ISSN 1857-0798 6 mic_0.pdf · ISSN 1857-0798 REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I iunie COLEGA 6, 2...

$: ISSN 1857-0798 6 mic_0.pdf · ISSN 1857-0798 REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I iunie COLEGA 6, 2 016 Noemini BACLAJANSCAIA, 16 ani {coala de Arte, Taraclia Le-n\eleg pe toate, Ai$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

iunie

6, 2 016COLEGANoemini BACLAJANSCAIA, 16 ani

{coala de Arte, Taraclia

Le-n\eleg pe toate,Ai avut dreptateDragostea-i cetate, Una de nisip.

pag. 1-5

Din copil=rie, probabil, trebuie de insistat asupra educ=rii sim\ului responsabilit=\ii [i atunci c]nd vom cre[te mari, vom ]n\elege c= tot ce ne este dat s= facem ni se ofer= cu un scop.

pag. 10-11

}n s=r=cia casei, citeam la lumina candelei [i m= ]ngrijoram atunci c]nd tata ]i striga mamei: „Ia vezi dac= mai este ulei ]n candel=”.

pag. 14-15

...Cre[ti! Bucuria de moment alto-ie[te ]n noi bucuria ve[nic=. Emo\iile cresc. Sentimentele cresc. Lacrimile cresc. Visurile cresc. Speran\a cre[te. Dorul cre[te. Anii descresc! Tr=ie[te!

pag. 34

NOI

antologie noI

ARBITRUL PRINCIPALValerie VOLONTIR

SINGUR+TATE

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

Lan de verde gr]u,Apa unui limpede p]r]u,Puternic v]nt ce c]nt= pe strunele st]lpilor electrici.Str=lucesc ai lupului ochi simetrici...Fioros [i negru trup.Groaznicele [i zgomotoasele urlete ale

disperatului lupAscuns dup= copacul plin cu albe flori;Repet= mereu ca un actor;

noaptea, adeseori.Trec valuri prin ]ntunecata sa blan={i-l admir= luna ca o ]nr=it= fan=;Pe el,Animalul,Bestia care url= la ea...

Mihaela TONU, cl. a IX-aBardar, Ialoveni

2016, iunie noI

capriciile muzei

1

M ihaela TONU, cl. a IX-a (Bardar, Ialoveni). Cu unele amendamente nesemnificative, po-

ezia a atins starea de gra\ie, exprim]nd metaforic ideea/imaginea pe care \i-ai propus-o.

Rosa LUPAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Un pic st]ngaci acest final al dragostei. }ncearc= s= abor-dezi [i alte teme.

Dumitri\a IACHIMOVSCHI (F=le[tii Noi, F=le[ti). Din suita de eseuri trimise la redac\ie am ales doar un fragment din {i f]lf]ie... Este proasp=t, ilustrat cu imagini expresive.

Carolina COTELEA, cl. a IX-a (Chi[in=u). Ese-urile s]nt marcate de efortul dezleg=rii unor pro-bleme existen\iale ve[nice [i beneficiaz= de un limbaj elevat. Succes ]n continuare!

Tina TALMAZAN (Cioburciu, {tefan-Vod=). Ini-ma tuturor v]rstelor, copil=ria, e creionat= cursiv, dar oarecum schematic. Ar fi bine s= st=rui asupra unei ]nt]mpl=ri din via\=, s= ar=\i farmecul unei rela\ii, unui sentiment, unei fapte, bog=\ia culo-rilor, detaliilor, suprapunerilor [i interferen\elor unui peisaj sau altceva ce te anim=.

Cristina RO{IOR, 16 ani (Bardar, Ialoveni). Mul-

\umim pentru acest ghid de percepere a frumuse- \ii vie\ii. nu te opri aici.

Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A” (Susleni, Or-hei). }n problema Unirii, gre[elile politicienilor r=m]n pe seama copiilor. Ca ]n povestea despre regele gol.

Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a (Heciul Vechi, S]ngerei). Ai scris foarte inspirat despre prim=vara care, vai, a [i trecut. Te a[teapt= paleta verii, dar [i multe alte teme asupra c=rora po\i medita ]n va-can\a mare.

M=d=lina PRIP+ (Drochia), Cipriana JELEAP, cl. a VIII-a (Cioburciu, {tefan-Vod=) [i Daniela COVALI, 15 ani (Chi[in=u). Mostre de ]nalt= prob= de scriitur= despre mama. Felicit=ri!

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=), N. N. (Drepc=u\i, Briceni) [i Eugen NU|A, cl. a IX-a (Ursoaia, C=u[eni).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

O VACAN|+ LITERAR+

Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

}N CE NE-AM TRANSFORMAT?

Azi s= tr=ie[ti este at]t de greu.S= lup\i cu r=ul ce ]ncol\e[te;}ntreb]ndu-te: cine s]nt eu?oare cineva m= iube[te?Tot frumosul din via\=A trecut ca un fum...Uit=m de dragoste, credin\=, speran\=!Cu c=[tile pe cap mergem singuri pe drum...Tr=ind ]n minciuni, critic]nd, iscodind.Banul locul dragostei a luat.Rar spunem: „M-am c=s=torit iubind”,{i des: „M-am c=s=torit c= era bogat”.Uit=m de ru[ine,nu ne este fric= de Dumnezeu.Eu vorbesc [i despre mine...C=ci am gre[it mult [i eu.}i tr=d=m pe cei ce ne iubesc, Din cale indiferen\i i-am ]ndep=rtat.nu le d=m [ansa celora ce gre[esc,omule, ]n ce te-ai transformat?!

Nelea COG}LNICEAN, 19 aniColegiul Pedagogic Ion Creang=, B=l\i

STR+INEAm ]n\eles c= s]nt un nimeni.A[a tratatu-m-ai tu azi,Cu vorbe dulci, cu vorbe amare{i c-un sur]s ]n[el=tor.Aproape-mi e[ti{i totu[i prea departe,C=ci nu te simt, C=ci datu-m-ai uit=rii.Te a[tept, str=ine,Dar grea e a[teptarea,{i dorul mi-e hain.Pribeag te caut }n mii de amintiri }n care te ascunzi.{i-ncerc s= caut lini[tea}n al nostru vechi album,Str=ine..

Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul

noI, iunie 20162

cap ri ci ile mu zei

DEZLEGARESimt c= vii cur]nd,Te adun ]n g]nd,Te visez pl]ng]nd{i m=-ndep=rtez.Fug s= nu m= [tii,Fug numai c]nd vii{i apuc c]mpii,S= le intru-n miez.

}nc= m= mai tem,De un veac te chemParc=-a fost blestem,Tot nu mai veneai.{i de ve[niciiStr]ng nimicnicii,S= te fac s= vii,S= ]\i cump=r cai.

Cum de ai aflat?Cine \i-a suflat?Cine m-a tr=dat{i de ce revii?n-ai la ce veni,nu ai ce g=si,nu-\i pot oferini[te ochi pustii.

n-ai cum s=-n\elegi,Am scuipat ]n legi,Po\i s= m= renegi,Te-am iubit nebun{i te mai iubesc.Chiar de-i nefiresc,Sper s= te-nt]lnescUndeva pe drum.

S= te v=d de-aproape.ochiul mi te-ncape,C=ci mai are ape{i mai crede-n chip.Le-n\eleg pe toate,Ai avut dreptateDragostea-i cetate,Una de nisip.

Poate ]\i voi spune,nu [tiu ce anume,Te-oi striga pe nume{i-oi fugi [i eu.M= vei recunoa[teDoar c]nd voi rena[te-nIarba ce-o va pa[teM]ine, calul t=u.

Crina SNEGUR, cl. a XII-aCubolta, S]ngerei

Pe buza ei rebel= ]\i st= ata[at= fiin\a-\i toat=,Te sprijini de pere\ii iubirii [i min\i a c]ta oar=C= buzele ei tinere [i reci ca ghea\a,Deosebit de pline [i senzualenu-\i mai aduc fiorul fierbinte, t=ios.Pe fruntea cea umbrit= curge o ploaie mai aprins=Dec]t ]n acea lun= de toamn= t]rzie.Ca un fulger de foc, ca o sc]nteie tremur]nd=Trece fumul l=ptos al iubirii eterne...

M=d=lina PRIP+ Pelinia, Drochia

FLOAREA TA ALBASTR+D

EJU

NU

L

Ma

rina

ILI

EV

ICI,

8 a

ni{

coa

la d

e a

rte,

Co[

erni

\a, D

ub=

sari

DU

MIN

ICA

MA

RE

Dia

na B

OZ

ATL

}, 1

1 a

ni{

coa

la d

e a

rte

pla

stic

e, {

old

=ne

[ti

2016, iunie noI 3

{ i m= ]ntreb uneori de ce dispozi\ia mea coin-cide cu vremea de afar=? De plou=, pl]nge

sufletul meu cu lacrimi reci [i s=rate, de-i v]nt, m= sufl= g]ndurile departe ]ntr-un de[ert uitat de ome-nire, iar de e soare, luminez [i eu precum o raz= fierbinte ultraviolet=. De ce natura ]mi controleaz= g]ndurile [i emo\iile [i nu o pot face eu ]ns=mi? o ]n-trebare retoric=, nu? Posibil…

{i ce dac= e vorba de biologie, fizic=, chimie? Plou=, cad pic=turile, e frig [i mohor]t. Deci, ochii mei v=d asta, [i informa\ia e trimis= c=tre creier, acesta percep]nd-o… oh, chiar nu ]n\eleg! Posi-bil…

Dar dac= e pur [i simplu spiritul. Dac= e spiritul omului colabor]nd cu natura! Posibil… Dac= eu pot colabora cu natura, [i ea ]mi controleaz= sen-timentele, dispozi\ia [i emo\iile, atunci s]nt una cu natura! natura s]nt eu.

Dar de ce nu pot controla fiecare ploaie – s=-i dictez viteza, fiecare v]nt – s=-i dictez direc\ia, fie-care curcubeu – s=-i dictez locul, soarele – s=-i dic-tez unde s= lumineze, de ce?

}ntreb=ri am o mie, [i r=spunsuri zero, dar un lucru mi-e clar, natura s]nt eu, [i at]t!

NATURA S}NT EU. {I AT}T!

AROMATERAPIEDaniela PETROZ, 13 ani

{coala de arte plastice M. Dolgan, S]ngerei

} n suflet ninge, plou=, tun= [i fulger=. Un gol m= ucide pe din=untru, de parc= ar fi o gaur=

neagr= ce-mi ]nghite orice sentiment.M= simt un bolnav \intuit la pat, boala m=cin]n-

du-i sufletul, un plop ]n v]rful unui deal, v]nturile sf][iindu-l, o floare c=lcat= cu putere de talpa dur= a ]nc=l\=mintei, un pe[te ame\it de valurile puter-nice [i nemiloase ale apelor m=rii, un fulg ce se izbe[te cu putere de asfaltul ]nghe\at.

M= simt pierdut=.Simt un gol pe din=untru.S]nt bolnav= de un gol ce nu poate fi completat

nici cu iubire, nici cu bucurie, nici cu ur=, cu nimic. Suf=r de un gol de care sufer= al\i zeci, sute, mii de oameni, dar ce pot face?

E un gol pe din=untru.

Carolina COTELEA, cl. a IX-aL. T. Waldorf, Chi[in=u

MAMAM ama! Primul nostru cuv]nt! Un sentiment de

dragoste ne ]nv=luie sufletul [i un chip sf]nt ne apare ]n fa\a ochilor atunci c]nd ]l rostim! o pri-vire cald= [i ocrotitoare ne urm=re[te fiecare pas al vie\ii, f=c]nd-o astfel unic= pentru noi. Atunci c]nd ne sim\im nesiguri, c]nd ne este fric= [i nu avem ajutor de n=dejde, c]nd ne este foame, c]nd ne este frig, c]nd sim\im nevoia de iubire [i de ocrotire, vrem ca l]ng= noi s= se afle mama. numai ea ne poate oferi sincer [i curat dragostea.

Mama este fiin\a c=reia ]i s]ntem datori cu un respect profund, c=reia ]i mul\umim pentru faptul c= ne-a adus pe lume [i c=, al=turi de Dumnezeu, a contribuit la existen\a noastr=, d=ruindu-ne cel mai frumos dar pe care ]l putem primi: via\a. Cu ochi bl]nzi, mama este bucuria ce ne ]nconjoar= [i chiar dac= uneori e sup=rat=, e aceea[i per-soan= ]n jurul c=reia s]nt str]ns legate tainele co-pil=riei. orice copil vede ]n mama sa acela[i lucru pe care ]l v=d [i eu, adic= o fiin\= m=rea\=, f=r= de p=cat, puternic= precum o piatr= ]n marea ]nvol-burat=, [i totu[i, ]n acela[i timp, o fire bl]nd=, o z]-n= ce a cobor]t din t=r]mul basmelor pentru a fi a-l=turi de noi la bine [i la greu.

Mama a fost prima mea ]nt]lnire cu un ]nger!

Cipriana JELEAP, cl. a VIII-aCioburciu, {tefan-Vod=

E UN GOL PE DIN+UNTRU

4 noI, iunie 2016

cap ri cii le mu zei

DRAG+ MAM+,} n aceste clipe, ]n care m= cople[e[te un senti-

ment profund de dor, vreau s= ]\i scriu. Uneori, ]\i simt lipsa, dar numai g]ndindu-m= la tine, te am aproape de sufletul meu. }\i mai aduci aminte de serile frumoase c]nd ]mi citeai pove[ti [i poezii? Cu siguran\= c= nu ai uitat! Atunci c]nd nu e[ti l]ng= mine, citesc singur= [i printre multele cuvinte parc= ]\i aud vocea sub\ire [i cald=. C]nd eram copil, tu ai fost juc=ria mea preferat=, numai tu ai putut s=-mi ]n\elegi cel mai bine inima de copil. Ce clipe frumoase am petrecut ]mpreun=! ne plimbam printre copacii ]nflori\i, ne f=ceam coroni\e din flori colorate [i c]ntam ]mpreun=... M-ai f=cut s= m= simt o prin\es= adev=rat=! Aceste momente au tre-cut ]n amintirea noastr=, dar a r=mas tr=irea.

De[i uneori mi-a fost greu s= te ]n\eleg, acum ]mi dau seama c= toate c]te mi le-ai spus au fost adev=rate [i necesare mie. Am ]n\eles c=, ascul- t]nd sfaturile tale, mi-am ridicat nivelul de con[tiin\= spiritual=. E adev=rat c= am gre[it de multe ori, c= nu te-am ascultat. Acum ]mi cer iertare pentru tot ce nu am f=cut bine.

Mam=, e[ti pentru mine o carte de duminic=. nu degeaba Grigore Vieru spunea: Cea mai veche carte din lume este o mam=, cea mai frumoas= carte din lume este o mam=. Poate c= nu \i-am spus niciodat=, dar pentru mine e[ti un exemplu, fiindc= m-ai ]ndrumat mereu spre ce e mai bine [i m-ai ]nv=\at s= ]nsu[esc din toate ceea ce este util, frumos, adev=rat. De la tine am ]n\eles ce ]nseamn= respect, credin\=, s= fii sincer cu propria ta per-soan= [i s= ai ]ncredere ]n sine. }\i mul\umesc pen-tru tot ceea ce faci pentru mine, pentru c= [tii s=-mi fii mereu al=turi, s=-mi dai un sfat potrivit, s= m= cer\i c]nd gre[esc [i s=-mi ar=\i c= totul este posibil atunci c]nd vrei [i crezi ]n visul t=u.

{tiu c= e[ti m]ndr= de mine, de aceea a[ vrea s= nu te dezam=gesc niciodat=. }n acest context ]mi amintesc iar=[i de versurile poetului Grigore Vieru: {i eu \in at]t la mama,/ C= nicic]nd nu ]n-dr=znesc/ Dumnezeul din privire/ S= m= v]r s=-l m]zg]lesc.

}mi e[ti cea mai drag= fiin\=, e[ti asemenea unei icoane, o fereastr= deschis= ]ntre cer [i p=- m]nt. }\i s]nt recunosc=toare pentru d=ruirea cu care m-ai ]ndrumat, cu care mi-ai cultivat cele mai frumoase valori pe care le poate avea un om. De aceea fac o plec=ciune ad]nc= ]n fa\a fiin\ei tale dragi. S]nt cea mai fericit=, pentru c= te am l]ng= mine, ]n suflet, ]n inim= [i ]n g]nd.

Daniela COVALI, 15 ani

L. T. D. Alighieri, Chi[in=u

CO

NF

IDE

N|

EV

ale

nti

na

DO

GA

, cl.

a X

-aL.

T. A

. Pu[

kin,

C=

u[e

ni

A tr=i la sat este un dar divin, ]mprosp=tat cu aripi ve[nice, cu abureal= de iarb= verde,

fraged=, cu flori r=sfirate pe toate c]mpiile, pe dea-lurile [i colinele satului ce s]nt picurate cu miere de albine [i s=rutate cu ging=[ie de bl]ndul soare.

A tr=i la sat este darul celor ce iubesc natura, zumzetul albinelor, mugetul vacilor, beh=itul tur-melor de oi, l=tratul c]inilor, mieunatul pisicilor [i ginga[ul ciripit al p=s=rilor. La \ar= totul e mai viu. {i pl]nsul e mai pl]ns, [i noaptea e mai tainic=, somnul e mai dulce, hora e mai vesel=, copil=ria – mai pozna[=.

M-am n=scut [i eu la sat! Un loc fermecat, str=-puns de uli\e umbrite de nuci [i gr=dini imense, ]n-grijite [i bogate ]n tot felul de bun=t=\uri. Aici iarna e mai geroas=, ca p]inea s= fie mai puhav=, pri-m=vara e mai ploioas=, ca firele de iarb= s= r=z-bat= ]ntreg p=m]ntul, vara e mai fierbinte, ca fruc-tele s= fie mai c=rnoase, [i toamna e mai vesel=, ca pic=turile reci de ploaie s= joace [i ele. Da, e satul meu, ascuns ]n s]nul naturii, ]n floarea dra-gostei.

Satul meu! Un cuib uitat la margine de lume, la margine de veac. Un suflet t]n=r ce te ap=r=, te leag=n= [i f]lf]ie pe l]ng= noi ca un miros fraged de iarb=, de paie, ca un joc sfios [i hazliu de miei, ca o pas=re ce zboar= ]ntre cer [i p=m]nt, pe lunci frem=tate cu aur [i argint.

Dumitri\a IACHIMOVSCHI, cl. a IX-aF=le[tii Noi, F=le[ti

{I F}LF}IE...

52016, iunie noI

sarea g]ndirii

N imic nu apas= at]t ca un secret.

Jean de la FONTAINE

S= nu [tie nimeni ce r=ni te dor.Octavian GOGA

nu exist= secret mai bine p=strat dec]t cel pe care toat= lumea ]l b=nuie[te.

George BERNARD SHAW

Pe vremea c]nd c=utam secretul secretelor ]mi alesesem ca deviz= o vorb= a unuia dintre cei [apte ]n\elep\i ai Greciei antice, Bias din Priene: Port totul pentru mine.

Octavian PALER

nu exist= secrete pe care timpul s= nu le dezv=-luie.

Jean RACINE

Dac= ]\i m=rturise[ti secretele v]ntului, nu te su-p=ra dac= el le va ]mp=rt=[i copacilor.

Khalil GIBRAN

nu spune tot ce [tii, tot ce datorezi, tot ce ai [i tot ce po\i.

Benjamin FRANKLIN

Doi oameni pot \ine un secret, numai dac= unul singur ]l [tie.

William SHAKESPEARE

Cine umbl= cu b]rfeli, d= pe fa\= lucruri ascunse, dar sufletul credincios \ine ce i s-a ]ncredin\at.

SOLOMONDac= ne-am spune ]n fa\= tot ce spunem pe as-

cuns unii despre al\ii, n-ar mai fi posibil= socie-tatea.

Honoré de BALZAC

Cel mai frumos secret: s= fii geniu [i s= [tii nu-mai tu acest lucru.

Mark TWAIN

A spune secretul altuia este o tr=dare, a-l spune pe al t=u este o prostie.

VOLTAIREDac= ]mi ascund secretul, ]l \in eu pe el; dac=-l

spun, m= \ine el pe mine.Proverb albanez

Cea mai bun= oper= este cea care ][i p=streaz= c]t mai mult secretul.

Paul VALERY

ANOTIMPUL MEU PREFERAT

F iecare anotimp are un farmec aparte. Toate s]nt frumoase, regine ale timpului care vin [i

se duc, asemenea unei b=rci pe ap=. Iarna – covor alb [i pur, at]t de nevinovat. Toamna – culori vii pe copaci, ca de nunt=. Vara iarba e verde, spicele de gr]u – galbene, e cald, e timpul sc=ldatului [i al ci-re[ilor.

Am s= m= opresc la... Prim=var=, anotimpul meu preferat, atunci c]nd raiul coboar= pe p=m]nt. De la primii ghiocei, la primele cire[e. P=m]ntul e negru, iarba ]nverze[te. Copacii ][i aprind coroana petalelor albe. Se simte un miros ad]nc de lalele [i ment=, de iarb= verde. Cur]nd se va sim\i parfumul florilor de salc]m, care ne va cuprinde pe to\i ]ntr-un tangou al prim=verii. M-am n=scut ]n ultimele zile de mai [i nu-mi va putea rupe nimeni din inim= mirosul omniprezent de prim=var=. M= voi urca spre cer, pentru a ]mbr=\i[a smaraldul prim=verii, voi c=dea prin razele de lumin=, doar ca s= gust din dulcea\a ei. Priveli[tea din jur e crea\ia bunului Dumnezeu, pentru care merit= s=-I mul\umim.

Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a Heciul Vechi, S]ngerei

SECRETUL DIN INIM+

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 6 luni ale

anului 2016. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament

la revista noI. }ndeamn=-i s= se aboneze! noI este o revist= cu tra-

di\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. A[adar, au cres-cut genera\ii ]ntregi cu re-vista noI. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un pri-eten sigur cu noI, care nu te va tr=da niciodat=.

noI este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: lite-ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzi-c= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Revista noI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 6 luni este de 90 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista noI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

noI, iunie 2016

cu ta re r]nd mu[ c=

6

}NV+|+M ARTA FRUMOSULUIM oldovenii au impresionat

mereu prin dragostea fa\= de frumos. Arta frumosului o ]nv=-\=m din copil=rie, de la [coal=. }n or=[elul meu exist= un loc unde te po\i cufunda ]n magia pove[tilor [i a crea\iei. Este vorba de Cen-trul de Crea\ie a Copiilor. P=[ind pragul acestei institu\ii, nimere[ti ]ntr-o \ar= unde localit=\i s]nt cer-curile artistice de origami, canto, broderie, desen, dame, decor, cro-[etare, iar cet=\enii ei s]nt copiii.

Fiecare cerc are magia sa. Con-duc=torii cercurilor [i doamna di-rectoare Elizaveta Butuleac mun-cesc mult pentru a ne captiva [i a ne trezi interesul pentru crea\ie. Se organizeaz= diferite concursuri – Tinere talente, Regina Toamnei, serate dedicate s=rb=torilor na\i-onale.

Patricia MOR+RI|A, 11 ani Lipcani, Briceni

Oamenii se gr=besc s= judece spre a nu fi ei

]n[i[i judeca\i.Albert CAMUS

A cum trei ani, ]mpreun= cu familia, am f=cut o plimba-

re ]ntr-o p=dure de la marginea Rezinei. La un moment dat, ]n timp ce din difuzorul unei ma[ini a ]nceput s= r=sune muzica, din scorbura unui copac a s=rit un jder. Am ]ncercat s=-l urm=rim, dar a disp=rut imediat de sub privirile noastre. ne-am ]ntors ]n acel loc [i ]n anul urm=tor, ]ns= nu l-am mai ]nt]lnit. }n schimb, am dat peste mormane de gunoi, r=mase de la cei care s-au odih-nit acolo. La sf]r[itul lunii aprilie curent Agen\ia Moldsilva, desf=[ur]nd o ac\iune de combatere pe cale ae-rian= a d=un=torilor, a recoman-dat evitarea p=durilor pe perioa-da lucr=rilor. Personal, salut aceast= ini\iativ=, dar cred c= pentru a ne proteja p=durile, or-ganizarea picnicurilor ]n aceste locuri trebuie interzis= definitiv sau permis= numai ]n locuri ame-najate la margine, dar nu ]n s]nul planta\iilor forestiere, unde fau-na [i flora s]nt la ele acas=.

Doina VIZIR, 15 aniRezina

ACCES INTERZIS!CA }NGERII DIN CER, P+RIN|IIP =rin\ii s]nt cu adev=rat cei mai

buni [i singurii prieteni ai no[tri care ne ]n\eleg foarte bine. noi, datorit= p=rin\ilor, exist=m. Ei ne ]ndrum= mereu spre bine.

P=rin\ii s]nt ca ]ngerii din cer [i merit= tot respectul nostru. Chiar dac= facem uneori [i rele, ei ne iubesc. C]nd am f=cut primii pa[i, c]nd am spus primele cuvinte, p=-rin\ii au fost al=turi de noi.

orice gre[eal= am face, p=rin- \ii ne ]ntind m]na, ne [terg lacrimi-le [i spun: totul va fi bine. Chiar dac= unii copii au r=mas f=r= p=rin\i, nu v= ]ngrijora\i, ei v= ve-gheaz= din ceruri [i v= iubesc. Pentru aceasta v= mul\umesc, dragi p=rin\i. {i v= iubesc enorm!

Daniela FULGA, cl. a VIII-a Cioburciu, {tefan-Vod=

DRUM UMBRITMaxim TALP+, cl. a VIII-a

B=l=ne[ti, Nisporeni

Lucruri frumoase s]nt pu\ine. Dac= le la[i f=r= r=spuns e p=cat.

