NOIrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal mic 11.pdfantologie NOI UNIVERS DE POET Cheltuielile...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

noiembrie

11, 2 016VIS+TOARE

Veaceslav BANARI, 15 ani{coala de Arte, Dondu[eni

Fumul iese prin hogeag[i cine [tie pe unde ][i va mai l=sa

urmasau c]te [i mai c]te va vedea.

pag. 1-5

Numai a[a po\i deveni fotbalist, nu adus de tata cu ma[ina, rugat sau ]mpins pe teren de c=tre profesori. Iar fotbalul jucat la computer nu-i fotbal.

pag. 14-15

Imaginea poetic= a genera\iei de la NOI impresioneaz= prin gustul elevat al lecturii, prin adev=rul f=r= masc=, dureros, dar uneori la fel de frumos [i ]n=l\=tor.

pag. 24

Voluntariatul este o adev=rat= [coal= a vie\ii reale [i nu abstracte sau virtuale, ]n care tr=iesc mul\i tineri.

pag. 30-31

NOI

antologie NOI

UNIVERS DE POET

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

A venit toamna [i sufletu-mi ]\i simte lipsa,Ochii t=i ]n ochii mei ][i au eclipsa.M= tem c=-mi vei fura a mea iubire{i-\i voi c=uta ]n fiecare om a ta privire!Atunci c]nd inima-[i c]nt=-alinareaPrin vene-mi curge ura, sup=rarea,Iau dragostea [i-o str]ng la piept{i-o prefac ]n al meu univers de poet!

Marinela LUPU{OR, 16 aniCobani, Glodeni

DILEM+Valerie VOLONTIR

2016, noiembrie NOI

capriciile muzei

1

Marinela LUPU{OR (Cobani, Glodeni). Con-ceput ]n cheie st=nescian=, Universul de poet,

totu[i, ][i are traiectul [i farmecul s=u. Se remarc= [i Te-a[ pentru o ve[nicie. Pentru cititorii ner=bd=tori explic=m c= justificarea lipsei verbului din titlu este elucidat= abia ]n finalul poeziei.

Tatiana BALAN, cl. a IX-a (Slobozia, {tefan-Vod=). Poemul lung, scris ]ngrijit, este dovada unor abilit=\i poetice incontestabile. C]t prive[te mesa-jul [i finalit=\ile ]ns=, e oarecum confuz. Pentru publicare am ales un fragment mai expresiv.

Aliona CAZACU, cl. a IX-a (Hagimus, C=u[eni). Dincolo de unele st]ng=cii de expresie, poezia e sin-cer= [i nepref=cut=. Totodat=, e de remarcat c= e nevoie de plonjeuri mai ad]nci at]t ]n descrierea cadrului natural, c]t [i a st=rilor interioare. Mai ales c]nd este vorba de dragoste, care a fost c]n-tat= ]n cel mai ales mod de-a lungul veacurilor, de poe\ii tuturor popoarelor, inclusiv de Eminescu. }n-cearc= s=-l recite[ti.

Bianca SCURTUL, 13 ani (Chi[in=u). Povesti-rea Stratagem= matematic= impresioneaz= prin subiectul pe alocuri surprinz=tor, originalitatea for-mul=rilor [i subtilitatea detaliilor. Captiva\i de lec-tur=, nu ne-au sup=rat nici deficien\ele gramati-cale [i de expresie. Oricum, ar fi bine s= le dep=[e[ti. Succes ]n continuare!

Maria BANARI (Cioburciu, {tefan-Vod=), Patri-cia COTL+U, 18 ani (Chi[in=u): Eseuri inspirate

de frumuse\ea naturii [i reverbera\ia ei cu emo\ia condeierului. E un ]nceput bun. Felicit=ri!

Ruslana CABURGAN, 15 ani (Cioburciu, {te-fan-Vod=). Rezist= doar eseul.

