[te. Era

[i c=soa

ia

mare c]t o cas=, cu u[i [i geam

uri, cu pod

ele sc]ndurite. A

colo, ]n c=-

soaie, felcerul f=

cea injec\ii, va

c-cina

, ]ntr-un anum

it fel, acolo se

afla

centrul med

ical a

l satului. A

l-tul nu era

.D

up= citit, cea

ma

i ma

re pl=cere

a noa

str= d

in anii ceia

erau c=

-l=

toriile de la

noi la N

icu[or, ori d

e la d

]nsul la noi. M

ergea

m ]ncet

pe uli\ele satului, ]ng

uste, ]ntorto-chea

te, [i tot discuta

m noi ]n d

e-noi ce ne trecea

prin cap. Tr=

suri vin d

in fa\=

, tr=suri ne a

jung d

in urm

=, lipind

u-ne c]nd d

e un ga

rd,

c]nd d

e altul. D

rumu-i lung

, c]nd la

va

le, c]nd la

dea

l, [i iar=

ne ma

i oprim

, pentru c= prob

lemele im

-porta

nte nu se discut=

din m

ers, [i cum

ajung

em la

o ]n\elegere, ia

r=

ne ducem

unde ne porniser=

m.

Cum

se obi[nuia

pe atunci, tu-

turor trec=torilor ce ni se nim

ereau

]n cale le d

=d

eam

bun=

ziua, ei

ne r=

spundea

u. U

nii se

ma

i [i

opreau pentru a

ne ]ntreba

ce ma

i fa

cem, und

e ne ducem

. Deseori

femeile, d

up= ce ne d

esp=r\ea

m,

f=cea

u c]\iva pa

[i, apoi se oprea

u [i privea

u lung-prelung

cum ne ]n-

dep=

rt=m

]n ulicioare; ofta

u, [i tot cl=

tinau d

in cap a

uimire, a

jale, a

com

p=tim

ire...– S

=rm

anul copil, a

uzeam

une-ori ]n urm

a noa

str=...

Vorb

a e c=

]n anii ceia

fam

ilia

felcerului cutremura

se Horod

i[tea

]n a[a

m=

sur=, ]nc]t sa

tul nu se m

ai putea domoli. }n fiece sat exis-

t= o familie-etalon. D

e[tep\i ca cu-ta

re. Boga\i ca

cutare. H

]tri ca cu-

tare.

Fam

ilia

felcerului N

icolau

era eta

lonul estetic al sa

tului. Se

zicea: m

]ndru ca

felcerul Nicola

u. S

e zicea

: frum

oas=

ca

felceri\a

noa

str=. D

uminicile [i ]n zilele d

e s=

rb=

toare, c]nd

ie[eau ei ]m

pre-un=

, tot satul pe la

ga

rduri, pe la

porti\e.

Da

r, vai, nim

eni nu poate [ti a

zi ce-l a

[teapt=

m]ine, [i ia

t= c=

so- \ia

felcerului Nicola

u, a[a

t]n=r=

[i frum

oas=

cum era

, ]n c]teva zile,

subit, f=

r= a

boli, f=

r= a

se jelui de

s=n=

tate, m

oare. o

jale cum

nu se m

ai poa

te, o petrecea la

cimitir tot

satul.D

e ob

icei, ]n

asem

enea

ca-

zuri, c]nd om

ul deced

a sub

it, pe nea

[teptate, H

orodi[tea

se ]ntreba

– a

u nu cumva

, Doa

mne fere[te,

l-o fi otr=vit ori o fi otr=

vit-o? Dup=

cum

s-a m

ai spus, H

orodi[tea

era

a[eza

t= ]ntre d

ou= p=

duri ]ntune-

cate, pline cu ciuperci de toate nea-m

urile, cu ierburi [i r=

d=

cini de tot

felul, a[a

]nc]t a trim

ite subit un om

]n lum

ea V

e[niciei, nu era o prob

-lem

=. Leg

ende pline d

e groa

z= a

u circula

t, ba

ma

i circul= [i azi prin

Horodi[te. La ]nm

orm]nta

rea felce-

ri\ei, nimeni nu se ]ntreb

a d

e ce-o fi m

urit ea a

[a sub

it, da

r ]nsu[i fap-

tul c= nim

eni nu se ]ntreba

dove-

dea

c= lum

ea d

eja [tia

de ce...

* * *

Gr=

dina

felcerului Nicola

u co-b

ora pr=

v=la

tic la va

le, oprin-d

u-se ]ntr-un p]r]ia[, m

ai b

ine zis, fusese c]nd

va a

colo p]r]ia[, a

cum

mustea

o dung

= d

e mla

[tin=. D

in-colo d

e mla

[tina ceea

era o m

a-

hala

care se num

ea, nu [tiu d

e ce, B

ort=rie. }n m

la[tina

, care d

esp=r-

\ea og

rad

a felcerului d

e Bort=

rie, cineva

a a

runcat un pietroi, [i d

e la

petroiul cela, zicea

lumea

, au

pornit toate nenorocirile. Prin a

nii ceia

pe partea

astla

lt= a

mla

[tinii tr=

ia, printre a

l\ii, un gospod

ar,

nu ma

i \in minte cum

]l chema

, d

ar ca

re avea

un dra

c de fa

t=, o

c=pri\=

, cum

zicea

u fem

eile, cu

gla

s de privig

hetoare. C

]nd vor-

bea

, se f=cea

de pa

rc= a

r fi c]ntat.

S-o tot a

scul\i [i s-ascul\i.

Ajuns=

fat=

ma

re, plinu\=, ve-

sel=, frum

oas=

foc, a[a

]nc]t prin sa

t se zicea – a

sta o s=

le deie

chi[ca la

toate. S

e ad

unau fl=

c=ii

satului la

poarta

lor, b=

t=i sea

r=

de sea

r= ]n

Bort=

ria ceea

. Fata

]ns=

, ce v]nt o fi da

t peste ea, nici

s= a

ud=

de fl=

c=i. C

e v]nt o fi da

t peste ea

, c= ]ncepu a

o interesa

med

icina. V

oia g

rozav s=

vad

=

cum se fa

ce c]nd felcerul fa

ce in-jec\ii, cum

vaccinea

z= copiii. D

at

fiind c=

]n mla

[tina ce d

esp=r\ea

og

rad

a lor d

e ogra

da

felcerului, cineva

avu d

e grij=

s= a

runce un pietroi, ea

, una-d

ou=, [i s=

rea d

in og

rad

a p=

rin\ilor pe pietroi, apoi

de p

e pietroi ]n og

rad

a d

e peste

p]r]u. }nc]ntat=

de cele v=

zute aco-

lo, venea zi d

e zi, ba

e ]n c=soa

ie, und

e era un fel d

e punct med

ical,

[i-l tot ajut=

pe felcer, [i-i tot ]ng]-

n= ceva

cu vocea ei sonor=

. Dup=

ca

re vine ]n cas=

s= a

jute cu c]te ceva

so\ia felcerului, [i num

ai ce

vezi c= ia

r= e ]n c=

soaie...

Nu [tiu c]t tim

p anum

e trecu de

la ]nm

orm]nta

rea so\iei lui N

ico-la

u, da

r, c]nd m

= ]m

prietenisem

cu Nicu[or [i venea

m la

d]nsul,

c=pri\a

cu gla

s de privig

hetoare

deja

n=scuse. o

\in bine m

inte. Purta

rochie ro[ie ca pa

ra focului,

[edea

]n pridvor, pe un sca

un nalt,

al=

pta copilul, zv]nt]nd

u-[i s]nii [i cu vocea

-i vesel=, sonor=

, prindea

cu vorb

a lum

ea ce trecea

pe l]ng=

poa

rta lor.

* * *

Nu-m

i pot l=m

uri nici p]n= a

zi cum

, ]n ce fel se a[az= amin-

tirile. Deseori a

ni ]ntregi, chipuri, ]nt]m

pl=ri se [terg

de nu r=

m]ne

4 /5 /

{coa

la d

in Horod

i[te, anul 1938


calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAEETAPA a IV-a

1. Demonstra\i rela\ia de cauzalitate dintre evolu\ia ob[tii s=te[ti [i dezvoltarea societ=\ii medievale rom`ne[ti.

2. Aprecia\i rolul persona-lit=\ii lui Adam Smith.

3. Recunoa[te\i edificiul ar-hitectural din imagine.


R=spunsurile corecte la etapa I:

1. Elada se situa ]n partea de sud a Peninsulei Bal-canice, pe insulele din jurul ei, precum [i pe \=rmul de vest al Asiei Mici – principala cale de comunicare ]ntre polisurile grece[ti fiind marea. Relieful Greciei este pre-ponderent muntos, \=rmurile – crestate, c]mpiile s]nt ]n-guste, amplasate ]ntre lan\uri muntoase – condi\ii ne-prielnice pentru o agricultur= bazat= pe culturile cerealiere, necesare vie\ii de zi cu zi. Aceste condi\ii, precum [i cre[terea demografic=, dezvoltarea me[te-[ug=ritului ce necesita o pia\= de desfacere, inegalita-tea social=, conflictele dintre cet=\i, introducerea ostra-ciz=rii – exilul pe 10 ani – de c=tre Clistene i-au f=cut pe greci s= caute pie\e de desfacere a m=rfurilor. Astfel, ]ntre cca 750 [i 550 ]. Hr. s-a desf=[urat ampla coloniza-re a \=rmurilor M=rii Mediteraneene [i ale M=rii Negre. Principalele metropole au fost Atena, Milet, Sparta, Co-rint, Megara. Printre coloniile create s]nt Siracuza, Mar-silia, Bizan\, Sinope, Trapezunt, olbia, Tyras, Histria, Tomis etc. }n urma marii coloniz=ri, arealul civiliza\iei elenice s-a extins, au fost stinse un [ir de conflicte inter-ne, popula\iile cu care au contactat grecii au primit un im-puls pentru trecerea la un nou tip de civiliza\ie – cel antic.

