ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

iulie

7, 2 015PORNITE }N OSPE|IEEcaterina BOICO, 15 ani

Liceul Nr. 1, Briceni

Vom c=uta, ]n clipa marii fr]ngeri, Nu semne reci, ci lic=riri de ]nger.

pag. 1-5

Mihai Eminescu era un mare ama-tor de fotbal. Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Vasile Vasilache au fost pasiona\i de [ah. Lui Goethe ]i pl=cea s= cultive flori, ]n special viorele.

pag. 12, 13

Nuvela lui Saint-Exupéry Micul prin\ a declan[at lumea visurilor mele – m= imaginam c=l=tor printre astre, le repovesteam altor copii cartea, ad=ug]nd de la mine noi [i noi ]nt]mpl=ri.

pag. 14, 15

M=m=liga trebuie s= fiarb= cu bulbuci. Mai ]nt]i ei ciupesc din ceaun [i, cum se satur=, dispar. Dup= ce dis-par bulbucii, mesteci ]ntruna p]n= miroase m=m=liga a copt.

pag. 30, 31

NOI

antologie NoI

A AP+RUT O }NTREBAREValerie VOLONTIR

NOSTALGIE

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

Copil=roas= sau hain=,Umbl]nd pe-a drumului lumin=,Amurgul rece c]nd se las=Suspin [i dorul iar m=-apas=.

T=cut=, murmur]nd ]n [oapt=,Mustrat= de a vie\ii soart=,At]t de rece [i pl=p]nd=,Cu ochii str]n[i, inima fr]nt=…

{i parc=-i vis, dar prea aproape,Sub umbrele de z=ri sc=ldateDispari… [i-o simpl= nostalgie}mi mai aduce-a ta privire.

Vlada TALAI, 15 aniL. T. M. Eminescu, Drochia

2015, iulie NoI

capriciile muzei

1

N elea COG}LNICEAN, cl. a XII-a (B=l\i). Po-ezia, spre deosebire de proz=, este mai rezis-

tent=, dar nu peste tot. Se ]nt]mpl= s= ]ncepi un text (R=m]i, r=m]i cu bine...) foarte ]ndr=zne\, ca apoi s= revii cu detalii irelevante, dac= nu chiar triviale.

Vlada TALAI, 15 ani (Drochia). Un ]nceput salu-tar cu u[oare amendamente de sens ]n T=cerea moart= dintre noi [i Nostalgie. }n rest, discursul po-etic nu este ajustat p]n= la cap=t. Subiectele au sin-cope [i nu s]nt finalizate.

Dan GORBATOVSCHI, 18 ani (Colegiul Peda-gogic, Orhei). Se eviden\iaz= Un lac de lav=.

Marinela LUNGU, cl. a IX-a (F=le[ti). Nevoia de lacrimi, dup= cum am denumit ]n redac\ie eseul, vine ]n filiera textelor anterioare cu mult sens [i mult= poezie. Dac= l-am aranja ]n r]nduri de poezie, precum ]i pl=cea lui Nichita St=nescu s= procedeze cu lucr=rile unor predecesori, am ob\ine un poem de zile mari. Felicit=ri!

Mihaela BURLAC, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Eseuri (Menirea noastr=, D=ruie[te-\i... fericire!) care merg la origini, la sensuri profunde, la rosturi primordiale.

Iana EREMIA (Coliba[i, Cahul). Despre iubire nou, proasp=t, cu inflexiuni filozofice [i spirit de jertf=.

Tamara BIVOL (Bardar, Ialoveni). Mama ne-a cucerit. Se vede c= textul e reflec\ia ad]ncului senti-ment de dragoste [i recuno[tin\= pe care ]l nutre[ti fa\= de protagonista eseului. }ncearc= s= abordezi [i alte subiecte. Credem c= o s=-\i reu[easc=!

Dumitri\a UNGUREANU (Voinescu, H]nce[ti). Singur= ]ntre oameni e un text de un dramatism aparte, care beneficiaz= de un spirit de observa\ie fin, de surprinderea unor detalii aparent minore, dar relevante ]n contextul desf=[ur=rii ideii.

Mihaela TONU (Bardar, Ialoveni). Cu acest eseu spargi stereotipul textelor despre natur=, care, de regul=, s]nt schematice, superficiale, pline de for-mul=ri generale [i locuri comune. Ai dat dovad= de imagina\ie [i de coparticipare.

Valeria ROMAN, cl. a IX-a (Bardar, Ialoveni). Doar un fragment, care impresioneaz= prin unele elemente retro.

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Liuba NEAGA, cl. a VI-a, Ana GROSU, cl. a VII-a (C=\eleni, H]nce[ti), Iana PISANIUC, cl. a IX-a (Us-tia, Dub=sari) [i Mihaela ZAVA|CHI, cl. a VI-a (Drochia).

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

MENIREA NOASTR+

SINGUR+TATEC=ut]nd sinceritate,}ntr-un final te reg=se[ti ]n singur=tate!{i poate s= ]nceap= ziua oric]t de bine,Seara r=m]i singur, cu g]ndurile ce s]ngereaz= ]n tine,{i te r=nesc toate,At]t de ad]nc,Pentru c= atunci e[ti singur= pe p=m]nt.Indiferent de prieteni,Rude sau cunoscu\i...Noaptea e[ti singur pe lume{i unicul lucru ce se acord= cu tineEste luna...

Elena PORUBIN, cl. a IX-aHolercani, Dub=sari

MAM+MAM+, e[ti universul meu,}n care se ascund sentimente...{i ]n care problemele nicic]nd nu s]nt evidente...Iubirea TA e mai mult dec]t infinit,Pentru noi mereu ai jertfit...Nu am cuvinte s= ]\i spun c]t de mult te iubesc...Mereu la tine m= g]ndesc...MAMA este raza mea de lumin=,Trimis= de sus,Pentru a-mi lumina calea mereuIndiferent de ce r=u am f=cut eu...MAM+, ]nc= s]nt multe de spus... Care se rezum= la: MAM+, te iubesc nespus!

Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

NoI, iulie 20152

cap ri ci ile mu zei

R+M}I, R+M}I CU BINE

ROMANI|+Tatiana {CERBANI, 14 ani

{coala de Arte, Coste[ti, R][cani

R=m]i, r=m]i cu bine,Un chip de mort, pierdut ]n cea\=.Nu-mi voi mai aminti de tine.Te [terg din a mea via\=.

Ale tale vorbe de[arteNu m= mai ]nc=lzesc.Te-ai pierdut ]n neagra noapte.Eu m= trezesc.

}n imensa ]ntunecime,Pl]ng]nd, te voi l=sa.Spre o nou= lumeVoi pleca.

Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a Colegiul Pedagogic I. Creang=

B=l\i

RAPORT CORECTAripile ni s-au lipit de um=r,Cununile-au c=zut printre ora\ii.Ne-am rezemat suflarea la un num=r{i-am ]mp=r\it fiin\a-n ecua\ii.

{i r]d amar de-aceast= deplasare,{i pl]ng (ne)cunoscutele supreme,}n matematici goale de salvare,Iubirile se-nchid ]n teoreme.

Avem nevoie grav= de balan\=,Lua\i din cer, c=ci ceru’-o s= ne ierte!S= nu purt=m ]n ultim= instan\=Babilonia numerelor sterpe.

Vom c=uta, ]n clipa marii fr]ngeri,Nu semne reci, ci lic=riri de ]ngeri.

Crina DURUGHEAN-SNEGUR, cl. a XI-a

L. T. P. Halippa, Cubolta, S]ngerei

COPIL+RIE Copil=rie, ai r=mas ]n trecut:C]nd juc=rii f=ceam din lut,C]nd ]n copaci cu greu ne c=\=ram,C]nd la b=rbia mamei abia

ajungeam.C]nd iepura[ul ]mi punea sub pern=

ciocolate,C]nd Mo[ Cr=ciun ne aducea de

toate,C]nd por\ile de fotbal erau bolovani,C]nd din pietre f=ceam buzdugani,

C]nd trenul scotea sunetul tuc-tuc,C]nd banii erau frunzele de nuc,C]nd florile aveau orice culoare,C]nd tehnologia nu avea valoare.Copil=rie... de ce-ai fugit?Nu \i-am f=cut vreun r=u, [tii bine!Eu te-am avut [i te-am iubit,{i m-a[ ]ntoarce azi iar=[i la tine.

Marinela LUPU{OR, 14 aniCobani, Glodeni

2015, iulie NoI 3

SA

LCIE

PE

MA

LUL

R}U

LUI

Vea

cesl

av

V+

RZ

AR

US

toln

icen

i, H

]nce

[ti

UN LAC DE LAV+Mult mai lac ]n ap= seac=Ar fi iubirea pl=cere-t=cere, t=cere.otac pe c]mp, unde stau mieii noaptea.Dar cum a reu[it sc=parea S= arunce iubirea din ur=-ur= – murmur=La aniversarea mor\ii ei,Cu mieii?

Recicleaz=, recicleaz=,Degradeaz= fixat.Decupeaz=Trunchi pe ramCopacule, [i ram ]n tineCade.

Zero inimi,La a mor\ii aniversare de ea.

Dan GORBATOVSCHI, 18 aniColegiul Pedagogic V. Lupu, Orhei

FLORILE LUMINIIIubesc aceast= via\=.Iubesc p]n= la lacrimice-amare s]nt [i ude,[i ard, [i scrijelesc,dar dulce e mireasma udat=-n veci de patimi[i dulce e caisul ce-n mai ]n floare-a dat.Iubesc nespus.M= doare [i ]mi place,C=ci [tiu c=-s muritoare,C=ci [tiu c= nu s]nt stea!N-am s= eman prea mult lumin=-ndrum=toare,voi impregna p=m]ntul cu firea toat=-a mea.Ca mugur – trec=toare,nu ve[nic= ca stea:azi ]nfloresc[i m]ine tu vei avea o floare[i poate-o s= dureze corola asta a mea.Azi ]nfloresc,dar m]ine – o s= dureze oare?C=ci florile luminii oricum se ve[tejesc?!

Cristina VASILI|A, cl. a XI-a Liceul Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova

Chi[in=u

4 NoI, iulie 2015

cap ri cii le mu zei

NEVOIA DE LACRIMIS ]nt lacrimi pe care le ]nghi\i ]n sinea ta, f=r=

s= le dai fr]u liber vreodat=. Poate pentru c= dor prea mult. S]nt lacrimi pe care ai dori s= le ]n-gropi ]n p=m]nt, dec]t s= le ]ngropi ]n suflet, c=ci datorit= lor p=m]ntul ar rodi ceva, ]n schimb, su-fletul, s-ar usca de am=r=ciune. S]nt lacrimi ce-\i zg]rie pere\ii firavi ai inimii, p]n= c]nd aceasta se rupe ]n mii de buc=\i. S]nt lacrimi care curg f=r= a ]ntreba dac= e momentul potrivit [i alte lacrimi care nu vor s= curg=, chiar dac= sim\i necesitatea s= pl]ngi. S]nt lacrimi la fel de benefice precum ploaia. }\i cur=\= sufletul de p=cate [i suferin\e adunate ]n timp, dar s]nt [i lacrimi care \i-l distrug, \i-l sugrum=, \i-l ]nnegresc. S]nt lacrimi care nu pot fi pl]nse, pentru c=-s prea grele [i mai s]nt lacrimi care curg cu u[urin\=, pentru c=-s t=m=duitoare...

S]nt lacrimi care exprim= o emo\ie cald= ce-\i ]n-f=[oar= sufletul ]ntr-un balsam de vise colorate, iar altele, s=rate, care-\i adaug= o cantitate mare de am=r=ciune ]n inim=. S]nt lacrimi care te m]ng]ie, te alin=, te u[ureaz=, dar s]nt [i lacrimi care te ]m-pov=reaz= cu tot mai multe g]nduri ce-\i r=pesc lini[tea interioar=. S]nt lacrimi pe care le pl]ngi [i sim\i c=-\i este sufletul mai curat... ]ns= mai s]nt [i lacrimi care ]\i murd=resc interiorul cu amintiri ce ar trebui uitate, pentru c= d=uneaz= mai mult. S]nt lacrimi pe care le ver[i atunci c]nd ]\i aminte[ti de vremuri frumoase, dar s]nt [i lacrimi care ]\i amin-tesc de vremuri ur]te.

Lacrimile s]nt buc=\i din suflet ce se rup [i val-seaz= p]n= ajung pe obrazul t=u umbrit de griji [i probleme... acel obraz care cere s= fie cur=\at, c=ci prin cur=\area lui se purific= [i sufletul ]nsetat dup= apa ce cade sub form= de lacrimi. E nevoie de lacrimi, pentru c= ele ]nseamn= poc=in\= [i pu-rificare. S]nt lacrimi de tot felul. Mai calde [i mai reci, mai benefice [i nocive, mai dureroase [i mai t=m=duitoare. De orice soi, lacrimile au menirea s= ne vindece. Sufletul lipsit de lacrimi este un p=m]nt din de[ert, unde nu mai plou=, nu mai cre[-te nimic [i nu mai este ]nconjurat de nimic, dec]t de pustietatea ]n care se afl=.

E adev=rat c= lacrimile exprim= de cele mai multe ori durere... o durere t=inuit=. Dar dup= ce lacrimile cad, ]n suflet r=sare lumina, c=ci anume ele fac loc luminii ce caut= s= p=trund= ]n fiecare suflet…

Marinela LUNGU, 15 aniL. T. Ion Creang=, F=le[ti

PORTRET ANONIM Dumitri\a CARAMAN, cl. a IX-a

Br=viceni, Orhei

FRUMUSE|E {I DUREREC e este natura? Doar c]\iva copaci [i c]teva flori?!

Sau, poate, natura este ceea ce-\i lini[te[te su-fletul; o alt= lume?!

Primul r=spuns apar\ine celui care vede, dar nu observ=. Al doilea r=spuns apar\ine celui care stu-diaz= tot ce-l ]nconjoar= [i ]ncearc= s= ]n\eleag=; care nu doar vede, dar [i observ=.

Nu to\i au parte de o priveli[te care cuprinde o c=prioar= t]n=r= s=lbatic= sau dou= vulpi de o frumuse\e rar=, [erpi sau nev=stuici. Nu to\i pot ve-dea plutind ]n aer ra\e s=lbatice, fazani sau pot]r-nici. Nu to\i pot vedea zeci de cocost]rci st]nd ]n v]r-ful celor mai b=tr]ni plopi [i aproape nimeni nu poate vedea trei lebede gra\ioase plutind m]ndre pe apele iazului.

Toate acestea fac parte din natura multiubit= [i neatins= de om, dar cum arat= natura care este deja ]n m]inile lui? Aceast= natur= ori este artifi-cial=, neadev=rat=, ori nu mai exist= deloc. Acolo unde stai tu, c]ndva era un copac enorm care as-cundea viet=\ile de ar[i\= sau era locuin\a unui animal. Acolo unde acum este un copac care-\i \ine umbr=, peste c]teva decenii sau secole, va fi un magazin de care se vor folosi urma[ii t=i, ace[tia nerealiz]nd c]t de cruzi au fost str=mo[ii lor fa\= de natur=.

Dac= te g]nde[ti s= schimbi ceva din jurul t=u, ]n-cepe de la tine.

Mihaela TONU, 15 aniBardar, Ialoveni

52015, iulie NoI

sarea g]ndirii

NOAPTE DE VAR+D ac= o noapte de iunie ar putea vorbi, probabil

c= s-ar l=uda c= ea a inventat dragostea.

Bern WILLIAMS

Dac= miresmele ar fi vizibile precum culorile, a[ vedea gr=dina ]n var= asemenea unor nori picta\i ]n toate culorile curcubeului.

Robert BRIDGES

Noaptea de var= este asemenea perfec\iunii unui g]nd.

Wallace STEVENS

o zi perfect= de var= este atunci c]nd soarele str=luce[te, v]ntul adie, p=s=rile c]nt=, [i ma[ina de tuns iarb= este stricat=.

James DENT

}n miezul iernii, am ]nv=\at, ]n cele din urm=, c= ]n mine exist= o invincibil= var=.

Albert CAMUS

Ar trebui s= existe o var= etern= ]n sufletele re-cunosc=toare.

Celia THAXTER

Doar din amintiri mai pot crede c= vara e anotim-pul destinului meu.

Octavian PALER

}n timpul verii, c]ntecul se c]nt= pe sine ]nsu[i.

William Carlos WILLIAMS

Miezul verii este vremea c]nd lenevia devine res-pectabil=.

Sam KEEN

Atunci c]nd s]nt ferici\i, oamenii nu ][i mai dau seama dac= este var= sau iarn=.

Anton CEHOV

Verile scurte adesea s]nt prim=veri timpurii.

William SHAKESPEARE

}n mintea mea este iarn=, dar ]n sufletul meu este o var= permanent=.

Victor HUGOIarna nu-i ca vara.

Traian B+SESCU

CAUZA PENTRU CARE LUPT

E iubirea, pentru c= ea e singurul lucru ce deo-sebe[te oamenii de ma[ini. Iubirea nu e via\=,

e mult mai mult. Puterea dragostei este nem=r-ginit=: ea poate s=-\i inunde sufletul m]hnit cu o real= bucurie, ceea ce nu o poate face nimeni [i nimic. Unii afirm= c= banii ]\i pot umple sufletul cu iubire, dar se ]n[al=. To\i banii din lume, acele h]rtii fo[nitoare, nu ar putea ]nlocui o ]mbr=\i[are cald= ce-\i astup= golul din inim=, ca un balsam ce-\i poate alina r=nile s]nger]nde. Nu pot ]nlocui un s=rut cald al unei fiin\e dragi, un z]mbet al unui copil care tinde spre mama sa ca florile dup= soare. Unii ar da milioane ca s= simt= iubirea unei mame adev=rate. Pe c]nd al\ii, av]nd-o, n-o pre\uiesc, pentru c= fo[netul banilor este prea in-sistent. Fiecare clip= tr=ie[te-o cu iubire, deoarece via\a e unic= [i fiecare cuv]nt spus cu dragoste poate fi „un geam ]n zid”.

...anume iubirea \ine familia str]ns unit=. Iubi-rea nu are o defini\ie, este mai mult un verb dec]t un substantiv. Ea va fi aceea ce va d=inui dup= ce totul se va n=rui, plec]nd cu sufletul nostru, fiindu-ne martor credincios ]n \ara Judec=torului.

De[i nu-i deloc u[or, iubirea va fi bine pl=tit= (r=spl=tit=). To\i spun „iubi\i ca s= fi\i iubi\i”, dar eu a[ spune c= iubind cu adev=rat nu ne-am teme c= nu vom fi iubi\i de al\ii... De aceea anume IUBI-REA este cauza pentru care eu lupt, lupt cu mine ]n-s=mi, [i lupt pentru a le aminti [i celorlal\i s= nu uite c= iubirea a fost, este [i va r=m]ne o adev=rat= cauz= nobil=.

Iana EREMIAColiba[i, Cahul

DISTRAC|IEEcaterina TETCO, 11 ani

{coala de Arte Plastice, Drochia

NoI, iulie 2015

cu ta re r]nd mu[ c=

6

S ]ntem lupt=torii timpurilor noi. Dobor]m realitatea, o

sugrum=m, c]nt]nd imnul noilor vremuri. Ne ridic=m din cele mai ad]nci abisuri pentru a aprinde noi stele pe cer, iar c]nd reu[im, ne ridic=m [i mai sus. Via\a noas-tr= nu va fi tihnit= niciodat= – noi s]ntem cei ce vor construi viitorul din praful mansardelor. Inspir=m puterea cu aerul. Salv=m [i dis-trugem lumi cu un singur cuv]nt. Norii den[i, \=r]na neagr= de sub t=lpi [i apa de sticl= nu pot s= ne opreasc=.

S]ntem genera\ia nou= – viito-rii st=p]ni ai acestui P=m]nt.

orice g]nd devine vraj=, dus= de valsul cifrelor spre orizont. S]n-tem vr=jitorii lumii noi. Ne aprin-dem ]n ]ntuneric [i ilumin=m nop\ile mai puternic dec]t luna. Aplaud=m din v]rful mun\ilor, lu]n-du-ne zborul; lupt=m, vis]nd la vi-itor; ne pr=bu[im, cert]ndu-ne cu v]ntul; ne spargem ]n cioburi s]n-ger]nde spre a le lipi ]napoi de ]n-dat=.

S]ntem eroii timpurilor noi.

Maria-C=t=lina BUBOC, 19 aniLiceul T. Vladimirescu, Bucure[ti

TINERIISCRISOARE POETULUID rag= Grigore Vieru, studiin-

du-V= biografia, am ]n\eles c= frumuse\ea, bun=tatea, valoa-rea se na[te din greut=\i. Am ]n- v=\at de la Dvs., pe l]ng= ceea ce ]nseamn= s= fii simplu [i s= d=-ruie[ti, cum trebuie s=-\i iube[ti limba.

Se spune c= gusturile nu se discut=, dar ]n clasa noastr=, c]nd vine vorba despre opera Dvs., to\i s]ntem o sim\ire [i-o tr=ire. Tuturor ne s]nte\i drag [i scump deopotriv=, iar c=r\ile cu

autografe pe care le-a\i d=ruit cu generozitate fac parte din zes-trea noastr=, constituind podoa-ba bibliotecii [colare.

}ntotdeauna a\i fost mai mult dec]t un poet. A\i fost un destin, o mare con[tiin\= a timpului nos-tru, d]nd dovad= de spiritul drep-t=\ii, de iubirea ce poate dep=[i orice barier=. A\i r=mas ]n amin-tirea noastr= un m=re\ simbol al rena[terii na\ionale.

Ai Dumneavoastr= urma[i, elevii cl. a IX-a, Coliba[i, Cahul

M+

N+

STI

RE

A C

UR

CH

I

Ma

rina

STO

ICA

, 17

ani

Ca

nia

, Ca

ntem

ir

De[i p=m]ntul se

]nv]rte mereu, m-am

n=scut acas=.Grigore VIERU

POETUL NOSTRUV reau s= v= spun c= s]nte\i po-

etul neamului nostru, s]nte\i scriitorul inimilor noastre [i muza tuturor crea\iilor. Citind poeziile dumneavoastr= frumoase, cere[ti, ne ]ntoarcem ]n copil=rie, ne ]ntoar-cem acas=. Revenim la clipele c]nd mereu eram ]nso\i\i de ma-mele noastre – ]ngerii no[tri p=zitori, ne face s= le auzim din nou vocile firave [i pl=p]nde ce ne miluiau mereu. Poeziile dum-neavoastr= ne fac s= ne oprim din timp, s= chibzuim, s= ne amintim de scumpele noastre mame cu ai lor ochi nevinova\i, cu fa\a lor nemaipomenit de fru-moas=, s= ne amintim de p=rin\i [i de tot ce ne este scump [i drag inimilor noastre.

