ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

ianuarie

1, 2 017FLORILE DALBE, FLORI DE M+R

Irina POSTIC+, 10 aniChi[telni\a, Telene[ti

Azi vreau s= zbor!}n ]naltul raiului, pe bolta cerului.Chiar dac= m`ine m= voi pr=bu[i...

pag. 1-5

Toat= virtutea, pornind de la cre-din\= [i termin`nd cu dragostea, se cultiv=, se cre[te [i se dob`nde[te prin trud=. E nevoie de o educa\ie religioas= constant= ]n cei [apte ani de acas= [i dup= ace[tia.

pag. 14-15

Oricum, dup= toate acestea, cerul s-a umplut de vr=bii ce-au ]nv=\at s= zboare sus [i s= devin= r`ndunele. De acolo de sus, de la ]n=l\imea zbo-rului lor, to\i cei care au dezn=d=jduit nu se mai v=d.

pag. 17-20

}n ]ntreaga istorie a civiliza\iei noastre terestre, au fost elaborate [i realizate p`n= ]n prezent patru pro-iecte de transmisie a unor radiome-saje interstelare.

pag. 30-31

NOI

antologie nOi

CE SUNT ANII?Ce sunt anii? Frunze b=tute de v`nt,Clipe gr=bite, pe l`ng= noi alerg`nd, Frumoase secunde, momente topite, nesavurate [i irosite.

Cum apa curge dintr-un izvor,A[a [i omul e trec=tor, Cum florile s-au ofilit,{i omul are un sf`r[it.

G`nde[te-te bine, fr=\ioare, C= via\a ta e un segment,C= nu-i o dreapt= ]n continuare,Ci doar un simplu element.

}n lume toate-s trec=toare{i omul este efemer,{i totul se va pierde-n zare,Tot va r=m`ne un mister.

F=-\i via\a ta o liturghieSau un izvor cu ap= vie –De omu-i bun, e limpede, curat=De omu-i r=u [i apa-i poluat=.

Iosif CAZACENCO [i Ruslana CABURGAN, cl. a IX-aCioburciu, {tefan-Vod=

UN MESAJ CURIOSValerie TUDOR

2017, ianuarie nOi

capriciile muzei

1

N elea GOG}LNICEAN (B=l\i). Antologic= aceast= poezie de dragoste – T=cere zgomotoas=.

Felicit=ri!Irina DIACONU, cl. a X-a (Ungheni). Am ales pen-

tru publicare Post-scriptum [i un fragment din Stan-dard. Portativ-ul se pare c= e doar ]n elaborare.

M=d=lina PRIP+ (Pelinia, Drochia). ne-ai co-ple[it cu mai multe poeme. E o abunden\= de g`n-duri, idei, imagini, care ]ns= nu ]ntotdeauna creea-z= discursuri poetice distincte. Rezist= c`teva fragmente. {i, desigur, eseul.

Ruslana CABURGAN, Iosif CAZACENCO, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). E greu de ]nchipuit cum a\i creat ]mpreun= poemul Ce sunt anii?. Ori-cum, e o lucrare bun= [i binevenit= acum, la hotarul dintre ani. Se remarc= [i poezia Ruslanei Fericirea.

Maria REVENCU, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Doar Promisiune [i un fragment din Mi-e dor.

Maria CARAMAN, 16 ani (Ursoaia, C=u[eni), Livia CATAN, cl. a VII-a (Susleni, Orhei), Evelina SCHIN, cl. a VIII-a (Cuhne[ti, Glodeni), Elena GONCEAR, cl. a VIII-a (Tab=ra, Orhei). Autori a c`te o poezie. Dar bun=.

Iana CHISELIOV, Ariana JALB+, cl. a VII-a, Valeria SOCICAN, cl. a VIII-a, Vasilina BUZDU-GAN, cl. a IX-a (Obreja Veche, F=le[ti). Se simte fervoarea unui serios atelier poetic care activeaz= la Obreja Veche. nu am ales spre publicare toate textele voastre, dar ]n toate, f=r= excep\ie, sunt pre-

zente g`ndul [i sentimentul n=sc=toare de poezie. A[tept=m [i alte lucr=ri.

Tamara BIVOL (Ia[i, Rom`nia). Aceast= c`n-tare a copil=riei – U[a spre copil=rie – este du- ioas= [i nostalgic=, dar [i plin= de ]n\elepciune [i senin=tate. }ncearc= s= abordezi [i alte teme, eventual, din realitatea imediat=, s= faci ni[te ob-serva\ii fugare, s= notezi ni[te pagini de jurnal.

Nicoleta GU|U, cl. a VIII-a (Obreja Veche, F=-le[ti). Tema Patriei este tema temelor ast=zi, c`nd ne-am [i risipit ]n bun= parte prin lume. Ai tratat-o cu brio.

Simona COTE|, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Povestirea este cursiv=, beneficiaz= de un limbaj elevat, men\ine tensiunea discursului [i vine franc cu surpriza deznod=m`ntului. Captiveaz=, fiind ancorat= ]n realitate. Deosebit de expresiv sunt surprinse scenele/ dialogurile eroinei cu fratele s=u. Totodat=, personajele sunt schi\ate sumar, probabil, c`nt`nd mai mult fabula, ac\iunea.

Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate ne-au trimis Mirela ANTON (Cobani, Glodeni), Gheorghe CEBAN (Pu\intei, Orhei), Victoria SAVA, 15 ani (Bardar, Ialoveni) [i Magdalena CARAIVAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU

U{A SPRE LITERATUR+

DE CE?

PARADOX

GLASUL MAMEIDe ce-n ad`ncul meu te simt aproape?La tine m= g`ndesc, f=r= s= vreau,Te simt mereu aproape-n dep=rtare,nu pot s= pl`ng, nu faci nimic gre[it...

Devin nebun=, dar de dorul t=uVisez la nesf`r[ita noastr= pace.De ce mi-e dat s= te iubesc mereu?De ce vreau s= te simt aproape?

Evelina SCHIN, cl. a VIII-aCuhne[ti, Glodeni

nu risc=m s= fim ferici\i din nou,fiind ]ngrijora\i de ]nc= o lacrim=prelins= pe fereastra ochilor.Suntem cuprin[i de spaimade a mai vedea o dat= disperarea.{i pl`ngem ore-n [ir, [i r`dem.

M=d=lina PRIP+, 17 ani Pelinia, Drochia

Glasul mameiE cules din cel mai frumos copac,Glasul mameiM= ]nc`nt= ]n tot ceea ce fac.

Glasul mameiE-un izvor infinit de cuvinte,Glasul mameiM= ]ndeamn= s= merg ]nainte.

Glasul mameiEste al meu minunat tezaur,Glasul mamei –O frumoas= podoab= de aur.

Glasul mameiE aidoma unui ocrotitor zeu,Glasul mameiL-am mo[tenit [i eu.

Livia CATAN, cl. a VII-aSusleni, Orhei

nOi, ianuarie 20172

cap ri ci ile mu zei

MI-E DOR

MAMA

* * *

IERT

AZI VREAU S+ ZBOR!

MAMA

ULTIMA FRUNZ+

nu-mi ceri iertare...Dar eu te-am [i iertat,iert, fiindc= n-ai [tiutCe simt cu-adev=rat.nici chiar lacrima Ce s-a uscat pe pleoap=S= nu-\i mai duc= dorul,C=ci murmurul tr=d=rii |i-a-ncremenit pe buze {i din tumultul vremiiVa reveni ]n brize. Atunci voi fi departe.

Valeria SOCICAN, cl. a VIII-a Obreja Veche, F=le[ti

Azi vreau s= zbor!}n ]naltul raiului, pe bolta cerului.Chiar dac= m`ine m= voi pr=bu[i...

Vreau s= tr=iesc, s= cresc, s= ]nfloresc!

S= fiu tot ce am vrut [i tot ce ]mi doresc.

Chiar dac= m ine o s= m= ofilesc...

Vreau s= renasc din soare, s= radiez culoare!

S= luminez hotare [i s= dansez ]n zare.

Chiar dac= m`ine doare...

}n pas de c=prioar= s= sar peste maidane,

S= navighez pe mare.{i m`ine s= m= ]nec ]n alt= stare...

Maria CARAMAN, 16 ani Ursoaia, C=u[eni

Florile care-au crescut Mamei toate-am s= le-aduc{i-am s=-i spun c= o iubesc {i c= n-am s-o p=r=sesc.Dragostea pe care-o amMamei i-o aduc ]n dar C-un dulce s=rut curatPentru c= m-a leg=nat, Pentru c= doar mama [tieOdora[ii s=-[i aline.inima mereu m=-ndeamn=S= stau l`ng= tine, mam=.

Iana CHISELIOV, cl. a VII-a Obreja Veche, F=le[ti

Cu ceai mi-e plin= cea[ca, e ferbinte,

Prin geam privesc t=cut= [i cuminte,Privesc cum plou=, v`ntul bate,La p=m`nt c=zut-au frunzele toate.Doar o frunz= sus pe ram a mai

r=mas {i se zbate, strig= f=r= glas. — O! nu vreau eu la p=m`nt s= cad,Vreau s= fiu ca frunzele de brad.iat= ]ncolo-ncoace trec umbrele,Dar nu aud a frunzei jele {i-atunci frunza se desprinde

dus=-n v`nt {i se-a[terne moart= la p=m`nt.

Ariana JALB+, cl. a VII-a Obreja Veche, F=le[ti

CU G~ND BUN LA ULTIMA GAZD+Daniel BARAN

Centrul de Crea\ie Speran\a, Soroca

VREME RECEMihaela BORDIANU, cl. a VII-a

{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani

{i \i-a[ spune c`t mi-i dor,{i \i-a[ spune c`t m= doare,Dar ce [tie un suflet gol,Ce dureri pe suflet are?

{i \i-a[ cere s= te-ntorci,{i \i-a[ sta din nou ]n cale,Te-a[ cuprinde din puteri,Dar ce rost acum mai are?

Maria REVENCU, 17 aniCobani, Glodeni

Mam= scump=, mam= drag=,Te-oi iubi o via\=-ntreag=Pentru binele f=cut,Pentru c= tu m-ai crescut.

Mul\umesc lui DumnezeuC= l`ng= mine e[ti mereu.Dac= nu te-a[ mai avea,Tare greu m-a[ descurca.

Eu pe tine te iubesc{i cu drag ]\i mul\umesc.Tu m-ai ]nv=\at mereuCe e bine, ce e r=u.

Elena GONCEAR, cl. a VIII-aTab=ra, Orhei

Figuri ]n tot ce ne-nconjoar=,pline de via\= [i de dor,lipsite ziua de lumin=,noaptea umplute de amor.Str=pung [i lumea-ntunecat=,str=bat [i marea lateral[i c`nd ajungi din nou la d`nsul,te sim\i un fluture banal.Z`mbe[ti, chiar de nimic nu \i-a

r=mas,vorbe[ti, de[i ai vrea s= taci,[i c`n\i p`n nu mai ai nici glas,iube[ti chiar de nu vrei s-o faci.

Vasilina BUZDUGAN, cl. a IX-a Obreja Veche, F=le[ti

2017, ianuarie nOi 3

} nc= simt mirosul copil=riei. }nc= ]i simt r=suflarea ]n ceaf=, c`nd mai tare, c`nd abia, abia, dar

m= alin cu g`ndul c= este acolo. A[teapt= copil=ria s=-mi fac timp [i pentru ea. A[teapt= s= ]i arunc m=car o privire nostalgic=, ca s= nu se simt= p=r=sit=. De fapt, eu sunt cea p=r=sit=. Ea s-a ]n-dep=rtat, a r=mas ]n urm= [i merge cu pa[i nesi-guri ]n spatele meu pe drumul vie\ii. Ea e cea fri-coas=, pentru c= nu g=se[te curajul de a \ine pasul cu mine. De ce vrea s= m= lase s= merg singur=? De ce nu vine s=-mi c`nte cu vocea suav= a mamei la ureche? De ce nu ]mi reaminte[te cum s= m= bucur de fiece clip=?

nu te idolatrizez, nu am cum, nu ai fost perfect=. nu am avut niciodat= cele mai frumoase p=pu[i [i nici prietene c=rora s= le ]mp=rt=[esc [optind se-crete la col\ul blocului. Tocmai pentru asta, ]\i mul\u-mesc, Copil=rie! }\i sunt recunosc=toare c= m-ai lipsit de superficialitate. Erai ]nc= al=turi de mine c`nd puneam iarna nuci pe sob= la copt. }nc= mai simt acel miros care aduna toat= familia ]n jurul mesei cu trei picioare. L`ng= nuci, pe suprafa\a incandescent= ][i picurau sucul c`teva mere. Cinci

mere coapte ]nsemnau o cas= vie. Cinci mere [i un bol de nuci coapte erau apogeul fericirii noastre ]n serile geroase de iarn=. Ar trebui totu[i s= spun „seri c=lduroase de iarn=”, c=ci la gura sobei ui-tam de viscolul de-afar=.

— Mam=, ce e fericirea? Ce e ]mplinirea?— O s= afli singur= r=spunsul [i ]l vei ]n\elege

abia atunci c`nd vei fi lipsit= de ele, ]mi r=spundea ea cu ochii sclipind ]n lumina palid= a nop\ii.

{i aveai dreptate, copil=rie! Soba au distrus-o. Din nucul de la poart= a r=mas doar ciotul. M=rului ]i cad fructele ]nc= ]nainte s= se coac=. iar eu am plecat, copil=rie! Mi-am ]ntins ramurile spre noi orizonturi, l=s`ndu-mi ]n urm= r=d=cinile, l=s`n-du-te pe tine ]n urm=.

Acum am ]n\eles ce ]nseamn=, de fapt, fericirea pentru mine – erai tu, copil=rie. Te-am l=sat cu a ta c=ldur=, cu galbena gutuie de la geam [i cu iarna de dup= acesta. Am plecat, ai plecat, dar te rog s= la[i deschis= u[a dintre noi. Las= s= treac= m=car amintirile.

Tamara BIVOL, cl. a IX-a Colegiul Na\ional Ia[i, Rom`nia

U{A SPRE COPIL+RIEC

OLI

ND

+TO

RI.

UN

PO

RTR

ET

CO

MU

NM

ag

da

lena

CU

{N

IR, 1

4 a

ni{

coa

la d

e A

rte

Pla

stic

e N

. Moi

sei,

Tele

ne[t

i

4 nOi, ianuarie 2017

cap ri cii le mu zei

DR

UM

DE

SZ

+PE

ZIT

And

reea

MO

LDO

VAN

U, c

l. a V

III-a

Pia

tra

, Orh

ei

SE

M+

N+

TOR

IIC

aro

lina

NE

GR

U, 1

6 a

niH

`rt

op, C

imi[

lia

PATRIAP atria ]ncepe cu prima raz= de soare care mi-a

m`ng`iat obrajii diminea\a, cu prima frunz= desprins= din pom, pe care ]ncercam s-o prind; cu ]nt`iul fulg care mi se topea ]n m`ini; cu acea c=r=ru[= pe care o str=b=team c`nd m= duceam la gr=dini\= [i cu colindele melodioase pe care le c`ntam la s=rb=tori.

C`nd aud cuv`ntul PATRiE, involuntar, ]n fa\= ]mi apare un c`mp verde ]nflorit, o ograd= cu mul\i copii care se joac= de-a mijatca, o livad= cu mere aurii, un [es cu mioare [i un strugure mare ]n poa-la bunicii.

Am ferma ]ncredere c= nimeni nu m= va contra-zice c= „patria” este echivalentul „mamei”. ne sim- \im bine ]n leag=nul p=m`ntului natal precum ne sim\im ]n bra\ele mamei. Vorba marelui scriitor Grigore Vieru: „Cobor`m din bra\ele mamei direct ]n bra\ele p=m`ntului”.

Mai \in minte v=zduhul cristalin sp=lat de roua dimine\ii, potecile sfin\ite de-o ploaie ciob=neasc= de var=. iar dup= ploaie alergam descul\ s= ajung r`ndunelele ce ]ncercau s= prind= stropii sfio[i re]n-tor[i ]n bra\ele izvoarelor. Evoc clipele c`nd cu su-fletul la gur= a[teptam s= apar= curcubeul pe cerul senin, pentru a-i num=ra culorile, ca nu cumva soa-rele s=-i fi furat vreo una. Apoi dup= ce ploaia ]n-ceta, adunam p=p=dii pentru a le ]mpleti ]n coroni\e ]n speran\a c= soarele ][i va vedea reflec\ia [i va str=luci [i mai tare.

De mici avem admira\ie pentru tot ce e frumos, dragoste pentru casa p=rinteasc=, respect pentru s=rb=torile l=sate din str=mo[i, pasiune pentru iile brodate manual, rug=ciuni sfinte pentru s=n=ta-tea p=rin\ilor la icoana ]mbrobodit= dibaci de un prosop ce poart= ]n\elepciunea str=mo[ilor.

Mul\i poate ]mi vor pune ]ntrebarea de ce iubesc aceast= \ar=, eu le voi r=spunde: una din cele zece porunci spune a[a: „Cinste[te-l pe tat=l t=u [i pe mama ta, pentru ca s= \i se lungeasc= zilele ]n \ara pe care \i-o d= Domnul Dumnezeu”. Dum-nezeu este cel care a vrut ca eu s= m= nasc anume aici [i ]n aceast= perioad= de timp.

Doar aici voi sim\i c= sunt ]n largul meu, voi sim\i cum inima ]mi bate mai tare, cum un v`nt pri-m=v=ratic adie u[or, ]mpr=[tiind aroma florilor de m=r. Voi sim\i spicele de gr`u auriu care ]mi m`n-g`ie picioarele atunci c`nd cutreier bog=\ia plaiu-lui natal.

Nicoleta GU|U, cl. a VIII-a Obreja Veche, F=le[ti

S unt un pesc=ru[. Ador marea, cerul [i infinitul. noi, pesc=ru[ii, suntem deseori admira\i de

oamenii care ][i petrec zilele de var= pe plaja lung=, admir`nd vapoarele zgomotoase [i savur`nd cli-pele de relaxare. Spre satisfac\ia ochilor concentra\i asupra mea, planez pe albastrul [ters al cerului ad`nc, ]nfierb`ntat de soarele palid [i el, f=c`nd oamenii s= uite m=car pe pu\in timp de ar[i\a co-ple[itoare.

Prefer s= escaladez misterele zborului la apus, atunci c`nd razele ce au ]nc=lzit toat= ziua apa str=vezie a m=rii, duc lumina zilei ]n alt= parte a globului, fiind ]nlocuite de lumina trandafirie a apu-sului. Atunci zbor pentru mine, sim\indu-mi aripile desf=cute m]ng`iate de v=zduh. Simt [i golul ]nalt de sub mine. Sunt fascinat de glasul netulburatei t=ceri, ]nso\it= ]n accente misterioase de sunetul ritmic [i lini[tit al m=rii.

M= gr=besc spre acel glob ro[u, dup= care pare a fi o alt= lume, ]ncerc s= ]nving ]ntinderea f=r= de hotar a m=rii, dar de fiecare dat= sunt prins de cea\a nop\ii, care cuprinde p`n= [i hotarele cele mai ]n-dep=rtate ale nesf`r[itului...

Cristina CATANOI Ursoaia, C=u[eni

METAMORFOZ+

52017, ianuarie nOi

sarea g`ndirii

P o\i seca m=ri de lacrimi cu o singur= ]mbr=\i-[are.

Anton VANLIGHT

O ]mbr=\i[are e ca un bumerang: o prime[ti ]na-poi imediat.

Bil KEANE

Frica este doar sim\=m`ntul c= ai nevoie de o ]m-br=\i[are.

Danielle SANCHEZ-WITZEL

Unii pa[i se aud odat= cu ritmicitatea inimii, alte ]mbr=\i[=ri ating sufletul ce ][i uit= culoarea.

Gabrielle PIERRE

Am ]nv=\at c= ]n fiecare zi ar trebui s= ]ntinzi m`na [i s= atingi pe cineva. Oamenii au nevoie de o ]mbr=\i[are c=lduroas= sau doar de o b=taie u[oar= [i prieteneasc= pe um=r.

Maya ANGELOU

C`t de mult conteaz= o simpl= ]mbr=\i[are atunci c`nd ai nevoie de ea... e ca [i cum cineva \i-ar lua sufletul ]n bra\e [i l-ar urca direct ]n Rai...

Andrei LASL+U

O ]mbr=\i[are e frumoas= ca o convorbire ]ntre dou= inteligen\e, ]n care nici un moment una nu pierde ]n\elegerea cu cealalt=, sau ca o carte citit= cu pasiune, ]n care fiecare am=nunt e priceput [i justificat.

Camil PETRESCU

}n unele momente, po\i spune mai multe printr-o ]mbr=\i[are dec`t prin 1000 de cuvinte. Fii acolo cu tot sufletul c`nd cineva are nevoie de tine pentru c= atunci e momentul ]n care po\i dovedi cu ade-v=rat c`t de mult ]\i pas= de acea persoan=.

Pera NOVACOVICI

Dac= po\i s= iei pe cineva de m`n=, s=-l ]mbr=\i-[ezi sau doar s=-l ba\i pe um=r, bucur=-te, nicio-dat= nu te vei sim\i singur.

Octavian PALER

F amilia este un col\ de rai ]n care fiecare suflet r=nit se refugiaz=. Acolo primim r`vn=, res-

pir=m iubire [i ne ]nec=m ]n speran\e. Stropi de dragoste sunt p=rin\ii, iar noi copiii suntem plan-tele crescute cu ace[ti stropi nem=rgini\i de iubire, iertare [i fericire. Sunt candele aprinse spre a ne lumina ]n c=l=toria vie\ii, mai ales atunci c`nd ]n drum apar obstacole care nasc dezn=dejde.

noi, copiii, le suntem raza de soare, c`ntec [i z`mbet. Mi-e sf`nt= familia, e un dar dumneze-iesc. Este col\i[orul unde m= refugiez c`nd via\a m= pune la ]ncercare. Este sprijinul care ne ]nal\= [i locul unde ne hr=nim suflete[te.

Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul

} nv=\=tura este ca aurul [i are pre\ oriunde. Un bagaj bogat de cuno[tin\e este o avere, o va-

lut=, valabil= oriunde ai fi. }nv=\`nd, elevul cu-noa[te, deprinde [i se dezvolt= multilateral. Cu-no[tin\ele acumulate la [coal= elevul le aplic= ]n via\=. Anume acestea ]i ghideaz= cariera [i ]i aduc succes.

}nv=\=tura ofer= omului instrumente de dez-voltare personal= [i integrare social=. Formarea elevului ca personalitate ]ncepe de pe b=ncile [colii primare [i continu= p`n= pe b=ncile univer-sit=\ii. Deci, cuno[tin\ele [i abilit=\ile sunt averea pe care nimeni nu \i-o poate fura niciodat=.

Valeria DIACONU, cl. a IX-aR=denii Vechi, Ungheni

MAI MULT DEC~T 1000 DE CUVINTE...

IAR

+{

I S

ING

UR

Va

leri

e D

AM

IAN

, cl.

a V

-aL.

T. M

. Sa

dov

eanu

, H`

nce

[ti

SPRIJINUL MEU

NECESITATEA }NV+|+RII

nOi, ianuarie 2017

cu ta re r`nd mu[ c=

6

Fiecare om poart= ]n existen\a lui cam trei sau patru genera\ii.

P=rintele Teofil P=r=ian

GENERA|IA MEA

D e-a lungul timpului oamenii cu min\i lucide au fost ]n=-

bu[i\i de oamenii care se aflau la conducere. Fac parte dintr-o so-cietate, care ]n=bu[= aceste min\i ]nainte ca ele s= ajung= sus. F=-c`nd compara\ie cu genera\iile din alte timpuri pot deduce c= acum este lips= de responsabili-tate. C`ndva adolescen\ii doreau s= ]nve\e, s= lucreze pentru a-[i ajuta p=rin\ii, dar acum ei nu-[i mai propun s= fac= aceste lu-cruri, deoarece cred c= p=rin\ii ]i vor ]ntre\ine.

Pentru a deveni o genera\ie cu succes, avem nevoie de schimba-rea atitudinii fa\= de societate. Trebuie s= fim mai buni [i pozi-tivi unul fa\= de altul [i fa\= de \ar=. Chiar dac= nu avem multe privilegii ]n propria \ar= [i posibi-lit=\ile ne sunt limitate, trebuie s= o iubim [i s= ]ncerc=m schimba-rea ei. M= mir= faptul c= mul\i dintre adolescen\i nu citesc [i prefer= s= petreac= timpul dis-tr`ndu-se, f=r= a deschide vreo carte. Cu a[a atitudine nu vom putea schimba ceva spre bine.

Omul trebuie s= fie de[tept nu numai ]n [coal=, ci [i ]n via\=. Pri-vind ast=zi ]n jur, v=d o genera\ie plin= de laud= care tr=ie[te pe spatele p=rin\ilor [i strig= c= au [coala vie\ii.

