ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/2 mic site.pdf · ISSN 1857-0798...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

februarie

2, 2 014FATA CU M+R

Andrea BUNU, cl. a VI-aLiceul Gh. Asachi, Chi[in=u

Ninge z]mbet, ninge lacrimiNinge visuri, ninge dorNinge g]nduri, ninge aripi.Printre fulgi ]ncep s= zbor.

pag. 1-5

Smerenia te poart= pe aripe u[oare c=tre }naltul Cerului [i-\i ridic= mintea aproape de Dumnezeu.

pag. 16

Costa 3 dolari [i ]n primul an au fost v]ndute 351 000 de buc=\i. P=pu[ile Barbie au devenit una din-tre cele mai bine v]ndute juc=rii ale tuturor timpurilor.

pag. 22, 23

Campionii nu se nasc ]n s=lile de sport. Campionii s]nt f=cu\i din ceea ce au mai ad]nc s=dit ]n ei: o dorin\=, un vis, o chemare...

pag. 27

NOI

antologie Noi

* * *P=[esc ]n fa\a noastr= umbre{i dup= ele,noi – Goii copaci ai celui mai frumos anotimp.

Maria GU|U, cl. a XII-aGlodeni

POJGHI|+

Fotografie: Valerie VOLONTIR

2014, februarie Noi

LITERATURA }NSEAMN+ ARDERE

capriciile muzei

M aria GU|U, cl. a XII-a (Glodeni). Am ales doar c]teva texte, care ni s-au p=rut mai potrivite. Dar

toate fac parte dintr-un univers poetic personal ]n for-mare. Sper=m s= avem [i alte revela\ii.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-a (Cobani, Glodeni). Numai proza. Poemele s]nt oarecum confuze. Nu ne ]ndoim de inten\ia ]nc=rc=turii mesajului lor. }ns= cu-vintele de pe h]rtie nu o reflect=.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-a (Bute[ti, Glodeni). Dis-cursul poetic e mai decantat, cu toate c= [i el are unele asperit=\i de expresie. Eseul, ca o prim= ]ncercare, este pasabil. Dar pe alocuri g]ndurile nu se v=d de dup= cuvinte.

Maria F+R}M+, cl. a XII-a (Nisporeni). o frumoas= revenire poetic=. Succes ]n continuare!

Vlad BADRAJAN, cl. a XII-a (Z=icani, R][cani). Des-f=[ori o activitate vast=, dar e nevoie ]nc= de mult lucru pentru a reu[i s= st=p]ne[ti f=r= st]ng=cii [i confuzii ma-terialul propus spre poetizare. Bun=oar=, Aventurile lui Coad=-Dalb= s]nt crude de tot. }n schimb denot= ca-pacitatea de a surprinde subiectul, de a-l delimita, evi-den\ia [i transpune ]n fraz= poetic=. Merit= s= insi[ti!

M=d=lina BURLAC, 12 ani (Cobani, Glodeni). Un ]n-ceput cursiv [i promi\=tor at]t ]n poezie, c]t [i ]n proz=. Felicit=ri!

Nicoleta NANI (Ulmu, Ialoveni). Merit= toat= aten\ia aceast= partid= de [ah din vis, ]ns= pare a fi liniar=. Adic= o descriere de dragul descrierii, o parad= a fan-teziei. Pe c]nd bucata literar= trebuie s= sugereze ceva, s= pledeze pentru ceva, s= conving=, s= atrag=.

Rosa LUPAN, cl. a VIII-a (Coliba[i, Cahul). Eseul e scris ]ngrijit, dar nu e dec]t schematic. Unele afirma\ii se repet= ori se bat cap ]n cap. Tema libert=\ii este una deloc u[oar=. Ai fi putut s-o tratezi dintr-o perspectiv= mai ]ngust=, mai personal=. C=ci abordarea ei plenar= necesit= mai multe cuno[tin\e [i mai mult= experien\= de via\=.

O. F., cl. a VIII-a (Coliba[i, Cahul). Literatura, dar [i un eseu scris la lec\ia de limba [i literatura rom`n=, este altceva dec]t pescuire [i compilare de pe net. Literatura ]nseamn= ardere, durere, iluminare, vizi-une, imagina\ie, fantezie [i stil propriu. or, pentru un ochi avizat, textul ]mprumutat, ca s= nu zicem furat, [i lipit de propria ”crea\ie” bate la ochi ca o c]rpal= ro[ie ([i ru[inoas=) pe un sac alb.

Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

DESP+R|IREscrii poeme

literele s]nt (c)orbi

cite[ti

corbii ciugulesc din inima ta

orbii ]mbr=\i[eaz= cu disperare

lumina promis=

c=dere

]n

gol

Maria F+R}M+ cl. a XII-a Liceul B. Cazacu, Nisporeni

PRIMA DRAGOSTEEu [i tu –doi ]ndr=gosti\iadmir=m lunapeste noi cad [i stelele.

NINGENinge ca odinioar=,Ninge-n sim\uri [i-n priviri,iar z=pada m=-nconjoar=,Face loc la amintiri.

Ninge z]mbet, ninge lacrimiNinge visuri, ninge dorNinge g]nduri, ninge aripi.Printre fulgi ]ncep s= zbor.

M=d=lina BURLAC, cl. a VII-aCobani, Glodeni

Noi, februarie 20142

cap ri ci ile mu zei

CE E CU VIA|A MEA?Ce e cu via\a mea?S]nt cufundat= ]n abis,Nu e nici iad, nici paradis,E doar o lupt=, o lupt= grea...

Durerea de ”noi” m= doboar=,Visul meu... de mult mi-l omoar=Cei ce cred c= m= pot schimba –Dar nu [tiu c= suf=r, nici nu [i nici ba.

}mi e greu s= rezist acum,N-am nici lumin=, n-am nici drum,Totul se pare c= e un e[ecDurerea e ap= ]n care m=-nec.

CU FLOARE }N P+RIrina OSE|CAIA, 15 ani{coala de Arte, Ocni\a

Mi-e dor de tine ca de-o portocal=}n miezul unei ierni cu serafimi {i mi se pare c=-s ]n pielea goal=P=[ind prin tufele de trandafiri.

E dorul trist remediul iubirii? Nu, [tiu c= nu, [i vreau s= te alung. Nu s]ntem noi p=rta[ii fericirii {i nici eroii gloan\elor de plumb.

Atunci, de ce nu vrei s= pleci odat=?}n amintire s= te am pierdut C=ci nu e ea, iubirea adev=rat=, Dec]t o patim= [i-un strig=t mut.

Da, am gre[it, [i am uitat a spune, C]nd m= iubeai cu sufletul curat, Cuvintele de dor [i de iubire, Pe care [tiu c= tu le-ai a[teptat.

Mi-e sete de-un s=rut al necredin\ei Zidit ]n mine ]nc= din p=rin\i.

Tu mi-ai fi dat [i sufletul din tineF=r= a cere cei treizeci de argin\i.

Tu mi-ai fi dat, probabil, lumea toat=, |i-ai fi dorit copii din rodul meu {i eu, ce am f=cut, ca o netoat=?L-am sup=rat, din nou, pe Dumnezeu.

Te caut ]n b=rba\ii care pleac=, Te caut ]n b=rba\ii care vin {i trece via\a cum se scurge vinulDin cup= – jum=tate cu venin.

Mi-e dor de tine ca de-o portocal=Pus= la geam, la frig, la ]nghe\at.

{i simt ]n mine, parc=, o sfial=, C= te-am iubit pu\in... [i-ai meritat.|i-ai fi dorit copii din rodul meu {i iar L-am sup=rat pe Dumnezeu.

Ionela BEJENARU, 18 aniCobani, Glodeni

MI-E DOR DE TINE

TU M+ IUBE{TISoarele e cel ce lumineaz={i sufletul [i via\a mi-o vegheaz=,Azi, fericirea lui este pe chipul meu{i pacea-mi este de la Dumnezeu!— Tu, soare, tu, lumin= vie,Tu, fericire, dulce p=p=die.Tu m= ]nal\i [i s]nt cea fericit=,Tu m= iube[ti [i s]nt cea mai dorit=.E[ti rana ce apare diminea\a,E[ti z]mbetul ce-mi lumineaz= via\a{i azi, [i m]ine, [i-n fiece moment,Prezen\a ta e cel mai fin desertPrezen\a ta e cea ce m=-nfioar=,E vocea, e acordul de chitar=.Tu m= iube[ti, tu m= iube[ti, iube[ti...

Diana MUNTEANU, cl. a XII-aMingir, H]nce[ti

2014, februarie Noi 3

OR+ DE HOCHEI

Nicolae CHIPERI, cl. a VIII-aLiceul L. Damian, R][cani.

PLOAIAPloaia nu e at]t de trist=,oamenii s]nt mai tri[ti –Singuri, ]ntr-un morman de vise [i iluzii,}[i caut= r=t=ci\i drumul,Urm=rind propriii pa[iPe care i-au p=r=sit gr=bi\i(}mb=ta\i de fericire)Nemaiput]nd observaTriste\ea [i mizeria din jur.Ploaia nu e at]t de trist=,Lacrimile ei s]nt bucurie,Pe c]nd ale noastre z]mbeteS]nt din ce ]n ce mai triste{i fac s= pl]ng= cerul.

C+L+RE|UL DE FULGIA nins ieri, ninge [i aziPrintre mun\i [i brazi.Tu, c=l=re\ de fulgi,Zilele le scazi,M]n]nd caii de spum=Spre-a bol\ii talaz,Cu aripi de ghea\={i neau= pe obraz,Br]u de stele,Aurore pe grumaz.Aduci fulgi, troienePrin albul calm al iernii.

Vlad BADRAJAN, cl. a XII-aLiceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, Chi[in=u

DORIN|EM= vreau semn de carte,Ca s= r=m]n printre cuvinte,M= vreau autobuz de fericire,Ca s= culeg tri[tii c=l=tori,M= vreau aripi de libelul=,Ca s= ating cerul,M= vreau ochi ve[nic umezi,Ca s= simt marea,M= vreau plaj= de ocean,Ca s= ]mbrac scoici,M= vreau cine nu s]nt,{i cine nu pot fi –Arom= de vanilie,Parfum de prim=var=,Note muzicale dintr-un c]ntSau o simpl= zi de var=.

iar pe plaiul meu b=laiNinge pufos [i m=[catFulgii to\i – vesel alaiR]nduri, r]nduri cad [i cad.

Alb e-acoperi[ul casei,Alb e hornul, alb e tot,Albe gene au [i brazii}n al fulgilor potop.

S-a oprit pu\in ninsoareaCu flori dalbe pe z=bun{i se-aud ]n dep=rtareZurg=l=ii de Cr=ciun.

ZURG+L+II DE CR+CIUN

COPIL+RIEUn fluture,o trotinet={i iar plou=Cu stropi g=l=gio[i,Alba[tri,iar tu, copil=rie, dulce}mi s=ru\i obrajii}n ultim an de minunat amor.Un fluture, o pas=re ce c]nt=o prim=var={i tu m= \ii de m]n=:Copil=rie – unica iubit=,Eu dorurile toate ]\i ]nchin.Un fluture,C=lcat din nep=sare,Nori cenu[iiAlei pustii.E toamn= rece{i tu ai plecat de acas=,iar eu ]\i strig: Te rog, r=m]i!

Maria GU|U, cl. a XII-aGlodeni

4 Noi, februarie 2014

cap ri cii le mu zei

SIMBOL AL }N|ELEPCIUNII

Alexandra MALCEVA, 13 ani{coala de Arte Plastice, Vulc=ne[ti, UTA G=g=uzia

Ce culoare poart= fericirea?Ah!o \in minte pe mama, purt]nd o bluz= alb=, Prea alb= pentru a nu fi p=tat=.Timpul ]ns= i-a p=strat amintirea,}n inima mea.A fost o nuan\= pl=cut= la atingere, oferit= ca suvenir{i existen\= sufletului.Un moment oportun,o nuan\= pierdut=(Ast=zi).

ochii r=t=cesc ]ntr-o cartecu pagini [terse, ]ng=lbenite.obosi\i deiubire tr=dat=[i amara durere din poezii.Se opresc,Peste ni[te buchiice leag= un cuv]nt.La lumina palid=]ncerc s= cuprind pata de acolodar,pleoapele cad acoperind[i ultima sc]nteie vie,sigur, m]ine voi putea cuprinde cuv]ntulchiar [i la ora 23 (h).

ORA 23 (h)

O NUAN|+ PIERDUT+

EU NU CER{ESC IUBIREA NIM+NUIEu nu cer[esc iubirea nim=nui,Nu caut dragostea ]n buzunare{i n-o a[tept acolo unde nu-i,{i n-o primesc a[a, din ]nt]mplare.

Eu nu cer[esc iubirea pe poteci,Nu caut mila inimilor moarte,Cu z]mbetele lor at]t de reci,Tr=iesc lipsi\i de orice libertate.

Nu m= cobor la ]n=l\imea lor –A ochilor ce au iubit ]n glum=,C=ci tot ce [tie lic=rirea lorNu e dec]t o tragic= minciun=.

Nu caut mila inimilor reci.Ce po\i g=si ]n inima de piatr=?Doar ni[te lungi iluzii [i poteciC-a fost [i Ea aici c]teodat=.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

52014, februarie Noi

sarea g]ndirii

CRITICUL F+R+ AMBI|IEL ucrurile nu s]nt greu de f=cut. Greu este s= te

pui ]n starea de a le face. Constantin BR~NCU{I

Via\a f=r= ambi\ie e aproape imposibil=.

Lev TOLSTOI

Tot ceea ce oamenii ]\i vor spune c= nu po\i face, ]ncearc= [i vei afla c= po\i.

Henry David THOREAU

Este o ambi\ie de nume, una de situa\ii [i alta – cea mai ]nalt= [i cea mai rar= – de fapte.

Nicolae IORGA

Ambi\ia e ca moartea: vrea s= pun= gheara peste tot.

Honoré de BALZAC

inteligen\a f=r= ambi\ie e ca o pas=re f=r= aripi.

Salvador DALI

Timpul este singurul critic f=r= ambi\ie.John STEINBECK

Stai departe de oamenii care ]\i mic[oreaz= ambi\ia. oamenii mici ]ntotdeauna fac asta. Cei cu adev=rat mari te fac s= te sim\i c= [i tu po\i deveni mare.

Mark TWAIN

Fiecare s= se str=duiasc= s= calce pe urmele celor dint]i, nu at]t pentru a-i urma pe ei, c]t pentru a se dep=[i pe sine.

Baltasar GRACIAN

Doamne, f= s= doresc ]ntotdeauna pu\in mai mult dec]t pot realiza.

Michelangelo BUONARROTI

Crede c= po\i [i atunci lucrul este rezolvat pe jum=tate.

Theodore ROOSEVELT

Ambi\ia este o pasiune at]t de puternic= a omului, ]nc]t oric]t de sus am ajunge niciodat= nu vom fi mul- \umi\i.

Niccolo MACHIAVELLI

Cele mai multe dezbin=ri se ivesc ]n cet=\i din cauza ambi\iei.

ARISTOTEL

O PARTID+ DE {AH

E ra sf]r[it de noiembrie. }ntr-o zi de vineri, m= ]ntorceam de la [coal=. M= g]ndeam la ale

mele, f=r= s= observ ce se ]nt]mpl= ]n jur. La un mo-ment dat, am c=zut ]ntr-o pr=pastie ]ntunecat= [i sumbr=. Eram ]n acela[i timp speriat=, dar [i curi-oas=, m= g]ndeam ce o s= m= a[tepte. C]nd am ajuns cu picioarele pe p=m]nt m-am uitat ]n jur. Era o atmosfer= de poveste, ]n jur era o mare c]mpie cu floricele multicolore, totul era minunat, ciripeau p=s=relele, soarele cu razele sale ]nc=lzea orice fiin\=.

Dar c]nd m-am uitat ]n jos, m-am speriat: p=m]n-tul era ]n p=tr=\ele albe [i negre. Mi-am dat seama c= am mai v=zut pe undeva a[a p=tr=\ele, dar nu ]mi aduceam aminte unde anume. Apoi am z=rit ni[te personaje cu totul fantastice [i neobi[nuite. o regin= de culoare neagr= cu coroan= pe cap ]mpre-un= cu regele tot de aceea[i culoare. Este interesant de men\ionat c= ei erau patrona\i [i proteja\i de doi cai negri, apoi urmau nebunii [i turele.

— Desigur, era o tabl= de [ah!Eram ]n acela[i timp [i fericit=, [i trist=; fericit=,

pentru c= am ajuns ]n aceast= lume, dar trist=, pen-tru c= nu prea [tiam s= joc [ah. Apoi am stat de vorb= cu regina. Ea mi-a povestit despre regulile jocului [i mi-a sus c= Regina Alb= s-a ]mboln=vit [i n-are cine s= o ]nlocuiasc= [i mi-a propus s= fiu eu Regina Alb=. Eu m-am g]ndit pu\in [i am hot=r]t c= voi juca cu mare pl=cere. La ora 13:00, c]nd toate figurile au f=cut pauz= [i eram gata de joc, eu, drept regin=, i-am aranjat pe to\i dup= ordine.

Pionii fiind opt la num=r, nu-i puteam ast]mp=ra, pentru c= erau mici [i n=zb]tio[i ca ni[te copii. Dup= pu\in timp a [i ]nceput jocul, mai ]nt]i am mers cu calul, iar Regina Neagr= cu pionul. Tot a[a ne-am jucat p]n= seara. Lupta a fost cr]ncen=, eu mi-am pierdut ambii cai [i pionii, iar Regina Neagr= o tur= [i doi pioni. La urm=, am r=mas numai eu [i ea, [i, desigur, regii. {i ]n acel moment mi-am pus ]n g]nd c= voi c][tiga, pentru c= nu trebuie s= pierd o asemenea [ans=. Apoi mi-am f=cut planul pentru a c][tiga, am mers pe diagonal=, d]nd mat regelui. El fiind neajutorat [i sleit de puteri s-a l=sat ]nvins, astfel am c][tigat. To\i au ]nceput s= m= aplaude. iar Regina Neagr= a spus c= s]nt o juc=toare foarte bun=. Dar ]n acel moment m-am trezit, totul a fost un vis, dar unul deosebit. Acea zi am ]nceput-o cu z]mbetul pe buze, fiind m]ndr= c= am c][tigat o par-tid= de [ah.

Nicoleta NANI, 14 aniUlmu, Ialoveni

Noi, februarie 2014

cu ta re r]nd mu[ c=

INT

ER

SE

C|

II

An

a-M

ari

a B

R}N

Z+

, cl.

a X

II-a

V=

rati

c, R

][ca

ni

SATE F+R+ DE PROFESORIO are de ce? Probabil c= fiecare

dintre voi se g]nde[te c= nu exist= un viitor mai bun dec]t cel pe care \i-l faci ]n lumea mare, deci ]n ora[e. To\i s]nte\i atra[i de cole-gii [i de universit=\i grandioase, dar pu\ini ][i dau seama c= esen- \ialul vie\ii ]l prime[ti de la [coala din satul natal.

Este adev=rat c= acolo faci stu-dii, acolo e[ti liber ]n a te exprima [i multe altele, ]ns= s= nu uit=m de locul unde ne-am adresat pentru prima oar= cu cuvintele mam=, doamn= ]nv=\=toare, doamn= pro-fesoar=. intelectualul rural [i cel urban se pot deosebi dup= un sim-plu exemplu – profesorii. Dup= o via\= ]ntreag= dedicat= comunit=- \ii, dup= zeci de genera\ii educate, dup= nesomnul caietelor controla-te, a stresului permanent consu-mat cu fiecare examen sus\inut de discipolii s=i, iat= care e r=splata! M= ]ntreb care ar trebui s= fie atitudi-nea [i motiva\ia tinerilor de-a activa ]n sistemul de ]nv=\=m]nt, mai ales la sat, c]nd au sub nas asemenea exemple? Sau, ]n genere, prin ce motiveaz= statul tinerii speciali[ti de a-[i ]ncepe o carier= ]n mediul ru-ral, de a promova cultura la sat?

De c]\iva ani, a ]nceput politica de sus\inere a tinerelor cadre di-dactice din mediul rural, se acord= pentru o perioad= de trei ani de activitate drept ]ncurajare 30 de mii de lei. Din nefericire, nici chiar aceast= sum= n-a fost o motiva\ie prea mare, pu\ini s]nt cei care s-au ]ncumetat s= vin= ]n calitate de profesor ]ntr-o [coal= s=teasc=, in-stitu\ii cu multe, prea multe nevoi financiare, cu cabinete prea pu\in dotate, biblioteci s=race. R=m]n sate pustiite. F=r= de profesori. F=r= educa\ie. F=r= cultur=. {i f=r= o c]t de mic= speran\= de schimbare spre bine.…

Din p=cate, acesta este cel mai voluminos gol al unei localit=\i ru-rale, ]ns= niciodat= nu ne-am g]n-dit la felul ]n care privesc lucrurile, simplu spus \=ranii. V= spun eu, deoarece ei au acel suflet pentru natur=, pentru tot ce-i ]nconjoar=, acel pur, modest mul\umesc [i nu m]nia [i m]ndria cu care se uit= unii or=[eni!

Probabil, mul\i dintre colegii mei vor s= se fac= pedagogi.

Ecaterina HER|A, 14 aniBardar, Ialoveni

6

PORT CU MINE TOT CE-I AL MEU

D a, eu o s= tac [i o s= trec cu vederea multe lucruri, a[a

cum fac mereu. Asta nu ]nseamn= c= nu v=d [i nu simt c]nd mi se calc= pe inim=, [i nu numai. Azi s]nt eu aia care las= lucrurile a[a, doar pentru c= nu are nevoie de o grij= ]n plus. Dar m]ine pot la fel de bine s= lovesc cu mult= discre\ie acolo unde nu v= a[tepta\i. Nu am haine de firm=, nu am gen\i sau pantofi de mii de euro [i nici vil= pe malul m=rii. Eu port cu mine tot ce-i al meu. To\i oamenii dragi ]i am ]n suflet, ]n minte [i ]n inim=. iar tot ceea ce am mai scump se leag= de o cas= modest=, de p=rin\i minuna\i, fra\i dragi [i scumpi [i un bunic cu pove[ti mai frumoase dec]t unele c=r\i.

Valeria POPOV, 17 aniGiurgiule[ti, Cahul

S+RB+TORILE DE ALT+DAT+

S -au ]ncheiat [i s=rb=torile de iarn=. Chiar dac= le a[tept=m

cu mult drag, mi se par prea multe – [i pe stil nou, [i pe stil vechi. Nu [tiu dac= mai exist= un alt popor care ar s=rb=tori la fel de mult.

Bunica din raionul orhei m-a ]nv=\at multe ur=turi, colinde vechi [i frumoase. Mi-a povestit despre tradi\iile de pe timpuri. Ea ]ntot-deauna ofteaz= [i spune c= tare ]i este dor de s=rb=torile de alt=dat=. Acum pu\ini gospodari care pri-mesc ur=torii. o bun= parte ]ncuie por\ile [i sting luminile. {i nu po\i s=-i condamni, s=r=cia e de vin=. Mie mi-ar pl=cea s= fim primi\i ]n casele lor, s= le ur=m de bine, f=r= s= primim ceva ]n schimb.

Mihaela ZUMBREANU., 13 aniOrhei


noi [i voi

1. Cum te sim\i ]n mijlocul naturii?2. }n ce anotimp admiri mai mult natura?3. Te sim\i ata[at de vreun copac/plant=?4. Cum procedezi dac= observi unii cons=teni de-ai t=i c= fac dezordine?5. Ce ac\iuni de protec\ie a mediului se organizeaz= ]n localitatea/[coala ]n care ]nve\i? 6. La ce concursuri ecologi-ce ai participat/participi? Urm=re[ti concursul ecolo-gic publicat ]n NOI?7. Care este opera ta de art=/literar= favorit= despre natur=? Nume[te c]\iva scriitori [i arti[ti plastici care au redat ]n lucr=rile lor natura?8. }n biblioteca [colii unde ]nve\i este Cartea Ro[ie a Republicii Moldova? Nume[te 2-3 specii de plante/animale pe cale de dispari\ie?9. Ce monumente ale naturii s]nt ]n preajma localit=\ii tale? Acestea s]nt amenajate sau l=sate ]n voia sor\ii? 10. Ce animale s=lbatice s]nt ]n preajma localit=- \ii tale? Pe care dintre ele le-ai v=zut? 11. P=rin\ii, bunicii ][i amintesc [i de alte specii de animale [i plante care erau acum 20-30 de ani pe meleagurile noastre?12. }n ultimul timp lupul apare mai des pr in Moldova? A fost v=zut [i ]n p=r\ile voastre?13. Dup= p=rerea ta, care s]nt cele mai grave pro-bleme ce \in de protec\ia global= a mediului? Dar ]n \ara noastr=? Dar ]n localitatea ta?14. Comenteaz=: Frumu-se\e obraznic=, dac= except=m omul, nu vom ]n- t]lni ]n natur=. (Gr. Vieru)

CHESTIO NAR

R+PU{I DE DORM igra\ia este unul dintre procesele sociale care influen\eaz= profund socie-

tatea, devenind din ce ]n ce mai dureroas= pentru \ara noastr=. Aceasta are un impact negativ, ]n special pentru elevi, ]ntruc]t plecarea p=rin\ilor peste hotare implic= mult= singur=tate, lips= de c=ldur= [i emo\ii negative. Cel pu\in a[a consider= cititorii no[tri care au r=spuns la chestionarul din nr.11, 2013.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

M+RIA SA NATURA

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

3. Am mul\i colegi de clas= ai c=ror p=rin\i s]nt pleca\i peste hotare. Ei r=m]n ]n grija bunicilor, care nu ]ntotdeauna le pot oferi o educa\ie de calitate.4. o coleg= de clas= chiar a plecat cu p=rin\ii ]n str=in=tate. Nu \in leg=tura cu ea, dar sper c= lucrurile ]i merg bine. De c]nd a plecat, ]n clas= permanent parc= lipse[te ceva.5. La plecarea peste hotare, copiii, de re-gul=, ][i iau cu ei, ]n primul r]nd, amintiri-le, pozele cu prietenii, alte lucruri dragi.7. o coleg= din clasa mea, plecat= re-cent peste hotarele \=rii, s-a integrat bine ]n sistemul de ]nv=\=m]nt de acolo. Din cele spuse de colegi e tare la istorie.8. Colegii mei care revin ]n \ar= s]nt foar-te prieteno[i: ne povestesc cum e s= tr=ie[ti ]ntr-o \ar= str=in=, iar noi le po-vestim ce s-a mai ]nt]mplat ]n lipsa lor.10. Cei pleca\i peste hotare vor neap=rat s= se ]ntoarc=, deoarece dorul este peste puterile lor.13. Eu cred c= ]n viitorul apropiat vor ple-ca [i mai multe persoane, deoarece e ne-voie de bani, iar ]n \ara noastr= e greu s= g=se[ti un serviciu bine pl=tit.14. Copiii f=r= de p=rin\i devin mai r=-ut=cio[i, mai dezechilibra\i, mai vulnera-bili. Pe termen lung, plecarea peste hota-re a cet=\enilor ap\i de munc= duce la ]mb=tr]nirea popula\iei [i la sc=derea calit=\ii ]n toate sferele de activitate.