S= cite[ti o carte de-a dum-neavoastr= e o onoare, e un dar, deoarece ]n fiecare oper= e as-cuns= o comoar=, un mesaj foar-te valoros, pe care ]l culegem [i care ne ajut= mult ]n clipele grele [i pentru asta v= mul\umim mult. S= v= avem ca scriitor e un mare noroc, c=ci s]nte\i un poet ]n toat= puterea cuv]ntului, f=r= poeziile Dumneavoastr= neamul nostru ar fi mult mai s=rac.

Drag= Grigore Vieru, crea\iile dumneavoastr= s]nt ve[nice [i au un loc special ]n inimile noastre. V= mul\umesc mult pentru co-moara care ne-a\i l=sat-o.

Ruslana CABURGAN, 13 aniCioburciu, {tefan-Vod=

Puterea celor ti-neri st= ]n fapt=, a celor b=tr]ni ]n chib-zuin\=.

EURIPIDE

2015, iulie NoI 7

noi [i voi

1. Dup= tine, ce ]n- seamn= a fi un om ciu-dat?

2. Cuno[ti pe cineva care prefer= s= m=n]n- ce cu una [i aceea[i lin-gur=, s= bea doar dintr-o anumit= can= etc.?

3. Ai ]nt]lnit oameni care nu suport= ]n cas= sau ]n gospod=rie anumite lucruri sau viet=\i?

4. Ai observat ]n loca-litatea ta copii, dar [i maturi, care ]n timp ce merg, fredoneaz= o melodie, [uier= sau vorbesc singuri?...

5. {tii c= s]nt oameni care adun= acas= tot ce le cade ]n m]n=, chiar [i un cui ruginit?

6. Ai colegi cu mult= fan-tezie, dar poate [i tu e[ti printre ace[tia, c=rora le place s= repovesteasc= un film sau o carte [i, tot-odat=, neap=rat adaug= de la ei episoade, perso-naje?

7. Care oameni ilu[tri au intrat ]n istorie [i prin ciud=\eniile lor?

8. Ce alte ciud=\enii mai cuno[ti la colegii, prie-tenii t=i? Poate nici tu nu faci excep\ie ]n acest sens?

9. Ai observat vreo form= de relief ciudat=, vreun p]r]ia[ care curge ciudat etc.?

10. Comenteaz= afirma\i-a dramaturgului francez Jules Renard: Nu s]ntem responsabili de ciud=- \eniile min\ii noastre. Nu putem dec]t s= alung=m imoralul [i ilogicul, dar nu s= le ]mpiedic=m s= vin=. E[ti de acord?

CHESTIO NAR

ALEGEREA }|I APAR|INE

Dac= unii dintre voi, dragi cititori, mai au timp s= mediteze ce vor deveni peste ani, uite c= al\ii degrab= vor trebui s= fac= marea alegere. Grea ]ncercare!

Responsabil=, bine]n\eles! R=spunsurile la chestionarul Profesii ochite din nr. 4, 2015 al revistei vine s= confirme acest lucru.

CIUD+|ENII

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. Succes!

1. A[ vrea s= practic ]n viitor meseria de farmacist=, fiindc= ]mi place s= am grij= de s=n=tatea mea [i a celor din jur. 4. }n lume exist= ]n jur de 70 000 de do-menii profesionale.5. S]nt profesii doar pentru femei [i doar pentru b=rba\i. Nu v=d ce-ar c=uta o fe-meie ]n locul unui pompier, pilot. A fi preot, de exemplu, este o profesie pur masculin=.12. Precum coloana vertebral= este axa central= a corpului nostru, astfel [i pro-fesia este st]lpul vie\ii [i starea noastr= de bine.

Aliona CAZACU, cl. a VII-aHagimus, C=u[eni

3. Pentru a fi bancher, ]n primul r]nd tre-buie s= fii educat [i manierat, punctual [i creativ, s= posezi abilit=\i de sistema-tizare [i analiz= a datelor, planificare [i control al activit=\ilor [i performan\elor specifice acestui domeniu.7. optez pentru o meserie drag= sufletu-lui meu, nu neap=rat pentru una bine pl=tit=, deoarece banii chiar de s]nt mul\i, oricum se epuizeaz= odat= [i-odat=.9. P=rin\ii [i profesorii m= sus\in ]n ale-gerea profesiei [i le mul\umesc pentru tot ce fac pentru viitorul meu.11. oricare dintre profesiile ciudate, dar bine pl=tite, niciodat= nu vor putea de-veni voca\ia mea.

Maria BABCENCO, cl. a VII-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti

2. optez pentru o profesie ]n domeniul asisten\ei sociale sau al psihologiei, vr]nd s= urmez exemplul celor care fac

totul cu d=ruire pentru a ajuta cu adev=rat oamenii, nu pentru scopuri egoiste [i meschine.6. Fiind pe ultima sut= de metri de a ]n-cheia ciclul gimnazial, s]nt foarte atent= la informa\iile despre topul celor mai so-licitate profesii de la noi. El arat= cam a[a: om de afaceri, medic, jurist, poli\ist, profesor, inginer, asistent social.8. Nu s]nt sigur= c= putem deveni profesioni[ti fiind autodidac\i. Prefer s= ]nv=\, s= exersez, s= am modele de la care s= ]nv=\ a fi un specialist bun.10. Am descoperit urm=toarele profesii rare din lume: degust=tor pentru m]nca-rea pisicilor, ]nghesuitor ]n sta\ii de au-tobuz (Japonia, China), salvamar de pinguini.

Veronica RO{CA, cl. a IX-aColiba[i, Cahul

1. }nc= nu mi-am ales o profesie anu-mit=, c=ci abia ]ncep s=-mi cunosc abi-lit=\ile [i dorin\ele. Cred ]ns= c= orice persoan= care munce[te cu pl=cere, si-lin\= [i r=bdare este un exemplu demn de urmat.4. Pe l]ng= profesiile care ne ofer= un sa-lariu, mai exist= [i datoria de a fi om, de a fi un bun p=rinte.12. Cum ]ntregul organism uman se ba-zeaz= pe coloana vertebral=, iar f=r= de ea ar fi imposibil mersul, la fel [i via\a noastr= e ]n str]ns= corela\ie cu profesia pe care o alegem.

Ruslana CABURGAN, 13 aniCioburciu, {tefan-Vod=

10 NoI, iulie 2015

pa uz= de g]ndi re

C ele mai bune [i mai dragi fotografii pe care le avem se g=sesc nu doar ]n albume, dar [i ]n inimile noastre. S]nt t=inuite acolo, un-

deva [i reprezint= arhiva noastr= personal=. Pu\ini au acces la ea.I-am rugat pe elevii de la Gimnaziul N. Testemi\anu din Ochiul

Alb, Drochia, s= ne spun= ceva despre fotografiile care le trezesc cele mai frumoase amintiri.

M=d=lin PASCARU, cl. a VIII-a: Am o poz= cu tat=l meu, ]mi este foarte drag=. P=rin\ii mei s-au desp=r\it...

Daniela LUNCARU, cl. a VIII-a: }mi place mult poza cu bunicul meu, din p=cate nu mai e printre noi [i ]mi este dor de el.

Gherman DR+G+LIN, cl. a VIII-a: }n albumul nostru s-a p=strat poza str=bunicului [i str=bunicii, ei erau pilonii familiei noastre.

Iuliana IACIVENCO, cl. a VIII-a: o fotografie de la nunta bunicilor mei. }n ea se p=streaz= istoria adev=rat=.

Cristian S+U, cl. a VIII-a: |in mult la fotografia ]n care p=rin\ii mei s]nt tineri.

Felicia LESNIC, cl. a VIII-a: Este poza ]n care s]nt cu familia la v]rsta de doi ani. Al=turi erau mama [i tata, acum am r=mas nu-mai cu mama.

Valeria TUDOS, cl. a VIII-a: Am o mul\ime de fotografii, dar printre ele este una care ]mi r=s-cole[te amintirile. }n acea poz= s]nt cu veri[oara mea. De c]nd p=rin\ii au divor\at, nu am mai v=zut-o. Sper c= o s= citeasc= revista NoI [i o s= ]n\eleag= c]t de dor ]mi este de ea.

Marius RUSU, cl. a VII-a: Mi-e drag= fotografia ]n care s]nt al=turi de bunica, ea a decedat, poza ]mi aminte[te de clipele frumoase pe-trecute ]mpreun=.

Marius MO|OC, cl. a VII-a: Cea mai drag= fotografie este cea ]m-preun= cu familia f=cut= la o m=-n=stire.

Alexandrina GOLUB, cl. a VII-a: Bunica a pus ]n ram= o poz= de la nunta ei. }n fiecare diminea\= c]nd m= trezesc o v=d. Ea ]mi creeaz= o dispozi\ie bun=.

Felicia {CHIOPU, cl. a VII-a: P=strez o poz= ]n care s]nt ]mpre-un= cu veri[orul meu la Chi[in=u. Eram at]t de mici [i amuzan\i.

Nicolae |AR+LUNG+, cl. a VII-a: |in la o poz= f=cut= ]n drum spre mare la Sulina, Rom`nia. }mi treze[te emo\ii pozitive.

C=t=lina FREC+U|ANU, cl. a VII-a: Am ]n albumul meu o foto-grafie de pe c]nd eram la gr=-dini\=, ]mi aminte[te de colegii mei de grup=, de educatori. Ea e copil=ria mea.

C=t=lin SCUTARU, cl. a VII-a: o fotografie ]n fa\a [colii c]nd am mers ]n clasa-n ]nt]i.

Ariadna LITFIN, cl. a VII-a: Am o poz= ]n care tat=l meu m= \ine ]n bra\e. Eram mic=. Mi-e dor de acele clipe frumoase.

Pentru NOI – Iuliana BUNUOchiul Alb, Drochia

NU EXIST+ NU POT, EXIST+ NU VREAUD ac= e[ti atent, po\i ]nv=\a c]te ceva nou ]n fiecare zi. }ntr-adev=r,

fiecare zi este o ocazie de a asimila ceva nou, fie de la oameni extrem de pasiona\i de ceea ce fac, fie de la cei care au trecut deja prin ni[te experien\e care i-au schimbat sau pur [i simplu din dorin\a noastr= de a fi mai buni.

Am ]ntrebat un grup de elevi din clasele a VI-a [i a VII-a de la Liceul Teoretic Vasile P`rvan din Gote[ti, Cantemir, ce au ]nv=\at nou des-pre ei ]n ultima vreme. Iat= r=spunsurile lor:

Maria BACR+U, 13 ani: S]nt o fat= prietenoas=, iar cu ajutorul acestei calit=\i ]mi fac mul\i prie-teni noi, desigur nu uit nici de cei vechi. }ncerc s= fiu bun= cu to\i cei din jur.

Dorina GORA{, 13 ani: Am aflat c= pot s=-mi fac repede pri-eteni cu ajutorul umorului, astfel pot s= fac fa\= tuturor situa\iilor dificile.

Cristina BOI{TEANU, 13 ani: Am ]nv=\at s= fiu responsabil= ]n tot lucrul pe care ]l fac. Recent am descoperit o nou= pasiune, de a crea compozi\ii originale din materiale reciclabile.

Gheorghe GARANOVSCHE, 11 ani: }n ultimul timp am ]ncer-cat s= scriu mai frumos, s=-mi dau toat= str=duin\a pentru a ]n-v=\a mai bine. Dup= c]teva s=p-t=m]ni am avut [i rezultate.

Roxana LAZARICA, 12 ani: Am ]nceput lec\iile de pian de ceva timp ]n urm= [i ]mi dedic tot timpul liber acestei pasiuni. Atunci c]nd ]mi este greu pe su-flet, ]ncep s= c]nt [i imediat m= simt mai bine.

Dumitru {ARAGOV, 11 ani: S]nt cel mai bun din clas= la ma-tematic=. Asta se datoreaz= efor-

tului meu zilnic [i preg=tirii siste-matice de ore.

Milena CULICOVSCHI, 13 ani: Dac= depun efort [i ]mi doresc ceva cu adev=rat, pot face lucruri frumoase. De exemplu, ]mi place s= c]nt [i s= dansez.

Alina DEREVENCA, 13 ani: }n ultimul timp mi-am dat seama c= datorit= curajului [i curiozit=\ii pot s= trec peste orice dificultate ap=rut= ]n cale. De fiecare dat= ]mi spun: nu exist= nu pot, exist= nu vreau.

Pentru NOI – Olga BALANGote[ti, Cantemir

ARHIVA PERSONAL+

2015, iulie NoI 11

S+ G}NDIM ECOLOGIC} n mass-media tot mai des se discut= despre stratul de ozon [i peri-

colul ce ne pa[te din cauza distrugerii acestuia. Conchidem astfel c= aceast= problem= devine din ce ]n ce mai actual= [i se acutizeaz= pe zi ce trece. Or, omul modern nu vrea s= renun\e la activit=\ile lui ce au o influen\= negativ= asupra stratului protector al Terrei.

Solu\ii alternative, ]n ceea ce prive[te protec\ia stratului de ozon, ni le-au prezentat, r=spunz]nd la ]ntrebarea Cum po\i salva tu stratul de ozon?, elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic Boris Cazacu, Nisporeni.

Victor PRIS+CARU: Stratul de ozon are o importan\= vital= pen-tru planeta noastr=. Putem salva acest strat ]nlocuind alimentarea transportului cu hidrogen, care se consider= a fi absolut inofen-siv. De asemenea, a[ ruga toate doamnele s= nu mai foloseasc= fixativul de p=r. Pare banal, dar s-a demonstrat c= acesta duce la distrugerea treptat= a stratului protector. Noi decidem ce ale-gem: o coafur= atractiv=, o in-dustrie dezvoltat= sau un viitor limitat [i o via\= distrus=.

Ana |ERNA: Dac= a[ fi direc-

torul unei uzine, a[ instala c]t mai multe filtre posibile, care ar stopa eliminarea de gaze nocive.

Diana B}TC+: Eu s]nt un pic pesimist=, crez]nd c= niciodat= nu vom putea repara stratul de ozon, deoarece omul modern nu se poate lipsi de tehnologiile

existente. Tot ce putem face, ]n calitate de simpli cet=\eni, este s= nu ]nr=ut=\im situa\ia, f=c]nd abuz de substan\e [i utilaje d=-un=toare. optez doar pentru uti-laje ecologice, g]ndesc ecologic [i doresc s= lucrez ]n echip= pentru a solu\iona problema dat=.

Mariana E{ANU: Cred c= tran-sportul aerian perturb= stabilita-tea stratului de ozon, distrug]ndu-l. De aceea se impune ]nlocuirea par\ial= a transportului aerian cu cel feroviar electric. o alt= solu\ie ar fi stoparea lans=rii frecvente de rachete [i de sateli\i. Consider c= ar fi util [i propun s=

se construiasc= nave aeriene care s= zboare la altitudini joase.

Alina CATARAGA: Personal m-a[ implica ]n c]t mai multe activit=\i de plantare a copacilor [i de cur=\are a surselor acvati-ce. Proiectul Tinerii pentru N]rno-va, la care deja am participat,

este un exemplu de activitate care implic= foarte mul\i tineri [i dezvolt= atitudinea con[tiincioa-s= [i ecologic= a acestora.

Inga ZAHARIA: S]nt adepta protej=rii stratului de ozon prin majorarea pre\ului la combusti-bil, astfel mul\i vor utiliza mai rar transportul personal [i se vor de-plasa cu cel public. Dac= a[ fi primar, a[ interzice gospodarilor de la \ar= s= ard= frunzele.

Valeria F+R}M+: Eu pot salva stratul de ozon folosind produse bio. De exemplu, s= utilizez bici-cleta, ca mijloc de transport. S= respect ac\iunile orei P=m]n-tului. Lucruri mici, dar cu efect global.

Cristi ULINICI: Un lucru bun ar fi s= reducem la minimum nu-m=rul de incendii sau cel pu\in s= nu mai utiliz=m sting=toarele ce con\in haloni, substan\= d=u-n=toare pentru mediu.

Adelina ECHIM: Putem prote-ja ozonul prin limitarea num=rului de uzine [i folosirea ma[inilor cu energie solar=. Ceea ce pot eu s= fac e s= contribui la plantarea puie\ilor [i la colectarea de[eu-rilor ]n pubele speciale.

Marina TELECHI: Eu ]ncerc s= ]nlocuiesc saco[ele de plastic sau s= le utilizez c]t mai pu\in [i optez pentru transportul ecologic.

Gabriel DASCALCIUC: Ple-dez pentru reciclarea [i depozi-tarea de[eurilor, ]n special a fri-giderelor, ale c=ror freon afecteaz= stratul de ozon.

Elena ARTENE: Propun s= re-ducem experimentele astronauti-ce. }n viitor oamenii poate vor reu[i s= creeze un strat protector artificial.

Pentru NOI – Olesea COSOINisporeni

}NAINTE DE PLOAIEAlexandru DIMITROV

NoI, iulie 201512

evoc=ri

SCRIITORI PASIONA|I DE FOTOGRAFIE

P u\ini [tiu c= o bun= parte dintre scriitorii mari au avut [i pasiuni mari. Ernest Hemingway,

Ivan Turgheniev, Mihail Sadoveanu, Aureliu Busu-ioc aveau o mare sl=biciune pentru v]n=toare. Po-eta american= Sylvia Plath a fost [i o distins= gra-fician=. Vladimir Nabokov era entuziasmat mult de fluturi, activ]nd timp de [ase ani ca lepidoptero-log (disciplin= care are ca obiect studierea fluturi-lor) la Muzeul de Zoologie Contemporan= din Harvard, dezvolt]nd [i o teorie referitoare la migra- \ia unei specii de fluturi alba[tri, teorie care a fost recunoscut= dup= 65 de ani. Scriitorul japonez Murakami a avut o mare pasiune pentru atletism, pentru alerg=ri. F. Dostoievski a fost entuziasmat de jocurile de noroc, ]n special de rulet=. Lui Lev Tolstoi ]i pl=cea s= are cu plugul tras de cal [i s= confec\ioneze cizme pentru el, neamurile [i priete-nii lui. Mihai Eminescu era un mare amator de fot-bal. Ion Luca Caragiale, Camil Petrescu, Vasile Vasilache au fost pasiona\i de [ah. Lui Goethe ]i pl=cea s= cultive flori, ]n special viorele. Mihail Bulgakov colec\iona bilete de la spectacolele la care mergea. Lui Gogol ]i pl=ceau lucrurile de m]-n= [i croia surorilor sale rochii. Lui Cehov ]i pl=cea s= adune timbre po[tale (la Ialta s-au p=strat circa 15 mii de m=rci po[tale adunate de el). Erich Maria Remarque, Ernest Hemingway, Nichita St=nescu au fost afec\iona\i de b=utur= tare...

E ra o diminea\= devreme din copil=ria mea, c]nd sosisem pentru prima dat= cu p=rin\ii la

Chi[in=u. Cobor]nd pe bulevardul de azi Grigore Vieru, am observat mai mult= lume gr=bindu-se la serviciu, dar re\in]ndu-[i privirea asupra unui geam de la nivelul doi sau trei al unui bloc de lo-cuit. De geam erau lipite pe din=untru c]teva zeci de fotografii. Mult mai t]rziu am aflat c= era gea-mul locuin\ei poetului Liviu Deleanu (1911-1967), autorul cunoscutei poezioare pentru cei mici Batis-ta (Nicu[or e mic/ {i are/ Numai dou= buzunare/... Numai o batist= n-are...,) [i al poemului Crochiu, care m-a impresionat la v]rsta adolescen\ei (P=[im ]n doi/ Sub pletele b=tr]nei ploi/...Iar p=rul t=u cu p=rul meu/ Se-ating din mers [i se s=rut=...). Aproape 15 ani Liviu Deleanu a fost membru al colegiului de redac\ie al revistei NoI (Sc]nteia le-ninist=). Pu\in= lume ]ns= cunoa[te c= Deleanu a fost un mare pasionat de fotografie. }i pl=cea s= fotografieze copii, pe so\ia sa, pisici, peisaje, ve-deri din c=l=toriile pe care le-a f=cut... De regul=, developa filmul sau imprima imaginea pe h]rtie fotografic= noaptea (pe atunci nici nu se pomenea

de aparate foto digitale) ]n baia locuin\ei sale, ca ]n zorii zilei s= pun= la uscat pe geam pozele proasp=t sp=late de fixator. Din p=cate, p]n= azi s-au p=strat doar c]teva fotografii, f=cute de poet, care se g=sesc ]n biblioteca liceului din Chi[in=u care-i poart= numele.

Unul dintre primii fotografi din lume a fost cu-noscutul scriitor englez Lewis Carroll (1832-1898), autorul c=r\ilor Alice ]n |ara Minunilor [i Alice ]n |ara oglinzilor. El a mai fost [i preot, matema-tician, logician, inventator (a inventat tricicleta [i o clan\= electronic=). La ]nceput Carroll [i-a procu-rat un aparat foto, sper]nd s= c][tige bani cu aceast= meserie, ]ns= n-a fost chiar a[a. Ajung]nd scriitor cunoscut, el nu se dezice de fotografie. Da-torit= pasiunii sale, noi [tim ast=zi cum ar=ta Alice Liddell, prototipul eroinei c=r\ilor sale. Carroll a imprimat pe placa cu celuloid pe unul dintre cei mai mari fotografi ai timpurilor sale, Julia Margaret

Liviu DELEANU

Lewis CARROLL

CASTELUL PELE{

PORTRETUL ALICEI LIDDELL

2015, iulie NoI 13

Cameron, [i alte personalit=\i de atunci, cum ar fi Ellen Terry, Dante Gabriel Rossetti, Alfred Tenny-son... Un biograf al s=u sus\ine c= prin fotografie Carroll a ]ncercat s= combine idealurile de liberta-te [i frumuse\ea inocent= a Edenului... Mai bine de [aizeci la sut= din lucr=rile lui Carroll s]nt fotogra-fii cu feti\e. }n afar= de portrete, fotograful a impri-mat scene din via\=, nuduri, peisaje. A f=cut peste 3000 de fotografii, ]ns= p]n= ]n zilele noastre au ajuns circa o mie.