Camil PETRESCU

2016, iunie noI 7

noi [i voi

1. }\i plac cire[ele? Cele albe sau cele negre?

2. Ai acas= vreun cire[?

3. Ave\i livezi de cire[i prin preajm=?

4. Ai s=dit vreun cire[?

5. }n p=durea din preaj-ma localit=\ii tale s]nt cire[i amari?

6. Acas= face\i v=r-z=ri? Dar dulcea\= din cire[e?

7. }\i place s= culegi cire[e sau s= \i le adu-c= cineva gata culese?

8. Cuno[ti ]n sat vreun cire[ deosebit?

9. Vecinii care au cire[i v= primesc la cire[e?

10. Cuno[ti c]t tr=ie[te un cire[?

11. {tii care s]nt bene-ficiile cire[elor pentru s=n=tate?

12. La ce-i bun lemnul de cire[?

13. Ce ne po\i spune des-pre Festivalul Florilor de Cire[ din Japonia?

14. Comenteaz= afir-ma\ia lui J. Pierpoint Morgan: Nu po\i culege cire[e cu spatele la copac.

CHESTIO NAR

UN CUIB SUB STREA{INA CASEIS ]nt cunoscute efectele benefice ale naturii asupra s=n=t=\ii noastre, ba mai

mult, cercet=rile [tiin\ifice au demonstrat c= priveli[tile frumoase scad gradul de stres, iar plimb=rile ]n zonele cu spa\ii verzi ]mbun=t=\esc capacitatea medita-tiv= [i diminueaz= frustr=rile. Haide\i, dragi cititori, la iarb= verde! De data aceas-ta prin intermediul r=spunsurilor la chestionarul din nr. 3, 2016, Noi ]n natur=.

CIREA{A DE PE TORT

D ragi cititori, autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. A[tept=m scrisorile voastre! Succes!

1. }n [coala noastr= se organizeaz= excursii ]n s]nul naturii mai ales pri-m=vara, c]nd re]nvie natura.3. }n preajma localit=\ii mele se ]nt]l-nesc: vulpea, veveri\a, mistre\ul, c=pri-orul, bursucul, pisica s=lbatic= etc.6. Din fericire, nu am auzit ca un ani-mal s=lbatic s= pricinuiasc= vreun r=u cuiva de prin p=r\ile noastre.9. Prin Cuhure[tii de Jos curge p]r]ul Ursoaia. Cu p=rere de r=u, se afl= ]ntr-o stare jalnic=; ]n loc s= fie un loc pito-resc, s-a transformat ]ntr-o gunoi[te.11. Un cuib sub strea[in= aduce ferici-re casei respective. }n fiecare prim=var= p=s=rile lucreaz= cu zor la cuiburile lor [i sub strea[ina casei mele.

Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

2. Dac= prin clasa a patra m= delec-tam cu flori presate, ast=zi am adunat o sumedenie de plante medicinale, adunate de prin toat= Moldova, oferin-du-le o nou= via\=, transform]ndu-le ]n ierbare artistice. Ele ]mi men\in anul ]n-treg rela\ia cu natura. 4. Bunica mea zice c= ]n urm= cu 20-25 de ani erau foarte mul\i \istari prin aceast= zon=, ast=zi ]ns= nu prea ]i vedem. A disp=rut din balt= ra\a-cu-ochii-albi [i [oarecele-de-ap= ro[u, care avea t=lpi ]n form= de lopat=.5. M= cam pierd cu firea c]nd aud de lilieci [i mistre\i, fiindc= ei par ve[nic ]n-fometa\i.6. Invaziile de c]rti\e aduc mari daune culturilor r=d=cinoase.8. Avem o ci[mea veche pe care b=tr]-nii o numesc ochi de mare. Pe vremea turcilor de aici izvora mult= ap= ce ]ne-ca satul.9. Lunca nistrului de la poalele p=durii e bine ]ngrijit= de s=teni [i este un loc de odihn=.12. }n fiecare an, de Florii, ]mi ]mpros-

p=tez gr=dina cu flori noi, s=desc c=p-[uni [i tufari de coac=z=.

Aliona CAZACU, 15 aniHagimus, C=u[eni

5. }mi este fric= de mistre\: c]nd eram mic=, fratele meu m-a speriat cu o juc=-rie ]n forma acestui animal s=lbatic.10. }n satul meu nu se ]nt]lnesc cuiburi de barz=.12. Acas= s=desc cu regularitate co-paci [i flori.

Mihaela NECRU|U, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

13. oficiul ozon/ Ministerul Mediului al Republicii Moldova are grij= de pro-tec\ia stratului de ozon; de asemenea, Mi[carea Ecologist= din Moldova etc.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

6. De cele mai multe ori vulpile intr= ne-poftite ]n cote\e, f=c]nd mari pagube.7. Dac= stau bine s= m= g]ndesc, g]n-dacul de buc=t=rie [i [oarecele de ca-s= s]nt animale domestice, pentru c= tr=iesc de mult timp pe l]ng= om [i nu cred c= pot dob]ndi hran= ]n mediul s=l-batic.

Tatiana BALANSlobozia, {tefan-Vod=

1. Diriginta noastr= organizeaz= ]n fie-care s=pt=m]n= lec\ii ]n s]nul naturii.4. Bunelul mi-a povestit despre nev=s-tuica disp=rut= din p=durile noastre.8. Cu p=rere de r=u, ]n localitatea mea s]nt numai dou= ci[mele.10. Prin regiunea noastr= se ]nt]lnesc multe cuiburi de barz=. Profesoara mea de limb= francez= ]ngrije[te unele cui-buri ]n timp ce p=s=rile s]nt ]n \=rile calde.

Daria TODOSIICIUC, cl. a V-aClocu[na, Ocni\a

noI, iunie 20168

poezie

N=scut pe 23 iulie 1913, ]n satul Cr=iniceni, comuna P=ltini[, jude\ul Boto[ani, cu numele Ilie, decedat pe 5 august 1960, ]n Chilia Sf. Ana, M=n=stirea Hozeva, |ara Sf]nt=. }n vara anului 1933 intr= ]n ob[tea M=n=stirii Neam\. La 8 aprilie 1936, este tuns ]n monahism cu numele Ioan, iar ]n noiembrie pleac= ]n |ara Sf]nt= [i se nevoie[te ]n M=n=stirea Sf]ntul Sava de l]ng= Betleem.

}n anul 1947 este hirotonit diacon, apoi preot, fiind numit egumen la Schitul rom`nesc Sf]ntul Ioan Botez=torul de pe valea Iordanului. Acolo a s=v]r[it zilnic toate sfintele slujbe, ]n limba rom`n=, a tradus numeroase pagini din Sfin\ii P=rin\i cu ]nv=\=turi pentru c=lug=ri [i pelerini; a compus un bogat volum de versuri duhovnice[ti.

}n noiembrie 1952 intr= ]n ob[tea m=n=stirii Sf]ntul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva. Din vara anului 1953, se retrage la pe[tera numit= Chilia Sfintei

Ana. }n timpul zilei [i ]n clipe de r=gaz, ie[ea ]n gura pe[terii, la lumin=, unde scria versuri religioa-se [i traducea pagini patristice din limba greac=.

CRUCEA VIE|II OMENE{TI

SF}NTUL IOAN IACOB CEL NOU (HOZEVITUL)

Un cre[tin odinioar=Tot se c=ina mereu:Grea mai este Crucea astaCe mi-a dat-o Dumnezeu.Cum o dau nu-mi iese bineDe necazuri nu mai scap{i muncesc din greu ca boulP]n= cad l]ng= pro\ap!Iaca al\ii s]nt mai lene[i{i tr=iesc mai ]n bel[ugnumai mie (vorba ceea) „Boii nu-mi mai trag la jug”.{i oft= cre[tinul nostru, {i mereu era c]rtind,nimeni nu putea odat=S=-l aud= mul\umind,}ns= Cel de sus P=rinte,Care ajut= pe mi[eiC=ut]nd din cele Sfinte,Cercetatu-l-au pe el:A trimis la el un ]ngernoaptea c]nd dormea trudit{i, lu]nd pe om de m]n=,L-a urcat pe deal la Schit.Se f=cea c= este ziu={i erau numai ei doi}ntre ni[te Cruci frumoaseFelurite dup= soi.Unele erau de aur,

Altele de fier [i lemn,De argint [i de aram=,Fiecare cu un semn.Zice ]ngerul atuncea:„Ia-\i o Cruce care vreinumai potrive[te-o bine{i te-ntoarce la bordei”,Lacom el apuc=-n grab=,Cea de aur mai ]nt]i,}ncerc]nd s-o t=b]rceasc=Pe voinici umerii s=i.Dar nu-i chip ca s-o urneasc={i, privind la ea cu jind,Se pogoar= mai la vale,La o Cruce de argint.De prea mult= str=lucirenu te po\i uita la ea,Dar, voind el s-o ridice,Vede c=-i grozav de greaSe mai uit=, iar ]ncearc=P]n= ce ][i ia de seam=S=-[i aleag= alt= CruceTot frumoas=, de aram=.Dar ]n ciuda lui [i aceeaPentru d]nsul este greaCea de marmor= mai tare,Cea de fier cam tot a[a.L]ng= ele mai la vale,Vede sub un cop=cel,

Cruce de stejar u[oar=numai bun= pentru el.o ridic=, deci, [i pleac=Iar= ]ngerul pe drum}l ]ntreab= pentru Cruce,Dac=-i mul\umit acum.Slava Domnului, r=spunde,Tare-s mul\umit cu ea,C=ci din toate numai astaEste dup= vlaga mea!}ngerul atunci ]i zice:omule nemul\umit,Pentru Crucea vie\ii taleTotdeauna ai c]rtit!Ast=zi te-am adus anumeCa s=-\i fie semnC= nici una nu po\i duceDec]t Crucea cea de lemn.Asta este „Crucea vie\ii”Dat= \ie de c]nd e[tiDeci, lui Dumnezeu d= slav={i de-acum s= nu c]rte[ti.Cele de metale scumpeS]nt a oamenilor sfin\iCare suf=r p]n' la s]nge,}ntru grele nevoin\i,Iar= tu cu s=r=ciaLesne te vei m]ntui,Dac= vei p=zi credin\a{i, r=bd]nd, vei mul\umi!

2016, iunie noI 9

O, OM!o, om, ce mari r=spunderi aiDe tot ce faci pe lume,De tot ce spui, ]n scris sau graiDe pilda ce la al\ii dai,C=ci ea, mereu, spre iad sau raiPe mul\i o s= ]ndrume.

Ce grij= trebuie s= pui}n via\a ta ]n toat=,C=ci g]ndul care-l scrii sau spuiS-a dus... ]n veci nu-l mai aduni {i vei culege roada luiori viu, ori mort, odat=.

Ai spus o vorb=, vorba ta,Merg]nd din gur=-n gur=,Va-nveseli sau va-ntrista,Va cur=\i sau va-ntina,Rodind s=m]n\a pus=-n eaDe dragoste sau ur=.

Scrii un cuv]nt... cuv]ntul scrisE-un leac sau o otrav=,Tu vei muri, dar tot ce-ai scrisR=m]ne-n urm= drum deschisSpre moarte sau spre paradis,Spre-ocar= sau spre slav=.

Ai spus un c]ntec, versul s=uR=m]ne dup= tine}ndemn spre bine sau spre r=u,Spre cur=\ie sau desfr]u,L=s]nd ]n inimi rodul s=uDe har sau de ru[ine.

Ar=\i o cale, calea ta}n urma ta nu piere,E calea bun= sau e rea,Va pr=bu[i sau va-n=l\a,Vor merge suflete pe eaSpre cer sau spre durere.

Tr=ie[ti o via\=... via\a taE una, numai una,oricum ar fi, tu nu uitaCum \i-o tr=ie[ti vei c][tigaori fericire pe vecie,ori chin pe totdeauna.

o, om! Ce mari r=spunderi ai,Tu vei pleca din lume,Dar ce ai spus, prin scris sau graiSau la[i prin pilda care-o daiPe mul\i, pe mul\i, spre iad sau raiMereu o s=-i ]ndrume.

Deci nu uita!... Fii credinciosCu grij= [i cu team=S= la[i ]n urm= luminos,Un semn, un g]nd, un drum frumos,C=ci pentru toate, ne]ndoios,odat= vei da seama.

Iata lumea te ]ndeamn=La r=sf=\ul ei{i, plec]ndu-te chem=rii,Prad= e[ti destr=b=l=rii.

Haine noi acum la mod=,Trebuie s= ai,Iar a sufletului hain=Cum o vei p=zi ]n tain=?

Plec=ciuni cu lingu[ireTrebuie s= [tii,Iar c]nd stai la Rug=ciunenu mai este plec=ciune.

Vizit=ri cu mult= fal=Trebuie s= faci,Iar la Sf]nta LiturghieStai cu inima pustie.

Cu [tiin\ele naturiiMintea \i-ai hr=nit,Iar ceva din ve[nicieMintea ta nimic nu [tie.

P]n= c]nd mai este vremeCaut=-\i liman,Dac= soarele se pleac=,Luntrea vie\ii se ]neac=.

Fugi de lumea cea de[art=Plin= de sminteli,{i cu flac=ra credin\ei,|ine calea poc=in\ei.

Las= c=r\ile profaneF=r= c=p=t]i{i le ia pe cele sfinteCa s= prinzi ceva la minte.

La prietenii din lumenu te potrivi,Ci s= ai prietenieCu cinstita cur=\ie.

Mintea ta este f=clieF=r= untdelemn,De la Domnul cere mil=P]n= c]nd mai ai „fe[tila”.

V]ntul r=u al necredin\eiC]nt= la urechi,{i de ui\i „chemarea sf]nt=”Vei juca precum ]\i c]nt=.

|ine minte frica mor\ii,nu uita de ea,

Cine nu-i deprins s-o poarte,Sufletul ][i d= la moarte.

Rug=ciune cu trezvieCaut= s= aiC=ci prin darul rug=ciuniiPiere duhul ur]ciunii.

}n=l\area cea de[art=Grabnic s-o arunci,C=ci la g]ndul ]n=l\=riiBate v]ntul desfr]n=rii.

Cu n=ravul tr]nd=viriinu c=l=tori,C=ci pe urma tr]nd=viriiVine boala nesim\irii.

Fii cu dragoste curat=C=tre Dumnezeu,P=r=sind pe cea trupeasc=Pentru cea Dumnezeiasc=.

Spre ad]ncul umilin\eiPleac=-te mereu,C=ci din „apa umilin\ei”Au b=ut ]n via\= sfin\ii.

GLASUL CON{TIIN|EI

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

10 noI, iunie 2016

pa uz= de g]ndi re

D in copil=rie, probabil, trebuie de insistat asupra educ=rii sim\ului re-sponsabilit=\ii [i, atunci c]nd vom cre[te mari, vom ]n\elege c= tot ce

ni se cere s= facem urm=re[te un anumit scop. P=stra\i orice list= a sar-cinilor pe care p=rin\ii v-au l=sat-o acas=, ca s= o ]ndeplini\i, pentru ca peste ani s= ave\i un model pentru copiii vo[tri. Mama unei cuno[tin\e de-ale mele ]ntotdeauna l=sa copiilor o list= cu multe ]ns=rcin=ri. Ast=zi, copilul ei, b=rbat ]n toat= firea, nu adoarme seara p]n= nu ][i ]ntocme[te planul zilei de m]ine. Acesta este un exemplu de responsabilitate culti-vat ]n timp. Haide\i, s= vedem ce fac elevii din clasele a VI-a [i a VII-a de la Gimnaziul Iurie Boghiu, Fl=m]nzeni, S]ngerei atunci c]nd p=rin\ii le dau sarcini de ]ndeplinit.

Adela DULGHERU, cl. a VI-a: Mi s-a ]nt]mplat s= r=m]n acas= singur=, cu o gr=mad= de lucruri de f=cut. }ns= m-am luat cu jocuri-le la calculator [i am uitat de tot. C]nd a venit mama, am avut par-te de o mustrare bun=. }mi venea s= intru ]n p=m]nt de ru[ine. Sper c= am ]nv=\at lec\ia.

Nicolae NEAM|U, cl. a VI-a: Am un frate mai mic [i ce crede\i c= trebuie s= fac c]nd r=m]nem singuri? S= am grij= de el. nu o fac ]ntotdeauna, de aceea mama se mai ]nt]mpl= s=-mi dea c]te o b=taie bun=. Cel mai tare m= de-ranjeaz= c= cel mic se uit= la mi-ne [i r]de.

Eugenia PROCA, cl. a VI-a: o-dat= mi s-a interzis s= stau la cal-culator o s=pt=m]n=, deoarece nu f=cusem ceea ce-mi spusese ma-ma. Ce necaz a fost pe capul meu!

Daniel TROCIN, cl. a VII-a: odat= mama mi-a spus s= fac cu-rat ]n toat= casa, dar cum priete-nii m= strigaser= la poart=, s= ie[im la joac=, am fugit, uit]nd de obliga\iile mele. C]nd mi-am adus aminte, am revenit acas= ]n goa-n=. Era t]rziu, pedeapsa m= a[-tepta deja. Mama mi-a ad=ugat la ceea ce aveam de f=cut ]nc= multe alte lucruri.

Domni\a CATI{EVSCHI, cl. a VII-a: Mama mereu ]mi spune s=

am grij= de sora mea mai mic=, dar eu am obosit. Ea pl]nge me-reu [i e g=l=gioas=. nu ]ntotdeau-na ascult de mama. De aceea m= mai aleg cu c]te o ceart= bun=.

Ecaterina BODRUG, cl. a VII-a: Era o zi de var=. Mi s-a spus s= am grij= de boboceii pe care ]i aveam. nu am luat-o ca pe o obli-ga\ie [i am plecat la joac=. Reve-nit= acas= mama mi-a spus c= au disp=rut cinci boboci. nu i-am mai g=sit [i m-am ales cu o mus-trare bun=.

Pentru NOI – Olesea COSOIFl=m]nzeni, S]ngerei

REGULI DE AURO mul nu poate tr=i f=r= reguli. Ele s]nt absolut necesare, iar ]n absen\a

lor, am tr=i ]ntr-un haos. Nu putem vie\ui ]n afara unor norme, care s= ne ghideze comportamentul [i s= ne fixeze ni[te limite. Regulile nu trebuie privite ca pe un mijloc prin care cineva ][i impune suprema\ia asupra altora, ci ca pe o form= de stabilire a unei ordini necesare pen-tru buna desf=[urare a activit=\ilor [i pentru dezvoltarea societ=\ii. Ce reguli s-ar putea introduce ]n societate, care ar face-o mai bun=, ne spun elevii de la Liceul Teoretic Varni\a, Anenii Noi.

Ana DIU|A, cl. a IX-a: Tole-ran\a – aceasta este regula prin-cipal= pentru un popor con[tient.

Otilia |URCAN, cl. a X-a: Pro-babil cea mai grav= problem= a sec. XXI este starea mediului ]n care tr=im. Regula pe care a[ in-troduce-o este: „ocrotirea mediu-lui ]nconjur=tor”, deoarece s]ntem responsabili de viitorul planetei.

Loredana BRAGA, cl. a X-a: ni-meni nu poate nega faptul c= sti-ma c=tre o persoan= reprezint= fundamentul societ=\ii. Ea poate avea un spectru larg – stima fa\= de o persoan=, fa\= de o opinie, fa\= de societate etc.

Vlada PROCA, cl. a IX-a: A[

institui mai multe reguli: s= res-pect=m oamenii ]n etate; s= fim toleran\i cu cei din jur; s= nu fim agresivi...

Daniela CHIORU, cl. a IV-a: }n ziua de ast=zi este tot mai mult= tensiune interetnic=, care afec-teaz= pacea [i rela\iile interuma-ne. De accea, dac= a[ avea posi-bilitate s= propun o regul= nou=, aceasta ar fi: „}mpreun= spre e-galitate [i p=strarea identit=\ii”.

Iana CARACACI, cl. a IX-a: „Fiecare persoan= este obligat= s= se dezvolte [i s= se manifeste ]n diferite domenii”. Chiar mie ]mi este fric= s= m= manifest, nu ]mi ajunge curaj, dar aceast= regul= ]mi va veni ]n ajutor.

Iana REVENCO, cl. a IX-a: o nou= regul= ar fi interzicerea v]n-z=rii \ig=rilor. Din cauza lor se ]m-boln=vesc at]t persoane ]n etate, c]t [i copii.

Veronica PALII, cl. a IX-a: A[ propune „p=strarea con[tiin\ei na\ionale”, pentru c= anume ea treze[te emo\ii puternice fa\= de \a-ra noastr= [i valorile ei na\ionale.

Ruslan UNTILA, cl. a X-a: S= se instaleze mai multe co[uri de gunoi ]n sat [i s= se str]ng= gu-noiul ]n fiecare s=pt=m]n=.

Pentru NOI – Maria POZIUMSCAIAVarni\a, Anenii Noi

LISTA MEA DE SARCINI

2016, iunie noI 11

MINUNEA CARE M-A UIMIT

Dragi cititori, numi\i autorul [i titlul picturilor care s]nt prezentate ]n fragmentele al=turate. Primi-

lor trei care ne vor trimite r=spunsul corect redac\ia le va oferi Albumul de familie al Parteneriatului Estic. Donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova. C][tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 9, 2016.

..............................................................................................

Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 3, 2016, dar primii trei au fost Mi-haela DODI, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Susleni, Orhei; Ion LATU, Orhei.

Premiul – Albumul de familie al Parteneriatului Es-tic – v= a[teapt= la redac\ie. Felicit=ri!

R=spunsul corect este urm=torul: Nike, Lacoste, McDonald's, Volkswagen, Pomul vie\ii – Descoper= noul brand turistic al Republicii Moldova, Citroën, Mozilla Firefox, Apple, Puma.

} n lume exist= at]tea locuri frumoase care ]\i taie respira\ia, de la cascade m=re\e [i ora[e pierdute, la atrac\ii misterioase [i mi-

nuni naturale. Codrii seculari, dealurile line [i r]urile cu ape cris-taline s]nt doar c]teva dintre atrac\iile ce merit= cu adev=rat s= fie v=zute. Lumea ]n care tr=im este una extrem de frumoas=, cu multe locuri uimitoare care dep=[esc limitele imagina\iei noastre. Nu este necesar s= plec=m ]n Caraibe, pentru a vedea frumosul – Republica Moldova este cea care ne ofer= o frumuse\e rar=. Despre cel mai frumos loc ne povestesc elevii de la Liceul Teoretic Constantin Stere din Abaclia, Basarabeasca.

Alina SP+TARU, cl. a IX-a: Cel mai frumos loc unde am fost este M=n=stirea Zlo\i [i parcul din preajm=. Cel mai mult m-a impresionat codrul cu copacii lui seculari.

Virineia CARAPIREA, cl. a VI-a: }mi place mult natura. Unul din-tre locurile mele preferate este codrul. Mereu ]mi aduc aminte de clipele frumoase petrecute ]n mijlocul lui. Lumina m]ng]ia frun-zele, copacii erau cl=tina\i de o briz= tainic=, p=s=rile ciripeau.

Gabriela ROZLOVAN, cl. a VI-a: Cel mai frumos [i palpitant loc este Acvaparcul din Chi[in=u. Vo-lumul apei impresioneaz=, de a-ceea copiilor le place s= se dis-treze acolo. Micile animale aduc pe chipul lor z]mbetul frumos.

Alexandra ISAC, cl. a VI-a: M-a impresionat o pe[ter= din Chi[in=u prin ]ntunericul [i r=-coarea ei.

Liliana BURDUJAN, cl. a VI-a: Locul care m= ]nc]nt= cel mai

mult este casa p=rinteasc=. Ea va r=m]ne mereu ]n amintirea mea, deoarece acolo ]mi s]nt cele mai dragi persoane. E locul unde mi-am petrecut copil=ria, locul meu de alint, locul unde m= voi ]ntoarce mereu.

C=t=lina |OPAL+, cl. a IX-a: Muzeul de Istorie [i Etnografie din Chi[in=u pentru mine este un loc foarte frumos. M-au impresio-nat animalele, uneltele [i haine-le din timpurile trecute. Mi-a pl=-cut s= aflu despre istoria meleagului nostru.

Silina DODICA, cl. a VI-a: Pe mine m-a impresionat un castel din Italia. Acolo erau foarte mul-te lucruri frumoase [i vechi. De pe castel se vedea ]ntreaga regiu-ne, iar acest lucru m-a ]nc]ntat mult.

Elena BIROS, cl. a VI-a: Pen-tru mine locul cel mai frumos este Bulgaria, deoarece acolo am g=-sit marea cu ap= cristalin=, nisip, scoici colorate, oameni buni, del-fini care se joac= printre valuri.

Sorina CEBOTAREANU, cl. a IX-a: Pentru a vedea cel mai fru-mos loc nu este nevoie s= plec ]n alt= \ar=. Acel loc este oriunde m= aflu eu, pentru c= este cerul ce ]mi ]nc]nt= ochii. Iar noaptea ]mi treze[te [i mai mari emo\ii, pentru c= este plin cu stele ce cre-eaz= o atmosfer= deosebit=.

Andrei MOLE{TESNU, cl. a IX-a: Cel mai frumos loc unde am fost este Ungaria. Am avut posibilitatea s= vizitez muzee [i s= concurez la fotbal cu o echip= din Europa. Am ]ndr=git aceast= \ar= ]ntr-un mod deosebit.

Damian DODICA, cl. a IX-a: Cetatea Soroca este un loc fasci-nant pentru mine. Mi-a pl=cut in-teriorul acestei cet=\i [i aranja-rea ei pe malul nistrului, care este superb=, deoarece ]\i des-chide o priveli[te minunat=.