2. Margaret Thatcher (prim-ministru britanic din 1979 p]n= ]n 1990) Conservatorii victorio[i ]n alegerile din 1979 vor impune ]n plan intern prin [eful partidului [i prim-ministrul ]n exerci\iu, Margaret Thatcher (1979-1990), un program neoliberal, ac\iunea guvernului re-duc]ndu-se la controlul monedei. A avut cel mai lung mandat al unui prim-ministru britanic din secolul XX, este singura femeie aleas= s= fie prim-ministru sau li-der al unui partid politic major ]n Regatul Unit al Marii Britanii.

Aceast= schimbare de orientare a politicii economi-ce s-a manifestat mai ales printr-o tentativ= de restruc-turare industrial= (privatiz=ri, ]nchiderea de ]ntreprin-deri nerentabile etc.) [i printr-o atitudine ferm= fa\= de sindicate.

A urmat o politic= care vizeaz= reducerea impozite-lor directe pe venit [i cre[terea impozitelor indirecte, inclusiv taxa pe valoarea ad=ugat=. }n scopul de a re-duce tempoul cre[terii infla\iei, a crescut rata de scont. }n lupta cu deficitul bugetar a folosit m=suri nepopula-re: reducerea subven\iilor ]ntreprinderilor de stat, asis-ten\= redus= regiunilor depresive, reducerea cheltuieli-lor sociale (educa\ie [i locuin\e). Pentru a controla

cheltuielile din sfera educa\iei, a fost ]ntemeiat= Agen- \ia consolidat= [colar=. Neoliberalismul thatcherist a reprezentat c]teva succese: sc=derea infla\iei, a [oma-jului, ]ns= per ansamblu a sporit disparit=\ile sociale [i regionale.

Pe plan extern ”Doamna de fier” a ob\inut c]teva succese incontestabile. Prin ea Marea Britanie a jucat un rol important ]n reglementarea problemei rhodesie-ne, care va duce la ]ntemeierea unui nou stat indepen-dent, ]n aprilie 1980, Zimbabwe. Nu a ezitat s= r=spund= prin for\= ocup=rii insulelor Malvine (Folkland) de c=tre armata argentinian= pe 2 aprilie 1982. Victoria militar= a Regatului Unit, dup= dou= luni [i jum=tate de r=zboi ultramodern [i anacronic totodat=, a sporit popularita-tea premierului M. Thatcher [i succesul ]n alegerile din 1983.

}n iunie 1989, cu ocazia alegerilor pentru Parlamen-tul European, conservatorii [i dna Thatcher au suferit un e[ec care a antrenat dispute ]n s]nul partidului de guvern=m]nt. Aceste dispute vor culmina cu demisia doamnei M. Thatcher [i formarea unui nou cabinet, condus de John Major. Acesta a continuat ]n linii mari politica guvernului Thatcher ]n plan economic (continu-area privatiz=rilor) [i extern (alinierea la politica SUA ]n R=zboiul din Golf).

3. }n imagine este reprezentat= Catedrala episco-pal= Sf. Teodor Tiron. Biserica a fost construit= ]n 1858 de negustorul Anastase Ciuflea, dup= dorin\a fratelui s=u defunct, Teodor, care a devenit cunoscut= mai mult dup= numele ctitorilor, Ciuflea.

Rezultatele etapei I:

C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Doina ST}-N+, Gura Galbenei, Cimi[lia; Lucia BUTNARIUC, Ciu-ciulea, Glodeni; Felicia COJUHARI, Holercani, Du-b=sari; Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Alina URSU, Ulmu, Ialo-veni; Andrei MANZUC, Cristina MOVILEANU, Cristi-an TAG}R{, Natalia DOBO{, Silvia JIGANU, Marcela DAMIAN, H]nce[ti; Lauren\iu CALANCEA, Chi[in=u.

C]te 28 de puncte (15,8,5) au acumulat: Silvia IS-TRATI, V=sieni, Ialoveni; Cristina SILISTRATU, Ani-[oara CORDUNEANU, Ulmu, Ialoveni; Natalia PO-CIUMBAN, Cobani, Glodeni; Adriana BUDACA, Victo-ria BUNESCU, Gheorghe B}NZARI, Zina STOICA, Mihail CUCULESCU, H]nce[ti; Vlad GANU{CEAC, Edine\.

C]te 25 de puncte au acumulat: Cristina VREME{ (12,8,5), Lozova, Str=[eni; Gabriela DOBREA (15,10,0), Cetireni, Ungheni; Anastasia ROTARU, Ana JUCOV-SCHI (12,8,5), H]nce[ti.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 25 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor la concurs.

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie


Carul-Mic

N aturalistul Douglas Hamilton a remarcat c= la foarte mul\i elefan\i urechile s]nt

mai mult sau mai pu\in rupte. El a descoperit c= acestea s]nt rezultatul sanc\ion=rilor pe care le-au primit tinerii de la adul\i, pentru diferite abateri. Mamele-elefan\i ]i disciplineaz= pe micu\i apuc]ndu-i cu trompeta de urechi. Una dintre regulile de baz= pentru tinerii elefan\i este s= stea totdeauna foarte aproape, altfel s]nt v]na\i cu u[urin\= de c=tre lei [i leoparzi.

S criitorul francez François Rabelais s-a descurcat de minune dup= ce a r=mas f=-

r= bani ]ntr-o c=l=torie a sa de la Roma la Pa-ris. oprindu-se la un han din Lyon, nu s-a sfiit s= ia masa [i s= se odihneasc=. C]nd s-a aflat c= nu avea cu ce pl=ti, a fost re\inut. El ]ns= dorea s= ajung= la Paris. A a[ezat ]ntr-un loc vizibil din camera sa c]teva pache\ele pe care a scris: “otrav= pentru rege”, “otrav= pentru re-gin=”. Rabelais a fost imediat transportat la Paris cu diligen\a jandarmeriei [i predat rege-lui Francisc i. Pentru a-[i demonstra nevinov=- \ia, scriitorul a ]nghi\it, ]n fa\a procurorului, con- \inutul pache\elelor. Regele s-a amuzat, afl]nd adev=rul, [i l-a invitat pe scriitor la dejun, pe care Rabelais l-a pomenit toat= via\a sa [i de c]-te ori avea posibilitatea ]l povestea prietenilor.

E xpresia a da [far= ]n \ar= a luat na[tere pe timpurile n=v=lirilor barbare. Cum se ar=ta

vr=jma[ul la hotare, ]n\elep\ii no[tri \=rani aprindeau pe dealuri focuri ]nalte, ca s= se vad= fumul de departe. {i tot a[a, de pe o m=gur= pe alta, prindeau a arde focuri care duceau vestea ]n toat= \ara. {i plugarii no[tri puneau m]na pe arme – topoare, arcuri, suli\e – [i se adunau sub steag ]ntru ap=rarea libert=- \ii [i independen\ei \=rii.

}n prezent expresia a da [far= ]n \ar= ]nseamn= a r=sp]ndi fulger=tor o veste; a da alarma.

D oamne, sfinte ]mp=rate,/ Noi, micu\ii, te ru-g=m:/ Mintea noastr= o de[teapt=,/ Carte

mult= s=-nv=\=m./ Carte mult=, s=n=toas=,/ Ca-re face ferici\i/ pe copiii cei cumin\i. Amin

DOAMNE, SFINTE }MP+RATE

C}NTEC DE CR+CIUNDin an ]n an sosesc mereuLa geam cu Mo[ Ajun, E ger cumplit, e drumul greu, Da-i obicei str=bun.

Azi cu str=mo[ii c]nt ]n cor Colindul sf]nt [i bun.Tot mo[ era [i-n vremea lorB=tr]nul Mo[ Cr=ciun.

E s=rb=toare [i e joc }n casa ta acum,Dar s]nt bordeie f=r= foc{i m]ine-i Mo[ Cr=ciun.

{i-acum te las, fii s=n=tos{i vesel de Cr=ciun,Dar nu uita, c]t e[ti voios,Rom`ne, s= fii bun!

OTRAV+ PENTRU REGE {I REGIN+


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

E levii din clasa ]nt]i scriu dicta-

re. Doamna ]nv=\=-toare vrea s= se conving= dac= ]n zi-lele vacan\ei de iar-n= elevii n-au uitat literele.

Trece cu pa[i ne-auzi\i printre b=nci. Se opre[te ]n drep-tul fiec=ruia.

— ionel, las= co-tul s= stea sprijinit pe banc=!

— Lenu\o, nu \ine prea str]ns pixul!

Privirea ]i lunec= de la un caiet la altul.

— Rodico, dar tu de ce nu scrii?

Feti\a se ridic= ]n picioare.

— Mi-au ]nghe\at m]inile, [opte[te ea.

Doamna ]nv=\=-toare ia m]nu\ele fe-ti\ei ]ntre palme, le m]ng]ie cu suflarea ei cald=, apoi prinde a-i ]nc=lzi u[urel dege\elele.

— ia s= mai ]ncerc=m!Rodica, ]mbujorat=, rotunje[te cu migal= fieca-

re liter=.— Acum asculta\i mai departe, zice ]nv=\=-

toarea [i mai dicteaz= o propozi\ie.

Continu= s= scrie doar Rodica. Ceilal\i caut= cu privirile ochii ]nv=\=toarei.