Scriitorul [i publicistul rus Mihail Pri[vin (1873-1954) a fost un mare c=l=tor, naturalist, folclorist [i... fotograf. Primul aparat foto [i l-a procurat ]n 1928, ca peste 20 de ani, adres]ndu-se cu o scri-soare c=tre conducerea \=rii, s=-[i cumpere o ca-

mer= german= Leica, lucru greu de ob\inut ]n ace-le timpuri. Pri[vin a fost pasionat de mai multe genuri ]n fotografie: oameni, natur=, peisaje, pei-saje industriale, studii. }n ultima perioad= a vie\ii sale era ]ntr-at]t de entuziasmat de fotografie, ]nc]t, l=s]ndu-se ]ntunericul, a[tepta cu ner=bdare s= se lumineze c]t mai degrab= ca s= ias= la fotografiat. El s-a exprimat odat=: Un adev=rat fotograf f=cea lucr=ri mai bune ca mine, dar unui specialist adev=rat nu-i venea niciodat= ]n cap s= priveasc= aceea ce fotografiam eu – el nu vedea acele lu-cruri... Eu vreau s= demonstrez prin fotografie vizi-unea mea proprie asupra lumii reale.

Un alt scriitor de limb= rus=, Ilia Ilf (1897-1937), e cunoscut nu doar ]n calitate de coautor, cu Evghe-ni Petrov, al romanelor Dou=sprezece scaune [i Vi\e-lul de aur, dar [i ca un minunat fotograf, ale c=rui lucr=ri au fost publicate ]n diferite ziare, cea mai mare parte din ele fiind din c=l=toria sa prin Ame-rica. Mai t]rziu au fost editate [i dou= c=r\i cu foto-grafiile lui Ilia Ilf. }n 1930 scriitorul a fost pasionat at]t de mult de fotografie, ]nc]t, ]n pofida rug=min- \ilor lui Petrov, ei au fost nevoi\i s= am]ne scrierea romanului Vi\elul de aur. Petrov (Kataev) ironiza: Am avut un coautor [i 800 de ruble la CECI. Eu i-am ]mprumutat lui Ilf to\i banii pentru a-[i procu-ra un aparat de fotografiat [i acum am r=mas [i f=r= de coautor, [i f=r= de bani. El se \ine doar de fotografiat, de developat [i de imprimat fotografii.

Scriitorul francez Émile Zola (1840-1902), cu-noscut prin romanele sale Romanul experimental, Romancierii naturali[ti, Crî[ma, Nana, Germinal, P]ntecele Parisului, Banii..., ]ncepe a fotografia ]n 1888, dar se dedic= acestei pasiuni abia ]n 1894. Zola a avut trei ateliere foto [i zece aparate foto, un num=r destul de impun=tor nu numai pentru acele vremuri. Realizeaz= multe experimente foto. De regul=, p]n= la amiaz= autorul scria, iar dup= pr]nz ie[ea la fotografiat. Fotografiaz= Parisul, face reportaje, portrete, peisaje. {i-a fotografiat des familia, ]n special copiii. Zola ][i numea foto-grafiile „povestiri adev=rate”, spun]nd c= din punctul meu de vedere nu po\i afirma c= ai v=zut un lucru p]n= nu l-ai fotografiat. Fotografiile sale, mult timp ignorate, azi fac parte integrant= din opera marelui scriitor. A imprimat pe h]rtie foto cir-ca zece mii de imagini, dintre care s-au p=strat doar c]teva sute.

P entru majoritatea scriitorilor, pasiunile pe care le-au avut au fost un stimulator ]n crea\ia

lor. Altora ]ns=, dimpotriv=, le-au ]ncetinit ori chiar le-au oprit scrierile.

Valerie VOLONTIR

C}NDVA AU B+TUT CLOPOTELE

Mihail PRI{VIN

Ilia ILF

CATEDRALA HRISTOS M}NTUITORUL

VEDERE PRINTRE PILONII TURNULUI EIFFEL

Émile ZOLA

NoI, iulie 201514

nimic altceva

AM SCRIS DOAR CEEA CE MI-A DICTAT INIMA {I CON{TIIN|A

N =scut pe 31 martie 1959 ]n co-muna Cazangic, Leova. A

absolvit Universitatea Mihail Lo-monosov din Moscova, Facultatea de Istorie. }n 1974 debuteaz= cu versuri ]n revista NOI. Primul volum de poezii, St]lpul de foc, ]i apare ]n 1988. Ulterior editeaz= [i alte volume de poezii: Somn de lup; Ziliada; 101 poeme; Elegiile fiului risipitor; Cafeaua din paha-rul iubirii; Cruciada Balcanic=... Editeaz= c=r\i de proz=, drama-turgie, istorie, critic= literar=. Di-rector al Editurii Hyperion; redac-tor-[ef al ziarului Mesagerul; director adjunct al Institutului de Filologie al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova; ]n 2013 este numit director al Institutului Cul-tural Rom`n Mihai Eminescu la Chi[in=u, ]n 2011 este ales membru de onoare al Academiei Rom`ne. Deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova (1994-2001), iar ]n anii 1998-1999 a fost vicepre[edintele Parlamentului. Este principalul autor al Declara\iei de independen\= a Republicii Moldova (1990). Premii: Mihai Eminescu al Acade-miei Rom`ne; Marele premiu Nichita St=nescu; Premiul Poesis; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. I se confer= medalia Mihai Eminescu (Rom`nia); Ordinul Na\ional Steaua Ro-m`niei ]n grad de Comandor; Ordinul Republicii; Medalia Dimitrie Cantemir; Medalia Mihai Emi-nescu (R. Moldova). Este cet=\ean de onoare al municipiului Ploie[ti.

— Domnule academician Valeriu Matei, am auzit c= ave\i o bibliotec= foarte bogat=. Se vorbe[te c= unele c=r\i din casa Dvs. mai pot fi g=site doar la Biblioteca Na\ional= din capital= sau poate nici acolo. E adev=rat? Dup= ce principii selecta\i c=r- \ile pentru biblioteca personal=?

— Am, ]ntr-adev=r, o bibliotec= bun=. Toat= via\a am adunat [i am citit c=r\i. Bine]n\eles, nu la ]nt]m-plare. Student fiind, mi-am f=cut un plan riguros de lecturi. Voiam s= compensez absen\a c=r\ilor nece-sare ]n timpul copil=riei [i al anilor de [coal=. {i ast=zi, oriunde merg, aduc c=r\i, fiindc= ]mi place s= vizitez anticariatele. S]mb=ta trecut= am revenit de la Ia[i cu dou= pungi pline cu edi\ii mai vechi ce lip-seau din biblioteca mea.

— Fiind elev, V-a\i remarcat la olimpiadele de istorie [i de limba [i literatura rom`n=. A\i absolvit [coala medie cu medalie de aur. Colegii de clas= [i de [coal= v= invidiau pentru succesele ob\i-nute ori se str=duiau s= V= ur-meze exemplul?

— Colegii de atunci aveau, la fel ca [i cei de ast=zi, caractere [i un comportament diferit. Am avut [i admiratori, [i dintre cei invidio[i, dar, bine]n\eles, cei mai mul\i tin-deau, cum e [i firesc, s= aib= suc-ces. Citeam mult, mai ales ]n cla-sele a IX-a [i a X-a, c]nd eram elev ]n ora[ [i nu mai aveam, ca p]n= atunci, at]tea de f=cut pe l]ng= cas= sau al=turi de p=rin\i la mun-cile c]mpului.

— Care lecturi V-au marcat cel mai mult ]n copil=rie sau ]n ado-lescen\=?

— Dou= c=r\i mi-au marcat pro-fund primii ani ai copil=riei: Luceaf=rul lui Eminescu [i Micul prin\ al lui Antoine de Saint-Exupéry. Aveam cinci ani c]nd mama m-a ]nv=\at s= citesc at]t cu alfa-bet chirilic, c]t [i cu alfabet latin, folosind pentru aceasta pagini dintr-un calendar agricol interbelic [i din revistele Via\a Basarabiei [i Lumin=torul, pe care le-au p=strat ascunse ]n podul casei. Mama selectase paginile cu versuri, texte de istorie (]ntre acestea [i discursul lui C. Stere ]n Sfatul |=rii la 27 martie 1918), rug=ciuni [i sfaturi utile pentru agricultori.

Nuvela lui Saint-Exupéry Micul prin\ a declan[at lumea visurilor mele – m= imaginam c=l=tor printre astre, le repovesteam altor copii cartea, ad=ug]nd de la mine noi [i noi ]nt]mpl=ri. Luceaf=rul eminescian, recitat mecanic la ]nceput, mi-a modelat sufletul [i g]n-direa la toate v]rstele. Ast=zi repet tot mai des ca-trenele ]n care [i-au g=sit ]ntrupare viziunile cosmo-gonice ale lui Eminescu [i cele ce anticipeaz= poetic teoria relativit=\ii.

— A\i fost pasionat [i de sport?— Da. Am f=cut atletic= u[oar= ]n [coal= [i ]not ]n

anii de studen\ie.— Efortul pe care-l depunea\i la ]nv=\=tur=, ]n

activitatea extra[colar=, ajutorul acordat p=rin- \ilor ]n gospod=ria casnic=, desigur, V= r=peau mult timp. Dar, b=nuiesc c= ]n anii de [coal= nu V-a ocolit nici prima dragoste...

— Prima dragoste nu ocole[te pe nimeni. E pur= [i platonic=. Dar te maturizeaz=.

DE VORB+ CU SCRIITORUL-ACADEMICIAN VALERIU MATEI, DIRECTORUL INSTITUTULUI CULTURAL ROM~N M. EMINESCU LA CHI{IN+U

2015, iulie NoI 15

— }n acea perioad= a\i ]nceput a scrie versuri. Compunea\i [i poezii de dragoste dedicate fetelor? V= aminti\i de vreun r]nd a[ternut ]n acei ani de adolescen\=?

— Versuri am ]nceput a scrie mai devreme. F=ceam ]mpreun= cu profesorul de literatur= Victor P=v=lache revista literar= a [colii, o alt= profesoar=, doamna Larisa Chirilencu, fiindu-ne critic literar. Era o critic= benefic=, astfel ]nc]t m= obliga s= nu comit nici o gre[eal= de ortografie ori de stil. Nu s-au p=strat toate textele de atunci. Citez aici un text din 1974, pe c]nd eram elev ]n clasa a VIII-a, intitulat Viziune: P=durea cade ]nspre stele/ cu iarba [i cu frunza moart=/ [i flutur= prin aer steme/ din alte lumi ce-abia se-arat=./ Ulmi, carpeni, fagi – cuprind ]n ramuri/ partea din ceruri ]ntomnat=,/ frunza din tei ]nal\= fla-muri/ s-ating= luna argintat=./ Alunec= spre cer ste-jarii/ cu luntrile zv]cnind ]n trunchi/ [i duhul p=s=rilor care/ azurul ]l adun=-n unghi./ Ce iarb=-n stele dea-s=, mare/ ninge poleiuri – nestemate/ [i-n ram de soc doinesc cavale/ dureri din secole uitate.

— S]nte\i autorul a mai multe c=r\i de poeme. Ave\i [i poezii pe care regreta\i azi c= le-a\i g=zduit ]n aceste plachete?

— Nu. Nu am scris texte conjuncturale, pentru a ob\ine premiile comsomolului sau alte favoruri. Am scris doar ceea ce mi-a dictat inima [i con[tiin\a.

— Fratele Dvs., Iurie Matei, este un pictor cunos-cut departe de hotarele \=rii noastre. Nu v-a\i pro-pus s= conlucra\i ]n domeniul frumosului?

— Conlucr=m de mult. El mi-a ilustrat mai multe dintre c=r\ile mele. }l pre\uiesc mult, nu doar pentru c= mi-i frate [i prieten, ci pentru harul s=u deosebit.

— V-a\i aflat la ]nceputurile Mi[c=rii de Rena[tere Na\ional=. A\i fost deputat [i vicepre[edinte al Par-lamentului Republicii Moldova. Parfumul politic V= urm=re[te [i ast=zi?

— La ce iz are politica de ast=zi... Adev=rata poli-tic= e o art=, pe care prea pu\ini dintre cei care cred c= fac politic= o st=p]nesc. Politica mea de ast=zi e cultura rom`neasc=, lume ]n care m= simt ]mplinit. Ce va fi pe viitor?... }mi amintesc r]ndurile din Glossa eminescian=: Viitorul [i trecutul s]nt a filei dou= fe\e...

— Mai bine de doi ani s]nte\i ]n fruntea Institutu-lui Cultural Rom`n M. Eminescu la Chi[in=u. Citi-torul nostru este curios s= [tie c]nd a fost ]nfiin\at Institutul Cultural Rom`n (ICR) la Bucure[ti [i c]nd a fost deschis Institutul Cultural Rom`n M. Emines-cu la Chi[in=u? Care este menirea acestor institu\ii?

— Institutul Cultural Rom`n a fost ]nfiin\at ]n anul 2003 prin reorganizarea Funda\iei Culturale Rom`ne, creat= ]n 1990. Misiunea principal= a ICR e de a face cunoscut= cultura rom`n= ]n afara hotarelor Ro-m`niei, de a-i asigura vizibilitate [i prestigiu. ICR M. Eminescu ]n Republica Moldova a fost deschis ]n toamna anului 2010, av]nd acelea[i scopuri ca [i ICR ]n general, cu precizarea c=, dat fiind specificul acti-vit=\ii sale, promoveaz= [i valorile literaturii, muzicii, teatrului, artelor plastice, filmului, precum [i valorile

identitare create ]n spa\iul cultural rom`nesc din Re-publica Moldova.

— V= rug=m s= ne spune\i ]n c]teva cuvinte de-spre cele mai importante activit=\i pe care le-a desf=[urat Institutul Cultural Rom`n M. Eminescu ]n Republica Moldova.

— }n ace[ti patru ani [i jum=tate de activitate ICR M. Eminescu a contribuit la organizarea a peste 900 de evenimente culturale ]n Chi[in=u [i ]n majoritatea raioanelor Republicii Moldova, 700 dintre acestea desf=[ur]ndu-se ]n ultimii doi ani [i dou= luni, ]n peri-oada mandatului meu. Cele mai importante [i cu im-pact s]nt proiectele multianuale pe care le-am ini\iat ]n prim=vara anului 2013: ]n domeniul literaturii – Po-duri de carte (]nt]lniri ale scriitorilor rom`ni cu pu-blicul cititor din Republica Moldova, ]n special cu cel din localit=\ile rurale), ]n domeniul muzicii clasice – Muzic= rom`neasc= pe ambele maluri ale Prutului (concerte ale celor mai cunoscu\i compozitori con-temporani sau prezentarea crea\iei acestora), expo-zi\iile itinerante prezentate ]n cadrul galeriilor La r]nd (la r]ndul de la statuia lui {tefan cel Mare [i Sf]nt) [i Moldo Facciatta (pe fa\ada Bibliotecii Na\ionale), menite s= promoveze valorile civiliza\iei rom`ne[ti, universit=\ile populare de var= organizate dup= modelul celei ]ntemeiate de Nicolae Iorga la V=lenii de Munte ]n 1908, suita de festivaluri devenite tradi- \ionale – Festivalul Interna\ional de Poezie Grigore Vieru, Festivalul Filmului European, Festivalul {coli-lor de Teatru, Bienala Interna\ional= de Pictur= [.a.

— Domnule scriitor, ce sfaturi le da\i copiilor [i adolescen\ilor care stau ]n fa\a rafturilor din biblio-tec= sau din libr=rie [i nu-[i dau seama cum s= deosebeasc= o carte valoroas= de una mai pu\in important=?

— S= consulte dic\ionarele [i enciclopediile, bi-bliotecarii [i profesorii din institu\iile unde-[i fac stu-diile. E o art= adev=rat= s= [tii a lucra cu dic\ionarele [i edi\iile enciclopedice.

— Dar acei care au ]nceput a scrie poezii sau alt gen de literatur= cum pot ]n\elege c= au pornit cu dreptul sau mai au de muncit p]n= a scoate o alt= foaie alb= pentru a a[terne alte g]nduri?

— S= citeasc= mult, foarte mult din Eminescu, Creang=, Caragiale, Arghezi, Blaga, Bacovia, Rilke, Rebreanu, Mateiu Caragiale, Nichita St=nescu, Nicolae Labi[, Grigore Vieru, Ana Blandiana, din al\i mari scriitori ai literaturii rom`ne [i ai literaturii univer-sale, [i s= nu se gr=beasc= s= publice dec]t dup= ce-[i verific= bine for\ele [i nivelul la care-au ajuns. S= nu uite c= dac= pot tr=i f=r= ca s= scrie – mai bine s= nu scrie.

— }n ]ncheiere ce le dori\i cititorilor revistei NOI, publica\ie ]n care a\i debutat c]ndva [i Dvs.?

— Succes ]n toate, vacan\= pl=cut= [i util=, noi c=r\i bune [i noi prieteni de ]ncredere.

Pentru NOI – Valerie VOLONTIRFotografie de autor

NoI, iulie 201516

M+N+STIREA PUTNAM =n=stirea Putna, supranumit= de M. Emi-

nescu Ierusalimul neamului rom`nesc, este prima [i cea mai important= ctitorie a Binecredin-ciosului Voievod {tefan cel Mare [i Sf]nt.

Voievodul {tefan cel Mare alege locul pe care va fi zidit= Biserica M=n=stirii Putna, tr=g]nd cu arcul de pe Dealul Crucii pe 4 iulie 1466. {ase zile

mai t]rziu se ]ncepe construc- \ia, care va fi terminat= ]n anul 1469. Biserica Adormirea Mai-cii Domnului era de o frumu-se\e rar=, fiind pictat= de cei mai buni me[teri ai epocii. Cronicarul Ion Neculce scria despre ea: „tot cu aur poleit= zugr=veala, mai mult aur dec]t zugr=veal= [i pre din=untru [i pre denafar=”.

Pe 3 septembrie 1470 are loc sfin\irea sf]ntului loca[,

ceremonie ]nt]rziat= de campania contra t=tarilor, terminat= cu victoria de la Lipnic, pe Nistru.

}n anul 1653 este distrus= biserica M=n=stirii Putna, inclusiv pictura interioar= [i exterioar=. Din porunca domnitorului Vasile Lupu se va ]ncepe re-facerea bisericii ]n anul 1653. Lucr=rile vor fi conti-nuate de voievozii Gheorghe {tefan [i Eustratie Dabija [i terminate ]n anul 1662. }ntre anii 1756 [i 1760, prin grija mitropolitului Iacov Putneanul, la M=n=stirea Putna se execut= importante lucr=ri de restaurare. Biserica este restaurat= de arhitectul austriac K. A. Romstorfer ]ntre anii 1901 [i 1902.

M=n=stirea Putna are un tezaur unic, const]nd din manuscrise [i broderii realizate ]n atelierele m=n=stirii, c=r\i de cult [i de ]nv=\=tur=, odoare biserice[ti, obiecte din ceramic= etc.

La Putna se afl= morm]ntul Binecredinciosului Voievod {tefan „om ales de Dumnezeu”, „ap=r=tor al dreptei credin\e”, „ocrotitorul celor n=p=stui\i”, „st]lp neclintit al r=bd=rii”, „ne]nfricat osta[ al lui Hristos”, „p=rinte al neamului rom`nesc”.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

CINE PAP+ BINE ARE CORP FRUMOS

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST

2 Sf]ntul Prooroc Ilie.9 Sf]ntul Mare Mucenic Pantelimon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului

Adormirii Maicii Domnului.19 Schimbarea la Fa\= a Domnului.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.

A vem extrem de multe proverbe [i zic=tori des-pre alimenta\ie specifice regiunii [i cultului

nostru. Cel mai tare m= amuz= cea cu „cine-i gras= ]i [i frumoas=”, or, am auzit-o de at]tea ori ]n copil=rie c= era mai-mai s= o cred verosimil=. Nu am fost ]n copil=rie plinu\= [i nici prea slab=, nu m= afecta dac= mi se spunea s= mai pun pe mine c]teva kilograme ca s= ar=t mai „bine”. Subiectul alimenta\iei nu era at]t de frecvent ]n societate pre-cum este ast=zi [i s]nt motive ]ntemeiate de ce ]n lume e tratat la orice pas: multitudinea de boli ce reies din alimenta\ia necorespunz=toare; prezen\a chimiei ]n ap= [i sol, ]n alimente, lipsa meniurilor echilibrate ]n gr=dini\e, [coli [i altele.

|ara noastr= se afl= pe locul 44 ]n lume ]ntr-un clasament al statelor cu cea mai s=n=toas= [i ac-cesibil= alimenta\ie, [i acest lucru ne face s= folo-sim c]t mai multe alimente crescute natural. Pe de alt= parte, Republica Moldova este pe locul trei ]n lume dup= inciden\a bolilor digestive, iar acest lu-cru vorbe[te despre faptul c= nu ne aliment=m co-rect. Deci, avem ce, ]ns= mai e necesar s= [tim cum s= consum=m [i s= aplic=m ni[te principii:

1. Asigurarea unei diversit=\i alimentare, ceea ce ]nseamn= consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele [i subgrupele alimen-tare. 2. Asigurarea unei propor\ionalit=\i ]ntre grupele [i subgrupele alimentare, adic= un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lap-te [i produse lactate, comparativ cu alimente-le cu un con\inut crescut de gr=simi [i adaos de zah=r. 3. Consumul mo-derat al unor produse alimentare sau alimente cu un aport sc=zut de gr=-simi saturate (unt, untur=, carne gras=) [i de zah=r ad=ugat. 4. Hidratarea cu ap= calitativ= [i alte b=uturi de origine natu-ral=. 5. Evitarea la maximum a consumului de pro-duse cu E-uri, coloran\i, aditivi, ]nlocuitori, precum [i a b=uturilor carbogazoase (adic= citim etichete-le). 6. Evitarea dietelor sau a ]nfomet=rii la copii [i adolescen\i.