Pentru NOI – Maria POZIUMSCAIAAbaclia, Basarabeasca

numai pentru noi

noI, iunie 201612

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena VOROTNEAC, profesor de limba [i literatura rom`n=

VENI, VIDI, VICIR=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

I. Dr=, Dna, Dnei, Dvs./ dv./ d-voastr=, D-lui, D-lor, Dlor, pp., pg./pag., publ., alin., bd., cca./ c., s.s., lit., TV, ]. Hr., S.o.S, a.c., P.S.

II. A ecraniza un film – pleonasm; a convie\ui ]mpreun= – pleonasm; angajat ca consilier – ca-cofonie; important ca copiii s= aib= o educa\ie bun= – cacofonie; am venit cu rug=mintea – cal-chiere; ea este ceea ce este – tautologie; au jucat nunta – calchiere; colaboratorii se vor expune mai t]rziu pe acest subiect – calchiere; anul ]mprejur – calchiere; a vrut s-o copie – gre[eal= gramatical= (corect: a vrut s-o copieze).

III. – „S= vedem, mai ]nt]i, din ce neam se trage [i cu ce fel de a\= taie m=m=liga p=rin\ii ei.” (Clopotni\a)

– „Ca s= vezi tu, n-a dovedit coasa s= taie paiul cu spicul tot, [i din acela[i gr]u, din aceea[i s=m]n\=, printre paiele t=iate, r=zbate deamu sem=n=tura verde. L]ng= un pai t=iat r=sare fir verde, a[a o fost de c]nd lumea [i a[a va fi, aista ne e necazul [i asta ne e bucuria.” (P=s=rile tinere\ii noastre)

– „Acolo unde sf]r[esc dorurile cere[ti, acolo ]ncep marile viclenii ale lumii.” (Biserica Alb=)

– „La sate, de obicei, via\a omului r=m]ne pe-cetluit= ]n chipul casei ]n care locuie[te (...), o smulge din miezul firii sale, d]nd-i suflare din su-flarea lui, r=bdare din r=bdarea lui, bucurie din bucuria lui.” (Povara bun=t=\ii noastre)

– „Dac= omul nu e liber ]n inima sa, ]n cuge-tul s=u, pecetea acelei nelibert=\i, pecetea acelei siluiri va z=cea pe tot ce va produce el. {i p]n= nu vom desc=tu[a sufletul omului, iar ]n privin\a aceasta numai religia ar putea...” (Cervus divinus)

IV. Cu siguran\=, denumirea limbii ]ntotdeauna a fost un „m=r al Discordiei”, mai ales ]n Republi-ca Moldova. De[i lingvi[tii, academicienii de talie interna\ional=, cum ar fi Eugeniu Co[eriu, au de-monstrat latinitatea limbii [i au adus argumente conving=toare de ce se nume[te limba „rom`n=”, dar nu „moldoveneasc=”, unii au folosit aceast= dilem= ]n scopuri politice.

Chiar [i ]n vechile scrieri ale secolului XVI, Gri-gore Ureche, iar mai t]rziu, Ion neculce, abordeaz= aceast= problem=, explic]nd c= „de la R`m ne tra-gem”, de aceea limba noastr= este rom`neasc=. }n sus\inerea acestei idei vine vocabularul limbii rom`ne care con\ine un fond impresionant de cu-vinte de origine latin= (lupus – lup, anima – inim=; primavera – prim=var=).

Continuare ]n pag. 24

Unii adep\i ai ideologiei existen\ei limbii mol-dovene[ti fac trimitere tot la aceia[i cronicari, f=r= a lua ]n calcul faptul c= vechii c=rturari nu vorbeau despre limba moldoveneasc=, ci se refereau la graiul moldovenesc. Mai avem [i alte graiuri ale limbii rom`ne: ardelenesc, bucovinean, cri[an, muntenesc, b=n=\ean [. a. Graiuri, dar nu limbi!

Marele voievod al |=rii Moldovei {tefan cel Mare spunea c= apar\ine poporului valahilor (rom`nilor) [i vorbe[te ]n limba rom`neasc=. Iar marele poet na\ional Mihai Eminescu spunea: „S]n-tem rom`ni [i punctum”.

De[i ]n art. 13 al Constitu\iei Republicii Moldo-va este stipulat c= denumirea oficial= a limbii este moldoveneasc=, ]n anul 2013 Curtea Constitu\io-nal= a emis o Hot=r]re prin care limba oficial= ]n republica noastr= e denumit= rom`n=, f=c]ndu-se referin\= la Declara\ia de independen\= a Repu-blicii Moldova.

Deci, limba pe care o vorbim este rom`na [i nicidecum moldoveneasc=.

Alina PLE{CO Orhei

Rezultatele etapei a VI-a:

40 de puncte (10,10,10,10) au acumulat: Tama-ra BIVOL, Bardar, Ialoveni; Maria REVENCU, Co-bani, Glodeni.

39 de puncte (10,10,10,9): Maria JARDAN, (10,9,10,10), Veronica VORNICESCU, Ionela B}R-DAN, Lozova, Str=[eni; Ana RUGIN+, Ana-Maria URBINELLI, Cobani, Glodeni.

38 de puncte: Alina PLE{CO (8,10,10,10), Orhei.37 de puncte (8,10,10,9): Adelina JARDAN, Io-

nela JARDAN, Lozova, Str=[eni.36 de puncte: Mihaela DODI (9,10,10,7), Sus-

leni, Orhei; Valentina COJAN (8,9,10,9), Coliba[i, Cahul; Silvia MELNIC (9,9,9,9), Orhei; Gabriela ALBOT, Marinela LUPU{OR (8,9,10,9), Cobani, Glodeni.

35 de puncte (9,8,10,8): Andreea POPA, Cirip-c=u, Flore[ti; Alina ROTARI, Holercani, Dub=sari.

33 de puncte: Cristina JITOREANU (6,8,10,9), Ungheni; Valeria MINCIUN+ (7,7,10,9), Corjova, Criuleni; C=t=lina MIRCOS (9,9,7,8), C=rpineni, H]nce[ti; Ana-Maria SCAUN (8,8,10,7), Oxentea, Dub=sari; Alina LUCHI|A (5,9,10,9), Bardar, Ialo-veni.

32 de puncte: Ecaterina POPU{OI (9,8,7,8), Ho-lercani, Dub=sari; Aurelia OBREJA (8,8,8,8), Orhei.

2016, iunie noI 13

SOL LUCET OMNIBUS

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇR=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

1. nevertebratele pedobionte s]nt cele care au mediul de via\= subteran, adic= tr=iesc ]n sol. Din categoria acestora fac parte unele rotifere, tardi-gradele sau ur[ii de ap=, monohidele, acarienii, collembolele, unii viermi inela\i, specii de insecte sau larvele acestora, p=duchii de lemn [. a. Fauna existent= ]n sol a fost grupat= ]n func\ie de m=rime: microfauna – organisme mai mici de 0,2 mm (pro-tozoare, rizopode, nematode); mezofauna – de m=rime 0,2-4 mm (microartropode, unele insecte, miriapode, unii viermi, acarieni, colembole, tardi-grade); macrofauna – animale cu dimensiuni pes-te 80 mm (molu[te, insecte, r]me, furnici, termite). Biomasa nevertebratelor din sol este de circa 1000 de ori mai mare dec]t a vertebratelor. Unele dintre nevertebratele pedobionte prezint= adapt=ri – structuri specializate pentru s=patul galeriilor, al-tele se deplaseaz= prin t]r]re sau prin deplasarea particulelor de sol.

nevertebratele pedobionte joac= un rol semnifi-cativ la formarea solului ]mpreun= cu microorga-nismele particip]nd activ la procesele de descom-punere [i de transformare a resturilor vegetale [i animale ]n humus. Asigur= circuitul elementelor biogeochimice [i echilibrul ecologic ]n ecosistem. Un rol foarte important ]n sol ]l au r]mele, care prin activitatea lor duc la acumularea ]n sol a diferi\ilor compu[i specifici. Se consider= c= anual trec prin tubul digestiv al r]melor o cantitate de sol cuprins= ]ntre 50 [i 600 t/ha.

2. Din punct de vedere chimic, pH-ul indic= nu-m=rul (concentra\ia) ionilor de hidrogen. Ph-ul in-dic= aciditatea sau alcalinitatea apelor naturale. La valoarea 7 a pH-ului, apa con\ine un num=r e-gal de ioni de hidrogen (H+) [i de ioni hidroxil (oH-). Compu[ii care produc modific=ri ale pH-ului ape-lor naturale s]nt dioxidul de carbon, carbona\ii [i bicarbona\ii. Pentru men\inerea vie\ii animalelor acvatice din apa lacurilor [i a r]urilor este necesar un nivel al pH-ului cuprins ]ntre 6,5 [i 8,2. Acidita-tea apei se datoreaz= prezen\ei ]n ape a dioxidu-lui de carbon liber, a acizilor minerali [i a s=rurilor de acizi tari sau baze slabe, s=rurilor de fier [i de aluminiu, provenite de la exploat=rile miniere sau din apele uzate. Alcalinitatea apei este condi\io-nat= de prezen\a ionilor de bicarbonat, carbonat, hidroxid [i mai rar borat, silicat [i fosfat. Tendin\e de acidifiere se datoreaz= fie Co2 ap=rut ]n timpul

nop\ii ]n procesele de respira\ie, fie ploilor acide. oscila\iile pH-ului au loc datorit= varia\iilor biolo-gice: pe parcursul nop\ii cre[te cantitatea de dio-xid de carbon produs din respira\ia plantelor sub-merse [i a altor vie\uitoare, ceea ce va duce la acidifierea apei, iar valorile pH-ului vor sc=dea u[or. }n timpul zilei plantele submerse utilizeaz= dioxidul de carbon liber din ap= ]n procesul de fo-tosintez=, [i atunci are loc cre[terea ph-ului [i al-calinizarea u[oar= a apei.

3. Interac\iunea dintre specii, care este folosi-toare pentru ambele, dar nu este obligatorie pen-tru nici una dintre ele este numit= protocooperare sau simbioz= temporar= dintre dou= organisme (popula\ii).

De exemplu, o insect= care ]n mod accidental a transportat polenul de la antenele unei flori la pis-tilul alteia; asocia\iile de microorganisme metano-gene. Bacteriile din sol [i ciuperci interrela\ioneaz= unele cu altele, form]nd substan\e nutritive esen\i-ale pentru supravie\uirea plantelor. Ele benefici-az= de nutrien\ii minerali esen\iali [i dioxid de car-bon. o alt= rela\ie de acest tip este leg=tura dintre furnici [i afide. Protocooperarea poate avea loc [i la unele specii de p=s=ri, de exemplu, fluierarul egiptean ]ndep=rteaz= insectele d=un=toare de pe spatele bivolilor, antilopelor, girafelor [i rinoce-rilor. St]rcul de vite din America ]ndepline[te aceea[i sarcin= de eliminare a insectelor nedorite [i a para-zi\ilor.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a VI-a:

30 de puncte (10,10,10) au acumulat: Tamara ISTRATI, Adelina JARDAN, Ionela JARDAN, Maria JARDAN, Lozova, Str=[eni; Tamara BIVOL, Bar-dar, Ialoveni.

29 de puncte: Marinela STICEA (9,10,10), Co-bani, Glodeni.

28 de puncte: Ecaterina HER|A (9,9,10), Bar-dar, Ialoveni.

27 de puncte (9,10,8): Lumini\a ANTON, Balati-na, Glodeni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Vio-rica GORI, Lozova, Str=[eni.

26 de puncte: Elena PORUBIN (8,10,8), Holer-cani, Dub=sari; Marinela SAJIN (6,10,10), Susleni, Orhei.

24 de puncte: Daniela GORGOS (8,8,8), cl. a IX-a „A”, Susleni, Orhei.

Continuare ]n pag. 24

noI, iunie 201614

nimic altceva

{I VIA|A NOASTR+ E O POEZIE PE P+M}NT

N =scut la 13 ianu-arie 1940 ]n Chi\-

canii Vechi, Telene[ti. Poet, prozator, drama-turg, scenarist. }n 1973 a absolvit Cur-surile Superioare de Literatur= la Institu-tul M. Gorki din Mos-cova. A lucrat ca re-dactor la revista NOI (Sc]nteia leninist=), la Editura Lumina, con-silier [i secretar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debuteaz= editorial cu placheta de ver-suri Antene ]n 1968, dup= care se impune ]n via\a literar= cu fiecare carte nou=. }n 1999-2004 [i-a adunat opera ]n [ase volume de Scrieri alese. Este cavaler al Or-dinului Gloria Muncii, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, Om Emerit al Artei, de\ine mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

— Domnule Nicolae Esinencu, s]nte\i reprezen-tant al unei genera\ii de scriitori care au muncit foarte mult pentru a \ine aprins= lumina spiritu-lui na\ional ]n sufletul basarabenilor pe c]nd Re-publica Moldova se afla sub regimul sovietic, o genera\ie care a luptat pentru eliberare de sub ocupa\ia imperialismului rus, care a readus ]n st]n- ga Prutului alfabetul latin [i tricolorul – esen\ele d=inuirii noastre ]n timp. S]nte\i mul\umit de cele realizate? Mai scrie\i [i ]n aceste timpuri, c]nd v= bate la u[= o v]rst= de octogenar?

— omul, dar mai ales scriitorul, niciodat= nu va fi ]mp=cat cu cele realizate, ]ntotdeauna vrei s= mai faci ceva pentru acei care r=m]n dup= tine. Azi lucrez cu colegul meu, Vitalie R=ileanu, la reedita-rea scrierilor mele. Fac o selec\ie din cele [ase vo-lume de scrieri alese ap=rute ]n 1999-2004, ]mi mai rev=d unele manuscrise cu inten\ia de a scoate ]n acest an zece volume. E o selec\ie rev=zut=, com-pletat=, redactat=. }mi doresc s= mai tr=iesc pen-tru a o vedea ap=rut= a[a cum ]mi place mie. }n pa-ralel, de c]\iva ani lucrez la o carte la care \in foarte mult. Am numit-o Coresponden\= cu Dumnezeu [i o dedic so\iei mele, Antosea Darca, un om de o cul-tur= deosebit=, care mi-a fost de mare sprijin ]n via\=, iar acum, [tiu, m= a[teapt= ca un ]nger ]n lumea celor drep\i...

— Fosta revist= Sc]nteia leninist=, actuala re-vist= NOI, a scris despre Nicolae Esinencu ]nc= pe c]nd era\i elev la [coala din satul natal – |]n\=-

reni, Telene[ti. Ziaristul Tudor |opa informa de-spre succesul brig=zii [colare la muncile din timpul verii. V= mai a-minti\i acele timpuri?

— Dar cine nu-[i a-minte[te de copil=rie? Am fost un fel de nic= al lui {tefan al Petrei din a-mintirile lui Ion Creang= – copil obraznic. Tata lu-cra pe c]mp [i la o ferm=. ne l=sa ]n grija mamei, dar mama nu-[i vedea capul de trebi. Eu cu cei-lal\i fra\i trebuia s= c=u-t=m de g=ini, ra\e, g][te, s= aducem [tir la porc.

nu-mi pl=cea acest lucru [i fratele meu Ion ]mi atin-gea c]te o palm=. At]ta [i a[teptam, ca, sup=rat, s= fug ]n coliba f=cut= de tata ]n via noastr=. Acolo m= ascundeam [i citeam. Alteori m= duceam di-rect la sc=ldat sau la jucat fotbal cu al\i copii. Seara reveneam ]n colib=, unde m= hr=neam cu struguri [i nuci. C]nd se l=sa ]ntunericul, o auzeam pe mama strig]nd ]n timp ce r=sturna m=m=liga pe masa rotund= de l]ng= prispa casei: „M=i Colea, m=i!”. Tata: „S= nu-l mai strigi! {i s= nu-i la[i nici o firimitur=, ca s=-i fie de ]nv=\=tur=...”

Eu ]i priveam de dup= gardul vecinilor [i m= g]n-deam: „Dac= m= mai strig= o dat=, intru ]n ograd=”. Dar mama nu mai striga, c=ci ]i da ascultare lui tata, care a luptat ]n al Doilea R=zboi Mondial [i avea o m]n= care-i amor\ea. L]ng= Kaliningrad a fost acoperit cu p=m]nt ]n urma unui bombarda-ment. M-a iubit mult. |in minte c=, ]ntr-o noapte, ]ntors din colib=, m-am culcat ]ntr-o sc]rt= de paie [i acolo am adormit. Spre diminea\=, tata m-a g=sit, m-a luat ]n bra\e [i a[a, cuprins la piept, m-a dus pe cuptorul din cas=...

— Cititul ]n coliba din vie era mai pl=cut [i mai rodnic dec]t cititul copiilor de azi, care mai des e la computer. A\i citit mult ]n copil=rie?

— Eu cred c= acesta a fost combustibilul vie\ii mele: am citit foarte mult. }n s=r=cia casei, citeam la lumina candelei [i m= ]ngrijoram atunci c]nd tata ]i striga mamei: „Ia vezi dac= mai este ulei ]n candel=!”. Romanul P=m]nt des\elinit de Mihail {olohov l-am citit prin clasa a [asea. Pe atunci am citit c=r\ile cele mai bune, dar, din p=cate, nu erau din literatura rom`n=, interzis=, ]n marea ei ma-joritate, ]n timpul sovietic. Bunicul meu pe linia tatei a fost diacon ]n biseric=. De la el o fi r=mas o carte semnat= de marele nostru ]nainta[ Pan Halippa. Am citit apoi mult pe c]nd f=ceam studii

DE VORB+ CU SCRIITORUL NICOLAE ESINENCU

Fotografie din arhiva personal=

2016, iunie noI 15

la {coala de Literatur= Maxim Gorki din Moscova. C=r\ile le c=utam peste tot. Dac= vedeam undeva sau la cineva ni[te c=r\i bune, spuneam tuturor: nu plec de aici f=r= o carte. Astfel, la Moscova, m-am ales de la un pictor rus cu prima carte semnat= de marele poet Serghei Esenin, care avea un tiraj de doar 200 de exemplare. nu cred c= o asemenea carte se mai p=streaz= la cineva prin Rusia.

De fapt, eu ]ntotdeauna am g]ndit c= un copil nu poate avea o dragoste mai mare, dup= dragostea de mam=, dec]t cartea.

— Dar c]nd [i unde a\i publicat o crea\ie pro-prie prima dat=? Nu tot la Sc]nteia leninist=, care sus\inea [i promova atunci tinerele talente, pre-cum o face revista NOI ast=zi?

— Prima mea poezie a ap=rut ]n ziarul raional din Telene[ti, care pe atunci se numea Comunistul Moldovei, iar prima poezie ap=rut= ]ntr-o publica- \ie de nivel republican a fost ]n |=ranul sovietic. Mai bine zis, era o epigram= ]n care atacasem un brigadier de colhoz. Fusese mare t=r=boi prin sat atunci... }ntr-un timp, chiar am lucrat la Sc]nteia leninist=, publicam de toate, inclusiv articole [i in-terviuri. Unul dintre interviuri a fost cu scriitorul Petrea Darienco, ministru al culturii, iar dintre arti-cole – Cucuveaua, scris dup= o deplasare la Lip-cani. Au lucrat pe atunci la Sc]nteia leninist= scrii-tori foarte talenta\i [i cunoscu\i, precum Vitalie Filip, Anatol Ciocanu, Aurel Ciocanu, Liviu Damian. St=teau c]te doi-trei ]ntr-un birou. Liviu Damian punea ma[ina de dactilografiat pe pervaz [i scria. Ei emanau o dragoste deosebit= fa\= de micul citi-tor.

— Antene, prima carte a Dumneavoastr=, a\i scris-o sub auspiciile acestor scriitori?

— nu. Eu trimisesem versurile din Antene la Uni-unea Scriitorilor ]nc= ]nainte de armat=. C]nd m-am ]ntors de la c=t=nie, am venit la Chi[in=u ]n haine militare. Primul scriitor cu care m-am ]nt]lnit a fost nicolae Costenco, consultant literar la Uni-unea Scriitorilor. El discuta cu poe\ii Ion Bolduma [i Valentin Ro[ca. El ]mi citise manuscrisele, dar nu m= v=zuse niciodat= [i am r=mas uimit atunci c]nd a ar=tat spre mine, spun]nd: Acesta-i Esinen-cu. S= vede\i c= o s= fie un scriitor bun...

— Nu vi se pare c= rolul scriitorului ]n socie-tatea contemporan= a fost diminuat?

— Dar un scriitor se impune ]n societate prin ceea ce creeaz= [i nimeni nu-i poate diminua din imagine, oric]t s-ar str=dui unii. Un scriitor este crea-tor de frumos, este purt=tor de cultur=, iar socie-tatea noastr= are azi o enorm= nevoie de cultur=, ]n primul r]nd, nu de vile sau ma[ini. numai prin cultur= vom ie[i din haosul spiritual care ne-a b=gat ]n s=r=cie [i r=t=cire. Dac= noi, contempo-ranii, nu o s= lucr=m la cet=\ile noastre spirituale, cine o s= lucreze? Dac= noi nu vom l=sa un patri-moniu spiritual urma[ilor, cine o s=-l lase? Din p=-

cate, mul\i p=rin\i [i-au l=sat copiii singuri [i au plecat la munci peste hotare. M= tem c= ace[ti co-pii nu mai au „c=r\i de c=p=t]i”, dar copiii trebuie s= fie atra[i de carte, c=ci numai cartea este lumi-na unui popor. Cartea e bog=\ia spiritual=, nu tele-vizorul sau internetul. Atunci c]nd cite[te o carte, copilul mai bine memorizeaz=, ][i dezvolt= nu nu-mai vocabularul, dar [i imagina\ia, [i felul de a g]ndi. Un popor este ca [i scriitorii s=i.

— A\i accepta s= avem vreodat= Muzeul Nico-lae Esinencu?

— Un muzeu sau o bibliotec= pe care o pun la cale acum cu autorit=\ile locale din Telene[ti ]n casa p=rinteasc= din |]n\=reni. nu mai am rude apropiate ]n satul de ba[tin=, dec]t ni[te veri[ori. Le-am spus la to\i ai mei: dragilor, casa p=rinteasc= nu e de v]nzare, n-o d=m nim=nui. Dac= nu reu[esc s= rezolv problemele cu deschiderea unui muzeu acolo, unde voi duce [i aproape toat= biblioteca mea, l=s=m casa s= intre ]n p=m]nt, dar nu o vin-dem. Dar am f=cut men\iunea c= o dau Ministeru-lui Culturii ca s= fac= acolo muzeu, ]n speran\a c= biblioteca adunat= acolo nu va avea soarta ves-titelor libr=rii s=te[ti. {tiu c= sus\in aceast= idee Sec\ia Raional= de Cultur= [i pre[edintele raionu-lui Telene[ti, o doamn= cult= [i cu dragoste de neam. A[ vrea ca [i c=r\ile citite de mine s= le ci-teasc= copiii satului, poate se va g=si vreunul care s=-mi calce pe urme...

— Dar nu fac acest lucru copiii Dumneavoas-tr=?

— S]nt [i ei oameni de crea\ie. nicoleta face dramaturgie, scrie versuri. C]nd mi-a solicitat p=-rerea despre primul ei manuscris de poezie, l-am citit [i i-am spus scurt: Zi-i ]nainte!. Maic=-sa \inea foarte mult la ea. Feciorul octav, care st= mai pe l]n- g= mine, este artist plastic. }l consider mai talentat dec]t Dan, un alt fecior al meu, stabilit la Kiev.

— Ca scriitor, c]nd a\i fost cel mai fericit?— S]nt fericit atunci c]nd termin o bucat= litera-

r=, ]n acele clipe nu exist= un om mai fericit ca mine. Dar scriu mult. nu trece nici o jum=tate de zi [i iar s]nt fericit. {i tot a[a a fost via\a ]ntreag=... Am putut ajunge un mare fotbalist, c=ci d=deam goluri de care se minunau to\i spectatorii, dar am ]n- \eles c= o [i mai mare fericire este cea pe care o ob\ii prin chinul crea\iei. Dac= nu ar fi poezia, mu-zica, artele plastice, pentru ce am mai exista? Chiar [i zborul ]n cosmos e un fel de poezie, precum tot o poezie este [i via\a noastr= pe p=m]nt, mai ales atunci c]nd calci descul\ prin iarb= verde. Privi\i m]i-ne-diminea\= cum r=sare soarele [i o s= v= con-vinge\i de acest lucru...

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANUCu pu\in timp ]nainte de a acorda acest in-

terviu, Domnul l-a luat la cele ve[nice pe scriitorul Nicolae Esinencu. Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace!

noI, iunie 201616

M+N+STIREA SF}NTA TREIME, GRECIAM=n=stirea Sf]nta Treime face parte din ansam-

blul Monahal ortodox Meteora, al doilea du-p= cel de pe Muntele Athos, situat ]n apropierea o-ra[ului Kalambaka. Meteora ]nseamn= ]n limba greac= suspendat ]n aer, calificativ ce se potrive[te perfect celor 24 de a[ez=minte monahale construite pe v]rfuri de st]nci aproape netede cu ]n=l\imi de p]-n= la 4000 m, ]ntre anii 1453-1829.

St]ncile foarte abrupte [i foarte ]nalte, cu m=-n=stirile lor seculare ]n v]rf, ilustreaz= parc= simbo-

lic calea dificil=, dar fru-moas= pe care trebuie s= o urmeze cre[tinul c=tre „Prea]naltul Domn al bol\i-lor cere[ti”.

Aici s-a sfin\it fiecare st]nc=, fiecare pe[ter=, fie-care piatr=, pentru c= o mul\ime de cuvio[i asce-

tici [i martiri s-au rugat [i s-au ]ndumnezeit pe st]n- cile [i v=ile acestui loc.