— Ce v-a\i oprit, copii? De ce nu scrie\i?Din toate p=r\ile au prins s= r=sune ]n cor voci

de b=ie\ei [i de feti\e: — Mi-au ]nghe\at m]inile!— {i ale mele, de asemenea!...— {i ale mele!...

PRIMA DICTARE

Ilustra\ii: Sergiu PUIC+

Titus {TIRBU


A polodor din Damasc (50/60-129/130), arhitect, in-giner [i sculptor grec n=scut ]ntr-o familie de sclavi

din provincia roman= Siria, este unul dintre cei mai str=luci\i creatori ai epocii imperiale. De la ]nceputul carierei sale se face remarcat prin grandioase cons-truc\ii, cum ar fi Templul lui Jupiter din Asia Mic=, care avea propor\ii gigantice. }n anul 92 este chemat la Roma de c=tre ]mp=ratul Traian, devenind arhitectul favorit [i inginerul de curte al ]mp=ratului p]n= la moartea aces-tuia (117). Apolodor a proiectat trucuri tehnice [i ma[i-n=rii de r=zboi. A scris [i un tratat [tiin\ific despre meca-nismele de asediu Poliorketika, pe care l-a dedicat lui Hadrian, succesorul la tron al lui Traian.

Marele arhitect a ]nve[nicit numele ]mp=ratului Tra-ian prin numeroase construc\ii. El a ]n=l\at cel mai mare pod de piatr= din antichitate, renumitul Pons Trajani de peste Dun=re(102-104) de la Dobreta (azi Turnu-Seve-rin), care avea o lungime de 1135 metri, l=\imea – de 20 de metri, iar ]n=l\imea – de 57 de metri. Podul a fost construit cu ocazia primului r=zboi romano-dacic cu De-cebal. La trei ani dup= moartea lui Traian (120) podul a fost distrus par\ial de c=tre Hadrian. iar ]n 271 ]mp=ratul Aurelian, dup= retragerea din Dacia, ]l distruge total-mente stabilind hotarul imperiului pe Dun=re.

La Roma Apolodor a reconstruit Panteonul (templul tuturor zeilor) [i odeonul lui Domi\ian (106), o sal= i-mens= de form= rotund= pentru spectacole. A edificat celebrele Thermes Trajani, ni[te cl=diri ]n care se g=-seau nu numai b=ile propriu-zise, dar [i s=li de gimnas-tic=, s=li pentru activit=\i culturale.

Tot la Roma a construit cea mai mare pia\= roman=, Forum Trajani (107-113), ]n care se putea ajunge doar trec]nd pe sub un arc de triumf. Dup= arc se ]ntindea pia\a propriu-zis=, ]mpodobit= pe margini cu statui [i coloane. }n centrul forumului se ]n=l\a monumentala Columna Trajani, cu o ]n=l\ime de 40 de metri [i o gro-sime de trei metri, ]ncununat= cu statuia lui Traian. Co-lumna a fost ]mpodobit= cu numeroase basoreliefuri [i cu 150 de scene de lupt= din cele dou= r=zboaie cu dacii. Se presupune c= aici, pe column=, se p=streaz= [i portretul lui Apolodor ]nf=\i[at cu barb=.

Despre Pons Trajani afl=m de la scriitorul latin Dio Cassius ]n Historia Romana, unde ne este relatat= [i istoria mor\ii lui Apolodor. Lui Hadrian, considerat [i ucenicul lui Apolodor, i-ar fi displ=cut criticile ]nv=\=-torului s=u referitoare la propriile realiz=ri arhitecto-nice, dar mai ales cele despre planul ]mp=ratului pri-vind construirea templului zei\ei Venus. invitat s=-i aprecieze proiectul, Apolodor l-ar fi rebutat, zic]ndu-i c= a proiectat un templu grecesc ]n propor\ii gigantice nefire[ti, folosind beton ]n locul marmurei nobile, c= s]nt ]nc=lcate [i propor\iile etc. }mp=ratul s-ar fi sup=rat spun]ndu-i c= e foarte aspru cu el [i c= acesta este cel mai bun proiect al s=u. Hadrian i-ar fi zis genialului arhitect: ”Nu uita cine s]nt eu [i cine e[ti tu!”, av]nd ]n vedere provenien\a din sclavi a acestuia. Astfel, Apolo-dor a c=zut ]n dizgra\ie. Mai ]nt]i a fost exilat, apoi exe-cutat din porunca lui Hadrian.

ARHITECTUL DE CURTE AL }MP+RATULUI TRAIAN

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

Bun= ziua! Eu s]nt Alina. La sf]r[it de semestru c]\i-va copii care ]nv=\=m bine am vrut s= ne corect=m notele, pentru c= la toate obiectele ne ie[ea note de nou= [i doar la c]te un obiect opt. Poate e [i vina noastr= c= am luat note mai mici pe parcursul anu-lui, dar acum la sf]r[it am ]nv=\at toate temele [i st=team lec\ii ]ntregi cu m]na ]n sus ca s= ne ]ntrebe. Profesorul ]ns= a evitat la maximum dorin\a noastr= de a schimba nota. {i ]n final, la sf]r[it de an am ob\i-nut opt.

M= ]ntreb dac= au dreptul profesorii s= evite a ne ]ntreba [i s= ne modifice nota. Ce s= facem ]n acest caz?

Alina V.Cahul

Drag= Alina, Pe parcursul anului de ]nv=\=m]nt elevul are obli-

ga\ia de a studia materiile prev=zute de programele de studii, iar cadrele didactice au obliga\ia s= asigu-re ]nsu[irea temeinic= a programelor de studii. Elevii trebuie s= ]nsu[easc= materia de studii pentru via\=, nu pentru [coal=. institu\ia avoca\ilor parlamentari pledeaz= pentru modificarea aprecierii cuno[tin\elor cu note de la 10 la 1 [i ]nlocuirea lor prin calificative-le ”admis”, ”respins”.

Purtam cu mine un briceag pe care l-a z=rit profe-sorul de educa\ie fizic= [i mi l-a luat, motiv]nd c= n-am ce c=uta cu el la [coal=. P]n= ]n prezent nu mi l-a restituit. Are dreptul profesorul s=-[i permit= a[a ceva?

Marcel C.Rezina

Drag= Marcel, Briceagul este o arm= alb= [i este un obiect inter-

zis la elevi. Pentru a te convinge, trebuie s= iei cu-no[tin\= de Regulamentul institu\iei de ]nv=\=m]nt. Profesorul a ac\ionat astfel pentru a preveni un inci-dent, chiar dac= tu nu aveai inten\ii rele. At]t timp c]t elevul se afl= ]n institu\ia de ]nv=\=m]nt, cadrele di-dactice s]nt obligate s= asigure securitatea vie\ii [i ocrotirea s=n=t=\ii copiilor.

obiectul interzis poate fi ]napoiat doar p=rin\ilor/tutorilor.

PENTRU VIA|+,NU PENTRU {COAL+

antiquitas recidiva

Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie


CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

V erbul a m=cina (a preface ]n f=in=), at]t de po-pular ]n mediul agricol, pare a avea mai mult

]n comun cu procedeele rudimentare de ob\inere a f=inii, dec]t cu tehnologiile legate de mecanisme mai avansate. {i totu[i cuv]ntul are un etimon foarte interesant, care ]l pune ]ntr-o conexiune nu numai tehnic=, dar [i cultural= aproape incredibil=! C=ci a m=cina vine de la latinescul machinari (a pune ]n mi[care cu ajutorul unui mecanism), iar verbul latin e din aceea[i familie (semantic=, evident!) cu sub-stantivul machina – ma[in=, mecanism. Machinari mai ]nsemna [i a inventa, a n=scoci, a alc=tui. Machinari versum, spre exemplu, se traduce prin a face, a compune versuri. iar substantivul machina-tor denumea reprezentantul unor profesii ”sub\iri”: inventator, constructor de ma[ini, mecanic, arhitect, inginer, dar [i pe cel care pune la cale diverse ma-[ina\ii. oricum, [i el e om al ”g]ndirii”.

o alt= ]mbinare – mole macinaria se traducea prin moar= de m=cinat. Angrenajul era alc=tuit din dou= pietre, ”cea de jos fix= [i cea de sus mobil=” [i era ”pus ]n mi[care de un animal de povar=” (Gheorghe Gu\u, Dic\ionar latin-rom`n), apoi [i de for\a apei.

{i ]n italian= vocabulele macchina (ma[in=, mecanism) [i macinare (a m=cina) au drept rud= nu chiar at]t de ]ndep=rtat= cuv]ntul latinesc machina.

Unii etimologi merg [i mai ad]nc ]n istoria ter-menului, presupun]nd c= machina ar avea un pre-cursor grec – maxava sau mexava, cuv]nt doric ]n- t]lnit doar la Homer [i ]nsemn]nd instrument, ma[in=rie. Al\ii declin= categoric aceast= ipotez= [i ]ncearc= s= dea drept etimon pentru rom`nescul

a m=cina un verb proto-indo-european mlak- sau mak-, cu sens de a zdrobi, a strivi. i se d= o prove-nien\= autohton= [i e considerat foarte aproape lexical de a m=ci, care are [i ]n\elesul de a (se) strivi.