Efortul alimentar urmeaz= a fi completat cu un efort fizic obligatoriu, precum sportul, mersul pe jos. Un renumit nutri\ionist din Rom`nia, dr. {er-ban Damian, recomand= elementele principale, care pot fi „asamblate” ]n 3 mese principale [i 2 gust=ri, dup= preferin\ele fiec=ruia: minim 5 por\ii (80 g) de fructe [i legume, de preferat proaspete; optim 2-4 por\ii fructe, 3-5 por\ii legume; 3-4 c=ni de lapte sau iaurt, care asigur= calciu [i vitamina D; 2 por\ii (60-80 g) de carne slab= – pui, pe[te, vit=; 6-11 por\ii (60-80 g) de p]ine, cereale, paste, orez, cartofi; de 3-4 ori pe s=pt=m]n= 1 ou; rar – dulciuri, pr=jituri, patiserie.

}n plin= vacan\= delecta\i-v= cu cele mai s=-n=toase [i mai delicioase meniuri!

Alexandru DIMITROV

2015, iulie NoI

FRA

M U

RSUL

PO

LAR

49 /

56 /

Cez

ar

PETR

ES

CU

Ins

ula

era

]na

lt=, s

t]nco

as=

, ]n-

fior=

tor

de

pust

ie, a

cope

rit=

de

n=m

e\i [

i de

ghe

\uri

. Pri

n po

jghi

\a

stic

loa

s=

a

sloi

urilo

r st

r=b

=te

au

pe a

locu

ri p

iscu

rile

ra

re d

e pi

atr

=.

Se

]n=

l\au

asc

u\ite

ca

met

erez

ele

unei

cet

=\i

ruin

ate

. o c

eta

te p

usti-

it= p

arc

= d

e ur

gii.

}m

pres

ura

t= d

e a

pele

ver

zi,

oglin

din

du-

se s

ing

u-ra

tic=

]n

ocea

nul

pola

r, a

[tep

ta

parc

= o

vra

j= d

in b

asm

e, c

a s

-o

de[

tept

e la

via

\=.

Da

r or

ice

sufla

re p

ieri

se.

Nu

se

z=re

a ni

ci o

vie

tate

c=\

=rat

= pe

pov

]r-ni

[ul d

e cr

emen

e. N

u se

]n=

l\a n

ici

o a

\= a

lba

str=

de

fum

. N

u fo

[nea

pe

cer

nic

i un

f]lf

]it d

e pa

s=re

. N

u se

clin

tea

nim

ic; n

ici v

]ntu

l.V

apo

rul

anc

ora

se ]

n la

rg.

To\i

c=l=

tori

i se

afla

u pe

pun

te ]

n d

i-m

inea

\a b

orea

l=, r

ece

[i a

lb=

, to\

i ]m

br=

ca\i

]n

bl=

nuri

g

roa

se,

cu

n=ri

le ]n

\epa

te d

e g

er.

Se

min

una

ser=

ma

i ]n

t]i d

e a

-se

men

ea d

imin

ea\=

ciu

da

t=. o

di-

min

ea\=

f=

r= s

oa

re, c

u a

lba

stru

l no

p\i

i to

pin

du

-se

nes

im\i

t ]n

tr-o

lu

min

= a

lbur

ie, t

ulb

ure,

de

alt=

lu-

me.

o d

imin

ea\=

f=

r= s

oare

. C=

ci

soa

rele

]nc=

nu

se iv

ea. }

l l=

sase

r=

c=l=

tori

i und

eva

, dep

art

e, ]n

urm

=,

dea

supr

a m

=ri

lor

cald

e d

e un

de

au

veni

t, un

de

ma

i er

a d

esp=

r\i-

re ]

ntre

noa

pte

[i z

i. A

ici,

soa

rele

po

lar

n-a

vea

s=

se

ivea

sc=

mul

t=

vrem

e. N

uma

i se

pre

sim

\ea

, nu

-m

ai

]l [t

iau

cu t

o\ii,

asc

uns

dup

=

gea

na r

o[ia

tic=

a r

=s=

ritu

lui.

Gea

na

ace

ast

a

ro[i

atic

=

din

za

re

vest

ea

[i

aic

i un

so

i d

e pr

im=

var=

. N

u ]n

s= p

rim

=va

ra p

e ca

re o

l=

sase

r= e

i aca

s=, ]

n to

at=

re

v=rs

are

a d

e lu

min

= [

i de

culo

ri,

cu fl

ori d

e lil

iac

[i p

aji[

ti pr

es=

rate

cu

b=

nu\e

i g

alb

eni

de

p=p=

die

, u

nd

e zb

urd

= m

iei

cu c

an

af

ro[u

]n

ure

chi.

Ci o

altf

el d

e pr

im=

var=

: a

spr=

[i

f=r=

pa

rfum

de

zam

bile

, f=

r= r

]nd

unel

e [i

f=r=

cio

c]rl

ii, f=

r=

gla

sul

pl=

p]nd

al

mie

ilor

[i f

=r=

s=

gea

ta s

tolu

lui

de

coco

ri s

cris

=

cu li

nie

nea

gr=

pe

cer.

Pest

e o

s=pt

=m

]n=

, so

are

le a

-ve

a s

= u

rce

]nce

t d

rum

ul b

oltit

, ca

s=

nu

ma

i a

pun

= c

]teva

lun

i. S

e pr

eg=

tea

ziu

a c

ea l

ung

= d

e a

proa

pe

jum

=ta

te

de

an.

Z

iua

ca

re \

inea

c]t

vara

pol

ar=

. Lu

mi-

noa

s=,

cu s

oare

le s

clip

ind

orb

i-to

r ]n

n=

me\

i. D

ar

un s

oare

rec

e [i

f=

r= v

ia\=

, cu

m e

soa

rele

cu

din

\i d

in ie

rnile

de

aiu

rea

.S

loiu

rile

nu

se to

pea

u ni

ciod

at=

d

eplin

. A

bia

[ur

oia

o v

]n=

sub

\ire

de

ap=

pe

patu

l d

e g

hea

\=.

Ab

ia

ap=

rea

, d

e su

b n

=m

e\i,

mu[

chiu

l ve

rde

c=pt

u[in

d s

t]nci

le; [

i pe

alo

-cu

ri,

c]te

o f

loa

re f

ira

v=,

m=

runt

=,

chir

cit=

, f=

r= p

arf

um.

Des

pre

ace

stea

au

vorb

it c=

l=-

torii

adu

na\i

pe p

unte

, min

un]n

du-s

e.

Acu

m s

e m

inun

au

de

insu

la s

in-

gur

atic

=,

]n=

l\at=

ca

o a

r=ta

re d

e vi

s r=

u ]n

mijl

ocul

pus

tiet=

\ilor

din

oc

eanu

l pol

ar.

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 1

a. c

.

}N O

STRO

VUL

PUS

TIU,

DE

LA C

AP+

TUL

P+M

}NTU

LUI

bur

t=. }

i sim

\ea

ung

hiile

. {i v

]na

tul

era

la

doi

pa

[i.

Num

ai

s= s

ar=

: nu

ma

i s=

se

n=pu

stea

sc=

[i

s=

sfa

rme

oase

le c

u d

in\ii

.D

ar

ochi

i foc

ilor

priv

eau

at]t

de

mar

i, de

bl]n

zi [

i de

nevi

nova

\i, ]n

c]t,

deo

da

t=,

Fra

m ]

[i a

dus

e a

min

te

de

alte

foci

.Tr

upa

de fo

ci d

e la

Circ

ul S

tru\k

i.A

cele

a ie

[eau

sin

gure

din

baz

in,

prin

dea

u m

ing

ea ]

n b

ot,

se j

uca

u r=

sf=

\ate

. E

rau

cele

ma

i b

l]nd

e a

nim

ale

d

e la

C

ircu

l S

tru\

ki

[i,

dup

= f

ieca

re n

um=

r d

in p

rog

ram

, a

[te

pta

u d

e l

a d

reso

r, a

lin

tate

, un

da

r. U

n pe

[te

zv]r

lit,

un f

ruct

, o

pr=

jitur

=.

Era

u pr

iete

nele

lui

. o

vr

eme

au

juca

t ch

iar

o pa

rte

din

pr

ogra

m ]

mpr

eun=

. Pu

tea

el

oare

s=

se

n=pu

stea

sc=

asu

pra

une

ia,

s=-i

sfa

rme

\ea

sta

cu

co

l\ii,

s=

sim

t= o

sul t

rosn

ind

]n f=

lci?

och

ii ce

lei m

ai d

e a

proa

pe s

-au

]nt]l

nit c

u oc

hii l

ui F

ram

.A

ceia

[i

ochi

b

uni,

nevi

nova

\i,

f=r=

fric

=. o

chi r

otun

zi [

i ne[

tiuto

ri.

S-a

u pr

ivit.

Ia

r Fr

am

a ]

ntor

s sp

a-

tele

. Ca

s= a

lung

e is

pita

foam

ei ]n

-ce

rc=

s=

gon

easc

= fo

cile

.D

ar

foci

le n

u se

d=

dea

u d

use.

C

resc

user

= l]n

g= o

insu

l= u

nde

p]n=

a

tunc

i n-a

c=

lca

t pic

ior

de

urs.

Nu

cuno

[tea

u fr

ica

. St=

tea

u ]n

tinse

pe

lesp

ezile

de

st]n

c= [

i se

uita

u m

i-nu

nate

la a

cea

st=

ma

taha

l= n

ecu-

nosc

ut=

, ca

re s

e r=

stea

la d

]nse

le,

se r

idic

a ]n

dou

= la

be,

mor

m=

ia [

i p=

rea

foa

rte

sup=

rat=

.Fr

am

le

]m

pins

e cu

b

otul

, le

r=

stur

n= c

u la

ba

, le

]m

br]

nci

[i l

e ro

stog

oli ]

n a

d]n

c. R

idic

= u

n pu

i [i

]l zv

]rli c

a pe

-o m

inge

, pes

te c

ap, ]

n a

p=. Pe

urm

=, c

]nd

locu

l r=

ma

se g

ol,

se a

[ez=

pe

ma

rgin

ea p

ietr

elor

, ca

un

om

cu

b=

rbia

]n la

be,

[i,

ca u

n

om

, p

=re

a c

= a

cum

cer

cete

az=

]n

grijo

rat

]n\e

lesu

l a

cest

ei

]nt]m

-pl

=ri

. A

[ad

ar,

foc

i nu

s-a

]nd

ura

t s=

uci

d=

? N

ici

foci

[i

poa

te n

ici

alte

f=pt

uri.

Cu

toa

te a

tr=

it a

l=tu

ri ]n

cu[

tile

circ

ului

.Le

[t

ie.

Le-a

a

uzit

gea

m=

tul

prin

som

n c]

nd t]

njea

u d

up=

lib

er-

tate

a p

ierd

ut=

[i

dup

= l

ocur

ile d

e un

de

au

fost

pri

nse.

Foa

rte

bun

e [i

fru

moa

se e

rau

toa

te!

Num

ai

c=

ace

stea

nu

\inea

u d

e fo

am

e. F

ram

se

sim

\i ur

sul c

el m

ai n

ec=

jit d

e pe

lu

me.

Era

un

urs

care

se

]nto

rses

e pr

ea t

]rzi

u [i

pre

a p

u\in

]na

rma

t, a

cas=

, din

colo

de

cerc

ul p

ola

r.A

m=

r]t,

cu s

f]rcu

l de

coa

d=

]ntr

e pi

cioa

re, s

e pr

eg=t

ea s

= ur

ce p

ov]r-

ni[u

rile

d

e st

]nc=

. }n

=l\=

n=

rile

. S

im\i

un

mir

os

cuno

scut

. M

erse

pe

d]r

a m

iros

ului

[i

des

cope

ri ]

n g

=va

nul d

e pi

atr

= p

rovi

ziile

l=sa

te

de

v]n=

tor.

Cut

iile

de

lapt

e co

n-d

ensa

t, ca

rnea

[i p

]inea

pre

f=cu

t=

]n b

ulg

=ri

de

ghe

a\=

.Ta

ctic

os,

prec

um

]nv=

\ase

]n

vi

a\a

lui

]nde

lung

at=

din

tov=

r=[i

a

oam

enilo

r, de

sf=c

u o

cutie

lovi

nd-o

d

e st

]nc=

. La

ptel

e er

a s

loi.

Mu[

c=

din

el.

A d

oua

cut

ie s

e m

ai

]n-

c=lz

ise,

fiin

dc=

a \in

ut-o

sub

suoa

r=.

Lins

e la

ptel

e [i

se

linse

pe

bot

. o

p]

ine

]i a

jung

ea d

eoca

md

at=

[i

o b

uca

t= d

e ca

rne.

}i m

ai l

ipse

a d

oar

o st

icl=

de

ber

e [i

o fe

lie d

e to

rt s

=

pun=

ca

pac

osp=

\ulu

i! D

ar t

rea

c=-

mea

rg=

[i

f=r=

ace

stea

... P

entr

u o

zi s

c=pa

se d

e g

rij=

. M

ai

ave

a

prov

izii

[i p

entr

u fo

am

ea d

e m

]ine.

Le

asc

unse

se g

riju

liu ]

n g

=va

nul

de

pia

tr=

[i l

e a

cope

ri c

u z=

pad

=,

dup

= c

hipu

l [i a

sem

=na

rea

c]in

ilor

care

asc

und

osul

. Dar

poi

m]in

e, d

ar

ma

i t]r

ziu?

NoI, iulie 2015

50 /55 /

Priveau ]n t=

cere. Era

at]t d

e posom

or]t= a

r=ta

rea ]m

presurat=

d

e ape, a

t]t de posom

or]t= [i a

t]t d

e desp=

r\it= d

e restul lumii [i d

e via

\=! D

in st]ncile sure [i sterpe, d

in ghe\urile sleite, d

in piscurile og

lindite ]n a

d]ncul neclintit se ]m

-pr=

[tia o triste\e ca

re p=trund

ea

inimile.

Aici

era

un pustiu

des=

v]r[it. P

=rea

cu n

epu

tin\=

am

=g

irea,

c= und

eva, d

eparte, ]n \=

rile de

unde

au

venit c=

l=torii,

se m

ai

afl=

ora[e cu b

ulevard

e [i larm

=

de g

lasuri, cu vitrine [i tea

tre, cu flori

[i g

r=d

ini. P=

rea

cu nepu-

tin\=

am

=g

irea,

c=

toate

aceste

minuni b

l]nde, a

le omului [i a

le firii, m

ai d

ureaz=

acolo pentru tot-

dea

una: ia

rn= [i va

r=, toa

mn=

[i prim

=va

r=, noa

pte [i zi. C=

]l ma

i a

[teapt=

. C=

le vor reg=

si tot a[a

cum

le-au l=

sat. I-a

]mpietrit pe

to\i, cu suflarea

t=ia

t=, g

]ndul c=

o ]nt]m

plare rea

, un naufra

giu sa

u o furtun=

, sf=r]m

]nd va

porul ar putea

s=

-i arunce pe un a

semenea

\=rm

. A

ici, s= r=

m]n=

aici, ]n pustieta

tea

]nghe\a

t=, ]n t=

cerea d

e moa

rte, ]n st]ncile cu piscuri d

e sloiuri oglin-

dite ]n ocea

nul verzui?Era plin= de ]nfrico[are ]nchipui-

rea.— E

u a[ m

uri de fric=

]n cea

d

int]i zi! spuse, scuturat=

de un fior,

femeia

cea t]n=

r=, ca

re ar=

tase

at]ta

bun=

tate pentru Fra

m.

Se d

ovedise in

imoa

s= cu

o zi ]na

inte. Acum

][i pierduse cura

jul. S

e ]ng=

lbenise la

chip, numa

i la

g]ndul unei a

semenea

]nt]mpl=

ri. S

e vedea

singur=

, zv]rlit= cu sf=r]-

m=turile vasului pe insula blestem

a-t=

; dur]nd

u-[i coliba

de z=

pad

=;

ne[tiin

d cum

s= a

prin

d=

focul [i ]ndur]nd foam

ea. Poate ar prinde-o noa

ptea cea

lung=

[i gerul ca

re

sleie[te ocean

ul ca

o tip

sie de

gh

ea\=

. Atunci n-a

r ma

i fi nici o n=

dejd

e. Va

porul trimis ]ntr-a

jutor n-a

r ma

i putea s=

str=b

at=

p]n=

aici, d

ec]t peste un an.

— A

[ muri d

e fric=! repet=

fe-m

eia, ]nsp=

im]nta

t= d

e propriile sa

le ]nchipuiri.Pe urm

=, se ]ntoa

rse c=tre cei

doi v]n=

tori, care f=

ceau preg

=tiri

s=-l cob

oare pe Fra

m.

— E

u cred c=

e nedrept ceea

ce fa

ce\i cu acea

st= f=

ptur= b

l]nd=

[i d

e isprav=

! Cum

are s=

tr=ia

sc=

oare Fra

m ]n pustiul d

e aci? E

ne-d

rept... Nu-i vinova

t cu nimic.

Unul d

in v]n=tori ]ncepu s=

r]d=

:—

D

umnea

ta

te ]n[eli

am

ar!

Judeci

[i sim

\i cu

priceperea

[i cu sim

\irea noa

str=, om

eneasc=

. U

i\i c= Fra

m e un sim

plu anim

al.

Un urs a

lb, n=

scut aici, a

proape

de pol. B

a ]nc=

nu pe asem

enea

insul=, pe und

e ma

i trec vapoa

re [i

oam

eni. M

ai

sus, m

ai

spre m

iaz=

noapte,

ma

i a

proape

de

pol, ]n insulele [i ma

i nec=lca

te de

picior omenesc.

— D

ar n-o s=

aib

= ce m

]nca.

Are s=

sufere de g

er! ]l pl]nse fe-m

eia cea

t]n=r=

.V

]n=torul r]se m

ai ]nveselit:

— A

re s= se d

escurce singur!

A[a

cum se d

escurc= [i cum

s-au

descurca

t de m

ii de a

ni milioa

ne d

e ur[i alb

i. Via

\a lui e a

ceasta

. V

ia\a

lui cea a

dev=

rat=

[i liber=

…

Noi,

oam

enii, a

m

]ncercat

s=-l

schimb

=m

pe Fram

. Da

r se vede

c= n-a

m izb

utit. L-am

f=cut un g

im-

nast, un a

croba

t. {i Fra

m p=

rea c=

s-a

deprins cu a

sta. Poa

te chiar i-a

f=

cut pl=cere! D

ar ]ntr-o b

un= zi a

]nceput s=

t]njeasc=

dup=

pustie-t=

\ile unde a

f=cut ochi [i und

e a

copil=rit…

}n loc s= stea

la chib

zuial=

, lu-a

se insula la

colinda

t de colo-colo,

urc]ndu-se pe st]nci [i cob

or]nd ]n

tobog

an

pov]rni[urile, hoin=

rind

f=r=

\int=. N

u-[i ochise un ad

=post.

Nu purta

se de g

rij= d

ac=

are ori nu

ce s= m

=n]nce a

doua

zi. L-a prins

viscolul pe nevestite. A cl=

n\=nit

din d

in\i ca o pota

ie netrebnic=

, a

[a cum

scheaun=

pe l]ng=

ga

r-d

uri, iarna

, ]n ora[ele oa

menilor,

c]inii nim=

nui.Insula

p=rea

pustie. Nu ]nt]lnise

nici urm=

de pa

[i. Nici o sufla

re. }l ]ncerca

foam

ea. {

i nu prea ved

ea

el cum a

re s-o potoleasc=

.D

eocamdat=,

cuminte

era s=

p=

r=sea

sc=

locurile a

cestea

de-

[erte. }n

am

intirile lui

tulburi

[i vechi

p=stra

te d

in via

\a

puiului b

ecisnic de urs, se d

e[teptar=

]n-v=

\=m

intele f=pturii uria

[e care-i

purta atuncea de grij=. C]nd un \inut

umb

lat se a

r=ta

neprielnic [i s=ra

c ]n v]na

t, atunci cob

ora la

\=rm

. A

[tepta un sloi plutitor [i pornea

, pe puntea

acea

sta c=

l=toa

re, aiu-

rea. S

au g

=sea

]ntinderea

apei

acoperit=

de g

hea\=

[i se dep=

rta,

pe podul a

cela c=

tre alte ostroa

ve m

ai pu\in vitreg

e.}n\elept era

s= fa

c= [i el la

fel.Fra

m se ]nd

rept= spre \=

rm. La

st]nca

pe unde urca

se. Se opri s=

privea

sc= d

e sus. }naintea

ochi-lor se d

esf=[ur=

oceanul d

e[ert. V

aporul pleca

se. }i cuno[tea locul

unde

an

cora

se. A

cum

nu

ma

i era

acolo nici o urm

=. }ntind

erea

pustie [i trist= d

e ap=

.N

uma

i depa

rte de tot plutea

u sloiuri str=

vezii, ad

use de v]nturi-

le de m

iaz=

noapte [i m

]nate spre

miaz=zi, ca tainice nave f=r= p]nze,

f=r=

v]sle [i f=r=

v]sla[i.

Da

r toate era

u prea d

eparte.

Chiar ocheanul abia le-ar fi d

eslu[it,

ap=

r]nd [i topind

u-se pe linia z=

rii. A

proape, a

l=turi, sub

ma

lul ]nalt,

clipotea

lin num

ai

apa

a

d]nc=

, sf=

r]m]nd

]n oglinzi trem

ur=toa

re priveli[tea

r=sturna

t= a

st]ncilor.Pentru a

st=zi nu se a

r=ta

nici o n=

dejd

e s= p=

r=sea

sc= insula

goal=.

Fram

se preg=ti

s= plece

de la \=

rm ca

s=-[i ca

ute un culcu[. M

=ca

r cu somnul s=

-[i am

=g

easc=

foa

mea

.D

eoda

t= tres=

ri! Ceva

se mi[-

case pe luciul verd

e. Se ivi o pa

t=

neag

r=

[i lucioa

s=.

Un

trup d

e foc=

.V

]natul! Pra

da

!… H

rana

! Se pi-

tul= d

up= st]nci [i a

[tept=.