Silvia MUNTEANUSusleni, Orhei

2. Din p=cate, am o mul\ime de apropia\i [i prieteni care s-au stabilit cu traiul ]n alte \=ri.6. Din convorbirile cu copiii pleca\i ]n alte \=ri, am ]n\eles c= ei se adapteaz= foarte repede [i u[or, dar cunosc [i o fat= r=pus= de dor, care a revenit ]n \ar=.8. Pot spune c= nu am observat schimb=ri esen\iale la colegii de peste hotare, doar c= au devenit mai sociabili [i mai deschi[i.12. Eu cred c= acei copii ai c=ror p=rin\i s]nt pleca\i peste hotare devin mai independen\i, ][i c=lesc caracterul, devin mai responsabili, se maturizeaz= mai re-

pede dec]t semenii lor. S]nt ]ns= [i situa\ii c]nd ace[tia, din cauza libert=\ii totale, ]ncep a fuma, a consuma b=uturi alcooli-ce etc.

Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni

5. Copiii care pleac= peste hotare ][i iau cele mai dragi lucruri, care le amintesc ]ntr-un fel sau altul de cas=, rude, prie-teni.11. }n cazul colegilor cu ambii p=rin\i pleca\i peste hotare, ace[tia s]nt l=sa\i ]n grija buneilor, vecinilor, sau chiar cunosc [i cazuri c]nd s]nt l=sa\i s= se descurce singuri.

Mihai CIOBANUOrhei

1. No\iunea de migra\ie mi se asociaz= cu p=rin\ii care pleac= la munc= ]n str=in=tate pentru a le oferi copiilor o via\= mai bun= (dar ce copil=rie po\i avea f=r= de p=rin\i?). 2. Majoritatea rudelor mele s]nt ]n Cana-da, SUA [i Rusia. Tat=l meu munce[te peste hotare, pentru ca eu [i sora mea s= nu ducem lips= de nimic, dar ne lipse[te mult anume el.3. Din clas= de la noi doar trei elevi din 16 ]i au pe ambii p=rin\i acas=, ceilal\i au plecat, c]te un p=rinte sau chiar am-bii.5. Dac= pleac= peste hotare, copiii ][i iau lucrurile personale [i poze cu casa p=rinteasc= (eu tot a[a a[ face).7. Este dificil s= fii nevoit s= vorbe[ti o limb= str=in= [i s= renun\i la limba pe care ai vorbit-o p]n= acum, dar cu mult= voin\= reu[e[ti. Colegii pleca\i pe care ]i cunosc au fost foarte buni la sport.12. Copiii se adapteaz= diferit: unii din-tre ei, cu rezultate foarte bune la [coal= nu mai vor s= ]nve\e, iar al\ii, din contra, muncesc mai mult, pentru a-[i bucura p=rin\ii.14. Dorul, lipsa sfaturilor la momentul potrivit, influen\a nefast= a celor din jur, modeleaz= negativ caracterul adoles-cen\ilor.

Marinela LUPU{ORCobani, Glodeni


poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

C]ntec-desc]ntec...De alb s= m= vindec,De negru s= m= vindec...

Alb= mi-i noapteace pleac= [i vine,alb=-i femeiade l]ng= mine;albu-i v=zduhulpe care-l respir,alb=-i h]rtia pe care ]n[iralbe cuvinte – m=rgele pe salb=;cerneala mi-i alb=[i vorba mi-i alb=.

Sprijinu-mi fruntea ]n palm= [i tac:masa, de lemn, se preface-n copac.L=stare copacul a dat ca-n p=dure.{i-aud ]n p=dure zvon de secure.{i-aud ]n p=dure glas de izvoare.{i v=z cum r=sarefirul de iarb= pl=p]nd din p=m]nt...Unde s]nt?

Ziua de-odat= se-ntunec= greu[i cade ca piatra peste cre[tetul meu:femeia din pat are-obraz de t=ciune,s=rut de minciune, oftat de minciune...

Negru-i v=zduhul pe care-l respir,neagr=-i h]rtia pe care ]n[irversuri mai negre ca negrul de corb...Poate s]nt orb [i nu [tiu c= s]nt orb?

C]ntec-desc]ntec...De alb s= m= vindec,de negru s= m= vindec...

ALB {I NEGRU BUCURA|I-V+Eu m= gr=besc, tu te gr=be[ti, el se gr=be[te.}mb=tr]nesc, ]mb=tr]ne[ti, ]mb=tr]ne[te.Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca ]n povestesimpl= de tot,scurt= de totvia\a ne este.

Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.Uite-un b=iat floare [i-a pus la p=l=rie.Uite un prunc, r]de ]n prag, ai, n=zdr=vanul!Uite-un mo[neag, tace-n toiag, alb ca troianul.

Muntele ieri ne-ademenea, ast=zi ne doare.S-a ]mplinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?Cine s]nt eu, cine e[ti tu, cine e d]nsul?Noi am [tiut zborul ]nalt, dorul [i pl]nsul...

Zilele trec, zilele vin... Ce va r=m]ne?Suflet de lut, necunoscut, suflet de p]ine?Toamnele cresc, grijile cresc, via\a descre[te.Eu m= gr=besc,tu te gr=be[ti,el se gr=be[te.

Bucura\i-v=, prieteni, de prieteni [i de fra\i,Bucura\i-v= de-un nume ce vi-i dat ca s=-l purta\i.Bucura\i-v= de-un c]ntec,de-un amurg cu flori de tei,bucura\i-v= o via\=de lumina dragostei...

Dumitru MATCOVSCHI

Poetul, prozatorul, academicianul, publicistul [i dramaturgul Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti – d. 26 iunie 2013, Chi[in=u) [i-a f=cut studiile la Institutul Pedagogic Ion Creang= din Chi[in=u, Facultatea Istorie [i Filologie. {i-a ]nceput activitatea ]n calitate de redactor, ]n 1963, la ziarul Moldova socialist=. }n acela[i an editeaz= prima sa plachet= de versuri Maci ]n rou=. Semneaz= peste 50 de volume de poezie, proz=, dramaturgie. Multe dintre poeziile lui s]nt puse pe note, devin veritabile imnuri. Este un simbol al mi[c=rii de rena[tere na\ional= din Basarabia. Anul 2014 a fost declarat anul lui Dumitru Matcovschi.


S+RUT, FEMEIE, M}NA TA

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

S=rut, femeie, m]na ta]ntotdeauna muncitoare,at]t de mic= [i de floareS=rut, femeie, m]na ta.

Ca o arip= ce-a zburat[i-a obosit neobosit=,s= odihneasc= lini[tit=,ca o arip= ce-a zburat.

Copiii dorm ]n cuibul lor,nevinovat li-i somnul, mam=;tot f=r= griji [i f=r= team=,copiii dorm ]n cuibul lor.

{i-al=turi m]na ta, aici,la c=p=t]i, ca o lumin=;alin=toare [i blajin=,al=turi m]na ta, aici.

Pam]ntu-n ea a ]nc=put,cu m=r domnesc [i lun= nou=,cu strugur copt sc=ldat ]n rou=,pam]ntu-n ea a ]nc=put.

Cuminte ramura de dor,c]nd miezul nop\ii ora bate,se-adun= din eternitate,cuminte ramura de dor.

{i plou= stele fulgerat]n casa noastr= [i-n cuvinte.Cuvintele s]nt toate sfinte!{i plou= stele fulgerat.

{i c]nt= dincolo de geamb=tr]nul greier la vioar=Din tain= greierul coboar=[i c]nt= dincolo de geam.

S=rut, femeie, ochii t=ide lacrim= [i de sc]nteie,de ]mp=rat= [i de zeie,s=rut, femeie, ochii t=i.

S=rut, cuminte, vorba tacu limpezime de izvoare,cu vraja Soarelui-r=sare,s=rut, cuminte, vorba ta.

S=rut [i p=rul t=u frumos,]mb=t=tor ca o secar=c]nd o-nfioar= v]nt de sear=,s=rut [i p=rul t=u frumos.

{i cad, iubito, ]n genunchi[i ]\i s=rut piciorul carede r=d=cin= e [i doare,[i cad, iubito, ]n genunchi.

Sf]nt= mi-i casa cu pragul ei tare de piatr=,

sf]nt= mi-i casa cu focul ei ve[nic din vatr=,

sf]nt= mi-i casa din leag=n de dor ce coboar=,

sf]nt= mi-i casa ce cre[te fecior [i fecioar=.

TOAMNA, LA BUNELULEu ]i spun m=icu\eiseara pe [optite:mustul, la bunelul,cred c=-i pe sf]r[ite.

Eu ]i spun m=icu\eidiminea\a iar=:toamna, la bunelul,plou= nuci pe-afar=.

Eu ]i spun m=icu\eic]nd se face noapte:toamna la bunelul,s]nt gutuie coapte.

Eu ]i spun m=icu\ei,iar= ea z]mbe[te:toamna, la bunelul,plou= ciob=ne[te.

DOAR FEMEIAMai regin= dec]t floareadoar femeia poate fi.Mai ad]nc= dec]t mareadoar femeia poate fi.

Mai ]nalt= ca destinuldoar femeia poate fi.Mai amar= ca pelinuldoar femeia poate fi.

Mai frumoas= dec]t via\adoar femeia poate fi.Mai de[teapt= ca pova\adoar femeia poate fi.

Mai cuminte ca poemuldoar femeia poate fi.Mai cumplit= ca blestemuldoar femeia poate fi.

Mai aproape dec]t doruldoar femeia poate fi.Mai de [oapt= ca izvoruldoar femeia poate fi.

Mai de-april ca prim=varadoar femeia poate fi.{i mai dulce ca vioaradoar femeia poate fi.

iube[te-m=, b=rbate [i m= ]nve[nice[te,dar chipul niciodat= nu mi-l t=ia ]n piatr=.Dec]t o ve[nicie, mai bine d=ruie[te-mic=ldura cea de tain= a focului din vatr=.


pa uz= de g]ndi re

COPIII DE IERI {I DE AZI I arna, c]nd se stingea lumina, ne pl=cea enorm de mult s= o ascult=m

pe mama cum ne poveste[te ”p=t=r=niile” copil=riei ei. Savuram orice cuvin\el, orice amintire. Ne transpuneam ]n trecutul ei, de parc= am fi copil=rit ]mpreun=. Apoi ne trezeam odat= cu aprinderea luminii din acest vis frumos [i ne g]ndeam c]t de diferi\i s]ntem cu trecerea vremii, de la o genera\ie la alta.

C]t de diferi\i se simt copiii de azi de p=rin\ii lor, ne spun elevii clasei a VI-a de la Gimnaziul Tamara Ciobanu, Berezlogi, Orhei.

Maria VEVERI|+: Am observat, din spusele mamei [i ale bunicii, c= genera\ia lor era modest=, ]n ceea ce prive[te vestimenta\ia. Ele purtau o bluz= trei-patru ani, noi ]ns= ne permitem s= ne cump=r=m mai des haine [i s= le schimb=m aproape ]n fiecare zi.

Vera GAVRILI|A: P=rin\ii no[tri erau mai ]n\eleg=tori, dar [i mai ti-mizi. Noi comunic=m mai u[or [i s]n-tem mai ]ndr=zne\i.

Marcela CUCURUZEAN: }n ge-nera\ia noastr= copiii s]nt mai activi [i plini de via\=. }n genera\iile trecu-te copiii aveau mai multe griji, erau mai obosi\i.

Vasile MELNIC: Noi, copiii de ast=zi, avem mai multe posibilit=\i de a ne afirma. Dispunem de tele-foane, de calculatoare, pe c]nd ge-nera\ia p=rin\ilor mei nici nu au au-zit de aceste tehnologii moderne.

Irina TULUC: P=rin\ii mi-au spus c= ei munceau mai mult dec]t noi. Genera\ia t]n=r= de ast=zi nu prea vrea s= se angajeze, s= fie respon-sabil=. De aceea, p=rin\ii, bunicii no[tri erau veseli mereu.

Viorica DORO{: }n vremurile tre-cute copiii ]nv=\au doi la o carte. C]nd unul o lua acas=, c]nd cel=lalt. Ast=zi, noi avem mai multe posi-bilit=\i, avem de unde selecta infor-ma\ia. Probabil, de aceea, p=rin\ii no[tri au fost ]ntotdeauna dornici de a \ine ]n m]n= o carte.

Simon C+LUG+REANU: Ceea ce ]i deosebe[te pe cei mai ]n v]rst= dec]t noi este responsabilitatea. A[a erau ei educa\i s= fie mai res-ponsabili.

Irina GU|U: P=rin\ii mei, c]nd erau elevi, citeau foarte mult. Le pl=ceau mai mult c=r\ile. Noi ]ns= prefer=m s= r=sfoim reviste. Ne par mai interesante.

Valentina CHICU{: P=rin\ii no[-tri, c]nd erau ca noi, erau mai mode[ti, mai timizi. Ei acceptau tot ceea ce li se oferea. Noi s]ntem mai deschi[i, dar [i mai alinta\i. Ceea ce ne propunem, vrem neap=rat s= ob- \inem.

Eudochia GARABADJIU: Mame-le din genera\iile trecute g=teau foarte mult. }nv=\au acest lucru de mici. Ele nu prea aveau timp s= se distreze a[a cum o facem noi. Nu ne prea place s= st=m pe la buc=t=rie.

Mihaela MOLDOVAN: P=rin\ii mei c]nd erau de v]rsta mea reu[eau s= munceasc= [i s= ]nve\e. Eu acum abia reu[esc s= ]nv=\ [i s= m= joc. La munc= nu m= g]ndesc ]nc=.

Ilie COTELEA: Copiii de ieri erau mai ascult=tori, nu f=ceau poznele pe care le facem noi. Mama zice c= numai de [otii [tim s= ne \inem.

Pentru NOI – Olesea CURMEIBerezlogi, Orhei

FI|I M}NDRI DE REALIZ+RILE VOASTREL auda de sine nu miroase a bine, este o veche zical=. Conform

Dic\ionarului explicativ al limbii rom`ne, a l=uda ]nseamn= ”a exprima prin cuvinte pre\uirea, stima fa\= de cineva sau ceva; a aduce laude, a elogia”. Adic=, dac= te pre\uie[ti pe tine [i te apreciezi ]nseamn= c= este ceva r=u? Nu, dimpotriv=. De aceea ]ntrebarea Cu ce te mai lauzi?, ar putea avea [i o conota\ie pozitiv=. Iar conota\ia nega-tiv= este atunci c]nd ]l faci pe grozavul. C]\iva copii din diferite localit=\i ne-au m=rturisit c]nd e bine s= te lauzi [i c]nd nu prea ]\i face fa\=.

Adrian N+STAS, 14 ani, Liceul I. Vatamanu, Str=[eni: Nu obi[nuiesc s= m= laud, e mai pl=cut c]nd al\ii o fac. Dintr-o parte se vede mai bine, deci s]nt mai obiectivi.

Vladislava D}MCENCO, 13 ani, Li-ceul N. Gogol, Basarabeasca: De la v]rs-ta de patru ani am ]nceput s= merg pe role, e o pasiune. Atunci c]nd p=rin\ii mi-au d=ruit o pereche de role profesi-onale, de culoare roz – sincer, nu am putut s= nu m= laud cu ele.

Tudori\a STAVER, 13 ani, Scoreni, Str=[eni: Pot s= m= laud doar familiei cu succesele mele. L=ud=ro[enia sau fudulia s]nt tr=s=turi negative pentru c= semnific= nevoia de a te eviden\ia cu orice pre\. Sau nu este meritul t=u

pe de-a-ntregul, dar te lauzi c= numai tu [tii s= faci asta [i e[ti unic.

Inessa BUZADJI, 14 ani, Liceul N. Gogol, Basarabeasca: Cu mare drag le spun tuturor c]nd citesc o carte bun= [i nu cred c= acest lucru e o laud=, mai mult e ]mp=rt=[irea impre-siilor. Trebuie s= fim m]ndri de realiz=rile noastre.

Daniela ROJNI|A, 10 ani, S=r=u\i, Briceni: }mi place c]nd p=rin\ii, bunicii, profesorii ]mi spun cuvinte de laud=. Ele ]mi dau ]ncredere ]n for\ele proprii.

Xenia CA{U, 14 ani, Liceul A. Pu[kin, Basarabeasca: De trei ani practic bas-chetul [i atunci c]nd echipa noastr= c][tig= la competi\ii, nu ai cum s= nu te lauzi.

Mihaela V}RLAN, 11 ani, Plopi, Cantemir: Lauda de sine nu miroase a bine – de at]tea ori ni s-a repetat acest lucru, c= deja cred ]n asta. Totodat=, am ]n\eles c= aceast= convingere poa-te avea efecte negative asupra ]ncre-derii ]n propria persoan=. Nu trebuie s= ne jen=m s= ne ]mp=rt=[im succesele.

Nadejda CAZACENCO, 14 ani, Li-ceul N. Gogol, Basarabeasca: Ador lucrul manual, am mo[tenit aceast= dib=cie de la bunica. Atunci c]nd con-fec\ionez c]te ceva, ea este cea care m= laud= [i m= sus\ine. Chiar dac= nu fac totul perfect, bunica ]mi spune c= ]ntotdeauna este loc pentru mai bine.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+


CEL MAI BUN SFAT

E ugenia PRONOZA, 16 ani: Cel mai bun sfat mi l-a oferit

mama, mi-a zis s= m= \in ]ntot-deauna de ]nv=\=tur=, pentru c= aceasta ar fi cheia succesului, pre-cum [i c= ]mi va fi mai u[or ]n via\=.

Adela PLO{NI|+, 16 ani: Mama mi-a zis una [i bun=, s= m= \in de ]nv=\=tur=, este ceea ce ne

define[te drept oameni. {i toate celelalte vin dup= aceasta.

Vasile PLE{CA, 16 ani: Trebuie s= ]nve\i mult [i bine, ]mi zicea mama, c=ci f=r= ]nv=\=tur= depar-te nu ajungi, iar dac= ajungi, om

de valoare nu e[ti. }mi mai zicea s= mai iau aminte [i la cei care ]mi ofer= sfaturi multe, c= nu to\i o fac cu inten\ii bune de fiecare dat=.

Vasile PUNGA, 16 ani: Cel mai valoros sfat oferit de cineva vreo-dat= a fost sfatul mamei: Bine vei face, bine vei ajunge! }mi mai zi-cea s= nu fiu ambi\ios. De aceasta m= conduc mereu, ]mi sun= ]n

urechi aceste vorbe, ori de c]te ori m= confrunt cu anumite dificult=\i.

Cristina RA{CAN, 15 ani: P=-rin\ii mei ]ntotdeauna ]mi zic s= nu renun\ la visurile mele, la scopuri-le propuse, altfel nu voi putea pro-

gresa, voi fi ca o frunz= b=tut= de v]nt [i m= voi ]ndrepta nic=ieri. Printre sfaturile de valoare am mai re\inut [i faptul c= s= merg oiric]nd cu capul ]n sus, ca s= devin un om cu verticalitate [i niciodat= s= nu m= ]njosesc, pentru c= este un fel umil de a tr=i.

Dumitru PRUTEAN, 16 ani: Sfa-tul la care \in este acela de a nu

asculta pe cei care ]mi vor spune c= ceva nu-mi va reu[i niciodat=, pentru c= acel care ]ntr-adev=r nu va reu[i, anume acela [i va ]ncerca s= m= con-ving= pe mine c= eu nu pot s= fac ceva anume. S= merg ]ntotdeauna spre scopul meu, mai mult nimic nu conteaz=!

Sabina DELIU, 16 ani: Niciodat= s= nu cred ]n prie-tenie adev=rat=, c=ci p]n= la urm= anume prietenii cei mai buni ]\i fac cele mai mari tic=lo[ii, ]mi zicea mama, dar [i mul\i profe-sori. S= prietene[ti cu to\i, dar av]nd anumite rezerve, c=ci omul nu este doar ceea ce se

vede pe dinafar=. E un sfat pe care nu-l voi uita chiar [i c]nd voi fi ]n v]rst=.

Pentru NOI – Ana CEAP+, Talmaza, {tefan Vod=

CUGETAREFotografie: Valerie VOLONTIR

P ]n= la urm=, cum e bine s= facem? S= spunem ce vrem, ce ne dorim cu adev=rat, ce ne macin= interiorul, ori s= \inem pentru

noi? S]nt numeroase situa\iile ]n care fie cau\i o solu\ie, fie te ob-serv= ceilal\i c= nu mai e[ti ca ]nainte [i atunci to\i ]\i ofer= sfaturi care mai de care. Dar este [i aici ceva important, cel mai bun sfat care ar fi? Desigur, cel c=ruia i-a venit timpul potrivit. Despre cele mai pre\ioase sfaturi ne-au vorbit un grup de liceeni din clasa a X-a din Liceul Teoretic {tefan Ciobanu din Talmaza, {tefan Vod=.


calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

ETAPA a V-a

I. Propune 10 cuvinte sau expresii str=ine pe care le utilizezi ]n exprimarea ta.

II. Plaseaz= ]n enun\uri cinci expresii frazeologice ce con\in cuv]ntul ”nas”.

III. Demonstreaz=, prin dou= exemple, c= fabulele s]nt texte moralizatoare, angajate ]n lupta ]mpotriva viciilor umane.

IV. Realizeaz= un text reflexiv de jum=tate de pa-gin=, pornind de la afirma\ia: Via\a omului numai atunci e pre\ioas= c]nd urm=re[te un ideal (Liviu Re-breanu), referindu-te la propria alegere.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!

R=spunsuri corecte la etapa a II-a:

i. Afganezi, mongoli, madrileni, romani, parizieni, budapestani, giurgiuveni, b=im=reni, v=leneni/ v=le-na[i, vulc=ne[teni.

ii. Rezultatul relei-credin\e a fost concedierea sa. i-am pictat stelei-de-mare bra\ele delicate. Am dresat mai mul\i c]ini-lupi. To\i gur=-casc= au fost ruga\i s= p=r=seasc= sala. i-a cerut lui Harap-Alb s= aduc= salate din Gr=dina

Ursului. Aleile Gr=dinii Botanice erau pline de vizitatori.

iii. Dumitru Matcovschi a fost poet (Melodica; Gr]ul; Axa; Tu, dragostea mea; Soarele cel mare; imne [i blesteme; Vad etc.), prozator (Duda; B=tuta; Toamna porumbeilor albi; Focul din vatr= etc.), dramaturg (Pre[edintele; C]ntec de leag=n pentru bunici; Pies= pentru un teatru provincial; Pomul vie\ii; Abecedarul; ion Vod= cel Viteaz; Sperietoarea; Tata; Troi\a; Bas-tarzii etc.).

S-a acceptat orice eveniment important care se re-fer= la cariera profesional= [i artistic= a scriitorului. La fel, a fost binevenit= orice strof=, transcris= corect, cu indicarea textului din care a fost extras=.

iV. M= mir= uneori generozitatea cu care c=r\ile ][i deschid sufletul [i ne las=, supuse ]n aparen\=, s= le ]ntoarcem paginile, fil= cu fil=, ]ndemn]ndu-ne ]n acest mod s= ]nf=ptuim ritualul deduc\iei. Ele nu ne con-damn= dac= le-am ales, am=gi\i ca ni[te copii, de co-perta frumoas=. N-au prejudec=\i cu privire la capa-cit=\ile noastre intelectuale [i nu ne judec= dac= le l=s=m deoparte pentru lucruri mai importante. [...] Cartea pe care nu a[ l=sa-o niciodat= este cartea pe care ]nc= nu am citit-o. Este cartea la care m= g]ndesc mereu, o carte format= din biblioteci ]ntregi ]n care m-a[ r=t=ci oric]nd. Nu cutez s= fac nedreptatea de a

le clasifica. Fiecare carte pe care am citit-o m-a ]nv=\at c= nu e suficient, c= nu am citit aproape nimic [i c= totul a[teapt= s= fie descoperit.