Cristina C+T+NOI (Ursoaia, C=u[eni). Este in-teresant= aceast= transfigurare ]n pesc=ru[. }n-cearc= s= abordezi [i alte subiecte. Eventual, din via\a de toate zilele. Ea nu este comun=. Trebuie numai s=-i vezi frumuse\ea, fragilitatea, irepeta-bilitatea.

Carolina COTELEA, cl. a X-a (Chi[in=u). Sigur [i conving=tor. Aten\ie la formul=ri!

Sandu CIBOTARU (Ia[i). Ai a[ezat poeziile ]ntr-un volum (Pierdut ]n amintiri). E un gest salutar, o re-capitulare [i un r=boj. Dar lucrul nu se termin= aici, ci abia ]ncepe. P]n= la o expresie transparent=, li-ber=, zbur=toare mai este foarte mult= munc=. Tre-buie s= luminezi confuziile, s= la[i din balastul locurilor comune, s= aduci textul la ]n=l\imea sen-timentului.

Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate ne-a trimis Adelina LISCIUC (Cetireni, Ungheni).

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU

REVERBERA|II AUTUMNALE

ILUZIE NUP|IAL+ AMINTIRECe noapte, ce noapteC]nd luna ][i dezbrac= ]ncet mantaua,{i sim\eam cum haina ei mi se tope[tePe umerii sc=lda\i de praful selenar.

Era o ploaie de stele.Pic=turile ]mi [iroiau pe fa\=,Apoi se prelingeau pe g]t, m]ini.Ciudat, pic=turile luminau, dar c]nd se atingeau

de corpul meuLumina lor murea.Doamne! eram ]ngrozit= de ceea ce devenise corpul

meu{i am evadat din temni\a carnal=.

Zburam, eram at]t de liber=.Vedeam cum mi se contureaz= ]ntr-o lumin=

celest=... aripile.

Tatiana BALAN, cl. a IX-aSlobozia, {tefan-Vod=

Luceaf=rul r=sare...Cire[ul e ]n floare...Fiorul primului s=rut...{i toate, toate au ]nceput...

Noapte de noapteSub cerul ]nstelatNe s=rut=m noi dulce,Bezmetic, ne]ncetat.

Seduc=toare-i clipa...{i eram noi am]ndoi...Doar luna [tia taina{i inima din noi...

Aliona CAZACU, cl. a IX-aHagimus, C=u[eni

NOI, noiembrie 20162

cap ri ci ile mu zei

}NGERI C+ZU|I

CUVINTE T+CUTECum este pas=rea ]n zbor}n timp de ploaie sau de soare,Cum cade-o pan=-n v]nt u[or,A[a u[or eu simt c= nu m= doare.

E fericirea cea total=, c=ci mai [tiuC= u[a cea din fier se mai deschide,Avem un g]nd mai plutitor, mai viu,Pe care inima ]nc= nu-l poate prinde.

Nu po\i ]n lexeme s= spuiCe sim\i, tr=irea cea din urm=F=r= cuvinte este ea [i nu-iUn vis, o umbr= ce [i-o curm=.

E fericirea cea de-nt]ia oar=,Din prima clip=-a razelor de soare,E libertatea care zboar=Pe aripile p=s=rii ce-n veci nu moare.

TRE

S+

RIN

D S

C}N

TEIE

LA

CU

LV

icto

ria

PO

STI

C+

Coj

u[na

, Str

=[e

ni

P=pu[i frumoase zilnic pe str=zi trecf=r= ca ]napoi s= priveasc=,p=pu[i scumpe [i ]n vog=ce nu [tiu s= iubeasc=.

}n exterior – aur [i diamante,iar mucegaiul putreze[te ]n

interior.P=pu[i frumoase, scump parfumatecu minciuni, f=\=rnicie [i prost

umor.

Pu\ine au r=mas... ]n fa\a c=rora]ngenuncheau regi [i poe\i,firave, ginga[e [i pure –simbol al ]n\elepciunii – d=ruitoare de vie\i.