Nu m

ai era

acum

Fram

, ursul sa

vant d

e la C

ircul Stru\ki, ca

re [tia

s= fa

c= a

croba

\ii [i gim

nas-

tic=,

saluta

[i

st]rnea

apla

uze. o

clip= fu num

ai ursul pola

r cel a

dev=

rat. U

n urs fl=m

]nd, p]nd

ind

hrana

vie.Foca

se scufund=

, b=

tu ap

a cu

]not=toa

rele ciunge. S

e ivi din nou.

}ncerc= s=

se ca\=

re pe o lespede.

Lunec=. A

lese alt loc. }n pieptul lui

Fram

, sub coa

ste, inima

zv]cnea

ascu\it. }i era

team

= s=

nu plece pra

da

cumva

, s= nu-i a

dulm

ece m

irosul, s= nu d

ispar=

.}n sf]r[it, foca

afl=

un loc potri-vit, se t]r] cu m

onturile scurte [i se ]ntinse c]t era

de m

are.

Fram

a[tept=

. Alte ca

pete se z=

reau ]n a

p=, fr=

m]nt]nd

u-se [i a

propiindu-se

de

suprafa

\=.

Pe urm

=, ]nc=

o foc= se c=

\=r=

pe pia-

tr=, [i a

lta, [i a

lta. E

l ]nv=\a

se de

la oa

meni s=

numere. E

rau a

cum

cinci la num

=r. D

ou= cu pui. S

e l=

sase s=

lunece u[or din sloi ]n

sloi, ferindu-se s=

nu fie z=rit.

Acum

le vedea

ap

roa

pe d

e tot. Foa

mea

]i ]nfipsese ghea

ra ]n

2015, iulie NoI

51 /

54 /

}nto

rses

e sp

ate

le v

ap

orul

ui [

i mul

\im

ii…A

dri

an

MO

RA

RU

pe c

are

Fra

m, u

rsul

pol

ar,

]l o

fere

a

oam

enilo

r [i

civ

iliza

\iei.

— H

aid

e! M

=ca

r a

cum

fii

po-

litic

os.

Sa

lut=

[i

ia-\i

r=

ma

s b

un!

vorb

i pri

eten

a lu

i de

pe p

unte

a v

a-

poru

lui.

Vor

bis

e ]n

cet.

At]t

de

]nce

t, ]n

c]t

ab

ia s

tr=

b=

tuse

mur

mur

ul d

oja

nei

p]n

= l

a u

rech

ea c

=l=

toru

lui

de

l]ng

= d

]nsa

.D

ar

Fra

m

parc

=

ar

fi a

uzit.

Pa

rc=

ar

fi ]n

\ele

s cu

vint

ele

din

d

ep=

rta

re.

Du

se l

ab

a l

a t

]mp

l=,

]n s

alu

tul

lui

com

ic,

care

st]r

nea

ve

selia

cop

iilor

la C

ircu

l Str

u\ki

.Pe

urm

=,

][i

d=

du

dru

mul

]n

patr

u la

be

[i s

e f=

cu n

ev=

zut d

up=

un

met

erez

de

st]n

c=.

CEA

DIN

T}I }

NT}

LNIR

EU

n vi

scol

n=

pra

snic

s-a

isca

t din

se

nin. Dep

=rt

=ri

le

din

m

iaz=

noa

pte

au

slob

ozit

nori

i vi

ne\i,

v]n

tul

cu

chio

te,

troi

enel

e ro

stog

olite

]n

al-

be

tala

zuri

. }n

c]te

va c

easu

ri n

u s-

a m

ai

cuno

scut

cer

de

p=m

]nt,

ghe

\uri

de

ape

. A

fos

t nu

ma

i un

v=

lm=

[ag

d

e z=

pa

d=

m

=ru

nt=

ca

stic

la p

isa

t=,

]ntr

-o l

umin

= v

er-

zuie

sc

=zu

t=,

care

nu

er

a

nici

no

apt

e, n

ici

zi.

Tros

nea

u sl

oiur

ile

de f

rigul

cum

plit.

Se

desp

icau

st]n

-ci

le s

ub n

=pu

stir

ea v

]ntu

lui.

Hu-

ruia

v=

zduh

ul [

i se

n=

ruia

bol

ta

ceru

lui.

Fra

m, u

rsul

pol

ar,

se

ghe

mui

se

]ntr

-un

ad

=po

st d

e g

he\u

ri. C

red

ea

c= l

-a a

les

bin

e. {

i se

]n[

ela

se.

}l su

fla

vis

colu

l d

in t

oate

p=

r\il

e. }

l ]n

gro

pa tr

oia

nul.

o b

uca

t= d

e sl

oi,

smul

s= d

e ur

gia

vije

liei,

]i c=

zu ]

n ca

p. A

lta ]i

lovi

dur

eros

o la

b=

.Pe

ur

m=

se

]n

t]mpl

=

o ne

-m

aip

omen

it= c

iud

=\e

nie:

urs

ul p

o-la

r ]n

cepu

s=

cl=

n\=

ne d

e fr

ig.

Se

dez

v=\a

se d

e g

er ]

n a

d=

post

urile

ca

lde

din

cir

c.

Suf

la ]

n la

bel

e a

dus

e ]n

covo

-ia

t la

bot

. Se

scut

ura

de

pulb

erea

g

he\o

as=

a n

inso

rii

[i d

e sl

oiur

ile

slei

te ]

ntre

la

be.

}nc

erca

s=

se

]n-

covr

ige

cu b

otul

cui

b=

rit

]n b

lana

b

ur\ii

. Vis

colu

l ]i ]

nghe

\a s

pina

rea

, se

r=su

cea

[i a

tunc

i ]l m

u[ca

ger

ul

de

n=ri

.A

u fo

st c

]teva

cea

suri

de

ne-

ma

ipom

enit

chin

pen

tru

el.

C]n

d

visc

olul

se

po

toli,

Fr

am

sc

oase

na

sul l

a lu

min

=, d

estu

l de

am

=r]

t, ]n

tr-u

n ha

l ca

re a

r fi

st]r

nit m

ila lu

i A

ugus

t ce

l pr

ost

[i s

chim

onos

irile

]n

vese

lite

ale

tut

uror

ma

imu\

elor

d

e la

Cir

cul S

tru\

ki. H

a-h

a!

Un

urs

pola

r d

]rd

]ind

de

ger

.P]

n= u

na-a

lta ]

ncep

u s=

joa

ce,

ca s

=-[

i d

ezm

or\e

asc

= p

icio

are

le.

Iar

fiin

dc=

[t

ia

s=

joa

ce

alt

fel

dec

]t u

r[ii

s=lb

atic

i, se

dez

mor

\i cu

g

imna

stic

a ]n

v=\a

t= d

e la

oa

men

i. S

=ri

pes

te c

ap

]na

inte

[i

]nd

=r=

t, ]n

sa

lt m

orta

l. S

e f=

cu g

hem

[i

se

rost

ogol

i de-

a d

ura

. }[i

trec

u pi

cioa

-re

le

de

din

d=

r=t

dup

=

cea

f=

[i

mer

se n

uma

i pe

pic

ioa

rele

de

di-

nain

te.

D=

dea

o r

epre

zent

a\ie

gra

tuit=

pu

stiu

lui p

ola

r.A

lt=d

at=

l-a

r fi

apl

aud

at

dou

=

mii

de

oam

eni,

]nce

pînd

cu

cei d

e su

s, d

e l

a g

ale

rie

, p

]n=

la

ce

i ]n

m=

nu[a

\i d

in l

oji.

{i

nici

nu

l-ar

fi ]n

c]nt

at

toa

te a

pla

uzel

e d

e pe

lu

me.

Pre

a ]

l d

obor

]se

am

aru

l c=

a

juns

ese

un u

rs p

ola

r, c

ara

ghi

os,

care

a ]n

ghe

\at d

e fr

ig. R

u[in

ea [

i oc

ara

ur[

ilor

alb

i!D

up=

ce

se ]

nc=

lzi,

se a

[ez=

po

pone

\ pe

un b

ulg

=re

de

ghe

a\=

, a

m=

r]t

ca v

ai

de

el.

Ved

ea [

i el

pr

ea b

ine

c= a

por

nit c

u pa

s g

re[i

t ]n

via

\a l

ui d

e lib

erta

te.

Um

bla

se

far=

nic

i un

ros

t, la

]nt

]mpl

are

, ca

[i

cum

s-a

r m

ai a

fla [

i aic

i cin

eva

s=

-i po

art

e d

e g

rij=

, de

ad

=po

st [

i d

e hr

an=

.

NoI, iulie 2015

52 /53 /

— {

i cum a

re s= se hr=

neasc=

? E

o insul= prea

pustie pentru el! continu=

s=-i poa

rte de g

rij= fe-

meia

cea t]n=

r= [i m

iloas=

.—

N

ici d

espre a

ceasta

nu-i

purta d

umnea

ta d

e grij=

! rosti v]-n=

torul. Ast=

zi ma

rea e lib

er=. D

ar

peste dou=

-trei zile, o s=pt=

m]n=

, se poa

te ]nt]mpla

s= d

ea un g

er cum

plit. A

tunci se

prind

sloiuri. A

re s=

c=l=

tore

asc=

de

pe

un

sloi pe

altul,

ma

i d

eparte,

spre m

iaz=

noa

pte, a

colo

un

de e p

a-

tria lui... }l m

]n= instinctul. A

re s=-[i

g=

seasc=

tovar=

[i... Are s=

]nve\e ceea

ce a uita

t sau ]nc=

nici n-a

[tiut... A[ fi chia

r curios s=-l v=

d

cum se poa

rt=. Pe l]ng

= priceperea

lui d

e urs a ]nv=

\at n=

zdr=

v=nii d

e la

oam

eni... Unele a

u s=-i strice.

— Poa

te era m

ai b

ine atunci s=

-l fi l=

sat pe o insul=

cu eschimo[i! ][i

d=

du p=

rerea fem

eia cea

t]n=r=

, ca

re ]l apla

uda

se de m

ulte ori la

circ pe Fram

, ursul polar. S

-ar fi

deprins s=

stea ]n a

propierea oa

-m

enilor.V

]n=torul cl=

tin= d

in cap.

— Tocm

ai a

ceasta

n-am

voit. S

pre binele lui! }na

dins a

m hot=

r]t s=

-l l=s=

m a

ici, pe o insul= g

oal=

, nu

]ntr-o insul=

cu

eschimo[i.

Fram

s-a ]nv=

\at s=

nu se team

=

de oa

meni. S

-ar putea

]nt]mpla

s=

dea

peste un v]n=tor, ca

re s=-l ia

la

ochi. El, ]n loc s=

se apere [i s=

fug

=, s-a

r ridica

]n dou=

lab

e s=

ofere pieptul deschis g

lon\ului. {i

ar fi p=

cat! A

[a, ]i d

=m

r=g

az s=

se s=

lb=

ticeasc=

pu\in.—

Totu[i, nu m-a

i convins de

fel! se ]nver[un= protectoa

rea lui

Fram

. Nu m

= pot ob

i[nui cu g]nd

ul c=

are s=

se simt=

bine [i fericit ]n

pustiet=\ile a

cestea.

—

Dra

g=

d

oam

n=,

nici nu

v=d

nevoia s=

ma

i doved

esc c=

fac b

ine ori n

u. Prive[te, te rog

,

la Fra

m! o

doved

e[te el, ]n locul m

eu. Uite cu ce nea

st]mp=

r nu-[i g

=se[te locul! U

ite cum ]n\eleg

e c=

pentru el s-a oprit va

porul, cum

]n\elege c=

vrem s=

-l cobor]m

pe insul=

[i uite cum ne cere d

in ochi s=

d=

m zor!

}ntr-ad

ev=r,

Fram

nu-[i

ma

i g

=sea

locul.S

e ]n=l\a

s= a

dulm

ece cu n=rile

v=zd

uhul ]nghe\a

t. Privea o clip=

neclintit

spre insul=

. C

=d

ea

]n pa

tru lab

e [i d=

dea

t]rcoale m

ari-

narilor ca

re preg=

teau la

n\urile [i funiile, s=

coboa

re ba

rca.

}i ]mping

ea cu b

otul. Morm

=ia

. Privea

iar=

[i ]nd=

r=t, spre insul=

, [i ia

r ][i d=

dea

drum

ul pe lab

e. E

ra ca

un c=l=

tor ]ntr-o gar=

, c]nd a

pierd

ut r=b

da

rea a

[tept]nd trenul

]nt]rziat. M

ereu se duce pe peron

s=

priveasc=

la

ca

p=tul

liniei. M

ereu se uit= la

ceas [i ]ntrea

b=

[eful sta

\iei de ce nu m

ai sose[te

expresul.M

arina

rii au sf]r[it d

e cobor]t

ba

rca.

Fram

s-a

d

at

singur

jos, pe

scara

de funie, ca

un acrob

at ]n-

dem

]natic ce era

.—

E ca

m nepoliticos d

omnul

Fram

! rosti

deza

m=

git=

fem

eia

cea

t]n=r=

[i

inimoa

s=.

Nu

m=

a

[teptam

la a

[a ceva

! Nici nu [i-a

lua

t r=m

as-b

un.—

Ce voi\i, d

oam

n=! ]l scuz=

c=

pitanul va

porului. A sosit pen-

tru el

vremea

s=

se

lepede

de

polite\ea ]nv=

\at=

de la

oam

eni. N

u [tiu ce i-ar folosi ]n a

semenea

pustiet=

\i…Fra

m

uitase

]ntr-ad

ev=r

cu d

es=v]r[ire

or]nduielile

bunei-

cuviin\e.N

u numa

i c= nu [i-a

luat ziua

b

un= [i c=

nu r=spunsese la

che-m

=rile pa

sagerilor ca

re ]l r=sf=

\a-

ser= [i-l iubeau. Acum

, coco\at ]n d

ou= la

be, ]ntorsese spa

tele va-

porului [i mul\im

ii de pe punte,

dep=

rt]ndu-se

]n b

arca

]m

pins=

de v]sle.

C]\iva

c=l=

tori preg=

tiser= a

pa-

ratele d

e fotogra

fiat. E

ra [i un ope-

rator de cinematograf, care ]nv]rtea

r][ni\a

lui, ca s=

prind=

]ntr-un film,

pentru jurna

lul Fox

Movietone,

desp=

r\irea lui Fra

m d

e oam

eni [i d

e civiliza\ie.

To\i ]l chema

u, striga

u, fluturau

ba

tistele.D

ar lui Fra

m pu\in ]i p=

sa a

cum

de toa

te acestea

. Poate nici nu

auzea

strig

=tele.

Poate

nici nu

ma

i ]n\elegea

gla

surile. El privea

la

com

insula

de

ghe\uri

[i d

e z=

pezi, unde a

v=zut ]nt]ia

oar=

lum

ina soa

relui polar puiul cel a

lb

[i s=

lba

tic. M

orm=

ia

]ncet

de

mu

l\um

ire. Un m

orm=

it ca torsul

unei pisici uria[e, c]nd

e s=tul=

[i se r=

sfa\=

.B

arca

se opri sub

peretele d

e st]n

c= [i d

e ghea

\=.

— C

am

drept peretele! ][i d

=d

u p=

rerea unul d

in v]sla[i. N

u-l prea

v=d

eu urc]ndu-se p]n=

sus.—

Las=

grijile a

cestea! ]l sf=

tui v]n=

torul, care toa

t= vrem

ea \inuse

m]na

pe spinarea

lui Fram

. Faci [i

dum

neata

ca d

oam

na cea

t]n=r=

d

e pe vapor…

Nu uita

c=, pe l]ng

=

priceperea lui ]nn=

scut= d

e urs, a

ma

i ]nv=\a

t multe n=

zdr=

v=nii d

e la

oam

eni!}l a

puc=

pe Fra

m d

e grum

az [i

]l ]ntoarse cu ochii ]n ochii lui.

Spuse:

— E

i, dra

g=

Fram

! Te-am

ad

us la

destina

\ie. Ai putea

s=-m

i mul-

\ume[ti [i a

i putea s=

-mi trim

i\i d

in c]nd ]n c]nd

o carte po[ta

l= cu

vederi. A

cum, voia

j bun! C

=l=

torie spr]ncena

t=! D

= la

ba

!Fra

m d

=d

u lab

a.

Apoi zv]cni, cu un sa

lt, din b

arc=

pe st]nca

lucioas=

, se cl=tin=

, ][i ]n-d

rept= echilib

rul. Cu o ]nd

em]na

re

de pisic=

, uimitoa

re la a

semenea

f=

ptur= uria

[=, ]ncepu s=

se ca\=

re pe peretele d

e cremene, d

in v]rf ]n v]rf, p]n=

ajunse sus.

— C

e-\i spu

nea

m eu

? ]ntreb

=

]nc]ntat v]n=

torul. Acum

se simte

la el a

cas=

!Pe va

por r=suna

u strig=

tele de

ad

io [i uralele.

Fram

se ]n=l\a

]n dou=

lab

e pe v]rful d

e st]nc=. Privi ]nd

=r=

t, spre va

por, spre oam

eni, spre flutur=rile

de b

atist=

. Poate a

bia

acum

]n\e-leg

ea d

eplin c= se d

esparte d

e oa-

meni pentru totd

eauna

.Jos, v]n=

torul [i ma

rinarii d

in b

arc=

zv]rleau, ]ntr-o scob

itur= d

in \=

rm, c]teva

bra

\e de provizii. C

utii cu la

pte condensa

t, carne [i p]ine.

— E

idiot ceea

ce facem

noi! m

=rturisi cu o m

ucalit=

stingherea

-l=

v]n=torul. N

e-ar r]d

e lumea

s=

afle. A

[a cum

a r]s tova

r=[ul m

eu, ca

re a r=

ma

s pe vapor [i spune

c= m

-am

prostit de c]nd

m-a

apu-

cat d

rag

ostea pentru ursul a

cesta.

Spun=

]ns= ce vor [i crea

d=

ce poftesc! D

ar m

-am

g]nd

it c=, ]n

primele lui zile d

e liberta

te, bietul

Fram

are s=

se deprind

= ca

m g

reu s=

tr=ia

sc= num

ai pe socotea

la

lui. Da

, da

! Nu r]d

e\i!C

]nd sf]r[i d

e zv]rlit proviziile ]n a

d=

postul st]ncilor, aprinse pipa

[i rid

ic= ochii la

muchia

]nalt=

a

\=rm

ului.Fra

m m

ai privea

]n dou=

lab

e la

vaporul [i la

mul\im

ea flutur]nd

d

in m]ini. S

t=tea

drept, nem

i[cat,

profilat a

lb pe cerul v]n=

t, una cu

st]nca: a

lb ca

un sloi crescut din

sloiuri.S

trig=

tele mul\im

ii ajung

eau p]-

n= la

el. och

ean

ele ]l urm

=rea

u cu

rioa

se. R

][ni\a

o

pera

toru

lui

de cinem

atog

raf se ]nv]rtea

repe-d

e, repede, s=

nu scape nici un

am

=nunt. E

ra un num

=r senza

\i-ona

l. Ultim

ul num=

r senza\iona

l

2015, iulie NoI 21

LUCRAREA PRIETENIEIMama are ce are cu prietenii mei. Mereu le

g=se[te „neajunsuri”: ba nu vorbesc „cum trebuie” sau „ce trebuie”, ba „nu au interesele con-form v]rstei noastre”, ba „nu vizioneaz= filmele potrivite” [i... lista poate fi continuat=. Cel mai sup=r=tor a fost recentul ei repro[ c= „nu [tiu s=-mi aleg prietenii”. De ce ar deranja-o at]t de mult prie-tenii mei, at]ta timp c]t eu m= simt bine cu ei?

Sergiu, 14 ani, Chi[in=u

P oate ][i face griji, pentru c= orice persoan= cu care „te sim\i bine” o treci imediat ]n categoria

de prieteni? Poate nu e sigur= c= faci diferen\a ]ntre amici\ie [i prietenie? Poate e cazul s= discuta\i pe a[ezate despre aceste disensiuni ]n materie de prietenie?

{coala este perioada cea mai „productiv=” ]n le-garea, dar [i dezlegarea prieteniilor. Nu ini\iem prietenii neap=rat cu persoane de acela[i sex. B=-ie\i [i fete, se reg=sesc deopotriv= printre prietenii no[tri. De la unii ]nv=\=m cum putem fi mai buni,

mai ]mplini\i. Prin al\ii ajungem s= ]n\elegem de ce detest=m anumite comportamente, gesturi sau obiceiuri. E o rela\ie ]n care noi investim mai mult ]n cel=lalt, ]ncerc]nd s=-l „aducem” ]n lumea noas-tr=. Uneori p=rin\ii ][i fac griji pentru acest ultim gen de amici: s= nu ced=m ]n fa\a eventualelor tenta\ii. {i atunci apar disensiunile. Dac= ar [ti d]n-[ii c= acest proces este pentru noi o continu= tes-tare „a virtu\ilor [i valorilor prieteniei adev=rate”.

or, prietenia adev=rat= este una dintre cele mai c=utate, apreciate [i dorite rela\ii sociale. Pierde-rea prieteniei, degradarea ei, sau stingerea ei –

pot cauza durere [i suferin\= profunde. Psihologic, ]nchegarea [i men\inerea unei prietenii este una dintre primele noastre alegeri, de care s]ntem foarte m]ndri. Nu po\i impune cuiva o prietenie [i nici nu i-o po\i retrage cu for\a.

o prietenie este mai multicolor=, mai durabil= [i mai solicitant= dec]t amici\ia. De[i au aceea[i ]n-c=rc=tur= emo\ional=, presupun ata[ament [i sti-m=, prietenia implic= mai mult= deschidere, ]n\e-legere, ]ncredere [i ]nc=rc=tur= emo\ional=. {i neap=rat – o cunoa[tere reciproc= ]n profunzime. Elbert Hubbard spunea: prieten adev=rat e cel care, chiar dac= te cunoa[te bine, continu= s= te plac=. Spui cu lejeritate: M]ine ies cu un amic. L-am cunoscut vara ]n tab=r=. {i de atunci nu am mai auzit de el. Spui cu ner=bdare: M]ine ies cu prietenul meu. Nu ne-am v=zut de c]nd am plecat ]n tab=r=. Se pare c= a trecut o ve[nicie.