Ionela BEJENARUBute[ti, Glodeni

Rezultatele etapei a II-a:

37 de puncte au acumulat: Tamara BIVOL (7,10,10,10), Bardar, Ialoveni; M=d=lina BURLAC (9,10,10,8), Cobani, Glodeni; Ana-Maria COTORO-BAI (7,10,10,10), Corjova, Criuleni.

36 de puncte: Tatiana TIMOFEI (8,10,10,8), Coliba[i, Cahul; Ionela BEJENARU (9,9,8,10), Bute[ti, Glodeni.

35 de puncte: Victor RUSU (8,8,9,10), Ciripc=u, Flore[ti; Alina PLE{CO (8,8,9,10), Orhei.

34 de puncte: Marinela LUPU{OR (9,8,10,7), Co-bani, Glodeni; Ana-Maria EREMIA (7,9,9,9), Coliba[i, Cahul.

33 de puncte: Vadim BOLDESCU (8,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Silvia MUNTEANU (7,6,10,10), Susleni, Or-hei; Alina ISTRATI (8,10,10,5), Lozova, Str=[eni; Mi-haela IRIZAN (8,10,7,7), Coliba[i, Cahul.

32 de puncte: Ana OBRINTE|CHI (7,8,10,7), V=ratic, R][cani.

31 de puncte: Maria JARDAN (8,10,10,3), Lozova, Str=[eni; Victor BR}NZ+ (8,10,10,3), V=ratic, R][cani; Mihaela PATRA{CO (6,9,9,7), Valeria POSLAVSCHI (7,9,10,5), Ciripc=u, Flore[ti; Elena IACONI (6,10,8,7), Coliba[i, Cahul.

30 de puncte: Elena GA|CAN (6,8,8,8), Ciripc=u, Flore[ti; Mihaela DODI (8,9,7,6), Susleni, Orhei; Lu-cia JALB+ (5,9,8,8), R=zeni, Ialoveni; Natalia PO-CIUMBAN (8,8,6,8), Cobani, Glodeni;

29 de puncte: Ana-Maria BR}NZ+ (6,7,9,7), V=ratic, R][cani; Veronica RO{CA (8,10,6,5), Olga FLOREA (8,8,7,6), Romina HORNE| (7,10,7,5), Coliba[i, Cahul.

28 de puncte: Sabina TCACI (7,8,8,5), Clocu[na, Oc-ni\a; Lumini\a GHEORGHI|A (6,9,8,5), V=ratic, R][cani; Alexandra BATR}NCEA (5,8,7,8), Holercani, Du-b=sari.

27 de puncte: Silvia ISTRATI (0,10,9,8), V=sieni, Ia-loveni; Adriana {VE| (7,5,8,7), Clocu[na, Ocni\a; C=t=lina MUNTEAN (7,8,9,3), Z=icani, R][cani; M=d=lina VOD+ (7,10,5,5), Coliba[i, Cahul.

25 de puncte: Ionela B}RDAN (3,7,8,7), Lozova, Str=[eni.

22 de puncte: Lauren\ia GOREACII (7,5,7,3), Clocu[na, Ocni\a.

21 de puncte: Elena PORUBIN (5,5,8,3), Holercani, Dub=sari; Rosa LUPAN (7,5,6,3), Coliba[i, Cahul; Maria RUGIN+ (9,9,7,5), V=ratic, R][cani.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 21 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.

VENI, VIDI, VICI


SOL LUCET OMNIBUS

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar

ˇ ETAPA a V-a1. Care s]nt asem=n=rile [i deosebirile dintre jde-

rul de p=dure [i jderul de piatr=? Care este rolul lor ]n natur= [i ]n via\a omului.

2. Rolul speciei de plant= sov]rv (Origanum vul-gare) ]n natur= [i ]n via\a omului?

3. Descrie\i succint fenomenul de maree. Rolul lui ]n natur= [i ]n via\a omului.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes.

R=spunsurile corecte la etapa a II-a:1. }n procesul evolu\iei toate organismele vii, inclu-

siv p=s=rile s-au adaptat la diverse condi\ii de via\=. Unele specii ]n distribu\ia lor spa\ial= au devenit soli-tare, altele – coloniale (pesc=ru[ii, chirele, st]rcii, cor-moranii, pelicanii, prigoriile etc.). Avantajele speciilor de p=s=ri coloniale s]nt: concentrarea cuiburilor pe suprafe\e limitate, ap=rarea comun= a cuiburilor [i pro-geniturilor de r=pitori, reproducerea simultan=, captu-rarea hranei ]n comun, resurse bogate de hran= etc.

2. Printre speciile edificatoare de arbori, pe l]ng= stejarul pedunculat [i gorun este [i stejarul pufos sau pubescent (Quercus pubescens). Formeaz= p=durile de g]rne\ ]n sudul \=rii. Este r=sp]ndit p]n= ]n zona Co-drilor. Se deosebe[te de celelalte specii ]nrudite prin frunzele [i l=starii acoperi\i cu peri[ori sub form= de puf. Este o specie mediteranean= rezistent= la defici-tul de umiditate.

3. Simbioza este o form= de convie\uire interspeci-fic=, de regul=, pozitiv= [i util= pentru ambii parteneri. Ca fenomen biologic, simbioza presupune un amplu schimb de informa\ie ]ntre simbion\i. P=s=rile indica-toride, de unde au [i primit denumirea, informeaz= [i indic= mamiferului melivor adresa stupilor albinelor s=lbatice [i viespilor, inaccesibili lor. Melivorul ]nzes-trat cu gheare puternice distruge stupii [i se alimen-teaz= cu miere [i larve, iar p=s=rile folosesc resturile de larve, ou= [i cear=.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a II-a:30 de puncte (10,10,10) a acumulat: Mihaela STI-

CEA, Cobani, Glodeni.29 de puncte (9,10,10): Lumini\a GHEORGHI|A,

V=ratic, R][cani.28 de puncte (10,10,8): Ionela JARDAN, Maria JAR-

DAN, Lozova, Str=[eni.26 de puncte (10, 6,10): Alexandrina ANDREEV,

Dorina BO{C+NEANU, Inga DIMICENCO, Irina GRIGORA{CENCO, Elena PORUBIN, Elena RO{CA, Alina ROTARI, Olga ROTARI, Felicia S}RBU, Maria STEPCO, Holercani, Dub=sari; Ionela BARDAR, Lo-zova, Str=[eni.

23 de puncte (7, 6, 10): Diana BURINSCHI, Bilice-nii Noi, S]ngerei.

20 de puncte (7, 4, 9): Mihaela DODI, Susleni, Orhei.Din lips= de spa\iu, public=m doar numele partici-

pan\ilor care au acumulat cel pu\in c]te 20 de puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tu-turor participan\ilor.

a[chii

E ram elev ]n clasa a cincea la [coala din S=h=idac, situat peste dealuri, la vreo 5-6 kilo-

metri de satul nostru.Ne duceam, ]n doi cu Mi[a Cotorobai, la lec\ii,

]ntr-o dis-de-diminea\= de iarn=. Deasupra era o lun= plin=, ]nghe\at= [i ea.

om=tul sc]r\]ia metalic sub picioarele noastre. La un moment dat am v=zut, la c]teva sute de

metri, un lup care ne a[tepta chiar ]n c=rare. Era r=t=cit de hait=, din cei care se rup de restul dih=niilor, ca s= dea t]rcoale drume\ilor ]n februa-rie, c]nd s]nt cei mai fl=m]nzi. P=durea era al=turi [i lupi erau mul\i pe atunci ]n p=r\ile noastre.

inima prinse ai bubui ]n piept, s= ne rup= coas-tele, [i p=rul ni s-a f=cut m=ciuc= sub c=ciuli, ulti-mul, cum ne-au spus ulterior cunosc=torii, semn si-gur c= acela nu fusese un c]ine al nim=nui.

Ne-am oprit. Am vrut s= ne sf=tuim ce s= facem, dar noi mu\iser=m de fric=: vocile nu ni se supu-neau [i-n loc de [oapte emiteam ni[te respira\ii g]- f]ite. Ne-am fi ]ntors acas=, la mamele noastre, care ne-ar fi crezut [i nu ne-ar fi certat c= n-am ajuns la [coal=. Dar aveam ]n acea zi geografia – cel mai cumplit obiect – pe care ni-l preda directorul [colii, iar a lipsi de la lec\iile lui era o catastrof=.

Am hot=r]t, ]n\eleg]ndu-ne mai mult din priviri, s= ]nconjur=m locul; am mers astfel prin z=pada spulberat= de v]nt c]\iva kilometri, p]n= am ajuns la o alt= c=rare de pe valea lui ochin, care s= ne duc= la [coal=.

Lupul venea agale din urma noastr=, men\in]nd distan\a – gr=beam noi pasul, ]l gr=bea [i el, ne opream noi, se oprea [i el, porneam noi – pornea [i el, p]n= am intrat ]n sat, c]nd a disp=rut ]n una din-tre r]pe.

N-a ]ndr=znit s= ne atace, pentru c= aveam ni[te fele[tiocuri care fumegau ]n m]ini [i pentru c= eram doi, ne-au spus mai apoi ni[te oameni b=tr]ni.

P]n= la urm=, ocolul pe care l-am f=cut fiind prea mare, am ]nt]rziat la lec\ia de geografie.

— De ce-a\i ]nt]rziat? ne-a ]ntrebat bine dispus directorul [colii.

— Ne-a fug=rit un lup, a r=spuns colegul meu.— {i-acela n-a putut s= v= fug=reasc= mai repe-

de?!, ne-a ]ntrebat profesorul nostru, f=c]nd toat= clasa de b=ie\i [i de fete s= izbucneasc= ]n r]s.

{i-atunci noi am mai mu\it o dat=, acum de ru[ine.

Nicolae DABIJA

UN LUP R+T+CIT


nimic altceva

DRAGOSTEA PENTRU TOT CE E VIU PE P+M}NT

N =scut la 9 martie 1934 ]n Glin-jeni, {old=ne[ti. A studiat la

{coala Pedagogic= din Orhei (1952-1955). A lucrat ]n caliate de ]nv=-\=tor la [coala din P=p=u\i, Rezina, ]n post de director al C=minului Cul-tural din Lipceni, Rezina. Din 1957 este actor la Teatrul Na\ional Vasi-le Alecsandri din B=l\i. }n specta-cole a jucat ]n peste 120 de roluri: N=pasta, Vinova\i f=r= vin=, B=tr]-nul, Esop, Arvinte [i Pepelea, Oa-meni energici, Bani pentru Maria, Ochiul magic, Sf]nt [i p=c=tos, Amurg, Ple[ul, Agachi Flutur, Fru-mos [i sf]nt, Ultima noapte a lui So-crate, Visul unei nop\i de var=... }n filme a jucat ]n peste 40 de roluri: Se caut= un paznic, Acest dulce cuv]nt – libertate, Centaurii, Dimi-trie Cantemir, }n zona aten\iei deo-sebite, |iganul, De la Bug p]n= la Visla, Un caz ]n p=tratul 36-80, }n-toarcerea lui Budulai... Laureat al Premiului Na\ional al RSSM. Laure-at al Premiului Na\ional al Federa- \iei Ruse [i al Premiului Fra\ii Vasi-liev din Federa\ia Rus=. Artist al Poporului din RSSM [i URSS. Cet=- \ean de Onoare al ora[ului Gdansk, Polonia, al municipiului B=l\i, al ra-ioanelor Flore[ti [i {old=ne[ti. Ca-valer al Ordinului Republicii. Deputat ]n primul Parla-ment al Republicii Moldova. Este desemnat cel mai bun actor al filmului moldovenesc din sec. XX. Doctor Hono-ris Causa al A{M. Laureat al Medaliei de Aur pentru Creativitate a Organiza\iei Mondiale pentru Proprietate Intelectual=.

— Echipa revistei NOI a[teapt= cu ner=bdare ]n fie-care diminea\= po[ta[ul – ne intereseaz= ]ndeosebi scrisorile de la cititori. Dumneavoastr= primi\i scrisori de la admiratori? Ce v= scriu, ]n special, copiii?

— }ntotdeauna mi-a fost fric= s= dau interviuri, [i mai ales pentru cei cu sufletul curat – pentru copii [i adolescen\i. Mi-a fost fric= s= nu mi se schimonoseasc= spusele, s= nu fiu ]n\eles gre[it. Vreau s= fiu sincer ]n toate cele ce nu ]ntotdeauna te ]nal\=. S]nt artist. Deci am o obliga\ie deo-sebit= fa\= de cititor [i spectator. Vorbele mele trebuie s=-i dea cititorului un ]ndemn la fapte bune, s=-i m]ng]ie inima. M= tem c= nu-mi ajung cuvinte pentru aceast= ]nalt= misi-une. S= m= ajute Dumnezeu s= reu[esc la ]ndemn.

Au fost timpuri c]nd primeam zilnic scrisori. Cele mai frumoase erau de la copiii din diferite sate [i ora[e ale fostei Uniuni Sovietice. C]ndva poate le voi da publicit=\ii. Ni[te copii din Rusia m-au rugat s= le fiu bunic. S= vin la ei ]n ospe\ie s= m= serveasc= cu lapte [i cu pomu[oare din p=dure, s= merg cu ei la pescuit [i la sc=ldat, s=-mi d=ruiasc= un c=\elu[ care joac= fotbal. C]nd s-a spus ]n public despre boala mea, am primit suficiente scrisori de comp=timire, inclusiv de la copiii care m= rugau s= nu mor, c= le s]nt drag. o [coal= din regiunea Pskov mi-a tri-mis o cruciuli\= de la m=n=stirea unde copiii mergeau ]n

fiecare diminea\= s= se roage pentru s=n=tatea mea. }mi pu-neau [i bani ]n plic pentru medi-camente. Nu tuturor acestora le-am r=spuns, nu le-am pus tuturora ]n plic c]te o poz= cu mine. }mi pare r=u, [i rog s= fiu iertat pentru aceasta.

— C]nd cel de-al Doilea R=zboi Mondial a ajuns prin p=r\ile noastre, Dvs. avea\i [apte ani. Ce amintiri V-a l=sat el?

— Cel mai mult am memori-zat urm=torul caz, demn [i de un film sau de o nuvel=: tata i-a as-cuns ]ntr-o glug= de ciocleji pe doi dezertori – un neam\ [i un cons=tean de-al nostru, al unuia mo[ Cost=chel, care fugise de ]n-rolarea ]n Armata Sovietic=. Cum se ]mp=cau ei acolo nu cu-nosc. Mai t]rziu cons=teanul nostru disp=ruse f=r= urm=, iar pe neam\ tata l-a dus la una din-tre cele 14 mori de ap= de pe Ciorna, mai sus de gara ferovi-ar=, ]ns= dup= un timp [i el s-a pierdut undeva. Erau oameni ]n sat care [tiau c= tata i-a dosit pe ace[ti doi fugari, ]ns= nimeni nu l-a tr=dat. Tata era bun cu toat= lumea.

— Ce a\i ]nv=\at cel mai mult de la ]nv=\=torii [i pro-fesorii Dvs. din [coal=?

— Ne-au ]nv=\at nu at]t matematic=, fizic= [i chimie, c]t educa\ie [i cumsec=denie. Aceste dou= calit=\i ni le trans-mitea [i preotul satului, p=rintele ion. La un Cr=ciun de p]-n= la r=zboi m-am dus cu cineva dintre fra\i [i cu doi veri[ori s=-l colind=m pe p=rintele, care ne-a invitat ]n cas= l]ng= un br=dule\ ]npodobit: La doi meri, la doi pr=sazi... Dar cine coase [i descoase... (aici trebuia s= spunem numele preotesei, dar ]l uitasem [i l-am numit pe al preotului. P=rintele ne-a amintit numele preotesei, ru- g]ndu-ne s= mai colind=m o dat=). La urm= ne-a bucurat cu b=nu\i, mere, pere, nuci... }n cas= avea o bibliotec= bo-gat= [i ne permitea s= lu=m cu ]mprumut c=r\i. }mi amintesc bine de o carte cu regulile de comportament ale copiilor.

}n ’44 a plecat peste Prut p=rintele ion, ]nv=\=torii Rusu, Soltinschi cu so\ia sa Paulina, la fel pedagog. A r=mas doar bunul meu ]nv=\=tor Toma {aptefra\i. Tot atunci a plecat [i fratele Nicu, iar ceva mai ]nainte cel mai mare frate – Andrei.

— Mul\i dintre cititorii no[tri se intereseaz= dac= a\i scris versuri ]n copil=rie?

— Nu. Nici colegii mei de [coal= nu scriau poezii pe atunci. — A\i jucat teatru, c]nd era\i elev, la Glinjeni?— F=ceam. Jucam cu un coleg, ilarion Turcu, ceva mai mic

ca mine, piesa M]\a-n sac. St]rneam multe r]sete ]n sal=...— A\i studiat la {coala Pedagogic= de la Orhei...— La ]ndemnul bunului meu profesor de limb= [i litera-

tur= rom`n= (pe atunci moldoveneasc=) Toma {aptefra\i, care ]mi era [i cumnat.

DE VORB+ CU ACTORUL, REGIZORUL {I INTERPRETUL MIHAI VOLONTIR

2014, februarie Noi

— A\i lucrat doi ani ]nv=\=tor la P=p=u\i, o localitate situat= la 7-8 kilometri de satul Dvs. Ce impresii V-a l=sat munca de pedagog?

— Frumoase amintiri. Mi-a pl=cut s= lucrez cu copii plini de curiozitate [i seto[i de cuno[tin\e. Aveam ore ]n aceea[i sal= de clas= cu elevii dintr-a doua [i a patra. Am fost angajat [i la [coala seral=, unde f=ceam ”likbez”, al-fabetizare cu elevi mult mai ]n v]rst= ca mine. Era un co-lectiv de profesori, prietenos. Directorul [colii, Afanasie Cibotaru, un bun matematician, un om foarte sociabil [i un minunat interlocutor, se pricepea la toate: s= repare biciclete [i motociclete, s= fac= mobil=, s= joace [ah, s= c]nte la trompet=. Dac= cineva dintre satele vecine nu-l invita la o nunt= sau la o cumetrie, el se ducea nepoftit, ca la poart= s= c]nte la trompet= un mar[, probozind dup= asta gospo-darul de nerespect.

odat=, v=z]nd c= administratorul [colii Divunea, a[a-i zicea toat= lumea, nu se gr=bea s= repare pragul u[ii de la intrarea ]n [coal= pe unde v]ntul sufla z=pad= ]n clase, m-am apucat eu de aceast= treab=, aduc]nd de acas= o sc]ndur= [i sculele necesare. }n timp ce me[teream, mi-am zg]riat un deget din care curgea s]nge. Marusica, o feti\= din clasa ]nt]i, care era al=turi, s-a speriat, a ]nce-put a pl]nge [i, cum molf=ia o felie de p]ine, a mototolit o buc=\ic= din ea [i mi-a pus-o pe ran= leg]nd degetul cu batista, f=c]nd-o pe sora medical=: ”Mihail Mormolaevici (nu putea pronun\a Ermolaevici), totul o s= fie bine, o s= treac= repede...”, – m= consola ea printre lacrimi. Atunci i-am pus p=rinte[te m]na pe cre[tet, mul\umindu-i [i h=r=zindu-i c= se va face medic c]nd va cre[te mare. Pes-te aproape treizeci de ani, film]ndu-m= ]n pelicula }nvinu-irea la Belgorod-Dnestrovsk, de mine s-a apropiat o t]n=r= [i m= salut=: ”Bun= ziua, Mihail Mormolaevici...” Era Ma-rusica, fosta elev= de la P=p=u\i. M-a numit inten\ionat a[a, cum o f=cea c]nd era copil=. Am recunoscut aceia[i ochi alba[tri, p=rul ondulat [i frumuse\ea pe care o poate avea doar o fat= de la \ar=. }ntre timp, absolvise institutul de Medicin= din odesa, se c=s=torise.

— Totu[i, de ce a\i plecat de la P=p=u\i, dup= ce a\i lucrat aproape doi ani? Nu V= pl=cea [coala?

— }mi pl=cea mult, cu toate c= nu eram un ]nv=\=tor calificat. Au fost dou= motive la mijloc. Dup= ore, seara, de regul=, se organiza un fel de discotec= ]n jurul unui patefon. Ne adunam toate cadrele didactice la pre[edin-tele colhozului, care, parc= [i acum ]l v=d cum ]i poruncea tare neveste-sii de peste gard, f=r= a intra ]nc= ]n curte: ”Femeie, pr=je[te c]teva zeci de ou=...” Nu lipsea nici ul-ciorul cu vin. Lumea de dup= r=zboi era dornic= de petre-ceri. Nu-mi prea erau ]ns= pe plac aceste chefuri...

A mai fost ceva despre care nu am povestit nim=nui p]n= acum. La aceste ”vecerinci”, cum le numeam noi, ve-nea un t]n=r ofi\er Volodea, [eful pazei de la tunelul fero-viar de la Mateu\i, ]mpreun= cu so\ia sa Nina – ni[te rusoi pl=cu\i [i prieteno[i. Volodea m= ]nv=\a a conduce moto-cicleta [i a trage din arm=. La una dintre petreceri, Nina, o femeiu[c= dr=gu\=, m= invita des la dans, ]ncerca s= m= ]mbr=\i[eze. Nu ]n\elegeam ce ]nseamn= asta. }ntr-o sear= so\ul ei mi-a spus c= vrea s= stea de vorb= cu mine. Am ”sfeclit-o”, m= b=nuie[te de ”ceva”, m-am g]ndit eu. Afar=, ofi\erul a pus m]na pe um=rul meu [i a f=cut bl]nd: ”Mihai, ajut=-m=... La r=zboi o schij= mi-a distrus organul ru[inos, dar ]mi doresc mult un copil... F=-mi un copil cu Nina...” La acea v]rst= de 18-19 ani eram un b=iat sfios, cu at]t mai mult, nu voiam s= las un urma[ printre str=ini.

— Ceva mai t]rziu a\i aflat c= la B=l\i se deschide un teatru? Concursul a fost mare?

— La prima selec\ie s-au prezentat peste [ase sute de candida\i. Eu am venit cu ceva ]nt]rziere, dar, dup= ce m-au ascultat, m-au inclus pentru a doua prob=, unde ajunseser= doar 24. P]n= la urm= au r=mas 14, printre care [i eu. La ultima prob= am ie[it ]n scen= cu poezia Acolo-s fra\ii mei. Dup= ce am recitat-o, mi-au zis s-o mai spun o dat=, mai tare. Am declamat-o a[a, de r=sunau pere\ii. La sf]r[it de mine s-a apropiat Artiom Lazarev, pe atunci ministru al culturii [i pre[edinte al comisiei de ad-mitere [i m-a ]mbr=\i[at. iar Boris Harcenco (pseudonimul Radu), viitorul meu na[ ]n teatru, mi-a spus s= revin peste dou= zile cu pern= [i ogheal. Era august 1957. Aceasta a fost cea mai fericit= zi din via\a mea. Acesta mi-a fost destinul.

— Acel prim rol, modest, pe care l-a\i avut la teatrul de la B=l\i, a fost o bun= trambulin= ]n via\a Dvs. de actor...

— Aceasta s-a ]nt]mplat ]n ]ndep=rtatul septembrie 1957, peste o lun= [i ceva dup= ce am fost angajat la tea-tru. }n spectacolul Chiri\a din ia[i sau dou= fete [i-o ne-neac= jucam rolul surugiului – ]n culise m]nam caii [i stri-gam: Hei, m]nca-v-ar lupii... Hei, jupui-v-a[ pielea s-o usuc pe gard... Aceast= f=r]m= de rol mi-a ]nc=lzit tot sufletul, iar spectatorul se ]ntreba cine e el, acest actor care nu se vede...

— Dup= modestul debut, regizorul Boris Harcenco a pus [i mai mult ochiul pe Dvs...

— C]nd aveam o zi liber= pe s=pt=m]n=, luni, Boris Harcenco m= invita la d]nsul acas= s= juc=m [ah. La ]n-ceput m= sup=ram pu\in, to\i colegii mei se ]nt]lneau cu fete, se duceau ]n ospe\ie ori se s=turau de somn, eu ]ns= trebuia s= stau concentrat asupra tablei de [ah. De fapt, repede am ]n\eles c= [ahul [i ceaiul pe care-l sorbeam ]mpreun= erau doar un pretext. Harcenco ]mi povestea din istoria teatrului, despre m=iestria actorului, despre profunzimea mesajului unui spectacol sau altul..., iar figu-rile de pe tabl= erau ni[te personaje din spectacol. Chiar de la ]nceput mi-a zis: ”Dac= ai s= m= ascul\i, ai s= ajungi actor mare...”

— Stimate domnule Mihai Volontir, dorim s= afl=m, cum a\i debutat ]n cinematografie?

— }n teatru de-acu aveam experien\= bun=, c]nd mi s-a propus s= joc rolul lui ivan Turbinc= ]n filmul lui Gheorghe Vod= [i al lui Vlad iovi\= Se caut= un paznic. Atunci nu [tiam ce-i filmul – cum se face [i de unde se ia. Citind sce-nariul, nu am ]n\eles nimic [i am refuzat. Vod= m= caut=, vine dup= mine: ”Hai, Mihai, c= ai jucat ]n N=pasta [i ne-ai bucurat pe to\i...” M-au convins [i m-au dus pe platou. Film=rile au mers u[or de la ]nceput p]n= la cap=t. }n film am strecurat [i versurile c]ntecului: Foaie verde m=r rotat/ Mult am dat c= m-am liberat/ Hei, armat=, hei...