Unele s-au pierdut printre mul\imi,cu alt statut [i cu alt rol...transform]ndu-se ]n ]ngeri c=zu\ia c=ror suflet este gol.

Nelea COG}LNICEAN B=l\i

DIVERTISMENTPublicitate la vremurile trecute{i la cele de azi:Propriul copil al crea\iei adun= ]n tezaurul naturalanimatorii tuturor teatrelor na\ionale.La cutare adres= locuie[te vechiul meu prieten,pe care nu l-am v=zut de ceva timp.Venit din ad]ncurile scurgerii nisipurilor,]mbin= slovele str=inestorc]nd, din struguri, orice pic=tur= de vin ro[u.}n toamn=, p=s=rile c=l=toare p=r=sesc cuibul matern[i pleac= spre meleagurile necunoscute ale p=rin\ilor –]ntoarcerea lor e doar un semn de ]ntrebare.Pe strada al=turat=, asist= spectatorii la teatru.Semnul marcant de la marginea str=ziiaten\ioneaz= doar c= undeva prin apropieredemareaz= lucr=ri de reconstruc\ie,z=d=rnicite mereu de cursul aproape firesc al omului superior animalelor, dar inferior Universului.Fumul iese prin hogeag [i cine [tie pe unde ][i va mai l=sa urma

sau c]te [i mai c]te va vedea.Timpul se scurge v=z]nd cu ochii[i doar pas=rea de pe ram ciripe[te duios,indiferent= de parcursul lucrurilor prezente,pentru c= [tie c= viitorul ]i rezerv= sprijin condi\ionatalinat de razele soarelui [i m=re\ia Creatorului.Printre altele, clepsidra parc= nu se mai sf]r[e[te[i, poate, e adev=ratdac= ne g]ndim c= lungimea drumului e infinit de mare.Reprimarea tainicei oglinzi des=v]r[itemarcheaz= ]nceputul unei noi ere.{i a fost ieri, [i e azi, [i va fi m]ine [i parc= nu are logic=,dar lucrurile ][i au mersul lor ne]nt]mpl=tor,pentru c= tot ce va urma a fost deja prestabilit [i, poate, tocmai aceasta este via\a:un divertisment, ]n mare parte ne]n\eles,dar, totu[i, unul s=n=tos [i etern, pres=rat cu fulgi de nea pe care scrie: „Vremuri bune”,c=ci ve[nicia nu cunoa[te limite.

Irina DIACONU, 16 aniUngheni

2016, noiembrie NOI 3

T oat= via\a s]ntem ]n c=utarea unui suflet pe-reche, care s= ne ]n\eleag=, s= ne sf=tuiasc=

[i s= ]mpart= acelea[i principii [i convingeri ca [i noi. Ne dorim s= ]nt]lnim acea persoan= care s= ne semene ]ntru totul [i cu care s= ne complet=m reciproc. Asta e defini\ia complet= a unui prieten. El reprezint= sufletul [i mintea noastr= ]ntruchi-pate ]ntr-un alt corp.

Se spune despre un om c= prietenii lui ]l repre-zint=, c= po\i afirma cine este el doar v=z]nd ce prieteni are. Cu prietenul adev=rat po\i comunica cu u[urin\= doar prin simple expresii ale fe\ei, doar prin gesturi sau chiar din priviri. El reprezint= re-flectarea ta ]n oglind=, a sufletului t=u. El e tu, tu e[ti el [i nimic nu poate schimba acest lucru.

Prietenia e unul dintre lucrurile din via\a noastr= de care nu ne putem lipsi. Ea intr= ]n via\a fiec=rui dintre noi indiferent dac= e a[teptat= sau nu. Mai t]rziu ]ns=, to\i s]ntem gata s= oferim ce avem mai bun pentru a ne men\ine [i proteja prieteniile. Pen-tru mine acest lucru ]nseamn= s= fii un om ]mplinit: s= am un al doilea eu – prietenul meu.