M=n=stirea Sf]nta Treime se ]nal\= pe o st]nc= singuratic=, foarte abrupt=. A fost fondat= ]n anul 1438 de sihastrul Dometie, zidit= ]n anul 1476 [i pic-tat= ]n anul 1741. De la baza st]ncii, un num=r de 140 de sc=ri s=pate ]n piatr= te conduc spre v]rf, unde se afl= m=n=stirea. Au trebuit [aptezeci de ani pentru a urca materialele sus pe st]nc= [i abia apoi a ]nceput cl=ditul.

M=n=stirea are dou= biserici. o biseric= centra-l= ]nchinat= Sfintei Treimi [i Bisericu\a Sf]ntului Ioan Botez=torul.

Iconostasul bisericii centrale este sculptat ]n lemn [i aurit, cu diferite reprezent=ri din lumea ve-getal=. Acesta con\ine icoane portabile minunate. Icoana lui Hristos, care a fost realizat= la anul 1662 [i care se afl= acolo, ]l ]nf=\i[eaz= pe Hristos ]n por-tul local. }ntr-o alt= icoan= portabil= Sf]nta Treime este ]nf=\i[at= simbolic prin reprezentarea celor trei ]ngeri.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

ANDA, STINGE TELEVIZORUL!

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXIULIE

7 Na[terea Sf. Proroc Ioan Botez=torul (S]nzie-nele).

12 Sfin\ii Apostoli Petru [i Pavel.15 A[ezarea ]n racl= a Cinstitului Ve[m]nt al Mai-

cii Domnului. Binecredinciosul Voievod {tefan cel Mare [i Sf]nt.

28 Sf. Mucenici Chiric [i Iulita. Sf. Marele Cneaz Vladimir, cel ]ntocmai cu Apostolii.

31 Duminica Sfin\ilor P=rin\i de la 6 Sinoade Ecu-menice.

U n material video distribuit recent ]n re\ele m-a f=cut s= pl]ng [i s= tresar de durere. o mam= ]n-

cercase s= sting= computerul b=iatului ei (care era ]nalt c]t maic=-sa), iar el a ]nceput s-o loveasc= cu ur= [i agresivitate. Cel mai ]nfior=tor lucru e acela c= t]n=rul nici nu realiza ce f=cea. De parc= ar fi fost incon[tient sau amor\it la creier. nici autorii film=rii nu s-au a[teptat la a[a o reac\ie.

Am discutat acest subiect cu fata mea, Anda, [i ea m-a rugat s=-i iau telefonul din m]n= atunci c]nd v=d c= nu reu[e[te singur= s= o fac=. }n copil=ria mea am avut parte de televizor, dar mai mult am avut par-te de c=r\i. nimeni nu a descoperit vreun r=u de la cititul c=r\ilor [i prea mul\i s]nt ]ngrijora\i de daunele supra-folosirii gadgeturilor. Ce s]nt ele: televizor, com-puter, smart-phone, ipad, jocuri electronice, psp-uri [i lista se va umple din lun= ]n lun=. nu zic c= este r=u s= le folose[ti, este imposibil s= te lipse[ti de ele odat= ce toate activit=\ile globale se electronizeaz=. }ns= dauna apare acolo unde dispare comunicarea ]ntre oameni, acolo unde copiii nu mai g=sesc intere-sant= plimbarea ]n natur=, acolo unde tinerii nu v=d c]nd p=rin\ii au nevoie de ajutorul lor, acolo unde lu-mea virtual= se impune a fi ]nlocuit= cu acea real=.

Cum gestion=m timpul astfel ]nc]t s= nu fim ]n pier-derea eu-ului personal? Cum planific=m activit=\ile [i re-la\iile cu prietenii ca ele s= fie prioritare jocurilor on-line? Cum pre[edintele SUA Ba-rack obama reu[e[te s= dozeze folosirea gadgeturilor de c=tre fiicele sale? Cum Steve Jobs reu[ea s= conving= copiii s=i s= ac-ceseze I-Phonul doar ]n weekend? Se propun c]teva trucuri:

nu l=sa\i vreun ecran TV sau laptop pornit ]n timp ce face\i altceva. Atunci c]nd ochii [i urechile vor de-pinde de lumina [i sunetul de pe ecran, vor deveni dependen\i de aceast= surs= video [i audio.

C=uta\i s= inventa\i activit=\i [i ocupa\ii ]n familie sau cu prietenii, ce nu au leg=tur= cu gadgeturile.

Dac= atrac\ia fa\= de tehnologii \ine de talent nu doar de distrac\ie [i ave\i un interes m=rit, atunci mer-ge\i la cursuri adi\ionale sau apela\i la un profesor pentru a ]nv=\a mai multe posibilit=\i de utilizare [i s= planifica\i c]t mai eficient timpul afl=rii la computer.

Analiza\i dac= dependen\a de gadgeturi nu \ine de sentimentul de singur=tate, triste\e, lips= de ]n\e-legere. C=uta\i s= fi\i mai mult ]n mediul fiin\elor vii sau al naturii, pentru c= acolo g=si\i toate r=spunsurile la ]ntreb=ri.

Alexandru DIMITROV

2016, iunie noI

CUM

PLIT

E V

REM

I

9/16

/

Vla

dim

ir B

E{

LEA

G+

Pri

ncip

ele

sim

\i st

r=b

=t]n

du-

l un

fior

prin

[ir

a s

pin=

rii:

s=-l

]n-

treb

pe.

.. M

=ri

a S

a?.

. pe

tata

?.. n

u a

r fi

cute

zat n

icio

da

t= s

= fa

c= a

[a

ceva

. Cee

a c

e pu

tea

, cu

lacr

imi ]

n oc

hi,

cu p

icio

are

le f

r]nt

e, c

=zu

t la

p=

m]n

t, s-

o ro

ag

e pe

bun

a m

am

=,

n-o

pute

a f

ace

]n n

ici u

n ch

ip f

a\=

d

e ta

ta...

nu,

nic

iod

at=

! o

rice

cu-

v]

nt,

fiece

por

unc=

ros

tit=

de

p=-

rint

ele

s=u

leg

e er

au

– un

luc

ru

care

nu

c= n

u po

ate

fi p

us o

clip

=

la ]

ndoi

al=

, d

ar

nici

m=

car

u[or

cu

mp=

nit..

. A

[a a

fos

t cr

escu

t d

in

fra

ged

= p

runc

ie, a

[a u

rma

s=

sim

-t=

[i

s= [

tie,

[i s

= ]

n\el

eag

= p

]n=

a

cum

... A

[a s

= f

ie o

are

? }n

ulti

ma

vr

eme,

la

dre

pt v

orb

ind

, se

]nt

]m-

pla

se c

eva

]n in

ima

pri

ncip

elui

: pe

m=

sur=

ce

trec

ea ti

mpu

l, pe

m=

su-

r= c

e a

cel

soro

c d

e tr

ei a

ni s

e ]m

-pl

inea

– s

-a [

i pl

init,

de

fapt

! –

se

n=[t

ea ]

n m

inte

a l

ui,

chia

r d

ac=

va

g,

un g

]nd

: d

ar

eu?

da

r lib

er-

tate

a m

ea?

da

r vi

a\a

mea

cea

da

-t=

de

bun

ul D

umne

zeu

prin

bl]n

da

[i

nep

rih=

nita

ma

ic=

-mea

, a

u ]m

i a

par\

ine

cu

ad

ev=

rat?

S

au

alt-

cine

va m

i-o h

ot=

r=[t

e ce

s=

fie

[i

cum

s=

se

des

f=[o

are

[i ]

n ce

chi

p s=

se

plin

easc

=?

Atu

nci

c]nd

fu

rid

ica

t dom

n p=

rint

ele

s=u,

atu

nci

c]nd

M=

ria

Sa

hot

=r]

fra

telu

i A

n-tio

h s=

ple

ce o

sta

tec

la }

mp=

r=\ie

, el

fu ]n

cerc

at d

e ]n

tris

tare

: o, b

unul

m

eu f

rate

! cu

m v

om t

r=i

dep

art

e un

ul d

e a

ltul?

noi

ca

re s

]nte

m c

a

dou

= b

ra\e

ale

ace

luia

[i tr

up, c

um?

Ant

ioh,

]ns=

, nu

]nce

rc=

nic

i o m

]h-

nire

]n

sufle

t, d

impo

triv

=,

buc

uros

er

a fo

art

e c=

pur

ced

e sp

re m

are

le

[i s

tr=

luci

tul

|ari

gra

d, c

= s

e va

a-

fla a

colo

mer

eu ]

n pr

eajm

a p

rea

-pu

tern

icul

ui P

ad

i[a

h [i

str

=lu

cite

i sa

le C

ur\i.

.. C

e s]

nt I

e[ii

cu c

ase

le

lui

ca n

i[te

col

ibe.

.. a

cope

rite

cu

[ind

ril=

. La

|a

rig

rad

aur

ul [

i pie

t-re

le s

cum

pe ]\

i fur

= v

eder

ea l

a t

ot

pasu

l, fr

ate

le m

eu –

aco

lo v

rea

u s=

vie

\uie

sc [

i s=

pet

rec!

.. }n

tris

-ta

re, d

ar

[i in

vid

ie s

im\i

atu

nci,

[i-i

p=ru

r=

u c=

nu

este

el m

ai v

]rst

nic

ca s

= m

earg

= p

rim

ul...

Ia

t=,

da

r,

c= s

-au

scur

s ce

i tr

ei a

ni s

oroc

i\i

pent

ru f

rate

le s

=u

[i a

ven

it r]

ndul

lu

i, a

lui D

umitr

a[c

o...

La ]n

cep

ut,

]n p

rim

ul a

n, u

n a

n [i

jum

=ta

te n

e-sp

us

de

min

una

te

i s-

au

p=ru

t to

ate

, min

una

te [

i atr

=g=

toa

re. D

u-p=

ace

a a

pri

ns a

-l ro

ad

e d

orul

de

cas=

, de

p=ri

nte,

de

fra

te [

i sur

ori,

de

al\i

pri

eten

i cu

care

cre

scus

er=

d

in fr

ag

ed=

cop

il=ri

e...

}[i z

ise:

da

r a

nii

trec

... d

ar

am

cre

scut

de

acu

-m

a.

M=

ria

Sa

Vod

=,

tat=

l m

eu,

b=

tr]n

est

e, b

=tr

]n t

are

... [

i eu?

eu

tot

aic

i, d

epa

rte,

s=

sta

u? C

]nd

a

veni

t K

raiu

l Le

[ilo

r S

obie

schi

e cu

r=

zboi

asu

pra

Mol

dov

ei [

i V

od=

s-

a tr

as

cu o

ast

ea lu

i c]t=

l-a

urm

at

din

cet

ate

a d

e sc

aun

, era

m a

l=tu

ri

[i a

m v

=zu

t c]t

de

am

=r]

t [i n

ec=

jit

era

ta

ta...

Da

r ce

put

eam

s=

fa

c?

Cum

put

eam

s=

-l a

jut?

Era

m m

ic,

prea

mic

... A

cum

am

cre

scut

. Acu

m

pot

s= i

au

spa

da

[i

arm

a ]

n m

]n=

[i

s=

mer

g l

a r

=zb

oi,

]n f

runt

ea

o[til

or m

old

oven

e...

C=

ci d

ac=

vi-

ne i

ar=

[i v

r=jm

a[u

l, b

=tr

]nul

meu

ta

t= n

u va

ma

i fi

]n s

tare

s=

lup

te

prec

um a

tunc

i, ]n

toa

mn=

, c]n

d a

-b

ia r

idic

at

]n s

caun

, a

tre

bui

t s=

m

earg

= la

oa

ste

[i c

u b

alta

gel

e ]n

m

]n=

, ]n

frun

tea

vite

jilor

s=

i, s=

ta-

ie l

a B

oia

n ]n

le[

i ca

]n

cure

chi..

. B

=tr

]n e

ste,

ab

ia d

e-l

ma

i po

art

=

pici

oare

le, a

[a c

um ]i

ma

i scr

ie ]n

a

le s

ale

c=

r\i..

. {i a

poi..

. a o

blic

it t]-

n=ru

l pri

ncip

e, p

rin

oam

eni a

num

e,

c= a

tunc

i c]n

d s

e pl

inis

e a

lt a

n d

e a

flare

a s

a a

ice,

la C

onst

ant

inop

ol,

m=

ritu

l S

ult

an

]n

cun

o[t

iin

\at

de

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 5

a. c

.

ani

]n u

rm=

, da

r m

ai p

rind

ea ]n

u-

nele

mi[

c=ri

ale

bra

\ulu

i, a

le c

apu

-lu

i, ]n

une

le tr

=s=

turi

ale

fe\e

i – m

ai

cu s

am

= l

a t

=ie

tura

na

sulu

i [i

a

ochi

lor

din

chi

pul m

aic

=-s

i... P

rivi

-re

a o

chilo

r o

ave

a n

u [t

iu c

um a

-d

umb

rit=

de

un fe

l de

]ng

]nd

ura

re

nu c

a p

entr

u v]

rsta

lui,

da

r ca

re s

e pu

tea

ri

dic

a

din

tr-o

da

t=,

pe

ne-

prin

s d

e ve

ste,

[i a

tunc

i str

=lu

cea

u oc

hii

ca

ni[

te o

gli

nzi

fer

mec

ate

, ]n

ca

re c

u g

reu

de

te p

ute

ai r

=s-

fr]n

ge, f

=r=

s=

te g

]nd

e[ti

la ti

ne ]n

-su

\i, o

rici

ne a

i fi:

p=ri

nte

al a

cest

ui

t]n=

r, p

riet

en,

rud

= o

ri o

m s

tr=

in

din

lum

ea la

rg=

...S

e pu

rta

Dum

itra

[co

la s

tra

ie

dup

= m

oda

tur

cea

sc=

, a

[a c

um

se o

bi[

nuis

e a

colo

, la

|a

rig

rad

: le

g=to

are

de c

ap, c

u un

bol

d cu

m=

r-g

=ri

tar

la o

pa

rte,

ha

in=

scu

rt=

, de

catif

ea r

o[ie

]nci

ns=

cu

br]

u ia

r=[i

b

oga

t, [a

lva

ri v

erzi

de

m=

tase

[i

]nc=

l\=ri

moi

, b

=g

ate

]n

ciub

ote

iar=

[i m

oi, g

alb

ene,

cu

pafta

le a

u-ri

te...

Bin

e]n\

eles

, c]

nd s

e ]n

torc

ea

la M

old

ova

, ][i

sco

tea

ace

le h

ain

e [i

se

]mb

r=ca

ma

i altf

el, d

ar a

cum

, c=

se

afla

pri

ntre

tur

ci i

ar=

[i,

|o-

\ora

foj

g=

ind

de

ei,

hot=

r] c

= a

[a

va f

i m

ai

potr

ivit,

de[

i un

ii b

oier

i, m

ai

ale

s d

in c

ei m

ai

b=

tr]n

i, d

e m

od=

vec

he,

c]nd

]l

ved

eau,

]n-

torc

eau

nasu

rile

de

la d

]nsu

l, ia

r a

l\ii ]

l l=

uda

u c=

ce

voin

ic s

-a f=

cut

[i c

e m

are

a c

resc

ut...

Dum

itra

[co,

]n

s=,

nu e

ra d

intr

e a

ceia

, ca

re s

e la

s= m

=g

uli

t d

e o

rici

ne,

pen

tru

d]n

sul s

tra

iele

nu

]nse

mna

u m

are

lu

cru,

c=

de

]nd

at=

ce

se ]

ntor

-ce

a l

a d

]nsu

l a

cas=

, fie

aco

lo,

la

|ari

gra

d,

la s

era

iul

s=u,

fie

acu

m

aic

i, la

ta

b=

r=,

]n c

ortu

l s=

u, c

um

vene

a,

pe d

at=

sco

tea

de

pe e

l [i

le

g=

toa

rea

de

pe c

ap

[i [

alv

ari

i, [i

][i

pun

ea a

lte s

traie

, evr

open

e[ti,

]n

ca

re p

etre

cea

cea

suri

le d

e ca

re

ave

a p

art

e, ]

n si

ngur

=ta

te. }

i er

au

pe p

lac

ie[i

rile

]n

ora

[, a

colo

, la

|a

rig

rad

, ]i

pl=

cea

s=

fie

oa

spet

e a

lum

ina

\ilor

sol

i a

i \=

rilo

r ev

ro-

pene

la

Poa

rt=

, or

i s=

mea

rg=

la

ca

sa u

nei l

oghi

ot=

\i g

rece

[ti d

e la

A

cad

emie

, ]i p

l=ce

a s

= p

rim

easc

=

la e

l oa

spe\

i, fie

cre

[tin

i, fie

tur

ci,

c=ci

[i

prin

tre

ace

[tia

ave

a d

estu

i pr

iete

ni, d

ar

ma

i pe

pla

c ]i

era

s=

r=

m]n

= s

ing

ur c

u c=

r\ile

sa

le,

pe

care

le p

urta

]n l=

zi m

ulte

[i l

e a

vea

m

ereu

cu

sine

ori

und

e s-

ar f

i dus

[i

afla

t. A

cum

, ]n

tors

la

Mol

dov

a,

][i

ad

use

iar=

[i d

estu

le, d

ar

silit

fiin

d

a t

r=i

]n c

ort

nu l

e pu

tu d

esfa

ce

toa

te c

um a

r fi v

rut,

ca s

= le

aib

= ]n

or

ice

clip

= la

]nd

em]n

= [

i des

chid

e or

ic]n

d s

im\e

a s

etea

de

a c

eti.

{i

totu

[i! D

ac=

ar f

i s=

aru

nc=

m o

pri

-vi

re ]

nl=

untr

ul c

ortu

lui

bei

zad

elei

a

m v

edea

, c=

al=

turi

de

patu

l ]n

-jg

heb

at d

in s

c]nd

uri a

[ter

nut c

u c]

- te

va s

tra

turi

de

p]sl

=,

pest

e ca

re

se a

fl= o

sa

ltea

um

plut

= c

u ia

rb=

d

e m

are

, ca

s=

nu

fie n

ici

prea

a

spr=

, da

r ni

ci p

rea

moa

le, a

l=tu

ri

se a

fl= o

pol

i\= b

ine

me[

te[u

git=

[i

pe

ea s

priji

nite

, un

ul l

]ng

= a

l-tu

l, to

mur

i g

roa

se d

e c=

r\i

tip=

rite

[i

din

cel

e sc

rise

de

m]n

=. I

stor

ici,

filos

ofi

din

vec

him

e [i

din

vre

mile

m

ai n

oi, ]

n g

rece

[te,

]n tu

rce[

te, ]

n pe

rsa

n= [

i ara

b=

, ]n

italie

ne[t

e, ]n

fr

an\

uze[

te; s

e a

fl= a

ici [

i cro

nici

le

\=ri

i, ]n

s]r

be[

te [

i rom

`ne

[te,

c=

r\i

]n l

e[e[

te [

i to

t a

lte [

i a

lte,

iar

pe

pere

te, d

easu

pra

ace

stei

pol

i\e c

u c=

r\i

prin

s= c

u a

\= a

t]rn=

o h

art

=

a

lum

ii,

scoa

s=

de

]ns=

[i

m]n

a

bei

zad

elei

, ia

r ]n

tr-o

ma

rgin

e a

ei,

m=

rit=

, ha

rta

|=

rii

Mol

dov

ei,

cu

mun

\ii, a

pele

, t]r

gur

ile, s

ate

le m

ai

ma

ri [

i co

dri

i ei

... T

ot a

ici,

da

r pe

pe

rete

le o

pus,

at]r

n= c

]teva

s=

bii

[i p

isto

ale

, pe

un

covo

ra[

prin

s a

num

e, c

a s

= s

e va

d=

ma

i b

ine

str=

luci

rea

arm

elor

.

(fra

gm

ent

din

rom

anu

l ]n

curs

de

pre

g=

tire

)

noI, iunie 2016

10 /15/

cel dint]i a

l s=u sfetnic, ]n\eleptul

Kioproli, M

arele V

izir, a zis c=

este pe d

eplin ]ncredin\a

t de m

ultele d

ovezi de supunere ce i le-a

ad

us b

eiul Mold

ovei, a[a

c= nu m

ai e

de treb

uin\= s=

-[i trimit=

fiii z=log

la

Poart=

... A a

juns [tirea la

ure-chile slug

ilor sale d

e aici, a

afla

t [i b=tr]na buc=t=reas= [i, ]ntr-un r]nd, cu m

]na d

us= la

ochi, [i ochii ]n-tuneca

\i a g

r=it: d

omni[orule, a

-fla

tu-am

c= a

i s= fii slob

od d

e-g

rab

=

s=

te ]ntorci

la

Mold

ova

noastr=

cu totul [i... nici fratele

Dom

niei tale n-o s=

ma

i vin= a

i-ce…

a[a

c= m

= voi ]ntoa

rce [i eu la

neam

urile [i nepo\ii mei, c=

... ta

re-i am

arnic=

via\a

prin streini, g

reu tare-i d

e tr=it ]n m

ijlocul p=g

]-nilor a

istora d

e turci. Dintru ]nceput

nu i-a venit s=

cread

= c=

poate fi

ad

ev=ra

t – a vrut s=

]ntrebe d

e d

omniile

lor ca

puchehaiele,

da

r s-a

tem

ut, [tiind

ce

oam

eni cu

ocoli[uri [i tot felul de a

scunzi[uri s]nt a

mb

ii... S-a

g]nd

it apoi s=

]n-treb

e printr-o

carte

pe A

ntohie, frate-s=u, dar acela l-ar fi luat ]n r]s! L-a

r fi f=cut un pa

p=-la

pte care s-a

sp

eriat d

e greut=

\i [i care se cere

]nd=

r=t a

cas=

la... U

nde? }[i zicea

]n sinea

lui Dum

itra[co: la

s]nul m

am

ei? s= se \in=

de poa

la m

=-

michii? a

[a cum

erau lua

\i ]n ba

t-jocur=

coconii de b

oieri cei frico[i [i tem

=tori a

se r=zle\i d

e cas=

? El

ma

m=

dem

ult nu ma

i are, ca

sa

p=rintea

sc= este m

am

a lui, p=

m]n-

tul ba

[tinei, Mold

ova cea

mereu

nedrept=

\it= [i jefuit=

]i este ma

-m

=... La

Mold

ova s-a

r fi vrut... {i a

te vrea

la \a

ra ta

, ]mpreun=

cu \ara

ta

nicidecum

nu poate fi o sl=

bi-

ciune. Atunci d

e ce s= se ru[ineze

de a

ist sf]nt sim\=

m]nt? A

ceste g]n-d

uiri [i porniri ]mb

obociser=

]n ini-m

a t]n=

r=, zv=

p=ia

t= a

principelui D

umitra

[co, da

r el le-a fost ]m

pins c]t m

ai d

eparte ]n a

d]nc ca

s= nu

le afle [i s=

nu le [tie nimeni, nici

chiar fra

tele, nici chiar b

unul [i iu-b

itul s=u p=

rinte... Da

r tot moc-

nind, ia

t= c=

acele porniri – g

]n-

duri a

u da

t col\i, col\ii au izb

it ]n sus, s-a

u umplut, s-a

u f=cut ]ntre-

b=

ri t=ioa

se [i chinuitoare... [i a

-cum

a c]nd

zace cu fa

\a ]n jos, cu-

prins de va

lurile zbucium

ate a

le som

nului, r=suna

r= d

intr-o da

t=:

de ce? d

e ce nu pot s=-m

i hot=r=

sc eu via

\a [i cursul ei d

up= cum

a[

vrea [i a

[ dori? d

e ce mi-a

\i luat

liberta

tea [i m

-a\i ]m

pins pe un d

rum pe ca

re voi l-a\i hot=

r]t, iar=

nu eu? C

]nd i se rupse d

in ad

]ncul pieptului a

cest „de ce?”, ca

]nc=

un gea

m=

t dup=

celelalte, princi-

pele ridic=

pu\in capul d

e pe cana

-pea

[i ]nm=

rmuri: ]n jil\ul ]n ca

re [ezuse el a

dinea

uri c]nd se ]ntor-

sese de la

acea

]nsp=im

]nt=toa

re c=

utare a

o[tilor ]mp=

r=te[ti, ]n a

-cel jil\, la

col\ul mesei ]nc=

rcat=

cu tom

uri ma

ri [i grele, [ed

ea ]nsu[i

p=rintele s=

u, M=

ria S

a C

onstan-

tin Vod

= a

l Mold

ovei... Cu ca

pul d

escoperit, pletele colilii, rare ]n

frunte, cu spr]ncenele alb

e stufoa-

se l=sa

te pe ochii ab

ia clipocind

sub

fruntea cenu[ie, cu d

ulam

a d

e ca

s= pe um

eri, hain=

ce n-o scoate

nicioda

t=, uneori chia

r doa

rme ]m

-b

r=ca

t= cu ea

, cu picioarele... pi-

cioarele nu le vede... mai jos de br]u

parc=

ar pluti o cea

\= u[oa

r=, d

ar

Dum

itra[co [tie c=

tata

][i \ine ca

totdea

una picioa

rele ridica

te pe un sc=

unel de lem

n ]nvelit cu o cerg=

g

roas=

de l]n=

s=-i \ie ca

ld... C

e: ca

ld? S

e face a

r]de ]n sinea

lui principele, d

ac=

acum

a-i plin=

va-

r= – topenia

lumii!.. {

i totu[i, tata

a

re picioarele reci... nici va

ra nu [i

le poate d

ezmor\i d

estul [i de a

-ceea

le \ine mereu ]nf=

[urate ]n

cerg=

... Aceste toa

te se petrecur=

]ntr-o fr]ntur=

de clip=

[i tot ]n acea

fr]ntur=

de clip=

auzi g

lasul b

unu-lui s=

u p=rinte: „A

u vrut-ai, fiul m

eu d

reag

, s= m

= ]ntreb

i de ce e[ti a

ici, d

eparte d

e cas=

? Asta

ai vrut s=

[tii?” n

uma

i c]t ]l v=zu, D

umitra

[co ][i pierd

u graiul, ia

r de ]ntreb

at nici

nu ma

i cutez= s=

]ntrebe. A

tunci d

e unde a

flase M

=ria

Sa

de zb

uciu-

multe lucruri m

inunate [i ]n\elepte,

care m

i-au st]rnit m

irarea

, da

r... o ta

in= nu m

= la

s= ]n pa

ce zi [i noa

pte [i-n vrem

ea d

e la urm

=

mi-am

pierdut somnul [i pofta de

m]nca

re...—

S=

o aud

, fiule. Zi: ce ta

in=

este aceea

? —

Crug

ul vie\ii omului... C

rugul

vremii ]n ca

re tr=ie[te om

ul... Eu,

Dom

nia ta

... Altul... o

ricine! Spu-

ne-mi, iub

ite Da

sc=le, a

ceste dou=

C

ruguri – a

l Vrem

ii [i al o

mului –

au cum [i ]n ce fel de atingere s]nt unul

fa\=

de a

ltul? Ca

re este ]n afa

r= [i

care ]nl=

untru? Ce pozi\ie [i m

ers a

u? {i d

ac=

aceste num

ite unul fa

\= d

e altul se schim

b=

? Da

c=

se ]nt]lnesc, se ]ntretaie vreod

at=

? {

i care pe ca

re taie: C

rugul V

ie\ii o

mului pe C

rugul V

remii ori d

im-

potriv=:

cel d

e-al

doilea

pe

cel d

int]i?D

asc=

lul z]m

bi

[i p

rincipele

parc=

-i auzi g

lasul, d

ar poa

te c=

nu fu dec]t o p=

rere? —

V

=d

a

ici, pe

col\ul m

esei d

eschis un izvod... file scrise d

e m

]n=... pa

re s= fie Letopise\ul vel

logof=

tului Miron d

e la M

oldova

... {

i ma

i v=d

]nsemna

t cu ro[u cu-vintele: „nu s]nt vrem

ile sub om

ci b

ietul om sub

t vremi” n

u cumva

d

e aici s-a

u iscat a

ceste ale ta

le neg

re [i chinuitoare fr=

m]nt=

ri de

cuget?