Elena MUREA, 16 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

D e cur`nd am citit romanul Te-m= pentru acas=. Capodo-

pera m-a impresionat p`n= la la-crimi. Sim\eam c= am ]n fa\= un ghid care m= ]ndrum= cum s= tr=iesc, cum s= iubesc [i s= mor f=r= remu[care. La un moment dat chiar, am avut impresia c= sunt [i eu undeva la Kolma, al=-turi de Mihai Ulmu [i Maria R=ze[u dup= gardurile de s`rm= ghimpat=...

Unele pasaje le-am citit [i reci-tit cu ochii umezi, suferind ]mpre-un= cu eroii, pe care ]i sim\eam

al=turi. Revenirea lui Mihai Ulmu acas=, la Poiana, de m`n= cu b=-iatul s=u, g=sit ca prin minune la orfelinat, inevitabil te face s= ver[i o lacrim=. Re]nt`lnirea profeso-rului cu fo[tii s=i elevi [i lec\ia cu tem= pentru acas=, reluat= du-p= treisprezece ani, are o puter-nic= ]nc=rc=tur= emo\ional=.

Este dificil s= cite[ti o carte, dar [i mai complicat e s= tr=ie[ti evenimentele descrise pe propria piele.

Daniela SAVIN, cl. a VII-aV=sieni, Telene[ti

V asile Romanciuc – poetul meu de suflet, f=uritor de frumos

[i un maestru al cuvintelor. L-am descoperit ]nt`mpl=tor, ]ntr-o dup=-amiaz=, fiind cufundat= ]n uni-versul poeziei, iar de atunci mi-a r=mas ]n inim= prin versurile: C`nd vine ziua norocoas=-a mea/A[ vrea s= cred c= m-a visat o car-te... Am reu[it s=-l cunosc prin prisma operelor sale. O fire mo-dest=, ]n a c=rei expresie se as-cunde un me[ter onest fa\= de st=p`nul s=u – Cuv`ntul –, care ne ]ndrum= prin art=: S=-\i fie-at`t de drag cuv`ntul,/ }nc`t, atunci

c`nd ]l roste[ti,/ S= crezi c= ]nsu[i Eminescu/Ascult= ce [i cum vor-be[ti...

Prin poezie Vasile Romanciuc a demonstrat c= este insistent, deoarece fiecare vers insufl= pa-triotism, ne duce cu g`ndul la cas=, \ar=, limb= – valorile cele mai im-portante – pe care nu ]nceteaz= s= le promoveze, muncind. Da, este muncitor, ]ntruc`t el ]nsu[i consider= c= talentul s=u nu e doar o binecuv`ntare, dar [i o res-ponsabilitate, o soart=. Simt cum tr=ie[te cu poeziile, simt c`t de generos e cu ele, d=ruindu-le su-fletul, via\a sa, devenind un poet al problemelor existen\iale.

Sever fa\= de sine, tandru fa\= de soart=, evlavios fa\= de cititori [i integru fa\= de art=. O caracte-rizare care nici nu ]ncape ]n c=-ma[a unui om simplu. {i, pe l`n-g= toate, este, ]ntr-o oarecare m=sur=, pedant, fiind punctual c`nd vine vorba de simboluri, mereu atent la fiecare cuv`nt, la fiecare expresie.

A[ putea s=-l descriu f=r= opri-re. E lumin= pentru mine, e poe-tul care ]n via\a real= nu se deo-sebe[te de eroul liric al fiec=rei crea\ii. Simplu, dar ]n acela[i timp – complicat. Plin de enigm= [i vor-be calde, gata s=-[i ia zborul.

La mul\i ani, Maestre!

Alexandra BEREGOI, cl. a X-a L. T. Ion Pelivan, R=zeni, Ialoveni

IMPRESII

DE ZIUA TA, MAESTRE!

OGLINDIREAurica LUPU{OR, 17 ani

Cobani, Glodeni

2017, ianuarie nOi 7

noi [i voi

1. Ce ]nseamn= pen-tru tine un profesor bun?

2. Ce alte abilit=\i [i cuno[tin\e (]n afara materiei predate) apreciezi la profeso-rii t=i?

3. C]nd treci printr-un moment dificil, obi[-nuie[ti s= te apropii de vreun profesor s=-i spui necazul?

4. Dar profesorii se intereseaz= de via\a ta personal=?

5. Ce factori crezi c= influen\eaz= o comu-nicare sufleteasc= din-tre profesor [i elev?

6. Po\i fi stresat uneori de vreun profesor? De ce?

7. }n ce rela\ii e[ti cu copiii profesorilor t=i?

8. }mprumu\i c=r\i de la profesori?

9. Mergi cu uratul [i colindul pe la casele dasc=lilor t=i?

10. Comenteaz= afir-ma\ia }mi plac pro-fesorii care ]\i dau pe l`ng= obi[nuitele teme [i ceva de g`ndit pentru acas= (Lily Tomlin).

CHESTIO NAR

CURCUBEU DE LACRIMIL acrimile dor. Uneori fac bine. Alteori le risipim ca s= prindem la puteri. Unii

pl`ng foarte repede atunci c`nd emo\iile plutesc ]n aer la petreceri aniversare, la ultimul sunet de clopo\el sau la anun\uri umanitare, al\ii scap= lacrimi mai rar ori nu ][i amintesc c`nd au pl`ns ultima dat=, crez`ndu-se c= au inim= de piatr=.

Din ce categorie fac parte cititorii no[tri sensibil de frumo[i [i cum fac fa\= unor evenimente ]nc=rcate emo\ional, afl=m din r=spunsurile la chestionarul din nr. 10, 2016, Arme emo\ionale. A[adar, \in batista la ]ndem`n=.

PROFESORUL T+U DRAG

1. Sunt foarte sensibil= [i cel mai des pl`ng de dor. nu [tiu cum se face, dar mereu duc dorul cuiva. Mereu a[tept pe cineva. 3. Am pl`ns la toate dramele [i trage-diile pe care le-am vizionat. Mai ales c`nd m= reg=seam ]n unul dintre per-sonaje, ]i tr=iam at`t de intens rolul, ]nc`t nu m= puteam ab\ine s= dau fr`u liber emo\iilor.4. }n general nu-mi place s= fiu conso-lat=, pentru c= nu pl`ng ca s= atrag aten\ia cuiva, dar pentru a m= elibera de povara durerii.5. Cred c= oricui i s-a ]nt`mplat s= pl`ng= f=r= vreun motiv ]ntemeiat. }n unele zile putem fi ferici\i f=r= motiv, alteori s= pl`ngem f=r= explica\ie. 6. }mi amintesc de aniversarea mea din acest an. C`nd m-am trezit, eram ]n-conjurat= de oamenii dragi, to\i ferici\i [i plini de entuziasm ]mi c`ntau La mul\i ani!. M-a surprins at`t de mult gestul lor, ]nc`t lacrimile de fericire nu s-au l=sat a[teptate.

Maria REVENCU, cl. XI-aCobani, Glodeni

2. Pl`ng rar, dar dac= mi se ]nt`mpl=, o fac atunci c`nd sunt batjocorit. nu suport acest lucru.4. C`nd sunt sup=rat, vreau s= fiu l=sat ]n pace, astfel ]n\eleg mai bine tot ce mi se ]nt`mpl=.6. Am pl`ns de bucurie c`nd glumeam cu prietenii mei.

Petru CEBAN, 12 aniBat`r, Cimi[lia

7. nu m-am pref=cut c= pl`ng av`nd scopuri meschine ca s= ]mbunez cum-va inima p=rin\ilor mei, deoarece ]i iu-besc enorm [i ]i respect, iar minciuna nu are loc ]ntr-o asemenea formul=, provoc`nd durere [i dezam=gire.11. Am constatat c= zicala a pl`nge cu lacrimi de crocodil nu este doar o hi-perbol=, ]nsemn`nd a pl`nge pref=cut, a se manifesta cu f=\=rnicie. Din surse suplimentare am aflat c= [i crocodilul l=crimeaz=... ]n timp ce ][i devoreaz= prada. Aceasta se datoreaz= mu[chilor maxilarului, care ]n timpul mastica\iei storc umezeala din glandele lacrima-

le, dar ]n nici un caz nu este legat de vreun regret cauzat de victim=.

Andreea GOREACII, cl. a VIII-aClocu[na, Ocni\a

9. Unii actori pl`ng cu u[urin\=, emo\ia fiind cea care ]i sensibilizeaz= p`n= la lacrimi. Al\ii apeleaz=, probabil, [i la anumite trucuri, cum ar fi aducerea-aminte a evenimentelor sensibile prin care au trecut sau folosesc anumite substan\e care le provoac= starea de l=crimare.10. iat= de ce este bine s= pl`ngi, be-neficiile lacrimilor fiind urm=toarele: protejeaz= – o enzim= con\inut= ]n la-crimi are ac\iune antibacterial= [i an-tiviral=; elibereaz= – dup= pl`ns, ten-siunea [i respira\ia se regleaz=, iar mu[chii devin relaxa\i; hidrateaz= – globul ocular [i pleoapele se cur=\=, prevenind deshidratarea membrane-lor mucoase; se elimin= din organism toxine [i hormoni de stres etc.

Emilia CIOCANU, 14 aniCostuleni, Ungheni

8. Savan\ii ne spun c= fetele au tendin\a de a pl`nge mai des dec`t b=ie\ii.11. Cercet=torii din Florida au aflat c= aligatorii au glande lacrimale [i le fo-losesc atunci c`nd stau pe uscat o pe-rioad= mai mare de timp. Explica\ia ar fi urm=toarea: crocodilul are dou= ple-oape [i o membran= care acoper= o-chiul ]n ap=, precum o lentil= de con-tact. C`nd reptila se afl= pe uscat ]ns=, globul ocular are nevoie de un lichid care s= ]l lubrifieze [i astfel se for-meaz= lacrimile. }m mod cert, a[a-zi-sul pl`ns nu are implica\ii psihologice ca la oameni.12. Expresia O lacrim= ]ntotdeauna are r=d=cini mai ad`nci dec`t un z`m-bet (E. Cioran) m= face s= ]n\eleg c= lacrima nu-[i are originea la supra-fa\=, ci izvor=[te din suferin\= adunat=, durere f=r= margini sau dezam=gire profund=. Un om care pl`nge nu tre-buie ocolit, deoarece el are nevoie de ajutor [i de grij=.

Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni

A [tept=m r=spunsurile voastre ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. Autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n

num=rul 12, 2017. Succes [i inspira\ie s= ave\i!

nOi, ianuarie 20178

poezie

N=scut: 14 septembrie 1955, ]n comuna Lipnic, Dondu[eni.Licen\iat al Facult=\ii de Filologie, sec\ia Jurnalistic=, a Universit=\ii din Chi[in=u

(1981).Redactor la revista pentru tineret Orizontul, la ziarele Tineretul Moldovei, Lite-

ratura [i arta [. a., ]n prezent redactor-[ef adjunct la S=pt=m`na.Volume de versuri: Cuvinte [i t=ceri (Editura Literatura Artistic=, 1989; Editura

Cartier, 2015), Istoria geloas= (Editura Hyperion, 1990), Cuvintele dintre t=ceri (Edi-tura Cartier, 2002) [. a.

Vsevolod CIORNEI

Au obosit boii. ne ]njug=m la care.ini\iem o nou= perioad= de glorie.Plec=m spre viitorul care acum ne calc= pijamalele.Avem de trecut un pod. Lung. De lemn. {ubred.

ne dor pl=m`nii de exces de respira\ie [i retoric=.ne dor femeile de poft= nepoftit= pline.Vin ni[te nave din noapte [i ne arunc= ancorele-n cap.Vin babecloan\e [i ne provoac= dureri de stomac.

Le jour de gloire tot n-arive [i n-arive pas.V= previn: ceea ce scriu eu nu este scris de mine.(}ncerc s= evit c=l=toria spre pu[c=rie.Aiurea. Pu[c=ria e pretutindeni).

}n afar= de c=ldur= mai exist= ceva, dar nu numai frigul.

ne cheam= [eful la el. De mii de ani ne tot convoac=s= vorbim despre finan\e [i investi\ii.Fire[te, nu facem fa\= sarcinilor.

St=m l`ng= case mici cu ferestrele ]nchise.}i scriu numele pe perete [i ei m= ]ntreab=: cine e ea? {i nu [tiu la cine-i dosarul [i cine va renun\a s=

m= cru\e –dar ce s-ar fi schimbat dac= [tiam?

Vara potole[te r=scoalele [i arde podurile.Trecutul iese din gropi, vede prezentul [i se

]ngroap=-napoi.Mai a[tept=m un secol-dou= p`n= se coace procesul[-apoi vine progresul. Cum s= nu vin=?

Cum, vorba ceea, s= cad= frunza?

|ap libidinos, faraon tiranic, rege lene[,ceva material [i brusc m= ap=r= de pericole inventate.Judec=torii corup\i ][i pierd prin dosare sicilienii,c=ci apele romane sunt dulci, [i femeile dulci, [i-ame\ite de vin astea toate...

Literatura se ]mpiedic= de faptul divers [i cade.Din fr`nturi de vise [i realit=\i zdrelite chipul iubitei se contureaz=.Degeaba cau\i un cal ca s= fugi – las= urme [i caii,[i mai las= ceva ce men\ine mereu inspec\ia sanitar= treaz=.

Ce pot s= fac? m= ]ntreb gramatical ]ntre ghilimele,s=-i mu[c degetele de la picioare [i s= m= trag=-n p=cat r`su-i brutal?Totul se carbonizeaz=. Chiar [i urmele s=rut=rilor mele,cenu[a amestec`ndu-se cu f=ina ]ntr-un co[mar de brutar.

}n pa[aport cet=\enia ]mi e scris= cu cerneal= neagr=.}ncerc s= c`nt, dar vocea ]mi fuge ]ntr-un g`tlej de pop=.Sistemul falimentar gesteaz= r=zboiul, ]l na[te, [i-apoi reciproc se reneag=.Pieptul nu-mi mai tresare. Uit s= ap=s pedala. nu mai g`ndesc la propriu.

Vin oameni noi. Repun ]n discu\ie principiile tradi\ionale.Tuturor \=rilor li se pare c= sunt mari [i se ]nghesuie toate pe hart=.Mor de dorul scrierilor protestatare suveranii tr=da\i de osanale. {tiu ce-o s= se ]nt`mple. iar cel ce [tie – ]n\elege. Ceea ce nu echivaleaz= cu „iart=”.

FOAIE VERDE {I-UN PROGRES

UIT S+ AP+S PEDALA

2017, ianuarie nOi 9

Violeta ZABULIC+

BULETIN

IARN+ HR+NIT+ ARTIFICIAL

Butucul m= a[teapt=, de[i-i p=cat de cap.Avea [i el ceva ]n sfera lui turtit=.Are [i c=l=ul sl=biciunile lui: colo o partid= de [ah,dincolo un ceai cu turti\=.

Trece destinul meu pe trotinet=pe diagonala unei table cu mat etern[i-i cade roata din urm= ]n groapa cu demisiaministrului din plan extern.

Cel=lalt [i-a b=ut ceaiul [i-[i ascute toporul.Jos capul, cu tot cu creier!Tr=iasc= poporul!

JOS {I TR+IASC+

C=ldura-i exilat= ]n rumoare,iar eu – pe c`mpul luptei de idei.Stau ]ntr-o parte, dar nu [tiu ]n care[i-ncerc un cuplu s=-l ]mpart la trei.

Cad haine la podea cum cade prada.}njur un jug [i nu mai zic nimic.intrarea ]n antreu este treptat=,Para[utat= dinspre inamic.

E versu-ngust, [i l`nced, [i-anacronic.Stau [i-l a[tept s=-[i pun=-un punct final.Pun seara pe c`ntar. M=sor micronii.}nnebunesc. C=ci m= ]nec pe mal.

Tr=iesc prea pu\in pentru a p=c=tui pu\in.Poate vine nemurirea s=-mi compun= un mit personal?Timpul e prea ur t ca s=-\i vin= pe limb= cuv`ntul fericire.Toate sculele care fac fericirea au ruginit [i le-am pus

]n penar.

E prea mult cer pentru dou= urechi [i doi ochi.Binele acestei vie\i este clandestin [i urm=rit de

securitate.De fric= s= nu devin genial]mi scriu poeziile gata scurtate.

Cenzura trece pe l ng= mine [i se face a nu m= vedea.Exegetul ]mi atribuie ni[te influen\e post-factum.Dac=-mi va face ochi dulci vreo duduie excesiv de

optimist=]i voi ceda colec\ia mea de stupefac\ii.

Sunt sigur c= m= va l=sa ]n pace [i se va apuca probabil de cro[etat.

Au mai f=cut-o [i altele. Port pulov=re p`n= [i vara.Talentul este multe procente de transpira\ie[i-un procent de mucegai pe vioar=.

Acestea am vrut s= \i le spun cu ocazia sosirii toamnei.Dac= nu e[ti de acord cu ceva, adreseaz=-mi

oficial un protest:doar [tie toat= \ara c= vreau s= schimb guvernul[i protestul t=u va fi pentru asta cel mai potrivit

pretext...

Transmitem ultimele [tiri.De fapt, ultima [tire:FOC!

Bate v`ntul. Scaiul s-a uscat.Probabil [i iarna asta va fi f=r= ninsoare.Casa asta a naufragiat ]ntr-un anotimp corcit]n care nu exist= nimic [i totul doar se n=zare.

}ntre decembrie [i ianuarie plutesc epaveleunei existen\e zgribulite de frig sau poate de fric=.Va fi totu[i un Revelion cu rituri populare [i r`turi betecare ]n fine vor m`nca scrumbie cu fri[c=.

Tr=im o iarn= de iluzii al=ptat=.La mul\i ani, amicii mei, las-c= va ninge alt= dat=.

}NTR-O PARTER+VA{ ROSTIT CU CERNEAL+ SIMPATIC+

10 nOi, ianuarie 2017

pa uz= de g`ndi re

DRAGI }NV+|+TORI, CEREM SINCERITATEA st=zi ]mi amintesc cu mare drag de primii pa[i f=cu\i cu sfial= ]n

clasa ]nt`i. G`ndul c= acele momente sunt ireversibile m= ]ntris-teaz=, iar dorin\a de a reveni [i a sta la sfat cu cei care mi-au des-chis u[ile ]n tumultul vie\ii este ]nc= vie. Oare au regretat vreodat= ceva privind genera\ia [i clasa noastr=? Oare au descoperit ceva deosebit la noi? A[ vrea s= pot s=-i ]ntreb, ]n special pe prima mea ]nv=\=toare, multe lucruri interesante ce \in de noi, cei care am ]nv=- \at ]n clasa B [i care ]mi p=reau c=-s cei mai buni, dar nu [tiu dac= ]i mai g=sesc pe acas=.

Elevi alde mine care ar vrea s=-[i intervieveze ]nv=\=torii mai sunt. {i cei ce ]nva\= acum ]n clasa a XII-a „A” [i a XII-a „B” la Liceul Teo-retic Ion Creang=, Cimi[lia, sunt gata s= stea m=car un sfert de or= s= reasculte vocea primei lor ]nv=\=toare.

DANIEL PAN|~RU: Dup= o re-vedere at`t de pl=cut= cu prima mea ]nv=\=toare, a[ ]ntreba-o dac= m-am schimbat [i dac= es-te vizibil acest lucru.

Adriana MOCANU: Draga mea ]nv=\=toare, care au fost clipele memorabile din cei patru ani c`nd ne-a\i format ca oameni, pe care le p=stra\i [i acum ]n sufletul dvs.?

C=t=lina BLONSCHI: Sper c= primei mele ]nv=\=toare nu ]i pare r=u niciodat= de profesia pe care a ales-o, dar a[ vrea s= [tiu dac= a regretat vreodat= faptul c= am fost clasa ei.

Victoria COB~LEANSCHI: Da-

c= a[ avea posibilitatea s= dis-cut cu prima mea ]nv=\=toare, i-a[ adresa o singur= ]ntrebare: Ce sentimente a\i avut la prima noastr= ]nt`lnire?

Olesea PANCHIV: |ine\i min-te prima poezie pe care v-am de-dicat-o? Cum am recitat-o?

Sofia FRUNZE: {tiind c= at`-tea genera\ii bune ies din m`inile dvs., cum v= sim\i\i atunci c`nd ne revede\i peste ani at`t de mari?

Veronica CRE|U: Prima mea ]nv=\=toare este o femeie deose-bit de r=bd=toare. A[ vrea s= o ]ntreb ce n=zb`tii de-ale noastre a me-morizat din cei patru ani. Cum a

reu[it s= le rabde pe toate, [tiin-du-ne foarte neast`mp=ra\i.

Dumitru CAZACU: Ce impre-sii v-a l=sat experien\a cu clasa noastr=? Am fost mai buni sau mai pu\in buni dec`t altele?

Victoria SARAJAN: A[ cere sinceritate din partea ]nv=\=toarei mele. Care au fost punctele mele forte [i cele slabe? A[ vrea s= lu-crez la ele.

Olesea GLUHOVSCHI: Sunt curioas= s= aflu ce fel de copil am fost eu ]n clasele primare, cum ar=tam ]n acea vreme, prin ochii ]nv=\=toarei mele.

Pentru NOI – Olesea COSOICimi[lia

PRIETENUL MEU CEL MAI BUNP rietenia este unul dintre cele mai de pre\ lucruri pe care le po\i

avea ]ntr-o via\=. Ea c`nt=re[te foarte mult ]n balan\a bog=\iilor vie\ii. Un prieten adev=rat este necesar oric=rui dintre noi, indife- rent c`t de siguri [i st=p`ni pe noi ]n[ine ne-am considera. Un lucru frumos este [i mai frumos dac= ai un prieten cu care s=-l ]mpar\i, a[a cum un lucru ur`t e mai u[or de suportat dac= ai un prieten c=ruia s= te confesezi. Un prieten este ca un ]nger p=zitor, de aceea trebuie s=-l accept=m cu bune [i rele. A[adar, s= vedem ce calit=\i apreciaz= la prietenii lor elevii de la Liceul Teoretic Universum din S=rata Gal-ben=, H`nce[ti.

Ana-Maria LOZOVOI, cl. a VIII-a: Prietenul meu cel mai bun nu m-a tr=dat niciodat= [i nu spune ni-m=nui tainele prieteniei noastre. El m= accept= a[a cum sunt, m= ajut= c`nd sunt ]ntr-o situa\ie difi-cil=. Este ]nc=p=\`nat [i haios, ceea ce-l face deosebit de ceilal\i.

Alexandru MERIU|A, cl. a VIII-a: Prietenul meu este onest, darnic [i obiectiv. Este unul dintre cei mai glume\i amici din ga[ca noas-tr=. Este puternic, ]nc=p=\`nat [i perseverent, de aceea ]n orice si-tua\ie se descurc= de minune.

Mihaiela PASCARU, cl. a VIII-a: Eu mi-am ales cea mai bun= prie-ten= dup= urm=toarele calit=\i: sim\ul umorului [i prietenia ade-v=rat= pe care mi-o ofer=. Av`nd aceste calit=\i, sunt sigur= c= re-la\ia noastr= este trainic=.

Veronica BARBANEAGRA cl. a IX-a: Cea mai relevant= calita-te a prietenului meu cel mai bun este c= ]n clipele grele m= face s= z`mbesc [i s= g`ndesc pozitiv.

Alexandru COSTIUC, cl. a IX-a: Calitatea care ]l face pe prietenul meu deosebit de ceilal\i este in-

diferen\a lui fa\= de bunuri, bani [i lucruri materiale, pun`nd ac-cent pe valorile moral-spirituale.

Amelia Florentina SOLOMON, cl. a VII-a: Prietenul meu cel mai bun este deosebit de al\ii printr-o calitate de pre\ – dragostea pe care mi-o ofer= atunci c`nd trec prin momente dificile. }ntr-o priete-nie adev=rat= nu conteaz= c`t de frumos e[ti la chip, ci la suflet.

Pentru NOI – Anastasia BANCU

S=rata Galben=, H`nce[ti

2017, ianuarie nOi 11

PRIORIT+|ILE MELEO clas= de elevi, ca s= func\ioneze, are nevoie de disciplin= [i res-

ponsabilitate, care, de multe ori, sunt o provocare pentru cei care alc=tuiesc acest colectiv. Activit=\ile paralele pe care un elev le are ]n grija lui la [coal= sunt c=i prin care acesta ][i descoper= pasiunile, aptitudinile [i ][i antreneaz= deprinderile de a colabora cu semenii lui, stimul`nd, totodat=, formarea de noi leg=turi [i sediment`nd mai intens cuno[tin\ele acumulate deja. Ce responsabilit=\i au la nivelul clasei sau al [colii [i cum ]i ajut= aceste sarcini vom afla de la elevii din clasa a VII-a [i a VIII-a de la Gimnaziul Todire[ti, Ungheni.

Maria ROMA{CU, cl. a VII-a: Fiind [efa clasei, m= bucur c= ]mi pot ajuta colegii ]n anumite situa\ii. Am prins la curaj [i astfel reu[esc s=-mi exprim liber opinia proprie.