Un prieten este o persoan= aparte, de care s]n-tem lega\i printr-o afec\iune deosebit=, bazat= pe ]ncredere, bun=voin\=, apreciere [i respect reci-

proc. Este persoana c=reia te po\i adresa cu orice problem=, ]n orice situa\ie ]nt]l-nind ajutor [i ]n\elegere. Este persoana c=reia ]i po\i ]mp=rt=[i cele mai tr=snite idei, dar [i secrete t=inuite, av]nd siguran\a c= vei fi ]n\eles, acceptat [i niciodat= tr=dat. }n aceast= rela\ie investe[ti tot ce ai mai de pre\: timp, idei, mult= bucurie, o parte din c=ldura sufletului t=u. }ntr-o rela\ie de prietenie adev=rat= te g=se[ti [i re-g=se[ti „la tine acas=”, prin ea cre[ti [i te ]mbog=\e[ti. Probabil, astfel vede [i mama ta prietenia sincer=, pre\ioas=.

Adev=rul e c= prietenia are mai multe chipuri.

Un b=tr]n ]n\elept a fost ]ntrebat: — C]te tipuri de prietenie exist=? — Patru – r=spunse d]nsul.— S]nt prieteni la fel ca hrana – zilnic ai

nevoie de ei.— S]nt prieteni asemenea alifiilor t=m=duitoare,

]i cau\i c]nd nu te sim\i bine.— S]nt prieteni precum boala, ei singuri te caut=.— Dar s]nt [i prieteni la fel ca aerul pe care ]l

respiri, – ei nu se v=d, dar s]nt ]ntotdeauna cu tine.Pentru a nu te r=t=ci ]n labirinturile prieteniei,

trebuie s= te cuno[ti pe tine [i pe cel=lalt. Asta pre-supune mult= r=bdare, ]ng=duin\= [i respect. o prietenie este asemenea unui organism viu: trebuie ]ntre\inut=, nutrit= [i ]ncurajat=. }n aceast= lucrare individual= avem nevoie [i de sprijinul p=rin\ilor. Merit= s= depunem efort pentru a-i avea ca alia\i.

constela\ia fr=mînt=rilor tale

SPRIJIN DE N+DEJDEMircea ANDREI

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog

NoI, iulie 201522

Carul-Mic

C iudat, dar adev=rat! Cimpanzeii [i co\ofenele s]nt singurele animale care au dat dovad= de

inteligen\=, put]nd astfel s=-[i recunoasc= imagi-nea ]ntr-o oglind= la fel ca oamenii. Cercet=torii au descoperit [i alte ciud=\enii ]n r]ndul acestor animale care le apropie de specia uman=.

Cimpanzeii beau ap= folosindu-se de un „pa-har”. Desigur, unul improvizat dintr-o frunz= r=- sucit=. De asemenea, cimpanzeii se spal= pe din\i cu fire de iarb= sau cu ramuri de copac. Aceast= specie de maimu\= este capabil= s= scoat= 31 de sunete diferite, ]n func\ie de expresia facial= pe care o are ]n momente diferite.

Co\ofenele pot recunoa[te oamenii dup= fa\=, la fel ca pinguinii, puii de g=in=, porumbeii, ciorile, oile, lamele, c]inii etc. oamenii de [tiin\= au des-coperit cu stupoare c= stolurile de co\ofene se ]n-torc s= ]ngrijeasc= [i s= ]ngroape trupurile surate-lor decedate accidental. Astfel s-a tras concluzia c= [i co\ofenele ][i jelesc mor\ii. }n Europa, co\ofe-nele au reputa\ia de-a lua [i de-a ascunde obiecte str=lucitoare. Se spune c= acestea s]nt atrase de bijuteriile doamnelor, obiectele din plastic [i chiar de [terg=toarele automobilelor.

B tritanicul Sam Heath a intrat ]n Cartea Re-cordurilor cu o performan\= care a durat c]-

teva secunde. El a reu[it s= cuprind= 50 de copii ]ntr-un balon de s=pun. Bula de s=pun a fost ]nalt= de 1,5 metri, cu un diametru de 4 metri. Evenimen-tul a avut loc ]n cadrul expozi\iei de fenomene fizi-ce, intitulat= Launchpad, din Londra. Supranumit omul-balon, Sam Heath a ]nceput s= se joace cu apa [i s=punul ]n anul 1989, c]nd a reu[it s= ui-measc= publicul unei emisiuni televizate ]nchiz]nd 49 de baloane mai mici ]n unul gigantic.

C unoscuta expresie luna de miere vine din Ba-bilonul de acum 4000 de ani. }n prima lun= de

dup= nunt=, tat=l miresei trebuia s=-i ofere ginere-lui at]t mied (o b=utur= alcoolic= ce con\ine miere) c]t poate s= bea acesta. Pentru c=, a[a cum se [tie, calendarul babilonienilor era lunar, iar b=utura era cu miere, s-a inventat expresia lun= de miere.

La fel prin aceast= expresie, orientalii ar=tau c]t de pu\in \ine dulcea\a c=sniciei. Unul dintre cele mai vechi citate din Dic\ionarul englez oxford in-dic= faptul c= aceast= expresie era de fapt una diabolic= [i c= dragostea va ]ncepe s= descreasc= precum fazele lunii dup= aceast= perioad=.

D oamne, |ie m= rog pentru fra\ii [i surorile mele: d=-le lor s=n=tate, pace, iubire, via\= [i darul

T=u cel sf]nt ca s= umble ]n c=ile Tale [i s= fac= cele pl=cute |ie. Amin!

RUG+CIUNEA FRA|ILOR {I A SURORILOR

ZI DE VAR+Lini[te. C=ldur=. Soare.S=lciile pl]ng=toareStau ]n aer, dormit]nd.Un vi\el ]n r]u s-adap={i-o femeie, l]ng= ap=,Spal= rufele, c]nt]nd.{i din vale abia vineMurmur slab, ca de albine,Somnoros [i uniform:R]ul, str=lucind ]n soare,Ceart= s=lciile, careToat= ziulica dorm.Sub o salcie b=tr]n={i cu-o carte groas=-n m]n=Care-mi \ine de ur]t,M-am culcat ]n f]n pe spate, Somnul lin, pe nechemate,A venit numaidec]t.C]ntec, murmur, adiereDe zefir ]n frunze piere{i r=m]ne doar un glasCare umple valea-ngust=.………………………..…….Ia te uit=, o l=cust=Mi-a s=rit tocmai pe nas!

LUNA DE MIERE

George TOP~RCEANU

2015, iulie NoI 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

A st=-prim=var=, ni[te vecini ne-au dat patru ou= de g]sc=. Noi le-am pus ]n cuibarul g=inii noas-

tre negre, c=reia ]i ziceam Dama de pic=. Au trecut zile trebuincioase clocitului [i Dama de pic= a scos patru boboci galbeni. Piuiau cu totul altfel dec]t puii de g=in=, dar Dama de pic=, ]nfoindu-se m]ndr=, nu \inea seama de nimic [i avea acum grij= de boboci la fel cum avusese alt=dat= de propriii ei pui.

Trecu prim=vara, veni vara, p=p=diile r=s=riser= la tot pasul, iar bobocii, de[i p=reau mai ]nal\i dec]t mama lor c]nd ][i ]ntindeau g]turile, tot se mai \i- neau dup= ea. Se ]nt]mpla uneori ]ns= ca g=ina, scormonind p=m]ntul cu ghearele, s=-[i cheme ]n zadar puii. Bobocii nu-i r=spundeau [i-[i vedeau de treaba lor, ciugulind p=p=diile [i risipindu-le puful ]n v]nt. Atunci Dama de pic= ]i privea b=nuitoare dup= cum ni se p=rea nou=. P=i ce! Ea scormone[te p=m]ntul cu ceasurile, se-nfoaie [i cotcod=ce[te, dar bobocilor nici c= le pas=! Piuie ]n legea lor [i ciugulesc iarb= verde! C]te-un c]ine ]ncerca s= treac= pe l]ng= ea, dar nu era chip. Se n=pustea asupra c]inelui [i nu-[i g=sea ast]mp=r p]n= nu-l alunga. Apoi ][i privea bobocii nedumerit=...

Ne uitam ce face g=ina [i a[teptam s= se ]nt]m-ple ceva care s-o fac= s= priceap= p]n= la urm= c= puii ei nu seam=n= c]tu[i de pu\in cu g=inile [i c= nu merit= ca, din pricina lor, risc]ndu-[i via\a, s= se n=pusteasc= asupra c]inilor.

{i iat= c= lucrul acesta s-a ]nt]mplat ]n ograda noastr= nu mult timp dup= aceea. Era o zi ]nsorit= de iunie [i-n aer st=ruia parfumul ]mb=t=tor al flori-lor. Dar deodat= soarele se ascunse ]n nori [i coco[ul d=du alarma.

— C]rrr, c]rrr, c]rrr! ]i r=spunse g=ina [i se gr=bi s=-[i cheme bobocii sub strea[in=.

— M=iculi\=, ia te uit= ce nori vin! se pornir= s= strige gospodinele, alerg]nd s= str]ng= rufele ]ntin-se la uscat.

Tunetul bubui, fulgerul br=zd= cerul.— C]rrr, c]rrr, c]rrr! ]i d=dea zor Dama de pic=.{i cei patru boboci, ]ntinz]ndu-[i g]turile ca ni[te

pr=jini, o urmau sub strea[in=. Ne uitam [i nu ne venea s= credem cum, la chemarea Damei de pic=, bobocii, ]nal\i c]t g=ina, au izbutit s= se ghemuiasc= [i s= se strecoare sub ea. Iar g=ina, ]nfoindu-se [i ]n-tinz]ndu-[i aripile deasupra lor, ]i acoperi, ]n-v=luindu-i cu c=ldura ei de mam=.

Dar furtuna nu \inu mult. Norii istovi\i se scurser= spre z=ri [i soarele se ar=t= din nou deasupra gr=dinii noastre. Apa nu mai curgea de pe aco-peri[uri [i p=s=relele de tot felul ]ncepur= s= c]nte din nou. Auzindu-le, bobocii piti\i sub g=in= ]nce-pur= s= se foiasc=, vr]nd s= ias= la lumin=.

— Afar=, afar=! ziser= ei.— C]rrr, c]rrr! r=spunse g=ina, ceea ce ]nsemna:

„Mai sta\i pu\intel, e ]nc= r=coare”.— Ba nu, ba nu! f=cur= boboceii. Afar=, vrem

afar=!{i deodat=, opintindu-se ]n picioare, se ridicar=

[i-[i ]ntinser= g]turile, iar g=ina, ]n=l\at= ca pe pa-tru pr=jini, ]ncepu s= se legene ]n aer deasupra p=m]ntului.

De-atunci totul s-a sf]r[it ]ntre bobocii de g]sc= [i Dama de pic=: ea-[i f=cea veacul ]ntr-o parte, bobo-cii ]ntr-alta.

Pesemne, abia acum ]n\elesese [i g=ina, ]n sf]r-[it, [i nu mai avea chef s= se vad= iar=[i coco\at= pe pr=jini.

Traducere de Irina ANDREESCU

G+INA COCO|AT+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Mihail PRI{VIN

NoI, iulie 201524

lumea ]n cuvinte [i expresii

A{TEPT UN SFAT

L iu-liu este o interjec\ie care s-a infiltrat ]n voca-bularul [i folclorul basarabenilor fie din limba

rus=, fie din ucrainean=. Dic\ionarul {=ineanu afirm= c= din ucrainean=: „Refrenul c]ntecelor de leag=n din Moldova, corespunz]nd sinonimului nani-nani din Muntenia […] Cf. ucr. ljiuli-ljiuli”. De altfel, e unicul dic\ionar rom`nesc ce are interjec\ia ]n registru. Plus cel dialectal, scos prin anii ’70 ai secolului trecut de Academia de la Chi[in=u. La noi, ca [i ]n limba de export, valoarea semantic= a r=mas aceea[i: „ЛЮЛЮ, люшеньки, люли, люлю-шеньки, припев при убаюкивании младенца, баю-бай”.

Adic=, la fel ca ]n ruse[te, r=m]ne un refren ]n c]nte-cele de adormit copiii: Liuliu, liuliu cu mama./ Mama la tine g]nde[te,/ Dormi, c= mama te p=ze[te/ Ca pe-un pui de r]ndunic=/ {i-un boboc de floricic=,/ Pui[orul mamei, pui. Sau: Haide liuliu, liuli[or,/ Dra-gul mamei pui[or,/ Dormi [i cre[te m=ri[or. {i ]nc=: Dragul mamei pui de pe[te,/ Haide liuliu [i-adorme[te/ S= te poat= mama cre[te.

Dic\ionarul {=ineanu d= un exemplu din culege-rile de folclor editate la Ia[i de Nicolae Ionel: Liuliu, liu, v]ntu-i lin ca sufletu/ dormi cu z]nele de-amu.

Hai liuliu?...

LIULIU

DOMN {I DOMNITOR} n fond, cele dou= substantive s]nt sinonime,

dup= cum e [i fixat ]n DEX: „ DoMN. Titlu pur-tat de suveranii \=rii Rom`ne[ti [i ai Moldovei; voie-vod; domnitor [sublinierea mea – e.l.]; persoan= care purta acest titlu”. (Fie vorba ]ntre noi, DEXI a cam dat ]n bar= vizavi de cei doi termeni viza\i ]n titlu…). Totu[i no\iunea de domnitor, ]n mod speci-al, este atribuit= doar capetelor ]ncoronate din se-colul al XIX-lea. Unul dintre ei e Alexandru Ioan Cuza, care a condus, din 1859 p]n= ]n 1862, Princi-patele Unite, iar ]n intervalul dintre 1862 [i 1866, sta-tul na\ional Rom`nia. Al doilea suveran din aceast= epoc= a fost Carol I, domnitor (1866-1881) [i rege (1881-1914) al Rom`niei. Conform preceptelor lexi-cografice, pe ceilal\i lideri ai \=rilor rom`ne de p]n= la ei ar trebui s=-i numim domni.

Cei mai mul\i vorbitori de rom`n= pun ]ns= sem-nul de egalitate ]ntre termenii domn [i domnitor. Iat= c]teva exemple dintr-un text recent al Anei Blan-diana – De la Edicule la Sighet, despre credin\a [i memoria modelelor. Scriitoarea evoc= figura lui Constantin Br`ncoveanu (a condus \ara Rom`- neasc= din 1688 p]n= ]n 1714), c=ruia, conform uzan\elor, ar trebui s=-i spunem domn. Ana Blandi-ana alterneaz= ]ns= cele dou= substantive, Br`n-coveanu fiind numit c]nd domn, c]nd domnitor: „Br̀ ncoveanu a fost domnitorul [sublinierile mele – e.l.] |=rii Rom`ne[ti care pe parcursul a mai bine de un sfert de secol de domnie a reu[it, cu infinit= inteli-gen\= [i subtilitate, s= men\in= un echilibru care nu putea fi dec]t instabil ]ntre marile puteri care ]l

]nconjurau, luptau ]ntre ele, [i erau ]n egal= m=sur= periculoase. Domnia sa a fost ]n multe privin\e mi-raculoas= [i, ]n pofida tragediei prin care s-a ]nche-iat, o incredibil= victorie. {i asta nu numai pentru c=, de[i a[ezat= ]n timp [i spa\iu „]n calea tuturor r=ut=\ilor”, cum zice cronicarul, a fost o domnie lung= [i bogat= („Alt`n bei”, domnitorul de aur, i se spunea la Istanbul), ci pentru c= posteritatea sa cul-tural= a fost f=r= egal” (Rom`nia literar=, 22 august 2014). {i mai jos: „Cumplita cruzime otoman= [i cutremur=toarea t=rie spiritual= a domnului valah, cunoscut de cancelariile occidentale, a f=cut ]nconju-rul Europei” (ibidem). {i iar=[i o revenire la terme-nul conceput ca sinonim absolut: „}n ceea ce prive[te lumea ortodox=, Calinic, mitropolit de Haricleea ce avea s= devin= patriarh al Constantinopolului, a dedicat un lung poem credin\ei [i virtu\ilor domni-torului martir al |=rii Rom`ne[ti, iar tragedia sa cutremur=toare a devenit ]n Carpa\i subiect de doi-ne [i balade. }n celebrul distih „Br`ncoveanu Con-stantin/ boier vechi [i domn cre[tin” care revine ca un leit motiv ]n diferitele forme de poezie popular=, se simte nu numai compasiunea [i adeziunea, ci [i „m]ndria autorului” (ibidem).

o situa\ie similar= au avut [i ru[ii. P]n= la Ivan al IV-lea Vasilievici (cel Groaznic), titlul conduc=torilor ru[i era de mare-cneaz; Ivan al IV-lea a fost mare cneaz din 1533 p]n= ]n 1547, dup= 1547 [i-a luat ti-tulatura de \ar. Suveranii care l-au urmat au fost numi\i [i ei \ari.

Eugen LUNGU

2015, iulie NoI 25

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului

U n copil poate beneficia de ajutor material?

Mihai S}RBU, 17 ani, Chi[in=u

Mihai, din ]ntrebarea adresat= nu ne este clar la ce tip de ajutor material faci referire. De obicei, copilul beneficiaz= de ajutor material doar c= acesta se achit= prin intermediul unui reprezen-tant legal. Exist= [i unele ]ndemniza\ii care se achit= elevilor, studen\ilor personal. Pentru a ob- \ine un r=spuns mai detaliat, te rug=m s= contac-tezi Linia fierbinte „Telefonul copilului” 0800 11 116.

L a biblioteca [colii au fost aduse c]teva dona- \ii de carte, cum ar fi colec\ia „Adev=rul”. C]nd

am vrut s= iau o carte cu ]mprumut, desigur, mi s-a spus s= citesc c=r\i din acelea vechi, c= acestea noi nu le dau acas=. Cum pot lua atunci s= citesc c=r\ile respective. V= rog s= m= ajuta\i!

Daniela F., 15 ani, Rî[cani

Drag= Daniela, biblioteca este o colec\ie pu-blic= organizat= de publica\ii [i nonpublica\ii sau o institu\ie de informare, cultur= [i ]nv=\=m]nt care achizi\ioneaz=, conserv= [i organizeaz= astfel de colec\ii pentru satisfacerea cerin\elor beneficiari-lor privind lectura [i informarea.

Legisla\ia na\ional= garanteaz= oric=rui bene-ficiar al bibliotecii accesul la toate genurile de pu-blica\ii intrate ]n biblioteci, inclusiv la nonpublica- \ii [i la acte oficiale. Pentru a g=si r=spunsul la ]ntrebarea ta dac= e[ti ]n drept s= iei la domiciliu c=r\ile din colec\iile noi intrate ]n biblioteca [co-lar=, ]\i recomand, s= studiezi [i Regulamentul in-tern de func\ionare [i organizare a bibliotecii din institu\ia de ]nv=\=m]nt unde studiezi.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI. Continuare ]n pag. 31

{ tim c= este cea mai a[teptat= etap= [i c= ea vine dup= un lung drum parcurs printre

semne de ]ntrebare, st=ri de incertitudine, bucurii, regrete [i, desigur, speran\e. Este etapa la care ve-dem cum a r=spuns fiecare dintre voi la ]ntreb=rile noastre. }ntreb=ri care, mie, ]mi par ]ntotdeauna grele, dar care, p]n= la urm=, se dovedesc a fi destul de u[oare. A[adar, iat= r=spunsurile corecte la ultima etap=, dup= care vine bilan\ul [i, bine]n\eles, desemnarea c][tig=torilor.

R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

1. Veaceslav Manolachi.

2. Stadionul Republican a fost demolat.

3. Julio Iglesias. Real Madrid.

Rezultatele etapei a VI-a:Iat= [i numele celor care au acumulat maxi-

mum de puncte (12 puncte):Mihaela DODI, Daniela GORGOS, cl. a VIII-a

„A”, Daniela GORGOS, cl. a VIII-a „B”, Susleni Orhei; Vlada [i Andrei FIODOROV, Chi[in=u; Elena PORUBIN, Olga ROTARI, Holercani, Du-b=sari; Natalia COBZAC, Selemet, Cimi[lia; Mi-hai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni.

R=spunsurile autorilor care au acumulat 7 puncte:

Aliona CAZACU, Hagimus, C=u[eni; Dumitri\a UNGUREANU, Voinescu, H]nce[ti; Marinela STI-CEA, Cobani, Glodeni; Damian MAXIMENCO, B=l=ne[ti, Nisporeni; Dorina BO{C+NEANU, Ho-lercani, Dub=sari; Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul; Alexandra BEREGOI, R=zeni, Ialoveni; Tamara BIVOL, Bardar Ialoveni.

D incolo de aceste r=spunsuri e podiumul. Pe treapta cea mai ]nalt= urc= cei mai buni. Un

pic mai jos, cei care au muncit [i ei, dar care au fost cu un pas ]n urm=. Asta e competi\ia, acestea s]nt regulile. Cei care ]nving ridic= trofeul spre cer.

Astfel, primul loc a fost ]mp=r\it de trei concuren\i – de Mihai AFANASII din Z]mbreni, Ialoveni, [i de Andrei [i Vlada FIODOROV din Chi[in=u, care au acumulat maximum de puncte – 72. Mihai AFA-NASII s-a ales cu Albumul Comitetul Na\ional Olimpic al R. M. la 20 de ani [i o minge de rugby.

LINIA FIERBINTE

NoI, iulie 201526

pa gi na mu ze lor

SIA

S ia (n=scut= Sia Kate Isobelle Furler, 18 decem-brie 1975, Adelaide) este o c]nt=rea\= [i cant-

autoare australian= de muzic= downtempo, pop [i jazz. Ea a lansat cinci albume de studio, c][tig]ndu-[i notorietatea interna\ional= la ]nceputul anilor 2010 mul\umit= unor colabor=ri cu Christina Aguilera, Flo Rida sau David Guetta.

Sia a fost, din perspectiva multor critici, revela\ia anului 2014. Piesa Chandelier [i albumul 1000 Forms of Fear au f=cut ravagii ]n topuri, plas]nd-o pe artista [i produc=toarea australian= ]n aten\ia tuturor. Sia a primit anul trecut patru nominaliz=ri la Grammy, ]n categoriile Record of the Year, Song of the Year, Best Pop Solo Performance [i Best Mu-sic Video.