Tamara BIVOL, cl. a IX-aBardar, Ialoveni

A m ajuns la cel mai mare paradox – vremuri ]n care bani avem mai mul\i, dar valori mai pu\ine.

Tehnologii mai avansate, iar c=r\i mai pr=fuite. }mbr=c=minte mai mult= prin magazine, iar oa-

meni ]mbr=ca\i tot mai pu\ini. Ma[ini mai rapide, timp mai pu\in.Medici mai mul\i, s=n=tate mai [ubred=.Accesorii mai frumoase, oameni mai ur]\i. }n cluburile de noapte e aglomera\ie, ]n biblio-

teci e pustiu. Ora[e mai multe, teatre [i muzee mai pu\ine. Copii mai mul\i, z]mbete [i copil=rii mai pu\ine. }nf=\i[=ri mai frumoase, suflete mai p=g]ne. Filme mai multe, pove[ti mai pu\ine. Distrac\ie mai mult=, credin\= mai pu\in=. Poze mai multe, mister mai pu\in.Oameni mai mul\i, prieteni mai pu\ini.Baruri mai multe, biserici mai pu\ine.Rela\ii mai multe, sentimente mai pu\ine...

Ruslana CABURGAN, 15 ani Cioburciu, {tefan-Vod=

PRIETENUL E AL DOILEA EU

PARADOX

TRIO

Ma

ria

LU

NG

U, 1

4 a

niC

RC

C L

ucea

f=ru

l, B

asa

rab

easc

a

RE

CTI

LIN

IUS

elin

ia C

EBA

N, 9

ani

L. T

. I. C

rean

g=, C

o[ni

\a, D

ub=s

ari

Z}MBESC, DECI, AZI...E sear=... prin geam se z=re[te bl]nda lun=,

care, plin= de tandre\e, ]mi aduce sentimentul de lini[te [i, totodat=, de team=. }n suflet parc= lin se aude fo[netul a mii de emo\ii. E timpul c]nd ]mi pot r=sfoi g]ndurile [i num=ra regretele. E timpul c]nd ]mi pot face ordine ]n suflet. E timpul c]nd ]mi pot citi cu lacrimi sau cu z]mbet r]ndurile din ]nc= o pagin= a vie\ii scrise ]n grab= ast=zi. E momentul ]n care pot s= mul\umesc sau s= regret.

Cu sufletul m=cinat de regrete, abia dac= ]mi pot convinge inima c= „m]ine” poate va mai fi o zi. O zi pentru ceea ce n-am iertat, n-am iubit, nu am mul\u-mit. Noi, oamenii, ar trebui ca, ]n bezna nop\ii, s= cuget=m cu ce am hr=nit sufletul ]n orele zilei gr=-bite [i s= mul\umim pentru tot. Z]mbesc, deci, azi, c=ci gr=bit vor trece anii. Z]mbesc, de[i am mutat ]nc= o pagin= ]n calendarul vie\ii.

Rosa LUPAN, cl. a X-a Coliba[i, Cahul

4 NOI, noiembrie 2016

cap ri cii le mu zei

SU

B U

MB

RE

L+C

rist

ina

MO

G}L

DE

A, 1

5 a

ni

{co

ala

de

Art

e M

eren

i, A

nen

ii N

oiNU-I NICI UN GOL

AM }NCEPUT S+ IUBESC PLOAIA

C eva vreme ]n urm= sufletul meu suferea de o boal=, de care sufer= to\i ]ntr-un moment – e

un fel de gol al sufletului, ce ]\i d= iluzia c= nu poate fi umplut cu nimic, orice ar fi: dragoste sau bucurie, ciud= ori triste\e... nimic.