Oxana ZADOROJN}I, cl. a VIII-a: Am fost numit= responsabil= de catalog, iar aceast= sarcin= de r=spundere m= face s= ]n\eleg c= diriginta are ]ncredere ]n mine,

lucru care m= oblig= s= fiu corect= ]n tot ceea ce fac.

Ion LIVI|CHI, cl. a VII-a: Per-sonal, fac parte din departamen-tul cultur=. }mi ajut colegii la preg=tirea discursurilor pentru diferite concursuri. Citesc [i f=r= un vocabular pe m=sur= nu am cum face fa\= acestei provoc=ri.

Cristina CALIGA, cl. a VIII-a: La [coal= am responsabilitatea de a fi elev= disciplinat= [i de a-mi respecta profesorii. E un climat pl=cut, dasc=li de excep\ie [i co-legi prieteno[i sunt ni[te factori extrem de importan\i, care ne ajut= s= ne autodep=[im.

Grigore LIVI|CHI, cl. a VII-a: Sunt „poli\istul” clasei noastre –

veghez disciplina, f=r= b=taie [i vorbe ur`te. Acest rol m= oblig= s= fiu atent la ce spun [i cum m= comport ]n locurile publice.

Alina TIMOFTICA, cl. a VIII-a: }mi place cur=\enia, iat= cum am ajuns s= fiu responsabil= de ser-viciu ]n clasa noastr=. nu este u[or s= urm=re[ti acest proces,

s= faci observa\ii dac= este cazul sau s= dai o m`n= de ajutor.

Alina SULA, cl. a VII-a: M= im-plic activ ]n organizarea concer-telor, prezint materialele necesa-re, c`ntece, poezii, care, evident, trebuie s= fie pe placul colegilor [i al profesorilor. E o sarcin= de-loc u[oar=, dar dac= ]\i reu[e[te, te sim\i ]mplinit.

Valentina IANACHI, cl. a VIII-a: Sunt cu ochii pe îngrijirea manu-alelor. Un elev trebuie s= aib= manualele ]n regul=, iar eu nu admit neregularit=\i la acest ca-pitol. Disciplina ]ncepe chiar de la respectul pe care ]l por\i oame-nilor, dar [i c=r\ilor.

Mihail CALIGA, cl. a VIII-a: Fac parte din grupa de sport a [colii, iar pentru aceasta trebuie s= fiu ]n form=. Sportul ]\i ia mult timp, dar te [i disciplineaz=.

Silvia OSTROPOVICI, cl. a VIII-a: Statutul de [ef= a clasei m= ajut= s= m= organizez, s= am o list= de priorit=\i, s=-i respect pe ceilal\i, s= nu-i ]ncarc cu emo\ii negative pe cei din jurul meu etc. Sunt si-gur= c= aceste aspecte ]mi vor prinde bine pe viitor.

Constantin MOSCOVEI, cl. a VII-a: Florile din clasa noastr= sunt ]n grija mea. Tot ce \ine de lumea florilor m= intereseaz=.

Dan TIMOFTICA, cl. a VIII-a: Domeniul de care m= fac respon-sabil este cel cultural [i mai fac parte din comisia ecologic=. Pe l`ng= aceasta, sunt funda[ ]n echi-pa de fotbal [i membru al echipei de volei. }n timp ce [coala pune bazele unei educa\ii solide, acti-vit=\ile pe care le mai fac sunt de-finitorii pentru succesul meu.

Pentru NOI – Daniela CODREANUTodire[ti, Ungheni

}N CULISEValerie TUDOR

nOi, ianuarie 201712

Continuare ]n pag. 24

Rubric= sus\inut= de Ion MELNICIUC, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre Olimp

ETAPA a IV-aI. Extrage\i substantivele care trebuie scrise

cu cratim=. Formula\i regula. {tefan Vod=, Statu Palm= Barb= Cot, Ileana

Cos`nzeana, cas= muzeu, redactor adjunct, Va-dul lui Vod=, [coal= internat, Euro Asia, Orheiul Vechi, patria mam=.

II. Identifica\i gre[elile comise [i propune\i va-riantele corecte.

1) Ca s= modific=m articolul 13 din Constitu\ia Republicii Moldova, e nevoie s= petrecem un re-ferendum.

2) A fost aprobat noul Regulament de atestare al cadrelor didactice.

3) }n e[antion au fost incluse 40 mii persoane.4) Eu cred ]n tot ce zic astrele.

5) {i ]n prezent se mai duc discu\ii ]n jurul acestei probleme.

III. Numi\i c`te o poezie a cinci poe\i basara-beni dedicat= lui Mihai Eminescu.

IV. Scrie\i un microeseu (0,5 pag.), intitulat Te-a[ g=si [i orb, Moldov=,/ Pe acest p=m`nt ]ntins. (Gr. Vieru).

R=spunsurile sunt a[teptate ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei.

V= dorim succes!Not=: Lucr=rile plagiate, mai exact eseurile,

vor fi eliminate din concurs.R=spunsurile corecte la etapa I:

i. Sunt admise de normele literare variantele: adineaori – adineauri, (clasa) ]nt`i – ]nt`ia, di-sear= – desear=.

ii. Variantele corecte: 1) Culoarea mea preferat= este cea roz.2) To\i p=rin\ii ][i iubesc copiii lor.3) Mircea ]nsu[i m`n=-n lupt= vijelia-ngrozitoare.4) Al nostru e Pactul azi [i m`ine, Precum al nostru acrul r=m`ne.5) Zice o vorb= ]n\eleapt=: „Un cap e bun, dou=

capete – [i mai bune”.iii. Versurile apar\in lui Tudor Arghezi, poezia

Ex-libris.

iV. AURUL TOAMNEI MOLDAVEToamna a intrat ]n drepturile ei. A ]mpodobit

acest plai mioritic ]ntr-o mantie cu sclipiri de aur, ]nv=luindu-l p`n= la zarea lumii. Te ]mbat= aro-mele coapte [i dulci ce se desprind din viile [i li-vezile ]mbr=cate ]n culorile toamnei.

Toamna a pictat ]n diverse nuan\e miraculoa-se ce bucur= ochiul [i inima. }mi place atunci c`nd frunzele, ]n culori fantastice ale sezonului, se joac= cu razele palide ale soarelui [i fiind ame- \ite de melodia v`ntului se prind ]n dans, ]n ulti-mul dans… Pretutindeni oamenii harnici adun= roadele ]mbel[ugate. Podgoriile rumene seam=n= cu ni[te furnicare. |=ranii str`ng cu bucurie aurul toamnei. Prin aerul curat mai vibreaz= ecoul c`ntecelor duioase [i luminoase ale culeg=tori-lor.

natura acum ne r=sfa\= pentru tot binele pe care i l-am f=cut prin roadele sale bogate. nucul sun= din crengi s= se ]nc=lzeasc=. P`n= toamna t`rziu fream=t= [oapta lui senin= [i cald=. Adie a miresme de nuci coapte. Pe ramurile nucilor sunt numeroase vr=biu\e guralive care urm=resc spec-tacolul toamnei, ciripind agitate. Ce basm!

Valeria MINCIUN+, cl. a IX-aCorjova, Criuleni

Rezultatele etapei I:

30 de puncte (0,10,10,10) au acumulat: Danie-la MICLEU{ANU, Micleu[eni, Str=[eni; Valeria MINCIUN+, Corjova, Criuleni; Maria JARDAN, Lozova, Str=[eni.

29 de puncte (0,10,10,9): Andreea PANFILII, Holercani, Dub=sari; Alina JUMIR, Ulmu, Ialo-veni; Mihaela TONU, Bardar, Ialoveni.

28 de puncte (0,8,10,10): Mihaela PLUGARU, Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni; Alina PLE{CO, Orhei; Andreea POPA, Ciripc=u, Flore[ti; Nicoleta ARN+UT, V=sieni, Telene[ti; Ionu\ GROMA|CHI (0,10,10,8), Burl=ne[ti, Edine\; Elena GHERMAN (7,6,10,5), |ipala, Ialoveni.

27 de puncte: Diana STRAH (0,10,10,7), R`bni\a; Mihaela TALP+ (0,8,10,9), B=l=ne[ti, Nisporeni; Marinela LUPU{OR (0,8,10,9), Cobani, Glodeni; Ionela JARDAN (0,8,10,9), Lozova, Str=[eni; Eca-terina POPU{OI (0,8,10,9), Holercani, Dub=sari; Livia CATAN (0,8,10,9), Susleni, Orhei.

26 de puncte: Vlada SANDU (0,6,10,10), Alexan-drina BATR}NCEA (0,8,10,8), Holercani, Dub=sari; Alina CALBASIUC (0,6,10,10), Cobani, Glodeni; Diana GABOR (0,8,10,8), Iez=renii Vechi, S]ngerei; Liuba VORNICESCU (0,8,10,8), Lozova, Str=[eni; Maria PLUGARU (0,8,10,8), Bardar, Ialoveni; Nico-leta V}LCU (0,10,10,6), Ulmu, Ialoveni.

25 de puncte (0,6,10,9): Valeria ROMAN, Chi[in=u; C=t=lina DAVID, Bardar, Ialoveni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Maria REVENCU, Cobani, Glo-deni; Livia S}RBU (0,8,10,7), Nuc=reni, Telene[ti.

24 de puncte: Ludmila V+LEANU (0,6,10,8), Nispo-reni; Emilia CIOCANU (0,8,10,6), Costuleni, Ungheni;

2017, ianuarie nOi 13

Continuare ]n pag. 24

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇSOL LUCET OMNIBUSETAPA a IV-a

I. Unde sunt localizate organele fotoreceptoa-re ]n scara animal=?

II. Care sunt factorii interni ce influen\eaz= in-tensitatea respira\iei la plante?

III. Vectori ai bolilor emergente – explica\i suc-cint expresia respectiv= [i prezenta\i exemple.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Lucr=rile autorilor care vor sem=na ca dou= pic=turi de ap= nu vor fi eva-luate.

R=spunsurile corecte la etapa I:

i. {op`rlele apode (f=r= picioare) [i-au pierdut ]n cursul evolu\iei membrele, se deosebesc ]ns= de [erpi prin urm=toarele caracteristici:

• au corpul acoperit cu o piele c=rnoas=, ]n-gro[at= ce formeaz= solzi mici, iar [erpii au solzii duri [i tari;

• au c`te doi pl=m`ni, iar [erpii – doar c`te unul singur;

• datorit= adapt=rii speciale pe care o au la ni-velul maxilarelor, cele dou= jum=t=\i ale f=lcii in-terioare a [erpilor sunt unite printr-un ligament foarte elastic, ceea ce le permite s= deschid= gura enorm [i s= ]nghit= prada cu un diametru mult mai mare dec`t diametrul r=pitorului, f=r= a o mesteca sau a o rupe buc=\i;

•au limba sub\ire, iar [erpii – bifurcat= [i lung=;•au pleoapele mobile, iar [erpii – unite, care

sunt, de fapt, solzi modifica\i ]n membrane trans-parente;

•au deschideri externe pe post de urechi, iar [erpii nu aud, detect`ndu-[i prada prin infraro[u, cu receptorii senzitivi termici;

• ][i limiteaz= locomo\ia doar la mu[chii de pe laterale, mai pu\in flexibili, deplas`ndu-se prin ar-cuiri, iar [erpii, utiliz`nd [i mu[chii abdomenului, se deplaseaz= ]n zig-zag;

• spre deosebire de [erpi, ][i pot l=sa coada ]n caz de primejdie, av`nd capacitatea de regenerare;

• spre deosebire de [erpi, au stern;• ating lungimi de circa 20-50 cm, iar [erpii

p`n= la c`\iva metri; • sunt, de regul=, insectivore, iar [erpii se

hr=nesc cu animale de diferite m=rimi (de la [oa-reci p`n= la mamifere de talie mare).

ii. Dup= deschiderea corolei, ]ntr-o parte sau alta a zilei, ]n func\ie de intensitatea luminii, florile se ]mpart ]n trei categorii mari: plante matinale, care ]nfloresc dis-de-diminea\=; plante heliofile – amatoare de ore toride; plante vesperale, care ][i ]ncep activitatea odat= cu amurgul.

Din prima categorie fac parte florile de dovleac, macul ro[u, zorelele, care ][i deschid florile la ora

05.00 diminea\a, susaiul, p=p=dia [i cicoarea, ca-re se deschid la 06.00, podbalul [i vulturica la 07.00 [i coada-calului – la ora 08.00 diminea\a. Majoritatea plantelor matinale ][i ]nchid corola ]ntre orele 12.00 [i 14.00, deoarece ][i feresc gin-ga[ele organe generative de insola\ia prea puter-nic= ce le-ar ofili.

Din cea de-a doua categorie fac parte plantele heliofile, care ][i deschid corola spre pr`nz, pre-fer`nd razele fierbin\i ce usuc= repede s=cule\ii staminelor, astfel asigur`nd autopolenizarea; e vorba de m=cri[, petunie, gladiole, veronic= [i [o-p`rli\= [. a.

Plantele vesperale ][i deschid corolele ]n urm=-toarea ordine: la ora 18.00, laurul-porcesc, la ora 19.00 – osp=\elul de noapte, iar la ora 20.00 – regi-na-nop\ii. Orele t`rzii de deschidere a florilor sunt ]n leg=tur= cu adaptarea la oaspe\ii nocturni (flu-turi ce au aparatul bucal dotat cu o tromp=), care le ajut= la polenizare. Cu ajutorul acestor plante a fost alc=tuit ceasornicul floral, care este o gr=din= botanic= ]n miniatur=.

iii. Migra\ia pe vertical= a organismelor acvati-ce este o consecin\= a altern=rii zilei (luminii) cu noaptea (]ntunericul), fiind determinat= de acomo-darea lor la diver[i factori fizici ai mediului (tem-peratur=, lumin=), corelat= cu necesit=\ile proprii ale organismelor. Pe vertical= fitoplanctonul co-boar= p`n= la ad`ncimi la care ]nc= se mai poate efectua fotosinteza, adic= p`n= acolo unde canti-tatea de substan\= organic= produs= prin asimila\ie clorofilian= este mai mare dec`t cea care se con-sum= prin procesul de dezasimila\ie (respira\ie).

Zooplanctonul este legat de fitoplancton prin hr=nire [i nu poate cobor] mai jos ca acesta. Zoo-planctonul urc= la suprafa\= ]n amurg [i coboar= ]n timpul zilei. }n ecosistemele acvatice produc\ia fotosintetic= (algele, plantele submerse, [. a.) se regleaz= ]n timpul zilei, iar consumul fitoplancto-nului de c=tre zooplanctonul fitofag are loc noap-tea. Aceast= alternan\a este specific= unui fenomen care are denumirea de „migra\iune a zooplancto-nului”.

Zooplanctonul se men\ine noaptea ]n orizontu-rile superficiale, ]ns= ziua migreaz= spre ad`ncimi mai mari, ceea ce permite fitoplanctonului s= se dezvolte [i s= se ]nmul\easc=. Zooplanctonul revi-ne spre suprafa\=, consum`nd fitoplanctonul dez-voltat ]n exces. }n urm=toarea zi, biomasa vegetal= constituit= din alge microscopice se va regenera [i astfel, se repet= acest ciclu periodic. Temperatura este unul dintre factorii regulatori ai distribu\iei verticale, gr=bind sau ]ncetinind func\ia organelor de locomo\ie, sau m=rind ori mic[or`nd ]n mod in-direct densitatea [i viscozitatea apei.

nOi, ianuarie 201714

nimic altceva

OMUL NU POATE TR+I F+R+ DE DUMNEZEU

S -a n=scut la 3 iu-nie 1977, Drochia.

A absolvit Liceul Teore-tic B. P. Hasdeu din ora[ul natal, apoi Aca-demia Teologic= din Chi[in=u (1999), Uni-versitatea de Stat din Oradea, Facultatea de Teologie Ortodox= (2000), USM, Facultatea de Asisten\= Social=, So-ciologie [i Filozofie (2006), USM, Faculta-tea de Litere (2009), Uni-versitatea L. Blaga, Fa-cultatea de Teologie Ortodox= A. {aguna, Sibiu (2010).

A fost corespondent al publica\iei periodice Clopotni\a Moldovei, redactor-[ef al publi-ca\iei periodice Altarul credin\ei, lector la Aca-demia de Teologie Ortodox= din Chi[in=u, lector superior la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Academiei de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice, spe-cialist principal al Serviciului de Stat pentru Pro-blemele Cultelor de pe l`ng= Guvernul Republicii Moldova, consilier, Serviciul de pres= al Mitropo-liei Chi[in=ului [i a }ntregii Moldove. Este primul conferen\iar universitar ]n domeniul teologiei.

}n prezent este preot-paroh al Bisericii }nt`m-pinarea Domnului ]n cadrul USM, administrator al Bisericii Sf. Ierarh Petru Movil=, Dumbrava, preot capelan al Academiei de Poli\ie {tefan cel Mare, pre[edinte al Asocia\iei Studen\ilor Cre[tini-Or-todoc[i, director executiv al Centrului Social al Bi-sericii Ortodoxe din Moldova Agapis, conferen\iar universitar ]n cadrul USM, conferen\iar universi-tar ]n cadrul Universit=\ii de Studii Politice [i Eco-nomice Europene C. Stere.

Este autorul a zeci de studii [i articole de specia-litate, al volumului De la suflet la suflet, 2015, fon-datorul Serilor duhovnice[ti organizate ]n cadrul Bisericii }nt`mpinarea Domnului [i al Bibliotecii de Carte Religioas= de la Facultatea de Litere, USM, precum [i al portalului Moldova ortodox=.

— Preacucernice P=rinte, p`n= a deveni preot a\i fost copil. Cum a fost copil=ria Sfin\iei voastre?

— Zbuciumat=! Copil=ria mea a fost pe final de regim sovietic, iar ]n perioada adolescen\ei am in-trat ]n primii ani ai democra\iei. Era totul tulbure, nesigur... un adev=rat haos ]n societate. Totodat=, erau ambii p=rin\i acas=, toate rudele, aveam ]n jur o mul\ime de copii [i prieteni. Era vesel, interesant [i cu multe-multe peripe\ii. Cred c= a fost o copil=rie fericit=!

— Ce eveniment din copil=rie V-a marcat [i de-spre care a\i vorbi la nesf`r[it?

— Mereu ]mi amin-tesc de [otiile pe care le f=ceam ]mpreun= cu semenii mei. }mi amin-tesc cum furam ma-z=re de pe lan, cum spu-neam minciuni c= merg la bibliotec=, dar de fapt zburdam prin parc... Acest lucru ]l voi repeta continuu, am fost rebel [i am vrut s= fiu liber, tr=ind dup= legile li-bert=\ii, nu ale casei. Strada mi-a fost un fac-tor mai puternic dec`t [coala sau familia.

— Ce v= pl=cea s= citi\i ]n copil=rie? V= aminti\i de prima carte?

— {tiu sigur c= nu-mi pl=cea cartea. De[i pove[tile le ascultam cu mult drag. Prima poveste a fost Capra cu trei iezi. Ulterior, citeam pentru c= m= obliga mama, care pe atunci ]mi preda limba [i literatura rus=. Era foarte exi-gent= cu mine. Astfel, ceea ce am citit mai ]nt`i e din literatura clasic= rus=. Primul roman care m-a impresionat a fost Dama cu camelii de Al. Dumas-fiul.

— Cine V-a ]nv=\at prima rug=ciune? Ce a\i sim\it c`nd a\i rostit-o?

— nu-mi amintesc s= m= fi rugat vreodat= cu p=rin\ii. Str=bunicile m= luau cu ele la biseric=. Zburdam prin curtea l=ca[ului sf`nt… S= m= rog ]ns= am ]nceput mult mai t`rziu. Eram prin clasele primare c`nd m-am trezit ]ntr-o duminic= diminea\a [i i-am zis tat=lui meu s= m= duc= la biseric=. Atunci am sim\it setea de cele sfinte, ]ns= r`vna a durat c`teva luni [i am revenit pentru ani buni la o via\= f=r= de Dumnezeu.

— Cum a\i ajuns la credin\=? Ce ]nseamn= preo\ia pentru Dvs.?

— Prin minune. Eram ]n clasa a Xii-a, ]n culmea c=derilor ca mul\i dintre cei afla\i ]n perioada com-plicat= a hotarului dintre adolescen\= [i tinere\e. }ns= Dumnezeu nu m-a l=sat, ci m-a chemat s=-i slujesc, ]nc`t dup= aceasta am devenit student la teologie.

— E dificil s= fii preot? Ce sacrificii presupune aceast= slujire?

— A fi cre[tin ]nseamn= a r`vni o via\= jertfelnic=, pentru Dumnezeu [i aproapele. Oricare ar fi che-marea noastr=, trebuie s= urm=m o dragoste care se d=ruie. Cu at`t mai mult dac= e[ti preot!

— Mai mul\i ani a\i sus\inut rubrica lumin= din lumin= ]n revista NOI. Ce urme V-a l=sat aceast= experien\=?

— M-a ajutat s= revin imaginar ]n perioada

DE VORB+ CU OCTAVIAN MO{IN, PREOTUL-PAROH AL BISERICII }NT~MPINAREA DOMNULUI A UNIVERSIT+|II DE STAT DIN MOLDOVA

Fotografie din arhiva personal=

2017, ianuarie nOi 15

copil=riei [i adolescen\ei. Am cunoscut cititorii re-vistei prin intermediul ]ntreb=rilor. Am analizat cum g`ndesc, care le sunt preferin\ele... Am ]ncercat s= merg cu pasul celor mici [i s= redescop=r lucrurile.

— Cum ar trebui s= ]n\eleag= tinerii de ast=zi no\iunea de Biseric= [i de Dumnezeu?

— Omul trebuie ajutat s= ]n\eleag= ni[te realit=\i ]nc= din primele clipe ale vie\ii. Astfel, misiunea ma-turilor e s=-L descopere pe Dumnezeu pentru copila[ii lor, care au nevoie de El [i care cresc altfel cu El ]n suflet. De aceea, tinerii trebuie s= con[tientizeze, ]n-druma\i, desigur, de cei mai mari, c= Biserica e locul unde ne ]nt`lnim cu Dumnezeu prin sfintele rug=ciuni.

— E anevoios drumul c=tre Dumnezeu. Cum s=-i ]mprietenim pe copii cu credin\a?

— A fi cre[tin e un curaj mare, chiar o jertf=. Toat= virtutea, pornind de la credin\= [i termin`nd cu dra-gostea, se cultiv=, se cre[te [i se dob`nde[te prin trud=. E nevoie de o educa\ie religioas= constant= ]n cei [apte ani de acas= [i dup= ace[tia. De cele mai multe ori ]i apreciem [i-i catalog=m pe copii dup= cele exterioare, dar nu apuc=m s= discut=m cu ei [i, astfel, s= le descoperim partea cea bun= [i fru-moas= a sufletului.

— Se zice c= a copia e un p=cat... — Da, e o manifestare a furtului, a minciunii, a

lenei, a neseriozit=\ii etc. Acest fenomen trebuie dezr=d=cinat.

— Mul\i tineri a[teapt= Serile duhovnice[ti pe care le organiza\i la Biserica }nt`mpinarea Dom-nului de la USM. }n ce constau acestea?

— Mai bine de un deceniu, miercuri seara or-ganiz=m seri duhovnice[ti dup= slujba Acatistului Sf. Duh, aduc=tor de ]n\elepciune [i de luminare a min\ii, pentru ]nv=\=cei. A fost o perioad= c`nd am ]n-cercat s= abordez o tem= legat= de Biseric= [i socie-tate. }ns= pentru a face o schimbare [i a le varia din punctul de vedere al con\inutului, am hot=r`t s= invit=m periodic c`te un preot, un profesor sau un bun cre[tin, care s= vin= cu un mesaj inedit, cu o abordare specific= domeniului ]n care activeaz=. Tinerii sunt foarte curio[i, pe unii invita\i ]i ]ndr=gesc, ]i imit=, stabilind apoi rela\ii amicale. Participan\ii la serile duhovnice[ti se cunosc ]ntre ei – astfel, s-au ]ntemeiat circa 200 de familii cre[tine. Cred c= e ceva salutar.

— Sunte\i fondatorul Bibliotecii de Carte Reli-gioas= de la Facultatea de Litere, unic= ]n Repub-lica Moldova. Cine are acces la aceste c=r\i?

— Acum trei ani am donat biblioteca mea per-sonal= USM. Pe atunci num=ra circa 2000 de titluri de carte religioas= [i teologic=. }ntr-adev=r, este unica bibliotec= religioas= amenajat= conform stan-dardelor moderne. Este accesibil= [i online, unde pot fi g=site toate titlurile, dar [i o parte din c=r\i scanate. De[i, ini\ial, a fost prev=zut= pentru studen\i [i profesori, ast=zi avem peste 300 de cititori din toat= \ara. }n prezent biblioteca num=r= peste zece mii de titluri.

— Suntem ]ntr-o contradic\ie de ani buni ]n ceea ce prive[te stilul nou [i stilul vechi al s=rb=torilor cre[tine. Cum e corect s= proced=m ]n acest sens?