Dum

itra[co nu putu a

zice nimic

la a

ceste, pentru c= nu-[i a

mintea

s=

fi ]nsemna

t el acele slove d

in cronic=

trim

is=

ma

i d

eun=zi

de

frate-s=

u Antioh d

e la Ia

[i – i-o ceruse

anum

e, printr-o

carte...

Poate c=

o fi fost f=cut=

, ]nsemna

-rea

, de m

]na a

ltuia, ca

re... Da

r de

gr=

it gr=

i acestea

:—

Iubite a

l meu D

asc=

l! Uneori

]mi d

au sea

ma

c= g

]nduri [i porniri

ad

]nci [i m

=re

\e n

asc ]n

min

e,

]n m

intea

mea

, pe ca

re g]nduri

nu-mi am

intesc s= le fi citit sau des-prins d

e undeva

... Vin [i se a

[az=

]n [iruri d

e slove, de pa

rc= a

r fi

fost ]ncrestate ]n sufletul [i spiritul

meu d

e o m]n=

divin=

. Mie nu-m

i r=

m]ne d

ec]t s= le d

eslu[esc [i s=

le p=trund ]n\elesul tainic p]n= la ca

-p=

t, a[a

cum d

esghioca

m m

ai d

e-m

ult sub ]nd

ruma

rea D

omniei ta

le m

arile a

dev=

ruri [i taine a

le Sfin-

tei Scripturi... D

ar, ia

rt=-m

= pleca

t, a

[tept s= a

ud r=

spunsul Dom

niei ta

le: Crugul V

ie\ii om

ului [i Crugul

Vrem

ii... {i ]nc=

liberta

tea m

ea ca

om

ce m=

aflu pe a

st= lum

e... Ca

re este, iub

ite al m

eu Da

sc=l?

nu m

ai apuc= s=-[i ]ncheie spu-sa

, Da

sc=lu

l Ieremia

Ka

cavela

, ]n

v=luit ]n m

anta

ua sa

cenu[ie, cu tra

ista ]n b

=\, pe um

=r, ]n ca

re tra

ist= ][i purta

nelipsit c=r\ile [i

izvoad

ele, Da

sc=lul se d

estr=m

=

ca o p]nz=

de p]cl=

... L=s=

]n ur-m

a-i s=

r=sune d

oar fr]nturi d

e cu-vinte, d

in care, a

dun]nd

u-le dup=

m

ult= trud

= [i str=

da

nie [i fr=m

]n-ta

re a m

in\ii, ]n nop\i lungi d

e ne-som

n, reu[i principele s= ]ncheg

e urm

=torul r=

spuns: „}ntreba

rea ta

, fiule... ]n cine na

[te ]ntreba

rea...

s= [tie c=

are ]n el [i r=

spunsul... ca

ut=-l [i-l vei d

escoperi, fiule...r=

spunsul cel ad

ev=ra

t ]n tine se a

fl=...”

Beiza

dea

Dum

itra[co ]m

plinea

deg

rab

= optsprezece a

ni – nu ma

i r=

m]sese p]n=

la a

cea zi d

ec]t vreo d

ou= s=

pt=m

]ni – [i tat=

l descope-

rea ]n el tr=

s=turi d

e b=

rba

t ce se f=

ceau m

ai l=

murit v=

zute: gla

sul su

na

gro

s, b=

rb=

te[te, um

erii i se

desf=

cuser=,

must=

cioara

se

ar=

tase d

eas=

, de[i g

=lb

uie, sub-

\ire [i desp=

r\it= ]n d

ou= sub

nas;

c]t despre ]n=

l\ime, nu se prea

ri-d

icase, ]n schim

b se f=

cuse v]njos, m

ai cu sa

m=

sprinten la c=

l=rie

[i la m

]nuitul sab

iei [i pistoale-

lor. A[a

, c]nd se t]m

pla s=

ias=

la

plimb

are cu a

l\i feciori de b

oieri [i M

=ria

sa se a

fla pe a

far=

, ][i purta

privirea ]ndelung dup= el, [i sim\ea o

c=ld

ur= pl=

cut= pe la

inim=

– ve-d

ea ]n m

ezin pe acel t]n=

r-tinerel, ca

re fusese el singur cu mul\i, m

ul\i

2016, iunie noI

11/

14/

...d

asc

=lu

l se

des

tra

m=

ca

o p

]nz=

pe

p]c

l=…

Ad

ria

n M

OR

AR

U

c= s

ufer

i! –

da

r to

t a

ist

lucr

u m

=

[i b

ucur

=:

te v

=d

aju

ns l

a u

n no

u pr

ag

al c

unoa

[ter

ii, m

ult m

ai ]

nalt,

p

e ca

re p

rag

]l

vei

trec

e, l

a s

igur

]l

vei t

rece

, pre

cum

ai t

recu

t pe

ste

alte

le m

ulte

p]n

= a

cum

, ]l v

ei tr

ece

prin

suf

erin

\=, d

a, p

rin

sufe

rin\

= [

i d

urer

e, p

entr

u c=

num

ai

prin

du-

rere

[i

sufe

rin\

= p

oate

om

ul s

=-[

i cu

re\e

, s=

-[i

]nal

\e [

i s=

-[i

des=

v]r-

[ea

sc=

spi

ritu

l...

nu

dez

n=d

=jd

ui

nici

oda

t=,

s= n

u-\i

pier

zi n

icic

]nd

cu

mp=

tul!

Chi

ar

de

te v

ei a

fla l

a

ma

re s

tr]m

toa

re c

a a

cum

... S

= fa

ci

]nto

cma

i cum

ai p

roce

da

t ad

inea

-ur

i c]n

d t

e-a

i ]nt

ors

aic

i – t

e-a

i lip

-si

t d

e hr

an=

ca

s=

po\

i m

ai

u[or

lu

pta

cu

r=v=

[ea

la s

ufle

tulu

i... C

ei

]mb

uib

a\i

nici

oda

t= n

u vo

r iz

but

i s=

se

]na

l\e c

=tr

e lu

min

a c

ura

t= a

]n

\ele

pciu

nii

[i d

es=

v]r[

irii,

pen

tru

c= ]

i vo

r tr

ag

e la

p=

m]n

t pa

timile

[i

l=co

mia

...A

scul

t]nd

cu

]nco

rda

re g

lasu

l, pr

ivin

d

la

chip

ul

Da

sc=

lulu

i cu

oc

hi p

lini d

e a

dm

ira

\ie, p

rinc

ipel

e v=

zu d

eod

at=

cum

icoa

na b

=tr

]nu-

lui

prin

se a

se

]nv=

lui

]ntr

-o p

]cl=

ce

se

]nch

eag

= u

[or

nu s

e [t

ie d

in

ce [

i cu

m [

i, ]

n\e

leg

]nd

c=

, ia

t=,

]l p=

r=se

[te,

se

duc

e, p

lea

c=, ]

l l=

-s=

[i

d]n

sul

a[a

cum

l-a

u p=

r=si

t g

r=b

i\i

ma

ma

, p

=ri

nte

le,

dec

i se

]n

sp=

im]n

t= s

trig

]nd

:—

Iubi

te a

l meu

Das

c=l!

Rog

u-te

, nu

ple

ca! n

u m

= l=

sa ]n

ast

= c

lip=

d

e cu

mp=

n= v

ecin

= c

u pi

erza

nia

...

Te r

og,

spun

e-m

i, lu

min

eaz=

-m=

, l=

mur

e[te

-m=

.—

Pie

rza

nie,

zic

i? f

u p=

trun

s d

e m

ira

re b

=tr

]nul

da

sc=

l. D

e ce

: pi

erza

nie?

Cum

: pie

rza

nie?

—

o s

ing

ur=

]nt

reb

are

...

nu-

ma

i la

una

s=

m=

aju

\i a

g=

si

r=sp

unsu

l...

— C

are

, fiu

l meu

? C

e te

apa

s=

[i te

chi

nuie

[te?

Spu

ne...

—

Au

ad

ev=

rat

este

c=

... m

=-

ritu

l }m

p=ra

t ]n

t=ri

t d

e cr

edin

\a

p=rin

telu

i meu

fa\=

de

Poar

t=, i

-a ]n

-g

=d

uit s

= n

u-[i

ma

i tri

mit=

fec

iori

i os

tate

ci a

ici?

Iar

el, p

=ri

ntel

e m

eu,

a ru

gat p

leca

t c=

... v

rea

ca

noi

... e

u [i

fra

te-m

eu...

s=

st=

m [

i pe

ma

i d

epa

rte

]n c

api

[tea

p=

g]n

ului

? —

Ad

ev=

r es

te c

ele

ce z

ici:

}m-

p=ra

tul

a t

rim

es a

cest

cuv

]nt

prin

m

ijloc

irea

M

are

lui

Viz

ir

Dom

nu-

lui

Mol

dov

ei.

Da

r eu

l-a

m s

f=tu

it s=

v=

la

se ]

n co

ntin

uare

aic

i… [

i V

od=

mi-a

da

t asc

ulta

re...

—

Dom

nia

ta, l

oghi

ota

te?

— D

a,

eu,

][i

]nto

ars

e pr

ivir

ea

]ntr

-o p

art

e b

=tr

]nul

da

sc=

l, fe

rin-

du-

[i-o

pa

rc=

d

e oc

hii

t]n=

rulu

i pr

inci

pe

[i

sim

\ind

u-se

oa

recu

m

vino

vat..

. E

u...

[i

am

f=

cut-o

nu

pe

ntru

c=

n-a

[i f

i cun

oscu

t ma

rele

t=

u d

or d

e ca

s=, d

e fr

ate

[i s

uror

i, d

e sc

umpa

M

old

ov=

, Pa

tria

ta

d

rag

=,

ci p

entr

u c=

m-a

m g

]nd

it c=

, a

flat

aic

i, ve

i pu

tea

sor

bi

din

m

are

a n

ease

mui

ta a

vu\ie

a [

tiin-

\e

i [i

cul

turi

i [i

cre

din

\ei

orto

dox

e,

ca,

ma

i t]r

ziu,

s=

le

pui

pe t

oate

a

cest

e b

og=

\ii a

dun

ate

]n

sluj

ba

cr

e[tin

=t=

\ii,

a

nea

mur

ilor

noa

s-tr

e a

le t

utur

ora

... A

nii

vor

trec

e,

gre

ut=

\ile

se v

or u

ita, d

ar

ceea

ce

vei

acu

mul

a ]

n in

ima

[i

min

tea

ta

va

da

rod

min

una

t! D

e a

sta

nu

m=

]n

doi

esc

o cl

ip=

, te

-am

]nt

uit

de

mic

cop

il, o

[tiu

de

la b

una

ma

i- c=

-ta, f

ie-i

\=rn

a u

[oa

r=, e

a m

i te-

a

]ncr

edin

\at,

din

m]in

ile e

i, po

t zic

e,

te-a

m p

relu

at..

.—

ooo

h! g

emu

Dum

itra

[co

au-

zind

u-l

pe D

asc

=l

c=-i

am

inte

[te

de

ma

ma

dra

g=

, pe

ca

re d

e nu

-m

ai c

]teva

min

ute

o a

vuse

se ]n

fa-

\a o

chilo

r lu

i...

M=

rog

de

iert

are

, iu

bite

al m

eu D

asc

=l,

da

r a

lta e

ra

]ntre

bare

a pe

car

e o

avea

m ]n

g]n

d

[i c

are

m=

ch

inu

ia.

Ast

a,

]nt]

ia,

mi-

a v

enit

nu [

tiu c

um p

e lim

b=

[i

\i-a

m a

dre

sat-o

... }

ntre

ba

rea

mea

a

dev

=ra

t=...

— C

are

era

, fiu

le?

se ]

ncru

nt=

b

=tr

]nul

.—

Iub

ite D

asc

=l,

]nce

pu c

u g

reu

prin

cipe

le:

spun

e-m

i, ro

gu-

te p

le-

cat..

. De

c]nd

m=

aflu

]nv=

\=ce

l la

a

ce[t

i ve

sti\i

[i

mul

t pr

ea l

umin

a\i

b=

rba

\i d

e la

Aca

dem

ie,

am

afla

t

noI, iunie 2016

12/13/

mul sufletului lui? C

ine i-a d

est=i-

nuit acele a

scunse g]nd

uri pe care

el singur se tem

ea s=

le [i g]n-

dea

sc=? A

cea a

doua

jum=

tate d

e suflet a

lui, pe care o a

vea, o m

o[-tenise d

e la?.. o

ri ]nainte d

e a se

face nev=

zut=, g

lasul ie[it d

in gu-

ra m

am

ei a fost a

uzit de p=

rintele s=

u? Ceea

ce ]nseam

n= c=

ma

i-c=

-mea

a fost a

ici, cu ad

ev=ra

t a

fost, iar nu a

venit dec]t ]n vis?

F=r=

s= [tie cum

, principele gr=

i: „V

reau

s=

m=

]ntorc

aca

s=,

la

Mold

ova, ta

t=. {

i c]t ma

i deg

rab

=

s= m

= ]ntorc”. „{

tiu, fiul meu d

rag

, [i m

ie ]mi este d

or de tine [i a

[ vrea

s= te a

m a

l=turi, d

ar tu ra

b-

d=

... tu ma

i rab

d=

, chiar d

ac=

do-

rul de ca

s= te roa

de [i te sec=

-tuie[te... C

=ci... c=

ci... c=ci...” {

i tot poftorind

acest sc]rb

avnic cuv]nt

iat=

c= chipul M

=riei S

ale se d

es-tr=

m=

ca o p]nz=

veche, putrezit=,

cea\a

aceea

de la

picioare se ri-

dic=

de-i cuprinse [i pa

rtea d

e ma

i sus d

e br]u [i – nu se m

ai v=

zu, nu se a

uzi... Cum

nu-[i duse vorb

a la

ca

p=t, a

vu principele ca o ]m

pun-s=

tur= d

e junghi ]n pa

rtea st]ng

= a

pieptului, ][i tr]nti ia

r capul pe ca

-na

pea cufund

]ndu-[i-l c]t putu m

ai

ad

]nc, se zv]rcoli ca o fiin\=

r=pus=

[i... a

[a a

r=m

as nem

i[cat lung

=

vreme... n

u se ma

i auzea

nici s=

sufle, doa

r din c]nd

]n c]nd ]i tre-

s=lta

u scurt umerii – ]l ]neca

pl]n-sul... H

=t t]rziu, cine [tie peste c]t

timp, sim

\i c= [i-a

tras d

uhul dup=

cele n=

luciri ale sa

le... de[i v=

zu p=

rin\ii a

m]nd

oi –

unul, m

am

a,

moa

rt= d

emult, a

ltul, tat=

l, la sute

[i sute de m

ile dep=

rtare d

e ast=

ca

pi[te p=g

]neasc=

unde i se m

is-tuie zilele tinere\ii... A

tunci c]nd se

sim\i ]n puteri, rid

ic= ia

r cu greu

capul d

e pe cana

pea [i ochii se

umplur=

de a

t]ta b

ucurie, de o lu-

min=

a[a

de b

oga

t= ]nc]t ]n prim

a

clip= i se p=

ru c= ][i iese d

in min\i.

}n mijlocul od

=ii st=

tea b

unul [i iub

itul lui da

sc=l, a

cela ca

re-l ]nd

ruma

se de m

ic copil pe calea

c=r\ilor [i [tiin\ei – Ierem

ia K

aka

ve-la

. St=

tea a

[a, ]n pelerina

lui din-

totdea

una, lung

= p]n=

-n p=m

]nt, a

runcat=

pe

umeri,

cu tra

ista-n

b=

\, ]n care tra

ist= ][i purta

cele m

ai scum

pe lucruri ]n umb

letele [i r=

t=cirile lui prin lum

e – izvoad

e [i c=

r\i ]n multele lim

bi a

le nea-

murilor... „D

omnia

ta a

icea? g

r=i

cu gla

s plin de m

irare principele.

Da

r cum? C

]nd? D

e unde? D

emult

e[ti sosit?”B

=tr]nul

da

sc=l

cl=tin=

u[or

din cap, – a[a f=cea ori de c]te ori ]i a

dresa

]nv=\=

celul o ]ntreba

re, era

izvor nesecat d

e ]ntreb=

ri Du-

mitra

[co, de m

ic st=p]nit d

e setea

de a

afla

, a cunoa

[te, Dom

nia sa

nu c=

s=-l strunea

sc= spre a

-i ad

u-na

[i ]ndrum

a lua

rea a

minte a

su-pra

unui singur predm

et, ]l l=sa

s=-l

n=v=

leasc=

slobod

cu mir=

rile – cl=

tin= d

in cap ]ncuviin\]nd

: s= m

=

]ntrebi, tot ce vrei s=

m=

]ntrebi...

De d

ata

asta

]ns= principele ob

-serv=

o umb

r= flutur]nd

pe chipul d

asc=

lului, da

r numa

i ]n treac=

t, c=

ci ]i auzi g

lasul d

omol:

— S

]nt aice, ]n prea

jma

Dom

ni-ei ta

le doa

r pentru c]teva clipe, fiul

meu... —

C]teva

clipe? Fu [i ma

i mi-

rat D

umitra

[co. Cum

s= ]n\eleg

? R

ogu-te, lum

ineaz=

-m=

. {i te m

ai

rog s=

nu pleci a[a

de s]rg

, pen-tru c=

]mi este nespus d

e greu pe

inim=

, iat=

m=

zv]rcolesc precum

pe[tele pe nisipul ma

lului [i nu [tiu cum

s= a

jung la

vreun lima

n... —

{tiu

, copilu

l meu

, de a

sta

am [i poposit ]n od=i\a ta... S

]nt ]n d

rum spre locurile copil=

riei mele,

dep=

rtata

insula C

reta, a

colo unde

am

v=zut lum

ina zilei [i und

e-[i d

orm som

nul de veci p=

rin\ii mei...

De ta

re mul\i a

ni nu am

fost s=

m=

]nchin morm

intelor lor, nu [tiu d

ac=

le voi g=

si, de nu s-or fi f=

cut una

cu p=m

]ntul. Ajuns la

b=

tr]-ne\e, sl=

bind

u-mi puterile, sim

\ind

c= ]n cur]nd

]mi b

ate cea

sul, m-a

m

hot=r]t s=

merg

la pa

tria m

ea, s=

]ng

enunchez la a

mintirea

p=rin\i-

lor, da

r [i s= m

= ]nchin sf]ntului

l=ca

[ ]n

care

mi-a

m

petrecut o

bun=

parte d

in via\=

]n sutan=

de

c=lug

=re... A

[a ]i este d

at om

ului: s=

-[i fac=

drum

ul vie\ii, fie lung,

fie ma

i scurt, care d

rum se a

dun=

p]n=

la urm

= ]ntr-un cerc [i se ]n-

cheie, acolo d

e unde a

i pornit...—

Drum

ul vie\ii... Drum

ul vie\ii, [opti principele... C

a un cerc d

ru-m

ul vie\ii...—

V=

z]nd cum

te zba

\i am

arnic

de nici b

ucatele nu se lipesc d

e tine, m

-am

hot=r]t, pornit ]n a

st=

c=l=

torie c=tre locurile copil=

riei m

ele, s= poposesc o clip=

]n preaj-

ma

ta [i s=

]ncerc a te m

]ng]ia

cu o vorb

= b

un=, [tiind

u-te singur, peste

seam

= d

e singur la

aist ceas... E[ti

cutremurat de puterea crud= [i cov]r-

[itoare a

}mp=

r=\iei otom

anice[ti,

sub a

c=rei a

scultare s]ntem

– [i nea

mul t=

u [i neam

ul meu, la

olal-

t= cu a

t]tea sem

in\ii [i limb

i de pe

cele trei continente: Asia

, Evropa

[i A

frica, dar n=d=jduiam c= afl]ndu-te

aici, ]n ca

pi[tea p=

g]nea

sc=, a

i s=

afli a

linare la

lumina

c=r\ilor [i

[tiin\ei, c= num

ai ele te vor sprijini

[i ajuta

s=-\i ]nt=

re[ti ]ncrederea

]ntr-o soa

rt= viitoa

re ma

i senin=

[i ma

i bun=

. Au nu a

sta a

uzi [i sorb

i d

in g

ura

vesti\ilor ]nv=

\a\i

de la

Aca

dem

ia S

fintei Patria

rhii o

rtodoxe? A

u nu asta

te ]nva\=

prin m

inunatele lor preleg

eri cele m

ai lum

inate m

in\i ale vrem

urilor noa

stre, c=tre ca

re eu, umilul t=

u d

asc=

l, \i-am

]ndrum

at pa

[ii de m

ic [i p]n=

te-ai rid

icat la

v]rst=? |i-a

m

]mp=

rt=[it – a

cas=

[i, o buca

t= d

e vrem

e, aici – tot ce-a

m [tiut [i a

m

putut [i m-a

m priceput m

ai b

ine, a

cum te-a

m ]ncred

in\at a

ltor, mult

ma

i ad

]nc cun

osc=toa

re [i ma

i p

reg=

tite min\i, ce str=

lucesc r=s-

p]ndind

lumin=

nu doa

r ]n R=

s=rit,

ci [i ]n toat=

Evropa

... n=

d=

juiesc c=

e[ti la fel d

e s]rguincios [i la

]n-

v=\=

turile de a

ici, a[a

cum a

i fost totd

eauna

...—

M=

]nchin ]n fa\a

Dom

niei ta

le, iubite a

l meu D

asc=

l, ca ]n fa

\a

unui p=rinte a

l sufletului meu ca

re m

-ai m

odela

t ca pe un b

ulg=

re de

cear=

... M=

]nchin [i ]n fa\a

aces-

tor at]t d

e orbitor d

e lumina

te ca-

pete de a

ici, a c=

ror spus= o sorb

cu nesa

\ de fieca

re da

t=... D

ar, d

ar

s=-m

i fie ]ng=

duit, iub

ite al m

eu D

asc=

l, a-\i m

=rturisi c=

ei vorbesc

numa

i min\ii m

ele, cugetului m

eu, nu [i sufletului m

eu, sim\irii m

ele a

d]nci a

[a precum

ai f=

cut dintot-

dea

una D

omnia

ta... D

e aceea

m=

sim

t singur, ta

re ]nsingura

t aici d

e la

o vreme, sufletul m

eu se zbate, se chinuie[te [i arde ca ]ntr-o v=

paie,

zi [i noapte, d

e nu ma

i [tiu ce s=

face cu m

ine, pe ce lume tr=

iesc cu a

dev=

rat, ia

r= nu este a

sta d

oar o

p=rere, o iluzie... B

=tr]nul

da

sc=l

]nclin=

capul

spre um=

r [i un z]mb

et ab

ia per-

ceptibil i se ivi sub

musta

\a a

lb=

: —

Iluzie...