V]rfuie[te acest cuib semantic (al termenului la-tin machina) sintagma machina mundi, care nu ]n-seamn= altceva dec]t universul, ]mbinare care, mai t]rziu, ]i servea drept sugestie poetic= lui Eminescu: ”S-a ]ntors ma[ina lumii, cu voi viitorul trece” (Epi-gonii). Unii cercet=tori afirm= c= poetul-nepereche a preluat expresia de la Vasile Fabian Bob (1795-1836), scriitor de raftul trei care a compus poezie (machinari versum!) mai mult ]n limba latin=. }n rom`n= a scris doar trei poeme – Moldova la anul 1821, Moldova la anul 1829 [i o compozi\ie versifi-cat= cu titlu postmodernist: Suplement la Geografie, de fapt o descriere a ”fantasticului t=r]m al mor\ii” (St=nu\a Cre\u). Primele dou= poeme au ap=rut postum (1839) ]n Foaie pentru minte, inim= [i litera-tur=, de unde erau preluate ]n Lepturariul rum`nesc (1862-1865) al lui Aron Pumnul, carte de c=p=t]i a adolescentului Eminovici.

}ntr-adev=r, asem=narea versului din Epigonii cu cel din poemul Moldova la anul 1821 e izbitoare. Vasile Fabian Bob: ”S-au ]ntors ma[ina lumii, s-au ]n-tors cu capu-n gios/ {i merg toate dimpotriv=, ana-poda [i pe dos”.

}n orice caz, se vede de la o po[t= c= respectivul Bob a trecut [i el prin m=cini[ul latin al expresiei.

Eugen LUNGU

ETAPA a III-a

calea spre olimp

A M+CINA

1. Numi\i atle\ii care au cucerit cele mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Londra. C]te [i la ce disciplin=? (5 puncte)

2. Cine este fotbalistul moldovean desemnat juc=torul secolului XX. C]te meciuri a jucat pentru echipa sa? (4 puncte)

3. Cine dintre reprezentan\ii Moldovei a ob\inut prima medalie olimpic=? La ce prob=? (3 puncte)


lumea ]n cuvinte [i expresii

Rubric= sus\inut= de Ion ROBU


pa gi na mu ze lor

A ntonia este o c]t=rea\= ce eman= [arm [i un amestec de senzualitate. A reu[it s= se fac= cu-

noscut= ]n Rom`nia prin muzica ei, dar [i prin fru-muse\e. }n scurta ei carier= muzical=, a ajuns ]n to-puri, melodiile ei fiind printre cele mai ascultate. Este cunoscut= ]n Rom`nia mai mult pentru muzic=, iar ]n America datorit= carierei ei de model la care a re-nun\at ]n favoarea muzicii. A plecat ]n America c]nd avea cinci ani. P=rin\ii s=i [i-au dorit o via\= mai bu-n= pentru ea. De la v]rsta de nou= ani, a luat lec\ii de canto [i g]ndul ei a fost mereu la muzic=.

A ]nceput s= fac= modelling dintr-o ]nt]mplare. La v]rsta de zece ani, merg]nd pe strad= cu mama sa, un impresar a v=zut-o [i i-a propus s= fac= ni[te cur-suri de fotomodel. A ap=rut ]n reviste pentru copii [i apoi a ajuns s= colaboreze cu agen\ii mari din Ame-rica.

La v]rsta de 18 ani a revenit ]n Rom`nia. A avut o perioad= grea de adaptare, ]n schimb, destinul a cunoscut-o cu Tom Boxer. Dup= ce au c]ntat ]mpre-un=, Tom Boxer [i-a dat imediat seama ce gen de muzic= i s-ar potrivi cel mai bine. Astfel, a luat na[tere primul hit Roses on fire, care a beneficiat [i de un videoclip regizat [i filmat de Tom. C]ntecul a avut un mare succes [i peste hotare.

o alt= pies= cu care a cucerit inimile este Morena, creat= de Tom Boxer [i c]ntat= ]ntr-un stil foarte spe-cial de c=tre Antonia. Potrivit barometrelor de m=-surare a audien\elor radio tv, a fost cea mai difuzat= pies=.

Ana BRADU

ANTONIA


MICHAEL PHELPS

M ultiplu campion mondial [i olimpic la diferite probe de nata\ie, Michael Fred Phelps, n=scut la 30 iunie

1985, ]n Baltimore, Maryland, SUA, a devenit ]n 2012, la Londra, cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor o-limpice, gra\ie celor 4 medalii de aur [i 2 de argint, cu 22 de medalii ]ntr-o carier= de excep\ie, cucerite la trei edi- \ii ale Jo. La numai 27 de ani a dep=[it recordul olimpic de\inut de fosta gimnast= sovietic= Larisa Lat]nina ]ntre anii 1956 [i 1964 cu cele 18 medalii bine meritate. La ul-tima sa conferin\= de pres= la Londra a afirmat: ”E un sentiment fenomenal. De[i nu am c][tigat 8 medalii de aur, m= bucur ca un copil pentru fiecare succes [i pentru fiecare medalie. Nu cred c= s]nt cel mai bun sportiv din istorie, dar a fost un drum senza\ional”. }n palmaresul lui se ]nscriu ]nc= 33 de medalii la diverse campionate mondiale, dintre care 26 de aur.

Phelps mai este de\in=torul altui record impresionant: cele mai multe medalii de aur c][tigate la o singur= olim-

piad=. Cu 8 medalii ]n palmares s-a ales la Jo de var= din 2008, dep=[indu-l astfel pe Mark Spitz, ]not=tor [i el, care de\inea recordul de 7 medalii de aur c][tigate la Jo de var= din 1972.

Povestea celui mai titrat sportiv din istoria Jocurilor olimpice ]ncepe la Sydney, ]n 2000, unde Phelps debuta la doar 15 ani [i se clasa pe locul 5 ]n finala de 200 m fluture. Pu[tiul urma s= devin= Glon\ul din Baltimore. }not=torul australian ian Thorpe i-a fost model ]n bazinul de ]not. }ntr-un interviu acordat presei britanice sportivul afirm=: “Din punct de vedere istoric, mi-a[ fi dorit s= fiu Michael Jordan. }mi place s= m= uit la NBA, [i acum joac= mari baschetbali[ti, dar nimeni nu-l poate egala pe rege!”.

“Nu te limita ]n nici o privin\=, cu c]t visezi mai mult, cu at]t ajungi mai departe” – este ]n\eleptul sfat de care marele sportiv nu uit= niciodat=.

Daniela COJOCARU

time-out


OTZI - TAINA GHE|ARILOR MILENARI

aventura cunoa[terii

II

L umea a[tepta cu ner=bdare rezultatele determin=rii v]rstei mumiei prin metoda dat=rii cu ajutorul izotopului radioactiv carbon-14.

Cineva admitea c= ar fi vorba de vreo cinci sute de ani, dar cifrele ob- \inute indicau 5200-5300 de ani! incredibil! Era iminent= verificarea lor ]n diferite laboratoare ale lumii. Dar [i cele noi, se rezumau f=r= dubii la 5100-5350 de ani. Bucuria arheologilor, speciali[tilor ]n domeniul is-toriei preantice! italienii [i austriecii s-au apucat s= m=soare mun\ii metru cu metru pentru a determina pe al cui teritoriu a fost g=sit= mu-mia. Din cauza ghe\arului ]n acest loc hotarul nu fusese trasat. M=-sur=rile minu\ioase au demonstrat, c= mumia z=cea ]n ghe\ar pe terito-riul italiei, la 92,56 m de la grani\=! Jurnali[tii s-au gr=bit s= duc= veste pretutindeni despre descoperirea senza\ional= din alpii frontalieri. ”omul z=pezilor”, ”omul ghe\arilor”, ”omul din Similaun” — s]nt doar c]teva din cele peste patru sute de denumiri, care au ap=rut ]n mass-media. Un jurnalist austriac a propus numele ” Ötzi”, de la denumirea v=ii din apropiere, Ötztal, acesta fiind acceptat u[or, de[i cel oficial a r=mas s= fie ”omul ghe\urilor”.

Arheologii au ”r=sturnat mun\ii” pentru a recupera toate obiectele posibile ce ]i apar\ineau. Un arc din lemn, neterminat, de 1,8 m, ase-m=n=tor celor ce se foloseau mult mai t]rziu, prin evul mediu! }ntins bine, s-ar fi putut dobor] prada la 30-50 m dep=rtare. A fost g=sit= [i o tolb= cu 12 s=ge\i, dintre care 3 erau finisate. V]rfurile de piatr=, ascu\i-te [i [lefuite cu dib=cie, erau lipite cu gudron de mesteac=n [i prinse cu corzi de piele. Aveau [i ampenaje ]n calitate de stabilizatoare. S-a g=sit [i o manta din paie, [i mai multe recipente cilindrice din scoar\= de mesteac=n. M]na dreapt= a lui Ötzi era ]ncle[tat=, de parc= ar fi \inut un obiect. {i obiectul a fost g=sit — era un pumnal din cremene, cu m]-ner de lemn, caracteristic epocii de piatr=. Nu a lipsit nici teaca lui. Absolut impresionant era un topor de form= trapezoid=, din cupru, ascu\it [i legat de coada de lemn cu f][ii din piele. Analizele au ar=tat o puritate de 99,7 % (!) a metalului, cu mici impurit=\i de argint [i ar-seniu.