— Problema calendaristic= se acutizeaz= anume ]n toiul s=rb=torilor de iarn=, fiind legat= ]n special

de Revelion, care r=m`ne a fi o s=rb=toare pur laic=. }n \ara noastr= majoritatea bisericilor se conduc dup= calendarul iulian, care e cu 13 zile mai t`rziu dec`t cel civil de ast=zi. De aceea pentru cre[tinii din zona noastr= e bine s= [tie c= s=rb=torile urmeaz= a fi \inute dup= cum recomand= Biserica locului.

— Care este ]nsemn=tatea postului pentru ti-neri? Exist= o compatibilitate ]ntre aceast= ne-voin\= [i studii?

— Postul a fost mereu, ]n primul r`nd, ab\inere. Sf`ntul Teodor Studitul ne spune: „Postul adev=rat este ab\inerea de la orice lucru r=u. Problema nu este ]n produsele alimentare, care ]n timpul postului [i dup= acesta r=m`n acelea[i. Problema rezid= ]n poftele noastre [i ]n puterea de a le ]nfrunta. }ncerc=m s= postim trupe[te, pentru a cre[te duhovnice[te [i pentru a dezr=d=cina relele din noi! Postul devine post doar dac= are loc aceast= schimbare l=untric=, dac= dezr=d=cin=m p=catele [i cultiv=m virtu\ile. Acest proces este de ne]nchipuit f=r= de rug=ciune [i fapte bune. Postul e recomandat [i tinerilor. Pe m=sura cre[terii omului se intensific= [i postul.

— }l pot g=si tinerii pe Dumnezeu ]n mediul on-line? Poate servi internetul drept surs= de a de-veni un bun cre[tin?

— De[i Dumnezeu nu e ]n lumea virtual=, ci ]n cea real=, observ=m c= ]n internet se vorbe[te tot mai mult despre El. De acolo po\i afla foarte multe despre via\a duhovniceasc=, te po\i inspira din diferi\i autori [i diverse surse. Dar, trebuie s= preciz=m c= credin\a nu este doar cunoa[tere, ci [i tr=ire.

— Ce trebuie s= ]n\elegem prin no\iunea de duhovnic?

— Un duhovnic este mai mult un medic de suflet, un dasc=l, un prieten... Tinerii av`nd un preot la care se m=rturisesc [i pe care ]l aleg ]n calitate de duhovnic, uit`ndu-se la el, trebuie s=-l vad= pe Dumnezeu. De aceea, trebuie c=utat cu aten\ie. Perfect ar fi dac= duhovnicul unui t`n=r ar fi desco-perit ]n familia sa. E bine ca o familie s= aib= un singur duhovnic, care s= fie al ]ntregii familii. }n caz contrar, trebuie c=utat [i cu siguran\= ]l va recunoa[te, c=ci va sim\i c= anume acesta e sor-tit s=-l asculte [i s=-l pov=\uiasc= oric`nd.

— Se zice c= oamenii au ]nceput s= frecventeze tot mai mult biserica. Cum crede\i, ce ]i determin= s= fac= acest lucru?

— Omul nu poate tr=i f=r= de Dumnezeu. Mai devreme sau mai t`rziu, fiec=ruia ]i vine aceast= sete [i chiar foame de Dumnezeu. }ns= acest lucru se ]nt`mpl= la v`rste [i ]n moduri diferite. Via\a de-parte de Dumnezeu ]l face pe om nimic mai mult dec`t o necuv`nt=toare, ]l face mort suflete[te [i orb fa\= de lumea nev=zut=.

— Ce le lipse[te cel mai mult oamenilor de ast=zi?

— Dragostea.— }n final, v= invit=m s= adresa\i un ]ndemn

c=tre cititorii revistei NOI.— Citi\i, comunica\i cu oameni demni, asculta\i

de p=rin\i [i ve\i afla Adev=rul.

Pentru NOI – Olesea COSOI

nOi, ianuarie 201716

FUGA }N EGIPTV = propunem o povestire de Emil G]rleanu – Floa-

rea lacrimilor – inspirat= din acest subiect biblic.irod, regele iudeei, a poruncit uciderea tuturor

pruncilor din Bethleem, sper`nd ca printre ace[tia s= fie [i iisus, copilul c=ruia i se ]nchinaser= cei trei Crai de la R=s=rit.

}n vremea aceasta, iosif str=b=tea pustiul, duc`nd de c=p=stru asinul pe care c=l=torea Ma-ria cu iisus ]n bra\e.

Fugeau de urgie. Spaima ]i gonea. Ar[i\a le to-pea puterile. n=dejdea ]i chema. }n miezul zilei, soarele pr=jea nisipul. Asinului i se muiar= genun-chii. iosif ]l opri o clip=, o ajut= pe Maria s= se co-

boare [i o sf=tui s= se o-dihneasc= c`teva clipe la umbra rar= a unor spini.

Maria se a[ez= jos s= hr=neasc= Pruncul. iosif r=-mase ]n picioare, cu privi-rile la copil. iar asinul se apropie, adulmec`nd cu bo-tul umed spre Sf`nta Fe-cioar=, ca [i cum ar fi miro-

sit [i el izvorul laptelui binef=c=tor.Pruncul sugea dormind. }i era obrazul fraged,

gura rumen= ca m=rgeanul. De sub scufi\a alb=, p=rul galben ca aurul ]i ie[ea, arunc`nd parc= o cunun= de raze ]mprejurul capului.

{i cum ]l privea, ochii M=riei se umezir=.„Ce le f=cuse Pruncul oare? Cu ce le gre[ise?

De ce-L prigoneau?”Ridic`ndu-[i privirile, Maria [i le a\inti ]n zare.

Dar acolo, departe, ele ]nt`lnir= o vedenie grozav=. Mama tres=ri din ad`ncul m=runtaielor ei [i, f=r= s= spun= un cuv`nt, izbucni ]ntr-un pl`ns sf`[ietor.

C=z`nd pe obrazul Copilului, lacrimile fierbin\i ]l trezir=. Z`mbind, iisus ][i duse atunci m`nu\a la obrazul mamei. iar iosif o ]ntreb=:

— De ce pl`ngi tu, Marie?Femeia nu r=spunse, dar fiindc= nu avea cu ce

s=-[i [tearg= lacrimile, lu= scufi\a Copilului [i o duse la ochi. }ntr-un t`rziu, c`nd s= plece iar la drum, Maria v=zu c= scufi\a e ud= de lacrimi. {i, c=ut`nd, z=ri tulpina uscat= a unui spin [i puse scufi\a ]n v`rful ei, s= se usuce.

iosif m`ng`ie asinul [i o ajut= apoi pe Maria, dar, c`nd Maria se ]ntoarse s= ia scufi\a, r=mase uimit=. Tulpina spinului se pref=cuse ]n lujer verde [i-n locul scufi\ei str=lucea o floare alb= ca z=pada, deschis= ca un potir de cristal.

{i Pruncul iar z`mbi, Maria l=s= pe iosif s= po-triveasc= ]nainte c=p=strul asinului [i nu-i spuse nimic despre floare, de team= s= n-o rup=.

Maria ][i desf=cu p=rul, care parc= luase ceva din mireasma neasemuit= a florii, [i feri capul lui iisus ]n umbra lui.

{i de atunci p`n= azi, crinul culege ]n floarea lui cele dint`i lacrimi de rou= ale dimine\ii.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

VORBE{TE CA S+ TE CUNOSC

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXFEBRUARIE

5 Duminica Vame[ului [i a Fariseului.12 Duminica Fiului Risipitor. Soborul Sfin\ilor

Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur= de Aur.

15 }NT~MPINAREA DOMNULUI.19 Duminica l=satului sec de carne.26 Duminica l=satului sec de br`nz=.

V orbire frumoas=, elocven\=, expresivitate – toa-te aceste no\iuni ne inspir= spre a folosi cuvinte,

expresii, mimici, ]n a crea emo\ii pl=cute ]ntre vor-bitori. Un proces de comunicare ]ncepe la na[tere [i continu= s= se dezvolte pe parcursul ]ntregii vie\i. Cei mai dornici ]n a ]nv=\a cum s= comunice sunte\i, voi, copiii.

Este important s= realiz=m faptul c= ]ntr-o con-versa\ie sunt implicate dou= p=r\i. Abilitatea de a asculta este vital= ]ntr-o comunicare interperso-nal= [i depinde de c`t de empatic sau de sensibil e[ti cu al\ii. C`nd e[ti mai mic, mesajul ]\i iese ne-cenzurat, direct de pe buze, av`nd scopul de a ob\ine ceva concret sau a produce sunete. Cu v`rsta, me-sajele sunt spuse deja ]ntr-un context social anu-me [i cu scopul de a induce anumite emo\ii. De exemplu, ]ntre copii voi discuta\i ]ntr-un fel, iar cu profesorii ave\i o alt= manier= sau chiar utiliza\i un alt vocabular. De re\inut este c= ]n orice situa\ie sunte\i ]ncuraja\i s= v= g`ndi\i asupra mesajului ]nainte de a-l transmite.

Mie mi-au pl=cut ]ntotdeauna personalit=\ile care vorbeau frumos, conving=tor, argumentat, pe ]n\elesul tuturor. Conti-nuu s= ]nv=\ s= fac acest lucru [i v= ]n-demn [i pe voi s= gus-ta\i din ORATORIE. Pentru aceasta se fo-losesc ni[te trucuri:

Cele cinci litere de C din limba englez=:

Clarity (claritatea – construie[te enun\ul clar [i planific= tot ce spui); Conviction (convingerea – spune ce g`nde[ti [i g`nde[te ce spui); Confidence (]ncrederea – simte [i ac\ioneaz= firesc ]n fa\a oric=rei audien\e); Control (control – asum=-\i controlul scenei [i al situa\iei, asum`ndu-\i rolul afl=rii tale acolo); Cus-tomization (personalizare – modific= con\inutul [i personalitatea mesajului conform situa\iei [i audi-toriului);

Cele 5 litere de E:Eye contact (contactul vizual – nu citi doar de pe

foaie discursul t=u, stabile[te un contact vizual cu cel pu\in o persoan=); Engage your audience (an-gajament – distreaz=, educ=, l=mure[te auditoriul, fii interactiv!); Enjoy the experience (ob\ii pl=cere din experien\= – nimeni nu va dori s= asculte o voce [i o fa\= trist= [i dezinteresat=. Z`mbe[te!) Explore the options (exploreaz= op\iunile – nu te ]n-cleia de foi, ci fii flexibil [i improvizeaz=!); Expre-ssion (expresivitatea – succesul t=u de vorbitor se bazeaz= pe felul cum transpui cuvintele [i ideile ]n via\=; folose[te varietatea de accente [i pa[i pen-tru a preveni plictiseala).

Alexandru DIMITROV

2017, ianuarie nOi

1/8/

Da

n PU

RIC

—Da

, ]nt

r-a

dev

=r,

est

e o

ches

-tie

per

icul

oas=

ref

ugie

rea

a

sta

]n tr

ecut

! spu

ne fi

loso

ful.

— E

ste

ca u

n d

rog

ca

re t

e fa

ce

s= n

u m

ai v

ezi r

ealit

ate

a. R

om`

nia

a

zi s

e tr

ans

form

=, t

reb

uie

s= fa

cem

fa

\= la

cee

a c

e vi

ne!

— D

eci,

ar

treb

ui o

ma

i m

are

a

ten\

ie d

at=

pre

zent

ului

? ]l

]ntr

e-ru

pse

mo

der

ato

rul

TV

pe

filo

sof

pent

ru o

clip

=.

— E

vid

ent,

a t

r=i

]n p

reze

nt...

relu

= d

ialo

gul

filo

sofu

l, a

-i co

nfer

i

toa

t= a

ten\

ia, a

sta

te f

ace

des

chis

la

cee

a c

e es

te n

ou,

te f

ere[

te d

e in

er\ia

tre

cutu

lui,

trec

ut c

e nu

ma

i po

ate

inf

luen

\a c

u ni

mic

clip

a d

e a

cum

!...

Apo

i ]n

cet,

]nce

t, d

iscu

\ia c

elor

d

oi a

int

rat

]ntr

-o c

ea\=

. n

u-i

ma

i a

scul

tam

. Te

levi

zoru

l d

isp=

ruse

un

dev

a d

epa

rte.

}n

fa

\a o

chilo

r ]m

i a

p=ru

d

intr

-od

at=

im

ag

inea

ca

sei

de

la \

ar=

, lo

cul

und

e a

m

copi

l=ri

t.A

m

pa

isp

reze

ce

an

i,

fra

tele

]nv=

\at s

= z

boa

re s

us [

i s=

dev

in=

r`

ndun

ele.

De

aco

lo d

e su

s, d

e la

]n

=l\i

mea

zb

orul

ui lo

r, to

\i ce

i ca

re

au

dez

n=d

=jd

uit n

u se

ma

i v=

d. S

e ve

de

doa

r pe

nsio

naru

l, ce

l ca

re-i

d=

dea

f=r`

m=

turi

vr=

biu

\ei.

FRIC

A C

EA B

UN+

—Cum

aju

ngea

i la

[co

al=

din

sa

tul

t=u

p

rin

p

=d

urea

a

sta

, toc

ma

i ]n

cel=

lalt

sat?

... l-

am

]n

treb

at e

u pe

pri

eten

ul m

eu, p

oe-

tul

ba

sara

bea

n n

icol

ae

Da

bija

, ca

re m

= i

nvita

se ]

ntr-

o zi

s=

-i v=

d

locu

l min

una

t al c

opil=

riei

.—

M=

i, D

ane

, o lu

am

pe

pote

c=

cu g

hioz

d=ne

lul ]

n sp

ate

[i c

am ]n

-tr

-o o

r= d

e m

ers

era

m a

colo

! ]m

i r=

spun

se

ar=

t`nd

u-m

i cu

m

`na

d

irec

\ia.

— C

`\i

ani

ave

ai c

`nd

te-a

i dus

la

[co

al=

?—

{a

se!..

. Od

at=

, ia

rna

, am

]n-

t`ln

it pe

c=

rare

[i u

n lu

p!—

{i n

u \i

-a f

ost

fric

= d

e el

?…l-

am

]ntr

eba

t eu,

cur

ios.

— B

a d

a! m

i-a r=

spun

s n

icol

ae,

d

ar

ma

i fr

ic=

mi-a

fos

t d

e d

omnu

l ]n

v=\=

tor

c= s

e su

p=r=

pe

min

e c=

n-

am

ven

it la

[co

al=

!—

{i-

atu

nci

ce

ai

f=cu

t? l

-am

]n

treb

at

eu, s

urpr

ins

de

ace

st r

=s-

puns

.—

Ce

s= f

ac?

!...

mi-a

r=

spun

s,

l-am

oco

lit ]n

cet,

p`[,

p`

[, c

u gh

ioz-

d=

nelu

l ]n

m

`n=

, pr

in

z=pa

da

p`

n= l

a g

enun

chi

[i m

-am

dus

la

[c

oal=

.A

poi

am

mer

s t=

cu\i

am

`nd

oi

prin

p=d

ure.

ne-

am c

ufun

dat ]

n ea

.—

C`n

d er

am m

ic, r

upse

t=ce

rea

n

icol

ae,

cre

dea

m c

= p

=d

urea

ast

a

a f

ost

f=cu

t= d

e D

umne

zeu

c`nd

er

a [

i el c

opil.

— D

e ce

? l-a

m ]n

treba

t z`m

bind

.—

Pen

tru

c= n

u es

te c

a t

oate

p=

dur

ile.

Mer

gi

ce m

erg

i [i

deo

-d

at=

, pr

intr

e fa

gi,

stej

ari

, d

ai

de

un c

ais

, de

un c

ire[

, a[a

, c`

nd n

ici

nu te

a[t

ep\i!

Mi-a

pl=

cut

mul

t a

cea

st=

im

a-

gin

e. P

arc

=-l

[i v

edea

m p

e D

um-

neze

u m

ic,

copi

l, ca

re ]

n „n

epri

-ce

pere

a”

lui

f=ce

a t

ot m

inun

i. ia

r n

icol

ae

era

[i e

l tot

o m

inun

e, p

en-

tru

c= o

bse

rva

se a

sta

.—

{tii

, n

icol

ae!

am

]nc

eput

eu

de

da

ta a

sta

dis

cu\ia

. Tu

ai

avu

t fr

ica

cea

bun

=!

— C

`nd

? m

=-n

treb

= e

l cur

ios.

— A

tunc

i cu

lupu

l! i-a

m r=

spun

s.—

De

ce?!

m=-

ntre

b= e

l din

ce

]n

ce m

ai s

urpr

ins.

— P

entr

u c=

\i-a

fos

t m

ai

fric

=

de

]nv=

\=to

r d

ec`

t de

lup.

— {

i d

e ce

fri

ca a

sta

est

e b

u-n=

?… — P

entr

u c=

n-a

i con

fund

at p

la-

nuri

le,

nic

ola

e, a

i f=

cut

ord

ine-

n lu

crur

i! i-a

m

r=sp

uns.

D

ac=

d

e un

dev

a a

scun

s d

up=

cop

aci

i =

ia

plin

i de

z=pa

d= te

-ar f

i v=z

ut a

tunc

i E

min

escu

, a

r fi

spus

exp

resi

a l

ui

favo

rit=

: „U

ite c

orpu

l m

ora

l im

pe-

netr

ab

il a

l \=

rii!”

.—

Ce

vrei

s=

spu

i?...

m=

-ntr

eb=

n

icol

ae

din

ce

]n c

e m

ai a

muz

at.

— C

opilu

l d

in t

ine

a r

eca

pitu

-la

t f=

r= s

= [

tie,

]n f

rac\

iuni

de

se-

cund

=,

toa

t= a

titud

inea

pop

orul

ui

rom

`n

]n l

ume.

C=

ci [

i ne

am

ului

=

stui

a i-

a ie

[it ]

n ca

le d

e a

t`te

a o

ri

lup

ul-i

stor

iei,

da

r lu

i i-a

fos

t m

ai

fric

= d

e }n

v=\=

tor,

ca

[i

\ie,

dec

`t

de

bes

tia lu

mii

c=zu

te.

Va

urm

a.

(Fra

gm

ente

din

ca

rtea

Fii

dem

n)

S-a

n=

scut

la

12

feb

rua

rie

1959

, B

uz=

u, R

om`

nia

. E

ste

ab

solv

ent a

l Uni

vers

it=

\ii d

e A

rt=

Tea

tra

l= [

i Cin

e-m

ato

gra

fic=

din

ora

[ul n

ata

l [i a

act

iva

t la

Tea

trul

din

B

oto[

ani

(19

83-1

988)

, p

entr

u ca

ap

oi s

= f

ie a

nga

jat

al

Tea

trul

ui N

a\i

ona

l din

Buc

ure[

ti.

De-

a lu

ngul

tim

pulu

i a in

terp

reta

t rol

uri p

rim

e ]n

pie

se

de

Ari

stof

an,

Sha

kesp

eare

, Gol

don

i, G

ogol

, Ca

rag

iale

, B

lag

a,

Urm

uz,

Eft

imiu

, C

. Th

. Po

pes

cu e

tc.

Toto

da

t=,

a r

egiz

at

film

e [i

sec

ven\

e p

ublic

ita

re p

entr

u te

levi

zi-

une

la L

aus

ann

e, E

lve\

ia, a

tra

c\ia

sa

c=

tre

pa

ntom

im=

co

ncre

tiz`

ndu-

se ]n

sp

ecta

cole

pre

zent

ate

]n r

egie

pro

-p

rie

pe

scen

ele

tea

trel

or d

in B

oto[

ani

[i

Buc

ure[

ti,

da

r [i

la

Cen

trul

C

ultu

ral

Eur

opea

n, f

iind

ap

laud

at

deo

pot

riv=

la

Vie

na,

Nov

i S

ad

, V

ene\

ia,

Bud

ap

esta

, S

ofia

, Li

sab

ona

, Ph

enia

n, N

ew Y

ork,

Chi

cag

o,

Toro

nto,

Mon

trea

l. D

e a

sem

enea

, a s

us\i

nut

rolu

l p

rinc

ipa

l ]n

tr-o

co-

pro

duc

\ie

rom

`no

-s`

rb=

]n r

egia

Ma

riei

Ma

rek.

Din

200

1 es

te s

ocie

tar

al

Tea

trul

ui N

a\i

ona

l B

ucur

e[ti

, act

ivit

ate

a

sa f

iind

]nc

unun

at=

cu

Prem

iul

I la

Fes

tiva

lul

de

Film

din

Cos

tine

[ti

(198

7),

Prem

iul

spec

ial

la F

esti

valu

l Pa

ntom

imei

– S

t. C

roix

, Pr

emiu

l p

e 19

96 la

Chi

cag

o A

rtis

ts In

tern

ati

ona

l Pro

gra

m, P

rem

iul C

onst

ant

in

T=na

se l

a F

esti

valu

l U

mor

ului

, Pr

emiu

l U

NIT

ER

con

feri

t d

e A

soci

a-

\ia

Inte

rna

\ion

al=

a C

riti

cilo

r d

e Te

atr

u (1

999)

, Pre

miu

l pen

tru

per

for-

ma

n\=

]n

tea

trul

non

verb

al ,

Ma

rele

Pre

miu

al

Fund

a\i

ei A

nast

asi

a

(200

2) [

. a. }

n 20

00 i

s-a

con

feri

t O

rdin

ul S

tea

ua R

om`

niei

]n g

rad

de

Ca

vale

r.

Pub

lica

\ii:

Cin

e su

ntem

, sa

u d

esp

re t

ain

a i

den

tit=

\ii

per

sona

le [

i co

mun

ita

re tr

=it

= [

i exp

rim

at=

]n s

=li

pri

n p

erso

ana

aut

orul

ui (2

008)

, D

esp

re o

mul

fru

mos

(20

09),

Fii

dem

n (2

011)

, S

ufle

t ro

m`

nesc

(20

14),

Dul

ci –

Jurn

alu

l unu

i c`

ine

scri

s d

e un

Pur

ic D

an

(201

5).

AC

UM

nOi, ianuarie 2017

2/7/

meu, cincisprezece. Pe pa

tul din

dorm

itor tata

st= rezem

at pe coa

te. U

ndeva

]n aer tim

pul copil=riei [i

cel al b

=tr`

ne\ii se confruntau.

— Pune\i-v=

p=l=

ria m

ea, pe

r`nd

! spune deod

at=

tata

.—

De

ce?

am

]ntre

ba

t no

i a

muza

\i.—

Pentru c= vrea

u s= v=

v=d

cum

ve\i fi la pa

truzeci de a

ni, c`

nd eu nu voi m

ai fi! r=

spunse ta

ta.Pe

r`nd

ne-a

m

pus p=

l=ria

, z`

mb

ind [i r`

z`nd

unul de a

ltul. Ta

ta ne privea

. Und

eva ]n col\ul

ochiului avea

o lacrim

=.

Apoi, via

\a a

trecut peste noi. Ta

ta s-a

retras d

iscret din via

\a

asta

, a

[a

cum

a

tr=it.

noi

am

crescut m

ari. n

u-mi a

duc a

minte

ca vreunul d

intre noi s= fi pur-

tat

p=l=

rie. {

i, totu[i,

am

intirea

aceea

a r=

ma

s ne[tears=

. nim

eni [i nim

ic n-o poate schim

ba

. Ce a

u oa

re anum

ite am

intiri ]n ele c=

nu pot fi uitate? Pesem

ne c= sunt

ni[te buc=

\i de suflet ce te-nso\esc

mereu!D

in nou, ca d

in neant, vocea

celor d

oi de la

televizor reveni.—

Deci, a

ceast=

penibil=

]ne-ca

re ]n

trecut este

echivalentul

unei sinucideri, ia

r cei care pro-

movea

z= a

[a ceva

nu fac d

ec`t s=

exercite o ped

ag

ogie periculoa

s=

cu acest popor. R

om`

nia cunoa

[te un d

eplin proces de tra

nsforma

re, ea

trebu

ie s= se a

da

pteze d

in m

ers, ra

pid,

l=s`

nd

la

o pa

rte a

cest ba

last sentim

ental a

l unui trecut [i a

[a nu prea

glorios. n

e-fiind

prezen\i ]n acest „a

cum” ris-

c=m

s= tr=

im ]ntr-o penib

il= tele-

novel= a

unui trecut de ca

re deja

a

m spus c=

nu prea ne onorea

z=

ca \a

r=, ]ncheie filosoful.

„nu prea ne onoreaz=...” expre-

sia

asta

m

i-a

r=m

as

]nfipt=

]n inim

=. D

ar, d

e undeva

de d

eparte,

privirea trist= a tat=lui meu m

= o-nora

, ]m

i tra

nsmitea

un

fel d

e d

emnita

te am

ar=

. {i d

in nou nu i-a

m m

ai a

uzit pe cei de la

televi-zor. G

`nd

urile mele zb

urau spre

alte z=

ri. Era

m pe stra

d=

, avea

m

opt ani, m

= \inea

de m

`n=

na[ul

meu.—

Sta

i, stai pu\in s=

respir, ]mi

spuse el.—

De ce s=

respiri?! l-am

]n-treb

at eu m

irat.

—

O

clip=!