Ad

ev=ra

t este

c=

via\a

-i o iluzie... Da

r la v]rsta

ta

s-o ]n\eleg

i ]n

aist

fel? E

d

rept c=

ceea ce a

m ]nv=

\at noi a

m]n-

doi d

in Sf]nta

Scriptur=

pe care

am

cercetat-o a

ni de zile cu d

e-a

am

=nuntul [i... \ii m

inte? M-a

i ]n-treb

at

oda

t=,

dem

ult: „D

asc=

le, d

ar de ce spune Ecleziastul: „De[er-

t=ciunea

de[ert=

ciunilor, toate s]nt

de[ert=

ciuni?” eu \i-am

r=spuns:

toate ta

inele sfinte se deschid

o-m

ului la

vrem

ea

lor, unele

ma

i d

evreme, a

ltele ma

i t]rziu, dup=

puterea de p=trundere [i ]n\elegere ca

re se afl=

]n necontenit= cre[te-

re [i ad

]ncire... nu \i-a

m r=

spuns a

tuncea d

ec]t ceea ce-\i spun [i

acum

a: toa

te la vrem

ea lor... A

cu-m

a, ]ns=

, iubitul m

eu, ai a

juns s=

te love[ti iar=

[i de a

ceea[i ta

in=,

care d

e da

ta a

sta nu vine d

in citit, d

in carte, ci d

in ]nsu[i zbucium

ul cel m

are a

l inimii ta

le. or, a

nume

aist lucru m

= ]ntristea

z= – pentru

2016, iunie noI 21

calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

1. }n imagine este reprezentat= alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ]n Moldova la 5/17 ianuarie 1859 [i la 24 ianuarie 1859 ]n |ara Rom`neasc= ]n calitate de domn. Realizarea Unirii Principatelor prin alegerea dubl= a lui Al. I. Cuza. Actul unirii a ]nsemnat ]nceputul constituirii statului unitar ro-m`n. Al. I. Cuza a realizat numeroase reforme mo-dernizatoare, printre care secularizarea averilor m=n=stire[ti, reforma agrar=, militar=, unificarea unit=\ilor de m=sur= etc. De[i i s-au adus acuza\ii c= dorea s= fie un domn autocrat [i a fost silit s= abdice, realiz=rile sale s]nt incontestabile.

2. Amelu erau oamenii boga\i ]n Mesopotamia – categorie social= care administreaz= afacerile ora[ului lor ]n consiliul b=tr]nilor: oameni de afa-ceri, ]nal\i func\ionari, proprietari funciari; ]ntr-o pozi\ie superioar= se aflau preo\ii [i nobilii de curte. nobilii, proprietari de p=m]nturi [i turme de vite, aveau toate privilegiile, participau la condu-cerea statului.

3. }n imagine este reprezentat Palatul Cantacu-zinilor – re[edin\a lui Dimitrie Cantemir din Istan-bul ]n anii afl=rii sale la Poart= 1688-1710.

Rezultatele etapei a VI-a:

C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Danie-la GORGOS, cl. a IX-a „A”, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Susleni, Orhei; Elena PORUBIN, Holer-cani, Dub=sari; Ionela B}RDAN, Adelina JARDAN, Tamara ISTRATI, Ionela JARDAN, Alina ISTRATI, Ecaterina ISTRATI, Maria JARDAN, Lozova, Str=-[eni; M=d=lina ABABII, Ani[oara ABABII, V=sieni, Ialoveni; Marinela STICEA, Cobani, Glodeni; Da-niela NANI, Ulmu, Ialoveni.

29 de puncte: Marinela SAJIN (14,10,5), Sus-leni, Orhei; Marcela B}RSA (15,9,5), V=sieni, Ialo-veni; Lumini\a ANTON (15,9,5), Balatina, Glodeni.

28 de puncte: Viorica GORI (13,10,5), Lozova, Str=[eni.

26 de puncte: Maria REVENCU (14,7,5), Cobani, Glodeni.

24 de puncte: Natalia POSTIC+ (15,9,0), Molo-vata, Dub=sari.

21 de puncte: Alexandrina BATR}NCEA (14,2,5), Holercani, Dub=sari.

20 de puncte: Veronica ROTARI (15,0,5), Holer-cani, Dub=sari.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 20 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= am \inut cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.

Dragi cititori [i participan\i ai Concursului His-toria est Magistra Vitae, v= mul\umesc pentru

aten\ia acordat= rubricii [i concursului. }ntreb=rile la concurs au fost dificile, ]ns= par-

ticipan\ii au reu[it s= formuleze r=spunsuri origi-nale. Cuno[tin\ele istorice acumulate v= vor servi la ]nsu[irea materiei la disciplina Istoria Rom`nilor [i Universal=, dar [i la l=rgirea orizontului cultural. Participan\ii care nu au acumulat punctaj ]nalt [i nu s-au plasat printre ]nving=tori au avut de c][ti-gat, ]mbog=\indu-se cu cuno[tin\e [i competen\e noi. V= ]ndemn s= considera\i participarea la con-curs drept o competi\ie unde ]nv=\a\i s= concura\i onest [i un loc unde v= pute\i realiza intelectual ]nc= de la v]rsta adolescen\ei.

La evaluarea r=spunsurilor s-a \inut cont de co-rectitudinea, dar [i de originalitatea r=spunsuri-lor. Pe parcursul desf=[ur=rii concursului de cele mai bune cuno[tin\e ]n domeniul istoriei au dat do-vad= nou= elevi care vor fi premia\i cu diploma re-vistei noI ]n conformitate cu locurile ocupate [i cu colete de carte oferite cu generozitate de c=tre Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institu-tul de Istorie, Sec\ia {tiin\e Sociale [i Economice; Institutul de Cercet=ri Juridice [i Politice; Institutul Patrimoniului Cultural), Uniunea Arti[tilor Foto-grafi, Asocia\ia Tinerilor Istorici [i Facultatea de Istorie [i Geografie a Universit=\ii Pedagogice de Stat Ion Creang=, c=rora le mul\umim [i pe aceast= cale. De asemenea, le mul\umim tuturor pentru participare, tenacitate [i originalitate ]n formula-rea r=spunsurilor.

La bilan\ul final, juriul a desemnat urm=torii c][tig=tori:

Locul I – to\i au acumulat c]te 180 de puncte:

Ecaterina ISTRATI, Alina ISTRATI, Tamara IS-TRATI, Maria JARDAN, Adelina JARDAN, Lozova, Str=[eni; Daniela NANI, Ulmu, Ialoveni.

Locu II – ambele au acumulat c]te 179 de punc-te: Ionela JARDAN, Lozova, Str=[eni; M=d=lina ABABII, V=sieni, Ialoveni.

Locul III: Ani[oara ABABII (178 p.), V=sieni, Ialoveni.

ne bucur= activismul sporit al elevilor din Lozo-va, Str=[eni la o bun= parte din concursuri. Toto-dat=, ne ]ntristeaz= pasivitatea elevilor de la alte institu\ii de ]nv=\=m]nt.

V= dorim o vacan\= frumoas=.ne ]nt]lnim la urm=toarea edi\ie ]n octombrie

curent.

noI, iunie 201622

Carul-Mic

{ i soarele c]nt=! V= pute\i imagina o sear= fru-moas= petrecut= ]n compania sunetelor pro-

duse de soare. Fenomenal! Se cunoa[te c= soare-le a fost dintotdeauna sursa de inspira\ie pentru muzicieni, dar acum cercet=torii britanici au reu[it s= ]nregistreze muzica pe care astrul solar este ca-pabil s-o produc=. o armonie muzical=, genera-t= de c]mpul magnetic ]n partea extern= a atmo-sferei sale, foarte asem=n=toare celei emise de corzile unei chitare. Conduc=torul grupului a evi-den\iat felul ]n care enormele arcuri magnetice generate ]n coroana solar= pot produce unde so-nore. Pentru a reu[i s= reproduc= sunetele, cer-cet=torii englezi s-au servit de imagini capturate de satelitul acestor arcuri magnetice, care pot atin-ge lungimi egale cu 96000 km, acceler]nd apoi frecven\a astfel ]nc]t urechea uman= s= le poat= auzi.

De[i potrivit cercet=torilor care au ascultat-o, melodia este „cu adev=rat plicticoas=”, dar „a fost frumos s= auzim pentru prima oar= aceste sunete emise de o surs= at]t de mare [i de puternic=. ne afl=m ]n fa\a unei muzici care ne va permite s= studiem soarele dintr-o perspectiv= nou=, [i s= ]n- \elegem mai bine ceea ce se ]nt]mpl= ]n straturile externe, unde temperaturile ajung la milioane de grade”, a explicat unul dintre profesori. Arcurile magnetice, au mai precizat exper\ii, vibreaz= „g]di-late” de explozii puternice care survin la baza lor. Undele acustice generate de fiecare dintre aceste explozii c=l=toresc la o vitez= care poate varia de la 45000 la 90000 mile/or=, put]nd elibera o ener-gie egal= cu cea a milioane de bombe cu hidrogen.

Marin Preda nu scria niciodat= cu pixul sau creionul. Scria cu un stilou cu peni\a de aur,

care dup= moartea lui nu a mai func\ionat nicio-dat=. Peni\a era tocit= mai mult ]ntr-o parte [i pen-tru a scrie cu el trebuia s= [tii cum s= ]l \ii [i ]n ce pozi\ie s= ]l apleci, lucru pentru care nimeni nu a reu[it s= ]l fac= s= scrie.

A nu avea nici ]n clin, nici ]n m]nec= este o ex-presie rom`neasc= a c=rei structur= este al-

c=tuit= din doi termeni care de fapt nu au nimic ]n comun cu sensul ei. Se [tie c= m]neca este o parte a hainei care acoper= bra\ul, iar un clin este o f][ie de material.

Expresia este veche [i se trage din Transilva-nia. Acolo, \=ranii spun „]n m]nec” c]nd urc= cu tr=sura un deal [i „]n clin”, c]nd coboar= la vale. C]nd c=ru\a [i c=ru\asul, de exemplu, stau pe loc, va fi nici ]n clin, nici ]n m]nec. P=truns= ]n uzul tu-turor regiunilor \=rii, aceasta s-a p=strat p]n= azi nu cu sensul primar, ci cu cel de a nu avea de-a face cu ceva sau cu cineva ]n nici o ]mprejurare, a nu avea nimic comun, nici un amestec.

V ino, Atotputernice, ]ntru ajutorul meu ca s= biru-iesc cele [apte p=cate de c=petenie care s]nt pri-

cina tuturor p=catelor. S= biruiesc adic=: m]ndria prin smerenie cre[tineasc=, iubirea de argint prin mi-lostenie, pizma prin dragoste [i bucurie pentru bine-le aproapelui, desfr]narea prin ]nfr]nare [i cur=\ie, l=comia prin cump=tare, m]nia prin r=bdare [i lenea prin b=rb=\ie cre[tineasc=. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (VIII)

ZI DE VAR+Izvorul ne-a[teapt= cu susuru-i lin{i cerul cu bolta albastr=.ne cheam= ]n cr]ngul frunzos de arinDoinirea de p=s=ri m=iastr=.ne cheam= [i holda s= mergem din zori}n cete cu vrere de munc=.ne-mbat= miresme suave de flori{i aerul proasp=t din lunc=.S]ntem ]n vacan\=. P=[im pe c=r=riPrin v=i, peste culmi [i costi[e.Iar soarele vesel ne-arunc= din z=riSub sear= privirea-i piezi[=.Apoi l]ng= focul aprins l]ng= iazLa basme [i snoave ne-ntrecem.Ai sta p]n=-n ziu= sub plapum= treaz,S-ascul\i ne-ntrerupt \]r]iecii{i murmur de ape, [i chiot pribeag,{i vuiet de tren pe distan\e...Iar m]ine din nou vom porni pe meleagLa-ndemnul voios al vacan\ei.

INVITA|IE LA UN CONCERT SOLAR

Vitalie FILIP

2016, iunie noI 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

D emult, tr=ia ]ntr-o c=su\= mic=, de la marginea unui sat, o fe-

meie v=duv=, care avea un b=iat cu-minte [i bun. }ns= erau s=raci, tr=ind ]n lipsuri [i greut=\i.

A[a se face c= ]ntr-o zi biata ma-m= nu a mai avut ce pune pe mas=. Cu inima str]ns=, l-a trimis pe b=iat la un v=r din satul vecin, cu rug=-mintea s= le dea c]te ceva de-ale gurii. {i chiar dac= nu aveau de nici unele, tot nu l-a trimis cu m]na goa-l=. Femeia i-a dat b=iatului un [ter-gar frumos \esut [i brodat, pe care s= i-l duc= ]n dar v=rului din satul vecin

Zis [i f=cut! S-a gr=bit b=iatul s=-[i asculte mama [i a pornit la drum. nu avea prea mult de mers: trebuia s= treac= prin p=dure, apoi peste un c]mp [i, dincolo de drumul de la marginea c]mpului, era satul vecin.

Mama [i-a s=rutat feciorul [i l-a trimis cu „Doamne-ajut=!”. S-a apu-cat apoi s= mai treb=luiasc= prin cas= [i prin curte.

Timpul s-a scurs repede [i, dup= c]teva ceasuri, v=z]nd c= nu se ]n-toarce, femeia a ]nceput s=-[i fac= griji [i s= se fr=m]nte. C]nd a ]nce-put s= se ]nsereze [i copilul tot nu ap=ruse, biata femeia a plecat s=-[i caute b=iatul.

A trecut prin p=dure strig]ndu-l, dar nici un r=spuns. A ajuns la mar-ginea c]mpului [i tot nu [i-a z=rit b=iatul. Acum ini-ma ]i b=tea cu putere, iar lacrimi fierbin\i ]i cur-geau pe obraji. A ]nceput s= alerge pe c]mp, strig]ndu-l [i c=ut]ndu-l cu ochii ]n toate p=r\ile. De at]ta gra-b=, opincile – [i a[a vechi [i roase de vreme – se rupser= de tot, dar femeia nu mai sim\ea ghimpii [i m=r=cinii c]mpului, ce-i ]n\epau picioarele la fieca-re pas. Se g]ndea doar la copil [i se ruga necontenit Maicii Domnului s= nu fi p=\it b=iatul ceva.

{i fiecare strop de s]nge, unde c=dea, se pre-schimba ]ntr-o floare mare [i ro[ie, de culoarea s]n-gelui. {i a[a s-a umplut c]mpul de maci.

}ntr-un t]rziu, l-a g=sit. Z=cea, s=r=cu\ul, ]ntins, c=ci sl=bit [i nem]ncat cum era, nu avusese putere s= ajung= p]n= ]n cel=lalt sat. Bucuroas= c= ]n sf]r[it l-a aflat, femeia [i-a luat copilul ]n bra\e [i l-a adus ]napoi acas=, mul\umind cerului c= [i-a g=sit b=iatul. De atunci au r=mas macii pe c]mpuri! Ei amintesc de dragostea oric=rei mame [i de efor-tul [i sacrificiile pe care aceasta le face pentru copi-ii ei.

Se zice c= nimeni n-a putut s= numere vreodat= to\i macii de pe un c]mp, a[a cum nimeni nu poate num=ra sacrificiile [i eforturile pe care le face o mam= pentru copiii ei.

CUM AU AP+RUT MACII

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Leo MAGDAN

noI, iunie 201624

A{TEPT UN SFAT

calea spre olimp

Urmare din pag. 12

31 de puncte: Alexandrina BATR}NCEA (7,7,10,7), Holercani, Dub=sari; Maricica ANDONI (8,6,9,8), Coliba[i, Cahul.

30 de puncte: Mariana CURNIC (9,7,6,8), V=-sieni, Ialoveni.

29 de puncte: Natalia POSTIC+ (5,7,10,7), Mo-lovata, Dub=sari.

26 de puncte: Nicoleta COJOCARI (9,0,9,8), Ci-ripc=u, Flore[ti.

21 de puncte: Emilia CIOCANU (9,4,0,8), Cos-tuleni, Ungheni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 21 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= am \inut cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.

D ragi elevi, v= felicit pentru munca pe care a\i depus-o ]n realizarea testelor propuse. A\i re-

u[it s= persevera\i, s= acumula\i noi cuno[tin\e, s= v= ]mbog=\i\i CV-ul cu noi performan\e. Unii dintre voi a\i reu[it s= solu\iona\i toate testele [i chiar a\i fost la un pas de a acumula cel mai mare punctaj, lupta fiind acerb=. Au concurat cei mai buni elevi din Republica Moldova [i vreau s= v= spun c= aici nu exist= ]nvin[i, pentru c= am c][tigat cu to\ii o nou= experien\=, prieteni noi [i am v=zut care este poten\ialul elevilor din alte [coli.

Concursul Veni, vedi vici a luat sf]r[it, dar nu ne lu=m r=mas-bun. Mergem ]n vacan\a de var=, pen-tru a reveni cu noi for\e [i noi cuno[tin\e ]n luna octombrie curent.

Iat= premian\ii actualei edi\ii a concursului:

Locul I (un premiu): B. P. Hasdeu (16 volume), Editura {tiin\a. Sponsor: Editura {tiin\a. – Maria JARDAN (231 p.), Lozova, Str=[eni.

Locul II (dou= premii): Valentin GU|U, Dic\io-nar al greşelilor de limb=, Editura Cartier. Spon-sor: Editura Cartier. – Tamara BIVOL (229 p.), Bardar, Ialoveni [i Veronica VORNICESCU (228 p.), Lozova, Str=[eni.

Locul III (cinci premii): volumul Simbolurile na\ionale ale Republicii Moldova. Sponsor: Aca-demia de {tiin\e a Republicii Moldova, Biblioteca (Institut) {tiin\ific= Central= A. Lupan. – Alina PLE{CO (227 p.), Orhei; Mihaela DODI (226 p.), Susleni, Orhei; Ionela JARDAN (224 p.), Lozova, Str=[eni; Ana-Maria URBINELLI (223 p.), Marine-la LUPU{OR (220 p.), Cobani, Glodeni.

Tuturor ]nving=torilor le-au fost oferite colete de carte din partea Institutului de Filologie al Acade-miei de {tiin\e a Republicii Moldova [i diploma revistei noI.

Felicit=ri [i vacan\= pl=cut=!

22 de puncte: Alina LUCHI|A (9,8,5), Bardar, Ialoveni.

15 puncte (5,5,5): Ecaterina ISTRATI, Alina IS-TRATI, Lozova, Str=[eni.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 15 puncte. La bilan\ul general ]ns= am \inut cont de punctajul tuturor participan\ilor.

C oncursul desf=[urat pe parcursul a [ase eta-pe, ]n perioada octombrie-martie 2015-2016, a

luat sf]r[it. }n urma analizei [i a bilan\ului r=spun-surilor date de participan\i, juriul a determinat nu-mele c][tig=torilor:

Locul I – 400 de leiTamara ISTRATI, Lozova, Str=[eni – 164 p.

Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei Ionela JARDAN, Lozova, Str=[eni – 156 p.;Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni – 153 p.

Locul III – trei premii a c]te 300 de lei Maria JARDAN, Lozova, Str=[eni – 152 p.;Ecaterina ISTRATI, Lozova, Str=[eni – 152 p.;Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari – 149 p.Cele cinci premii de ]ncurajare – colete de carte

cu tematic= ecologic= – le-au revenit urm=torilor participan\i:

Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni – 148 p.; Mi-haela DODI, Susleni, Orhei – 141 p.; Adelina JAR-DAN, Lozova, Str=[eni – 133 p.; Marinela STICEA, Cobani, Glodeni – 131 p.; Lumini\a ANTON, Bala-tina, Glodeni – 126 p.

Tuturor participan\ilor le-au fost oferite: Enciclo-pedie de ecologie a biologului Ion I. Dediu, Editu-ra {tiin\a, 2010 (donator: autorul), Albumul de fa-milie al Parteneriatului Estic, Chi[in=u, 2015 (donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republi-ca Moldova), materiale informativ-educa\ionale cu tematic= ecologic= oferite de Mi[carea Ecologist= din Moldova [i diploma revistei noI.

Ministerul Mediului ofer= institu\iei de ]nv=\=m]nt cu cel mai mare num=r de participan\i [i c][tig=tori ai concursului, Liceului Teoretic Mitropolit nestor Vornicescu din Lozova, Str=[eni, o diplom= [i Car-tea ro[ie a Republicii Moldova, Editura {tiin\a, 2016.

Felicit=ri tuturor pentru entuziasmul, perseve-ren\a [i dorin\a de a descoperi c]t mai multe miste-re ale lumii vii. De asemenea, dorim mult succes dasc=lilor care au contribuit la ]ndrumarea, des-chiderea voastr= spre noi t=r]muri [i ob\inerea re-zultatelor performante la concursul ]n cauz=.

V= ur=m o vacan\= interesant=! Urm=toarea edi\ie a concursului ecologic va de-

mara ]n luna octombrie curent.

Urmare din pag. 13

2016, iunie noI 25

calea spre olimpabc juridic

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!A m ]n\eles c= premiile deja stau cumin\i pe

poli\ele redac\iei [i a[teapt= s= se fac= [tiu-te numele celor care le merit=. Ca s= [ti\i [i voi – nu e chiar u[or s= g=se[ti oameni care sar, uite a[a, [i aduc premii la redac\ie. }n\elegem [i noi c= via\a asta are ast=zi un pic mai multe pro-blemu\e dec]t aplauze, dar...

Etapa actual= are aproximativ acelea[i nume ]n plicuri. S]nt prietenii revistei noastre, cei cu care ]nt]mpin=m z=pezile, cei cu care urm=rim cum iese iarba de sub frunzele p=durilor, cei ]m-preun= cu care tot tragem cu ochiul spre bolta cire[ului, ca s= vedem dac= nu cumva s-au ]nro[it m=rgelu[ele lui dulci.

R=spunsurile corecte la etapa a V-a:

1. Iurie Topal=.

2. Zinedine Zidan, antrenorul clubului sportiv Real Madrid.

3. Real Madrid.

Rezultatele etapei a V-a:

Iat= [i numele celor care au acumulat maxi-mum de puncte (12 puncte):

Elena PORUBIN, Vasile ANDREEV, Maria C}RNA|, Alexandrina BATR}NCEA, Alina RO-TARI, Veronica ROTARI, Holercani, Dub=sari; Emilia CIOCANU, Costuleni, Ungheni; Ana-Maria SCAUN, Oxentea, Dub=sari; Ecaterina HER|A, Alina LUCHI|A, Bardar, Ialoveni; Aliona CAZACU, Hagimus, C=u[eni; Marinela STICEA, Cobani, Glodeni; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Vla-da FIODOROV, Chi[in=u; Andrei [i Daniel MO-RARU, Alexandru T+R+CIL+, Selemet, Cimi[lia; Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A”, Mihaela DODI, Marinela SAJIN, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Susleni Orhei; Lumini\a ANTON, Balatina, Glodeni; Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni.

Mihaela GLADUNEAC, Putine[ti, Flore[ti a acumulat 7 puncte.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 7 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.

SIGURAN|A COPIILOR

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului

V reau s= [tiu dac= existen\a centurilor de sigu-ran\= ]n transportul public de la noi este obli-

gatorie?

Maria SANDU, 16 ani B=l\i

Drag= Maria, ]n prezent cuplarea centurilor de siguran\= pentru pasagerii din transportul public nu este obligatorie. Pentru siguran\a copiilor, Regu-lamentul de transportare auto al pasagerilor pre-vede c= minorii trebuie s= stea a[eza\i pe scaune.

obligatorii s]nt centurile de siguran\= ]n autobu-zele care transport= elevii spre [colile de circum-scrip\ie.

V reau s= muncesc vara pentru a c][tiga banii mei proprii. nimeni ]ns= nu vrea s= m= anga-

jeze, zic c= s]nt minor=. Ce pot face ]n aceast= si-tua\ie?

Ana CHIRCU, 16 aniStr=[eni

Drag= Ana, Codul muncii stabile[te c= v]rsta minim= general= pentru ]ncadrarea ]n c]mpul mun-cii este de 16 ani, dar exist= [i o excep\ie, potrivit c=reia minorul poate fi angajat [i de la v]rsta de 15 ani doar cu acordul scris al p=rin\ilor sau al repre-zentan\ilor legali [i doar dac= condi\iile de munc= nu ]i vor aduce atingere st=rii de s=n=tate, dez-volt=rii, instruirii [i preg=tirii profesionale. Copilul ]n v]rst= de la 15 la 16 ani poate activa 24 de ore pe s=pt=m]n= [i 5 ore pe zi, iar minorii de la 16 la 18 ani pot activa p]n= la 35 de ore pe s=pt=m]n= cu p]n= la 7 ore pe zi.

U nii colegi de-ai mei ]njur=: ]n recrea\ie, pe te-renul sportiv... atunci c]nd profesorul lipse[te

din clas=. Printre ei s]nt [i fete. Am ]ncercat delicat s= le fac observa\ie [i am fost f=cut= cu ou [i cu o\et, repro[]ndu-mi-se c=-s din secolul [aisprezece. Cum s= procedez ]n asemenea situa\ie?

AnonimChi[in=u

Comportamentul colegilor t=i nu poate fi accep-tat [i tolerat. }\i propun s= ignori discu\iile indecen-te ale colegilor, dar s= propui dirigintelui sau pro-fesorului de educa\ie civic= s= abordeze ]n cadrul orelor subiectul ce \ine de comportamentul inde-cent al elevilor ]n raport cu colegii de [coal=/clas=, precum [i ]n societate.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

noI, iunie 201626

pa gi na mu ze lor

NATALIE PORTMAN

V izionarea filmului Leb=da neagr= a avut un im-pact major asupra atitudinii mele fa\= de prioriti-

zarea dorin\elor [i ecologia g]ndirii. Astfel, rolul prin-cipal ]n acest film i-a revenit actri\ei americane de origine israelian= natalie Portman, care prin spiritul [i atitudinea ei monteaz= ]n sufletul spectatorului ideea: A[a nU!

natalie Portman s-a n=scut pe 9 iunie 1981, ]n Ie-rusalim, Israel, cu numele natalie Hershlag, ca unic copil al unei familii de evrei. Tat=l ei, medicul israe-lian Avner Hershlag, ginecolog specialist ]n trata-mente pentru infertilitate [i-a cunoscut so\ia, Shelley Stevens, ]n timpul studiilor la Universitatea ohio. Stevens, n=scut= ]n Cincinnati ohio, originar= din-tr-o familie ajuns= ]n SUA din Austria [i Rusia, [i ]ndepline[te ]n prezent func\ia de manager al fiicei ei. Familia tat=lui provine din Rzeszow, Polonia, [i din nisporeni, Republica Moldova. Str=bunicii ei din partea tat=lui au pierit la Auschwitz. P=rin\ii ei s-au c=s=torit ]n Israel [i c]nd natalie a avut v]rsta de trei ani, s-au ]ntors ]n SUA. Mai ]nt]i au locuit ]n Maryland (]n vreme ce tat=l se perfec\iona la Universitatea George Washington din Washington D. C.), apoi la new Haven, Connecticut, unde a urmat, ]ntre altele, cursuri la o [coal= evreiasc= [i lec\ii de dans, Long Island la new York. numele Portman, pe care l-a adoptat ]ncep]nd de la v]rsta de 12 ani, era de fapt

numele de fat= al bunicii ei materne. Este format= ]n calitate de specialist la Universitatea din Harward [i la Universitatea Ebraic= din Ierusalim. Apar\ine cul-tului religios iudaist.