Foarte bogat= era vestimenta\ia lui Ötzi — o adev=rat= garderob=, cu numeroase piese, cusute cu m=iestrie din piele de cerb, capre de munte, capre domestice, urs. Unele erau confec\ionate din ierburi [i paie. C=ciula era cusut= din blan= de urs. Jambierele din piele de capr= domestic=, cusute cu tendoane animale, acopereau picioarele [i coapsele. La br]u Ötzi avea o centur= din piele de vi\el, cu o pung=, ce con\inea c]teva obiecte mici, necesare unui c=l=tor. Printre ele era [i o ciuperc= de iasc=, utilizat= la aprinderea focului. Deosebit de intere-sant= era ]nc=l\=mintea alpinului, constituit= din dou= seturi, interior [i exterior. Cel interior era compus= dintr-o talp= din piele de urs, cu bla-na spre picioare, de care era prins= o re\ea ]mpletit= de fibre de coaj= de tei. Ea fixa un strat din ierburi moi, ce ]nvelea piciorul. Partea exte-rioar=, din piele de cerb, cu talp= mai groas=, prins= cu corzi de piele, se str]ngea bine ]n jurul piciorului cu curele. Acestea asigurau protec\ia de umezeal= [i z=pad=, dar [i o aderen\= bun= pe relieful montan. }n unul din cilindrele din scoar\= de mesteac=n s-au g=sit buc=\ele de ciuperci, ce cresc pe tulpina mestecenilor. P]n= ]n prezent astfel de ciu-perci se mai folosesc de munteni ]n scopuri curative, ele posed]nd propriet=\i antibiotice [i hemostatice, iar uleiul, con\inut ]n ele, este to-xic pentru diferi\i parazi\i interni. S= fi fost aceast= cutie cu con\inutul s=u o prim= ”trus= medical=”? Dar cele mai interesante constat=ri de-spre via\a [i moartea lui Ötzi ne a[teapt= ]n num=rul urm=tor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

..

292013, ianuarie Noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

ODAT+, IARNA


SANIE CU ZURG+L+I

ce-a fost n-a trecut

T ata avea doi veri la Bra[ov — Andrei [i Nicu Volintir. Primul era dirijor de cor, al doilea –

corist, ambii fiind angaja\i la un teatru din ora[. }n fiecare var= veneau ]n Basarabia s=-[i viziteze fra\ii [i alte neamuri, s=-[i vad= prietenii [i ba[tina co-pil=riei. Treceau [i pe la noi, desigur. A[eza\i la mas=, ]n Casa Mare, dup= multe amintiri [i discu\ii pl=cute, pe nea[teptate treceau la alt capitol, nu mai pu\in captivant — cel al c]ntecului. Credeam c= o s= se sparg= ferestrele de vocea lor, care ajungea [i ]n cealalt= mahala. Nu terminau bine un c]ntec [i ]n-cepeau altul, nel=s]ndu-se b=tu\i p]n= noaptea t]rziu ori p]n= spre diminea\=.

odat=, verii tatei au sosit iarna, de Cr=ciun. Ca de obicei, dup= amintiri, ]ntreb=ri [i r=spunsuri, la un moment dat, au trecut la ceea ce ne une[te mai mult — c]ntecul. C]nd s-au aprins de-a binelea, cineva a fredonat Sanie..., ca imediat s=-l sus\in= toat= masa:

Sanie cu zurg=l=i, Frumo[i s]nt c=lu\ii t=i, Hei, Dar mai frumo[i s]nt ai mei, C= le dau ap= cu mei. Hei! {i zboar= ca ni[te zmei. Hei! Mai frumoas=-i m]ndra mea, Desear= m= duc la ea, Sanie cu zurg=l=i.

De-o vrea m]ndra, de n-o vrea, Desear= m= duc la ea. Hei! obosit, cum oi putea, M= duc desear= la ea, Sanie cu zurg=l=i. Hei! obosit [i plin de ap=, M= duc la ea, c= mi-e drag=, Sanie cu zurg=l=i. S=niu\=, du-m= iar=, S=niu\=, du-m= iar=, Hei! Unde-am fost [i-alalt=sear=, bis Sanie cu zurg=l=i. Hei! Du-m= la m]ndru\a mea, C= e dulce guri\a — Sanie cu zurg=l=i. Dup= ce au ]ncheiat ultimul vers, au l=udat mult c]n-

tecul, tata sus\in]nd c= e un c]ntec vechi basarabean, iar verii o \ineau mor\i[ c= de demult e interpretat ]n toate jude\ele din dreapta Prutului. C]nd p=rerile s-au ]mp=r\it [i mai mult ]n dou= tabere, ]mp=carea a fost una: ]mpreun= au luat-o din nou cu Sanie cu zur-g=l=i... Apoi ]nc= o dat= [i ]nc= o dat=... Au adormit cu Sanie cu zurg=l=i...

Din p=cate, atunci nimeni nu [tia [i p]n= nu de-mult majoritatea rom`nilor de pe cele dou= maluri ale Prutului credeau c= Sanie cu zurg=l=i e un c]ntec popular, din folclor [i nu are autor. iat= ]ns= ce scrie pe acest subiect cercet=torul [i scriitorul iurie Colesnic:

”Atunci c]nd am f=cut selec\ia unei antologii de c]n-tece, ]n care ]n dreptul celebrului c]ntec Sanie cu zurg=l=i era scris numele autorului, Liviu Deleanu, am r=mas [ocat. Acesta era c]ntecul pe care-l c]ntau p=rin\ii mei la [ez=torile lor ]n sat cu rudele, era c]n-tecul preferat, f=r= de care eu nu m= culcam [i nu adormeam dac= tat=l meu nu-l c]nta seara. Fiindc= sania ceea cu zurg=l=i, caii ceia foco[i, nemaipome-ni\i, care m]ncau mei, erau vii ]n imagina\ia mea. Ei parc= m-ar fi a[teptat l]ng= fereastr=, ca eu s= adorm, s= m= poarte ]n vis. Nu [tiu cum i-a v=zut autorul c]ntecului, dar sania cu zurg=l=i este [i ast=zi vie ]n mine [i este suficient s= ascult un clinchet de clopo- \el, ca s= am senza\ia c= acu[i, acu[i o s= aud for=itul cailor [i sc]r\]itul z=pezii sub t=lpile saniei, [i o boa-re de z=pad= st]rnit= de iure[ul mi[c=rii...”.

Prin ce se explic= faptul c= mult= vreme nu se cunoa[-te numele autorului acestui c]ntec at]t de popular?

”}n linii mari, mai exist= un motiv din care Liviu Deleanu nu a vrut s=-[i fac= prea mult= publicitate, ]n calitatea sa de autor al textului acestei piese. Vor-ba e c=, ]n 1940, el a r=mas ]n Basarabia (p]n= atunci a locuit ]n Bucure[ti — nota redac\iei). Piesa era deja extrem de popular=, ”burghezii rom`ni”, [i nu numai, o c]ntau cu mult= pasiune, iar de pe urma acestui fapt un poet ajuns sovietic, precum era Deleanu, avea s= aib= mari nepl=ceri”, sus\ine iurie Colesnic.

Prima dat= acest c]ntec a fost adus ]n scena mare de Maria L=t=re\u. A mai fost interpretat [i de alte celebrit=\i ca Maria Ciobanu, Angela Gheorghiu, Fe-licia Filip, Aura Urziceanu, Angela Similea, Marina Voica, Dan Sp=taru... Sanie cu zurg=l=i este una din-tre cele trei piese rom`ne[ti cunoscute ]n ]ntreaga lume, al=turi de Valurile Dun=rii [i ionel, ionelule.

LA NEAMURI


abonament

N u ar fi corect din partea mea dac=, referitor la acest c]ntec nu a[ aduce un fragment din cartea

Drume\ia noastr= (1992), semnat= de Baca Deleanu, so\ia poetului: ”}n anul 1962 am primit o scrisoare de la compozitorul Richard Stein, c=ruia Liviu ]i ceruse partitura c]ntecului: ”}mi solici\i partitura c]ntecului nostru Sanie cu zurg=l=i, f=cut ]nc= ]n 1937. Av]nd numai un singur exemplar, ]\i trimit o fotocopie... Poporul ]i c]nt= numai refrenul, reduc]nd c]ntecul la numai 16 m=suri. }n aceast= form= c]ntecul a cunos-cut o vog= colosal=. Compozitorul american Le Pol, crez]nd c= acest c]ntec n-are autor, l-a complicat grosolan, f=c]ndu-i un text stupid: ”Jonny is the boy for me” (Jonny e b=iatul care-mi place — B. D.). C]n-tecul nostru a f=cut o carier= uimitoare, devenind un [lag=r mondial...”

o soart= oarecum asem=n=toare, sus\ine Baca Deleanu, l-a avut [i c]ntecul M=rioar=-leli[oar= (de-venind [lag=r peste noapte — nota redac\iei) — ver-surile Liviu Deleanu, muzica Jean Letoni:

M=rioar=-leli[oar=, Am un foc la inimioar=, To\i fl=c=ii se ]nsoar=, Numai eu duc via\=-amar=.

Pu\ini cunosc faptul c= Liviu Deleanu a fost nu doar un admirabil poet [i un minunat cunosc=tor al limbii rom`ne, ci [i un pasionat fotograf.

Valerie VOLONTIRFotografie de autor

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene,

Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini? Te po\i bucura de noi rubrici. Te po\i abona pentru urm=toarele 11 luni ale anului 2013.

Ar fi bine ca ]n fiecare cla-s= s= fie cel pu\in un abona-ment la revista Noi. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Abon]ndu-te la Noi, te asi-guri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al auto-realiz=rii. Po\i miza pe echi-pa redac\ional=, pe specia-li[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei po\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i in-vestiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, tea-tru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va de-veni mai frumoas= [i mai in-teresant=.

Noi este revista care poate vorbi simplu despre lu-cruri complicate. Cu revista Noi au crescut mai multe genera\ii.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este 143 de lei.Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.


Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

101 C+R|I ROM~NE{TI DE CITIT }NTR-O VIA|+. Eugen Istodor. Ia[i: Polirom, 2013, 280 p.

Cartea nu reprezint= doar o list= a c=r\ilor bune de citit ]n 2012 din li-teratura scris= rom`neasc=. E o car-te a valorilor. F=r= r=t=ciri lingvisti-ce sau sentimentale, f=r= revan[=, ur=, na\ionalism, necesit=\i didac-tice, r=u ideologic sau urgen\e poli-tice. Lista istodor con\ine 101 titluri, comentate scurt, dar relevant de au-tor [i recomandate prin c]te o decla-ra\ie de dragoste de la oameni diferi\i, de la taximetri[ti la filosofi. ”Mi-am dorit o istorie captivant=, o istorie uman= a literaturii-culturii, o istorie care s= nu-l n=u-ceasc=-r=t=ceasc= pe cititor, ci s=-l apropie” (p. 20).

LUPANIADA. }n=l\area [i pr=-bu[irea unei epoci. Ion Dru\=. Chi-[in=u: Bons Offices, 2012, 116 p.

Dincolo de valoarea sentimen-tal=, Lupaniada lui ion Dru\= este [i un pre\ios document uman [i literar, un soi de Exegi monumentum ]n anul centenarului poetului-academician, care l-a citit, din prima, ca nimeni al-tul. Andrei Lupan, pe atunci pre[e-dintele USM ]i cite[te prima sa nuve-l= publicabil=, Problema vie\ii, iar reac\ia acestuia nu se las= a[teptat=: ”Da mie unuia, iaca, ]mi place bucata! ...{i s=-\i fie ]ntr-un ceas bun”. E, dac= vre\i, kilometrul 0 al magis-tralei sale evolu\ii ulterioare. {i tot Andrei Lupan este cel ce trage linia de demarca\ie, odat= scris= Povara bun=t=\ii noastre (care, ]n paranteze fie spus, nu i-a picat bine!): ”– Nu e vorba de pl=cut sau nepl=cut. M= g]ndesc ]ns= ce-o s= fie cu b=ietul ista mai departe, c= nu are nici patruzeci de ani. Ce se mai poate scrie, dup= o asemenea lucrare?” (p. 60).

DIC|IONAR UNIVERSAL ILUSTRAT AL LIMBII RO-M~NE. Ioan Oprea, Victoria Zastroiu, Carmen Gabriela Panfil, Rodica Radu. Bucure[ti: Litera Interna\ional, 2010, 12 volume, 4320 p.

Este un dic\ionar pe care nu-l vei r=sfoi, ci vei fi curios s=-l desco-peri pagin= cu pagin=. Cel mai mare DEX ilus-trat color al limbii ro-m`ne cu circa 4.000 de plan[e color, detalii ale obiectului ilustrat cu le-gende ]n trei limbi — rom`n=, englez= [i francez=. Aproximativ 80.000 de cuvinte — colec\ia cuprinde un inventar lexical de o mare diversitate: cuvinte curente ale limbii rom`ne contemporane, arhaisme culturale, regionalisme, concepte teologice, nume de curente cul-turale, politice.

Acest dic\ionar va servi tuturor celor care doresc s= cunoasc= limba rom`n= ]n toat= plenitudinea [i com-plexitatea ei. V= invit=m la o lectur= special=... ]n care cuvintele v= explic= o istorie a limbii rom`ne.

punctul de pornire

—De la ce v]rst= ai ]nce-put s= pictezi?

— Primele picturi le-am a[ternut pe pere\ii od=ii mele. P=rin\ii mei erau nevoi\i s= schimbe tapetele ]n fiecare lun=. La 5 ani Mo[ Cr=ciun mi-a adus primele creioane colorate, un album [i acuarel=.

— Ce te inspir= de obicei?— Alte picturi. De multe ori m= inspir= picturile pro-

fesorului meu – igor Savin.— Cine s]nt arti[tii plastici prefera\i? — Eleonora Romanescu, Van Gogh, Salvador Dali.— Ce stil consideri c= \i se potrive[te cel mai mult?— Cred c= mi se potrive[te stilul realist cu elemente

de grafic=.— Crezi c= opera unui pictor ar trebui s= reflecte

realit=\ile perioadei pe care o reprezint=?— Nu neap=rat. Din contra, un artist poate a[terne

pe p]nz= nu numai trecutul, prezentul, dar [i viitorul.— Ai tabieturi c]nd desenezi?— Pentru mine este important s= fiu singur ]n ]nc=pere,

s= nu fie prea luminat= camera. — C]nd ]\i vin cele mai multe idei?— C]nd am cele mai multe teme pentru acas=,

atunci ]mi vin [i ideile. M= retrag ]ntr-un unghera[ [i desenez p]n= t]rziu. Uneori m= trezesc chiar ]n zori s= finalizez o lucrare.

— Cine e cel mai mare critic pentru tine?— Prima persoan= care ]mi apreciaz= lucr=rile este

mama. Dar cel mai de temut critic e profesorul meu de art= plastic=.

— Ce alte pasiuni ai?— Jocurile la calculator, emisiunile cognitive.— Ce obiecte ]\i plac?— Biologia, chimia [i fizica.— Care e cartea sau autorul t=u preferat?— }mi place cartea Mae[tri [i capodopere.— Filmele artistice [i cele documentare te inspir=?— }mi plac filmele fantastice [i istorice, acestea [i

m= inspir=. — Care e realizarea, lucrarea de care te sim\i cu

adev=rat m]ndru?— Lucrarea ce am oferit-o pentru fondul de aur al

liceului — Natur= static= tonal=.— C]t de des revii acas=, la M=rc=u\i, Dub=sari?— Cam o dat= la dou= s=pt=m]ni. Aici am l=sat

copil=ria, prietenii din copil=rie de care s]nt legate toate peripe\iile [i amintirile frumoase. E un loc pito-resc pe malul Nistrului unde ]mi place s= pictez.

Pentru NOI – Elvira LEU

PICTURI PE PERE|ICezar CIOBANU s-a n=s-

cut la M=rc=u\i, Dub=sari. }nva\= ]n clasa a VII-a la Li-ceul Academic de Arte Plas-tice Igor Vieru din Chi[in=u. Este de\in=torul unor diplome interna\ionale la pictur=: Ce-hia (2011), Jocurile Delfice, Astana, Kazahstan (diplom= de gr. III, 2012).


fii s=n=tos!

REMEDII PENTRU STOMATIT+

poft= bun=!

I arna, c]nd temperaturile devin din ce ]n ce mai joase, organismul necesit= o hran= c]t mai con-

sistent=, care s=-i men\in= rezisten\a [i s=-i ofere c=ldur=. Evident, consum=m mai multe proteine de origine animal=, dar aceasta nu este tocmai cea mai bun= alegere. Avem nevoie de un meniu diversificat [i, dac= stai s= te g]nde[ti, exist= at]tea posibilit=\i.

De ceva timp, ]n buc=t=ria mea a ap=rut o nou= vedet= — lintea. Rud= cu celelalte leguminoase, lintea este alimentul ideal al acestei perioade, fiind foarte cunoscut=, accesibil= [i apreciat= ]n toat= lu-mea. Cu siguran\=, aceast= plant= este renumit= nu at]t pentru minunile gastronomice de care d= do-vad=, c]t pentru valoarea ei nutritiv= extrem de pre- \ioas=. Micile boabe de diverse culori — verzi, maro-nii, galbene, ro[ii — constituie un rezervor de mine-rale, precum calciul, potasiul, fierul, de proteine [i de vitamine. Al=turi de aceste substan\e vitale, ]n linte se g=se[te o concentra\ie ]nsemnat= de molibden — un metal responsabil de arderea gr=similor acumu-late ]n s]nge [i de formarea hemoglobinei, motiv pentru care persoanele anemice nu ar trebui s= ezite s-o consume.

S=rac= ]n gr=simi, ]n schimb foarte hr=nitoare, lintea, g=tit= corect, cap=t= respectul oricui. De fie-care dat= c]nd vreau s= prepar ceva din ea, g=sesc noi [i noi re\ete. De la populara sup=, originar= din Maroc, lintea ][i face loc ]n diverse salate, ]n felurile calde al=turi de orez, legume ]n=bu[ite, precum broccoli sau ro[ii. Se spune c= lintea este leguma vegetarienilor. Este adev=rat, ]ns= totodat= ”]i st= bine” [i al=turi de o bucat= de carne sau pe[te. Vara sau toam-na, c]nd exist= ar-dei gra[i din abun-den\=, ]i adaug t=ia\i m=runt ]n linte. Stropesc toat= aceast= compozi\ie cu ni\el ulei de m=s-line [i o condimentez cu verde\uri. Rezultatul — o salat= rece delicioas=, s=\ioas= [i foarte s=n=toas=. Din linte se ob\ine [i o sup= minunat=. Boabele s]nt puse s= fiarb= la foc mic, aproximativ o or=, timp ]n care ]ntr-un vas separat se rumenesc o ceap=, un ardei dulce, c]teva cubule\e de ro[ii [i usturoi. Masa ob\inut= se adaug= pes-te linte, spre final, c]nd aceasta este gata. Urmeaz= cel mai important capitol — condimentarea. Lintea se po-trive[te perfect cu mirodeniile picante, precum ghim-birul, piperul ro[u, sucul de l=m]ie.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

P u\ini s]nt cei care n-au avut ”norocul” de a ex-perimenta pe propria piele o stomatit=. }[i face

cel mai des apari\ia ]n copil=rie, de[i nu-i ocole[te nici pe adul\i.

F=c]nd acum c]teva zile o vizit= la stomatolog, mi-a atras aten\ia un pu[ti care pl]ngea ]n fotoliu, ]n timp ce medicul-stomatolog ]i investiga gura. ini\ial, crezusem c= este vorba de o m=sea sau un dinte, dar aveam s= aflu mai t]rziu c= b=iatul suferea de sto-matit=.