]mi

r=spunse

el tr=

g`

ndu-[i respira

\ia cu g

reu. M=

uita

m la

el cum se b

ucura d

e fie-ca

re gur=

de a

er.M

ergea

m ]ncet [i totu[i ob

osise a

[a reped

e.—

n-a

m d

ec`t un sing

ur pl=-

m`

n! reu[i n=[icu’ ]ntr-un t`

rziu s=

articuleze.

Apoi t=

cu. Se a

uzea d

oar v`

ntul lin d

e var=

cum se strecura

printre frunzele plopului [i respira

\ia lui

n=[icu’. Pa

rc= v`

ntul ]l ajuta

s=

respire.Privea

undeva

depa

rte. Ochii

lui alb

a[tri ved

eau ceva

dincolo

de prezent. D

e la a

cea privire, d

e d

incolo de prezent, precum

[i de

la la

crima

tat=

lui meu a

m m

o[tenit a

ceast=

gra

\ioas=

desprind

ere din

„acum

”.MO

ARTEA

V

~N

+TO

RULUI

Era

m m

ic, s= tot fi a

vut vreo [ase

ani, c`

nd unchiul m

eu, venit de

la B

ucure[ti, mi-a

ad

us ]n da

r o bi-

trolet=. C

e este o bitrolet=

? Este o

trotinet= fa

ntastic=

... cu cauciucuri

ce se umfla

u, cu fr`n=

de m

`n=

[i d

e picior, o bijuterie, ce m

ai!

}n spa\iul sa

tului s=ra

c de m

unte ]n ca

re tr=ia

m totul a

devenit in-

stanta

neu o minune. C

obora

m ]n

vitez= cu ea

pe drum

ul pr=fuit, sub

ea ved

ea zilnic lum

ea. Pe a

lee, pe sub

casta

n se plimb

au oa

menii.

— U

ite o pereche de ]nd

r=g

osti\i! ][i spuse b

ucuroas=

vr=b

iu\a.

}ntr-ad

ev=r,

acolo

jos o

fat=

t`

n=r=

[i un b=

iat se \inea

u de

m`

n=

. B=

iatul s-a

uitat cu g

rij=

]mprejur, s-a

asig

urat c=

nu-i ni-m

eni, apoi s-a

uitat ]n ochii fetei [i

a s=

rutat-o.

— A

[a se iub

esc oam

enii! ][i spuse vesel=

vr=b

iu\a. A

poi cei doi

au pleca

t. Aleea

de sub

casta

n a

r=m

as pentru un tim

p singur=

. nu

trecu, totu[i, vreme m

ult= [i ni[te

pa[i

ce venea

u ]ncet

se f=

cur=

auzi\i. C

u greu a

p=ru [i st=

p`na

lor, o b

=tr`

nic=. A

bia

merg

ea, cu

privirea-n jos [i cu o pla

s= g

oal=

ce flutura

]n v`nt.

— E

b=

tr`ne\ea

! ][i spuse ]ntris-ta

t= vr=

biu\a

.A

poi n-a m

ai trecut nim

eni. O

lini[te profund=

se a

[ez=. D

oar

ad

ierea lin=

de va

r= a

v`ntului se

f=cea

sim\it=

. Vr=

biu\a

se pomeni

cumplit d

e singur=

. V`

ntul care-i

ridica

]ncet puful de pe piept era

sing

ura

ei m

`ng

`iere.

G`

nduri

triste o str=b

=tea

u: Oa

re de ce nu

poate [i ea

s= zb

oare m

ult? De ce

]i este da

t s= nu poa

t= ved

ea [i

ea a

lte \=ri? S

-a n=

scut aici [i a

ici pesem

ne avea

s= m

oar=

! Cum

o fi oa

re ]n \=rile ca

lde?

Dar ]ntreb=rile astea m

ari n-aveau r=

spuns ]n

inima

ei

pl=p`

nd=

. A

poi, ad

ormi. }ncet, ]ncet ]ncepu

s= viseze. S

e f=cea

c= zb

oar=

sus d

e tot, la m

are ]n=

l\ime. E

ra a

t`t

de fericit=

. niciod

at=

nu ajunsese

]n ]naltul cerului. C

e mici se ve-

dea

u oam

enii! {i cu ce vitez=

zbu-

ra. „Pa

rc= a

[ fi o r`nd

unic=!”, ][i

spuse ea trem

ur`nd

de fericire. n

u se m

ai s=

tura d

e ]n=l\im

e. Zb

ura

sus de tot [i d

e acolo ved

ea lu-

cruri pe care nu le v=

zuse nicio-d

at=

: ora[e, r`

uri, poduri... Toa

te

p=rea

u dintr-od

at=

mult m

ai m

ici, ia

r ea se sim

\ea m

ult ma

i puter-nic=

. Viteza

devenea

am

e\itoare.

Aici b

unicul se opri din poves-

tit. }ntinse m`

na trem

ur`nd

= d

up=

paha

rul cu ap=

ca s=

poat=

s=-[i ia

m

ica pa

stil= d

in cutia lui d

e medi-

camente.

nepo\elul

se uita

la el

ner=b

d=

tor pentru a a

fla sf`

r[itul pove[tii.

— {

i cu vr=b

iu\a ce s-a

-nt`m

-pla

t? ]ntreb=

nepo\elul. Ce s-a

-n-t`

mpla

t cu ea m

ai d

eparte, s-a

trezit d

in vis?—

nu! r=

spunse bunicul, nu s-a

m

ai trezit niciod

at=

! A zb

urat a

t`t

de sus ]nc`

t visul ei a d

evenit rea-

litate! a

poi bunicul t=

cu.V

ia\a

a

trecut.

Bunicul,

]ntre tim

p, se retr=sese ]ncet d

in via\=

, intr`

nd ]n filele d

e carte a

le altei

pove[ti. }n schimb

, nepo\elul acum

era

un om m

are. C

rescuse, avea

fa

milie, copii, ][i tr=

ia via

\a ca

to\i ceila

l\i d

in jur,

neobserv`

nd

c=

via\a

lui sem=

na izb

itor de m

ult cu via

\a vr=

biu\ei d

in poveste. Se

mul\um

ea

cu f=

r`m

=turile

vie\ii. D

ar ]ntr-o zi, pesem

ne atunci c`

nd

a rea

lizat ce se-nt`

mpl=

, s-a d

us cum

plit d

e tulb

urat

la

prietenul s=

u cel ma

i bun s=

-l ]ntrebe:

— C

rezi c= se m

ai poa

te face

ceva?

— n

u! ]i r=spunse a

cesta. S

un-tem

conda

mna

\i!C

a un tr=

snet c=zu ]n sufletul

lui r=spunsul prietenului s=

u. nu

spuse nimic, se-ntoa

rse aca

s= p=

-truns d

e o cumplit=

triste\e.{

i totu[i ]n inima

lui sim\i cum

cre[te o for\=

fanta

stic= [i a

tunci [ti\i ce a

f=cut?... A

scris povestea

asta pe care voi tocm

ai a\i citit-o acum!

Se

spune c=

d

e a

tunci orice

copil care cite[te a

ceast=

poveste ca

p=t=

o for\= ta

inic=.

Oricum

, d

up=

toate

acestea

, cerul s-a

ump

lut de vr=

bii ce-a

u

2017, ianuarie nOi

3/6/

C`

te lu

crur

i uci

sese

m d

intr

-o d

at=

!Io

nel M

OR

AR

U

p=r=

sit

[i p

e =

sta

nev

ast

a a

cum

d

ou=

lun

i. E

ra d

e a

[tep

tat.

Ma

i t`

n=r=

cu

dou

=ze

ci d

e a

ni.

Bin

e c=

n-a

u co

pii.

El,

ur`

t ca

dra

cul!

Eu,

]n lo

cul e

i, n-

a[

fi st

at n

ici o

se-

cund

=. D

ar

sunt

une

le fe

mei

pro

fi-to

are

. D

up=

ave

re.

Se

pare

c=

l-a

g

=si

t pe

unul

ma

i bog

at!

nu

[tia

m c

um s

= s

cap

de

noua

po

vest

e [i

am

]nc

erca

t cu

tim

idi-

tate

s-o

]ntr

eb:

— C

um a

[ pu

tea

ave

a c

art

ea?

— C

hia

r a

cum

! ]m

i spu

ne b

ibli-

otec

ara

. Est

e un

ma

re s

criit

or, d

ar

a fo

st c

urva

r! r

e]nc

epe

ea.

Pent

ru m

ine

oric

um t

impu

l ]n

-ce

puse

s=

aib

= a

lt= s

emni

fica

\ie.

Zd

rob

it, c

=zu

sem

pra

d=

pla

sei d

e p=

ianj

en c

are

m=

-nf=

[ura

per

vers

[i

con

tinuu

]nt

r-o

imen

s= p

oves

te

infin

it=.

{i

totu

[i

Dum

neze

u nu

m

-a l

=sa

t. C

inev

a t

rim

is d

in c

er

m=

sa

lv=

.—

ier

ta\i-

m=

, d

oam

n=,

dom

nul

dir

ecto

r m

ai e

ste

la b

irou

? Tr

ezit=

ca

din

tr-u

n vi

s, b

iblio

te-

cara

r=

spun

se:

— n

u, e

ste

plec

at d

e o

jum

=ta

te

de

or=

la

spi

tal

la m

am

a d

um-

nea

lui

care

a f

=cu

t un

pus

eu d

e te

nsiu

ne.

Ave

a d

e ze

ce a

ni t

ensi

-un

e os

cila

nt=

. C

e s=

-i fa

ci?!

Fie

-ca

re a

vem

c`

te c

eva

. {

i eu

am

te

nsiu

nea

sc=

zut=

. F=

r= o

ca

fea

d

imin

ea\a

nu

-s

bun

=

de

nim

ic,

cont

inu=

doa

mna

bib

liote

car=

.A

m p

rofit

at

c=-[

i g=

sise

o n

ou=

vi

ctim

= [

i, re

nun\

`nd

la c

art

e, m

-am

]n

dep

=rt

at ]

ncet

, ]nc

et. A

vea

m s

en-

timen

tul

c= i

es c

a d

intr

-un

c`m

p m

ina

t. A

m i

e[it

pe v

`rf

ul p

icio

a-

relo

r ]n

str

ad

=,

era

m t

ran

spir

at.

Parc

=

dez

am

orsa

sem

o

bom

b=

. G

lasu

l ei

, a

l d

oam

nei

bib

liote

-ca

re,

nu s

e m

ai

auz

ea.

Pe s

tra

-d

= o

am

enii

mer

gea

u lib

eri,

vese

li sa

u pr

eocu

pa\i.

Am

sim

\it c

= a

m

ren=

scut

. D

in i

nstin

ct,

m-a

m p

ier-

dut

]n m

ul\im

e f=

r= s

= m

ai p

rive

sc

]na

poi.

Sc=

pase

m! D

ar c

u ce

pre

\?!

„Tot

ul a

r fi

fost

at`

t d

e si

mpl

u!”,

m

i-am

spu

s. T

otu[

i nu

era

dec

`t o

si

mpl

= a

dre

s=.

VR+

BIU|

A

—Ce

frum

oas=

e[t

i! sp

use

vr=

-b

iu\a

r`

nd

un

icii

. C

e ta

lie

supe

rb=

ai

[i c

e ne

gru

cu

iriz

=ri

d

e a

lba

stru

, ce

alb

cur

at p

e pi

ept,

ce a

ripi

sup

erb

e [i

cu

ce v

itez=

zb

ori!

Ce

mul

t a

[ vr

ea s

= f

iu [

i eu

, r`

ndun

ico,

ca

tin

e, s

= m

=-n

al\

p`n=

sus

, s=

zb

or [

i eu

]n

\=ri

le

cald

e!R

`nd

unic

a n

u sp

use

nim

ic, a

[a

c= ]n

tr-u

n t`

rziu

vr=

biu

\a c

ontin

u=:

— {

tii, e

u a

m d

oi p

riet

eni,

cas-

tanu

l din

par

c, c

are

m=

ad=p

oste

[te

c`n

d p

lou

=,

are

fru

nze

ma

ri [

i m

= p

ot a

scun

de

[i u

n pe

nsio

nar

care

-mi

ad

uce

f=r`

m=

turi

. V

ine-

n fie

care

dup

=-a

mia

z=.

nu

[tiu

ce

m-a

[ fa

ce f

=r=

el.

Vin

[i

ni[t

e po

-ru

mb

ei s

=lb

atic

i, ca

re m

= a

lung

=,

da

r, to

tu[i

, m=

las=

s=

m=

n`nc

la

ma

rgin

e. U

ite,

da

c= v

rei,

]ntr

-o z

i m

erg

em ]m

preu

n= s

= m

`nc

=m

, ]\i

da

u d

in f

=r`

m=

turi

le m

ele,

num

ai

s= m

=-n

ve\i

[i p

e m

ine

s= z

bor

ca

tin

e la

-n=

l\im

e!R

`nd

unic

a ]

[i a

[ez=

cu

cioc

ul,

pu\in

, fu

lgii

fini

din

pie

ptu-

i a

lb,

apo

i, f=

r= s

= s

pun=

nim

ic, s

e ri

di-

c= p

recu

m o

s=

gea

t= ]n

]na

ltul c

e-ru

lui. — C

e su

s zb

oar=

! m

urm

ur=

ca

pe

ntru

sin

e vr

=b

iu\a

. Apo

i ca

pul ]

i c=

zu tr

ist p

e pi

ept.

— O

are

de

ce n

-a v

rut

s= v

or-

bea

sc=

cu

min

e? s

e-nt

reb

= e

a.

— P

oate

pen

tru

c= s

unt u

r`t=

?!...

Pe

ntru

o c

lip=

se

uit=

la p

enel

e ei

. U

n ce

nu[i

u m

esch

in d

e cu

loa

rea

a

sfa

ltulu

i.—

Da

, sun

t ur

`t=

! su

spin

= v

r=-

biu

\a. A

poi ]

[i lu

= a

v`nt

[i z

bur

= [

i ea

p`

n=-n

ca

sta

n. D

e a

colo

de

sus

nOi, ianuarie 2017

4/5/

privirile n=ucite a

le copiilor. Ei, ca

[i m

ine, nu ma

i v=zuser=

a[a

ceva!

„Las=

-i s= se uite, [i tu joa

c=-te!”,

m-a

sf=tuit cineva

care m

-a v=

zut u[or jena

t de propria

-mi b

ucurie. S

im\ea

m ]n jur a

t`ta

suferin\=! E

ra

suferin\a lor c=

nu puteau s=

aib

=

[i ei a[a

ceva. O

chii lor doritori [i

tri[ti ]n acela

[i timp era

u primele

piroane ca

re m-a

u crucificat.

F=r=

d

e ei

bucuria

m

ea

nu putea

exista. {

i atunci a

m f=

cut ceva

ce sem=

na cu-n strig

=t d

e lib

ertate. Le-a

m d

at b

itroleta pe

r`nd

tuturor.

}i ved

eam

cum

se

bucura

u, iar eu a

bia

atunci era

m

fericit. „Au s=

\i-o strice!”, ]mi stri-

ga

u oa

menii

ma

ri. D

ar

eu nu-i

auzea

m. D

e-atunci a

m r=

ma

s cu sufletul \intuit pe b

ucuria celui d

e l`

ng=

mine. A

poi, cresc`nd

ma

i m

are, le-a

m d

at lor, celor ce m

=

priveau

de

dup=

g

ard

, sufletul

meu. iar ei ]l d=deau de-a dura prin

colbul vie\ii [i m

i-l ]napoia

u stri-vit, lovit [i f=

r= d

e via\=

. Trist, ]mi

luam

propriul suflet ]n bra

\e [i-l m

`ng

`ia

m. A

poi, c`nd

se ref=cea

, m

= p=

r=sea

z`m

bind

[i se arun-

ca na

iv ]n bra

\ele pofticioase a

le celor d

in jur. {i d

in nou zdrob

it d

e valurile vesele, d

ar necunos-

cute ale vie\ii, se-ntind

ea ob

osit la

picioarele m

ele, spun`nd

u-mi c=

este pentru ultim

a oa

r=. D

e atunci

]mi ]ng

rop [i dezg

rop propriul zbor

sufletesc ca pe un b

lestem.

Pe la cinci a

ni, copiii de pe m

a-

lul G`

rli\ei, micul r`

u ce str=b

=tea

n

ehoiu, m=

]nv=\a

u s= a

runc cu pietre d

up

= p

=s=

ri. }nn

ebu

ni\i,

form`

nd cete d

e v`n=

tori, arun-

cam

cu

pietre d

up=

gra

\ioasele

codob

aturi

sau

dup=

a

ristocra-

\ii l=stuni. D

ar viteza

lor fa\=

de

pietrele noastre era

uria[=

. Asta

ne

descura

ja

cel m

ai

tare.

no-

roc cu bietele vr=

biu\e, m

ult ma

i m

odeste ]n zb

or, care se rid

icau

cu o anum

it= ]nt`

rziere de la

sol. A

ceasta

ne f=cea

s= n=

d=

jduim

c=

]ntr-o zi vom v`

na una

. {i ia

t=

c= m

iracolul s-a

produs. }ntr-o zi,

singur pe d

rumul d

e \ar=

ce trecea

prin fa\a

casei m

ele, ]ntr-un dud

, o pa

s=re frum

oas=

, ma

re cum nu

ma

i v=zusem

p`n=

atunci, c`

nta.

Avea

ciocul portocaliu [i pena

jul neg

ru. Era

at`

t de frum

oas=

! {i ce

ciuda

t c`nta

. Totul p=rea

at`

t de

trist! Era

singur=

cu dud

ul. Cu ochii

\int= la

ea a

m ]ntins m

`na

]n praful

str=zii. C

=uta

m ]nfrig

urat o pia

tr=.

}n sf`r[it a

m g

=sit-o! E

ra o pia

tr=

ma

re, o sim\ea

m ]n pa

lm=

. Apoi,

cu o mi[ca

re puternic=, a

m a

run-ca

t-o spre ea, spre pa

s=re. A

tunci s-a

-nt`m

plat

ceva

cutremur=

tor. Pia

tra a

lovit ]n sf`r[it pa

s=rea

. Trupul a c=zut fulger=tor, iar trilul reteza

t a f=

cut loc unei lini[ti ]n-sp=

im`

nt=

toa

re. O

o

mo

r`sem

! Trupul ei frum

os z=cea ne]nsufle\it ]n colb

ul drum

ului de \a

r=. A

[a ceva

nu

mi

se m

ai

]nt`m

plase

p`n=

a

cum. A

runcasem

dup=

p=s=

ri [i toa

te zbura

u. Da

r cea d

e acum

, nu! M

-am

apropia

t ]ngrozit. n

ici o b

ucurie nu se instala

se ]n sufletul m

eu de v`

n=tor victorios. Lini[tea

d

in jur ]mi spusese c=

ucisesem

c`ntecul.

Cerul

gol

]mi

spunea

c= a

m ucis zb

orul, iar copa

cul ]mi

spunea c=

am

ucis mierla

, prie-tena

lui. Copa

cul se-mprietenise

dem

ult cu ea. E

l ]i oferea d

ude,

o crac=

bun=

pe care s=

stea, ia

r ea

, mierla

, c=ci a

[a se n

umea

frum

oasa

pas=

re pe care tocm

ai

o om

or`sem

, ]i

c`nta

. C

`te

lu-cruri ucisesem

dintr-o d

at=

! Da

r ceva

necunoscut

]mi

spunea

c=

moa

rtea m

ierlei ucisese la r`

ndul

ei v`n=

torul din m

ine. M=

ma

turi-za

sem b

rusc. O triste\e profund

=

m=

apuc=

de suflet [i m

= f=

cu s=

c=l=

toresc rapid

prin via\=

. Era

m

b=

tr`n

. ia

r b

=tr`

nul

din

m

ine

m=

]nv=\a

rapid

cum s=

sap cu

m`

inile tremur`

nde ]n c`

mpul d

in a

propiere o groap=. M`inile scorm

o-neau p=m

`ntul, anii mei se derulau

]n viteza cu ca

re s=pa

m. A

poi am

a

[ezat-o ]ncet. C

orpul ei asculta

cum

inte, se l=sa

moa

le, parc=

che-m

at d

e p=m

`nt. }ncrem

enit, nu-mi

venea s-o ]ng

rop. Cum

s=-ng

rop trup

ul acela

frumos, ochii a

ceia

]nchi[i?! Ce r=

u ]mi f=

cuse mie

pas=rea aceasta, ca s-o ucid? nu-m

i repro[a

nimic. A

t`rna

]n m`

inile m

ele mici ca

[i cum ]m

i d=

dea

un s=

rut de a

dio. A

m ]ng

ropat-o ]ncet.

Apoi b

=tr`

nul din m

ine a d

esenat

pe movili\=

o cruce. O la

crim=

a

c=zut ]n m

ijlocul ei. Murea

specia

din m

ine [i se n=[tea

omul. D

e a

tunci sufletului meu ]i este h=

r=zit

s= c`

nte [i s= zb

oare, d

ar s=

[i fie lovit d

e moa

rte. De a

tunci ]mi ]n-

grop ve[nic sufletul ucis. D

ar ce

ciuda

t, de d

ata

acea

sta, cu fieca

re ]nm

orm`

nta

re devin

ma

i t`n

=r.

Da

, pas=

rea m

ea d

e vis m-a

iertat.

Prin moa

rtea ei nevinova

t= a

ucis v`

n=torul d

in mine.

BIBLIOTEC

ARA

(O sim

pl= a

dres= ]n R

om`

nia

sau cum

era s=

m=

pierd ]n pro-pria

-mi \a

r=)

Acu

m m

ul\i a

ni, c`

nd

eram

elev, a

m ]ntreb

at-o pe d

oam

-na

bib

liotecar=

unde se g

=se[te o

alt=

bib

liotec=, d

eoarece ]n cea

a

[colii, cartea

de ca

re avea

m ne-

voie nu exista.

Am

ab

il=, d

oam

na s-a

apuca

t s=

-mi explice:

— C

um ie[i\i d

e la noi, o lua

\i la

st`ng

a, p`

n= la

alim

entara

din

col\. {ti\i u

nd

e este alim

entara

nou=

?E

u o p

riveam

aten

t. Ea

con-

tinu=.

— A

limenta

ra! A

colo unde este

st`lpul a

cela ]nd

oit de la

accid

en-tul d

e acum

o lun=! C

`nd

au m

urit cei d

oi! So\ [i so\ie! E

l profesor, ea

casnic=

. Exces d

e vitez=! P=

cat,

au l=

sat d

oi copii pe drum

uri. A[a

d

eci, de la

alim

entara

, nu prima

intersec\ie, ci a

doua

, la covrig

=rie

la d

omnu’ G

recu. {ti\i, cu sca

n-d

alul d

e s=pt=

m`

na trecut=

. Ce

nesim\i\i!... D

ar a

sta-i via

\a. A

[a-i

Rom

`nia

! Plin= d

e turn=tori. C

=

nu-i arestea

z= pe =

[tia ca

re fur=

milioa

ne. Te ia pe tine c=

iei un covrig

... Deci, trece\i d

e covrig=

rie, intra

\i ]n buleva

rd [i d

e acolo, nu

prima

, nici a d

oua... a

treia... a

pa

tra... nu, a

[asea

str=d

u\= pe

drea

pta, intra

rea U

lmului, m

erge\i

drept ]na

inte [i o s= ved

e\i o cas=

vech

e b

oiereasc=

, n

-are

nici

o firm

=

dea

supra,

c=

s-au

muta

t d

e cur`

nd.

Acolo

este b

ibliote-

ca. }ntreb

a\i d

e doa

mna

Mioa

ra

[i spune\i c= v-a

m trim

is eu. S=

vorb

i\i ma

i tare, c=

nu aud

e bine.

Prin c`te a

trecut [i femeia

asta

! S

o\ul, mort. C

opiii nu ma

i vor s=

[tie nimic d

e ea. S

= nu te a

[tep\i niciod

at=

la recuno[tin\a

lor. }i faci,

]i cre[ti, te sacrifici [i a

poi ei ][i iau

zborul. U

nii p`nd

esc s= m

ori, ca

s=-\i ia

ga

rsoniera... D

ar d

e fap

t, d

e ce carte a

ve\i nevoie? m

-a-

ntreba

t doa

mna

]ntr-un t`rziu. E

u i-a

m spus titlul c=

r\ii pe care o

c=uta

m, ea

s-a uita

t la m

ine sur-prins=

[i mi-a

spus:—

P=i o a

vem a

ici!—

Und

e? am

]ntreba

t mira

t, c=

eu nu am

g=

sit-o pe nici o fi[=!