— Dar cum a\i lucrat cu regizorul lituanian Vytautas Zalakevicius la filmul Acest dulce cuv]nt – libertate?

— Cu Zalakevicius, Dumnezeu s=-l odihneasc= ]n pace, a fost o pl=cere s= colaborezi. }nainte de a ne ]nt]lni, Vytautas a trimis o doamn= la mine, invit]ndu-m= la pro-be. C]nd am intrat ]n biroul s=u, acesta s-a ridicat ]n pi-cioare [i a f=cut: ” Tu e[ti Volontir... Te vei produce ]n filmul meu...” N-a fost nevoie de nici o prob=. Zalakevicius era un om dintr-o bucat= (printre altele, ceva mai t]rziu s-a c=s=torit cu moldoveanca Lica, fiica academicianului Bo-ris Melnic). Cu d]nsul m= ]n\elegeam dintr-o fraz=, el nu spunea un cuv]nt de prisos. }n timpul film=rii, la propune-rea mea, a fost schimbat de c]teva ori locul camerei de luat vederi, am f=cut ni[te ]ntors=turi [i gesturi care nu erau ]n scenariu, am renun\at la funia cu care eram legat

15

Continuare ]n pag. 30, 31

ˇˇ

ˇ

ˇ ˇ

ˇ


MINTEA, }N LAN|URI {I ARIPE

C u lucrurile ]ndrept=\irii ]n=l\]ndu-se fariseul, ]n lan\urile slavei de[arte r=u s-a ]ncurcat, l=ud]n-

du-se peste m=sur=; iar vame[ul ]n=l\]ndu-se cu ari-pile smereniei, prea u[or s-a apropiat de Dumne-zeu.

Greu ]i este min\ii s= se ]nal\e c=tre Dumnezeu ]n lan\urile slavei de[arte. Acestea o opresc din ]n=l\area ei [i o ]ncurc=, leg]nd-o [i sugrum]nd-o ca-n ni[te la- \uri. Ele s]nt precum o povar= ce te apas= mereu de deasupra. Nu v= l=sa\i mintea ]nc=tu[at=! Nici o lega\i sp]nzurat= cu la\uri groase de fierul drept=\ii! Drepta-tea e tare ca fierul care nu se las= u[or ]ndoit, nici nu e maleabil. Construindu-\i cas= din ea, te ]ncarcerezi

ca-ntr-o cu[c= a con-damna\ilor din care nu mai este ie[ire. Nu da\i cugetului vostru ]ndrept=\ire de sine [i min\ii voastre ]n=l\are nesmerit=! Nu pe ea trebuie s= o ]n=l\a\i pe soclul slavei de[arte, nu ea e cea dreapt=, ci trebuie ]ndreptat= c=tre Dumnezeu. Acest

lucru nu a ]n\eles fariseul, c=ut]nd lan\urile grele [i groase ale slavei de[arte cu care s-a afundat ]n ad]n-cul p=catului.

Smerenia te poart= pe aripe u[oare c=tre }naltul Cerului [i-\i ridic= mintea aproape de Dumnezeu. Ea zboar= cu u[ur=tate, fiindc= nu are legate de aripe nici p=cate de slav= de[art=, nici lucruri greoaie [i c=tre p=m]nt ]ndreptate. Ea nu caut= dec]t pe Dumne-zeu, [i unde-L afl=, ]ndat= c=tre El se ]ndreapt=, [i-l poart= ]n zbor pe cel a c=rui minte este deta[at= de cele de[arte. Vame[ul c=uta ]n singur=tate, de era cu putin\=, s= g=seasc= iertare pentru multele sale p=cate [i nici la Cer nu ]ndr=znea a privi, ci ][i l=sa mintea purtat= pe aripe smerite, c=tre Dumnezeu ]ndreptate.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

MOTIVE DE JEN+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXMARTIE

2 Duminica l=satului sec de br]nz=. Sf. Mare Mc. Teodor Tiron; Sf. Mc. Ermoghen; Sf. Mariamna.

3 }nceputul Postului Mare. Sf. Irh. Leon; Cuv. Cosma.

9 Duminica I din Post (a Ortodoxiei). }nt]ia [i a doua aflare a Capului Sf. Pr. Ioan Botez=torul. Cuv. Erasm.

16 Duminica II. Sf. Irh. Grigorie Palama.23 Duminica III (a Sf. Cruci). Sfin\ii Mucenici Co-

drat, Pavel, Victor, Leonid, Vasilisa, Galina. Ziua hirotoniei P. S. Marchel, Episcop de B=l\i [i F=le[ti.

30 Duminica IV. Cuv. Ioan Sc=rarul. Cuv. Alexie, Omul lui Dumnezeu; Cuv. Macarie; Sf. Mc. Marin.

S ughi\atul, str=nutul, suflatul nasului, pielea de g=in=, transpira\ia, rujii ]n obraji s]nt reac\ii ale

corpului esen\iale pentru s=n=tatea organismului nos-tru, dar care uneori prezint= drept motive de st]nje- neal= dac= nu [tii cum s= le faci fa\=. Fiecare dintre noi a fost pus ]n dificultate ]n urma acestor procese fiziolo-gice, ]ns= [i ]n cazul lor exist= un cod etic care ne va ajuta s= le dep=[im cu gra\ie.

Pe timp de iarn=, suflatul nasului este un gest mai pu\in pl=cut [i este bine s=-l evi\i ]n public pe c]t e posi-bil. Totu[i, dac= nu ai alt= solu\ie la ]ndem]n=, se ac-cept= folosirea ambelor m]ini [i suflatul nasului cu dis-cre\ie. Cum acesta este un gest intim, ai grij= s= te ]ntorci cu spatele la ceilal\i. obligatoriu folose[te o batist= sau un [erve\el de unic= folosin\= [i nicidecum man[eta bluzei. E bine [tiut c= batista nu trebuie s= lipseasc= niciodat= din buzunarul unui om manierat, dar mai ales pe timp de iarn= este un accesoriu indispensabil. Asigur=-te c= nu vei scoate din buzunar o batist= [ifo-nat=. Con\inutul batistei nu intereseaz= pe nimeni, a[a c= nu-l cerceta. Suflatul nasului pe jos este un gest pe care nu vrem s=-l coment=m, fiindc= aici proasta cre[tere sare ]n ochi. |in s= v= amintesc c= japonezii [i coreenii ][i sufl= nasul doar ]n baie, folosind [erve\ele din h]rtie, care s]nt mai igienice. Cele expuse mai sus, pe l]ng= aspectul legat de etic=, educa\ie, ]\i vizeaz= [i s=n=tatea ta, dra-g= cititorule, dar [i a celor de pe l]ng= tine ]n caz de r=ceal= sau viro-ze sezoniere.

Scuipatul pe jos, pe strad= este strict inter-zis. Doar ]n caz de urgen\= me-dical= expecto-r=rile se fac ]n public. La fel, evit= ]n public sc=rpinatul ]n cap, urechi, pocnitul degetelor [i scutu-ratul m]inilor [i al picioarelor.

C]t prive[te str=nutul, lucrurile par mai simple at]ta timp c]t nu poate fi evitat. A[adar, ai grij= s= te ]ntorci cu spatele la ceilal\i [i ]ncearc= s= fie c]t mai pu\in zgo-motos. Vei reu[i s= pui batista la nas dac= [tii exact unde se afl=. M]na poate servi drept posibilitate cu con-di\ia s= v= sp=la\i apoi cu ap= [i s=pun. }\i ]nchipui c]t de jenant te vei sim\i dac= str=nut]nd cu o vitez= de 250 km/h ri[ti s= r=sp]nde[ti microbi ]n toate p=r\ile? Dac= te ia prin surprindere, nu ezita s= te scuzi mai apoi. obiceiul de a spune “Fii s=n=tos!” sau “Noroc!” ]n urma unui str=nut dateaz= din vremuri ]ndep=rtate, c]nd se credea c= prin str=nut corpul se ap=r= de invazia for- \elor malefice. o alt= explica\ie este din anul 590, pe timpul lui Papa Grigore i Cel Mare, c]nd ciuma bubo-nic= invadase Roma [i primul ei simptom era conside-rat str=nutul. Mai apoi se vehicula versiunea c= ]n tim-pul str=nutului inima se opre[te [i ar fi necesar= o urare pentru a fi pornit=. Codul bunelor maniere este indul-gent la acest capitol, dar tindem s= credem c= indicat ar fi s= ne prefacem c= nu am observat str=nutul [i s= nu-l coment=m.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2014, februarie Noi

BASM

AUA

1 /

mot

an.

Ace

sta

o z

=ri

se c

el d

int]i

[i

ale

rga

se s

pre

ea d

e la

cul

cu[u

l lui

d

e l]n

g=

sob

=. }

[i r

idic

= s

us c

oad

a

[i s

e fr

ec=

de

pic

ioru

l ei

. Ma

rysk

a

]l m

]ng

]ie

u[o

r [i

mo

tan

ul ]

nce

pu

]nd

at=

s=

toa

rc=

de

mul

\um

ire

[i s

=

se r

=sf

e\e

pe l]

ng=

ea

.}n

tr-o

zi,

tata

ad

use

cu e

l un

c=-

\elu

[. i

ntr]

nd ]

n ca

s=,

]l sc

oase

de

sub

poa

lele

sum

anu

lui,

tr=

g]n

du-

l d

e ur

echi

. C

=\e

lul

sche

un=

]nc

et,

atu

nci

tata

]i

d=

du

repe

de

dru

mul

pe

du[

umea

[i ]

l ]m

pins

e u[

or c

u v]

r-fu

l ciz

mei

.C

l=tin

]nd

u-se

pe

pici

oru[

ele

lui

gr=

su\e

, c=

\elu

l ]n

cepu

s=

a

dul

-m

ece

sc]n

dur

ile p

odel

ei.

Eu

s=ri

i ]n

su

s d

e b

ucu

rie

[i m

= a

ple

cai

l]ng

= e

l.—

Ce

ochi

[ori

mic

i are

! De

und

e l-a

i ad

us, t

=tic

ule?

Ta

ta b

=tu

pa

sul

pe lo

c [i

puf

=i p

e n=

ri cu

m f=

cea

]nto

t-de

auna

c]n

d er

a m

ul\u

mit

de s

ine.

— {

i ce

c][t

igi d

ac-

ai s

= [

tii?

— B

ine

te m

ai p

rice

pi la

glu

me,

ta

t=, z

isei

eu

[i m

= p

orni

i s=

m]n

g]i

u[ur

el b

lana

fum

urie

[i

pufo

as=

a

c=\e

lulu

i.—

Alta

acu

! ]nc

epu

s= b

omb

=ne

m

am

a,

c=re

ia n

u pr

ea-i

pl=

cuse

no

ua a

pari

\ie.

A f

=ta

t c=

\ea

ua l

ui

Ma

liglo

wka

, [tiu

. C]in

e ]m

i ma

i lip

-se

a ]

n ca

s=!

]nc=

o c

oad

= [

i a

t]t,

nim

ic m

ai m

ult.

}nd

at=

mi-

am

ad

us a

min

te d

e c=

\ea

ua l

ui N

owa

k d

e d

inco

lo d

e po

d,

pe c

are

to\

i ]l

num

eau

Ma

-lig

low

ka.

Dum

inic

a,

]na

inte

d

e lit

urg

hie,

b=

tr]n

ul s

e d

ucea

la

bi-

seri

c=,

und

e a

jung

ea c

el d

int]i

[i

gla

sul l

ui fr

umos

[i p

uter

nic

umpl

ea

bis

eric

a.

C]in

ele

lui,

un d

ul=

u cu

p=

rul n

=p]

rlit,

se

smul

gea

ad

eseo

ri

din

lan\

[i a

lerg

a p

e iz

laz

dup

= c

ai

[i m

]nji.

Am

lua

t c=

\elu

l ]n

bra

\e,

l-am

pu

pat d

rept

]n b

ot [

i am

str

iga

t:—

{i d

e ce

te s

uper

i, m

am

=?

C=

a

re c

oad

=?.

.. ia

uit=

-te la

el,

Ma

rys,

[i

, vo

rbin

d,

]l ]n

tors

ei c

u l=

bu\

ele

spre

slu

jnic

=. i

a z

i, nu

-i fr

umos

?—

Ei,

[i tu

! Ma

rysi

a, c

are

st=

tea

pe

la

vi\a

de

la f

erea

str=

[i

torc

ea

ea c

u fu

rca,

]nto

arse

cap

ul [

i-mi z

]mb

i d

in c

ol\u

l gur

ii. N

uma

i pro

stii

spui

!Lu

ai d

in f

erea

str=

tip

sia

de

sub

g

last

ra c

u tu

fa d

e m

irt

[i t

urna

i, ]n

ea

la

pte.

Ce

limb

= d

r=g

u\=

ave

a!

Lins

e o

da

t=,

de

dou

= o

ri,

apo

i in

tr=

cu

pici

oru[

ele

]n la

pte.

Ma

ma

, nem

ul\u

mit=

, izb

ucni

:—

Nu-

l ve

zi c

= d

e-a

bia

a f

=cu

t oc

hi?

Ma

i tr

ebui

a s

= m

ai

sug

= d

e la

\]\=

.—

Ce

tot

bom

b=

ni a

colo

? se

o\

=r]

tata

. C

]inel

e-i

ca l

upul

– d

ac=-

i fl=

m]n

d,

m=

n]nc

= [

i va

rz=

, o

s=

ved

e\i.

}ntr

-ad

ev=

r, c

]nd

ne

a[e

zar=

m

am

]nd

oi p

e po

dea

l]ng

= e

l, c=

\elu

l ][

i b

ag

= s

ing

ur c

apu

l ]n

str

ach

in=

[i

lins

e to

t la

ptel

e, p

]n=

[i c

el v

=rs

at

pe d

e l=

turi

.G

erul

se

]nte

\ise,

da

r zi

lele

se

lung

eau

pe n

esim

\ite.

De

la a

rie

vene

au

mer

eu g

r]ne

de

]mb

l=ci

t. M

am

a [

edea

ca

de

obic

ei l

]ng

=

sob

= c

u fu

rca

-n b

r]u,

sa

u ]l

juca

pe

mic

ul Jo

zio

pe p

atu

l r=

ma

s ne

f=cu

t d

e cu

no

apt

e.

C]t

des

pre

min

e,

dup

= o

rele

de

[coa

l=, n

=v=

lea

m ]n

ca

s= d

oar

ca s

= ]

mb

uc c

eva

, a

poi

o zb

ughe

am

cu

patin

a la

hel

e[te

u,

und

e r=

m]n

eam

cu

cea

suri

le.

Da

r se

]nt

]mpl

a s

= c

ad

= c

]te o

ni

nsoa

re d

eas=

sa

u b

=te

a ta

re v

]n-

tul,

[i p

e a

sem

enea

vre

me,

de

vis-

col [

i vifo

rni\=

, era

m n

evoi

t s=

sta

u ]n

ca

s= [

i s=

-mi

fac

lec\

iile.

Gre

u,

da

r n-

ave

am

]nco

tro.

8 /

Jan

Bol

esla

w O

ZO

G

Pe

Ma

rysi

a

a

ad

us-o

ta

ta

a

dou

a z

i dup

= B

obot

eaz=

.Pl

eca

se d

e-a

cas=

de

dim

inea

\=,

]mb

r=ca

t cu

scur

ta lu

i ]m

bl=

nit=

, cu

c=ci

ula

de

oaie

pe

cap

[i c

u ci

zmel

e ]n

pic

ioa

re, c

=ci

pe

nea

[tep

tate

se

l=sa

se u

n ge

r st

ra[n

ic, i

ar v

]ntu

l az-

v]

rlea

]n g

eam

urile

]ngh

e\at

e pu

mni

d

e z=

pad

= m

=ru

nt=

ca

nis

ipul

. Se

]nto

rses

e d

e-a

bia

sea

ra,

c]nd

vis

-co

lul ]

ncep

ea s

= s

e po

tole

asc

=.

Cer

ul,

ro[u

la

apu

s, s

e og

lin-

dea

]n

g

eam

uri

le

dez

gh

e\a

te,

]n b

uc=

t=ri

e a

bur

ul d

in o

ale

[u-

iera

, ia

r m

am

a s

t=te

a t

=cu

t= l

a

ma

rgin

ea m

esei

[i

t=ia

sl=

nina

. M

= l

ung

isem

pe

pat

[i c

u pi

cior

ul

dre

pt ]m

ping

eam

lea

g=

nul,

]n c

are

m

icul

Joz

io s

c]nc

ea ]

ncet

i[or

, a

[a

cum

f=

cea

el

]nto

tdea

una

]na

inte

d

e a

a\ip

i. Pe

m=

sur=

ce

se ]

nne-

gur

a a

far=

, m

= c

upri

ndea

tot

ma

i m

ult

tea

ma

, g

]nd

ind

u-m

= l

a t

ata

. S

e d

uses

e to

cma

i la

Hus

iak.

Sa

tul

ace

la e

ra fo

art

e d

epa

rte

[i d

rum

ul

trec

ea p

rin

p=d

ure.

Nu

cum

va lu

pii

]l sf

][ie

pe

tata

, ]n

vrem

e ce

noi

st=

m

aic

i ]n

tihn=

, la

c=

ldur

=, l

]ng

= s

oba

]nci

ns=

, la

ad

=po

st?

Sa

u po

ate

s-a

r=

t=ci

t [i z

ace

unde

va, s

ub z

=pad

=?N

elin

i[te

a, p

are

-se,

pus

ese

st=

-p]

nire

[i

pe s

ufle

tul

ma

mei

; un

a-

do

u=

, s=

rea

la

gea

m [

i p

rive

a

]nde

lung

[os

eaua

. }nt

r-o

clip

=, ]n

tu-

neri

cul

umpl

u od

aia

, d

e se

ved

ea

num

ai

ad

]ncu

l ro

[iet

ic

al

sob

ei

cu u

[i\a

des

chis

= [

i um

bre

fir

ave

pe

per

e\i,

fr]n

g]n

du-

se ]

n tr

emur

ul

fl=c=

rilo

r t]r

]toa

re.

Jozi

o a

dor

mis

e.

M=

opr

ii d

in l

eg=

nat,

lua

i la

mpa

ca

re a

t]rna

de

gri

nd=

[i

apr

inse

i fit

ilul.

Tocm

ai a

tunc

i u[a

de

la ti

nd=

se

des

chis

e, s

c]r\

]ind

gro

s. A

uzii

cum

ci

neva

][i s

cutu

r= c

izm

ele

[i in

ima

se

por

ni s

=-m

i ba

t= m

ai t

are

.Ta

ta s

e iv

i ]n

pra

g, i

ar d

up=

el s

e st

recu

r=, s

fioa

s=, o

fat=

. Era

]nfo

fo-

lit=

]nt

r-o

bro

boa

d=

de

sub

ca

re i

se

ved

ea ie

[ind

num

ai n

asu

l, m

ic,

[i o

chii,

foa

rte

ma

ri.

—

Ei,

zise

ta

ta,

iac=

t=-n

e [i

a

cas=

! ][

i sc

oase

c=

ciul

a,

scut

ur=

z=

pad

a d

e pe

ea

]n fa

\a s

obei

[i o

Preg

=ti

t p

entr

u ca

rier

a t

eolo

gic

=,

renu

n\=

la

ace

ast

a,

ded

ic]n

du-

se

cele

i d

e ]n

v=\=

tor.

R

epre

zent

]nd

]n

ain

te

de

r=zb

oi a

[a-n

umit

ul ”

aut

enti

sm”

]n p

oezi

e, d

up=

elib

era

re

pub

lic=

vol

umel

e d

e ve

rsur

i: C

aru

l Ma

re (

1947

), S

pre

Ca

pul

B

unei

Sp

era

n\e

(195

6), V

]ntu

l ver

de

(195

8), T

]n=

ra fa

t= (1

959)

[i

c]t

eva

lucr

=ri

]n p

roz=

: rom

anu

l aut

obio

gra

fic

Cei

urm

=ri

\i

(195

6), s

chi\

e [i

nuv

ele

din

via

\a s

atu

lui,

]n v

olum

ele

Glo

n\ul

(1

958)

, Ba

sma

ua (1

959)

, Cel

ce

renu

n\=

(196

2).

Ver

suri

le [

i nu

vele

le l

ui O

zog

se

rem

arc

= p

rin

sub

til=

a

naliz

= p

siho

log

ic=

, ver

idic

ita

tea

des

crie

rii [

i une

le a

ccen

te

plin

e d

e si

m\i

re [

i um

ani

tate

]n ]n

f=\i

[are

a v

ie\i

i rur

ale

.

Con

tinu

are

]n n

um=

rul u

rm=

tor

Noi, februarie 2014

aru

nc=

pe

ma

s=. S

e tr]n

ti ap

oi,

fr]nt de oboseal=, pe lavi\= [i ]n-

cepu s=-[i frece m

]inile ]nghe\a

te. A

l naib

ii drum

, z=pa

d=

, viforni\=.

Dezb

rac=

-te, Ma

rysia, m

ai zise, ]n-

torc]nd ca

pul spre noua sosit=

.Fa

ta se uita

sfioas=

prin oda

ie. M

am

a se a

pro

pie d

e ea cu

pa

[i ]nce\i, a

m]nd

ou= se privir=

]n ochi o clip=

, apoi m

am

a ]ntreb

= :

— M

arysia

]\i zice ?—

Da

! Fetei ]i str=lucir=

ochii [i z]m

bi, a

r=t]nd

un [ir frumos d

e d

in\i alb

i.—

Sta

i jos, odihne[te-te, a

i b=

tut ca

le lung=

. Scoa

te-\i brob

oad

a.

Ma

rysia se a

propie de la

vi\=,

scoase b

roboa

da

de p

e umeri, o

]mp=

turi [i-o at]rn=

pe speteaz=

. A

poi oft= a

d]nc [i se a

[ez=.

— }\i vine g

reu, nu? continu=

ma

ma

.—

P

=i cu

m s=

nu

, se b=

g=

]n vorb

= ta

ta. E

prima

da

t= c]nd

intr=

]n serviciu. Taic=

-s=u a

murit

as’va

r=, le-a

l=sa

t numa

i da

torii, [i copila

trebuie s=

muncea

sc= a

cu pe la

str=ini.

— N

u-\i fie team

=, ]i zise m

am

a,

n-ai s-o d

uci r=u la

noi. Spune-i [i

tu, Jas!

M=

mi[ca

i nelini[tit [i nu [tiam

b

ine ce s= sp

un, c]nd z=

rii lacrim

i ]n ochii fetei, ][i ]ng

ropa

ap

oi fa\a

]n pa

lmele a

lbe. M

i se f=cu m

il= d

e ea

, m=

a[eza

i al=

turi [i-i spusei c]t putui m

ai b

l]nd:

— N

u pl]nge. D

e ce s= pl]ng

i? D

ar pl]nsul o scutura

[i ma

i tare.

— E

i, asta

ma

i lipsea a

cuma

! strig

= ta

ta [i ]ncepu s=

se ]nv]r-tea

sc= ]n

jurul fetei. Trase m

asa

l]ng

= ea

. M=

icu\=, ia

d=

-ne ni[te ca

rtofi ca

lzi. M

ai

]nt]i d

e toa

te, treb

uie s= ]nfulec=

m ceva

. S]nt lih-

nit de foa

me.

M=

uitai la

Ma

ryska.

Se ru[ina

s= m

=n]nce. N

u era

de m

irare; oa

meni str=

ini, o schim-

ba

re at]t d

e ]nsemna

t= ]n via

\a ei!

Cine s-a

r g]nd

i la m

]ncare ]ntr-o

clip= ca

asta

...E

ra o fa

t= fru

moa

s=. R

um

en=

]n ob

raji, cu na

sul mic, d

rept, ochi m

ari, verzui [i o g

ropi\= ]n b

=rb

ie. D

e sub

b

asm

aua

roz=

sc=

pau,

neast]mp=rate,

[uvi\e b=lane,

]m-

br=

cat=

cu

o ca

\aveic=

str]m

t=,

alb

= cu pic=

\ele negre [i cu o fust=

scurt=

, larg

=, d

ar str=

veziu de sub

- \ire, st=

tea d

reapt=

pe lavi\=

[i cu-fund

a ]ncet ling

ura ]n stra

chin=.

}n noaptea

aceea

m=

dusei s=

d

orm cu ta

ta ]n od

aia

cea m

are.

Era

frig a

colo, nu se f=cuse foc

toat=

iarna

, da

r tot e ma

i pl=cut s=

d

ormi la

r=coa

re, sub o pla

pum=

g

roas=

, dec]t ]n b

uc=t=

ria ]ncins=

d

e c=ld

ur=. Pe pa

tul din b

uc=t=

rie s-a

culca

t num

ai

ma

ma

, ia

r pe

lavi\a

cea m

are, M

aryska

.}l sim

\ii pe ta

ta scul]nd

u-se [i ]m

br=

c]ndu-se

al=

turi d

e m

ine, a

poi lupt]ndu-se cu cizm

ele, nu-i intra

u cu nici un chip ]n picioare.