Stomatita este o a-fec\iune a cavit=\ii bu-cale, manifestat= sub forma unor r=ni de cu-loare alb=, la nivelul limbii [i pe partea in-terioar= a obrajilor [i a buzelor. Debuteaz= cu dureri mari [i dis-confort ]n timpul de-gluti\iei [i vorbirii, a-cestea fiind ]nso\ite de senza\ia de arsur= ]n gur= [i de febr=. Te pomene[ti cu gura infectat=, chiar dac= e[ti sigur c= respec\i zilnic normele de igien=. Dar motivele contamin=rii pot fi [i altele, fie c= este vorba de o alergie, imunitatea sc=zut= sau de con-tactul cu unii viru[i, cum ar fi herpesul.

Cazul copilului de la spital m-a pus ]n gard= [i evident am discutat cu medicul despre m=surile ce trebuie luate ]n astfel de situa\ie. Mul\i cred c= cele mai eficiente s]nt antibioticele, de[i aceast= alegere nu este una corect=. Cele mai sigure proceduri s]nt sp=l=turile bucale cu infuzie rece de mu[e\el, ment=, salvie sau urzic=, efectuate ]n mod repetat ]n timpul zilei. De mare ajutor s]nt cl=titurile cu solu\ii saline. Se dizolv= o lingur= de sare sau de bicarbonat de sodiu ]ntr-un pahar cu ap= c=ldu\= [i se cl=te[te cu ea gura de c]teva ori pe zi. Un bun antiseptic este [i zeama de l=m]ie. Deoarece este acid= [i poate irita mucoasa bucal=, aceasta se amestec= cu ap= c=ldu\= (20 ml de suc la 100 ml de ap=). Se \ine ]n gur= c]teva minute, dup= care se arunc=.

Este foarte important ca ]n zilele ]n care stomatita este activ= s= se evite alimentele iritante — picante, fierbin\i sau prea reci. Pentru a fi ]nghi\ite u[or, se recomand= ca hrana s= fie moale, m=run\it= sau to-cat=, sub form= de lactate, ]ndeosebi br]nzeturi, bulion, pireu, terci, jeleu. Bolnavii vor folosi neap=rat o vesel= separat= [i se vor sp=la riguros pe m]ini ]nainte de mas= [i de fiecare dat= dup= contactul cu locul infectat.

DESCOPER+ LINTEA!


abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

M+NU{I CU {I F+R+ BIjUTERII

} ncep]nd cu a doua jum=tate a se-colului al XVi-lea, m=nu[ile au

fost folosite de toate categoriile soci-ale. M=nu[ile ]mpodobite cu bijuterii ajung s= fac= parte din blazoanele regale. Cea care a impus moda m=-nu[ilor ornate cu bijuterii a fost regi-na Elisabeta i a Marii Britanii. }n tim-pul domniei reginei sus-numite, nici o femeie nu ap=rea ]n public f=r= m=nu[i, acest lucru fiind considerat pe atunci o dovad= de lips= a bune-lor maniere. iat= c]teva semnifica\ii ale etichetei simbolizate de m=nu[i: m=nu[a era fo-losit= drept gaj ]n lupt=; lovirea cuiva cu m=nu[a era o insult= ([i o sfidare a peri-colului de moar-te); ]ncredin\area m=nu[ilor [i a bastonului era un semn de ma-re ]ncredere ]ntr-o persoan=, auto-riz]nd-o pe aceasta s= te reprezinte; a vorbi cu cineva ]nainte de a-\i fi scos m=nu[a era considerat= o in-sult=; a-\i da jos m=nu[a sau a o ofe-ri era un semn de cinste; un cadou const]nd din m=nu[i sugera recu-noa[terea unui favor; ]n timpul dan-sului, era interzis ca partenerii s= poarte m=nu[i; a intra ]ntr-o biseric= cu m=nu[i ]nsemna lips= de bun-sim\.

M=nu[ile dincolo de cot devin un obiect standard al modei ]n timpul lui Napoleon i. Se spune c= suveranul avea, ]n 1806, nu mai pu\in de 240 de astfel de perechi. La ]ncoronarea sa [i a Josephinei, ]n 1804, m=nu[ile cere-moniale costaser= 33 de franci pere-chea, sum= considerabil= pentru ace-le timpuri.

P]n= [i ]naltele fe\e biserice[ti s-au l=sat seduse de frumuse\ea m=nu[ilor, acestea fiind purtate de papi, cardinali [i episcopi ]n timpul celebr=rii slujbei. Al=turi de sigiliu, m=nu[a certifica voin\a elitelor. o m=-nu[= ro[ie brodat= simboliza Sf]ntul im-periu Roman.

}n secolul al XiX-lea, m=nu[ile ]n-cep s= fie purtate [i la oper=. M=nu[a de oper= avea ]ntre 40 [i 50 cm lungi-me, era confec\ionat= din piele fin= [i avea culoarea filde[ului, alb= sau neagr=, cu o deschidere la ]ncheietur= prev=zut= cu trei nasturi (deseori per-le) sau capse. De multe ori, m=nu[a de

oper= avea trei tighele pe dosul m]inii, iar ]n Fran\a era numit= mousquetaire, fiind o adaptare feminin= a vestimen-ta\iei muschetarilor francezi din seco-lul al XVii-lea.

}n secolele XVi-XVii, m=nu[ile erau ornamentate extravagant, con-fec\ionate din piele, in, m=tase sau dantel= [i ]mpodobite cu bijuterii, franjuri sau broderii. Mai t]rziu, ac-centul s-a deplasat pe utilitatea m=-nu[ilor [i nu pe aspectul lor estetic, ele pierz]ndu-[i treptat statutul de podoabe [i devenind obiecte de ]m-br=c=minte utilizate strict pentru pro-tejarea ]mpotriva frigului.

}n prezent, rareori s]nt purtate ca accesoriu al elegan\ei, eventual de mi-rese sau de solda\ii [i ofi\erii care de-fileaz= la paradele militare.

}n epoca de aur a Hollywoodului, pu\ine actri\e ar fi ie[it ]n strad= f=r= m=nu[i. Actri\a Vivien Leigh conside-ra c= are m]ini ur]te [i purta m=nu[i oric]nd i se ivea ocazia. Audrey Hep-burn, Marilyn Monroe [i Gina Lollo-brigida s]nt printre actri\ele anilor 1950, care [i-au legat imaginea pu-blic= de aceste accesorii vestimen-tare.

o adev=rat= frenezie mondial= au st]rnit [i m=nu[ile purtate de Mi-

chael Jackson. Bine-cunoscuta m=nu[= ]mpodobit= cu cris-tale Swarovski [i purtat= de c]nt=re\ ]n timpul turneului din 1984 a fost v]n-dut=, ]n iunie 2010, la o licita\ie, cu 190.000 de dolari. iar m=nu-[a alb=, str=lucitoa-re, care a f=cut parte

din vestimenta\ia starului pop, atunci c]nd acesta a prezentat ]n premier=, ]n 1983, celebrul s=u dans Moonwalk, s-a v]ndut la licita\ie, ]n 2009, cu 350.000 de dolari.

Secolul XXi vine cu inven\ii [i la capitolul m=nu[i. Pentru persoanele care nu se pot desp=r\i de telefonul mobil, iPhone sau iPad nici pe gerul de afar=, s-au inventat ni[te m=nu[i speciale, numite freehands. Dac= pentru telefoanele mobile [i aparate-le foto ai m=nu[i care ]\i permit s= sco\i v]rful degetelor afar=, pentru iPad ]\i po\i achizi\iona o pereche de m=nu[i speciale, care transmit ener-gia electric= din degete, astfel ]nc]t s= lucrezi f=r= a sesiza vreo schimbare.

FRUMOASE }N CIUDA FRIGULUII arna ne d= complet peste cap:

ne sl=be[te s=n=tatea, dar ne atac= [i frumuse\ea. P=rul [i tenul, spre exemplu, au de suferit destul de r=u din cauza frigului. Vestea bun= este c= exist= solu\ii ca s= ne men\inem s=n=toase, dar [i fru-moase, p]n= r=sar ghioceii.

Fie iarna c]t de grea, de frumoa-se tot vrem s= fim frumoase! De c]-te ori nu a\i ajuns acas= cu tenul, m]inile sau p=rul uscat [i degra-dat, dup= ce v-a\i plimbat pe strad= ]n frig? }n sezonul rece, acestea au nevoie de o protec\ie special=. Pielea de pe m]ini [i de pe fa\= este cea mai expus= frigu-lui. Cremele puternic hidratante s]nt cele mai recomandate ]n tim-pul sezonului rece. De preferat ar fi s= le alege\i pe cele care con\in ulei de avocado, uleiuri minerale sau extras de migdale. De aseme-nea, este de preferat s= purta\i tot timpul m=nu[i, ]n special din bum-bac sau l]n=.

Pare greu de crezut, dar [i pi-cioarele au nevoie de ]ngrijiri su-plimentare. ia-\i ]n picioare cizme cu talp= groas=, izolatoare. Su-prapune ciorapi din lycr= cu [ose-te din bumbac sau l]n=. Seara aplic= o crem=. oric]t de tentant= ar fi o baie fierbinte dup= o plim-bare prin z=pad=, trebuie s= avem grij= s= evit=m s= ne ud=m, mai cu seam= pe fa\=. Apa cald= ]nde-p=rteaz= stratul lipidic de pe su-prafa\a tenului [i a[a uscat din cauza frigului. Dar nu numai pie-lea fe\ei are nevoie de protec\ie su-plimentar=, ci [i buzele. Din cauza frigului, ele crap= mai des. Din buzunare nu trebuie s= lipseasc= balsamul de buze.