— n

u [ti\i s= c=

uta\i! m

i-a r=

s-puns ea

. Bine, [i serta

rele astea

sunt f=

cute ana

poda

. Le-a f=

cut un t`

mpla

r din G

iurgiu. Parc=

noi, aici

]n Bucure[ti, n-a

m a

vea m

e[teri. D

ar a

avut o pil=

prin ad

ministra

-torul d

e aici. D

ar la

s= c=

nici Dum

-nezeu nu d

oarm

e ]n cizme. L-a

2017, ianuarie nOi 21

calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

Continuare ]n pag. 25

ETAPA a IV-a1. Nume[te \ara/regiunea care era numit= Per-

la Coroanei Britanice [i explic=.2. Identific= tipografia din Basarabia [i nu-

me[te prima carte tip=rit=, ]n prefa\a c=reia scria:

Drept aceia de trebuin\= am socotit a ar=ta aicea de ob[te la to\i, iar= mai ales Preo\ilor carii slujesc ]n limba Rum`neasc=, c= afl`nd ]ntr-a-ciast=... oare[i care cuvinte ]ntr-alt chip t=lm=cite, nu precum s= afl= ]n cele mai denainte Rum`ne[te tip=rite... s= nu se mire de aciasta, nici s= soco-teasc= a fi gre[al=, ci mai v`rtos s= [tie, c= iaste ]ndreptare celor mai ]nainte f=cute gra[ale.

3. Nume[te principalele tipuri de colaci pentru nunt=. Descrie semnifica- \ia/destina\ia unui tip de colac.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Suc-ces!

R=spunsurile corecte la etapa I:

1. Ordinului Templierilor (1119-1312). Cauza: Dup= prima Cruciad=, din nevoia de a le oferi pro-tec\ie pelerinilor cre[tini din |ara Sf`nt=, mai mul\i nobili, ]n special descenden\i ai unor vechi familii flamande [i burgunde, au ]nfiin\at un ordin militar religios, denumit ini\ial Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici (Solda\ii s=rmani ai lui Cristos [i ai Templului lui Solomon – latin=), denumire prescurtat= apoi ]n templieri.

Consecin\e: Templierii au schimbat radical in-stitu\ia monahal= occidental=, introduc`nd con-ceptul de „c=lug=r-r=zboinic” [i au revolu\ionat via-\a economic= medieval=. Cavalerii erau nu doar „c=lug=ri-r=zboinici”, ci [i bancheri, comercian\i, constructori, proprietari de terenuri [i de cor=bii, diploma\i, consilieri ai capetelor ]ncoronate [i Su-veranilor Pontifi etc. Ordinul a dob`ndit mii de pro-priet=\i, terenuri, sate, p=duri, m=n=stiri, porturi etc. at`t ]n Occident, c`t [i ]n statele cruciate din Orient. Marea bog=\ie de care se bucura Ordinul l-a trans-format ]ntr-o \int= pentru regele francez Filip al iV-lea, care a complotat ]mpreun= cu papa Clement al V-lea pentru distrugerea acestuia. La 13 octom-brie 1307, to\i templierii din Fran\a au fost aresta\i, urm`nd unul dintre cele mai r=sun=toare procese desf=[urat ]ntre 1307 [i 1314, c`nd a fost ars pe rug ultimul Mare Maestru templier, Jacques de Molay. Cavalerii au fost acuza\i de peste o sut= de crime: erezie, sodomie, idolatrie, precum [i de lep=darea de Hristos. Acuza\iile se bazau preponderent pe

m=rturiile informatorilor regelui [i pe confesiunile smulse sub tortur=.

2. a) Sf`ntul Daniil Sihastrul, duhovnicul lui {tefan cel Mare, a c=rui chilie se afla ]n \inutul Su-ceava, valea r`ului Vi\=u, un km de la Putna. b) B=-t=lia de la Valea Alb=, 26 iulie 1476, ]ntre osta[ii |=rii Moldovei sub comanda lui {tefan cel Mare [i armata imperiului Otoman condus= de Mehmed al ii-lea. c) La ]ndemnul Sihastrului, potrivit tradi- \iei, {tefan cel Mare pune temelia M=n=stirii Putna ]n 1466 [i dup= ]nfr`ngerea de la Valea Alb=, c`nd {tefan zdrobit vine la chilia pustnicului, la sfatul sihastrului ]ncepe construc\ia M=n=stirii de la Vo-rone\.

3. Arborele vie\ii – unul dintre motivele simboli-ce des r=sp`ndit pe covoarele rom`ne[ti este po-mul vie\ii, numit [i arborele ]n\elepciunii sau po-mul neamului ]n diferite variante, ce ]ntruchipa for\a roditoare a naturii vii, reprezentat integral: cu ramuri simetrice, care se termin= la capete cu flori [i muguri, cu petale ]n form= triunghiular= sau romboidal=; cu trei r=d=cini; copac cu ghiveci sau f=r=; cu florile orientate ]n sus sau lateral; ori ca un butuc de vie, o creang= de brad, o floare sau un pom ]n ghiveci cu ramuri pe care apar p=s=ri, ani-male [i personaje stilizate. Simbolul arborele vie\ii este r=sp`ndit la toate popoarele.

Rezultatele etapei I:

Se acord=: 5 puncte din oficiu, c`te 10 puncte pentru fiecare ]ntrebare, c`te un punct la fiecare ]ntrebare pentru complexitate.

C`te 37 de puncte (5,10,10,10,2) au acumulat:

Diana TAHARI, Mire[ti, H`nce[ti; Elena PORU-BIN, Chi[in=u; Mihaela DODI, Orhei; M=d=lina ABABII, Ani[oara ABABII, V=sieni, Ialoveni; Ione-la JARDAN, Maria JARDAN, Adelina JARDAN, Ta-mara ISTRATI, Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni.

36 de puncte: Daniela MICLEU{ANU (5,10,9,10,2), Micleu[eni, Str=[eni; M=d=lina B}TC+ (5,10,9,10,2), Nisporeni; Nicoleta V}LCU (5,10,10,10,1), Ulmu, Ia-loveni.

35 de puncte: Nadina D+N+IL+ (5,10,9,10,1), Lozova, Str=[eni; Lumini\a ANTON (5,10,9,10,1), Balatina, Glodeni; Alexandra C}RLIG (5,10,9,10,1), Nisporeni; Daniela GU|U (5,10,10,10), Ulmu, Ia-loveni; Cristian TALPIS (5,10,10,10), V=rz=re[ti, Nisporeni; Daniela BISTRI|CHI, Adriana CO-DREANU (5,10,10,10), Chiperceni, Orhei; Livia S}RBU (5,10,9,10,1), Nuc=reni, Telene[ti.

34 de puncte: Alina JUMIR (5,10,9,10), Ulmu, Ia-loveni; Ecaterina POPU{OI (5,10,8,10,1), Holercani,

nOi, ianuarie 201722

Carul-Mic

C hiar dac= sunt mai mici dec`t caii, chiar dac= a[teapt= s= fie ]mpin[i din urm= de fiecare

dat= c`nd devin lene[i, m=garii sunt mai puternici dec`t caii de aceea[i m=rime. Ace[tia nu se dau b=tu\i [i lupt= cu via\a, tr=ind peste 50 de ani. Ei sunt capabili s= recunoasc= zone ]n care au fost [i al\i m=gari pe care i-au ]nt`lnit timp de aproape 25 de ani. Ba mai mult, ]n de[ert, m=garii pot auzi r=getul semenilor la o distan\= de 100 km. Sin-gur=tatea nu le este pe plac, de aceea, deseori, aleg s= tr=iasc= ferici\i printre capre. nici ploaia nu le este prieten=, deoarece ]n cazul ]n care ni-meresc sub apa rece a ploilor, ei se pot ]mboln=vi repede.

M=garii sunt renumi\i pentru ]nc=p=\`narea lor, aceasta fiind rezultatul faptului c= au un sim\ de autoconservare dezvoltat. Este foarte dificil s= for- \ezi un m=gar s= fac= ceva ce ]i pare contrar inte-resului s=u. Ei sunt mai independen\i ]n g`ndire dec`t caii [i vor lua o decizie doar dup= ce vor cu-geta despre siguran\a lor.

S e consider= c= una dintre cele mai vestite ju-c=rii, Matrio[ka, este o reproducere dup= o p=-

pu[= japonez= asem=n=toare ce ]l reprezenta pe zeul Fukumura. P=pu[a japonez= era alc=tuit= din cinci figurine ce intrau una ]n alta. Ru[ii aveau [i ei un obicei de a fabrica ou= de Pa[ti viu colorate, realizate din lemn [i goale ]n interior pentru a pu-tea include ou= mai mici ]n ele. Astfel, la sf`r[itul secolului XiX, pictorul rus Serghei Maliutin a venit cu ideea de a realiza o juc=rie nou= [i haioas= prin combinarea p=pu[ii japoneze cu oul rusesc. Maliutin a rugat pe un cunoscut cioplitor ]n lemn s= fac= un set de p=pu[i de lemn dup= indica\iile sale, dup= care le-a pictat ]n culori vii reprezent`nd o feti\= ]mbr=cat= ]n sarafan rusesc. Cea mai mare dintre p=pu[i \inea ]n bra\e un coco[ negru, iar cea mai mic= era pictat= ca un bebelu[.

Primul muzeu dedicat p=pu[ii Matrio[ka s-a des-chis ]n Moscova, ]n octombrie 2001. Cl=direa mu-zeului, un fost atelier [i magazin de manufactur=, ad=poste[te o colec\ie de aproximativ 14000 de exemplare.

De bun augur sau de r=u augur sunt expresii ca-re ][i au originea ]n antichitatea roman=,

c`nd anumi\i preo\i – numi\i auguri – prevesteau viitorul sau interpretau voin\a zeilor, ghid`ndu-se dup= zborul [i c`ntecul p=s=rilor sau dup= m=-runtaiele diverselor animale sacrificate.

}n timp, sensul cuv`ntului augur s-a extins, de-numind tot felul de semne dup= care cei supersti- \io[i se orienteaz= pentru a ]ntreprinde sau nu ceva, expresia pierz`ndu-[i semnifica\ia strict reli-gioas=.

A[adar, a fi de bun augur/a fi de r=u augur ]n-seamn= a fi semn bun/a fi semn r=u, a exista sau nu premise ca un lucru s= se desf=[oare/sf`r[eas-c= ]n mod favorabil/nefavorabil.

A jut=-mi, Doamne, s= fiu ]ntotdeauna ascul-t=tor [i cinstitor lor, precum Tu ne-ai porun-

cit, c`nd ai zis: Cinste[te pe tat=l t=u [i pe mama ta, ca s=-\i fie bine [i s= tr=ie[ti ani mul\i pe p=m`nt. Rogu-Te, Doamne, \ine cu bine pe p=rin- \ii mei [i le d=ruie[te har, mil=, s=n=tate, voie bu-n=, putere, iubire, r`vn= sf`nt= [i toate cele de trebuin\= [i de folos, ca s= ne creasc= bine pe noi ]n adev=rul T=u, ]n respect de cele Sfinte [i spre binele ob[tesc. Amin!

RUG+CIUNEA COPIILOR PENTRU P+RIN|II LOR

}N NOAPTEA DE SF~NTUL VASILE

}n noaptea Sf`ntului Vasile,Se zice c= bl`ndul iisusCu juc=rii [i daruri multeCoboar= pe p=m`nt, de sus.{i vizit`nd cas= cu cas=,Copiilor, care-au fost buni,El pune-n ghete, la fereastr=,Frumoase daruri [i cununi.Copii s=rmani, voi care pe lumeA\i fost ursi\i a suferi,Cumin\i de-\i fi, tot n-ave\i parteDe-aceste sfinte bucurii.C=ci darnicul iisus c`nd vrea-vaS= v= dea ca la al\i b=ie\i,Oh!, unde-ar pune-a sale daruri, –C`nd voi nici ghete nu ave\i?

NU INSISTA|I. E }N ZADAR

Ilie IGHEL DELEANU

2017, ianuarie nOi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

T ot urc`nd coasta, Br=dule\ ajunse la jum=tatea muntelui, acolo unde se sf`r[ea p=m`ntul [i ]n-

cepea st`nca. Mai sus de-acolo n-ar fi putut sui. Piatra stearp= n-ar mai fi avut din ce s=-i hr=neasc= r=d=cinile, s=-i trimit= din ad`nc sucul humei ne-gre, laptele gras din care se ]nfrupta copacul [i bu-ruiana...

Zilele de iarn= erau c`nd senine, lini[tite, lumi-noase, cu lic=riri de piatr= scump=, ]n z=pada proasp=t= c=zut=, c`nd acoperite de fumul criv=\u-lui, care purta n=me\i din munte-n munte [i r=sturna copacii b=tr`ni [i putrezi.

„Oare voi ]mb=tr`ni, voi putrezi [i eu, m= vor tr`nti v`nturile, m= vor culca mort, la marginea co-drului, f=r= s= mai v=d vreodat= nici p=m`ntul, nici cerul? Eu sunt mai sus dec`t fra\ii mei din p=dure, sunt singur, f=r= sprijin, descoperit, [i pot fi mai u[or r=pus. Mult mai u[or dec`t al\ii, voi c=dea prad= pieirii, eu, cel ce-am n=zuit s-ajung ]ntre stele, s= m= lumineze stelele!... noaptea, br=dule\ul se ruga [i de stele s= vie p`n= la el m=car dou=-trei, s= i se anine de ramuri... Stelelor nu le trebuie nici ap=, nici varz=, nici nuci, nici alune, nici lo-bod=, nici trifoi, nici lucern=. Stelele se hr=nesc cu azur [i visele oamenilor.

— Suntem prea departe, Br=du\ule! Ca s= ajungem p`na la tine, ne-ar trebui o ve[nicie!

— nu se va ]ndura nimeni de mine, niciodat=, s=-mi \in= tov=r=[ie; ofta [i suspina pomi[orul crescut ]ntre piatr= [i p=dure.

Ba da! S-a ]ndurat de el un mo[neag care ve-nea ]n zbor din slava cerului, Mo[ Cr=ciun. Trec`nd pe l`ng= Br=dule\, ]i auzi suspinele [i se opri.

— Ce-i cu tine, b=iete, de ce oftezi?— Sunt singur, nici iepura[ii, nici veveri\ele, nici

stelele nu au vrut s=-mi \in= de ur`t ]n pustietatea asta.— Dar cu copiii n-ai vrea s= te joci?— M-a[ juca, dar copiii sunt departe-departe,

nu pot ajunge p`n= aici, sus ]n munte, [i ]nc= pe vreme de iarn=.

{i-n sinea lui, Mo[ Cr=ciun ][i zicea: „Pomule\ul acesta nu e la fel ca al\ii! Ramurile lui, de culoarea argintului, lumineaz= de parc= ar fi f=cute din f=-r`mituri de stele. Se vede c= a curs pe el, l-a hr=nit [i l-a sc=ldat lapte de lun=... Cetina care l-a ]m-br=cat e ]mb=ls=mat=... nu e f=cut s= stea ]n ar[i\= [i-n vifore, s=r=cu\ul. Mai bine ar sta cu copiii oa-menilor la un loc, l`nga vatr=, s= umple odaia [i s= fac= din ea o s=rb=toare. Ar fi p=cat s=-l las s= piar= aici, singur-singurel, f=r= s=-i vad= [i al\ii fru-muse\ea”.

Br=dule\ era tare bucuros, pricep`nd g`ndurile mo[neagului! „Te pomene[ti c= m-o lua de aici [i m-o duce cu el, s= v=d [i alt= lume, [i din acea lume s= pornesc ]n alta, [i apoi ]n alta [i, la urm=, s-ajung ]n ]mp=r=\ia stelelor!”

Voia puiu\ului se ]mplini.Mo[ Cr=ciun ]l urc= pe umeri [i cobor] cu el pe

p=m`nt... Era o zi plin= de soare [i soarele aprin-dea m=rgele de argint ]n z=pada proasp=t nins=.

— Mo[ule, nu ai vrea s= ne dai nou= br=dule\ul acesta? ]l ]mbiar= pe Mo[ Cr=ciun c`\iva drume\i.

— Ca s=-l pune\i pe foc?— Se poate a[a ceva? Asemenea minune e de

pus pe foc? Dimpotriv=. Vrem s=-l ]mpodobim cu juc=rii, cu lum`n=rele, cu nuci poleite [i cu lan\uri de h`rtie, cu mingi de \ipl=, cu p=pu[i, cu iepura[i de turt= dulce, cu ursule\i de puf, s= se bucure copila[ii no[tri, s= bat= din palme, s= c`nte [i s= joace, s= se aprind= [i s= scapere r`uri de sc`ntei, s= aducem veselie [i voie bun= feti\elor [i b=ie\a-[ilor no[tri, s= ne veselim [i noi cu ei odat=. Haide, mo[ule, ]ndur=-te [i d=ruie[te-ne pomule\ul aces-ta, c= avem copii silitori [i ascult=tori.

Mo[ Cr=ciun le-a d=ruit br=du\ul.Visul cop=celului din mun\i se ]mplinise.n-a mai fost singur. Puiul cetinei se ]nfr=\ea

acum cu puii de om [i se bucura laolalt= ]n caldul ad=post, departe de urletele lupilor [i de buciume-le criv=\ului. {i, de atunci, ]n fiecare sf`r[it de an, a ]nceput s= se aprind= pe la mai toate casele pomul de iarn=, greu de-at`tea daruri, cu sute [i cu sute de lumini, plin de stele care scap=r= focuri mici, sc`nteietoare de azur [i de aur, la fel cu cele din v=zduhul nop\ii, stele care aduc cerul pe p=m`nt.

VREAU S+ TR+IESC PRINTRE STELE

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment)

Victor EFTIMIU

nOi, ianuarie 201724

Rubric= sus\inut= de Lidia CODREANCA, doctor ]n filologie

calea spre Olimp antiquitas recidiva

Urmare din pag. 12

Urmare din pag. 13

P ythagoras (c.580-c.500 ].Hr.), filosof [i matema-tician grec, s-a n=scut la Samos, ]n Asia Mic=.

A fost cel mai mic fiu al negustorului Mnesarchos. A fost primit de Androcles, care i-a ]ncredin\at ad-ministrarea casei sale. Diogenes relateaz= c= An-drocles l-a adoptat pe Pitagora, care de mic era ]nzestrat pentru orice [tiin\=. Mai ]nt`i l-a dat s= ]nve\e la un chitarist, la un paidotrib [i la un pictor. A studiat matematica, geometria [i astronomia la Anaximandros din Milet. Dup= care a ]ntreprins lungi c=l=torii de studii ]n iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, Sparta [i Creta.

Este fondatorul [colii Hemiciclul lui Pitagora, unde se adunau cet=\enii din Samos pentru a dis-cuta treburile publice ]n vremea tiranului Poly-crates. }n 531 ].Hr. emigreaz= la Crotona, ]n italia meridional=. Acolo, numai dup= o singur= confe-rin\=, a c`[tigat aten\ia a peste dou= mii de audi-tori. Fondeaz= o comunitate religioas= [i politic=, datorit= c=reia cetatea Crotona, devenit= „cetate ideal=”, ob\ine suprema\ia politic= ]n regiune. Ur-m=rind [i scopuri politice, adep\ii lui [i-au atras invidia, iar filozoful a fost obligat s= se exileze ]n Metapont, unde a murit.

Pitagora nu a l=sat nimic scris. }nv=\=tura lui a fost transmis= prin tradi\ie de la discipolii s=i. De-spre el afl=m din scrierile lui Aristotel, Sextus Em-piricus, Diogenes [. a. Pitagora avea un fizic fru-mos de atlet, era ]nalt de statur=, deosebit de fermec=tor prin timbrul vocii sale. Avea un suflet curat, evita criminalii, ocolea m=celarii [i v`n=torii. El nu f=cea r=u animalelor [i impunea acela[i lu-cru [i discipolilor s=i. Avea un regim alimentar ri-guros. }ntotdeauna avea o comportare demn= [i ]n\eleapt=. P=stra mereu aceea[i stare de spirit, nu-[i eviden\ia nici bucuria, nici durerea, nici plic-tiseala, nici pl=cerea. }[i aprecia mult prietenii, spun`nd c= prietenul este un alter ego. Pitagora ]ndruma: s= nu distrugi o plant= comestibil= care are fructe; s= nu ucizi sau s= r=ne[ti vreun animal care nu este periculos; dac= cineva \i-a ]ncredin\at un tezaur (nu neap=rat de bani, ci [i de cuvinte), p=streaz=-l cu credin\= pentru cel care \i l-a dat etc.

Pitagora este primul g`nditor care a denumit [tiin\a filozofie, incluz`nd aici aspecte foarte di-verse [i atribuind un loc important matematicii. El a g=sit leg=tura dintre num=r [i muzic=, descope-rind baza matematic= a intervalelor muzicale. Fi-ind surprins de ritmicitatea loviturilor de ciocan pe nicoval= ale unui fierar, a f=cut s= vibreze ni[te corzi de aceea[i grosime, la fel de ]ncordate, dar de lungimi diferite. Astfel a observat c= sunetele depind de num=rul de vibra\ii [i, calcul`ndu-le, a stabilit c= muzica este o rela\ie numeric= ]ntre aceste vibra\ii, m=surat= dup= intervalul dintre ele. „Chiar [i t=cerea este o muzic= pe care urechea nu o poate percepe pentru c= este continu=, nu are in-tervale”.

PITAGORA SPUNEA C+ T+CEREA

ESTE O MUZIC+

Ana-Maria URBINELLI, Ana RUGIN+ (0,6,10,8), Cobani, Glodeni.

23 de puncte: Ana-Maria DARII, Andreea CU-RECHERU (0,4,10,9), V=sieni, Ialoveni; Ilinca VA-SILACHI (0,6,10,7), Coliba[i, Cahul; Nadina D+N+IL+ (0,6,10,7), Lozova, Str=[eni.

22 de puncte: Olga CHIRLIC (0,6,10,6), Criuleni, Corjova; Alina LUCHI|A (0,7,10,5), Bardar, Ialo-veni; Elena GU|AN (0,10,10,2), B=l\i; Romina POSLAVSCHII (0,8,10,4), Ciripc=u, Flore[ti; Maia HARITONOV (0,4,10,8), Chi[in=u; Andreea TUL-BURE (0,8,10,4), Nisporeni.

21 de puncte (0,4,10,7): Victoria SAVA, Bardar, Ialoveni; Irina BAHTIN, Chi[in=u.

20 de puncte (0,2,10,8): Ionela B}RDAN, Lozo-va, Str=[eni; Ana DOMENTI, R`bni\a.

19 puncte: Nicoleta SANDULESCU (0,2,10,7), Holercani, Dub=sari.

18 puncte: Gabriela ALBOT (0,8,10,0), Cobani, Glodeni.

17 puncte: Mihaela COJOCARU (0,4,10,3), R`bni\a.16 puncte: Emanuela ROBU (0,3,10,3), R`bni\a.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 16 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:

30 de puncte (10,10,10) au acumulat: Tamara ISTRATI, Adelina JARDAN, Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni; Daniela MICLEU{ANU, Micleu[eni, Str=-[eni; Andreea PANFILII, Elena PORUBIN, Alexan-drina BATR}NCEA, Alexandrina G}LC+, M=d=lina S}RBU, Holercani, Dub=sari.

29 de puncte: Anastasia S}RBU, Maria C}RNA|, Ana BATR}NCEA (9,10,10), Holercani, Dub=sari; Mihaela DODI (9,10,10), Susleni, Orhei; Ionela JARDAN (10,9,10), Lozova, Str=[eni.

28 de puncte: Bianca SCURTUL (9,9,10), Chi[in=u.27 de puncte: Maria GOTONOAGA (9,10,6), Ulmu,

Ialoveni; Marinela SAJIN (9,9,9), Susleni, Orhei; Vanesa ADAMACHI (7,10,10), Holercani, Dub=sari; Nadina D+N+IL+ (10,9,8), Ionela B}RDAN (7,10,10), Lozova, Str=[eni.

26 de puncte: Maria JARDAN (7,9,10), Lozova, Str=[eni; Ecaterina HER|A (9,9,8), Bardar, Ialoveni.

24 de puncte: Elena GU|AN (7,8,9), B=l\i; Lumi-ni\a ANTON (9,9,6), Cobani, Glodeni.

21 de puncte: Alina CARAMAN (7,9,5), Chi[in=u.19 puncte: Alina JUMIR (3,8,8), Ulmu, Ialoveni;

Ecaterina POPU{OI (10,8,1), Holercani, Dub=sari.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

2017, ianuarie nOi 25

calea spre Olimpdrepturile tale

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

C itesc primele versuri ale unui poem scris de natalia Pociumban [i inclus ]n antologia de

poezii tras= pe h`rtie de revista nOi odat= la trei ani: „Am ]nv=\at s= lupt... pentru c= via\a e o lupt=/ {i nu lupt pentru a c`[tiga, ci lupt pentru a nu pierde.”

E bine scris, e bine g`ndit [i e bine de \inut min-te [i de urmat de-a lungul anilor.

{i pentru c= acest concurs e [i el o lupt=, haide\i s= nu pierdem, chiar dac= nu vom ]nvinge.

ETAPA a III-a

1. Cine a fost primul pre[edinte al Comitetului Na- \ional Olimpic din Republica Moldova? (5 puncte)

2. Cine a fost cel mai bun marcator al Campio-natului European de Fotbal edi\ia 2016? (4 puncte)

3. Cine a ap=rat poarta na\ionalei Republicii Moldova ]n meciul de fotbal cu selec\ionata Geor-giei (noiembrie 2016)? (3 puncte)

A\i re\inut? ...Chiar dac= nu vom ]nvinge!