U[a

sc]r\]i ]n urma

lui [i ]nda

t= se

porni forfota ]n b

uc=t=

rie. Auzea

m

prin somn b

oc=nit d

e pa[i, g

lasuri,

vorbe, g

=le\ile lovind

u-se una d

e a

lta [i prin tot zg

omotul a

cesta con-

fuz r=zb

=tea

c]ntatul ]nd

ep=rta

t al

coco[ilor.A

far=

era ]nc=

noapte, c]nd

des-

chisei ochii. M=

trezise ma

ma

.—

Scoa

l=-te, b

=iete, treb

uie s=

tai lem

ne.}nd

at=

mi-a

mintii c=

avea

m ]n

cas=

o slujnic= nou=

[i, s=rind

din

pat, intra

i ]n buc=

t=rie.

Ca

pul mi-era

]nc= g

reu, c=sca

m

o gur=

p]n= la

urechi [i d]rd

]iam

de

frig.L]ng

= sob

= o v=

zui pe Ma

ryska.

Avea

pe

cap

tot b

asm

aua

roz=

sob=

, s= toa

ce cartofi pentru porci,

s= d

ea d

rumul p=

s=rilor d

in cote\ [i s=

le hr=nea

sc=... {

i multe, m

ulte a

ltele. Toate reped

e, f=r=

o clip= d

e od

ihn=, [i ]nc=

afa

r=, ]n plin g

er.Poruncile

veneau

toate

din

partea

ma

mei, [i pe un ton a

desea

d

estul de a

spru. Fata

le primea

ca

pe ceva firesc. Putea

s= ]m

buce

ceva d

oar d

up= sf]r[itul treb

urilor, m

=tura apoi odaia [i, aduc]ndu-[i din

pod un b

ra\ d

e fasole sa

u ma

z=re,

putea s=

stea c]tva

timp la

c=ld

ur=,

dezg

hioc]nd.

La vrem

ea pr]nzului, c]nd

clopo-tul d

e la b

iseric= a

mintea

vremel-

nicia lucrurilor, ]ncepea

pentru a

doua

oar=

goa

na pe l]ng

= va

ci, cal,

porci [i p=s=

ri, \in]nd ia

r=[i cel pu-

\in o or=. A

poi tata

o lua pe M

arys-

ka la

arie, la

treierat. B

=ta

ia surd

=

a ]m

bl=

ciilor se auzea

p]n= ]n a

-m

urg, c]nd

m]inile sla

be [i ob

osite a

le fetei se apuca

u pentru a treia

oa

r= d

e treburile g

ospod=

re[ti.Ta

ta se silea

s=-i m

ai a

jute fetei. T=

iau a

m]nd

oi paiele ]n ha

mb

ar;

el m]nuia

singur t=

ietorul, iar ea

a

[ternea

paiele

ded

esubt.

Tata

m

=tura

pe l]ng=

cal, a

ducea

ap=

d

in butoiul d

e pe arie, m

ai rob

otea

ici, colo, da

r [i a[a

Ma

ryska a

vea

treab

= p]n=

peste cap.

C]teod

at=

, merg

eam

cu ea ]n

gra

jd sa

u ]n ham

ba

r, dup=

f]n pen-tru vite, d

ar ce putea

m eu s=

-i ajut?

M]inile ]m

i ]nghe\a

u de frig

]ntr-o clipit=

. M=

]ntorceam

, sc]ncind, ]n

cas=

.M

am

a nu prea

vedea

cu ochi b

uni cum se ]nv]rte[te ta

ta pe l]ng

=

Ma

ryska,

ajut]nd

-o la

treb

uri. o

d

at=

, c]nd intra

se ]n cas=

]nghe-

\at [i ]ntinsese, g

]f]ind, m

]inile spre so

b=

ca s=

se ]nc=

lzeasc=

, ea ]l

]ntreb=

, a[a

]ntr-o doa

r=, ]n ce con-

di\ii, la

drept vorb

ind, a

tocmit-o pe

fat=

. Sa

u asta

trebuia

s= r=

m]n=

o ta

in=? Ta

ta nu pricepu und

e vrea

s= b

at=

.—

Cu c]t a

m tocm

it-o? Ce te

prive[te? Z

]mb

i, ][i

apuc=

cu

drea

pta

deg

etele m]in

ii st]ng

i [i ]ncepu

s=

socoteasc=

: C

izmuli\e

pentru lucru, pantofi pentru b

ise-ric=

, trei c=m

=[i, d

ou= rochii – una

d

e toate zilele, a

lta d

e dum

inic= – o

brob

oad

=, a

poi o zeghe sa

u bund

=,

ce-om a

vea. E

i, [i-i voi ma

i da

trei b

=sm

=lu\e [i vreo d

ou= b

ani\e d

e ca

rtofi. Ajung

?M

am

a izb

ucni:—

Da

’ cine ma

i pl=te[te a

t]ta?

|i-ai pierd

ut min\ile?

— A

sta-i trea

ba

mea

. Face [i d

e d

ou= ori pe-a

t]t.—

Pl=te[ti pentru ochii ei frum

o[i, [tiu eu.

— C

e-\i tr=sni prin ca

p, muiere

nebun=

? Sta

i colea ]n ca

s=, fa

ta

face trea

ba

]n locul t=u [i tot nu-i

bine, a

i? Tot tu da

i cu gura?

— D

e-a[ fi fost zd

rav=

n=, n-a

i fi turb

at. V

=d

eu c= nu a

[tep\i dec]t

s= m

= d

uc= la

groa

p=...

}n clipa a

sta u[a

se deschise [i

intr= M

aryska

cu g=

leata

goa

l=,

pun]nd-o

l]ng=

pra

g.

ob

rajii

fe-tei

erau

ro[ii d

e g

er [i

p=rul

]i str=

lucea. C

u ochii ei vis=tori privi

c]nd la

mine, c]nd

la ta

ta, a

poi l=s=

b

uza ]n jos.

Tata

am

u\ise. Sufl]nd

greu, se

]ntoarse cu fa

\a la

gea

m, pe c]nd

m

am

a ]ng

]na ceva

, ce n-ad

ucea

nici pe depa

rte a c]ntec; l=

l=ia

nu-m

ai a

[a, ca

s= nu ob

serve ceva

fata

.Ma

ryska nici nu-[i d

=d

u seam

a

c= d

e ea fusese vorb

a. S

e a[ez=

o clip

= p

e lavi\=

, ][i umfl=

piep

tul, d

]nd

bra

\ele spre spate, d

e parc=

a

r fi vrut s= a

runce o greuta

te ma

re d

e pe umeri, a

poi se aplec=

spre

2/7 /

2014, februarie Noi

— o

am

enii

din

sa

t n-

au

ap=

va

ra, p

e c=

ldur

ile c

ele

mar

i, da

r la

noi

lipse

[te

[i ia

rna.

Bun

= tre

ab=,

nu?

}mi d

esch

ise

u[a

gra

jdul

ui [

i ne

pom

enir

=m

]n

ab

urul

ca

ld a

l va

-ci

lor.

Ani

ma

lele

se

rid

ica

r= ]

nda

t=

]n p

icio

are

, icn

ind

u[o

r [i

]nce

pur=

s=

ne

mir

oas=

[i s

= m

ugea

sc=

.Le

]mp=

r\ir=

m p

=st=

ile. S

e ar

un-

car=

asu

pra

lor

de

parc

= z

iua

]n-

trea

g=

nu

m]n

case

r=.

o a

juta

i pe

Ma

rysk

a s

= s

coa

t=

gun

oiul

de

sub

va

ci.

Nic

iod

at=

nu

mi-a

m p

utut

st=

p]ni

sc]

rba

la

ve-

der

ea b

=lig

aru

lui;

m=

gr=

bii,

dec

i, u[

ura

t, s=

la

s fu

rca

la

per

ete

c]nd

M

arys

ka s

f]r[i

s=

se fo

iasc

= pe

l]ng

=

Ste

lu\a

. A

[ez=

sub

va

ci f

]nul

, pe

ca

re-l

toca

sem

cu

secu

rea

pe

pra

g,

iar

eu o

[i z

bug

hii l

a c

ai.

— H

ai,

Ma

rysi

a,

lu=

m s

ani

a [

i m

erg

em d

up=

ap=

la p

rim

ar.

— B

ine,

ha

idem

.U

rca

r=m

]m

preu

n=

but

oiul

]n

sa

nie,

]nh

=m

ar=

m i

apa

[i

ie[i

r=m

pe

poa

rt=

, lu

]nd

-o p

e d

rum

eag

ul

cu z

=pa

da

b=

t=to

rit=

.A

jun[

i la

vec

in, n

e op

rir=

m ]n

fa\a

f]n

t]nii;

pri

m=

rea

sa ie

[i ]n

tind

=.

— C

e v=

d,

Jasi

o, a

ve\i

o fa

t=

nou=

? {

i fru

moa

s=! M

= cu

prin

se u

n va

l de

bucu

rie [

i r=s

puns

ei, m

]ndr

u.—

Da

r ce

-a\i

crez

ut, m

= r

og?

Ma

rysk

a s

e ]m

buj

or=

toa

t=, s

e ve

-d

ea c

= o

buc

ura

se la

uda

. }nt

reb

=:

— N

e d

a\i

voie

s=

lu=

m a

p=?

— D

a’

ce,

n-a

vem

des

tul=

? S

=

ia c

ine

pofte

[te.

Cum

te

chea

m=

, fe

ti\o? —

Ma

rysk

a.

— i

a a

p=, i

a, e

u m

= d

uc ]n

=un

tru,

c=

m-a

lua

t cu

frig

.—

P=

i, fir

e[te

, m

=

b=

ga

i ]n

vo

rb=

, e u

n g

er c

a-n

Sib

eria

.Pr

im=

rea

sa ]n

chis

e u[

a la

tind

=,

ap

oi

]i v

=zu

r=m

ca

pu

l la

gea

m,

l]ng

= o

gla

str=

cu

mir

t.

Ma

rysk

a ]m

i lu=

g=

lea

ta [

i, sc

o-

\]nd

mer

eu a

p= d

in f

]nt]n

=,

o tu

r-na

]n

but

oi.

Eu

\inea

m h

=\u

rile

[i

priv

eam

]n

t=

cere

cu

m

mer

gea

tr

eab

a.

La

]nto

arc

ere

spre

ca

s=,

am

m

]na

t ca

lul

]nce

t, cu

b

=g

are

d

e se

am

=.

Ma

rysk

a m

erg

ea ]

n ur

ma

sa

niei

, \in

]nd

but

oiul

cu

m]n

a,

s=

nu s

e ve

rse.

Ma

ma

nu

ma

i a

vea

mul

te d

e f=

cut,

]nce

puse

r= [

i pe

ntru

ea

vre

-m

uri

ma

i b

une.

St=

tea

mer

eu c

u Jo

zio

]n p

at.

Une

ori

ie[e

a p

]n=

la

g

rajd

s=

mul

g=

va

cile

, ][i

]nf

=[u

r=

capu

l ]n

tr-u

n [a

l g

ros,

][

i m

ai

pune

a ]

nc=

o f

ust=

de

l]n=

, un

co-

joc

]n s

pate

[i,

a[a

]nco

to[m

=na

t=,

o po

rnea

cu

ciub

=ru

l pr

in z

=pa

d=

sp

re v

aci

. Dup

= e

a, c

u un

alt

ciub

=r,

M

ary

ska

.}n

gra

jd, m

am

a s

e a

[eza

pe

un

sc=

unel

l]n

g=

Ste

lu\a

, d

ar

]nd

at=

]n

cepe

a s

= s

trig

e [i

s=

ble

stem

e:

”Rid

ic=

-te!

Sta

i a

[a,

boa

l=,

nu t

e m

i[ca

! To

t la

ptel

e m

i-l v

ars

= v

ita

ast

a b

lest

ema

t=!”

Sa

u [i

ma

i ta

re:

”Cr=

par-

ar

fiere

a-n

tine

!”S

trig

=te

le e

i r=

zb=

tea

u p]

n=-n

ca

s=

[i

tata

][

i ie

[ea

d

in

\]\]n

i. L=

sa l

a o

pa

rte

trea

ba

, ][

i ]n

des

a

c=ci

ula

-n

cap

[i

ale

rga

la

ca

l, b

odog

=ni

nd:

— C

ine

naib

a a

m]n

at-o

]ntr

-aco

-lo

? C

e [i

-o fi

]nch

ipui

nd b

iata

fat=

? A

uzi-o

! Ble

stem

= c

a o

vr=

jitoa

re...

Ma

rysi

ei

i se

po

runc

ea

s=

care

ap=

de

la f

]nt]n

= [

i ca

rtof

i d

in g

r=m

ad

=,

s= s

coa

t= p

aie

din

st

og [

i s=

le

toa

ce,

s= c

are

apo

i cu

co[

ul p

aie

le t

oca

te [

i s=

le

dea

ce

lor

trei

va

ci [

i ca

lulu

i, s=

ad

uc=

a

nim

ale

lor

[i a

p=, s

= f

]nea

sc=

gu-

noiu

l d

e su

b e

le [

i s=

pun

= ]

n lo

c pa

ie p

roa

spet

e sa

u fr

unze

usc

ate

, s=

cur

e\e

cart

ofi,

s= t

aie

[i

s= c

o-je

asc

= le

mne

le, s

= a

prin

d=

focu

l ]n

3 /

6 /

Rum

en=

]n o

bra

ji, c

u na

sul m

ic, o

chii

ma

ri [

i o g

rop

i\=

]n b

=rb

ie...

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

Noi, februarie 2014

de ieri, lega

t= str]ns sub

b=

rbie [i

]n spate un cojoc vechi [i ros, a

l ta

tii. Se g

hemuise l]ng

= u[i\a

so-b

ei [i sufla d

in r=sputeri ]n focul

care nu voia

s= se a

prind=

. Ma

ma

, d

escul\=, sta

pe ma

rginea

patului;

][i ]mpletea

p=rul. Ta

ta, cu c=

ciula

]n cap, se a

[ezase pe la

vi\= cu un

ciur de ca

rtofi pe genunchi; ]n m

]ini ]i str=

lucea t=

i[ul cu\itului. Cur=

\a

cartofii pentru m

asa

de d

iminea

\=.

— }m

bra

c=-te, m

orm=

i el c=tre

mine, [i a

du fier=

str=ul d

in tind=

.C

]nd, o clip=

ma

i t]rziu, l=sa

i fier=

str=ul pe trunchiul d

e pin pus pe

capr=

, veni

Ma

ryska

[i, f=

r=

o vorb

=,

]l a

puc=

de

un ca

p=t.

T=ia

r=m

]mpreun=

c]teva b

uc=\i.

Nu

prea

merg

ea

treab

a;

lemnul

aluneca

mereu [i treb

uia s=

-l \i-nem

cu o m]n=

, da

r p]n= la

urm=

a

m ispr=

vit. Tr=g

ea cu ochiul spre

mine [i m

i se p=rea

c= z]m

be[te.

M=

sim\ii d

intr-o da

t= plin d

e voie b

un=.

Ma

ma

se ]nv]rtea prin b

uc=t=

rie. C

l=ti ca

rtofii ]ntr-o g=

leat=

, turn=

apoi a

p= ]n oa

l= [i o puse pe plit=

. Focul d

uduia

]n sob=

. Ab

urul [u-iera

sub ca

pac.

— V

ino, feti\o, s=-\i a

r=t va

cile [i ca

lul. Tata

se scula [i o lu=

spre ie[ire.

—

Ara

t=-i,

ara

t=-i,

Kub

us, [i

vacilor d

a\i-le t=

r]\e cu paie. Lua

\i [i g

=lea

ta, treb

uie s= le a

d=

pa\i, le

strig=

ma

ma

.M

aryska

lu= o g

=lea

t= [i porni

dup=

tata

.—

Frumoa

s= fa

t=, M

aryska

asta

, nu, Ja

sio? Ma

ma

se uitase lung

]n urm

a lor.

Cuvintele ei m

= g

=sir=

nepre-g

=tit [i a

runcai d

rept r=spuns d

oar

at]t:—

Da

.—

N

uma

i c=

-i prea

sfioa

s=,

parc=

i-ar fi ru[ine s=

scoat=

o vorb

=.

Nu r=

spunsei. Sufla

i ]n lam

p=,

c=ci se f=

cuse ziu= d

e-a b

inelea [i

privii pe gea

m ]n curte.

Dinspre g

rajd

se auzea

mug

etul vacilor, ]n cocin= scroafa gui\a de-\i lu

a a

uzu

l. Cote\u

l p=

s=rilor era

]nc=

]nchis cu c]rligul, d

ar piuitul

din=

untru r=zb

=tea

]nfunda

t p]n= la

noi. Toa

t= sufla

rea se f=

cea a

uzit=,

cer]nd d

e m]nca

re.Pe

olanele

gra

jdului

se plim

-bau ciorile ]nghe\ate. D

e obicei ][i f=

ceau

veacul

pe l]ng

=

gra

jd

[i g

unoi[te, ]mpreun=

cu vr=b

iile, da

r a

st=zi og

rad

a era

toat=

]necat=

]n z=pad=. Bulg=ri m

oi c=deau ]ntruna

din

crengile

vi[inilor. Priveli[tea

era

frumoa

s=, d

ar eu ]m

i am

intii, f=

r=

veste, c=

va

ra,

pe creng

ile a

celea, st=

teau r]nd

unele, cu p]nte-cele lor a

lbe, [i m

= cuprinse d

orul. U

nde-or fi ele a

cum und

e, s=ra

cele [i uita

tele?D

e c]teva zile, m

= ]ntorcea

m d

e la

[coal=

foarte t]rziu. E

ra un g

er d

e cr=pa

u pietrele, ]nghe\ase [i r]ul

la pod

, [i hele[teul de d

incolo de

C=

minul C

ultural; d

up= lec\ii, ne

ad

unam

toat=

ba

nda

, cu zarv=

[i strig

=te, pe g

he\u[. |ii, ce pl=cere

era s=

-\i da

i drum

ul pe ghea

\= pe

potcoavele b

=tute ]n tocuri! C

=r\ile

le l=sam pe m

al, ne luam v]nt [i –

hep! – porneam

propti\i ]n c=lc]ie,

iar fierul potcoa

velor ne ducea

, ne d

ucea, l=

s]nd pe luciul nem

=rg

init [i

neted

al

ghe\ii

urme

alb

e ]n

form=

de sem

icerc. Sa

u, ca s=

ma

i schim

b=

m, punea

m pa

tinele! Nu

era unul ca

re s= nu a

ib=

]n buzu-

nar sa

u ]n ghiozd

an, printre c=

r\i, m

=ca

r o patin=

de lem

n. o a

veam

[i eu pe a

mea

. o leg

am

zdra

v=n

cu curele de g

heat=

st]ng=

[i apoi

p=[ea

m

pe g

hea\=

. C

u piciorul

drept treb

uia num

ai s=

te av]n\i [i

apoi s=

-l \ii ridica

t. De c]te ori n-a

m

c=zut la

]nceput fiecare! D

ar cine

apuca

s= ]nve\e m

e[te[ugul, a

cela

era st=

p]n pe tot hele[teul. Putea

s=-l str=

ba

t= d

intr-o r=sufla

re, de

la u

n ca

p=

t la a

ltul. N

e lua

m la

]ntrecere,

care

ajung

e cel

dint]i,

sau ne \inea

m d

e m]n=

c]\iva, ]n [ir,

ca la

joc. Uneori venea

u [i fetele, st=

teau pe m

al, privind

la h]rjoa

na

noastr=

[i b=

teau d

in palm

e de

pl=cere, sa

u chicoteau c]nd

vreunul d

in noi se cl=tina

, c=z]nd

]n nas.

|in minte, m

= ]ntorcea

m a

cas=

leoa

rc= d

e sudoa

re [i fl=m

]nd ca

un lup.

}n ziua a

ceea l=

sai [i joa

c= [i tot

[i alerga

i aca

s= ]nd

at=

dup=

lec\ii. Pe d

rum m

= ]nt]lnii cu p=

rintele; era

cu sutana

lui sub\ire [i cojoce-

lul prea scurt; cu pa

[i m=

run\i [i o ca

rte ma

re subsuoa

r= m

ergea

spre C

=m

inul Cultura

l. }l saluta

i [i ]nd

at=

]mi a

dusei a

minte c=

e joi, zi ]n ca

re tata

lipsea d

e aca

s= p]n=

sea

ra t]rziu. }n fieca

re joi se \inea

ad

unare la

casa

de ]m

prumut, [i

trebuia

u s= fie d

e fa\=

p=rintele,

prima

rul [i

tata

; ta

t=l

meu

era

casierul.N

u m=

]n[elasem

, tata

era ple-

cat d

e-aca

s=. }n od

aia

]nc=lzit=

[i m

=tura

t= a

m g

=sit num

ai pe m

am

a

[i Ma

rysia. M

am

a se ]nc=

lzea la

sob

=. S

t=tea

pe plit=, pe ca

re se usca

u boa

bele d

e fasole, sprijinit=

cu picioa

rele de la

vi\=. C

osea ceva

, cu ochii foa

rte apropia

\i de a

c. Pe M

aryska

o v=zui l]ng

= g

r=m

ad

a d

e p=

st=i. A

[ezat=

pe p=tu\, ]l leg

=na

cu piciorul pe Jozio, ia

r cu m]inile

dezg

hioca fa

solea, a

runc]nd b

oa-

bele, pum

n dup=

pumn, ]n ciurul

de pe pod

ea.

}nghi\ii la

repezeal=

, o strachin=

d

e colea[=

, dup=

care m

= a

pucai

[i eu de d

ezghioca

t.M

arysia povestea despre taic=-s=u [i d

espre satul lor, H

ucisko. Acolo,

p=m

]ntul era tot nisipos [i nu se

recolta nim

ic, doa

r secar=

. S=

r=cie

lucie. Va

ra, ]n prea

jma

seceri[ului, oa

menii tr=

iau num

ai cu fructe d

in p=

dure.

Mam

a l=sase

cusutul [i,

ridi- c]nd

u-[i capul, a

sculta la

com=

fie-ca

re vorb=

.C

ine [tie c]t ar fi \inut povestea

fetei, d

e nu

ni s-a

r fi

termina

t fa

solea.

Fata

b

=g

=

p=st=

ile ]ntr-o

leg=

tur=, ia

r eu m=

turai r=

m=

[i- \ele p]n=

la pra

g.

— C

e s= fa

c cu asta

? ar=

tai

spre leg=

tur=.

— D

oar n-a

i s-o arunci la

gunoi,

]mi r=

spunse ma

ma

. Trebuie s=

d

ai p=

st=ile va

cilor, ]n staul.

Luai leg

=tura

pe um=

r [i ie[ii d

in oda

ie. Ma

rysia se lu=

dup=

m

ine.—

E vrem

ea s=

d=

m a

p= la

vaci

[i la ca

i, ]mi a

minti ea

, gr=

bit=

[i pa

rc= d

ezvinov=\ind

u-se.—

Da

, e vremea

, am

r=spuns,

sim\ind

cum inim

a ]m

i b=

tea m

ai

tare, num

ai c=

n-avem

ap=

.—

V=

d, v=

d. G

hizdul e d

=r]m

at

[i g=

leata

sun= a

gol, a

r=t=

ea cu

capul ]nspre f]nt]n=

.Z

]mb

ii ]n

sinea

mea

. S

ub

crengile p=

rului at]t d

e f=los toa

m-

na d

e minuna

tele sale fructe a

urii, f]nt]na

, n=p=

dit=

de m

u[chi, ar=

ta

ca o b

=tr]nic=

[ubred

= ca

re c=zuse

pe ghea

\=, sc=

p]nd [i toia

gul d

in m

]ini. L]ng= zidul de piatr= al f]nt]nii z=

cea roa

ta, a

coperit= d

e ghea

\=.

Ce

ma

i tura

-vura,

trebuia

s=

d

au pe fa

\= cum

st=tea

u lucrurile.

4 /5 /


calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

ETAPA a V-a

1. Demonstreaz= interdependen\a dintre pute-rea politic= [i biseric= ]n societatea medieval= rom`neasc= (explic= rela\ia de in-terdependen\= dintre biseric= [i domnie ]n evul mediu rom`nesc).

2. Apreciaz= prin trei argumente rolul istoric al personalit=\ii Angelei Merkel.

3. Recunoa[te monumentul arhi-tectural din imaginea al=turat=.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes.

R=spunsurile corecte la etapa a II-a:

1. Unirea Basarabiei cu Rom`nia: Cauze: 1) Mi[carea na\ional= [i de autodeterminare na\ional= din Basarabia aflat= sub asuprirea imperiului Rus, care promova politici coloniale, de dezna\ionalizare [i asuprire na\ional=; 2) Lovitura de stat bol[evic=, r=zboiul civil din Rusia, pierderea controlului asupra teritoriilor imperiului ]n lipsa unei autorit=\i au creat condi\ii favorabile pentru Basarabia de a-[i declara independen\a, iar apoi unirea cu Rom`nia.

Consecin\e: 1) integrarea Basarabiei ]n cadrul Rom`niei ]ntregite prin implementarea reformelor: agrar=, monetar=, administrativ=, a ]nv=\=m]ntului; participarea politicienilor din Basarabia la via\a po-litic= din Rom`nia; 2) Dezvoltarea f=r= precedent a culturii rom`ne[ti prin deschiderea [colilor [i alfa-betizarea popula\iei, deschiderea Facult=\ii Agricole [i a celei de Teologie, activitatea teatrelor etc.

2. Matei Basarab – domnitor al |=rii Rom`ne[ti ]ntre 1632-1654: s-a ocupat de organizarea armatei, efectivele ajung]nd la 40.000 de osta[i. A dispus con-struirea unor noi fortifica\ii.

A introdus prima legisla\ie scris=: Pravila mic= (tip=rit= la m=n=stirea Govora,1640), care a fost tradus= din limba slavon=, precum [i }ndreptarea legii (T]rgovi[te, 1652).