Dup= lansarea albumului 1000 Forms of Fear ]n iulie 2014, acesta se plaseaz= doar ]n c]teva zile pe prima pozi\ie ]n topul Billboard, prima reu[it= de acest gen din cariera ei. „Eu pl=nuiam s= compun piese pop pentru al\i arti[ti. Dar am semnat contrac-tul cu o cas= de discuri ]n calitate de artist, a[a ]nc]t

a trebuit s= lansez acest album. Nu am vrut s= ajung faimoas=, a[a c= am ales ce piese mi-au pl=cut [i m-am distrat realiz]nd acest disc”, a povestit Sia ]ntr-un interviu acordat unei publica\ii str=ine.

Trei dintre clipurile lansate de Sia o au ca pro-tagonist= pe Maddy Ziegler, o micu\= dansatoare, ]n v]rst= de doar 12 ani, care este de fiecare dat= per-sonajul principal, red]nd prin expresiile fe\ei ]ntrea-ga palet= de emo\ii ce compune starea pieselor.

}n aprilie curent a lansat ultimul videoclip. De data aceasta c]nt=rea\a a considerat c= povestea noului videoclip este prea ]ndr=znea\= pentru Ma-ddy Ziegler. Astfel, Sia i-a contactat pentru videocli-pul piesei Flame Meet Gasoline pe Heidi Klum [i Pedro Pascal, cunoscut pentru rolul lui oberyn Mar-tell din Game of Thrones. Regizorul este Francesco Carrozzini, un renumit fotograf italian, care a co-laborat cu cele mai mari nume de la Hollywood: An-gelina Jolie, Robert De Niro, Cate Blanchett, Scarlett Johansson, Morgan Freeman.

Ana BRADU

2015, iulie NoI 27

LEV IA{IND e multe ori aud

discut]ndu-se despre performan\e- le sportivilor cu re-nume. {i, deseori, m= ]ntreb cine a fost mo-delul lor ]n via\=. De exemplu, pentru Me-ssi, Ronaldo, Kahn? Unul, cu siguran\=, c= se ]nscrie ]n lista lor. Unul mai r=s=rit care a uimit o ]n-treag= lume [i care a f=cut istorie, pe vremea c]nd visurile se realizau indife-rent de vremea de afar= sau de politica ]n stat. Unul care s-a bucurat ]naintea tu-turor de Balonul de Aur [i de alte titluri. Acela a fost Lev Ia[in, sportivul din R=s=rit care a spart ghea\a [i a f=cut carier= ]n dou= sporturi: fot-bal [i hochei.

Lev Ia[in s-a n=scut la Moscova, pe 22 octombrie 1929, ]n familia unor muncitori. Via\a nu i-a fost uns= cu miere, fiind nevoit la v]rsta de 13 ani s= lucreze ]ntr-o fabric=. Aici descoper= c]t de frumos e s= joci fotbal. Peste ani, ]n perioada c]nd s]ngele ]i fierbea ]n vene, Ia[in ][i ia inima ]n din\i [i se lanseaz= ]n fotbal, debut]nd la echipa sa de suflet, Dinamo Mos-cova, ]ntr-un joc amical. Debutul ]l vedea altfel la acea v]rst=. A fost dezam=git din prima ]n urma unui gol primit de la goalkeeperul advers, direct dintr-o repunere din col\ul careului mic. Ru[inea l-a facut s= se retrag=.

Ambi\ios din fire, nu-[i pierde speran\a, iar pentru a se men\ine ]n form= a mers la hochei, la sec\ia clubului Dinamo, c][tig]nd [i acolo un titlu de cam-pion na\ional, ]n 1953.

Revine pe terenul de fotbal ]n 1953, mult mai matur ]n joc, cu o poft= de a devora adversarul [i de a ar=ta lumii cine este cu adev=rat Lev Ia[in. Nu mai rateaz= nici un meci, iar saltu-rile sale incredibile, prin care salva goluri gata f=cute sau ]i de-poseda de mingi pe atacan\ii adver[i, i-au dat titlul de pantera neagr= sau p=ianje-nul negru. A devenit primul portar care a ]ndr=znit s= p=r=-seasc= linia por\ii [i s= se aventureze ]n careul de 16 metri.

Cele 78 de meciuri jucate pentru echipa na\ional=, cele 150 de lovituri de la 11 metri ap=rate, acel gol marcat pentru Dina-mo Moscova, singurul, de altfel, din cariera sa, cele cinci titluri na\ionale [i trei Cupe ale URSS ob\inute cu echipa, au demonstrat lumii c= Ia[in a f=cut isto-rie ]n calitate de portar ]n ]ntreaga lume. Nu a vrut s= se mul\umeasc= cu cele ob\inute p]n= atunci [i ]n 1963 a fost primul [i singurul portar din istorie la acea vreme care a c][tigat Balonul de Aur [i titlul de Juc=torul European al anului. Distinc\ii: ordinul o-limpic, ordinul de Merit al FIFA, Portarul secolului (2000), Juc=torul de Aur al Rusiei (2003, post-mortem).

Lev Ia[in a fost cunoscut [i pentru metodele sale nonconformiste de antrenament, ]n care combina metodele de fotbal cu hochei, ori folosea pepeni de diverse m=rimi sau mingi de tenis.

Olesea CURMEI

time-out

28 NoI, iulie 2015

A lessandro Giuseppe Antonio Anastasio Gero-lamo Umberto Volta – anume acesta este nu-

mele complet al eroului nostru. S-a n=scut la Como, ora[ din nordul Italiei, la 18 februarie 1745, ]n familia semiclandestin= a iezuitului don Filippo Volta. P]n= la 4 ani nu a vorbit, fapt ce provoca ]ngrijor=ri, dar spre 7 ani vorbea la fel de bine ca [i semenii s=i. La 13 ani a fost ]nscris la un seminar iezuit, unde ]nv=\a retorica [i filozofia. P=rin\ii sperau s=-l vad= cleric, iar unchiul ]i prezi-cea carier= ]n jurispruden\=. o „stea” ]ns= i-a schimbat destinul – ]n acela[i an pe cer s-a v=zut o comet= (cunoscut= ]n prezent drept cometa Halley), revenirea c=reia a fost prezis= de c=tre astronomul britanic Edmond Halley. Alessandro a r=mas ]nc]n-tat de for\a intelectului uman, astfel c= a decis s= se consacre [tiin\elor naturale. }n 1761 ][i face studiile la Seminarul Regal Benzi din Como. Pa-siunea lui pentru [tiin\= a fost observat= [i ]ncurajat= de p=rintele Gattoni, cu care s-a ]mprietenit. Acesta i-a oferit generos cabinetul s=u dintr-un turn din zidul ora[ului, unde Volta putea s= experimenteze. La 23 de ani a realizat un sis-tem riscant de captare a tr=s-netelor pe timp de furtun= cu ajutorul unui zmeu, legat de clopo\eii de pe o clopotni\=: tr=snetul f=cea clopo\eii s= sune. A[a ]n Como a ap=rut primul paratr=snet. Peste un an a publicat prima sa lucrare [tiin\ific=. }n toamna 1775 de-vine profesor de fizic= la [coa-la regal= din Como. }n aceast= perioad= el a construit multe aparate [tiin\ifice, printre care „electroforul perpetuum”, eudi-ometrul, a descoperit metanul inflamabil ]n emana- \iile din mla[tinile din vecin=tate, a inventat conden-satorul plat.

Eforturile [i ardoarea sa i-au permis s= fie numit, ]n 1778, profesor la universitatea din Pavia. Cunosc=tor al c]torva limbi europene, Volta ]ntre\inea corespon-den\= cu cei mai mari savan\i ai timpului, c=l=torea mult, se ]nt]lnea cu ei, f=cea schimb de idei. Volta a fost primul profesor care s-a decis s=-[i \in= discur-surile nu ]n latin=, ci ]n limba italian=. Activitatea sa este apreciat= ]n Europa, fiind invitat de marile cen-tre [tiin\ifice pentru lec\ii despre electricitate. Nume-roasele observa\ii i-au permis s= conteste cu argu-

mente tezele lui Galvani despre „electricitatea animal=”. }n 1791 este ales membru al Societ=\ii Re-gale din Londra. }n 1796 ]n nordul Italiei au intrat ar-matele franceze, conduse de primul-consul Napole-on. Dup= ce a f=cut cuno[tin\= cu realiz=rile lui Volta, Napoleon a devenit admiratorul [i protectorul savan-tului italian pentru tot restul vie\ii, fie ]n calitate de

imperator al Fran\ei, fie de rege al Italiei. }n 1799 lui Volta i-a reu[it cea mai

mare inven\ie – prima pil= electric=, com-pus= din discuri de cupru, acoperite cu discuri de piele, ]nmuiate ]n solu\ie sa-lin=, [i discuri de zinc. Din 20 de astfel de seturi a construit o coloan= vertical=, la „talpa” [i „capul” c=reia a conectat con-ductoare de metal. Acesta a fost primul

generator de curent continuu cunoscut, „str=mo[ul” pilelor moderne, care a declan[at o veritabil= revolu- \ie ]n electricitate. Deja ]n 1800 cu ajutorul unei astfel

de baterii a fost descom-pus= apa ]n hidrogen [i oxi-gen, apoi au fost separa\i potasiul [i sodiul din s=- rurile lor.

Volta a introdus no\iunea de tensiune (diferen\= de poten\ial), care, din 1881, se m=soar= ]n vol\i. El a in-ventat balan\a electrosta-tic= pentru aprecierea va-lorii tensiunii, electroscopul, un pistol cu metan de sem-nalizare la distan\=. Socie-tatea Regal= din Londra i-a conferit, ]n 1774, medalia Copley – un Premiu Nobel al timpului. Napoleon Bo-naparte l-a promovat ]n di-verse func\ii publice impor-

tante, i-a acordat medalii [i premii, iar ]n 1810 l-a bucurat cu titlul de conte. }n 1816 ][i vede publicat= ]ntreaga sa oper= [tiin\ific=, ]n 5 volume. }n 1822 se retrage din via\a public= activ= la Camnago – o mic= localitate din vecin=tatea ora[ului Como, unde ][i ]ncheie parcursul omenesc la 5 martie 1827. Dar ecoul r=sun=tor al personalit=\ii savante Alessandro Volta este prezent [i ast=zi. }n semn de recuno[tin\= postum=, ]n multe localit=\i s]nt str=zi, institu\ii de ]nv=\=m]nt, ce ]i poart= numele, iar Camnago a fost redenumit, ]n 1861, ]n Camnago Volta.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

ALESSANDRO VOLTA

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292015, iulie NoI

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

}NT}LNIRE MATINAL+

30 NoI, iulie 2015

proz=

ODAT+, LA CHINDII} mi d= mama sita ]n m]n= [i ]mi zice:

— Cerne de m=lig=. Azi tu faci m]ncare… Eu nu-mi

v=d capul de lucru. Poate m]ntui de uns peretele ista

p]n= ]n sar=.

N-am f=cut niciodat= m=m=lig=.

Cern. Jum=tate ]n lighean, cealalt= al=turi.

— Crezi c= m= duc [i m]ine la moar=?! Nu te cost= f=ina, c]t drumul.

{i la noi ]n sat a fost c]ndva o moar=. Acolo, la podul cel mare. Mo[ Ion, cumnatul lui bunelu, era morar. Um-bla mereu alb de f=in=! Numai ochii erau ai lui.

— Vara facem m]ncare afar=, la cuptora[ul de sub agud.

— Mam=, c]t= ap= s= pun?— Ceaunul s= r=m]n= de[ert de patru

degete.Torn ap=. Trece de jum=tate. C]te degete

s= fi r=mas? Ar trebui s= fac un semn. Iau o \int= [i trag o linie pe peretele ceaunului. Ceaunul se r=stoarn=. Apa r=zmoaie vatra proasp=t vopsit=.

— Sunte\i mari, dar buni numai de tr=sn=i!

Mama ][i fere[te cu bra\ul broboada, care se tot las= ]n jos s=-i acopere ochii s= nu vad= ce fac eu la cuptora[ [i se coboar= de pe scar=. C]nd mama e sus pe scar=, n-are de ce s=-\i fie fric=.

Mai umplu o dat= ceaunul cu ap= p]n= la semn.

— Nu uita s= pui sare.Pun o jum=tate de lingur= de sare. At]ta

spune mama. A[tept s= prind= a fierbe [i m= g]ndesc la cele dou= gavanoase cu carne din beci, pe care de at]tea ori le-am ]ncercat cu furculi\a.

— Mam=, apa fierbe!— Presoar= o m]n= de f=in=.Presor. Apa se domole[te. Devine g=lbuie.

— Nu uita s= pui sare.Aurel GU|U

Lidia CODREANCA

S-a n=scut pe 18 iulie 1954, Sine[ti, Ungheni.Studii: Facultatea de Filologie a Universit=\ii de Stat din Moldova (1976), doctor

]n filologie (2001). Activeaz= la Catedra de filologie clasic= a USM, revista pentru copii Stelu\a, ULIM, Institutul de Filologie al A{M, sectorul Istoria limbii, dialectolo-gia [i onomastica.

Debut literar (1978): nuvele ]n revista Moldova, nr. 5, 1978.Debut editorial (1984): culegerea de proze pentru copii Crai Nou.Prima culegere de versuri (1994): Elegii de Parnas. Volume: La Prohodul Iubirii

(versuri), Chi[in=u, 2007; 101 poeme (versuri), Bucure[ti, 2011; Naturi statice cu t=ceri (versuri), Chi[in=u, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987) [i Rom`nia (2009).

312015, iulie NoI

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, Te po\i abona la revista NoI pentru urm=-

toarele 5 luni ale anului 2015.NoI este revista care poate vorbi simplu despre

lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: lite-ratur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii teh-nice, profesii [i probleme psihologice, teatru, mu-

zic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\e-les, concursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Revista NoI apare lu-nar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere co-masate.

Pre\ul unui abona-ment pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NoI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

calea spre olimp

Urmare din pag. 25

Andrei [i Vlada FIODOROV – Albumul 100 de ani ai fotbalului moldovenesc [i o minge de fotbal.

Daniela GORGOS, cl. a VIII-a „B”, Susleni, Orhei, cu 70 de puncte, [i Natalia COBZAC, Se-lemet, Cimi[lia, cu 69 de puncte, s-au clasat pe locul doi. Ambelor li s-a oferit c]te un fular.

Urmeaz= ]n clasament locul trei ]mp=r\it de Alexandra BEREGOI, R=zeni, Ialoveni; Dorina BO{C+NEANU, Elena PORUBIN, Holercani, Du-b=sari, [i Mihaela DODI, Susleni, Orhei, care au acumulat c]te 67 de puncte. Dorinei, Elenei [i Ale-xandrei le-a fost oferit c]te un volum al Enciclo-pediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), iar Mihaelei – o geant=. Felicit=ri!

To\i c][tig=torii au fost premia\i cu c]te un tricou [i un chipiu [i cu literatur= cu tematic= sportiv=. Premiile au fost oferite de c=tre Comitetul Na\ional olimpic, Federa\ia Na\ional= de Fotbal [i oficiul ozon/ Ministerul Mediului. }nving=torilor le-a fost oferit= diploma revistei NoI.

Dar timpul trece, iar o parte din an se nume[te var=. Se mai nume[te [i vacan\=, ni[te zile pline cu soare, cu prieteni, cu lecturi [i cu a[teptare. Pentru c= a[tepta\i un alt septembrie c]nd v= re-vede\i cu prietenii. V= dorim o vacan\= frumoas= [i izb]nd= ]n toate pe c]te le face\i. Ne ]nt]lnim la o nou= edi\ie ]n noiembrie curent.

}ncepe s= creasc= ]n ceaun. Cre[te p]n= nu mai ]ncape.— D= ]n foc!— Pune c]\iva pumni de f=in=.Unu… doi… trei… s= fie destul? Cinci... [apte...

Gata. Nici f=in= nu mai am.Caut melesteul. L-a f=cut frate-meu la o lec\ie de lu-

cru manual. E cioturos ca [i vorba lui.Pe mama n-o mai ]ntreb.

M =m=liga trebuie s= fiarb= cu bulbuci. Mai ]nt]i ei ciupesc din ceaun [i, cum se satur=, dispar.

Dup= ce dispar bulbucii, mesteci ]ntruna p]n= miroase m=m=liga a copt.

Plita duduie. Stropii nu mai ]ncap ]n ceaun. Sar pe plita fierbinte, pe vatra r=zmuiat=. M= pi[c= de m]n=. Nu m= las= s= ]ndrept melesteul ]necat de-a binelea. V=d c= ar mai trebui f=in=, dar ceaunul e at]t de plin, ]nc]t ar curge pe plit= dac= a[ mai pune... Mai arunc ni[te lemne pe foc. Las’ s= fiarb=. La fierbere apa se evapor=.

Preg=tesc tigaia pentru ud=tur=, a[a cum face mama, dar m= g]ndesc mereu la ceaunul plin ochi, ]n care nu mai pot ]nv]rti melesteul. R=sfoiesc ]n g]nd manualele de fizic=, la care n-am str=lucit niciodat=. Poate mi-amintesc ceva ce mi-ar prinde bine acum. Le-gea conserv=rii materiei? Nu. Legea atrac\iei univer-sale? Nu. R=m]ne echilibrul termic. Evaporarea. S= mai fiarb=...

— Hai, termin= odat= m=liga ceea, c= mi se lipe[te stomacul de spinare!

M=m=liga iese prea moale, dar nu mai am ce face. Mestec s= nu aib= bo\uri.

C]nd potrivesc c=-i gata, o r=storn pe mas=. Un st]lp de abur cre[te din ea, ridic]ndu-mi ceaunul ]n sus. Trep-tat m=m=liga mea se l=\e[te. Seam=n= cu o turt= mare, rotund=.

Ne a[ez=m la mas=.— Ai f=cut o m=m=lig=, s-o m=n]nci numai tu!

Frate-meu se duce s=-[i aduc= o bucat= de p]ine.Simt c= mi se urc= un nod ]n g]t.— Las’ c=-i bun=, zice tata ascunz]nd ni[te bo\uri ]n

gur=.Mama m=n]nc= [i tace. Vreau [i eu s= m=n]nc, dar

nu pot. }mi ]ntorc ochii spre muchia dealului [i observ soarele ]nro[it pe cre[tetul lui. E tot rotund [i at]t de ro[u, de parc= ar fi fost [i el luat adineaori de pe foc!

32 NoI, iulie 2015

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

CENU{+REASA. Charles Perrault (30 p.) [i SCUFI|A RO{IE. Fra\ii Grimm (32 p.). Ilustra\ii de Lic= Sainciuc. Chi[in=u: Cartier codobelc, 2015.

Pove[tile de mai sus nu au nevoie de vreo prezentare. De data aceasta ]ns=, ele capteaz= aten\ia cititorului prin ilustra\iile delicate [i expresive ale maestrului Lic= Sainciuc. „Nici o liter= de alfabet nu a intrat ]n mintea mai multor genera\ii de copii f=r= ca, mai ]nt]i, s= se reg=seasc= ]n culoare, ]n desen, ]n fascinanta pictur= a acestui artist de la Chi[in=u” (BBC).

C+|ELU{UL {CHIOP. Elena Farago (32 p.), A-N-FLORIT O P+P+DIE. Otilia Cazimir (32 p.) [i C}ND ST+P}NUL NU-I ACAS+. Emil G`rleanu (32 p.) Bucure[ti-Chi[i-n=u: Litera mic=, 2014.

Seria Lecturi [colare din colec\ia Scriitori rom`ni ilustra\i g=zduie[te autorii sus-numi\i care au scris pen-tru copii. Elena Farago uime[te prin cugetarea ad]nc=, muzicalitatea [i forma des=v]r[it= a versului. otilia Cazimir, numit= de Constantin Ciopraga „poet= a su-fletelor simple”, se remarc= prin sensibilitate feminin=, sentimentul discret [i delicat al iubirii. Iar Emil G`rleanu, apreciat at]t de mult de Nicolae Iorga, c=ruia ]i [i dedic= volumul de debut, impresioneaz= cu morala fin= a ]nt]m-pl=rilor alegorice, unde zugr=ve[te universul plantelor, animalelor [i al insectelor.

HEIDI, FETI|A MUN|ILOR. Joha-nna Spyri (2015, 220 p.) [i BASME. Wil-helm Hauff (2008, 348 p.). Chi[in=u: Prut Interna\ional, colec\ia Bibliote-ca pentru to\i copiii.

Uite c=, drag= cititorule, mitul v]r-stei de aur, elogiind copil=ria prin po-ezia limbajului ]n care ][i scald= nara- \iunea Johanna Spyri, ajunge [i pe raftul t=u. Povestea feti\ei r=mase orfan= la o v]rst= fraged= a fost publicat= ]n 1880, iar apoi este tradus= ]n peste 50 de limbi, fiind una dintre cele mai renumite opere elve\iene. Peste 20 de ecraniz=ri. Iar ]n 1979, un asteroid descoperit de astronomul elve\ian Paul Wild primea [i el numele eroinei acestei c=r\i.

Basmele lui Wilhelm Hauff ]nfrunt= timpul [i impre-sioneaz= printr-un puternic sim\ al naturii: umbra so-lemn= a codrilor seculari, frumuse\ea sobr= a piscurilor seme\e din mun\ii Bavariei [i Harz etc.

punctul de pornire

MATEMATICA CREEAZ+ EMO|II

—C um ai realizat c= e[ti pa-sionat= de cifre [i prin

ce anume te-au sedus ele?— Nu cred c= pot s= explic cum am realizat c=

]mi place matematica. Aceast= [tiin\= e frumoas= prin faptul c= orice lucru afirmat are nevoie de o demonstra\ie.

— Cum a fost la olimpiad=? — Au fost [ase zile petrecute ]ntre persoane cu

care avem o pasiune comun=. A fost o experien\= frumoas=, am reu[it s= cunosc oameni minuna\i, de la care am ]nv=\at s= z]mbesc mai des.

— Pe care dintre marii matematicieni ]i admiri? — Arhimede, Isaac Newton, Leonhard Euler,

lista poate continua. Ei au pus bazele matemati- cii pe care o facem acum, au combinat-o cu alte [tiin\e.

— Care e rolul matematicii ]n dezvoltarea ta personal=?

— Cred c= unul dintre rolurile principale este formarea unei g]ndiri logice. Rezolvarea proble-melor m-a ajutat s= analizez mereu lucrurile ]nainte de a ac\iona. Matematica e o [tiin\= care te inspir=.