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

SECURITATE ASIGURAT+ CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

F =r= s= vreau, am fost martor la o b=taie ]ntre colegii mei. Acum sunt chemat de poli\istul de

sector s= fac declara\ii. Este obligatoriu s= m= pre-zint? Subliniez, am 16 ani.

Andrei, Chi[in=uDrag= Andrei, potrivit procedurii penale, marto-

rul este obligat s= se prezinte la citarea organului de urm=rire penal=, ]n cazul t=u la inspectoratul de poli\ie, pentru a depune declara\ii. Martorii minori sunt audia\i ]n condi\ii speciale, ]n prezen\a repre-zentantului legal: p=rin\i, tutori sau specialistul de la organul de tutel= [i curatel=. }n caz de neprezen-tare la citarea organului de urm=rire penal= poate fi dispus= aducerea for\at= a martorului.

N u vreau s= mi se fac= vaccinul, care spun ei c= este obligatoriu. Chiar e obligatoriu?

Maria V., 13 ani, Cahul

Drag= Maria, exist= un Program na\ional cu pri-vire la vaccinarea obligatorie a popula\iei, dar este [i dreptul t=u la s=n=tate. Vaccinurile obligatorii sunt ]mpotriva: hepatitei virale B, tuberculozei, poli-omielitei, infec\iei cu rotavirus, infec\iei Hib, infec\iei cu pneumococi, difteriei, tetanosului, tusei convulsi-ve, DTP, rujeolei, oreionului, rubeolei. Vaccinarea cu diferite vaccinuri depinde de v`rsta persoanei. La 15-16 ani vaccinul administrat este ]mpotriva dif-teriei [i tetanosului, rujeolei, oreionului [i a rubeolei [i este administrat separat cu diferite seringi [i ]n diferite locuri anatomice.

D e ce nu ni se permite ca ]n timpul orelor, dar [i ]n timpul pauzei s= p=r=sim incita [colii [i nici

curtea [colii f=r= permisiunea profesorului de servi-ciu? Exist= vreun document care s= confirme aceast= interzicere?

Vasile G., 17 ani, {tefan-Vod=

Potrivit Codului de etic= al cadrului didactic, ]n rela- \iile cu elevii, copiii, cadrele de conducere, cadrele di-dactice [i cadrele didactice auxiliare, sunt respon-sabile de supravegherea permanent= a elevilor pe tot parcursul activit=\ilor ]n [coal=, precum [i ]n ca-drul celor organizate de institu\ia de ]nv=\=m`nt ]n afara acesteia, ]n vederea asigur=rii depline a se-curit=\ii tuturor celor implica\i ]n aceste ac\iuni. Ca-drele didactice poart= r=spundere pentru integri- tatea elevilor, din acest considerent se interzice p=r=sirea nesupravegheat= de c=tre elevi a institu\i-ei de ]nv=\=m`nt.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Urmare din pag. 21

Dub=sari; Ana-Maria DARII (5,10,8,10,1), V=sieni, Ialoveni.

33 de puncte: Livia CATAN (5,8,10,10), Susleni, Orhei.

32 de puncte: Mirela COVALI (5,9,8,10), Nisporeni.30 de puncte: Mihaela NECULA (5,10,5,10),

V=rz=re[ti, Nisporeni; Alexandrina BATR}NCEA (5,10,5,10), Holercani, Dub=sari.

27 de puncte: Renata DAMIAN (5,10,10,0,2), Bujor, H`nce[ti.

26 de puncte: Vladislav DRAGOMIR (5,10,9,2), Cetireni, Ungheni.

25 de puncte: Gabriela DAMIAN (5,10,10,0), Bujor, H`nce[ti; Ecaterina HER|A (5,10,5,5), Bar-dar, Ialoveni.

24 de puncte: Maria CARAGIA, Loredana PRO-FIRE (5,7,7,5), V=rz=re[ti, Nisporeni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 24 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.

Dragi elevi! V= amintim: r=spunsurile trebuie s= fie individuale, originale [i complexe.

Aten\ion=m: r=spunsurile colective [i/sau iden-tice nu vor fi punctate.

nOi, ianuarie 201726

pa gi na mu ze lor

PIOTR MAMONOV

R ecent ascultam un interviu cu c`teva celebrit=\i din Rusia. }ntreba\i fiind ce este crea\ia, munca

artistic=, am re\inut urm=toarele de la Piotr Ma-monov: Dar dac= motivul unei crea\ii este s= sluje[ti oamenii, atunci acest lucru devine un mijloc de m`ntuire. Eu sunt actor, lucrez ]n teatru de mult [i [tiu: de cum vei ie[i ]ncrezut, puternic, ]nfloritor, cu rolul la degetul mic – gata, va fi un spectacol prost. iar dac= ie[i cu sfial=, nesigur, te ui\i apoi pe video [i te g`nde[ti: de unde a ap=rut aceasta?! Trebuie s=-L la[i pe Dumnezeu s= lucreze. Cum? S= te smere[ti, s= cedezi: Doamne, singur nu pot nimic, numai Tu m= po\i ajuta s= le fac. M-a marcat acest lucru [i am decis s= reamintesc, poate, cititorilor de-spre acest actor, muzician [i chitarist rus, cu o rod-nic= activitate, cunoscut mai ales pentru rolurile din filmele Taxi Blues, Ostrov [i |arul.

S-a n=scut pe 14 aprilie 1951, ]n Moscova. }n 1983 ]ntemeiaz= trupa rock Sunetele Mu. Din anul 1992 ]ncepe s= joace pe scena Teatrului Dramatic C. S. Stanislavski din Moscova. Tot ]n aceast= perioad= ][i ]ncepe activitatea actoriceasc= [i ]n filme, printre care: Acul, Taxi blues, Ostrov (2006, film care a luat [ase premii Vulturul de Aur, inclusiv pentru cel mai bun rol), |arul (2009). Piotr Mamonov este cunoscut [i ca scriitor prin lucr=rile: Poe\ii rockului rus, Pa-s=rea Zu [i }nflorituri.

Fost component al unei trupe de rock, Mamonov s-a retras ]n ultimul timp din via\a aglomerat= a

ora[ului, prefer`nd s=-[i caute lini[tea sufleteasc= ]ntr-o localitate mai izolat= din Rusia. Schimbarea a survenit probabil [i ]n urma rolului de excep\ie pe care l-a jucat ]n filmul Ostrov, cel al unui monah care se c=ie[te pentru o crim= din trecut. Ostrov este o produc\ie care a trezit at`t interesul criticilor, c`t [i al cinefililor, ajung`nd s= fie difuzat chiar [i ]n bi-serici, dup= terminarea Sfintei Liturghii, caz unic ]n Rusia! Filmul d= o replic= pe m=sur= cinematografiei occidentale, con\in`nd valori pe care Occidentul nu a mizat prea mult ]n arta cinematografic=. Acest personaj tr=ie[te vina de a-[i fi ucis c=pitanul ]n r=zboi, ]nc`t tr=ie[te o via\= plin= de remu[c=ri, rug`ndu-se ne]ncetat cu rug=ciunea inimii. Fa\= de ceilal\i fra\i din m=n=stire, Anatoli pare un exaltat, un nebun, trezind critici mai ales din partea c=lug=rului iov, care ]l acuz= de nesupunere, lips= de igien=, ceaiuri [i taifasuri cu mirenii etc. De-abia pe final, p=rintele iov ]l va cunoa[te cu adev=rat pe Anatoli. Finalul filmului, aparent disforic prin moar-tea protagonistului, este unul fericit, deoarece Ana-toli a avut [ansa de a afla c= cel pe care ]l ]mpu[case supravie\uise ]n mod miraculos. Ostrovul este un film care ]ntr-adev=r poate schimba viziunea de-spre lume cu care este ]n general obi[nuit omul zi-lelor noastre.

Ana CEAP+

2017, ianuarie nOi 27

LIN DAN

D e fiecare dat= c`nd merg la odihn=, la un pic-nic cu prietenii, trebuie s= verific dac= am luat

mingea [i echipamentul pentru badminton. nu sunt o profesionist= ]n a \ine rachetele [i a bate flutura[ul, dar pentru c= to\i acolo suntem necalifica\i, m= descurc de minune. Chiar dac= fileul lipse[te, ]l im-proviz=m [i d=m startul unui joc care m= \ine cu sufletul la gur=, lucru pe care pot s=-l declar cu cer-titudine, c= ]l fac [i c`nd m= al=tur virtual vreunui juc=tor, favorit, ]n timpul meciurilor de badminton. La prima vedere pare a fi un sport mai pu\in difu-zat, dar nu uitat de tot de cei care ]l prefer=. nu este uitat nici de Dan Lin, unul dintre cei mai buni ju-c=tori de badminton din toate timpurile.

S-a n=scut pe 14 octombrie 1983 ]n Longyan, Fu-jian, China. De mic copil a fost ]ncurajat de c=tre ambii p=rin\i s= c`nte la pian. }ns= la v`rsta de cinci ani lucrurile au luat o ]ntors=tur= [i Lin Dan a ]nceput s= joace badminton, p=rin\ii d`ndu-[i ast-fel seama c=, de fapt, fiului lor ]i este sortit s= devin= sportiv. Cei 12 ani ai s=i ]i aduc o victorie personal=, c`[tig`nd Campionatul na\ional de Badminton, fi-ind prima ]n proasp=ta lui carier=. Or, adev=rata pl=cere a profesionalismului Lin a sim\it-o prin 2001-2003, c`nd acesta a ]nceput s= participle la campionatele care p`n= la acea vreme ]i erau str=-ine, c`[tig`nd pentru ]nceput c`teva dintre ele, cum ar fi Campionatul de Badminton din Asia [i cel din

Coreea. Pe l`ng= multele victorii pe care a ]nceput s= le adune a avut ani la r`nd [i ]nfr`ngeri, lucru care nu l-a dezam=git [i pe care nu l-a dezmin\it niciodat=. De fiecare dat= a recunoscut orice c=-dere, ridic=rile fiindu-i astfel mai pl=cute.

Din 2006 sportivul revine ]n fruntea clasamente-lor [i ]nscrie victorie dup= victorie. }nregistreaz=, dar nu ]nt`mpl=tor, un record uimitor, c`[tig`nd o serie de titluri importante, nou= la r`nd, dou= me-dalii de aur la JO de la Beijing [i la JO de la Londra [i dou= medalii de aur consecutive la Jocurile Asi-atice. Marele juc=tor s-a dovedit a fi [i un bun p=s-tr=tor de titluri, deoarece de\ine cinci titluri de cam-pion mondial, dintre care trei le-a ob\inut trei ani la r`nd. De atunci la toate televiziunile, pe toate afi-[ele [i ziarele se spune c= Lin Dan a fost poreclit Super Dan sau Regele badmintonului.

JO de la Rio nu-i aduc bucuria mult a[teptat=, deoarece este ]nvins, dar nu [i uitat de toat= lu-mea. Lin Dan declar= frumos [i demn de un sportiv care a \inut piept la toate p`n= acum: Vreau s= in-spir copiii din toat= lumea [i s= transform badmin-tonul ]ntr-un sport major la nivel mondial.

nu [tiu ce vei face tu, drag= cititorule, dar eu a[-tept cu ner=bdare aceast= realizare a sa. Lin Dan ai sus\inerea mea!

Olesea CURMEI

time-out

28 nOi, ianuarie 2017

P e vremuri se credea c= lumina are vitez= infinit=. Mai t`rziu Gali-lei, care avea dubii la acest capitol, chiar puse la cale un experi-

ment pentru a determina viteza luminii. Aceasta le-a reu[it savan\ilor mai t`rziu, ]n a doua jum=tate a sec. XVii. F=r= rezerve, este accep-tat= viteza de 300 000 km/secund= ]n vid (exact – ceva mai pu\in). Ceva mai mult de o secund= i-ar fi necesar unei raze s= ajung= la Lun=! Dar c`t ar fi str=b=tut dac= ne-am aminti de versul marelui Eminescu din poezia La steaua: „C= mii de ani i-au trebuit/ luminii s= ne-ajung=?”

E mult o secund= sau pu\in? Pe P=m`nt nu avem repere pentru a evalua distan\a parcurs= de lumin=. Poate, s= amintim c= lumina ]n acest interval ar ]nconjura globul la ecuator (de s-ar deplasa pe cerc) de 7,5 ori.

Cercet=torii au ]ntreprins eforturi sporite pentru a ]nregistra schim-b=ri foarte rapide ]n scopul dezv=luirii mecanismelor diferitelor pro-cese, fenomene. De la origini p`n= recent tehnica fotografic= a reali-zat un salt colosal la viteza de ]nregistrare: de la zeci de minute pentru a ]nregistra un peisaj, un obiect nemi[cat, p`n= la 6-10 poze pe secund=. Dar ]n scopuri tehnice [i [tiin\ifice este nevoie de viteze mult mai mari. S= amintim, de exemplu, func\ionarea unui motor cu ardere intern=, ]n care ]n fiecare secund= au loc [i 10, dar [i 150 de microexplozii ale amestecului de combustie. Cu tehnica foto- [i video- obi[nuit= nu ar fi posibil= o fixare a fiec=rei etape a proceselor de ardere, ce este foarte important pentru optimizarea acestor motoare. Sau s= urm=rim ]n detalii interac\iunea undei de [oc cu fuzelajul avi-onului supersonic ]n momentul dep=[irii vitezei sunetului. Pentru ast-fel de situa\ii au fost construite aparate fotografice rapide. Una dintre cele mai cunoscute fotografii, realizate de profesorul Harold Edger-ton de la institutul Tehnologic din Massachusets (SUA), reprezenta un glon\ care iese dintr-un m=r imediat dup= ce l-a str=puns. impre-sionant=, cu o detaliere perfect=. Mult timp aceasta a fost un etalon al utiliz=rii tehnicii rapide de ]nregistrare. }ntre timp au ap=rut noi tehnologii, lumea mai c= a uitat de aplicarea peliculei fotografice, a aparatelor voluminoase, a proceselor ]ndelungate de realizare a ima-ginilor. }n prim-plan s-au aliniat tehnologiile digitale, asistate de mini- [i microcomputere de o ]nalt= performan\=. Chiar [i telefoanele mobile moderne dispun de caracteristici de invidiat pentru fotografiere [i filmare. Dar nu [i ]n cazul fenomenelor foarte rapide pentru care se cere tehnic= dedicat=, cu aplicarea computerelor ultrarapide [i a sensorilor foarte sensibili. iat= aici din plin este pus ]n eviden\= geniul uman!

De la ]nceputul mileniului trei au tot fost anun\ate aparate cu viteze mari de fotografiere – un milion de imagini pe secund=, zece mili-oane, un miliard. Parc= mai ieri se zvonea deja de un trilion (o mie de miliarde), iar ]n 2014 un grup de cercet=tori japonezi a anun\at con-struirea unei camere foto, care poate ]nregistra 4,4 trilioane de ima-gini ]ntr-o singur= secund=! Desigur, tehnologia fotografierii este una mai special=, cu implicarea laserelor [i cu o stocare [i procesare a informa\iei conform unor programe dedicate. Posibilit=\ile acesteia sunt inimaginabile. Dar [i una mai pu\in rapid=, de „doar” 1 trilion de imagini pe secund=, realizat= de un grup de cercet=tori de la faimo-sul institut Tehnologic din Massachusets (MiT), condus de profesorul Ramesh Raskar, a permis s= fie ]nregistrat= deplasarea unui flux de lumin= printr-o butelie de plastic, plin= cu ap= (aici viteza luminii este ceva mai mic= dec`t ]n vid). Un impuls ultrascurt de lumin=, de doar 1 mm lungime, a fost ]ndreptat spre sticla cu ap= [i fotografiat ]n timp ce se mi[c= – de parc= ai fotografia o piatr= aruncat=! O singur= po-z= prezint= o avansare a fluxului luminos cu doar 27 cm! Recent sa-van\ii italieni din Milano au reu[it s= fotografieze reac\ia chimic= a interac\iunii luminii cu receptorii ochiului – una din cele mai rapide, cunoscute ]n natur=, pe care se bazeaz= vederea. iar o echip= de savan\i din Elve\ia au ]nregistrat „portretul” luminii, ]n care se v=d at`t propriet=\ile ei de und=, c`t [i de particule! Omul tot mai mult „]m-bl`nze[te” lumina!

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

„}MBL~NZIREA” LUMINII

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

292017, ianuarie nOi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

ACAS+

LA CUMP+NA VREMURILOR

30 nOi, ianuarie 2017

dincolo de aparen\e

PRIMUL RADIOMESAJ COSMIC AL COPIILORA cum 15 ani, ]n cadrul proiectului „Salut, Ga-

laxie”, a fost transmis ]n cosmos primul radi-omesaj interstelar al copiilor de pe planeta P=-m`nt, adresat civiliza\iilor extraterestre.

Oricare dintre noi, de la copii la adul\i, este fas-cinat de frumuse\ea [i splendoarea cerului nocturn cu miriade de stele. C`nd afl=m, la [coal=, c= aces-tea nu sunt altceva dec`t ni[te „sori”, la fel ca Soa-rele nostru, ]n jurul c=rora se rotesc planete care

pot fi asem=n=toare cu P=m`ntul nostru, ne pu-nem ]ntrebarea: exist= oare pe acele planete fiin\e inteligente? {i dac= dorim s= afl=m r=spunsul, de ce s= nu le trimitem extratere[trilor un mesaj?

}n ]ntreaga istorie a civiliza\iei noastre terestre, au fost elaborate [i realizate p`n= ]n prezent patru proiecte de transmisie a unor radiomesaje inter-stelare.

Primul radiomesaj, cunoscut ca mesajul lui F. Drake (SUA) sau mesajul Arecibo, a fost trans-mis la 16 noiembrie 1974 cu ajutorul celui mai mare radiotelescop din lume, Arecibo, av`nd dia-metrul antenei de 305 m, situat ]n Puerto Rico. Me-sajul cu durata de 3 minute, adresat civiliza\iilor extraterestre din galaxia noastr=, Calea Lactee, a fost trimis spre roiul stelar globular M13 din con-stela\ia Hercules. Acesta con\ine cifrele sub form= codificat=, numerele atomice ale unor elemente chimice, schema moleculei de ADn (acid dezoxiri-bonucleic) [i num=rul atomilor din ea, imaginea stilizat= a unui om [i num=rul popula\iei de pe P=m`nt, structura schematic= a sistemului nostru solar [i schema radiotelescopului care a transmis mesajul.

}n 1999 (24 mai, 30 iunie, 1 iulie) a fost trimis al doilea mesaj interstelar, denumit Apelul Cosmic 1 (Cosmic Call 1), alc=tuit de asemenea ]n SUA. Me-sajul, av`nd durata total= de 960 de minute a fost transmis c=tre patru stele asem=n=toare cu Soa-rele cu ajutorul unui radiotelescop cu diametrul antenei de 70 m de la Centrul na\ional de Control [i Testare a Sistemelor Spa\iale al Ucrainei (]n tre-cut – Centrul de Comunicare Spa\ial= al URSS) din Eupatoria (Crimeea). Acest mesaj con\ine date din astronomie, biologie, geografie, cosmologie, caracteristicile blocului de radioemisie [i ale ante-nei radiotelescopului care l-a transmis, precum [i invita\ia adresat= extratere[trilor de a trimite p=-m`ntenilor un mesaj de r=spuns.

Cel de al treilea mesaj, denumit Mesajul copii-lor (Teen-Age Message), a fost transmis la sf`r[itul lunii august – ]nceputul lunii septembrie 2001 (29 au-gust, 3 [i 4 septembrie) cu ajutorul aceluia[i radar planetar de la Eupatoria. Mesajul cu durata total= de 366 de minute a fost orientat c=tre [ase stele alese de copii, foarte asem=n=toare cu Soarele nostru. Aceste stele se afl= ]n constela\iile Ursa-Mare, Gemenii, Hidra, Fecioara, Delfinul [i Drago-nul, la distan\e cuprinse ]ntre 46 [i 68 de ani-lumin= de noi. Pentru compara\ie, distan\a p`n= la cea mai apropiat= stea, Proxima, din constela\ia Centau-rul, este de circa patru ani-lumin=.

Mesajul con\ine o scurt= formul= de salut ]n lim-bile rus= [i englez=, un mic dic\ionar de no\iuni ]n imagini care, ]n opinia copiilor, sunt cele mai im-portante pentru ei, dar [i pentru civiliza\ia terestr= ]n ansamblu, [apte fragmente din crea\ii muzica-le, precum [i emblema mesajului cu descrierea fragmentelor. Pentru a transmite extratere[trilor [i

Radiotelescopul RT-70 din Eupatoria, Crimeea

312017, ianuarie nOi

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Te-ai bucurat din plin de s=rb=torile de iarn=

al=turi de cei dragi. Sigur, \i-au adus [i niscai bani ]n pungu\a ta. Dac= ]nc= nu te-ai abonat la revista nOi, rezerv= 165 de lei pentru a face un abona-ment pentru urm=toarele 11 luni ale anului 2017.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista nOi.

Abon`ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii aso-cia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pa-ginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualita-

te, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i pro-bleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este de 165 de lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

Mesajul Arecibo 1974sursa:https://luis40pr.wordpress.com/the-chilbol-

ton-arecibo-message-formation/

numerele zecimale 1-10

num=rul de nucleotide ADn

Sistemul Solar(planeta a treia eviden\iat=)

Diametrul telescopu-lui (2,430 unit=\i de lungime de und=)

Telescopul Arecibo

Popula\ia P=m`ntului

Statura omului

Spirala dubl= ADn

Omul

Formule pentru zaharuri [i baze din nucleotide ADn

numerele atomice pentru

1=Hidrogen 8=Oxigen6=Carbon 5=Fosfor7=nitrogen (Azot)

emo\iile umane, în cosmos au fost trimise pentru prima dat= [i imprim=ri de muzic= dintr-un concert, de la c`ntece la Simfonia a 9-a de Beethoven.

Al patrulea mesaj, Apelul cosmic 2 (Cosmic Call 2), cu durata total= de 900 de minute, a fost transmis la 6 iulie 2003 cu radarul de la Eupatoria, c=tre cinci stele de tipul Soarelui. Acesta este primul ra-diomesaj interna\ional. El include fragmente din cele trei mesaje anterioare.

Deocamdat=, r=spunsul la toate aceste mesaje ]nt`rzie...

{tefan D. TIRON,cercet=tor [tiin\ific, A{M

32 nOi, ianuarie 2017

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

CRISTALE DE MEMORIE. Varvara-Valentina Corcodel. Chi[in=u: Cuv`ntul-ABC, 2016, 312 p. Copert= de Ruxandra Gu\u.

M=rturisiri despre Golgota siberian=, timp imortalizat ]n fotografii, cronici ale basara-benilor care au fost supu[i represiunilor [i deporta\i, scri-sori de dor [i suferin\= rup t=cerea a nu [tiu c`ta oar=, red`nd zbuciumul [i calvarul anilor 1940-1958. „}n via\a mea nu am avut nici o victorie, dar nici nu am fost ]nvins nicio-dat= – acesta ar fi imnul nerostit al unei genera\ii, i-a[ zice Genera\ia Sacrificat=. Sau Genera\ia Sacrifica\ilor. Este genera\ia bunicilor [i p=rin\ilor no[tri, cei cu destine la r=scruci de istorie, de vremi, de lumi, de civiliza\ie” (Acad. n. Dabija). „Se spune c= ]n cristale ]ncremene[te t=cerea, c= ecourile sunt sonore ca [i cristalul. Acestea fac s= se ]ntre-vad= t=cerea celor deporta\i [i celor persecuta\i de regimul stalinist, truda r=bd=rii [i iert=rii, dar toto-dat= [i ecourile vie\ii lor chinuite, ale sinuozit=\ilor destinelor rom`nilor basarabeni – o varietate de cuar\, adic= curaj [i demnitate”(V.-V. Corcodel).

POM }NAURIT. GHICITORI POPULARE CALENDARISTICE. Edi\ia a II-a. Selec\ie de Ser-giu Moraru, ilustra\ii de Lic= Sainciuc, Chi[in=u: Cartier co-dobelc, 2016, 32 p.

Descoper= pomul ]naurit al lunilor anului ]mp`nzit de ghi-citori fel de fel, drag= cititorule, de la mai c=ldu\ la frig, de la culoare la ninsoare, de la mic la mare [i tot a[a, juc`ndu-ne cu ghicitorile genera\ii ]ntregi. E momentul potrivit, la gura sobei, s= v= da\i cu p=rerea dup= gerul prins la s=niu[, dezghe\`nd obrajii [i degetele, ce e al-b=, rece [i pufoas=, pentru c`mp e hain= groas= sau cine vine de la munte cu stelu\e albe-n frunte?... Succes la dezlegat misterul!

ATLAS. PE{TII APELOR

MOLDOVEI. Adrian Usat]i, Marin Usat]i, Ion Todera[, Nicolae {aptefra\i. Chi[i-n=u, 2015, 192 p.