}n rela\iile externe a men\inut rela\ii de prietenie, ]ncheind pacte cu Gheorghe Rakóczi i (1635), pe care a re]nnoit-o ]n repetate r]nduri, cu Sf]ntul imperiu Ro-man (1636), Polonia (1637), Vene\ia (1639).

3. }n imagine este reprezentat Pavilionul Prin\ului Teng sau Pavilionul Tengwang situat ]n Nanchang.

Rezultatele etapei a II-a:

C]te 30 de puncte (15;10;5) au acumulat: Daniela COSTIN, Ana ROGOJINARU, Maria VATAMANU, Irina GRIB, Iulian DIMITRIU, Snejana GOGEANU, H]nce[ti; Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni; Mi-haela DODI, Susleni, Orhei; Felicia SIRBU, Elena PORUBIN, Holercani, Dub=sari.

C]te 29 de puncte (14;10;5): Maria JARDAN, Lo-zova, Str=[eni.

C]te 27 de puncte (15;10;2): Maria BABENCO, Mi-haela NECRU|U, Cuhure[tii de Jos, Flore[ti; Maria PLUGARU, Bardar, Ialoveni; Marina MERIU|A, Ulmu, Ialoveni.

C]te 25 de puncte (15;10;0): Maria CHISTOL, H]n-ce[ti; Silvia NACU, Silvia ISTRATI, Ana PLAMADEA-LA, V=sieni, Ialoveni; Natalia POCIUMBAN, Cobani, Glodeni; Mihai-Adrian IOVU, Chi[in=u, Liceul Teo-retic Orizont.

C]te 24 de puncte (14;10;0): Ionela B}RDAN, Lo-zova, Str=[eni.

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 10 luni ale anului 2014.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeamn=-i s= se aboneze! Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista Noi.Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al

autorealiz=rii. Colaborarea noastr= este una deschis= — ]n paginile revistei pute\i g=si: lite-

ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i solu\ii psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 10 luni este de 150 de lei. Indicele PM 31239. Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

abonament


Carul-Mic

P rima p=pu[= Barbie a ap=rut ]n februarie 1959. A fost fabricat= de Ruth [i Elliot Handler, co-

fondatori ai fabricii americane de juc=rii Mattel, care au botezat p=pu[a cu numele fiicei lor Barba-ra. Era ]mbr=cat= ]ntr-un costum de baie ]n dungi albe [i negre, avea ochelari de soare, sandale cu toc [i cercei de aur ]n form= de toart=. Barbie a fost prezentat= ca blond= sau brunet=, dar ]n 1961 vari-anta ro[cat= a intrat [i ea ]n scen=...

Costa 3 dolari [i ]n primul an au fost v]ndute 351 000 de buc=\i. P=pu[ile Barbie au devenit una dintre cele mai bine v]ndute juc=rii ale tuturor tim-purilor.

Ceea ce nu [tia\i probabil este c= numele ]ntreg al lui Barbie a fost ini\ial, Barbie Millicent Roberts, din Willows, Wisconsin. Barbie avea astfel, o adev=rat= identitate.

M ust=\ile [obolanilor s]nt, ]n realitate, organe de sim\. Cu ajutorul lor, animalele se orien-

teaz= la ]ntuneric. Ating]nd obiectele din jur cu must=\ile (care se mi[c= ]nainte [i ]napoi de 8 ori pe secund=), animalele cap=t= informa\ii despre ceea ce se g=se[te ]n ]mprejurimi. Must=\ile se ]nt]lnesc la multe specii de mamifere dar, ]ntruc]t la om ele nu exist=, se credea c= oamenii nu s-ar putea orien-ta printr-un mecanism de acest gen.

Dar un experiment realizat ]n israel, a dovedit c=, dac= s]nt echipa\i cu must=\i artificiale, oamenii ]nva\= s= se orienteze cu ajutorul lor ]n doar c]teva ore. Cercet=torii au ata[at fire de plastic lungi de 30 cm de degetele unor voluntari lega\i la ochi [i au urm=rit modul ]n care oamenii ]nv=\au s= localize-ze obiectele din jur.

Experimentul a ar=tat, astfel, c= simpla schim-bare a caracteristicilor mi[c=rii – f=r= nici o modifi-care a sensibilit=\ii sim\urilor – este suficient= pen-tru a ne ”ascu\i” percep\iile.

} n antichitate, grecii, asediind zadarnic Troia timp de zece ani, au hot=r]t – a[a cum ne

poveste[te Homer – s= cucereasc= cetatea printr-un vicle[ug. Sub pretextul unei ofrande religioase, gre-cii au construit un uria[ cal de lemn, ]n interiorul c=ruia au fost ascun[i cinci sute de solda\i; apoi restul armatei s-a pref=cut c= se retrage. Atunci tro-ienii au introdus calul ]n ora[. }n puterea nop\ii, osta[ii greci au ie[it din ascunz=toare, au deschis poarta cet=\ii [i astfel Troia a fost cucerit= printr-o stratagem= devenit= celebr= de-a lungul veacurilor [i cunoscut= sub denumirea de calul troian.

Aceast= expresie ]l caracterizeaz= pe acela care folose[te [iretlicuri pentru a se furi[a ]n tab=ra ad-vers=, pentru a ob\ine ceva, indic]nd pe du[manul cu masc= de binef=c=tor.

S finte }ngere, P=zitorul meu, acoper=-m= cu ari-pile bun=t=\ii tale [i izgone[te de la mine toat=

lucrarea cea rea a diavolului [i roag=-te Bunului Dum-nezeu pentru mine. Amin.

SFINTE }NGERE, P+ZITORUL MEU

IARNATotu-i alb ]n jur c]t vezi,Noi podoabe pomii-ncarc={i vibreaz= sub z=peziSatele-adormite parc=.Doamna iarn=-n goan= trece}n cale[ti de vijelii –Se turtesc de geamul receNasuri c]rne [i hazlii.Prin od=i miroase-a p]ine, A fum cald [i am=ruiZgreap=n= la u[=-un c]ineS=-[i primeasc= partea lui,…Tata iese s= mai pun=Ap= [i nutre\ la vac=;Vine nins c-un fel de brum={i-n must=\i cu promoroac=.iar bunicul desf=[oar=Basme pline de urgie, Basme care te-nfioar=Despre vremuri de-odinioar=, Vremi ce-n veci n-au s= mai fie.

APARI|IA LUI BARBIE

Nicolae LABI{


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

M abel a picotit l]ng= sob= p]n= ]nainte de amiaz=, cu cartea deschis= ]n poal=. Mare

parte din iarn= nu ][i permisese s= doarm= ]n mie-zul zilei, fie [i numai fiindc= voia s= demonstreze c= nu are nici urm= de febr= a colibei. Dar nu dormise bine ]n noaptea dinainte, chinuit= fiind de co[maruri. Acum, amor\it= de lumina zilei [i de c=ldura focului, se l=sase ]n voia somnului.

S-a trezit sim\ind o m]n= mic= [i r=coroas= pe a ei. A deschis ochii [i a v=zut-o pe Faina.

— Am ceva, a zis feti\a tr=g]nd-o de m]n= pe Mabel.— Ah, feti\o, m-ai speriat.— Gr=be[te-te, te rog, a zis ea.— Ceva de desenat?Copila a ]ncuviin\at [i a tras de ea.— Unde?Faina a ar=tat pe fereastr=.— Afar=? Bine. Bine. Stai s=-mi iau ghetele [i haina.— {i creioanele?— Da, da. {i blocul de desen.Mabel [i-a dat seama c= ele, ea [i copila, ]nc=

st=teau \in]ndu-se de m]n=, iar a Fainei era at]t de firav= [i r=coroas=, iar inima lui Mabel era ca o gaur= ]n piept umpl]ndu-se, precum o f]nt]n=, cu ap= rece ca ghea\a [i dulce.

— Desenezi? a ]ntrebat Faina ]nceti[or.— Z=pada? Nu prea [tiu cum s= fac.Faina i-a dat drumul lui Mabel [i [i-a ]ndreptat

palma c=tre cer, cu mitena at]rn]ndu-i de un [nur albastru, de la ]ncheietur=. Un singur fulg de nea i s-a a[ezat ]n palma goal=. Faina s-a ]ntors [i i l-a ar=tat lui Mabel.

— Acum po\i s= desenezi?Fulgul nu era mai mare dec]t cel mai mic nasture

de la fust=. Avea [ase v]rfuri, cu capete franjurate [i un centru hexagonal, [i st=tea ]n palma copilei ca o pan= mititic=, f=r= a se topi (...)

Ce altceva era de f=cut? Mabel a b]jb]it [i a des-chis blocul de desen. A apucat creionul cu degetele moi [i a ]nceput s= deseneze. Faina st=tea neclin-tit=, cu fulgul de nea ]n m]n= (...)

Schi\a era prea mic=, iar Mabel [i-a dat seama c= ]i va fi imposibil s= capteze fiecare stria\ie [i li-nie. }[i dorea s= fi avut o lup=. A trecut la o pagin= nou= din blocul de desen.

— Nu am fost niciodat= prea bun= la desenele geo-metrice, a zis ea, mai mult pentru sine, dec]t pentru co-pil=. Nu prea am r=bdare. Nu s]nt destul de precis=.

A luat-o iar de la cap=t, desen]nd din linii mai largi [i umpl]nd ]ntreaga pagin= cu unica form= ge-ometric=. {i-a sprijinit blocul de desen de o m]n=,

desen]nd cu cealalt=, u[or aplecat= pentru a vedea mai de aproape. Dar r=suflarea ei, [i numai ea singur=, putea transforma fulgul ]ntr-o pic=tur=. {i-a ]ntors fa\a ]ntr-o parte, ca s= nu r=sufle asupra acestuia.

Z=pada ]ncepuse s= se a[eze, ]n pete umede, pe foaie. Mabel lucra tot mai repede [i scotea oftaturi de frustrare. De-ar fi fost un artist mai priceput…

— E perfect, a [optit Faina. {tiam eu c-o s= fie (...)Copila [i-a apropiat palma de buze [i a suflat spre

fulgul care a plutit prin aer ]n jos, ca puful de p=p=die.

— Ah, a zis Mabel.i-au dat lacrimile [i nu ]n\elegea de ce (…)Faina a tras-o de m]nec=. Mabel s-a aplecat ]n

jos, c=tre ea, a[tept]ndu-se s= ]i [opteasc= ceva la ureche, ]ns= Faina [i-a lipit buzele reci [i uscate de obrajii lui Mabel [i a s=rutat-o.

— La revedere, a zis copila.

COPILA DE Z+PAD+

Ilustra\ii: Aurel GU|U

Eowyn IVEY

(fragment)

Traducere de Veronica D. NICULESCU


Continuare ]n num=rul urm=tor

NU SERVESC!V erbul a servi creeaz= probleme nu numai agea-

miilor, dar [i unor vorbitori cul\i. Nu-i ”dibuie” bine sensurile chiar [i unele dic\ionare. }n notele de fa\= ne intereseaz= dou= accep\ii generale ale cuv]n-tului, pe care mul\i le confund=.

Un prim sens al verbului e cel de a ]ndeplini anu-mite ]ndatoriri fa\= de cineva, de a sluji (pe cineva sau ceva). Exemple: ”Eu te servesc de ani buni, coa-ne Costache!” Sau: ”Noi ne servim patria”.

o alt= accep\ie a verbului e de a aduce bucatele, a le pune ]n farfurie, a turna b=uturile ]n pahare pen-tru a fi oferite mesenilor. E tocmai ceea ce fac osp=tarii ]n cafenele sau restaurante: ][i servesc clien\ii. Ei bine, problemele vorbitorilor se isc= anume ]n cele ce \in de acest aspect semantic al cuv]ntului. Neologism cu fasoane, verbul a servi are darul de a hipnotiza pe cunosc=torii superficiali ai limbii, ace[tia fiind fura\i de eufonia lui ”intelectual=”. A[a c= tind s= ]nlocu-iasc= ”trivialele” a m]nca, a bea prin senioralul a ser-vi. Probabil li se pare c= aceast= asumare a stilului ”]nalt” le confer= imediat celor ce-l rostesc un aer de noble\e. {i ]n loc s= spun= simplu [i clar: ”Nu beau, nu m=n]nc!”, ei proclam= afecta\i: ”Nu servesc!” sau, dimpotriv=: ”Voi servi ceva din salat=!” F=r= s= rea-lizeze c= au transmis un mesaj absolut inadecvat fa\= de inten\iile lor. C=ci ”Nu servesc!”, ]ntr-o rom`n= corect=, ]nseamn= doar at]t: nu dau de m]ncat [i de b=ut nim=nui sau, ]n cealalt= situa\ie: da, voi oferi cuiva pu\in= salat=. or, nu asta au avut ei ]n vedere ]n replica lor, nu-i a[a?

Eroarea se produce din cauza c= oamenii con-fund= forma tranzitiv= a verbului a servi (pe cineva), cu sens de a aduce bucatele la mas= sau de a oferi cump=r=torilor cele cerute, cu forma reflexiv= a ver-bului respectiv – a (se) servi. }n primul caz, m]ncarea sau b=utura e servit= cuiva (persoana e servit=), ]n al doilea caz, persoana ][i ia singur= de m]ncat sau de b=ut, adic= se serve[te (pe sine). Deci, cel ce ne d= de-ale gurii ne serve[te, noi ]ns= m]nc=m sau bem, dar nu servim. Noi servim doar dac= d=m altcuiva de b=ut sau de m]ncat. A[a c= nu vom spune oaspe\ilor ”Servi\i!“, ceea ce ar presupune c= ace[tia s= se scoale de la mas= [i s= ne aduc= ceva, ci ”Servi\i-v=!“ (adic= ”M]nca\i, be\i!“). Fiind deja ]n rol de oaspete, c]nd ne vom s=tura, vom refuza delicat propunerile gazdei de a mai gusta din bucate prin expresia: ”Mul- \umesc, nu mai m=n]nc, nu mai beau!“ [i nicidecum nu vom spune: ”Nu mai servesc!“. Sau, ]n caz c= accept=m oferta, vom zice: ”Mul\umesc, m= servesc singur!“.

iat= cum ][i instruia ]n acest sens osp=tarii un foarte util }ndrumar pentru unit=\ile de alimenta\ie public=: ”Se va evita formula «Ce servi\i?», deoarece consumatorul nu serve[te, ci ia, m=n]nc=, bea, con-sum=. Verbul a servi nu poate ]nlocui nici unul din

verbele de mai sus, el se potrive[te numai pentru a denumi ac\iunea osp=tarului (sau a gazdei, vom ad=uga noi), deci verbul a servi poate figura numai ]n ]ntrebarea osp=tarului: «Cu ce v= servim?». De ase-menea, se vor evita formulele: «A\i servit?» «Mai servi\i?», care se ]ncadreaz= ]n aceea[i gre[eal= de exprimare. }nlocuirea verbelor a bea, a m]nca, care par unora vulgare, cu a servi nu reprezint= o expri-mare elegant=, politicoas=, ci o incorectitudine prove-nind din insuficienta cunoa[tere a limbii rom`ne” (au-tor C. Florea, Bucure[ti, Editura Tehnic=, 1988, p. 54).

Evit]nd verbul ”a bea”, prea ”mojicesc” ]n opinia lor, unele persoane risc= s= cad= (sau chiar cad!) ]n ridicol. M-a pufnit r]sul c]nd l-am auzit la TV pe un poli\ist care, ]n mod normal, nu prea alege expresiile, dar ]n prezen\a reporterului [i a camerei de luat ve-deri f=cea eforturi eroice de a p=rea mai cult dec]t este. A[a c=, ]n loc s=-i spun= direct [oferului (par-don, ”conduc=torului auto”!) care abia ]mpleticea cu-vintele [i picioarele: ”Dvs. s]nte\i beat la volan!”), i-a zis cu mult ighemonicon: ”Dvs. s]nte\i servit la vo-lan”!!! }n sensul c= acesta ”servise” (corect b=use!) c]-teva sute de grame ]nainte de a se urca ]n ma[in=.

Aceast= eroare cauzat= de interpretarea gre[it= a verbului a servi este la fel de popular= la Chi[in=u, ca, de altfel, [i la Bucure[ti. Gre[esc, cum spuneam, [i cei mai buni. Un mare poet rom`n, disp=rut de c]\iva ani dintre noi, scria ]ntr-un admirabil poem, Am z=rit lumin=: iar fata aceea, iat=,/ Se uit= la mine cu sufle-tul.../ Nu, drag=, nu te deranja s= m= iube[ti./ o ca-fea neagr= voi servi, totu[i,/ Din m]na ta./ }mi place c= tu [tii s-o faci/ Amar=” (Drumul, Editura Minerva, Bucure[ti, 1984, p. 1-2). Trebuie oare s= mai preciz=m c= verbul corect ar fi fost ”voi bea” [i nu ”voi servi”?

}n 2005, la Humanitas, ap=rea volumul de memo-rii Pe[tele ]n ap= al bine cunoscutului scriitor peruan Mario Vargas Llosa. Traducerea unei fraze poate s= ne fac= probleme de interpretare a textului: ”Nebu-nul acesta de Lavalle voia s= c][tige alegerile ]n mod cinstit!, l-am auzit spun]nd pe un prieten de-al lui Porras Barrenechea, ]ntr-o sear= c]nd serveam o cio-colat= nocturn= ]n casa istoricului” (p. 392). Dac= ci-tim verbul corect, atunci trebuie s= ]n\elegem c= me-morialistul Mario Vargas Llosa ]l servea cu o ciocolat= pe prietenul s=u, istoricul. Lucru cam straniu, deoarece scriitorul se afla ]n ospe\ie la prietenul respectiv. Deci, el bea o ciocolat= fiind ]n vizit= la un amic. {i nicidecum nu o servea! Faptul c= eroarea se repet= ne demonstreaz= adev=rul c= nu e vorba de un sim-plu lapsus calami, ci de un viciu gramatical al traduc=torului. iat= alt exemplu: ”octavio Paz a fost printre noi ]n zilele acelea, prin sunet [i imagine (pe o ]nregistrare video)”.

Eugen LUNGU

lumea ]n cuvinte [i expresii


CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

| in s= v= adresez o ]ntrebare, care la prima vede-re pare naiv=, dar s]nt sigur c= nici unii maturi

n-ar putea r=spunde cu exactitate la ea:Care s]nt func\iile poli\istului, ale procurorului, ale

judec=torului [i ale avocatului.V= mul\umesc.Pavel RO{CA, 13 ani

Orhei

P avel, ]ntrebarea ta nu este deloc naiv=, dimpo-triv=, ne bucur=m c= ai adresat aceast= ]ntreba-

re. Atribu\iile poli\istului, ale procurorului, ale jude-c=torului [i ale avocatului se reg=sesc ]n con\inutul mai multor legi, hot=r]ri de Guvern, coduri etc.

Pentru a enumera toate atribu\iile acestor catego-rii de angaja\i este nevoie de foarte mult spa\iu, dar ]\i oferim un r=spuns succint privind atribu\iile res-pective [i-\i vom enumera actele unde vei g=si infor-ma\ia care te intereseaz=.

Poli\ia – institu\ie public= specializat= a statului, ]n subordinea Ministerului Afacerilor interne, care are misiunea de a ap=ra drepturile [i libert=\ile fun-damentale ale persoanei prin activit=\i de men\ine-re, asigurare [i restabilire a ordinii [i securit=\ii pu-blice, de prevenire, investigare [i de descoperire a infrac\iunilor [i contraven\iilor. Poli\istul ][i exercit= atribu\iile, dispune de drepturile [i ]ndepline[te obli-ga\iile, care ]i revin potrivit legii, ]n limitele compe-ten\ei [i conform func\iei de\inute (vezi Legea cu pri-vire la Poli\ie [i statutul poli\istului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Monitorul oficial 42-47/145, 01.03.2013).

Procuratura – reprezint= interesele generale ale societ=\ii [i ap=r= ordinea de drept, precum [i drep-turile [i libert=\ile cet=\enilor, conduce [i exercit= urm=rirea penal=, reprezint= ]nvinuirea ]n instan\ele judec=tore[ti, ]n condi\iile legii. Procurorul este per-soana cu func\ie de r=spundere prin al c=rei interme-diu Procuratura ][i exercit= atribu\iile. (Vezi Legea cu privire la Procuratur= nr. 294 din 25 decembrie 2008 //Monitorul oficial 55-56/155, 17.03.2009, Codul pe-nal [i Codul de procedur= penal=).

instan\ele judec=tore[ti ]nf=ptuiesc justi\ia ]n sco-pul ap=r=rii [i realiz=rii drepturilor [i libert=\ilor fun-damentale ale cet=\enilor [i ale asocia\iilor acesto-ra, ale ]ntreprinderilor, institu\iilor [i organiza\iilor. instan\ele judec=tore[ti judec= toate cauzele privind raporturile juridice civile, de contencios administra-tiv, contraven\ionale [i penale, precum [i orice alte cauze pentru care legea nu stabile[te o alt= compe-ten\=. (Vezi Legea privind organizarea judec=to- reasc= nr.514 din 06 iulie 1995//Monitorul oficial 58/641, 19.10.1995). Judec=torul este persoana ]nves-tit= constitu\ional cu atribu\ii de ]nf=ptuire a justi\iei, pe care le execut= ]n baza legii. (Vezi Legea cu pri-vire la statutul judec=torului nr. 544 din 20 iulie 1995 //Monitorul oficial 59-60/664, 26.10.1995).

Profesia de avocat este exercitat= de persoane calificate [i abilitate, conform legii, s= pledeze [i s= ac\ioneze ]n numele clien\ilor lor, s= practice dreptul, s= apar= ]n fa\a unei instan\e judec=tore[ti sau s= consulte [i s= reprezinte ]n materie juridic= clien\ii lor. (Vezi Legea cu privire la avocatur= nr. 1260 din 19.07.2002// Monitorul oficial 126-127/1001, 12.09.2002, Codul de procedur= penal=, Codul de procedur= ci-vil=, Codul contraven\ional etc.).

AP+R+TORII ADEV+RULUIC ontinu=m concursul cu ]ntreb=rile urm=toarei

etape. Prima etap= ne-a ar=tat c= s]nte\i destul de bine preg=ti\i [i c= nu v= scap= nimic din ceea ce se ]nt]mpl= ]n lumea sportului. Este nevoie doar de perseveren\=, de participare [i premiile puse la b=taie vor fi mai aproape de voi. {i ]nc= ceva – cea mai mare parte a premiilor anun\ate s]nt deja ”pe poli\a” revistei Noi. V= ur=m succes.

ETAPA a IV-a1. Cine a fost desemnat sportivul anului 2013 ]n

Republica Moldova? (5 puncte)2. Cine a fost c][tig=torul turneului de tenis simplu

masculin, edi\ia 2010 din Wimbledon? (4 puncte)3. Cine este recordmanul mondial la proba de

100 de metri alerg=ri? (3 puncte)A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile din data

apari\iei revistei.

R=spunsurile corecte la etapa I:1. Ion Luchianov.2. Serena Williams.3. Nu. Era accidentat.

Rezultatele etapei I:Iat= [i numele celor care au acumulat maximum

de puncte (12), ceea ce ]nseamn= c= toate cele trei r=spunsuri au fost corecte: Mihaela STICEA, Co-bani, Glodeni; Mihai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni, Daniel CEBOTARI, Orhei; Elena PORUBIN, Holer-cani, Dub=sari; Mihaela DODI, Susleni, Orhei.

C]te 7 puncte au acumulat: Dumitri\a UNGU-REANU, H]nce[ti; M=d=lina BACIU, Cetireni, Un-gheni; Cristian MARDARE, Cahul.

}NAINTE DE COMPETI|IEFotografie: Valerie TUDOR


pa gi na mu ze lor

XENIA DELI

C unoscuta moldoveanc= Xenia Deli a reu[it s= cucereasc= SUA. Tr=ie[te din plin visul american.

A plecat ]n SUA prin intermediul companiei Work and Travel [i a ajuns ]n lumina reflectoarelor ]n calitate de model. Ast=zi Xenia este imaginea mai multor branduri interna\ionale. Are onorarii de superstar [i mul\i admi-ratori. C]nd a ajuns ]n SUA, Xenia a fost observat= de un fotograf profesionist, ]n timp ce lucra drept chel-neri\=. Acest incident i-a deschis calea spre succes.

“America mi-a devenit a doua cas=. }mi place aceast= \ar=, oamenii s]nt binevoitori”, spune Xenia. De[i este un pic sup=rat=, pentru c= admiratorii din America nu [tiu s= pun= Republica Moldova pe hart=.

Cea mai mare realizare profesional= a ei este Victo-ria's Secret, orice model ][i dore[te s= fie fa\a acestui brand [i este cel mai frumos lucru care i s-a ]nt]mplat. Este prima moldoveanc= de la Victoria's Secret.

Xenia este singurul copil la p=rin\i. ini\ial, familia a fost ]mpotriv= ca ea s= r=m]n= ]n America, iar acum se m]ndre[te cu succesele ei. Cel mai bun prieten al Xeniei r=m]ne bunica de care nu o desparte nici oceanul, vorbe[te cu ea ]n fiecare zi pe skype.

Xenia este tentat= s=-[i ]ncerce norocul ]n actorie, ][i dore[te o carier= de actri\= la Hollywood. Chiar dac= a trecut timp de c]nd a ajuns vedet=, Xenia nu are fi\e. Atunci c]nd nu defileaz= pe cele mai mari podiumuri ale lumii, ea ][i petrece timpul ]n compania celui mai bun prieten al ei necuv]nt=tor, un c]ine.