Dar a fost s= cred a[a p]n= nu demult. Golul e completat de iubirea unei persoane ce mi-a expus toat= fericirea ]n palma sa. Trebuia doar s-o iau [i am f=cut-o. Mi-a oferit re]ntoarcerea ]n lumea real= la lucrurile pe care le consideram e[uate, o bucu-rie [i fine\e pe care nu le g=se[ti la oricine.

E un vis ]mplinit, pe care ]ns= l-am visat nop\i ]n-tunecate, care m= induceau ]ntr-o lume at]t de dis-perat= [i at]t de slut=... Acum, nu m= mai simt un bolnav \intuit la pat, un plop ]n v]rful dealului suflat de v]nturile nebune, un pe[te ame\it de puterea apei, deoarece golul din=untru, de care sufer= zeci, sute, mii de oameni, a fost completat.

Carolina COTELEA, cl. a X-aL. T. M. Kog=lniceanu, Chi[in=u

C ]nd eram mic=, iubeam soarele. Adoram s=-l privesc ore-n [ir. }l l=sam s=-mi str=pung= u[or

pielea cu razele lui. M= sim\eam r=sf=\at=. Acum ]ns=, multe s-au schimbat.

Plou=. Plou= mult. }nainte detestam acele zile care-mi furau lumina. Acum, am ]nceput s= le ]n\e-leg menirea [i s= le observ frumuse\ea. }mi place s= admir pic=turile, c=z]nd una c]te una pe asfaltul ars de c=ldur=. Ce sunet! Simt cum se apropie de mine [i eu o a[tept. Nu-mi e fric=. Fulger=. Tun=. }mi bate u[or ]n geam. Simt c= face parte din mine. Simt c= am pierdut at]ta timp, admir]nd soarele, c]nd puteam s= m= bucur de acel sunet minunat.

C]nd plou=, m= simt complet=. Nu-mi lipse[te nimeni [i nimic. Toate se ]mpletesc armonios cu acea lacrim= v=rsat= de CER... Ciudat, m= cuprind st=ri pe care nu reu[esc s= le descifrez, dar nu-mi pare r=u c= le tr=iesc. Nu-mi pare r=u c= pl]ng. Ori-cum, cine m= aude? Sunetul ploii e prea puternic, ca s= mai aud= cineva lacrimile mele.

Am ]n fa\a ochilor totul, neav]nd nimic. Visez atunci c]nd plou=. }mi imaginez fiecare pic=tur= ca pe-un om drag mie, iar eu am puterea de-a cu-prinde orizontul. Doar a[a-i pot avea pe to\i al=turi. Voi privi fix cum plou=. Voi sta acolo, ]n fa\a gea-mului din camera mea, p]n= fenomenul se va po-toli [i abia atunci voi realiza c= a fost doar o simpl= reverie, pe care sufletul o tot a[tepta, pentru a pu-tea respira din nou. Nimic mai mult.

Patricia COTL+U, 18 aniL. T. G. C=linescu, Chi[in=u

M+RE|IA TOAMNEIO ctombrie, soarele treze[te natura din somnul

ad]nc de var=. P=s=rile se spal= cu pic=turi reci de rou= preg=tindu-se pentru a acompania melodiile sale fantastice. Scuturate de crengi una c]te una, purtate de v]nt ici-colo, frunzele [i-au sta-tornicit covorul multicolor ]n jurul copacilor b=tr]ni. La margini de r]u, acolo unde soarele e mai dar-nic, culeg ]n priviri culoarea cerului senin, cu-prins= de farmecul muzicii, m= trezesc ]ntr-o lume a paradisului, surprins= de o melancolie neexpli-cabil=, dansez ]n oda frunzelor aurite... [i m= g]n-desc la povestea mea, s=pat= ad]nc ]n suflet.