Rezultatele cercet=rilor [tiin\ifice complexe efectua-te de c=tre institutul de Zoo-logie pe parcursul ultimelor decenii asupra biodiversit=\ii ihtiofaunei din Re-publica Moldova le g=si\i aici. Ve\i descoperi prin-cipalele specii de pe[ti autohtoni [i invazivi care populeaz= ecosistemele acvatice naturale de la noi [i o serie de curiozit=\i din via\a acestora ]n arealul lor de r=sp`ndire: aspectul exterior, r=s-p`ndirea (marcaj pe harta hidrografic=), habitatul, particularit=\ile biologice [i ecologice, reproduce-rea, frecven\a [i starea de conservare. Atlasul este dedicat at`t speciali[tilor ]n domeniu, c`t [i pu-blicului larg.

punctul de pornire

O MINTE S+N+TOAS+ }NTR-UN CORP S+N+TOS

—C `nd ai sim\it pasiunea pentru kickboxing [i c= este o parte important= din via\a ta?

— De mic ]mi place sportul, ]ndeosebi luptele. De kickboxing am aflat ]n 2013 de la prietenii mei care deja ]l practicau. Mi s-a p=rut interesant [i am ]nceput s=-l practic. Dup= primul antrenament am observat c=-mi place tot mai tare [i ]l a[teptam cu ner=bdare pe urm=torul.

— Cum au loc antrenamentele, c`t timp ]\i iau dintr-o s=pt=m`n=?

— Am pe s=pt=m`n= trei antrenamente, unul dureaz= 3-4 ore, iar ]nainte de competi\ii num=rul lor se dubleaz=. M= antrenez sub egida antreno-rilor Roman Butnaru, Altair Apostol [i Dumitru But-naru, care m= ajut= s= ob\in rezultate frumoase.

— Ai emo\ii mari la competi\ii?— }nainte de lupt= simt o tensiune, dar care dis-

pare dup= prima lovitur=.— Ce altceva ]\i place s= faci?— Sunt pasionat de dansul popular, de muzic=,

deoarece am absolvit [i o [coal= de muzic= [i de Street Workout.

— }n Republica Moldova exist= poten\ial ca s= excelezi ]n acest domeniu? Viitorul t=u e legat nemijlocit de pasiunea dat=?

— Exist=, pentru c= ]n Republica Moldova sunt federa\ii de kickboxing puternice, care te pot pro-mova. Deocamdat= nu am planuri mari ca sportiv, dar dup= terminarea studiilor totul se poate schimba.

— Cum reu[e[ti s= le ]mbini pe toate?— }mi organizez minu\ios timpul. Mi-e drag

modul de via\= calculat.— Ce sfat le-ai da tinerilor de v`rsta ta, dar [i

celor mai mici?— Pe liceeni, dar [i pe cei mai mici i-a[ ]ndemna

s= practice sportul, indiferent ]n ce domeniu [i s= nu-[i iroseasc= niciodat= timpul liber, pentru c=: ]ntr-un corp s=n=tos e [i o minte s=n=toas=.

Pentru NOI – Ana CEAP+

Damian SANDU, cl. a XI-a, Liceul Teoretic M. Eminescu, F=le[ti. Locul III la campiona-tul din Ungaria Hungarian kick-boxing world cup Budapesta 2016; premiul I la campionatul Republicii Moldova k-1 Amator wak-1F 2016; premiul I [i de\i-

n=torul cupei, multiplu campion al Republicii Mol-dova la kickboxing.

332017, ianuarie nOi

fii s=n=tos!

GAZUL UCIGA{

poft= bun=!

E ram prin clasa a patra c`nd, ]ntr-o iarn=, am mers cu sem=natul prin mahala. La una din case,

st=p`na, printre nuci [i bomboane, mi-a strecurat ]n buzunar ceva necunoscut de mine p`n= atunci. Erau dou= fructe nu prea mari, [i ceea ce mi-a tras cel mai mult aten\ia a fost aspectul lor zb`rcit. }ntoars= acas=, le-am pus pe mas=, dar curiozitatea m-a ]ndemnat totu[i s= gust unul. Era at`t de dulce [i aromat, ]nc`t l-am m`ncat ]ndat= [i pe cel=lalt. Ast=zi, de fiecare dat= c`nd cump=r smochine, ]mi amintesc de ziua ]n care am cunoscut aceste fructe extraordinare.

Sunt printre primele fructe pe care le-a consumat omul, at`t pentru faptul c= sunt hr=nitoare, c`t [i pentru propriet=\ile lor curative. Se [tie c= smochinele erau fructele preferate ale Cleopatrei. Le recuno[ti u[or – sunt pline de semincioare crocante, au o arom= [i un gust unic, pe care nu-l po\i confunda cu cel al altor fructe. Surse excelente de energie [i de revigorare pentru ]ntregul organism, se con-sum= at`t proaspete, c`t [i uscate, cele din urm= fiind ]ntotdeauna disponibile.

Smochinele au o compozi\ie chimic= destul de bogat=. Este vorba de proteine, glucide, celuloz=, vi-tamine [i minerale esen\iale: fier, calciu, magneziu. Mineralele din compozi\ia smochinelor ajut= la ]nt=rirea oaselor, a danturii, la ]mbun=t=\irea ve-derii [i la protejarea pielii. Prin con\inutul sporit de calciu [i fosfor, de dou= ori mai mult dec`t laptele, consumul de smochine poate preveni osteoporoza, fi-ind recomandat co-piilor afla\i ]n peri-oada de cre[tere. Doza de potasiu (element de baz= pentru s=n=tatea inimii) dep=[e[te 400 mg ]n fructele smochinului. Toto-dat=, acestea sunt surse foarte bune de magneziu, un mineral indispensabil sistemului nervos, dar [i de fier, necesar pentru formarea globulelor ro[ii [i pentru transportul oxigenului ]n \esuturi. Datorit= enzimelor [i fibrelor alimentare, smochinele sunt de mare ajutor pentru digestie. Consumul a trei smochine furnizeaz= cinci grame de fibre [i ajut= astfel la func\ionarea s=n=toas= a intestinului.

C`t despre mine, ]n fiecare sear=, cu c`teva ore ]nainte de somn m=n`nc c`teva smochine. Tripto-fanul, prezent ]n ele, induce un somn lini[tit [i ajut= la ]nl=turarea insomniei. }n acela[i timp, ]mi asigur [i o imunitate bun=. }n timpul epidemiilor de grip=, dac= sunt consumate cu lapte [i miere, smochinele ac\ioneaz= eficient ]mpotriva inflama\iilor gurii [i a g`tului.

Smochinele se ]ntrebuin\eaz= ca atare (crude sau uscate), sub form= de infuzie sau past=. Sunt utile [i ca ingrediente ]n preparate culinare – pr=jituri, jele-uri, gemuri, dar se mai servesc [i al=turi de carne.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

O dat= cu ]nceputul sezonului de ]nc=lzire, anual au loc zeci de cazuri de intoxicare cu monoxid de

carbon. Pentru a ne asigura un confort ]n cas= pe timp de iarn=, apel=m la orice mijloace, numai s= ne fie cald [i bine. Econome, defecte, improvizate – le exploat=m f=r= s= ne g`ndim c`tu[i de pu\in la urm=rile dramatice la care suntem supu[i.

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, f=r= miros, greu de detectat, care se acumuleaz= ]n spa\ii ]nchise, cum ar fi casele [i ma[inile. Odat= inhalat, acesta p=trunde ]n s`nge prin respira\ie, ]mpiedic`nd transportul oxigenului spre creier. Totodat=, monoxi- dul de carbon mai are [i un efect toxic direct, ]n spe-cial asupra celulei nervoase.

Tabloul clinic al intoxica\iei cu monoxid de car-bon const= ]n respira\ia dificil=, dureri de cap, ame\eli, vedere sl=bit=, oboseal=, gre\uri. }n unele cazuri se pot ]nregistra pierderea memoriei sau tulbur=ri se-vere ale b=t=ilor inimii, ritmul cardiac cresc`nd con-siderabil, p`n= la 150-160 de b=t=i pe minut. O acu-mulare mare de monoxid poate fi mortal=.

nu exist= un remediu casnic pentru acest tip de intoxica\ie. Exist= doar m=suri de profilaxie ]mpo-

triva ei. Av`nd ]n ve-dere c= principalele surse de monoxid de carbon sunt sobele, [emineele [i alte dis-pozitive de ]nc=lzire defecte sau improvi-zate, gazele de ma[i-n= sau cele emise de aparatura cas-nic=, acestea trebuie

supuse anual test=rii. }ncep`nd cu aragazul, de fie-care dat= c`nd ]l folosim, este esen\ial s= fim aten\i la flac=r=. Flac=ra trebuie s= fie albastr=. Dac= este portocalie, iar aerul din ]nc=pere se simte mai con-densat, exist= pericolul de intoxicare cu monoxid de carbon.

Cuptoarele din buc=t=rie, ]n special cele cu gaz, nu se folosesc la ]nc=lzirea locuin\ei; u[ile mici ale sobelor sau ale cazanelor nu se ]nchid ]nainte ca focul s= fie stins complet; nu se recomand= folosirea gr=tarului ]n spa\ii ]nchise; nu se recomand= pre-zen\a l`ng= o persoan= care fumeaz=, ]ntr-o ca-mer= prost ventilat=.

{i totu[i, ar fi bine ca fiecare s= [tie cum s= se salveze pe sine [i cum s= acorde primul ajutor altor victime ]ntr-o astfel de situa\ie periculoas=. Cele mai multe cazuri de intoxica\ie cu monoxid de carbon au loc noaptea, c`nd aerisirea nu este posibil=. Dac= te-ai trezit din somn cu simptome de intoxica\ie, primul lucru pe care trebuie s=-l faci este s= te a[ezi c`t mai repede la p=m`nt [i s= te t`r=[ti p`n= la ie[ire. Concentra\ia de gaz toxic ]n organism scade dramatic de-a lungul unei ore dup= p=r=sirea me-diului contaminat.

Solicit= ajutor dac= au mai r=mas persoane ]n=-untru [i merge\i imediat la spital.

PREFERATELE CLEOPATREI

34 nOi, ianuarie 2017

abc-ul Af ro di teisimbolistica gesturilor

VALORI UMANEP rincipiile de via\= [i valorile

noastre ne reprezint= cel mai bine. Ele pot fi bune sau rele, ]n func\ie de situa\ie. E suficient s= observ=m bunele inten\ii ale unei persoane [i vom ]n\elege c= ]n cale ne-a ie[it un om bun. Des-coperim ]ns= c= cel de l`ng= noi umbl= cu fof`rlica [i nu-i mai d=m crezare niciodat=. Omul este o fiin\= mult prea complex= [i are nevoie s= se ghideze de fiecare verig= care ]nsumeaz= umanitatea.

}nsu[irea de a fi integru, co-rect, cinstit se afl= ]n topul celor mai importante valori umane. Doar respect`nd acest principiu vital putem tr=i armonios, av`nd ]ncredere unii ]n al\ii. Respectul, una dintre cele mai des men\io-nate valori, st= la baza rela\iilor interumane, fie c= e vorba de respectul de sine sau despre sti-ma fa\= de al\ii.

iubirea – valoare fundamen-tal= uman= – o c=ut=m [i o d=ruim. Sacrificiile ]n acest sens ][i au rolul lor imens. Falsa impresie c= tr=ie[ti o sim\i c`nd iubirea nu are s=la[ ]n inima ta. }n\elep-ciunea nu e o trufie, ci o mare valoare. Vine odat= cu experien\a [i trecerea anilor. O po\i culege [i cultiva de timpuriu, de la bu-nici [i p=rin\i, de la dasc=li iscusi\i. La fel e [i cu bun=tatea, genero-zitatea, compasiunea. nimic nu cade par= m=l=ia\=. Totul se ]nva-\=, se dob`nde[te cu mult= s`rgu-in\=, d=ruire [i dragoste de via\=. Astfel ajungi s= te bucuri de ]n-crederea ]n tine [i ]n cei din jurul t=u. Legi frumos, cu grij= rela\ii sincere de prietenie [i te sim\i bogat cu adev=rat.

Sistemul personal de valori ]n care crezi trebuie s= coincid= cu cele conform c=rora tr=ie[ti. Altfel apare un conflict de valori, care duce la frustrare, ne]mplinire [i, ]ntr-un final, la dezechilibru. D=-\i silin\a [i tr=ie[te ]n concordan\= cu ele. Dar, mai ]nt`i, f=-\i o ima-gine de ansamblu [i g`nde[te-te care e lista ta de posibile valori...

P. S. Lista de valori nu e o spe-

rietoare.

ABANDON

AMENIN|+TOR

AMBI|IOS

AGRESIV

S ubsuorile sunt sediul optimis-mului, ]n opozi\ie cu pesi-

mismul. Motivul: un tic gestural foarte curent, care const= ]n pla-sarea m`inii sub um=r – m`na dreapt= sub um=rul st`ng, m`na

st`ng= sub um=-rul drept. M`inile ascunse la sub-suori tr=deaz= ]ntotdeauna fri-ca de a fi p=-r=sit, at`t ]n ca-zul optimistului, c`t [i ]n cel al pesimistului.Exist= o varian-t= a ]ncruci[=rii

bra\elor, ]n care palmele prote-jeaz= p=r\ile laterale ale corpu-lui. Este o atitudine care confirm= incapacitatea de a iubi a per-soanei ]n cauz=. Este un gest care ]l tr=deaz= pe abandonic. Protejarea cu palmele a p=r\ilor laterale ale corpului sugereaz= c= persoana care face acest gest nu are convingerea c= este iu-bit= la r`ndul ei.

F ii atent! iat= un avertisment care nu poate s= renun\e la

ar=t=torul amenin\=tor. Acesta este ar=tat din profil, ca s=-[i p=s-treze toat= credibilitatea de a-r=t=tor plin de furie. El sublini-az=, subtitreaz=, semnific= [i d= greutate cuvintelor pe care le ]n-so\e[te, atunci c`nd nu le pre-ced=. Acest a-r=t=tor mai este numit [i „al lui Lagardere”, „cel care pune ]n gard=”, mo[te-nitorul unei s=-bii uitate, al c=rei t=i[ era prezen-tat ]n acela[i mod. Ar=t=torul drept sau ar=-t=torul st`ng? Amenin\area cu ar=t=torul st`ng este, evident, mai matern= dec`t amenin\area cu cel drept, mai autoritar=.

C ombina\ia m inilor ]ncruci[ate [i ]ncle[tate este tipic= per-

soanelor ambi\ioase. Combina\ia dintre degetele ]ncruci[ate [i m`i-nile ]ncle[tate duce la patru profiluri spe-ciale, care sunt u[or de repe-tat ]n contex-tul unei con-versa\ii sau al unui interviu. Trecerea degetelor ]ncruci[ate la postura m`inilor ]ncle[tate este o secven\= gestural= clasic= a c=rei apari\ie este iminent= de ]ndat= ce un individ se simte examinat ori se afl= ]ntr-o situa- \ie de excep\ie. Ambi\iosul are un temperament hot=r`t [i per-severent. Posed= o bun= capaci-tate de finalizare, dac= urmeaz= o voca\ie sau o meserie care co-respunde competen\elor sau ta-lentelor sale ]nn=scute.

} [i pune degetul ar=t=tor la gur=, ca [i cum [i-ar da, ]n

sinea sa, or-dinul de a t=cea. De-getul ar=-t=tor drept indic= o ne-voie nevro-tic= de afir-mare ]ntr-o discu\ie ]n contradictoriu. Este un deget a-gresiv al protagonistului, care ][i refuleaz= agresivitatea pecetlu-indu-[i buzele. S= nu v= l=sa\i niciodat= ]n[elat de calitatea z`mbetelor sale. De fapt, a\i pier-dut deja, doar c= nu [ti\i.

Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,

Editura Litera

352017, ianuarie nOi

ABARTH — LEGEND+ LA P+TRAT

ieri [i azi

FEBRUARIED ac= o vezi eventual pe stra-

d=, neap=rat o vei urm=ri, ]n-demnat de sunetul r=sun=tor al motorului. De parc= ar da de ]n-

\eles celorlal\i: „nu v= uita\i c= sunt mic= – o s= v= ar=t cine e cel mai tare ]n parcare!”. „Bi-juteria” din Pie-monte, italia, are

o istorie colorat= [i plin= de sub-stan\=. La fel ca [i biografia „p=rintelui” ei, legendarului Karl Abarth. Acesta, n=scut ]n 1908, ]n zodia Scorpionului, ]n Austria, a fost pasionat din copil=rie de teh-

nic=. Avea 17 ani c`nd a plecat ]n italia, la Milano, pentru a proiec-ta [asiuri de motociclete [i bici-clete. }n scurt timp, ]nt`mpl=tor, devine pilot de curse mo-to-, [i nu unul de r`nd, ci campion ]nn=scut. }n [a-ua unei motociclete el ]n-trece trenul rapid pe ruta Ostend (Belgia) – Viena (Austria), de 1370 km. iar la volanul automobilelor sportive a devenit de [ase ori campion al Europei! Cu siguran\=, genele ]i erau de campion, fiind o legend= vie.

Dup= retragerea din competi- \ii, ]n 1949 a fondat compania A-barth&C, care producea tobe de e[apament, arcuri, cutii de viteze [i alte componente pentru auto-mobile. Apoi, ]ntr-un parteneriat

cu cei de la FiAT din Torino, pe baza unor componente ale mo-delului popular Fiat 500, cons-truie[te Abarth 595 [i ]n c`\iva ani produce peste 100 000 de exemplare. Filozofia companiei „mici, agresive, sportive, perfor-mante, accesibile” s-a manifes-tat din plin ]n toate modelele lan-sate, p`n= ]n 1971, c`nd Karl Abarth s-a retras de la conduce-re. Firma, cu tot cu uzin=, a fost achizi\ionat= de FiAT, iar la noua diviziune automobile sportive s-au produs p`n= ]n 1983. }n 2006 FiAT a decis s= reia producerea automobilelor cu sigla cu scorpion. Deja ]n 2007 este lansat Abarth

Grande Punto, urmat ]n 2008 de Abarth 500. Reve-nirea legendei i-a bucurat pe amatorii de senza\ii tari din ]ntreaga lume.

}n 2016 a fost prezentat Abarth 124 Spider, cu mo-tor de 1,4 l [i 173 c.p., i-a 100 km/or= ]n 6,8 secun-de, oprindu-se la 230 km/or=. Modifica\ia Abarth

124 Spider R-GT e [i mai iute gra\ie motorului de 300 c.p. De-signul expresiv [i elegant [i fia-bilitatea recunoscut=, cu certitu-

dine, sporesc num=rul celor ce-[i doresc un automobil cu caracter. Deja pot fi contemplate [i con-ceptele pentru anii 2018-2019. Legenda brandului Abarth conti-nu= s= d=inuie.

Iurie SCUTARU

65 de ani de la na[terea lui ion DASC+L, dirijor, muzician, acordeonist [i pedagog (2 febr. 1952).

85 de ani de la na[terea Mi-oarei AVRAM, lingvist= rom`n=, profesor universitar, doctor ]n fi-lologie (4 febr. 1932 – 11 iul. 2004).

70 de ani de la na[terea lui Simion H+MURARU, pictor, gra-fician [i profesor (7 febr. 1947).

360 de ani de la na[terea lui Bernard Le BOUViER DE FOn-TEnELLE, scriitor francez, istoric al matematicii [i filosofiei, pre-cursor al enciclopedi[tilor (11 febr. 1657 – 9 ian. 1757).

460 de ani de la na[terea lui Alfonso FOnTAnELLi, compozi-tor, scriitor, diplomat al Rena[terii italiene (15 febr. 1557 – 11 febr. 1622).

100 de ani de la na[terea ioa-nei RADU, c`nt=rea\= rom`n= de muzic= popular= [i roman\e (17 febr. 1917 – 18 sept. 1990).

70 de ani de la na[terea lui Valeriu RUDiC, savant, specia-list ]n domeniul microbiologiei, biotehnologiei, biomedicinii, doc-tor habilitat ]n biologie, profesor universitar, inventator, membru titular al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (18 febr. 1947).

85 de ani de la na[terea lui Alexandru CiUBOTARU, doctor habilitat ]n [tiin\e biologice, pro-fesor universitar, membru titular al Academiei de {tiin\e a Repu-blicii Moldova (20 febr. 1932).

70 de ani de la na[terea Va-lentinei COJOCARU, c`nt=rea\= de muzic= popular= (20 febr. 1947).

65 de ani de la na[terea lui Gheorghe DUCA, chimist, doctor habilitat ]n chimie, profesor uni-versitar, academician, politician, pre[edintele Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, membru de onoare al Academiei Rom`ne (29 febr. 1952).

100 de ani de la fondarea la Chi[in=u a publica\iei Cuv]nt mol-dovenesc: Revist= de cultur= ba-sarabean= (febr. 1917 – 26 dec. 1921).

calendar

nOi, ianuarie 201736

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL:1. Dep=[e[te m=rimea obi[nuit= – Mere! 2. Complice la o uneltire – Zece sutare. 3. }nc`nt=tor. 4. indiferent ce – Ere! 5. Raluca Albu – Con\ine erori. 6. Exemplar rar. 7. Se cite[te. 8. Acolo se vinde [i se cump=r= – Aluminiu. 9. Fructe cu culpe – Extrem de repede. 10. Posed – Vatra satului (pl.).

VERTICAL: 1. C=prar – Mai! 2. Vorb= care mustr= – Chestionar. 3. Papagal cu coad= lung= – Gr=mad= de trunchiuri . 4. Po[t= (pl.) – Concep\ie fals=. 5. Prelucrarea fierului... la ]nceput! 6. Atei! – Sufix ce acord= ceva – Galaction Leanc=. 7. Apar\in zenitului. 8. Supranatural. 9. Oaie mai t`n=r= – Mare la ru[i – net! 10. Defel cald – M=tu[=.

Cuv`ntul manco ]nseamn=:1. Lips= de bani; 2. Pierdere la o marf=;

3. Terci.

R=spunsurile corecte – nr. 11, 2016

ORIZONTAL: 1. Comunicate. 2. Ular. Par. 3. Va. Agasat=. 4. }not=tori. 5. neto\i. 6. ir. Optat. 7. Arc. Una. R. U. 8. Reel. Ale[i. 9. El. Aflate. 10. Epolet. na.

VERTICAL: 1. Cuv`ntare. 2. Olane. Rele. 3. Ma. Otice. 4.

Cuv`ntul palmet= ]nseamn= motiv ornamental; pomi sus\i-nu\i pe spaliere.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m`nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m`nt=ri de minte

A\i aruncat o minge, iar ea s-a ]ntors ]napoi, f=r= a se lovi de ceva sau f=r= a nimeri ]n m`inile cuiva. E posibil?

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

C `teva repere esen\iale din istoria [ahului: 1813: Revista britanic= Liverpool Mercurz include ]n paginile ei prima rubric= de [ah. 1851: Are loc primul mare turneu interna\ional de [ah. 1867: La

un turneu de [ah din Dundee se face remiz= pentru prima oar=. }nainte, partidele cu rezultat indecis trebuiau s= fie rejucate p`n= la stabilirea unui c`[tig=tor.

Caissa1. Dh7 Rg1. 2. nc5X, sau 1. Dh7 f5. 2. Da7X.

Ur=tor. Lao. 5. Gat. Fl. 6. ira\io-nale. 7. So. Palat. 8. Aparat. E.T. 9. Ta\i. Arsen. 10. Er=. Etui.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Peder Mørk MØNSTED (1859-1941): O ZI }NSORIT+ DE IARN+

Pictor realist danez, peisagist renumit pentru claritatea luminii spe-cifice epocii de aur a picturii daneze. De-a lungul vie\ii sale, Mønsted a continuat s= picteze ]ntr-o manier= romantic=, tehnica sa de a picta ]n aer liber deta[`ndu-l de ceilal\i arti[ti. La fel a fost remarcat [i pentru grandoarea [i aspectul monumental al peisajelor din Elve\ia, italia [i Africa de nord, cu un accent remarcabil pe detaliu [i culoare.

Preg=tirea lui Mønsted l-a ajutat s= asimileze tehnici de o mare virtuozitate din naturalismul academic pe care le-a transformat ]ntr-un stil artistic realist, cre`nd adev=rate fotografii, ceea ce i-a adus re-cunoa[tere [i apreciere.

Lucr=ri: DECEMBRiE, CAnALUL Din VEnE|iA, REFLEC|ii DE PRiM+VAR+, APUS DE SOARE PESTE P+DURE, PEiSAJ RURAL.

De vorb= cu campionul olimpic nicolae JURAVSCHi, pre[edintele Comitetului na\ional Olimpic.poezie: versuri de iurie COLESniC.calea spre Olimp: r=spunsurile corecte [i punctajul acumu-lat de participan\ii la prima etap= ]n concursul Citius, Altius, Fortius!.time-out: nico ROSBERG.pagina muzelor: Michael DOUGLAS.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR

Valeria PRODAnsecretar responsabil

Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CODREAnUco rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 1836For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

ITINERARValerie VOLONTIR