Recent, am admirat-o ]n videoclipul piesei Wake me up a lui ionel istrati. Ne bucur=m c= ][i face timp [i pen-tru proiectele de acas=.

Ana BRADU


ALI MUHAMMAD

F urtul bicicletei a fost ]nt]mplarea care i-a dec-lan[at pasiunea pentru box. Ali a fost nevoit s=

raporteze furtul unui poli\ist, care ]i face cuno[tin\= cu antrenorul Fred Stoner. Cu ajutorul lui Stoner, Muha-mmad ajunge vedet= ]n liceu [i c][tig= un [ir de cam-pionate locale. Talentul [i munca colosal= face ca la 18 ani s= c][tige medalia de aur la olimpiada de la Roma. De aici ]ncepe preg=tirea pentru profesioni[ti, astfel lu]nd na[tere cel mai cunoscut boxer al lumii [i triplu campion mondial la categoria grea. Stilul lui de lupt= impresiona prin flexibilitatea mi[c=rilor, de-venind un boxer puternic [i gra\ios. Spusele lui cele-bre: ”Ca s= fii un mare campion trebuie s= crezi c= e[ti cel mai bun. Dac= nu e[ti, pref=-te”, r=m]n a fi drept motto pentru multe genera\ii de pugili[ti.

Muhammad Ali s-a n=scut la 17 ianuarie 1942 ]n statul Kentucky, SUA, lu]nd numele tat=lui s=u, Ca-ssius Marcellus Clay, Jr. }n 1964, convertindu-se la is-lam, ][i schimb= numele ]n Muhammad Ali, devenind astfel o figur= controversat= ]n afara ringului. Asocia- \ia Mondial= de Box ]n 1967 ]i ridic= licen\a [i titlul, fiind condamnat la cinci ani de ]nchisoare. Dup= eli-berare, revine ]n ring, iar victoria ]mpotriva lui George Foreman ]l claseaz= ]n topul celor mai buni boxeri. }n meciul impresionant de la Zair, Muhammad a folosit o tactic= spectaculoas=, l=s]ndu-se ]nvins p]n= ]n run-da a opta, dup= care revine cu o for\= de invidiat,

]nving]nd adversarul. }n 1974 este ales Sportivul anu-lui din SUA, iar ]n 1999 e desemnat Sportivul secolu-lui. A[adar, pseudonimul de The Greatest (Cel m=re\) s-a adeverit ]n timp, adun]nd 59 de meciuri c][tigate din totalul celor 64. Despre momentele de cotitur= din via\a-i [i cariera spectaculoas= s-au turnat filme, chiar el fiind distribuit ]n calitate de actor ]n c]teva pelicule demne de oscar. “Campionii nu se nasc ]n s=lile de sport. Campionii s]nt f=cu\i din ceea ce au mai ad]nc s=dit ]n ei: o dorin\=, un vis, o chemare”, declara spor-tivul ]n repetate r]nduri.

Militant pentru drepturile omului, se implic= activ ]n politic=, fiind fondatorul organiza\iei WoRLD, or-ganiza\ie Mondial= pentru Dreptate, Libertate [i Dem-nitate. }[i manifest= nemul\umirea cu privire la dis-criminarea rasial= din America printr-un gest [ocant, arunc]ndu-[i medalia olimpic= ]ntr-un r]u.

Adev=rata lupt= a vie\ii ]ncepe ]ns= ]n 1982, c]nd Ali Muhammad este diagnosticat cu boala Parkinson. Semnele bolii au fost vizibile ]nc= la apari\ia celebru-lui pugilist la Jocurile olimpice din Atlanta, unde a fost onorat s= aprind= tor\a olimpic=. }n prezent tr=ie[te ]n Michigan [i e tat= a nou= copii.

Daniela COJOCARU

time-out


N oi ne-am obi[nuit cu ele, de parc= ne-ar ]nso\i de c]nd lumea [i p=m]ntul. S]nt at]t de r=sp]ndite, ]nc]t nici nu ne mai ]ntreb=m: dar

cine este autorul? {i ne vom uimi, auzind c= ideea acestor obiecte, iar adeseori [i realizarea, a apar\inut copiilor. Spre deosebire de maturi, copiii nu prea cunosc obstacolele, care le-ar face dificil= exploatarea unei idei ]ndr=zne\e. Apoi, maturii de multe ori neglijeaz= subiecte, care le par sau copil=re[ti (”neserioase”), sau bizare, sau inutile. Aceasta nu ]mpiedic= pe unii ”inventatori” v]rstnici s= breveteze idei mai mult ca tr=snite – les= pentru [erpi, de exemplu, sau furculi\= cu semafor. Vom vorbi despre astfel de inven\ii de-ale copiilor, adoles-cen\ilor [i tinerilor, care st]rnesc invidia [i celor mai faimo[i inventatori, care [i-ar fi dorit s= fie ei autorii unora dintre aceste idei.

Despre unii am scris deja la Aventura cunoa[terii. De exemplu, despre Blaise Pascal, care a inventat calculatorul mecanic ]n 1642, pe c]nd avea 19 ani. Sau despre Antoni van Leeuwenhoek, care, ]n 1648, la 16 ani, a construit cel mai performant microscop.

Benjamin Franklin, renumitul om politic, diplomat, jurnalist din Statele Unite ale Americii, a fost [i un inventator [i cercet=tor de suc-ces, de[i avea doar dou= clase! }n 1716, lucr]nd ]n magazinul de lum]-n=ri al tat=lui s=u, a inventat un dispozitiv care, pus pe m]ini, ]i per-mitea s= ]noate mai u[or. Avea doar 10 ani! Mai apoi a avut contribu\ii esen\iale la studierea electricit=\ii (el a introdus ]nsemnele pentru sarcina electric= ”+” [i ”-”, a inventat paratr=snetul [.a.), av]nd [i multe alte inven\ii. A avut un rol important ]n dob]ndirea independen\ei SUA, ]n stabilirea statalit=\ii. Nu ]n zadar ]l vedem pe bancnotele de 100 de dolari, de[i nu a fost pre[edinte al SUA (unicul caz).

}n 1824 t]n=rul francez Louis Braille, care avea doar 15 ani, a in-ventat un sistem de reprezentare a cuvintelor prin puncte reliefate, des-tinat orbilor. S-a ghidat de o inven\ie pentru militari, ce le oferea aces-tora s= citeasc= depe[ele pe ]ntuneric. Pe c]nd avea trei ani, Louis [i-a pierdut vederea ]n urma unui accident. inven\ia sa, utilizat= [i ]n prezent ]n ]ntreaga lume, ofer= nev=z=torilor [ansa de a citi singuri. Cam ]n aceea[i perioad=, t]n=rul englez Henry Bessemer a propus un meca-nism cu ace pentru [tampilarea datei pe timbre, prin aceasta excluz]nd posibilitatea utiliz=rii lor repetate. {i ast=zi timbrele au aspectul con-ceput de Bessemer. }n 1830, pe c]nd avea doar 17 ani, [i-a fondat o mic= fabric= de turnat font=. }n continuare [i-a dedicat via\a ]mbun=t=- \irii aliajelor de fier, ob\in]nd o\eluri dedicate [i tehnologiilor de pro-ducere a acestora, devenind un industria[ faimos. Totodat=, era un inventator ]nn=scut – a ob\inut 117 patente, majoritatea fiind aplicate la fabricile sale. iar despre convertizorul Bessemer pentru producerea o\elului, care a revolu\ionat industria metalurgic= mondial=, a auzit orice elev la lec\iile de chimie.

}n 1873, pe c]nd avea doar 15 ani, americanul Chester Greenwood a inventat ”protec\ia pentru urechi” – c=[tile, iar la 18 ani [i-a primit bre-vetul pentru inven\ie. }i pl=cea s= patineze, prin urmare petrecea mult timp la frig. {i primele ]i ]nghe\au urechile. Astfel a ajuns la ideea unei protec\ii u[oare [i estetice. Au urmat alte vreo sut= de inven\ii, multe fiind axate pe ]mbun=t=\irea ”protec\iei”. }n prezent, de diferite forme, cu sau f=r= muzic=, s]nt un accesoriu preferat al tinerilor. E bine s= ne aducem aminte c= mai ]nt]i a fost Chester.

Ce inven\ii uimitoare de ale copiilor [i tinerilor au urmat? Le vom g=si ]n num=rul urm=tor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

COPIII {I TINERII, MEREU INVENTIVI

aventura cunoa[terii

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

I


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

DILEM+


Urmare din pag. 14, 15

de camer= pentru a merge concomitent cu ea, deplas]ndu-m= corect [i f=r= ea. Lui Zalakevicius i-au pl=cut interven- \iile mele, accept]ndu-le f=r= ezitare, [i d]ndu-le drept exem-plu ]n cinematografie studen\ilor c=rora le preda la Arte.

— C]nd rulau pe ecranele televizoarelor filmul |iga-nul, apoi }ntoarcerea lui Budulai, toate str=zile fostei URSS erau pustii. Ce ne pute\i spune despre produce-rea acestui film?

— A fost interesant s= lucrez [i cu regizorul Aleksandr Blank, accept]nd [i el cu pl=cere interven\iile pe care le-am f=cut, mai ales ]n prima parte a peliculei. }n partea a doua am intervenit mai pu\in, eram obosit [i bolnav. Adeseori, ]mpreun= cu Blank, beam ]n doi un ceai rece cu c]teva pic=turi de coniac, ]n care puneam [i dou=-trei floricele galbene – era de ajuns s= sorbim un g]t ca s= ne ajute mult pe platoul de filmat. Numai eu [i Blank [tiam de acest ceai.

— Domnule Mihai Volontir, de ce ave\i nevoie ]ndeo-sebi ]n ultima zi ]nainte de premiera unui spectacol sau de turnarea unui film?

— Cel mai important e s= fiu ]n lini[te. S= m= plimb de unul singur ]n s]nul naturii. S= vorbesc cu eroul pe care ]l creez, cu mine ]nsumi.

— Dar ce sentiment V= cuprinde la sf]r[itul turn=rii unui film?

— C]nd se termin= film=rile unei pelicule, atunci vine cea mai mare triste\e. Timp de c]teva luni sau poate ani te concentrezi asupra vie\ii unui personaj, asum]ndu-\i o alt= via\=. {i c]nd s-a sf]r[it "jocul", via\a acestuia, cu bucuriile [i durerile lui, r=m]n gol, trist [i r=t=cit. M= simt sec=tuit cu totul, dar nu de puteri. Dup= asta m= simt singur cu via\a de toate zilele, nu [tiu ce voi face m]ine, poim]ine... C]teva luni de filmare tr=iam cu rolul, orice pas pe care-l f=ceam eram cu rolul. Eu nu eram Volontir. Trupul [i sufletul meu erau cu eroul. Dac= e vorba de |iganul, atunci, dup= film=ri, s-a terminat [i ceaiul rece al lui Blank – nu-mi mai pl=cea. Ai tr=it o via\= a eroului... Acum trebuie s-o tr=ie[ti pe a ta, mult prea necunoscut=, adev=rat= [i adesea ]ncurcat=.

— Dac= ar fi s= ]mbr=\i[a\i azi profesia de cadru di-dactic, ce a\i vrea s= le preda\i copiilor?

— Le-a[ vorbi despre via\=, despre oameni, despre na-tur=: animale, p]r]ia[e, p=dure; s= ne cunoa[tem drepturi-le [i obliga\iile. Nu a[ putea s= le spun altceva. Eu nu cu-nosc prea multe.

— Am auzit nu o singur= dat=: c]nd Mihai Volontir \i-a t=ia o ro[ie sau o felie de p]ine, \i se face ]ndat= poft=, chiar dac= adineaori ai stat la o mas= copioas=...

— orice lucru trebuie f=cut cu drag. Dac= invi\i pe cine-va ]n ospe\ie, f= lucrul acesta cu pl=cere, dar nu din dato-rie. Dac= ]mprumu\i colegului de banc= un creion sau o carte, f=-o cu z]mbetul pe buze, dar nu cu fruntea ]ncre- \it=... Dac= o turturic= s-a oprit la picioarele tale, nu fi nep=s=-tor, arunc=-i ni[te semin\e sau c]teva firimituri de p]ine...

— Adeseori ]i pomeni\i pe p=rin\ii Dvs. Cum V-au r=mas ei ]n memorie?

— Mama c]nta cu mult suflet, ]ndeosebi pentru sine: Cucule cu pan= sur=; Nistrule, pe malul t=u... Mama ne mai atingea uneori cu v=rgu\a, tata ]ns= era suficient s= ne pofteasc= ]n camera sa, un fel de ”cabinet”, [i ne spu-nea doar dou= vorbe – cuv]ntul lui era tare. A f=cut el o excep\ie cu mine. Aveam 11–12 ani, ]ntr-o zi de noiembrie eram la p=scut oile pe Valea Ciornei. M= jucam cu ceva ]n m]ini, c]nd a ]nceput a fulgui. Deodat=, m-am trezit c= fulgii cad peste mine ca ]n poveste, ]mprejur se f=cuse to-tul alb, iar oile disp=ruser=. Cat=-le de unde nu-s. M-am ]ntors acas= [i i-am spus tatei c= le-am pierdut. Atunci tata

mi-a dat o palm= u[oar= peste obraz, prima [i ultima ]n via\=. L-a luat pe fratele mai mare Volodea, un felinar, [i s-au dus pe Valea Ciornei, unde dup= mai multe c=ut=ri le-a g=sit sub un \anc de piatr=. Tata a fost un om sobru, era foarte corect [i disciplinat, nu avea duio[ia mamei, dar ne-a iubit foarte mult, ]ndemn]ndu-ne s= ne p=str=m demnitatea orice s-ar ]nt]mpla ]n via\=, s= fim respectuo[i, dar s= cerem reciprocitate. Tata s-a ]ntors din armata \arist= ofi\er cu trei cruci Sf. Nicolai, cu o uniform= fru-moas=, cu un revolver, cu o sabie [i cu un ceas de argint cu numele lui. V]rful s=ge\ii se p=streaz= [i ast=zi la frate-le meu Benedict, ceasul nu [tiu unde a disp=rut, iar pisto-lul l-a uns cu unsoare consistent=, l-a pus ]ntr-o oal= de lut [i l-a ascuns dup= cas= ]n p=m]nt. Fratele meu Volodea [tia unde l-a ]ngropat [i peste un timp de la moartea tat=-lui nostru l-a c=utat, dar n-a dat de urma lui. ori c= fratele a uitat unde era ascuns, ori mai cuno[tea cineva aceast= tain= [i i-a luat-o ]nainte.

Tata nu voia s= intre ]n colhoz. }n 1949 i-au luat p=m]ntul, calul, c=ru\a, boroana... [i l-au obligat s= lucre-ze ]n calitate de contabil ]n gospod=rie.

— Domnule Mihai Volontir, V= plac mult animalele, ]ndeosebi caii [i c]inii...

— Aveam o c=\elu[= de v]n=toare, pe nume Duda, de ras= copoi elve\ian care a jucat [i ]n spectacolul Ple[u. Era foarte de[teapt= [i ager=, depista de departe fazanul, sco\]ndu-l din orice culcu[. odat=, la o v]n=toare, a ridicat un coco[ frumos, de vreo 3-4 ani. Am tras un foc, ]ns= pe al=turi, fazanul cobor]nd peste aproape 300 de pa[i ]n ni[te porumbei. Duda i-a luat ]ndat= urma, ridic]ndu-l din nou. Am tras dou= focuri la r]nd, ]ns= [i de data aceasta ]n gol. Atunci Duda se ]ntoarce la mine [i face ham-ham... Copoiul s-a luat iar pe urma fazanului, ca s=-l ridice a treia oar=. S= vezi, dr=cie, [i de data asta am ]mpu[cat ]n nori. Duda a s=rit la picioarele mele, probozindu-m= [i mai nemul\umit=: ham-ham-ham-ham...

— Lumea V= cunoa[te [i drept interpret de muzic=. Cum V-a\i lansat pentru prima dat= ]n aceast= calitate?

— Mai ]nt]i ]n spectacole, apoi ]n filme. C]nd am montat piesa Agache Fluture de V. Alecsandri, Petre Teodorovici, care a compus muzica, m-a ]ndemnat: ”B=di\= Mihai, tre-buie s= c]n\i nu numai ]n spectacole de teatru”. Tot el a dus la Casa Radio c]teva ]nregistr=ri ale mele care au fost ac-ceptate. Mai apoi am fost invitat s= particip la concerte ]n sala Palatului Na\ional din Chi[in=u, ]ntr-un mic turneu ]n Rom`nia, apoi la Moscova ]n sala Belîie Stolbî. Petre [i fratele s=u ion Aldea-Teodorovici mi-au fost na[i pe acest f=ga[. Fie-le \=r]na u[oar=.

— Dar ce sfat le pute\i da celor care stau azi ]n b=ncile [colii [i viseaz= s= devin= actori, regizori sau interpre\i?

— Mai ]nt]i de toate s= fac= observa\ii asupra gesturi-lor [i mimicii oamenilor [i ale animalelor – cum se bucur=, cum se ]ntristeaz=, cum se sup=r=... De multe ori omul spu-ne mai mult prin gesturi dec]t prin cuvinte. S= transmit= via\a veridic= prin rolul pe care-l joac=. S= fie ]n toate sin-ceri [i vrednici, s= nu fie m]ndri [i ]ng]mfa\i, s= nu fie sup=ra\i. Sigur, un rol bine jucat depinde [i de chipul omu-lui, adic= de personalitatea fizic=. Dac= ]\i dore[ti ca cine-va s= te arate cu degetul, uite ce artist frumos, n-ai s= ajungi niciodat= artist.

Cu ceva timp ]nainte de a juca ]ntr-un spectacol sau mai ales ]nainte de film=ri, m= duceam la pia\a agricol= [i urm=ream un prototip care-mi pl=cea suflete[te – mer-geam cu el, r]deam cu el, tr=iam cu el, luam de la el tot ce-mi trebuia [i m= ]ntorceam cu el pe platou ]mbr=c]nd

SALA FUNDUL M+RII

nimic altceva

ˇ ˇ


doar hainele eroului... Personajul meu din Acest dulce cuv]nt – li-bertate, care s=pa un tunel p]n= la pere\ii unei ]nchisori a ajuns la un bloc de piatr=. Era bolnav [i nespus de obosit. Piatra m= blocase [i pe mine, cu toate c= [tiam pe de rost scenariul, nu m= dumiream cum s= joc mai departe starea eroului [i l-am ]ntrebat pe Zalakevicius. Aces-ta mi-a r=spuns: ”Mi-hai, a[ fi cel mai prost regizor dac= a[ [ti ce trebuie s= faci...”

Actorul, ca [i inter-pretul, ca [i scriitorul, ca [i orice om de art= e o personalitate crea-tiv=.

— Succesele Dvs. au fost apreciate cu numeroase premii, titluri, distinc\ii de stat... Care dintre ele V= bu-cur= mai mult?

— Aprecierile oamenilor. Miile de scrisori, telefoane-le, vorbele de respect ale trec=torilor cu care m= v=d zil-nic... Cineva din Recea, R][cani, mi s-a m=rturisit c= a crescut [i s-a format datorit= filmelor mele pe care le-a vizionat pe toate de c]teva ori... Acum 15-17 ani prezen-tam cu Klara Luciko un spectacol la Volgograd. Sala era arhiplin=. Deodat=, u[ile s-au deschis [i au dat buzna vreo dou= sute de \igani. Administra\ia a ]ncercat s=-i opreasc=, ]ns= ei au r=spuns categoric: ”Eto na[ Budu-lai” (Budulai e al nostru). odat= am fost invitat la Mosco-va de Patriarhul Rusiei, Alexei al ii-lea, la o manifestare cultural= organizat= ]n cadrul Funda\iei }mp=care [i ]n- \elegere. Acolo am c]ntat Trimite-ne, Doamne, o ploaie cu stele, dup= care s-a apropiat de mine so\ia lui Boris El\in [i a f=cut: ”Nu [tiu despre ce a\i c]ntat, dar mi-au dat ochii ]n lacrimi...”

— Ce categorie de filme V= plac mai mult?— Filme [i spectacole de duh. Care au o atitudine

s=n=toas= [i frumoas=, ceva care s=-\i p=trund= sufletul, nu numai ra\iunea.

— Nu o singur= dat= Vi s-a propus s= V= stabili\i la Chi[in=u, la Moscova ori la Kiev. De ce a\i refuzat?

— Pentru c= nu duc dorul migra\iei. Am avut un ”am-b]\”, am dorit s= le demonstrez celor pleca\i ]n c=utarea locului unde e mai bine c= [i aici unde-\i s]nt ]nceputurile po\i face lucruri bune, vrednice de laud=, dac= te dedai f=r= cru\are [i cu uitare de sine frumoasei munci de crea- \ie. }n Cartea Sf]nt= se spune: Nu c=uta unde e bine, f= s= fie bine.

— Ne-a\i povestit ]n c]teva cuvinte despre prima dra-goste a Dvs. V= rug=m s= ne spune\i cum a\i f=cut cuno[tin\= cu so\ia Dvs., cunoscuta actri\= Eufrosinia Dob]nd=-Volontir?

— La fel e ”de vin=” regizorul Boris Harcenco. }n 1960 eram la {tefan Vod= cu spectacolul Tinere\ea p=rin\ilor de Gorbatov. Harcenco c=uta [i viitori actori. iar al=turi, la C=u[eni, era un teatru, a[a-numit intercolhoznic, unde ju-cau Grigore Grigoriu [i Eufrosinia Dob]nd=, care lucra ca

bibliotecar=. Am-bii au fost la acest spectacol, dup= care regizorul i-a ]ntrebat ce le-a pl=cut. Ei au fost foarte sinceri [i au povestit tot ce cre-deau. }n acea zi ambii au fost invita\i la B=l\i. Cur]nd, Harcenco ne-a propus s= facem ]mpreun= o prob= ]ntr-un spectacol. Acesta a fost ]nceputul. }n ianuarie 1962 ne-am c=s=torit, ]ns= ne-am cununat mult mai t]rziu ]n Rom`nia.

— Stimate Domnule Mihai

Volontir, s]ntem curio[i s= [tim ce vrea s= afle de la bu-nic nepo\ica Dvs. C=t=lina?

— }n frageda copil=rie m= ]ntreba de toate: cum eram c]nd eram mic, ce peripe\ii am avut mai hazlii, cum erau bunicul [i bunica mea. Dac= am avut pati-ne, s=niu\=, biciclet= [i c= tare ar vrea s= aib= un c=lu\ cu [a [i s= ]ngrijeasc= de el. Ea s=-l ]ngrijeasc=. Se mir= de ce ]n strad= to\i m= salut= [i ]mi zic pe nume. De unde m= cunosc. Acuma e mare, e elev= ]n clasa a X-a la un liceu din Chi[in=u. }nva\= [i cite[te mult. A fost nevoit= s= plece de dou= ori, cu o ]ntrerupere, pentru [ase ani la Paris, cu maic=-sa ]n calitate de diplomat, angajat= la Ministerul de Externe [i inte-gr=rii Europene. iar programul de ]nv=\=m]nt difer= de la o \ar= la alta.

— Pe care oameni ]i dispre\ui\i cel mai mult?— Pe [mecheri, lacomi, be\ivi [i pro[ti. Dar cel mai

mult nu-mi plac fariseii, care se arat= bl]nzi, pl=cu\i, ]ns=, de fapt, au cu totul alt= fa\=.

— Dar ce calit=\i pre\ui\i cel mai mult la om?— Bun=tatea, indulgen\a, profesionalismul, calita-

tea de a da o m]n= de ajutor atunci c]nd e nevoie.— Ce cuv]nt sau expresie V= place mai mult [i ]l (o)

utiliza\i mai des ]n vorbire?— Dac= e bine, bine s= fie. Drag= omule...— Ce le dori\i cititorilor revistei NOI?— }nt]i de toate s= fie s=n=to[i, s= aib= parte de oa-

meni care s=-i pov=\uiasc=, s=-i ]ndrumeze. S= citeasc= c=r\i bune [i s= se str=duiasc= a le ]n\elege. S= studie-ze istoria neamului rom`nesc, dar [i a altor lumi, s= p=streze, s= apere cu d]rzenie cele mo[tenite de la str=-str=-bunici. S= urasc= lenevia, p]r]tul, lingu[irea, l=comia, ]ng]mfarea, invidia. S= se bucure de orice zi a anului, de orice anotimp. S= apere [i s= pre\uiasc= ceea ce trebuie s= d=inuie ve[nic – dragostea. Altfel spus, s= poarte de grij= sufletului. S= fie corec\i cu sine [i cu semenii lor.

Pentru NOI – Valerie VOLONTIRFotografii de autor

ˇ ˇ


Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

VATRA BLAJINILOR. Ion Dru\=. Bucure[ti: Editura Aca-demiei Rom`ne, 2013, 384 p.

Volumul reprezint= o selec\ie de autor din nuvelele [i po-vestirile cele mai valoroase, pu-blicate pe parcursul c]torva de-cenii de remarcabilul scriitor [i dramaturg, iar la final opera este ]ncununat= de dou= po-eme noi – |=ranii mei [i T=cerea p=m]ntului. Ve\i fi ]nc]nta\i s= reg=si\i aici Sania, La fete, Piept la piept, Samariteanca, Toiagul p=storiei (din ciclul Dor de oameni), dar [i s= descoperi\i noi nuvele [i povestiri la fel sau chiar mai profunde, mai poetice, mai aproape de sufletul neamului rom`nesc.