Seara ]mbr=cat= ]n lumina de var a lunii privesc tufi[urile care, acoperite cu brum= de argint, ][i pierd pe jum=tate sclipirea. }n ad]ncul inimii simt mai gros ]ntunericul nop\ii. Ameliorat= de farmecul nop- \ii, simt cum cerul ][i aprinde lumini\ele care ]mi eclipseaz= tot mai dens privirea. Florile pe jum=tate adormite ]mb=ls=meaz= aerul prin mirosul lor ]n-fl=c=rat, pas=rea ][i continu= c]nt=rile sale ador-mite care fac [i mai fantastic= m=re\ia naturii.

Par ]ntr-o lume adormit=, dar totu[i trezit=, par ]n-tr-o lume trecut=, dar totodat= re]nviat=. S]nt pur [i simplu cuprins= de m=re\ia toamnei.

Maria BANARICioburciu, {tefan-Vod=

52016, noiembrie NOI

sarea g]ndirii

M unca unui om se poate pl=ti. Caracterul, cul-tura lui, nicic]nd.

Mihai EMINESCU

Oric]t ]\i vei schimba ]nf=\i[area, r=m]i acela[i om.

Arthur SCHOPENHAUER

Nenorocirea d= pe fa\= caracterul, iar fericirea ]l ascunde.

HORA|IU

C]nd nu e[ti sigur de caracterul unui om, pri-ve[te-i prietenii.

Proverb japonez

Omul are mai multe caractere: unul pe care-l cre-de el, unul pe care i-l d= publicul [i cel adev=rat.

Nicolae IORGA

Caracterul f=r= inteligen\= face mult, inteligen\a f=r= caracter nu face nimic.

CICEROCaracterul unui om poate fi judecat dup= gus-

turile sale muzicale. PLATON

Pentru a m=sura omul, m=soar=-i inima.

Malcolm FORBES

Caracterul este ceea ce ]\i r=m]ne atunci c]nd ai pierdut tot ce po\i pierde.

Evan ESAR

C ]nd iube[ti, lumea ta nu se rezum= la odaia ta, la \ara ta [i nici la globul p=m]ntesc, c=ci

]n acele clipe te sim\i mare c]t ]ntregul Univers.C]nd iube[ti, po\i trece peste orice, dar nu [i

peste absen\a celui care te ajut= s= ]nvingi!C]nd iube[ti, prive[ti via\a cu ochi de ]nving=tor!C]nd iube[ti, ]\i dore[ti s= tr=ie[ti.C]nd iube[ti, sim\i c= ai totul pentru a-\i realiza

visele, pentru a te ]n=l\a!C]nd iube[ti, te treze[ti z]mbind, cu poft= de

via\=, cu soare ]n suflet, pentru c= iubirea \i le ofe-r= pe toate!

C]nd iube[ti, nici un obstacol nu \i se pare im-posibil de trecut!

C]nd iube[ti, a[tept=rile dor, dep=rt=rile usuc=, plec=rile mistuie, dar g]ndul c= ai pe cineva al=-turi te ]nt=re[te s= ]nvingi totul prin r=bdare!

C]nd iube[ti, e[ti puternic, e[ti al cuiva, e[ti ]m-p=cat cu tine ]nsu\i.

Dar ce se ]nt]mpl= c]nd nu mai iube[ti?

Marinela LUNGU, 17 ani L. T. Ion Creang=, F=le[ti

OAMENI {I CARACTERE

abonament

GO

SPO

DA

RII

AU

RE

VE

NIT

Mir

ela

R+

ILE

AN

, 15

an

iG

imn

azi

ul N

. Da

bija

, P]n

z=re

ni,

F=

le[t

i

C}ND IUBE{TI...(fragment din romanul Singur= cu mine)

NOI, noiembrie 2016

cu ta re r]nd mu[ c=

6

Un g]nd frumos poate fi ca o biseric= ]n care omul ][i odihne[te sufletul.