Primul s=u rol l-a avut ]n 1994, ]n filmul fran\uzesc Lyon. Rolul care a f=cut-o celebr= a fost cel interpre-tat ]n trilogia R=zboiul stelelor. }nainte de acesta, a mai jucat ]n Beautiful Girls [i Anywhere but Here. }n timpul film=rilor pentru R=zboiul stelelor a studiat psihologia la Universitatea Harvard. }n 2005 a fost nominalizat= pentru prima oar= la Premiile Gol-den Globe, premiu pe care l-a [i c][tigat, cu pro-duc\ia Closer. Pentru rolul din filmul V for Vendetta a trebuit s= se rad= pe cap. A jucat rolurile princi-pale ]n dramele istorice Goya's Ghosts (2006) [i The other Boleyn Girl (2008). }n mai 2008 a fost cel mai t]n=r membru al juriului Festivalului de Film de la Cannes. Debutul s=u regizoral, Eve, a deschis cea de-a 65-a edi\ie a Festivalului Interna\ional de Film de la Vene\ia. }n 2011, natalie Portman a c][ti-gat Globul de Aur pentru Cea mai bun= actri\= ]ntr-un rol principal pentru lungmetrajul Leb=da neagr= (Black Swan), acolo unde interpreteaz= rolul unei balerine. }n timpul film=rilor l-a cunoscut [i s-a ]ndr=gostit de coregraful Benjamin Millepied, cu care s-a logodit [i s-a c=s=torit ]n 2010, ]mpre-un= av]nd primul copil.

Ana CEAP+

2016, iunie noI 27

RENAUD LAVILLENIE

} n „cariera” mea de fan sportiv am avut c]teva nume ]n topul preferin\elor: Larisa Lazutina,

schioar=, Elena Isinbaeva, atlet= [i Serhii Bubka, atlet. Cel din urm= m-a urm=rit ani la r]ndul, mi-a urm=rit copil=ria [i adolescen\a, ca ast=zi s= fie ]n inima mea, dar [i ]n lumea sportiv= „detronat”, (dar nicidecum uitat – legendele r=m]n legende) de atletul francez Renaud Lavillenie, care a reu[it s= ob\in= un nou record mondial la s=ritura cu pr=jina de 6,16 metri, dobor]nd performan\a lui Serhii Bub-ka de 6,15 metri, record care a rezistat timp de 21 de ani. }mi plac oamenii care apar brusc cu performan- \e, care doboar= [i pun la p=m]nt.

Renaud Lavillenie s-a n=scut ]n Fran\a ]n anul 1986. S-a apucat de s=ritur= cu pr=jina la v]rsta de [apte ani pentru a-l urma pe tat=l s=u, antrenor la un club sportiv. A debutat ]n competi\ii ]n 2003. De regul=, primele rezultate ori s]nt bune, ori nu, ori im-presioneaz=, ori dezam=gesc. Ale sale au fost slabe, ]ncep]nd ]n 2003 cu 4,30 m, ]n 2004 cu 4,60, apoi cu 4,70 ]n 2005 c]nd titlul mondial de juniori era aproxi-mativ de 5,50 m. Eh! c]t de departe p=rea acest titlu!

Dar faptul c= trebuia s= munceasc= [i mai mult nu l-a speriat. }n 2008 ][i ia inima ]n din\i [i particip= pentru prima dat= la Campionatul Mondial ]n sal=. C][tig= ]ns= la Campionatul European ]n sal= de la

Moscova cu o s=ritur= de 5,60 m, plas]ndu-se pe locul 2. Rezultatele ]ncep s= vin=. Un an mai t]rziu, a reu[it o s=ritur= la 6,01 cm, dep=[ind recordul na\i-onal francez, stabilit de Jean Galfione, [i a cucerit o medalie de bronz la Campionatul Mondial de la Berlin.

Deja ]i place faima pe care o aduce din ce ]n ce mai des \=rii sale [i la Jocurile olimpice de var= din 2012 de la Londra, a cucerit medalia de aur cu o s=ritur= la 5,97 m, stabilind astfel un nou record o-limpic. Cre[tea, cre[tea pu\in c]te pu\in ]n ochii tutu-ror [i mai ales ]n inima sa. Astfel, ]n anul urm=tor, c][tig= iar=[i un titlu la Campionatul European ]n sal= cu 6,01 m. Tot acest an l-a adus aproape de recordul mondial, dar nu l-a dep=[it, ]nregistr]nd 6,14 m. Vi-sul s=u devine realitate [i ]n 2014, 25 februarie, s]m-b=t= seara la Done\k sub privirile celui care p]n= atunci a fost cel mai bun la s=ritura cu pr=jina, do-boar= recordul ucraineanului Serhii Bubka, s=rind 6,16 m. Un centimetru a decis totul, un nou record mondial. Este incredibil [i cred c= va trebui ceva timp ca s= revin pe p=m]nt. Trebuie s= savurez mo-mentul, spunea uimit ]nsu[i campionul.

Acum s]nt ]n a[teptarea unui nou record. Cine [tie din care col\ al lumii va veni. Deocamdat= fran-cezul m= urm=re[te. A[tept o nou= „detronare”.

Olesea CURMEI

time-out

28 noI, iunie 2016

D e culoarea gri, ici-colo se apropie de str=zi, contur]nd depozite, hale industriale, hangare. Aspectul estetic adesea este uitat, motiv din

care trecem pe al=turi, f=r= s= remarc=m aceste construc\ii [i f=r= s= con[tientiz=m c=, de fapt, ele s]nt ]ntruchiparea unei tehnologii geniale. Ea a desc=tu[at imagina\ia arhitec\ilor, a dat aripi elanului constructo-rilor, a revolu\ionat industria construc\iilor. Cu mult respect pentru crea\ia anticilor ]n edificarea ora[elor, monumentelor de cult, palatelor, teatrelor [i arenelor, ale c=ror ruine impresioneaz= [i azi, trebuie s= recunoa[tem c= tehnologiile [i materialele utilizate de ei s]nt dep=[ite. De[i au domi-nat lumea ]ntreag= mii de ani.

Lian\ii pe baz= de var stins [i pozzolan= (cenu[a vulcanic= fin=) erau cunoscu\i [i utiliza\i cu succes ]n construc\iile Romei antice, iar ]n sec. XVIII au ap=rut primele probe de ciment. Mai t]rziu s-au elaborat [i teh-nologiile industriale de producere a acestuia. Fondarea chimiei moderne de c=tre Lavoisier a accelerat implementarea acestor tehnologii, fapt ce a asigurat producerea industrial= a cimentului, care se utiliza ]n astfel de amestecuri pentru construc\ii, precum betonul. Ultimul, destul de rezistent la compresie, devenea fragil la ]ntindere. Dar ]n 1847 francezul Coignet a proiectat primul acoperi[ din beton, fortificat cu bare de fier profilat. Tot atunci un alt francez, Lambot, a proiectat [i a construit o barc= din beton [i pl=ci metalice, prezentat= la Expozi\ia Universal= din Paris ]n 1855. Anticip]nd, voi aminti c= vase maritime din beton au navigat decenii ]n-tregi, inclusiv ]ntre Europa [i America, peste Atlantic! Un pas decisiv ]n apari\ia betonului armat l-a realizat gr=dinarul francez de la Versailles Joseph Monier, care a construit vase pentru plante din beton [i plase flexi-bile de metal. El [i-a brevetat inven\ia ]n 1877, [i aceast= idee a impul-sionat utilizarea materialului nou. Pe parcursul a mai mul\i ani el a pa-tentat ideile construirii caselor din blocuri de beton armat, a podurilor, \evilor pentru apeducte [i gaz, traverselor pentru c=ile ferate, plafoanelor, cripte-lor, grinzilor – elemente de construc\ie, f=r= de care peisajul industrial contemporan este inimaginabil. Straniu, dar la ]nceputuri nu francezii, ci nem\ii [i austriecii au fost cei care au g=sit diverse aplica\ii practice ale betonului armat. }n 1892 ]nt]ietatea revine francezilor odat= cu ]nsumarea ]ntr-un brevet de c=tre Francois Hennebique a mai multor idei practice din experien\a sa ]n construc\ie. El a pus baza unei mari afaceri cu beton armat [i, ]ncerc]nd s= r=sp]ndeasc= pe larg informa\ia despre aplica\iile noului material, ]n 1896 a lansat [i prima revist= din domeniu – Betonul armat.

Pe parcursul anilor au intervenit numeroase ]mbun=t=\iri [i extinderi ale utiliz=rii betonului armat, ca ]n prezent s= fie unul dintre cele mai im-portante materiale de construc\ie, tehnologice [i rezistente, indispensa-bile construc\iilor industriale de importan\= strategic= – hidrocentrale, centrale atomice [i termice, co[uri de fum de ]n=l\imi ame\itoare, piste pentru avioane, hale enorme pentru uzine [i fabrici. nu mai pu\in impre-sionant= este aplicarea betonului armat ]n construc\ia civil= – case de locuit, birouri, palate, complexe sportive [. a. {i dac= se considera eronat c= betonul armat nu poate fi [i estetic, marii arhitec\i contemporani au demonstrat viciversa: francezul Le Corbusier, italianul Pier Luigi nervi, brazilianul oscar niemeyer, irakiana Zaha Hadid au realizat cl=diri din beton armat de mare valoare artistic= ]n ]ntreaga lume. Tunelurile mon-tane, placate cu blocuri de beton armat, faciliteaz= transportul de m=rfuri [i c=l=toriile prin mun\i. Comunica\ia feroviar= ]ntre Anglia [i Fran\a pe sub Canalul M]necii are loc gra\ie tunelului subteran din beton armat. Recent un tunel asem=n=tor a legat dou= continente, Europa [i Asia: el asigur= circula\ia metroului urban din Istanbul, ]ntre dou= sectoare ale megapolisului, pe sub str]mtoarea Bosfor. Renumitele poduri suspendate din Fran\a, Japonia, SUA, Portugalia [i din multe alte \=ri s]nt realizate din beton precomprimat. De altfel ca [i numeroase stadioane, s=li de concert, muzee, bazine de ]not, catedrale, zg]rie-nori. Cel mai celebru dintre ultimele, Burj Khalifa din Dubai, de 828 de metri, asigur= o vizibili-tate la peste 80 km! Deja se vorbe[te de edificarea unui alt campion, a c=rui ]n=l\imea va dep=[i 1 km! Iar ]n m=ri [i oceane mici insule din be-ton armat [i o\el – platformele de extrac\ie, alimenteaz= cu petrol [i gaze industria multor \=ri. Betonul armat devine tot mai util, tot mai artistic, tot mai fascinant.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

AT}T DE VOLATIL, BETONUL ARMAT

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

292016, iunie noI

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

FLORI DE VAR+

LEURD+ }NFLORIT+

30 noI, iunie 2016

para lui n=t=flea\=

lec\ie de logic=

}NTREB+RI CU R+SPUNSURI ISTE|E PENTRU COPII DE{TEP|I

A deseori, c]nd v=d c]t= importan\= ][i d= [i cum se \ine cu nasul pe sus vreun ins care se

crede buricul p=m]ntului, fie el un matur ajuns ]n func\ii de r=spundere, fie un pici cople[it de lau-de, ]ndat= ]mi imaginez cum s-ar sim\i acel indi-vid, alunec]nd cu fundul ]ntr-o b=ltoac= sau fiind h=r\uit, unde-i mai mult= lume, de vreo potaie. La asemenea scene, cu cotei g=l=gio[i, am fost martor ]n mai multe r]nduri [i de fiecare dat= m= ]ntrebam: chiar s= aib= sim\ul umorului jigodia care-[i alege jertfa cu at]ta pricepere?

|in minte cum m= amuzam, acum c]\iva ani, cu filmule\ul despre un cap de raion (nu precizez care anume, s= nu fac de ru[ine peste o sut= de mii de oameni nevinova\i) care \inea un discurs pe stadion. Din tot auditoriul, ]n cadru a nimerit doar un dul=u f=r= pripas, care se tol=nise ]n fa\a tribunei, gata s= asculte ce succese a ]nre-gistrat raionul de c]nd ]l avea ]n frunte pe vorbi-tor, ]ns= la scurt timp, plictisit de buchisitul ane-voios, a ridicat un picior [i s-a apucat s= prind= purici, f=r= a mai acorda oratorului nici o aten\ie...

Ceva mai ]nainte mi s-a ]ntip=rit ]n minte un ceremonial grandios, organizat la Vladivostok ]n cadrul festivit=\ilor ce marcau 300 de ani ai flotei militaro-maritime ruse. }ntreaga flot= sta\iona ]n larg, iar de la nava-amiral se ]ndrept= spre mal o [alup=. Sumedenie de lume se agita ]n a[tep-tarea momentului culminant al s=rb=torii, iar c]-teva mii de marinari ]ncremeniser= pe debarca-der ]n pozi\ie de drep\i, ]n timp ce superiorul lor a pornit cu pas caden\at ]n ]nt]mpinarea amira-lului ce cobora pe \=rm. }ns= i-a luat-o ]nainte un c=\elu[ care, \][nind din mul\ime, i s-a al=turat amiralului ]n uniform= de gal=, pentru a-l ]nso\i la primit raportul [i-apoi la inspectarea efectivu-lui aliniat pe debarcader. {i ar fi contribuit din plin acel c=\elu[ la desf=[urarea ceremonialului, dar uralele slobozite din mii de piepturi l-au ]n-sp=im]ntat, f=c]ndu-l s-o rup= de fug=, schel=l=-ind, ]n lungul debarcaderului...

Iar ]n ]ncheiere, ca s= nu trec cu vederea ]nc= o categorie de animale domestice ]nzestrate cu sim\ul umorului, a[ men\iona c= nu mai \in minte cine s-au adunat [i ce au discutat anul trecut la Antalya, dar p]n= ]n ziua de azi revin s= m= de-lectez cu un filmule\ despre trei pisicu\e surprin-se ]n timp ce se plimbau pe fundalul unui [irag multicolor de drapele, exact ]n locul unde urmau s= se fotografieze [efii de state participante la acel Summit G20.

Tem= pentru acas=. Trimite-mi o istorioar= despre vreo pozn= f=cut= de c]inele t=u sau de pi-sica ta [i ]\i pic= par= m=l=ia\= de la n=t=flea\=.

{I ANIMALELE AU SIM|UL UMORULUI!

Dana |URCANU de la Liceul Gheorghe Asachi din Chi[in=u a mai adus ni[te probleme din-

tr-un test de inteligen\= pentru copii ageri la minte. Ca s= te convingi c= faci parte [i tu din categoria respectiv=, pune-\i creierii ]n mi[care, [i-apoi s= ve-dem la c]te ]ntreb=ri din cele [ase ai reu[it s= r=s-punzi.

1. Dac= ai trei mere [i iei unul, c]te mere ai?Un m=r; dou= mere; trei mere.2. }ntr-o familie s]nt urm=torii membri: mama, ta-

ta, patru fiice ale celor doi p=rin\i, iar fiecare fat= are un frate. C]\i membri are familia?

6 membri; 7 membri; 10 membri; 16 membri; 18 membri.

3. Avem o cutie cu capac ]n care ]ncap exact 500 de monede de 50 de bani. C]te monede de 10 bani po\i introduce ]n cutia goal=?

5000 de mo-nede; 2500 de mo-nede; 500 de mo-nede; 1 moned=.

4. Un vas care sta\ioneaz= ]n port are o scar= fix= montat= pe o latur= a sa, pe vertical=, cu 10 trepte, din care 4 se afl= sub ap=. Fiecare treapt= are 1/4 metri lungime. Dac= apa cre[te peste noap-te cu un metru, c]te trepte se vor afla sub ap= la momentul de maxim= cre[tere a nivelului apei?

10 trepte; 8 trepte; 6 trepte; 4 trepte; nici o treapt=.5. }\i imaginezi c= te afli ]ntr-o barc= ]nconjurat=

de rechini, care se scufund=. Cum supravie\uie[ti?6. C=l=tore[te prin toat= lumea cu automobilul,

trenul, avionul sau vaporul, ba chiar [i pe biciclet=. {i reu[e[te a[a ceva f=r= s= fac= nimic, doar st]nd lipit ]ntr-un col\. Ce este?

F+R+ CUVINTECristina P}NZARI, cl. a IX-a

L. T. {tefan cel Mare, {old=ne[ti

limpezirea apelor

DAR TU TE-AI PRICEPUT?C a s= nu ui\i p]n= la toamn= condi\iile testului

de la lec\ia de logic=, ]\i dau din nou r=spun-surile, s= le confrun\i cu solu\iile n=scute ]n capul t=u.

1. Un m=r, at]t c]t ai luat.2. {apte membri. Cei doi p=rin\i, patru fiice [i

un fiu. Cele patru fete au un singur frate. Dac= ar fi fost c]te un frate pentru fiecare fat=, eram ]n situa-

312016, iunie noI

Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU

A PATRA REVOLU|IERubric= sus\inut= de Victor PAVLIUC

cu ochii pe Leu

\ia ]n care ar fi fost ]n total 4 b=ie\i, fra\i ]ntre ei, la r]ndul lor. }ns= asta ar fi ]nsemnat c= fiecare fat= ar fi avut 4 fra\i [i nu unul.

3. o singur= moned=, dup= care cutia nu mai e goal=.

4. Tot 4 trepte. Atunci c]nd nivelul apei cre[te, se ]nal\= [i vasul, deci se ridic= [i scara.

5. }ncetezi s=-\i mai imaginezi.6. Un timbru.

Tem= pentru acas=. Dac= ai g=sit solu\ia co-rect= pentru tot setul de [ase ]ntreb=ri, ca s= nu \i se par= c= te-ai n=scut cu stea ]n frunte, ]\i propun pentru rezolvare ceva mai complicat. Trimite-mi chiar acum r=spunsul, s= te v=d c]t e[ti de iste\ [i, de te descurci, ]\i garantez un premiu la ]nceput de an [colar.

A[adar, o mam= care [i-ar dori s=-i fie copilul eminent, se pl]nge:

„Mai alalt=ieri am descoperit ]n Facebook pos-tarea cu o problem= despre cump=r=tori [i litri de lapte. Iac=t=-o:

Un fermier a v]ndut la 9 cump=r=tori c]te 2 litri de lapte.

C]\i litri de lapte a v]ndut fermierul?{i pagina din caietul de matematic= al unui elev:9 x 2 = 18 (litri)R=spuns: Fermierul a v]ndut 18 litri de lapte.}ns= 9 x 2 este t=iat ]n cruce [i de-asupra e scris

cu ro[u: 2 x 9. nota: 3.A[ fi crezut c= e o glum= de 1 aprilie, sau c= ]n-

v=\=toarea nu-i ]n toate min\ile, dar din comentarii am aflat c= a[a se studiaz= aritmetica ]n [coal=.”

Unde-i gre[eala? Pentru ce a fost sc=zut= nota elevului?

amintiri

DIN ALBUMUL BUNICU|EI MELEO ric]t de straniu ar putea s= v= par=, pe c]nd

era bunica fat= nu exista internet, iar fiecare domni[oar= ][i p=stra pozele [i tainele ]ntr-un al-bum, de care avea grij= s= fie c]t mai frumos ]mpo-dobit [i s= aib= un con\inut bogat. Zilele acestea, scotocind prin lada bunicii mele, am descoperit sub viitoarea mea zestre albumul de fat= mare al bunicu\ei. L-am citit cu cea mai mare pl=cere, apoi am ales din el [i c]te ceva pentru voi. Vi se par cam naive? Dar ]n compara\ie cu pozele postate acum de unele domni[oare cu ]ndemnul: „Eu s]nt cea mai frumoas=! Cine-i de acord, s= pun= ?”

}ntr-un co[ cu vioreleSt=teau dou= p=s=rele,Am]ndou= ciripesc,Eu pe tine te iubesc.Mi-am pierdut batistu\a{i m= bate m=mica...Cine are s= mi-o dea,

Am s=-i s=rut guri\a!Batistu\a-i parfumat={i o am de la o fat=,o fat= prea frumoas=,Pe care o iubesc!

Cristina VIERUUngheni

L a renumitul Forum Economic de la Davos s-a vorbit despre cea de-a patra revolu\ie. Una teh-

nologic=, ce se sprijin= pe inova\ii. Intr=m, a[adar, ]n epoca unor schimb=ri tehnologice fundamentale. }n urm=torii 5-10 ani se vor produce schimb=ri radi-cale ]n energetic=, medicin=, biotehnologie, sfera financiar= [i producere. Cei care au chiar 30-40 de ani, nu mai zic de tineri, vor tr=i timpurile c]nd automobilele electrice nu vor mai fi o raritate, iar energia va veni ]n cas= f=r= conexiune la re\ele. omul va putea s= ob\in= o diagnoz= a st=rii sale de s=n=tate on-line, iar durata vie\ii va cre[te. Vor disp=rea intermediarii ]n tranzac\iile financiare. Deficitul de alimente, cu care se confrunt= milioa-ne de oameni ]n lume, va disp=rea.

nu s]nt pove[ti. Sau visul unei nop\i de var=. Unele din aceste lucruri deja se ]nt]mpl=. Iar ]n la-boratoare se pl=m=desc altele.

Ca s= r=m]nem, vorba vine, ]n urma trenului, ar trebui s= ne aliniem la cei care fac aceast= revolu- \ie. Republica Moldova se afl= ]n situa\ia unei „furtuni ideale”, spun speciali[tii. Crizele eco-nomice [i politice mondi-ale vor obliga liderii s= g=seasc= un nou echili-bru ]n urm=torii doi-cinci ani. ne afl=m ]n epicen-trul unei crize regionale, pe de o parte valul ce vine din Ucraina, pe de alt= parte incertitudinile europene. }n plus, avem o criz= economic= [i financiar= intern=. Riscurile nu vor disp=rea peste noapte. }ns= vor învinge cei care vor deveni mai competitivi. {i de aceasta trebuie s= profite Moldova. Doar modele inova\i-onale o mai pot aduce ]n r]nd cu lumea. Modelul tradi\ional de dezvoltare nu mai poate da un plus de competitivitate Republicii Moldova.

Avem foarte mult de recuperat. }n clasamentul competitivit=\ii globale Republica Moldova se afla anul trecut, la capitolul inova\ii, pe locul 130 din 140 de \=ri incluse ]n top. Un an mai devreme era pe 129.

Statul are un cuv]nt greu de spus ]n schimbarea lucrurilor. Prin reorientarea educa\iei spre modele-le inova\ionale. o g]ndire strategic= orientat= spre acestea, un consens social [i voin\= politic=. nu este totul pierdut, ast=zi ne afl=m pe ultimele lo-curi ]n topuri, m]ine poate fi altfel. Dar pentru asta trebuie s= facem serios carte, s= credem c= putem schimba lucrurile, s= ne educ=m mentalitatea ]n-ving=torului, dar nu a ]nvinsului. S= uit=m de „e imposibil, nu se poate”, totul se poate, totul este posibil. Poate cineva va crede c= este banal spus, dar de voi, cei tineri, depinde viitorul nostru.

Alexandru DIMITROV

32 noI, iunie 2016

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

CASA MARE (116 p.); P+-S+RILE TINERE|II NOAS-TRE (116 p.); DOINA (96 p.). Ion Dru\=. Chi[in=u: Cartier popular, 2015.

opera dramatic= a lui Ion Dru\= a v=zut lumina ram-pei ]n numeroase teatre din \ar= [i de peste hotare. „Meritul incontestabil al lui Ion Dru\= este c= el a [tiut s= introduc= [i s= im-pun= lirismul ]ntr-o epoc= absolut antiliric=, refrac-tar= poeticit=\ii de orice fel” (M. Dolgan). Tocmai substratul sufletesc al omului, conceput de c=tre au-tor, ]ndeamn= la cumsec=denie, cugetare, iertare [i credin\=. Crea\ia dru\ian=, fiind profund poetic=, de o complexitate etic= avansat=, ]ns=ilat= pe sim-boluri sugestive [i motive sacre pline de drama-tism interior, confrunt= personajele cu rigorile tim-purilor, pun]ndu-le la ]ncercare virtu\ile.

POEZII. Vasile Alecsandri. Chi-[in=u: Prut Interna\ional, colec- \ia Biblioteca pentru to\i copiii, 2015, 384 p.

Voca\ia „peregrinului roman-tic” se concentreaz= ]ntr-o nou= edi\ie din volumele Doine, L=cri-mioare, Suvenire, M=rg=rit=rele, Pasteluri, Varia (a), Legende, Le-gende nou=, osta[ii no[tri, Va-ria (b), Din periodice, Postume. Clasic prin defini\ie, V. Alecsandri r=m]ne un poet hibernal ]n evoc=rile sale, un vitalist remarcabil prin esen\a sa poetic=, r=spunz]nd totodat= unei nevoi de armonie ]nn=scut= sufletului omenesc. „}n Alecsandri vibreaz= toat= inima, toat= mi[carea compatrio\ilor s=i, c]t s-a putut ]ntrupa ]ntr-o form= poetic= ]n starea relativ= a poporului nostru de ast=zi” (T. Maiorescu).

SCRIBUL }N GR+DINA FER-MECAT+. Jurnal de lectur=. Vita-lie Ciobanu. Chi[in=u: ARC, 2014, 300 p.