— Poate matematica crea emo\ie?— Matematica creeaz= mult mai multe emo\ii

dec]t ne putem imagina. Ele s]nt diferite: de bucu-rie [i entuziasm c]nd rezolvi o problem=, m]ndrie atunci c]nd rezolvi o problem= la care te-ai g]ndit c]teva zile, team= de a nu r=m]ne dezam=git= atunci c]nd a[tep\i rezultatele unui concurs.

— Este matematica regina [tiin\elor?— Cu siguran\=, tot ce ne ]nconjoar= e mate-

matic=. Geometria o g=sim observ]nd formele obiectelor din jurul nostru, c=su\a melcului [i floa-rea-soarelui reflect= [irul lui Fibonacci. Limba matematicii s]nt numerele, iar dac= ]nv=\=m aceast= limb=, ne convingem c= matematica e re-gina tuturor [tiin\elor.

— Ce pasiuni mai ai?— }n timpul liber joc [ah, ]mi place muzica, re-

cent am ]nceput s= ]nv=\ s= c]nt la chitar=. Prefer s= fac voluntariat, este o ac\iune care ]mi permite s= fac ceva pentru al\i oameni de la care ]nv=\ multe despre valorile umane.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

Elvira SERD|EVOI, elev= ]n clasa a XI-a la L. T. Orizont, Chi[in=u. Performan\e: meda-lia de bronz la edi\ia a IV-a a Olimpiadei Europene de Ma-tematic= pentru fete (Minsk, Belarus, 2015).

332015, iulie NoI

fii s=n=tos!

HOMEOPATIA

poft= bun=!

} n ultimii ani b=uturile energizante au invadat rafturile magazinelor, devenind o b=utur= popu-

lar= ]n special ]n r]ndurile tinerilor. Aromate [i foarte atr=g=toare la gust, dar ]n primul r]nd pline de ener-gie, tot mai mult= lume apeleaz= la aceste b=uturi, cu scopul de a alunga oboseala [i de a ob\ine de la organism o capacitate mai mare de lucru. }n unele cazuri chiar, din lips= de timp pentru micul dejun, acestea ]nso\esc sau ajung s= ]nlocuiasc= cea mai important= mas= a zilei.

Este adev=rat, efectul b=uturilor energizante este imediat – ofer= un plus de energie, reduc starea de somnolen\=, sporesc puterea de concentrare [i ]m-bun=t=\esc memoria. Acestea ]ns= s]nt de scurt= du-rat=, motiv pentru care mul\i simt nevoia s= le con-sume ]n mod repetat, f=r= a-[i da seama c=, folosite ]n cantit=\i mari, energizantele reprezint= un pericol imens pentru organism.

Energizantele con\in o cantitate mare de zah=r, ap=, acid citric [i arome. P]n= aici, ingredientele s]nt cele ]ntîlnite [i ]n b=uturile r=coritoare. Dar diferen\a o fac stimulen\ii pe care energizantele ]i con\in. Este vorba de cafein= [i taurin=. Cafeina, ]nt]lnit= ]n ceai [i cafea, m=re[te puterea de concentrare [i ]n-dep=rteaz= pentru o perioad= oboseala. Ajung]nd ]n organism ]n cantit=\i mari, aceasta creeaz= depen-den\= [i pu\in c]te pu\in afecteaz= s=-n=tatea. Nivelul cres-cut al cafeinei poate provoca grea\=, pal-pita\ii, tensiune arte-rial= crescut= [i poa-te face inima s= se contracte mai puter-nic. Iar efectele se fac mai sim\ite ]ndeosebi dac= e-nergizantul se consum= pe stomacul gol. Astfel, 250 de mililitri de energizant pot fi mai periculo[i dec]t dou= cafele. }n acela[i timp, energizantele ]mpiedic= ac\iunea calciului ]n organism [i deshidrateaz= or-ganismul.

Cu c]t v]rsta consumatorului este mai mic=, cu at]t efectele b=uturilor energizante s]nt mai puternice. Dac= un adult poate consuma dou= doze de ener-gizante ]ntr-o zi, pentru un copil sau un adolescent, este prea mult. }n acest sens, medicii recomand= tu-turor o alternativ= s=n=toas=. Pentru a face fa\= unui program ]nc=rcat, putem alimenta creierul cu o doz= de vitamina B, care se g=se[te ]n fructele [i legumele de culoare verde. Acestea pot fi consumate ca atare sau sub form= de sucuri proaspete. De asemenea, se recomand= s= se opteze pentru semin\e [i nuci.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

T ot mai mult= lume, ]n special copiii, au devenit sensibili la boli, ]ndeosebi la r=celi. Ca mam=,

]ncerc]nd s= evit tratamentele medicamentoase to-xice, mai greu de tolerat de c=tre organism [i c=ut]nd solu\ii nepericuloase pentru copilul meu, ]ntr-o zi am spus un „nu” hot=r]t pastilelor tradi\ionale. Astfel, am trecut la homeopatie, care este cunoscut= ]nc= din cele mai vechi timpuri, s-a dezvoltat pe parcurs [i a devenit ast=zi prac-ticat= pe scar= larg=. Chiar de la ]nceput am r=mas pl=cut surprins= de rezultatele trata-mentului.

Homeopatia es-te o metod= tera-peutic= eficient=, adecvat= oric=rei v]rste. Remediile homeopatice con-stituie o combina\ie de substan\e naturale, nontoxice, majoritatea extrase din plante, dar [i din minerale sau produse de origine animal= (cum ar fi veninul). Ele se g=sesc sub form= de granule dulci, pudr=, ule-iuri sau pic=turi, se administreaz= u[or [i ]ncep s= ac\ioneze ]ndat= dup= administrare. Important, re-mediile homeopatice nu au efecte secundare sau contraindica\ii [i s]nt foarte eficiente ]n cazul multor boli – r=ceal=, grip=, infec\ii respiratorii, probleme digestive, dureri de cap sau dureri de din\i, alergii, tulbur=ri de somn, oboseal=, tulbur=ri de concentrare [i de memorie, team= etc. Atunci c]nd suferim de o afec\iune a c=ilor respiratorii, spre exemplu, remedi-ile homeopatice reduc intensitatea simptomelor, scad riscul de r=sp]ndire a infec\iei [i treptat ]nl=tur= afec- \iunea definitiv. Dar ]n primul r]nd terapia homeopa-tic= lucreaz= ]n armonie cu sistemul imunitar, ceea ce ]nseamn= un organism s=n=tos, rezistent ]n fa\a bolilor. Totodat=, homeopatia nu doar trateaz=, dar are [i un rol preventiv.

Dup= cum se [tie, nici un tratament nu se ia la ]nt]m-plare, inclusiv cel homeopatic. Acesta trebuie reco-mandat [i urm=rit ]n cele mai bune condi\ii de c=tre medicul homeopat. Mai ]nt]i, specialistul ]n homeo-patie, ia cuno[tin\= de simptomele acuzate, [i abia dup= ce stabile[te un diagnostic, poate indica sche-ma de tratament, ]mpreun= cu condi\iile de utilizare a acestora. Dac= cineva din familie a r=cit [i a apelat la un tratament homeopatic, nu ]nseamn= c= [i ceilal\i membri vor urma acelea[i remedii, de[i este vorba de acela[i simptom sau de aceea[i boal=.

B+UTURILE ENERGIZANTE

34 NoI, iulie 2015

abc-ul Af ro di teisimbolistica lunilor

N umit= ini\ial Sextilis (luna a [asea) ]n limba latin=, luna

august a fost numit= astfel ]n onoarea ]mp=ratului roman Au-gustus Caesar (Augustus mensis) ]n anul 8 ].Hr., devenind a opta lun= a anului ]n jurul anului 700 ].Hr. }n astrologie, luna august de-buteaz= cu soarele aflat sub sem-nul zodiacal al Leului [i se finali-zeaz= cu astrul solar ]n zodia Fecioarei.

Pietrele pre\ioase ale lunii au-gust: peridotul, sardonixul [i safirul.

}n lumea antic=, peridotul era considerat un dar al zeilor [i un simbol al prim=verii, visul acestei pietre av]nd darul de a avertiza asupra unui pericol iminent. Pre- \uite de regii egipteni [i numite de c=tre ace[tia „pietrele soarelui” (de[i nu puteau fi descoperite sub lumina solar=), gemele de crisolit f=ceau parte din magnifica colec- \ie de bijuterii a Cleopatrei. oa-menii din Evul Mediu purtau pie-trele de peridot pentru a c][tiga premoni\ie [i inspira\ie divin=.

Safirul cu nuan\e de la albastru deschis la albastru pal, dar [i ]n culori precum galben, roz, violet, verde sau, pur [i simplu, transpa-rent, este numit „piatra destinului”, fiind considerat ]n cre[tinism drept un simbol al cerurilor [i devo\iunii bucuroase fa\= de Dumnezeu, dar [i un ]nsemn al adev=rului, credin- \ei [i onestit=\ii. }nc= din timpurile

str=vechi, d=ruirea unui safir echi-vala cu un angajament de ]ncre-dere [i loialitate, motiv pentru care a fost extrem de popular ca piatr= a inelelor de logodn=.

Florile nativilor din august: gla-diola [i macul.

Semnifica\iile simbolice ale flo-rii de gladiol= s]nt agilitatea, pu-terea, frumuse\ea cople[itoare [i dragostea la prima vedere. Gladi-ola [i-a c=p=tat numele datorit= formei de sabie (gladius) a frunze-lor ei, ea fiind ]n Antichitate un simbol al gladiatorilor romani.

Arborii lunii august: plopul, ce-drul [i bradul.

Plopul este cunoscut drept un arbore ]nzestrat cu capacitatea de a vorbi sau a [opti. Se spune ca ar avea abilitatea de a ]ndura res-tri[tile [i a le ]nvinge. Hercule pur-ta pe cap o coroan= din frunze de plop atunci c]nd l-a capturat pe Cerber ]n Hades.

Cedrii simbolizeaz= vindeca-rea, purificarea [i protec\ia, dar [i puterea, noble\ea [i incoruptibili-tatea. Considerat [i un simbol al vie\ii ve[nice, cedrul poate fi ]nt]l-nit adesea ]n cimitire. Un arbore cosmic, copac al vie\ii, cedrul es-te ]nzestrat cu propriet=\i magice, mai ales ]n timpul verii.

Portocala, fructul lunii august. }n vechea tradi\ie chinezeasc=, emblema lunii august este fructul de portocal=, acesta fiind un sim-bol al prosperit=\ii, fericirii [i bu-curiei vie\ii care caracterizeaz= aceast= lun=.

August, luna cunoscut= ca Gus-tar sau Secelar, este una din luni-le ce abund= ]n legume, fructe [i recolte de tot soiul.

UN TRIFOI CU PATRU FOI

T e bucuri ca un copil c]nd dai peste un trifoi cu patru foi sau

alegi o alt= cale c]nd vezi ]n fa\a ta o pisic= neagr=. Afl= c= nu mai este nevoie de aceste artificii, pen-tru c= exist= metode demonstrate [tiin\ific prin care norocul poate fi atras ]n via\a ta! Este suficient s= fii dispus= s= aduci mici schimb=ri ]n modul ]n care prive[ti lucrurile, iar Afrodita ]\i dezv=luie c]teva metode prin care po\i ajunge s= te consideri [i tu o persoan= noro-coas=.

Cei care se pl]ng de ghinion s]nt, de fapt, prea tensiona\i [i stresa\i pentru a observa ce se ]nt]mpl= cu adev=rat ]n jur. Studii de speciali-tate au demonstrat c= norocul nu \ine neap=rat de circumstan\e sau destin, ci de capacitatea noastr= de a fi deschi[i, de a profita de orice [ans=.

Un lucru este cert: persoanele care s]nt considerate a fi norocoa-se s]nt mult mai deschise fa\a de lucruri noi, iar aceast= caracteris-tic= poate fi antrenat=! Cei care par a fi noroco[i apeleaz= ]n ma-joritatea cazurilor la propria intui- \ie. }ncearc= s= adop\i [i tu aceas-t= tactic= de a te cunoa[te mai bine. G=se[te c]teva clipe ]n fieca-re zi pentru a te relaxa [i pentru a asculta ce zice vocea interioar=. Ai putea s= meditezi ]n fiecare di-minea\= [i s= ]ncerci s= petreci mai mult timp ]n compania propri-ei persoane.

}nva\= o lec\ie din fiecare e[ec! Situa\iile mai pu\in pl=cute fac parte din via\a de zi cu zi. }ns=, este important s= nu te la[i dobor]-t= de fiecare obstacol. oamenii ce par s= aib= parte de mai mult no-roc [tiu cum s= transforme fiecare situa\ie ]ntr-o oportunitate de a ]nv=\a o lec\ie nou=. Nu te l=sa prad= ]ndoielilor [i fricilor. Noro-cul reflect=, de fapt, starea noastr= emo\ional= [i modul ]n care pri-vim lumea ]nconjur=toare.

AUGUST

352015, iulie NoI

EAGLE — VULTURUL R+T+CIT

ieri [i azi

AUGUSTM arca Eagle a apar\inut, pe la

mijlocul secolului trecut, pro-duc=torilor auto Hudson [i Nash din SUA. Fuzion]nd, acestea au constituit American Motors Corpo-ration (AMC), care, spre finele ani-lor '70 ai sec. XX, a fost achizi\io-nat= de c=tre produc=torul francez

Renault. Aces-ta a ]nceput s= produc= modelul Re-nault-Eagle la ontario, Ca-nada. A ur-

mat un nou „mariaj”, cu Chrysler, care ][i asuma obliga\iunea de a spori v]nz=rile automobilului pe pia\a american=. Nu a fost s= fie, astfel c= cea mai consistent= istorie

a m=rcii ]ncepe mai t]rziu, dup= 1964, c]nd pilotul de curse Dan Gur-ney deschide un magazin pentru v]n-zarea automobilelor cu de-sign propriu. }n 1967 el realizeaz= un bolid pentru Formula 1, Eagle-Weslake, considerat unul dintre cele mai frumoase automobile din segment, construite vreo-dat=.

}n 1979 AMC, inspirat= de succesul automobilelor Subaru, propune versiunea proprie a unui automobil cu trac\i-une integral=, care se dovede[te a fi chiar mai reu[it= dec]t a japonezi-lor. }n anii '80, AMC, ]mpreun= cu Renault, propune dou= modele pentru producerea lor ]n mas= – Ea-gle Premier [i Eagle Medallion. Ex-

teriorul lui Eagle Premier, proiectat de Giorgietto Giugaro de la studio-ul Italdesign, avea o form= aerodi-namic= de invidiat. Eagle Medalli-on, destinat pie\ei nord-americane, a fost o replic= a lui Renault Meda-llion. Nesf]r[itele litigii ]ntre proprie-tarii m=rcii – AMC, Chrysler [i Re-nault s-au r=sfr]nt negativ asupra sor\ii lui Eagle, acesta fiind privit ca un copil adoptiv.

Apoi AMC este „]nghi\it=” de Chrysler, care ]ncepe o colaborare cu Mitsubishi. Americanilor le s]nt propuse modele similare celor ja-poneze – sportivul Eagle Talon (Mit-subishi Eclipse), Eagle Summit (Mitsubishi Lancer). }n 1992 apare modelul Eagle Vision, elaborat de Chrysler. De[i foarte confortabil,

spa\ios [i performant, modelul a ]ncetat s= fie produs ]n 1998. Dup= un timp, ]n care brandul Ea-gle a fost preluat definitiv de Chrysler, s-a decis abandonarea m=rcii, iar noul automobil Eagle, deja preg=tit pentru pro-duc\ie, a ap=rut cu denu-mirea Chrysler 300M. Fastuos, aristocratic, nu mai poart= logoul cu vul-turul m=re\ – simbol al

Statelor Unite ale Americii. {i dac= marca Eagle nu s-a bu-

curat de un succes comercial bine-

meritat, aceasta se datoreaz= fap-tului c= nu a fost promovat= eficient separat, ci mereu al=turi de altele din palmaresul produc=torilor. ori-cum, nu este exclus=, ]n viitor, o nou= revenire. Poate, mai reu[it=.

Iurie SCUTARU

70 de ani de la na[terea acto-rului de teatru [i rapsodului rom`n Tudor GHEoRGHE (1 aug. 1945).

80 de ani de la na[terea lui Ion UNGUREANU, regizor, actor de teatru [i film, publicist, om de stat (2 aug. 1935).

80 de ani de la na[terea Mariei BIE{U, c]nt=rea\= de oper=, so-pran= [i lied, profesor universitar, academician, Primadona operei Na\ionale din Republica Moldova (3 aug. 1935 – 17 mai 2012).

165 de ani de la na[terea nuve-listului [i romancierului francez Guy de MAUPASSANT (5 aug. 1850 – 6 iul. 1893). Creatorul nuve-lei psihologice, maestrul des=v]r-[it al genului scurt.

85 de ani de la na[terea lui Neil Alden ARMSTRoNG, astronaut, inginer [i profesor american (5 aug. 1930 – 25 aug. 2012).

75 de ani de la ]ntemeierea Universit=\ii Pedagogice de Stat Ion Creang= din Chi[in=u (Institu-tul Pedagogic de Stat Ion Creang=) (16 aug. 1940).

370 de ani de la na[terea scrii-torului francez Jean de la BRU-YÈRE, unul dintre cei mai valoro[i morali[ti ai literaturii universale (16 aug. 1645 – 10 mai 1696).

545 de ani de la B=t=lia de la Lipnic (20 aug. 1470).

125 de ani de la stingerea din via\= a lui Vasile ALECSANDRI, poet, dramaturg, folclorist, filolog, om politic, ministru, membru titu-lar al Academiei Rom`ne, creator al teatrului [i al literaturii drama-tice rom`ne (14 iun. 1818/1821 – 22 aug. 1890).

70 de ani de la formarea An-samblului Academic de dansuri populare JoC (23 aug. 1945).

70 de ani de la ]nfiin\area Uni-versit=\ii de Stat de Medicin= [i Farmacie N. Testemi\eanu (31 aug. 1945).

70 de ani de la ]nfiin\area, la Soroca, a organiza\iei Na\ionale din Basarabia (oNB) Arca[ii lui {tefan cel Mare (organiza\ie anti-sovietic=, fondat= de c=tre profe-sorii [i studen\ii [colii Pedagogice din Soroca) (aug. 1945).

calendar

NoI, iulie 201536

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Acrituri. 2. Turmentat – Lichid. 3. Sub dimensiunile obi[nuite (fem.) – Perete de protec\ie. 4. }n repetate r]nduri – Fricoas=... la urma urmei! 5. Lit iu – }ndurare. 6. Piese la r=zboi – Floare albastr= – Alifie. 7. }nc=l\=minte de toamn= – B=utura de diminea\=. 8. Animale cu vehicule – Maria Ene. 9. Sever, dar... f=r= cap – Adev=rat. 10. Tulpin= simpl= – Podoab= pe deget.

VERTICAL: 1. Aliment din f=in= de porumb. 2. Umezeal= (hot.). 3. Are temperatur= sc=zut= – {colari. 4. A anexa – Exclama\ie la coride. 5. }nceput de tic! – Trimi[i cu misiuni. 6. Uniunea Teatral= din Estonia – Din ianuarie p]n= în ianuarie. 7. At]rn= pe brad – A revendica. 8. Din nou – C=ma[= – Dumnealui. 9. Preparat din carne. 10. ofilit – Zîne.

Cuv]ntul tumult ]nseamn=:1. Zgomot; 2. P=[une; 3. }nvolburare.

R=spunsurile corecte – nr. 5, 2015

ORIZONTAL: 1. {es. Conace. 2. Ulteriorii. 3. Boite. Sau. 4. Scli- pit. Re. 5. Iv=r. Eroul. 6. De. Ar-suri. 7. Inutil. Gaj. 8. A\e. Metale. 9. Radia. Unan. 10. Patrie.

VERTICAL: 1. Subsidiar=. 2. Elocvent=. 3. Stila. Uedp. 4. Eti-

Cuv]ntul suliman ]nseamn= fard; plant=.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Doi p=rin\i [i doi fii au mers la pescuit. }n total ei au prins trei pe[ti, dar fiecare s-a ales cu c]te un pe[te. Cum a[a?

Dac= a treia joac= [ah, evi-dent, trebuie s= aib= partenera sa. Deci, a [aptea joac= [i ea [ah.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

S ite-ul Superscholar.org a f=cut un top al celor mai inteligen\i indivizi ai speciei umane, oameni cunoscu\i publicului datorit= reu[itelor personale remarcabile. Garri Kasparov este pe locul

cinci, cu un IQ de 190.

rat. Ia. 5. Crep. Rimat. 6. oi. Iesle. 7. Nostru. Tui. 8. Ara. or-gane. 9. Ciuruial=. 10. Ei. El. Jena.

Caissa

1.Nc8 R:c8. 2. Da8X, sau 1. Nc8 Ra7. 2. Db7X.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Samuel MüTZNER (1884-1959): A CRESCUT FLOAREA-SOARELUI

Pictor rom`n, cu origini evreie[ti. A studiat la {coala de Belle Arte din Bucure[ti, apoi a absolvit Academia Julian, Paris. La ]nceput picteaz= ]n stilul pointilist, urm]nd o serie de picturi cu tematic= \=r=neasc=. Gustul pentru c=l=torii ]l va face s= reflecte ]n lucr=rile sale cultura [i oamenii \=rilor vizitate. Cel mai mare succes l-au avut picturile de inspira\ie japonez=. Ghei[ele au fost personajele principale ]n picturile sale.

Lucr=ri: PEISAJ DIN MACUTo, JAPoNEZ+, SURoRILE, PE PLAJ+, PLASE LA USCAT, CULESUL VIEI, FATA CU LALELE etc.

nimic altceva: De vorb= cu doctorul ]n biologie Anatol T+R}|+,

coordonator oficiul ozon/ Ministerul Mediului.

poezie: Iustin PAN|A.

caligrafii cu Ion BRADU: DIN TINDA BISERICII.

roza v]nturilor: DICTATUR+ {I EDUCA|IE.

FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TIR

Iuliana {CHIRC+secretar responsabil

Leo BoR DEIANUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREANUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olga BALANope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 7616For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NoI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

LIDERULValerie TUDOR