LOCALIT+|ILE REPUBLICII MOLDOVA: ITINERAR DOCU-MENTAR – PUBLICISTIC ILUS-TRAT. Valerian Ciobanu etc. Vol.11. R-Sa. Chi[in=u: Funda\ia Draghi[tea, 2013, 548 p.

Actualul volum, al 11-lea la num=r din cele 15 preconizate, descrie evolu\ia economic= [i so-cial-politic= a a[ez=rilor, ale c=ror nume ]ncep cu litera R [i c]teva cu litera S, ]ncep]nd cu Racov=\ (So-roca) p]n= la Sauca (ocni\a), printre ele fiind [i ora[ele R][cani, R]bni\a, Rezina, R=u\el, str=vechile vetre umane R=ciula, R=dulenii Vechi, R=sc=ie\i, R=spopeni, R=zeni, Recea, Rediul Mare, Rom=ne[ti, Rudi [.a. – ]n total 89 de localit=\i din arealul dintre Prut [i Nistru [i c]teva din partea st]ng= a Nistrului. Acest volum a fost tip=rit cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Rom`niei – Departamentul Po-litici pentru rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

PROVERBE {I ZIC+TORI. Alc=-tuire: Efim Junghietu. Chi[in=u: Arc, 228 p.

Cartea este o culegere de proverbe [i zic=tori care fac parte din tezaurul folcloric rom`nesc. {i proverbele, [i zic=torile s]nt u[or de memorizat [i imprim= limbii mai mult= plasticitate [i o mai mare for\= de expresivitate, autorul f=- c]nd o distinc\ie clar= ]ntre prover-be [i zic=tori. Acestea s]nt grupate ]n c]teva categorii mari: Universul; Natura; Lumea; omul; Rela\iile so-ciale; Rela\iile familiale; Virtu\ile [i cusururile indi-viduale, fiecare dintre ele av]nd mai multe subcate-gorii. Culegerea mai con\ine un Glosar ]n care s]nt explicate unele cuvinte marcate stilistic: regionale, populare, ]nvechite, ie[ite din uz, dar [i interpreta-rea unor proverbe [i expresii, oferindu-ne posibili-tatea s= afl=m istoria [i contextul apari\iei lor. Lec-tur= pl=cut=!

punctul de pornire

—Mai pu\ine fete s]nt pa-sionate de matematic=,

de unde ai aceast= atrac\ie? — ”Vinovat” se face bunicul meu, care ]n fiecare zi

m= ]nv=\a c]te ceva nou din domeniul matematicii. A[a c= el a fost cel care mi-a altoit aceast= dra-goste.

— Cum a fost la Olimpiada Balcanic= de Mate-matic= pentru Juniori?

— Subiectele au fost dificile [i fiecare avea un specific, ceea ce le f=cea s= fie interesante la rezol-vare.

— Cum au fost concuren\ii din alte \=ri? — Am avut concuren\i puternici, bine preg=ti\i.

Dar [i noi am avut o presta\ie bun=.— Care este pre\ul acestei medalii pentru tine?— Multe ore suplimentare de matematic=. Absen-

tarea de la alte dicipline ]n favoarea matematicii. — Ai renun\at la ceva de dragul cifrelor?— La somnul dulce ]n dimine\ile de s]mb=t=, c]nd

merg la orele suplimentare. }n rest, [tiu s=-mi orga-nizez timpul.

— Am citit c= un matematician are nevoie de in-tui\ie. Tu ce crezi?

— o problem= are mai multe metode de rezolvare, dar nu toate duc la un r=spuns corect, a[a c= intui\ia e important=, apare ca un fulger.

— }n agenda ta se reg=sesc note insuficiente?— Am fost ]ntotdeauna un copil energic. }n clase-

le primare nu prea reu[eam s= stau lini[tit= ]n pauze, la ore cu at]t mai mult. De aceea m= alegeam cu c]te o not= insuficient= la purtare. }n rest pot s= m= m]n-dresc – am zece pe linie.

— Ce muzic= ascult= o domni[oar= pasionat= de cifre?

— }n zilele ploioase ascult blues, ]n zile cu soare – muzic= vesel=.

— Ce-\i place s= faci ]n timpul liber?— Timp de opt ani am practicat dansul, acum ]mi

place s= fac coregrafii noi. Ador s= petrec timpul ]mpreun= cu familia mea, cu sora mea Eliza. Cu mult drag privesc filme despre natur= [i univers.

— Care este rolul bunicilor ]n via\a ta? — }i s]nt recunosc=toare bunicului c= mi-a trezit

interesul pentru matematic=, iar bunica a fost cea care mi-a dat cele mai bune sfaturi [i m-a r=sf=\at mereu.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

FULGERUL INTUI|IEI Nicoleta MAHU, elev= ]n cl. a VIII-a la Liceul Teoretic Orizont din Chi[in=u. Performan\=: me-dalia de bronz la Olimpiada Bal-canic= la Matematic= pentru Juniori.


fii s=n=tos!

}N AJUTORUL RESPIRA|IEI

poft= bun=!

D e fiecare dat= c]nd s]ntem la mas=, ]mi place s=-i uimesc pe cei dragi cu m]c=ruri gustoase,

care s= le ]nc=lzeasc= sufletele, ]ndeosebi, ]n aceste zile reci de iarn=. Un loc aparte printre preferin\ele culinare ale casei ]l ocup= pastele — ]n toat= varie-tatea formelor, de la cele simple p]n= la cele mai sofisticate.

Cu ceva timp ]n urm= aveam rezerve ]n privin\a pastelor, motivul fiind miturile create ]n jurul acestui aliment, cum c= ar fi nes=n=toase. Ast=zi, dimpo-triv=, pastele s]nt cunoscute ca fiind parte a unui regim alimentar corect. Foarte hr=nitoare, pastele s]nt o surs= sigur= de energie. Datorit= concentra\iei mari de carbohidra\i, pastele constituie ”combusti-bilul” organismului nostru, ]n special, al creierului care este dependent de glucoz=. Acestea confer= rapid senza\ia de sa\ietate [i lent elibereaz= energie pentru tot felul de activit=\i practicate ]n timpul zilei. iat= de ce s]nt recomandate a fi consumate ]n prima jum=tate a zilei. Partea bun= e c= pastele s]nt s=race ]n gr=simi saturate [i ]n colesterol. Cu toate astea, dac= nu s]nt alese corect — s]nt fabricate din f=in= alb= rafinat= — [i nu s]nt g=tite corespunz=tor — s]nt combinate cu sosuri grase, zah=r sau prea multe br]nzeturi — nu aduc nici un beneficiu organismului. Cea mai bun= op\iune o reprezint= pastele din f=in= integral=. }n ele se p=streaz= toate propriet=\ile s=n=toase ale bobului de gr]u. Se recomand= ca acestea s= fie servite cu legume precum vinete, ardei gras, ciuperci, dovlecei, m=sline sau sos de ro[ii cu verde\uri proaspete. Al=turi de legume, la re\etele de paste se pot al=tura [i o bucat= de pe[te, de pui sau de vit= la cuptor. Pastele ob\inute din f=in= integral= s]nt bogate ]n proteine, vitamine (B1, B2, K, E), fibre [i minerale esen\iale (calciu, magneziu, fier, zinc).

Toate pastele din f=in= de gr]u con\in o protein=, pe nume gluten. Unor persoane glutenul le provoac= tulbur=ri diges-tive, deci trebuie exclus din ali-menta\ie. Pentru ei au fost create pastele din f=in= de hri[c=, de orez [i de po-rumb, care sea-m=n= bine ca textur= cu cele clasice din gr]u [i s]nt foarte s=n=toase.

oric]t de tare am ]ndr=gi pastele [i oric]t de be-nefice ar fi, nu le putem consuma ]n fiecare zi. Exce-sul ar putea determina cre[terea nivelului de zah=r din s]nge. iat= de ce se recomand= s= se consume paste de dou= ori pe s=pt=m]n=.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

A cum c]teva zile, st]nd la coad= ]n farmacie, am auzit ]nt]mpl=tor discu\ia a dou= doamne di-

naintea mea. ”iarna, fiecare zi ]ncepe [i se termin= cu c]teva pic=turi pentru desfundat nasul. Uneori, dac= nu pot respira le folosesc [i la serviciu. Nu [tiu cum m-a[ descurca f=r= acest medicament”, spunea una dintre ele. Nu este primul caz pe care-l ]nt]lnesc. Fie c= s]nt sub form= de pic=turi, solu\ii sau spray-uri, foarte mult= lume se bazeaz= pe descongestionante, ba mai mult, ajunge s= depind= de acestea.

Este adev=rat, dou=-trei pic=turi sau o doz= de spray administrate ]n nas ][i fac ]ndat= efectul, te ajut= s= respiri [i ]\i ofer= o stare de bine. Dar aces-tea nu pot fi folosite mai mult de trei zile, iar dep=[irea acestui termen nu va ]nt]rzia s=-[i arate con-secin\ele. Ape-larea continu= la solu\iile na-zale creeaz= dependen\= , iar nevoia de a le folosi se va sim\i din ce ]n ce mai des. }n timp, are loc iri-tarea mucoasei nazale. Aceasta se inflameaz=, se usuc= [i chiar poate s]ngera. Mai mult dec]t at]t, pe termen lung, descongestionantele s]nt o amenin\are pentru miros, iar mai t]rziu [i pentru gust.

{i totu[i exist= alternative sigure, f=r= riscuri. Evi-dent, trebuie evitat= utilizarea solu\iilor nazale, care se g=sesc acum ]ntr-o mare varietate ]n farmacii [i ]nlo-cuirea lor cu o solu\ie salin=. Aceasta poate fi pre-parat= u[or acas=. Este nevoie doar de o linguri\= de sare, care se adaug= ]ntr-un pahar cu ap= cald=. Se amestec= bine [i cu ajutorul unei seringi se fac sp=l=turi ]n fiecare nar=, de dou= ori pe zi. Pentru o respira\ie u[oar= ]n timpul somnului, seara, ]nainte de culcare, s]nt binevenite inhala\iile cu infuzie de mu[e\el. }ntr-un vas larg cu ap= fiart= se pun 3-4 linguri sau plicule\e cu flori de mu[e\el. Pot fi ad=u-gate [i alte plante puternic aromate — lev=n\ic=, frunze de eucalipt, ace de brad, ment=, busuioc, cim-bru. Cu un prosop peste cap, timp de 15 minute, se inhaleaz= aburii infuziei. De mare ajutor este [i zea-ma de l=m]ie. Dac= nasul nu este r=nit pe interior, se picur= ]n fiecare nar= cu o pipet= c]te dou= pic=turi de zeam= de l=m]ie. Efectul este imediat.

Dac= exist= probleme de respira\ie severe, neap=rat se recomand= consultarea unui medic oRL-ist.

"COMBUSTIBILUL" DIN FARFURIE


abc-ul Af ro di teisimbolistica pomilor

CEDRUD atorit= dimensiunii impu-

n=toare a variet=\ii sale ce-lei mai cunoscute (cedrul din Li-ban), cedrul a devenit emblema m=re\iei, a noble\ii, a for\ei [i a perenit=\ii. Dar, mai mult dec]t at]t, datorit= propriet=\ilor sale natu-rale, el este simbolul incoruptibi-lit=\ii. Acest lucru ]l afirm= teolo-

gicianul filosof din secolul al ii-lea, origene, ]n comentariul s=u asupra C]nt=rii C]nt=rilor 1.17: Cedrul nu putreze[te; a face din cedru b]rne pentru casele noastre ]nseamn= a ne feri sufle-tele de stricare. Ca toate conifere-le, cedrul este, prin urmare, sim-bol al nemuririi.

Egiptenii ][i construiau cor=-biile, co[ciugele [i statuile din lemn de cedru; evreii, pe vremea regelui Solomon, au construit din lemn de cedru schel=ria Templu-lui din ierusalim. Unele statui grece[ti [i romane erau sculptate din lemn de cedru. Din trunchiul s=u r=[inos romanii f=ceau [i tor\e pl=cut mirositoare, [i sculp-tau imaginile zeilor [i ale str=-mo[ilor tot din acest lemn consi-derat sacru. Cel\ii ]mb=ls=mau cu r=[ina lemnului de cedru ca-petele celor mai nobili dintre du[manii lor. }n unele cazuri, r=[ina era ]nlocuit= cu aur, care, evident, avea aceea[i semnifica- \ie. Hristos este uneori ]nf=\i[at ]n trunchiul unui cedru.

} nflorirea cire[ilor, care este unul din spectacolele natura-

le cele mai pre\uite ]n Japonia – [i care reprezint= efectiv una din manifest=rile cele mai atr=g=-toare ale frumuse\ii ]n stare pur= – nu \ine doar de un estetism gra-tuit, cum s-ar putea presupune din faptul c= cire[ii ]n floare ai Ja-poniei s]nt copaci sterili.

Floarea de sakura este un sim-bol al purit=\ii [i de aceea este emblema bushl-ului, idealul ca-valeresc. La ceremoniile de nunt=, ceaiul este ]nlocuit printr-o infuzie de flori de cire[, care reprezint=, ]n acest caz, un simbol al fericirii.

Trebuie s= remarc=m c= ]nflo-rirea variet=\ii celei mai cunoscu-te de sakura coincide cu echinoc- \iul de prim=var=: este un prilej de bucurie [i presupune ceremo-nii religioase al c=ror scop este acela de a ocroti [i proteja recol-tele. }nflorirea cire[ilor prefigu-reaz=, de fapt, ]nflorirea orezului [i ofer=, prin dimensiunile gene-rozit=\ii [i duratei sale, un indiciu asupra recoltelor ce vor urma. Ea

este ]n orice caz imaginea pros-perit=\ii [i a fericirii existen\ei p=m]nte[ti care s]nt, de fapt, chiar [i atunci c]nd nu le sim\i ca atare de la ]nceput, prefigura\ii ale bea-titudinii atemporale.

Floarea cire[ului, efemer= [i fragil=, cur]nd luat= de v]nt, mai simbolizeaz=, ]n Japonia, o moar-te ideal=, deta[at= de bunurile acestei lumi, [i precaritatea exis-ten\ei.

Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT

Dic\ionar de simboluri,Bucureşti, 1995

NOTE CALDE} n plin= iarn= vrei s= te evi-

den\iezi cumva. o po\i face cu o arom= ]mb=t=toare. Dar s= \ii cont de felul t=u de a fi. Cum e[ti? Energic=, sensibil=, roman-tic=, optimist=, cerebral=... s= [tii c= parfumul ]\i eviden\iaz= per-sonalitatea. A[a c= Afrodita ]\i sugereaz= c]teva trucuri dac= nu [tii pentru ce miresme s= optezi.

Dac= e[ti o romantic= incura-bil= atunci, cu siguran\=, parfu-murile care-\i subliniaz= perso-nalitatea s]nt cele de trandafir, iasomie, l=cr=mioar=, violet=, crin, liliac, orhidee, crizantem=, zambil=, panselu\=. Notele ]\i vor face sim\it= prezen\a [i-i vei sur-prinde pl=cut pe to\i. Pentru zi folose[te ap= de parfum, iar pen-tru sear= aplic= esen\e mai tari.

}\i place s= te ]mbraci sport [i e[ti o fire energic=? |i se potri-vesc parfumurile de citrice, de bergamot=, m=r, mango, cocos, ananas, pepene galben [i ro[u, cire[e, papaya [i toate acele fructe care r=sp]ndesc ]n jur aro-me electrizante [i persistente. Domni[oarele care prefer= par-fumurile fresh-fructate iau decizii rapid, s]nt sigure pe ele [i [tiu s= combine munca cu distrac\ia [i au un suflet curat.

Pentru o fire cerebral= se potrive[te o arom= lemnoas=. Nu-\i plac discu\iile contradictorii [i preferi s= rezolvi situa\iile cu diploma\ie. Pentru tine au fost create parfumurile cu miros de pin, santal, cedru [i ar\ar. Mires-mele ]\i dau putere, te inspir= [i te ajut= s= comunici mai u[or cu cei din jur. Dac= e[ti mai ]n-dr=znea\=, ]\i plac aromele lem-noase amestecate cu piper [i nucu[oar=.

}\i place s= c=l=tore[ti [i s= ex-perimentezi mereu lucruri noi? E[ti o aventurier=. Atunci preferi parfumurile cu note calde, orien-tale, de vanilie, mosc, cui[oare [i ciocolat=. Miresmele de floare de portocal [i piperul alb ]\i sublini-az= senzualitatea, iar lavanda ]n amestec cu mirodeniile dulci ]\i dau un aer misterios. Doar gerul va putea concura cu tine.

CIRE{


ULTIMA SPORTS

ieri [i azi

MARTIEN u v= face\i griji – mai s]nt bran-

duri auto neelucidate ]nc= pe paginile revistei, [i mai vechi, [i mai noi. {i Ultima Sports e doar unul dintre ele, dup= care se as-cunde o companie relativ t]n=r= de

producere a automobilelor sporti-ve. Mai exact este vorba despre Ul-tima Sports Ltd. – o cas= automo-bilistic= britanic=, fondat= ]n 1997, cu sediul la Hinckley. Dar istoria firmei ]ncepe ceva mai devreme, ]n 1982, c]nd inginerul Lee Noble a creat firma Noble Motorsports Ltd. [i a ]nceput s= produc= modelul Ultima Mk1. }n continuare au fost elaborate [i urmau s= fie produse

modelele Ultima Mk2 [i Mk3, dar, ]n 1992, drepturile asupra lor au fost cump=rate de Ted Marlow. }n 1997 el a schimbat denumi-rea ]ntreprinderii ]n cea cunoscut= ]n pre-zent. Nici faimosul in-giner [i designer auto Lee Noble nu s-a l=sat b=tut – ]n 1999 el [i-a organizat o nou= firm= – Noble Au-tomotive.

De fapt, Ultima Sports Ltd. pro-duce toate componentele pentru automobilele proiectate [i testate, cu excep\ia motorului [i transmisi-ei, care se asambleaz= ]n afara ]n-treprinderii – fie la un atelier speci-alizat, fie de cump=r=tor. Aceast= tehnologie este cunoscut= ca rolling body.

Motorizarea modelelor Ultima Sports se axeaz= pe moderniz=ri ale legendarului motor Chevrolet V8, realizate de firma American

Speed. Astfel, motorul Chevrolet Small block V8, cu cei 640 c.p., in-stalat pe primele modele Ultima Sports, le-a asigurat acestora mai multe recorduri de vitez= [i accele-rare. Un alt motor perfec\ionat, mai nou – American Speed SBC – dez-volt= 720 c.p., transform]nd mode-lele actuale ]n unii dintre cei mai tari bolizi ai str=zii dup= ciclul ac-celerare – decelerare: de la pornire p]n= la oprire definitiv=, intermedi-ar ating]nd viteza de 100 km/or= (0-100-0), se perind= doar 9,2 se-cunde.

La ]nceputuri au fost produse modelele Sport [i Spyder, ca apoi s= fie ]nlocuite de Ultima GTR [i cabrioletul Ultima Can-Am. Ultima GTR, dotat= cu motorul cu benzin= V8 (6,3 l) deja amintit anterior, cu transmisie de la Porsche G50, ]n cinci trepte, cu caroseria din alu-

miniu [i fibr= de sti-cl=, omologat= pen-tru [osele, este un adev=rat vr=jitor al vitezelor. Pe renumi-ta pist= de ]ncerc=ri Top Gear, ]n 2009, Ultima GTR a dobor]t performan\ele ]nre-gistrate de Ferarri Enzo, Ferarri FXX (pi-lotat de Michael

Schumacher!) [i Gumpert Apollo Speed. Unde mai pui c= pre\ul Ulti-ma GTR – circa 85 mii de euro – este incomparabil mai mic dec]t al concuren\ilor s=i (un Ferarri FXX ajunge [i la 2 mln euro!). }n Ultima GTR este loc [i pentru pasager, care se simte pl=cut ]n scaunul sportiv al=turi de pilot. }n prezent se fac diferite propuneri pentru de-signul exterior al GTR-ului pentru a-l ]nnobila cu linii ultramoderne.

Iurie SCUTARU

170 de ani de la na[terea lui Nikolai Rimski-KoRSAKoV, com-pozitor, dirijor, pedagog [i critic muzical rus (6 mart. 1844 – 8 iun. 1908).

150 de ani de la fondarea Lice-ului Teoretic Rom`n-Francez Gh. Asachi din Chi[in=u (fondat de c=tre Janette Dubois) (8 mart. 1864).

300 de ani de la na[terea lui Carl Philip Emanuel BACH, com-pozitor [i clavecinist german, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (8 mart. 1714 – 14 dec. 1788).

80 de ani de la na[terea acto-rului de teatru [i film Mihai VoLoNTiR (9 mart. 1934).

200 de ani de la na[terea lui Taras {EVCENKo, poet, drama-turg [i pictor ucrainean (9 mart. 1814 – 10 mart. 1861).

80 de ani de la na[terea cos-monautului rus iuri GAGARiN (9 mart. 1934 – 27 mart. 1968).

85 de ani de la na[terea regi-zorului [i actorului de teatru Vale-riu CUPCEA (12 mart. 1929 – 15 ian. 1989).

160 de ani de la na[terea lui Alexandru MACEDoNSKi, proza-tor, dramaturg [i publicist rom`n (14 mart. 1854 – 24 sept. 1920).

85 de ani de la na[terea lui iu-rie DARiE, actor de teatru [i film, desenator rom`n originar din Ba-sarabia (14 mart. 1929 – 9 nov. 2012).

210 ani de la na[terea lui Joha-nn STRAUSS (Johann Baptist Strauss sau Johann Strauss Sr.), violonist, dirijor [i compozitor ro-mantic austriac, faimos pentru valsurile sale [i popularizarea acestora (14 mart. 1804 – 25 sept. 1849).

75 de ani de la na[terea lui Gheorghe VRABiE, artist plastic, cercet=tor [tiin\ific, specialist ]n domeniul artei monumentale de-corative, artei heraldice (21 mart. 1939).

65 de ani de la na[terea lui Tu-dor CHiRiAC, compozitor [i peda-gog, doctor ]n muzic=, stabilit ]n Rom`nia (21 mart. 1949).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Conlucrare. 2. Are multe luni – Extraordinar. 3. Preot – }n Sparta nu aveau drepturi cet=\ene[ti. 4. indicat – Pumnalul din dreapta! 5. C=prari. 6. La estul Zanzibarului! – idee principal=. 7. Cap=t de tigaie! – Scop – Dumneata. 8. Cupru [i zinc – }ncuietoare. 9. Transmit g]ndurile la distan\=. 10. }nchipuit.

VERTICAL: 1. Volum. 2. Demne de cinste. 3. Pot repeta sunete articulate. 4. }ncep=tor – Maria Eni-Mor=ra[. 5. Dubleaz= – Sut= la sut= – A piept=na. 6. Unde nu-i cap - vai de bonitate! – Andrei Grosu. 7. }l are codrul... ]n cap=t! – ia un ”e” leli\ei! 8. Nu [tie nimeni cum ]l cheam= – Se d= la b=ut. 9. Fa\=-n fa\= cu r=\oiul – A ]ncepe lupta. 10. A umple cu ceva, ce deriv= din etan – Nu e frumos.

Cuv]ntul strapa\ ]nseamn=:

1. Munc= grea;2. Talaghir;3. Ar[i\=.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 12, 2013

ORIZONTAL: 1. Letopise\e. 2. iaurt. Etaj. 3. Mi. A\=. 4. Arbust. Poc. 5. A.N.L. Pact. 6. An. Datat=. 7. Negri. R. V. 8. i\e. Ai. Aia. 9. Co-tramand. 10. Viniet=. A. i.

VERTICAL: 1. Liv=dari. 2. Ea. Tci. 3. Tumb=. Neon. 4. oriunde. Ti. 5. Pt. {lag=re. 6. A\. Triat. 7. Set. Pai. M=. 8. Etapat. A. A. 9. Ta. ocarin=. 10. Eject. V=di.

Evident, dup= ce a\i rezolvat totul corect, a ap=rut [i urarea: La mul\i ani!

Cuv]ntul marghiolie ]nseamn= viclenie; fandoseal=.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Doi ta\i [i doi fii s-au pornit la pia\= [i pe drum au g=sit trei lei. Nu [tiu cum au f=cut ei, dar au ]mp=r\it leii ]n mod egal, fiec=ruia revenindu-i c]te unul. Pute\i expli-ca ]n ce fel?

iat= r=spunsul: 99 +9 = 108

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Igor GRABARI (1871- 1960): DIMINEA|+ DE IARN+

om de cultur=, de [tiin\=, pictor, n=scut la Budapesta din p=rin\i de origine ruseasc=. Primele ilustra\ii erau efectuate ]n baza lucr=rilor scriitorului rus N. V. Gogol.

Lucr=ri: ALEEA DE MESTECENi, SVETLANA, Z+PADA DE MARTiE, SoARELE R+SARE, SEAR+ DE MAi, BALUSTRADA etc.

Versuri: VERDE CRUD, VERDE CRUD... MUGUR ALB, {i RoZ {i PURDe vorb= cu creatoarea Elena E|CU.Bilan\ul concursului-loterie.pagina muzelor: Channing TATUM.time-out: Gabriela SZABo.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 3106For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

PRINSE DE Z+PAD+Fotografie: Alexandru DIMITROV

ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/2 mic site.pdf · ISSN 1857-0798...

Documents

Transcript of ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/2 mic site.pdf · ISSN 1857-0798...