Dup= ce am avut grij= de piele [i de buze, e timpul s= ne ]ngrijim [i de p=r. {i acesta se usuc= [i de-gradeaz= mai repede din cauza frigului [i a fulgilor de z=pad=. }n farmacii se g=sesc [ampoane spe-ciale, care con\in agen\i protectori puternici. Cea mai bun= protec\ie pentru p=r r=m]ne ]ns= o c=ciul= groas=.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

Urmare din nr. 12, 2012


MUSTANG

ieri [i azi

FEBRUARIE

E rau anii ’60, c]nd industria auto din SUA propunea foarte

multe modele, dar oricum lipsea ceva mai ”condimentat”. Compa-nia Ford, dup= e[ecul financiar al unui model recent, ][i dorea un automobil salvator. Mul\i ]l visau, dar pu\ini credeau ]n succesul lui – era o perioad= dificil= pentru

Ford. Proiec-tul c][tig=tor a fost cel al echipei lui Lee iacoca – un automobil puternic, n=-r=va[, cu ca-

racter sportiv, cu un design mai neobi[nuit, de ”vi\= nobil=”, dar accesibil. Anume astfel a ap=rut, ]n aprilie 1964, primul model au-tentic ”de ras=” – Mustang.

Ce oferea neo-bi[nuit acest au-tomobil, cu nume-le de cal s=lbatic din prerii – liber, iute [i voinic? Li-niile dinamice, agresive, capota lung= [i portba-gajul scurt (”pony car”), motor ma-siv cu cilindrat= impun=toare (2,8 l, 105 c.p., de re-gul= ]n V), 4 lo-curi, accelerare sportiv= – tinerii l-au ]ndr=git din prima. Deja ]n 1965 solicit=rile dep=[eau de cinci ori ofertele! Un succes r=sun=tor, fantastic. Com-

pania s-a v=zut obligat= s= dez-volte aceast= ni[= profitabil=. A[a a ap=rut direc\ia ma[inilor sportive Ford cu brand aparte – Mustang –, care avea s= devin= legend=. P]n= ]n prezent s-au pro-dus cinci genera\ii, fiecare av]nd nu-meroase modifica\ii – motoriz=ri bogate, coupe, hardtop sau deca-potabile, interioare pentru orice gust.

o caracteristic= a majorit=\ii lor era prezen\a unui aspirator de aer pe capot= pentru alimentarea suplimentar= cu aer a turbocom-presoarelor. Adia a n=ri umflate ale cailor ]n goan=. Cu timpul ca-pacitatea motorului a atins [i 5,8 l (Cobra R), iar puterea – vreo 500 c.p. – o herghelie de invidiat. Ver-siunile faimoase Boss, Shelby, Bullit, Pony, Cobra, GT [.a. au

f=cut istorie ]n Ameri-ca, fiind ]n etern= competi\ie cu rivalul Corvette. Recent au fost lansate noi mo-dele de top – Mus-tang Boss 302 – ]n 2010 (V8, 5 l, 435 c.p.) [i cel mai puternic – Mustang Shelby 1000 (2012). Ultimul [o-cheaz= prin parame-tri: 950-1100 c.p., mo-tor de 5,4 l [i promite

recorduri epocale. Mustangul ][i continu= galoparea triumf=toare prin preriile lumii.

Iurie SCUTARU

65 de ani de la na[terea lui Con-stantin RUSNAC, compozitor, muzi-colog [i profesor universitar. Maes-tru Emerit al Artei din Republica Moldova (6 febr. 1948).

700 de ani de la na[terea lui Gio-vanni BoCCACCio, scriitor, uma-nist italian, ]ntemeietorul prozei ita-liene (6 febr. 1313 – 21 dec. 1375).

105 ani de la na[terea lui Vasile |EPoRDEi, teolog, publicist, istoric literar [i profesor rom`n, originar din Basarabia (8 febr. 1908 – 16 mai 2002).

185 de ani de la na[terea roman-cierului [i dramaturgului francez Jules VERNE (8 febr. 1828 – 24 mart. 1905).

85 de ani de la na[terea actorului rus de teatru [i film Viaceslav V. Ti-HoNoV (8 febr. 1928 – 4 dec. 2009).

65 de ani de la na[terea actorului de teatru [i film Vasile ZUBCU-Co-DREANU (12 febr. 1948).

140 de ani de la na[terea c]nt=re- \ului de oper= rus (bas-bariton) Feo-dor i. {ALEAPiN (13 febr. 1873 – 12 apr. 1938).

340 de ani de la stingerea din via\= a lui Jean-Baptiste MoLiÈRE, dramaturg, regizor [i actor francez (15 ian. 1622 – 17 febr. 1673).

540 de ani de la na[terea lui Ni-colaus CoPERNiC, astronom [i cos-molog, matematician [i economist, preot [i prelat catolic, a dezvoltat te-oria heliocentric= a sistemului solar (19 febr. 1473 – 24 mai 1543).

380 de ani de la na[terea lui Mi-ron CoSTiN, om de stat, cronicar, istoriograf, poet [i traduc=tor, talen-tat diplomat, umanist, mare logof=t al Moldovei (19 febr. 1633 – dec. 1691).

80 de ani de la stingerea din via\= a compozitorului [i organistu-lui german Arnold MENDELSSoHN (26 dec. 1855 – 19 febr. 1933).

60 de ani de la na[terea interpre-tului de muzic= popular= Mihai Cio-BANU (20 febr. 1953).

570 de ani de la na[terea lui Ma-tia CoRViNUL (Matei Corvin), unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus \ara ]ntre 1458 [i 1490 (23 febr. 1443 – 6 apr. 1490).

175 de ani de la na[terea lui Bog-dan Petriceicu HASDEU, scriitor, publi-cist, folclorist, lingvist, filolog [i istoric rom`n (26 febr. 1838 – 25 aug. 1907).

330 de ani de la na[terea fizicia-nului [i naturalistului francez René Antoine Ferchault de REAUMUR (28 febr. 1683 – 17 oct. 1757).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1.Extraordinari. 2. Fals= – Are numai o ureche. 3. Schimb=ri majore. 4. Ne ar=t=m pentru un moment – Trece cu vederea vina. 5. Anuleaz= be-molii – Aluminiu. 6. Str=veziu. 7. Televiziune – Acrit=. 8. Pofte. 9. Primii cinci olteni! – Pui de animal. 10. Mincinoase – D]nsa.

VERTICAL: 1. Poart= lume de pe un mal pe altul – olga Negru. 2. Un fel de uliu – E [i deal ]n acela[i timp. 3. Nu se pricepe la nimic – Strad=! 4. imit= zgomote. 5. Regiune de l]ng= o ap= – E sensi-bil= la lumin=. 6. Cutiu\= – Esen\a p=rerii! 7. Frecven\a na[terilor. 8. Alifie rustic= – A se cultiva. 9. Pat de sc]nduri – A avea ]n m]n=. 10. Pan= – Face parte din limbile turcice.

Cuv]ntul curtezan ]nseamn=:1. Curtean;2. Lingu[itor;3. Arhitect care ]n vechime pro-

iecta cur\i.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 11, 2012

ORIZONTAL: 1. Colonel. Pe. 2. Atacat. Pag. 3. Titular=. 4. Amin. ie. il.5. Lanac. Guma. 6. ir=. o-car=. 7. Zi. Clit=. 8. Clot=. or. 9. R]io[i. Ar. 10. Exprimabil.

VERTICAL: 1. Canalizare. 2. o\. Mari. i.X. 3. Latin=. Cip. 4. ocin=. Clor. 5. Nat. Colo[i. 6. Etui. Citim. 7. Legat=. 8. Pa. Ura. Ab. 9. P=r]-ma. ori. 10. Egal=. o. R.

Cuv]ntul ditiramb ]nseamn= poem, panegiric.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

C]te luni ale anului au 28 de zile?

E vorba de un liliputan care, c]nd e singur, nu ajunge p]n= la butonul care indic= etajul 17, ci numai p]n= la cel care indic= etajul 9. Dac= e cu cineva ]n ascensor, ]l roag= frumos s= apese butonul 17, pe timp de ploaie folose[te ]n acest scop umbrela.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Axel Hjalmar ENDER (1853 —1920): FETI|+ PATIN}ND PE LACUL }NGHE|AT

Pictor peisagist, n=scut ]n Asker, Norvegia. A fost influen\at de c=tre pictorul J. F. Eckersberg. Multe dintre operele sale reflect= via\a rural= [i societatea norve-gian=, scene de schi ]n care, bine]n\eles, s]nt implica\i copiii.

Lucr=ri: CURS+, PLiMBARE CU SANiA, FATA CU SCHiURi, TRAVERS}ND |ARA CU SCHiURiLE [.a.

De vorb= cu biologul [i ecologul ion DEDiU, Membru Corespon-dent al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova.

Versuri de Vasile MiLiTARU.R=spunsurile corecte [i punctajul acumulat de c=tre par-

ticipan\i la etapa i a concursului sportiv CiTiUS, ALTiUS, FoRTiUS!.

proz=: Ernest HEMiNGWAY: B+TR}NUL {i MAREA.pagina muzelor: Miley CYRUS.time-out: Usain BoLT.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

iuliana {CHiRC+(secretar responsabil)Leo BoR DEiANU(re dac tor de sec\ie)Elena LEAH(re dac tor ar tis tic)Valentin GU|U(stilizator)Daniela CoDREANU(co rec tor)Alina BoDRoVA(contabil-[ef)olesea CURMEi(ope ra tor)Sergiu FRUNZ+([ofer)

Co man da 7566For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

EVADAREFotografie: Igor ZENIN

ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/1, mic_0.pdf · antologie Noi EU Eu...

Documents

Transcript of ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/1, mic_0.pdf · antologie Noi EU Eu...