Un volum de eseuri [i critic= literar= care s-a „coagulat” ]n jurul unei idei din ce ]n ce mai evidente, dup= cum spune chiar autorul ]n nota introductiv= – „lectura ca me-diu de formare a spiritului creator. Datorez tot ce s]nt ast=zi – ca om al scrisului – lecturii, c=r\ilor care mi-au onorat existen\a”. C]nd a\i citit ultima dat= o carte de pl=cere?, omul sub lup=, na\iunea la balamuc, {le-fuitorul de lentile, C=ciula pe care ne-o fur=m sin-guri s]nt c]teva titluri care te intrig=, drag= citito-rule.

„Un text de Vitalie Ciobanu func\ioneaz= f=r= hiaturi [i sincope, ca un mecanism de precizie bine rodat, al c=rui tic-tac e complinit, la nivel stilistic, de o expresie sobr=, uneori poate chiar arid=, f=r= spuma multicolor= a artificiului” (E. Lungu).

punctul de pornire

JALUZELE BIO LA MARE C+UTARE

—C um a\i aflat despre concursul DECA Idea Challenge [i ce presupune el.

— Am aflat de pe un site de socializare [i ne-am propus s= ]nfrunt=m provocarea monitorilor orga-niza\iei DECA din Statele Unite ale Americii. Sus- \inerea cea mare a venit din partea p=rin\ilor, a mamelor ]n special, precum [i a bunicilor. DECA Idea Challenge este o competi\ie care provoac= echipe de elevi sau studen\i din ]ntreaga lume pen-tru a g=si o utilizare inovatoare pentru un element comun. }n anul 2015 „elementul mister” a fost car-tonul, un produs reciclabil. Secretul concursului const= ]n aceea c= elementul care urmeaz= s= fie utilizat nu este cunoscut din timp, ci doar la mo-mentul dezv=luirii acestuia pe site de c=tre organi-zatori. Iar timp pentru a concepe bunul [i a imple-menta ideea este relativ pu\in.

— C]\i participan\i s-au av]ntat spre marele pre-miu?

— Particip= trei categorii de v]rste: gimnaziu, liceu, universitate, ]n total fiind ]nscrise ]n concurs peste 2230 de echipe, constituite din 8456 de participan\i din toat= lumea. Republica Moldova a participat pentru prima dat= la acest concurs.

— Voi cu ce proiect a\i venit [i cui ]i apar\ine?— Am venit cu un concept pe c]t de simplu, pe

at]t de inedit – jaluzele bio. Ideea a fost a lui Cris-tian, fiind sus\inut= cu mult entuziasm de to\i mem-brii echipei.

— Cum a\i reu[it s= cuceri\i juriul ]ntr-o lupt= at]t de str]ns=?

— Se pare c= a intrigat ideea propriu-zis=, origi-nalitatea [i modul ei de expunere video. A fost luat= ]n considera\ie creativitatea, faptul c= am fost foarte hot=r]\i ]n ceea ce ne-am propus s= facem [i, evident, lucrul ]n echip=. ne-am dorit mult s= ]nvingem.

— Cum ve\i cheltui banii c][tiga\i?— o parte din bani vor fi investi\i ]n alte proiec-

te, bun=oar=, cele legate de robotic=.— Dup= concurs v-a contactat cineva s= v= so-

licite acest produs?— Mai ]n glum=, mai ]n serios, la [coal= am fost

ruga\i de c=tre dirigin\i s= facem jaluzele ]n clas=, la sec\iile sportive – de c=tre antrenori, iar acas= – de c=tre rude. ne-a surprins pl=cut propunerea venit= din partea Agen\iei de Stat pentru Proprie-tatea Intelectual= a Guvernului Republicii Moldova (AGPI) de a le preg=ti o mostr= de jaluzele, care a [i fost montat= la fereastra unei s=li.

— Ce a\i ]nv=\at din aceast= frumoas= experi-en\=?

— }n primul r]nd, s= ne mobiliz=m ]n scurt timp [i s= muncim productiv, s= lucr=m ]n echip=, ajut]n-du-ne reciproc pentru a ob\ine un rezultat de excep\ie.

Daniela CODREANU

Loredana (8 ani) [i Cristian (13 ani) COMENDANT, Alexandru (7 ani) [i Victor (13 ani) CARACALCEV. Primii trei s]nt elevi la L. T. I. Creang=, Chi-[in=u, iar Victor este elev la L. T. M. Kog=lniceanu, Chi[in=u. Premiul Mare la concursul interna\ional DECA Idea Challenge 2015.

332016, iunie noI

fii s=n=tos!

ATACUL FOAMEI

poft= bun=!

} nc= de la ]nceputul prim=verii, geamul din bu-c=t=ria mea cap=t= culoare. }n ghiveciuri r=-

sare busuiocul. Am ]ndr=git busuiocul chiar din momentul ]n care l-am descoperit [i de atunci ]l a-daug aproape ]n toate m]nc=rurile, fie c= este proas-p=t, ]nghe\at sau uscat. Busuiocul, considerat o plant= sf]nt= [i un semn al regalit=\ii, are o arom= inconfundabil= [i este una dintre cele mai apreci-ate [i populare plante ]n multe buc=t=rii, printre care cea italian=, spaniol=, vietnamez=, indian=.

}nrudit cu menta, rozmarinul [i oregano, busuio-cul este o plant= puternic aromat=, cu multiple ]n-trebuin\=ri, folosit ]n calitate de condiment la pre-pararea salatelor, supelor, sosurilor, bucatelor din pe[te, a pastelor sau a pizzei, ]n m]nc=rurile cu boa-be, ]n marinate, ]n ceaiurile de plante. Deseori este servit ca garnitur=. o leg=tur= de frunze de busuioc verde, c]teva felii de ro[ii, [i de br]nz= – nimic mai simplu [i mai u[or pentru a ob\ine o salat= deli-cioas= [i s=n=toas= de var=. {i pentru c= este var=, se poate ad=uga ]n b=uturile r=coritoare [i ]n deserturi. Busuiocul proasp=t este folosit uneori ]n combina\ie cu fructe ]n salate, sau ]n sosuri dulci, ]n gemuri de fructe, precum cele de c=p[uni sau de prune.

Fiind extrem de bogat ]n vitamine (A, C, K), ]n substan\e minerale (fier, calciu, magneziu) [i ]n ule-iuri volatile antibacteriene, busuiocul este ]nzestrat cu multiple propriet=\i medicinale. Aceast= plant= este eficient= ]n tratarea tusei, a febrei, a r=celii [i bron[itei. Se [tie c= busu-iocul este [i un bun pro-tector al ficatului, ]n frun-zele sale fiind prezente [ase substan\e cu ac\iune direct= asupra celulelor hepatice. Totodat=, busu-iocul, ]ndeosebi sub for-m= de ceai, este de mare ajutor ]n tratarea multor afec\iuni digestive, cum ar fi crampele stomacale sau indigestia. Consumate cu regularitate, frunzele de busuioc contribuie la elasticitatea vaselor sanguine, distrug colesterolul din s]nge, ]mbun=t=\ind circula\ia lui [i ]n acela[i timp stimuleaz= sistemul imunitar. Pulberea de bu-suioc are un bun efect energizant [i calmant, de aceea este folosit= ]n cazuri de oboseal= fizic= [i intelectual=.

Ceaiul de busuioc este o b=utur= excelent= ]n zilele fierbin\i de var=. Po\i ob\ine un ceai delicios [i foarte s=n=tos dac= faci o infuzie de frunze de busuioc tocate, pe care s= le fierbi timp de 8 minute. Se bea cald, la temperatura camerei, cu c]teva pi-c=turi de zeam= de l=m]ie. Se soarbe pu\in c]te pu- \in, pe parcursul a 10-15 minute. Pentru a p=stra aroma frunzelor de busuioc, acestea se rup cu m]-na. Prin t=iere ][i vor pierde nu doar savoarea, dar [i propriet=\ile.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

S ]nt zile c]nd foamea ]\i d= planurile peste cap. Abia te-ai ridicat de la mas= [i sim\i nevoia s=

m=n]nci din nou. Cu siguran\=, tabloul nu ]\i este str=in. Foamea este un instinct, un indicator al st=-rii de s=n=tate. Atunci c]nd se declan[eaz= senza- \ia de foame, organismul transmite un semnal c= are nevoie de energie. }n mod normal, ]n timpul zilei se iau trei mese principale [i dou= gust=ri. E-xist= ]ns= persoane care ]n permanen\= se con-frunt= cu o foame inexplicabil=.

Foamea apare atunci c]nd nivelul de zah=r din s]nge scade, c]nd ai un regim alimentar dezorga-nizat sau atunci c]nd consumi alimente s=race ]n nutrien\i. Drept r=spuns, organismul „comunic=” c= nu este satisf=cut. Pentru ca foamea s= nu devin= o provocare, trebuie s= ai grij= ce [i c]t m=n]nci, ]ncep]nd cu micul de-jun. Se spune c= a-cesta este cea mai important= mas= a zilei. {i nu ]n zadar. Dejunul ]\i ofer= sa\i-etate, dar [i energie pe un termen lung. Dac= obi[nuie[ti s= m=n]nci diminea\a ]n grab= un sandvici doar, este firesc c= te vei sim\i ]nfometat ]n scurt timp. Meniul matinal ideal trebuie s= con\in= neap=rat o cantitate c]t mai mare de proteine – cereale, produse lactate sau ou=. Toto-dat=, alimentele bogate ]n carbohidra\i, precum pastele, orezul, p]inea restabilesc glicemia din s]nge, iar foamea revine lent. Se recomand= s= consumi por\ii mici de hran=, c]t mai diversificat=, de 4-5 ori pe zi [i niciodat= ]n grab=. Este indicat s= consumi chiar de diminea\= un pahar cu ap= plat= la temperatura camerei [i s= continui s= te hidratezi [i pe parcursul zilei.

o str]ns= leg=tur= cu foamea necontrolat= o are somnul, mai bine zis calitatea lui. Atunci c]nd dormi pu\in, organismul nu reu[e[te s= se ]ncarce cu e-nergia necesar=. Iar pentru a-[i recupera for\ele, acesta solicit=, ]n cele din urm=, calorii. Senza\ia permanent= de gol ]n stomac \ine [i de latura emo- \ional=. Aceasta se manifest= atunci c]nd corpul trece prin anumite st=ri suflete[ti – triste\e, fric=, nervozitate sau fericire. Foamea mai este legat= [i de un mecanism termostatic. A[a se explic= foa-mea continu= atunci c]nd ]\i este frig [i nevoia de a consuma alimente [i b=uturi calde. De cele mai multe ori [i plictiseala genereaz= foame. Cea mai indicat= ac\iune ]n astfel de situa\ii este o plimbare pe jos sau cu bicicleta.

Este adev=rat, foamea persistent= poate fi sem-nul unei probleme de s=n=tate. Poate fi vorba de o afec\iune a glandei tiroide sau de una digestiv=. Dac= foamea devine insuportabil=, ]nso\it= de sl=-biciune, ame\eli, transpira\ie, se necesit= o investi-ga\ie medical=.

IARBA REGAL+

34 noI, iunie 2016

abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor

C ea mai mare planet= a sis-temului nostru solar nu pu-

tea s= poarte dec]t numele celui mai mare dintre zeii romani. Jupi-ter (Zeus la greci) sau Jupiter opti-mus Maximus (Ju-piter cel mai Bun, cel mai Mare) era

divinitatea roman= suprem=, r=spunz=toare de bunul mers al legii [i ordinii sociale. }n astro-nomia vechilor greci, planeta poate fi ]nt]lnit= sub numele de Kyriotetes, Mustarie la arabi, Mosqing ]n China sau neberu ]n babilonian=.

Jupiter reprezint= norocul, spi-ritul elevat, predispune la reu[ite pe plan material, afectiv [i spiri-tual. Influen\eaz=, totodat=, jude-cata, aspira\iile [i marile c=l=- torii. Simbolul, o semilun= a con-[tiin\ei, deschis= spre st]nga, care continu= la cap=tul de jos cu o cruce a materiei, semni-fic= expresia voin- \ei divine. Forma sa de baz= este cru-cea cu patru col- \uri. Aceast= cruce ne aminte[te de cele patru elemen-te fizice, cele pa-tru elemente chimice, cele patru elemente [i culori ale alchimiei, cele patru corpuri solare, cele patru drumuri [i cele patru pro-be, cele patru etape ale vie\ii fiin- \ei umane, cele patru anotimpuri ale naturii, cele patru tipuri de

temperament, cele patru v]nturi sau puncte cardinale [i ezoterice, cele patru animale ale alchimiei [i ale Evangheliei Solare etc. To\i ace[ti „patru” nu s]nt altceva dec]t reprezentarea de energii, de for\e pe care fiin\a uman= tre-buie s= le dezvolte sau s= le de-p=[easc= pentru a putea realiza, ]n=untrul s=u ]nsu[i, misterul Sf]n-tului Tetragrammaton (nume al lui Dumnezeu din patru litere) [i care se scrie astfel: IoD HE VAU HE.

Jupiter reprezint= ]n astrologie principiul echilibrului, al autorit=- \ii, al ordinii, al stabilit=\ii ]n pro-gres, al abunden\ei, al perpetu=rii ierarhiei stabilite. Energiile sale subtile fac s= se manifeste ]n pla-nul fizic legalitatea social=, bog=- \ia, optimismul [i ]ncrederea. To-todat=, reprezint= filozofia, etica [i valorile morale, expansiunea

[i abunden\a la fel de bine ca [i excesele. }n antichitate Jupiter era conduc=torul zeilor din olimp. Influen\a pozitiv= a lui Jupiter se manifest= prin tr=s=turi ca: sin-ceritatea, generozitatea [i sim\ul justi\iei.

S+ CRE{TEM MICI

S e bate gongul verii, iar luna iunie g]dil= copilul din noi

[i ne ]ndeamn= s= cre[tem mici, s= ne bucur=m de fra\i, p=rin\i [i bunici. S= ne merit=m anii toto-dat= [i s= ne bucur=m de ei. S= nu uit=m s= z]mbim [i s= d=ruim z]mbete. S= realiz=m c= cele mai multe dintre dorin\ele noas-tre s]nt pentru al\ii. S= avem cu-rajul s= ne urm=m inima. Iar cu aceast= ocazie te ]ntreb, drag= cititor, cum faci s= nu-\i scape bucuria de o clip= [i bucuria ve[-nic=? Se pare c= numai ]n dra-goste [i-n credin\= g=se[ti bucu-rie ve[nic=. Dar bucuria de o clip= cum o prinzi?

Cre[ti! Strop de om [i strop de via\=. Leg=nat cuminte ]napoi [i ]nainte. }napoi [i ]nainte. Cre[te [i luna iunie odat= cu tine. De la h=inu\ele c]rpite pentru ale noas-tre p=pu[i. De la mersul agale pe biciclet=. De la fuga pe v]lce-le cu v]ntul ]n plete. De la „ra\a ]m-pu[cat=”. De la prima list= de lectur= pentru var=. De la primul num=r al revistei noI citit inte-gral. De la prima diplom= de o-noare. Cre[ti prin emo\ii de exa-mene. Prin categoricul nU al lui tata. Prin lacrima de m]ndrie a mamei. Prin a[tept=rile de dor ale bunicilor.

}mi ad=postesc sufletul la tine ]n bra\e, iubit cititor, guvern]nd frumuse\ea [i ]n\elepciunea. Te ]ndemn s= cre[ti frumos ]n fieca-re lun= a anului. S= sorbi strop cu strop din f]nt]na nesecat= a frumosului. S= te cultivi. S= nu ai restan\e. S= ai drag de carte, iar tainele lumii \i se vor l=sa desco-perite. Dob]nde[te calitatea de om! S= [tii c= meri\i. S= [tii c= po\i. C= trebuie s= po\i! S= nu te poticne[ti. S= zbori, pui de om!

...Cre[ti! Bucuria de moment altoie[te ]n noi bucuria ve[nic=. Emo\iile cresc. Sentimentele cresc. Lacrimile cresc. Visurile cresc. Speran\a cre[te. Dorul cre[te.

AnII DESCRESC. Tr=ie[te!

JUPITER

352016, iunie noI

VENTURI — GRIJA PENTRU PLANET+

ieri [i azi

IULIEF ondat= ]n 1984 de c=tre ingi-

nerii Claude Poiraud [i Gé-rard Godfroy la Heuliez cu nu-mele de MVS (Manufacture de Voitures du Sport), mica compa-nie urma s= produc= automobile sportive – alternativa francez= a celor de la Aston Martin, Ferrari,

Porsche. Ini\ial propunea berli-nete [i cabriolete cu motor postat central, componente [i agregate

de la Renault. Paralel producea [i automobile de curse.

De[i rezultatele sportive erau remarcate, cel economic ]ns= nu a fost pe m=sur=, [i fali-mentul a fost evitat ]n 1996, c]nd firma a fost achizi\ionat= de o com-panie thailandez=. Dar nici investitorul str=in nu a fost ]n stare s= redre-seze situa\ia, de[i Ven-turi venea cu modele in-teresante, performante, cu parametri tehnici de invidiat. De exemplu, mo-delul 400 GT, produs ]n 1994-1996, era considerat cel mai bun automobil sportiv de strad= din Fran\a postbelic=: cu motor V6 de 3 l, eroga 408 c.p. [i atin-gea 300 km/or=.

}n anul 2001 Venturi trece ]n posesia unui milionar ]mp=timit de automobile sportive – Gildo Pallanca, care aduce un suflu nou ]n strategia firmei. nu doar ]n-registrat=, dar [i situat= ]n Prin-cipatul Monaco, Venturi a pus accentul pe automobile sportive cu motoare ecologice. Astfel au ap=rut modelele Fétish, Eclectic, Astrolab [. a. Unele, cu cele mai demne tr=s=turi sportive (Fétish) – doar cu motor electric de 400 c.p., accelereaz= p]n= la 100 km/or= ]n doar 4 secunde. Altele – Eclectic [i Eclectic 2, destinate c=l=toriilor urbane, dotate cu acumulator, utilizeaz= [i panouri electrice solare pe 2 m.p. pe aco-peri[ [i trei turbine eoliene: l-ai

l=sat ]n b=taia v]ntului c]teva ore, [i-a ]nc=r-cat acumulato-rul [i po\i porni prin ora[ cu p]-n= la 50 km/ or=. {i zero e-misii!

Laboratorul de cercet=ri al firmei ofer= so-

lu\ii ecologice [i pentru vehicule, destinate explor=rii polare la temperaturi foarte joase, [i pen-tru c=l=torii printre bancurile de

nisip din subtropice. Se pare, Ven-turi [i-a g=sit ni[a pentru per-spectiva s=n=toas= a planetei.

Iurie SCUTARU

90 de ani de la na[terea lui octavian PALER, scriitor rom`n, publicist, jurnalist, editorialist [i om politic (2 iul. 1926 – 7 mai 2007).

450 de ani de la stingerea din via\= a lui noSTRADAMUS (pse-ud. lui Michel de nostre-Dame), medic, cabalist [i farmacist fran-cez, autor al lucr=rii „Les Prophe-ties” (14 dec. 1503 – 2 iul. 1566).

85 de ani de la na[terea lui Anatol EREMIA, lingvist, doctor habilitat ]n filologie, specialist ]n onomastic= (3 iul. 1931).

90 de ani de la na[terea lui Vasile VASILACHE, prozator, ese-ist, jurnalist, scenarist de film [i traduc=tor (4 iul. 1926 – 7 iul. 2008).

550 de ani de la ]ntemeierea de c=tre {tefan cel Mare a M=-n=stirii Putna (10 iul.1466).

70 de ani de la na[terea lui Ilie n+STASE, sportiv rom`n, te-nisman de talie mondial= (19 iul. 1946).

65 de ani de la na[terea lui Valentin D}nGA, compozitor din Republica Moldova (20 iul. 1951 – 27 febr. 2014).

90 de ani de la na[terea lui Ion GAnEA, biolog, doctor habi-litat, profesor universitar, mem-bru titular al Academiei de {ti-in\e a Republicii Moldova (22 iul. 1926 – 4 apr. 1993).

100 ani de la na[terea lui ni-colae AnESTIADE, medic-chi-rurg, savant, doctor habilitat ]n medicin=, profesor universitar, or-ganizator al ]nv=\=m]ntului me-dical superior din Republica Mol-dova (25 iul. 1916 – 19 nov. 1968).

85 de ani de la na[terea lui Vladimir BE{LEAG+, prozator, eseist [i traduc=tor (25 iul. 1931).

95 de ani de la na[terea lui Eugeniu Co{ERIU, lingvist de notorietate universal=, filosof al limbajului, scriitor, poet, critic de art=, profesor universitar rom`n, membru de onoare al Academi-ei Rom`ne, originar din Basara-bia (27 iul. 1921 – 7 sept. 2002).

calendar

noI, iunie 201636

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Str=zi largi cu alei ]n mijloc. 2. Fular – Plantat=. 3. }ntrebat. 4. Cu- v]nt de leag=n – M=c=ie. 5. Partea moale a pulpei picioru-lui – Sta\ii. 6. Planta\ie de vi\= – nu vede – Sor= cu noaptea. 7. Ave! – Sleit de puteri. 8. }n buzunarul unui iranian – neted=. 9. Geam=t scurt – Ied f=r= cap! 10. Lucreaz= cu ziua – Veleaturi.

VERTICAL: 1. Datul ]n l=turi (pl.). 2. Un joc cu... cai – Cet=- \eneasc=. 3. }nvelesc pl=m]-nul – Ana negru Rotaru. 4. Stai! – }n delega\ie! 5. Anume ea – Lucrare valoroas= – Partitura trompetei. 6. Fluiere laolalt= – Ansamblu de per-soane. 7. Fermec=toare. 8. Moned= de origine arab= – Arbore r=[inos. 9. Trecut ]n administrarea statului. 10 Fir – Pantaloni \=r=ne[ti.

Cuv]ntul citadel= ]nseamn=: 1. ora[ ]nt=rit; 2. Compartiment pe na-

vele mari de lupt=; 3. C=prioar=.

R=spunsurile corecte – nr. 4, 2016

ORIZONTAL: 1. Radar. Boit. 2. Am=r]\i. Tu. 3. |el. D. E. Fir. 4. Ata[. Lemn. 5. Ci. Edec. Ea. 6. Itan. Goarn. 7. Lig=. Sat. 8. oco-liri. Ra. 9. R=can. Apel. 10. Ira. Dar=.

VERTICAL: 1. R=t=citori. 2.

Cuv]ntul r=can ]nseamn= pui de broasc=; soldat.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

La un magazin de juc=rii p=pu[a cost= 6 lei, leul – 3 lei, mingea – 5 lei. C]t cost= hipopotamul?

Categoric nu, deoarece dup= 72 de ore va fi noapte.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

D ragi cititori,A sosit vacan\a mult a[teptat=, cu soare, cu valuri, cu pesc=ru[i, cu clipe frumoase, de neuitat. }na-

inte de a v= dori odihn= pl=cut=, vrem s= v= spunem c= a\i fost activi [i mul\i dintre voi au rezolvat corect problemele inserate ]n rubrica noastr=. }i men\ion=m ]ndeosebi pe Tatiana BALAN, Slobozia, {tefan-Vod=; Ecaterina HER|A [i Tamara BIVOL din Bardar, Ialoveni, Ion CROITORU din Chi[in=u.

A[tept=m [i ]n continuare participarea voastr= activ=.Cei mai harnici participan\i vor fi premia\i la sf]r[it de an calendaristic. Succes!

Ame\it. Car. 3. Dal=. Aloca. 4. Ar. {enil=. 5. Rid. G]nd. 6. Tele-gar. 7. Bi. Eco. Iar. 8. Fm. As. Pa. 9. Itinerare. 10. Tur. Antale.

Caissa

1. Td5 Rxd5. 2. Dc6X, sau 1. Td5 Rxd3. 2. nf5X, sau 1. Td5 Rf4. 2. nf2X.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Francisco José de GOYA Y LUCIENTES (1746-1828): GENIII ARTEIPictor [i creator de gravuri spaniol. Goya este punct de referin\=

pentru dou= veacuri de pictur= spaniol=. Este cunoscut pentru scenele sale de violen\=, ]n special ale celor determinate de invazia francez= ]n Spania, dar [i pentru portretele deosebite at]t ale copiilor, c]t [i ale maturilor.

Prin tehnica ]ndr=znea\= a picturilor [i a gravurilor sale, demon-streaz= c= viziunea artistului e mai important= dec]t tradi\ia. Astfel, marele artist este numit primul dintre moderni. Portretizarea f=r= compromisurile caracteristice timpului s=u marcheaz= ]nceputul realismului secolului al XIX-lea.

Lucr=ri: B+TR}nELE, ECHILIBRU, MASACRUL DE LA MADRID, CASA SURDULUI, DoI B+TR}nI M}nC}nD SUP+ etc.

De vorb= cu Alexandru TELEU|+, doctor ]n [tiin\=, directorul Gr=dinii Botanice, Academia de {tiin\e a Republicii Moldova.Versuri de George ToP}RCEAnU.Bilan\ul concursului sportiv Citius, Altius, Fortius!.Crea\ii ale copiilor portughezi la rubrica capriciile muzei. pagina muzelor: Alvaro SoLER.time-out: Rafael nADAL.

FON DA TOR:MI nIS TE RUL EDUCA|IEI

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TIR

Valeria PRoDAnsecretar responsabil

Leo BoR DEIAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 780For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta noI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUnIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

SPRE CAS+Alexandru DIMITROV

ISSN 1857-0798 6 mic_0.pdf · ISSN 1857-0798 REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I iunie COLEGA 6, 2...

Documents

Transcript of ISSN 1857-0798 6 mic_0.pdf · ISSN 1857-0798 REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I iunie COLEGA 6, 2...