Regina Maria

MOLDOVA — GUR+ DE RAI

| ara mea se nume[te Repu-blica Moldova [i aici e un Pa-

radis. }n Moldova s]nt multe sate [i ora[e. Cele mai frumoase [i mai populare ora[e vizitate de turi[ti s]nt Orheiul [i Chi[in=ul, care abund= ]n monumente isto-rice [i locuri frumoase. P=durile din Moldova s]nt mari, cu o flor= [i o faun= bogat=. }n rezerva\iile naturale s]nt multe viet=\i rare, ca: zimbrii, cerbii, bursucii [i alte-le mai pu\in rare, ca: vulpile, ve-veri\ele, iepurii etc.

}n \=ri[oara mea curg mai mul-te r]uri, dar cele mai pitore[ti s]nt Prutul [i Nistrul. Aici ]n Moldova mea drag= s]nt tradi\ii minunate, cum ar fi dansurile populare. Mol-dovenilor le place s= petreac=. Iar femeile preg=tesc bucate mi-nunate [i delicioase. Dar, s= nu l=s=m ce e mai bun – hainele po-pulare. Ia, catrin\a, br]ul, opinci-le, i\arii, c=ciula demult nu mai s]nt artefacte de muzeu.

O fil= aparte din istoria Mol-dovei o reprezint= cetatea Soro-ca – un scut de ap=rare ]n trecut. Azi o bijuterie a neamului pe ma-lul Nistrului. Al=turi se ]nal\= o crea\ie arhitectural=, construit= de ]ntreg poporul, ghidat= de mare-le scriitor Ion Dru\= – Lum]narea Recuno[tin\ei. Ajung]nd acolo, po\i spune o dorin\= [i te po\i ruga la Dumnezeu [i la Maica Domnu-lui de s=n=tate.

|ara mea – Republica Moldo-va e frumoas=, cum alta nu e...

Anastasia VATAMAN, cl. a IV-a Gimnaziul Dinastia Romanciuc,

V=deni, Soroca

A nul acesta am promovat ]n clasa a VIII-a. }mi place mult

cartea, am o reu[it= bun= [i pla-nuri mari pentru viitor. }nainte de a merge ]n clasa ]nt]i, p=rin\ii au c=utat o [coal= bun= care, ]n pri-mul r]nd, s= fie amplasat= ]ntr-un loc avantajos pentru mine [i care s=-mi ofere perspective pentru vi-itor.

}ntr-adev=r, gimnaziul pe care l-au g=sit m-a primit c=lduros cu profesori deosebi\i [i clase pline de elevi. Treptat ]ns=, ]n fiecare toamn= c]nd reveneam din va-can\a mare, tot mai pu\ini copii ]i p=[eau pragul. O bun= parte din-tre colegii mei au plecat cu p=rin- \ii [i s-au stabilit peste hotare. A-cela[i lucru l-au f=cut [i mul\i al\i

elevi din alte clase. }n vara aceas-ta gimnaziul nostru s-a ]nchis – nu avea cum s= fie altfel din cau-za num=rului redus de copii. Cei care am r=mas, am fost transfera\i ]n alt= institu\ie de ]nv=\=m]nt. De altfel, a[a s-a ]nt]mplat cu o mul- \ime de [coli din toat= \ara.

Nu ]mi fac griji pentru mine, [tiu c= o s= m= obi[nuiesc aici, o s= m= ]n\eleg cu noii colegi [i o s= fac fa\= noilor reguli. Dar m= tot ]ntreb, c]t o s= mai scoat= gre-ut=\ile lumea din \ar=. Dac= na-talitatea scade considerabil [i r=m]nem aici o m]n= de oameni, s= mai vis=m la un viitor?

Alisa R+ILEAN, 13 ani

Chi[in=u

} n copil=rie totul era altfel. Soa-rele auriu – mai mare [i mai

luminos. Drumul spre bunici um-brit de coroanele verzi de nuc era mai frumos, iar c]ntecul cucului – prilej de a schi\a un z]mbet. }mi amintesc [i acum mirosul covrigi-lor sco[i din cuptorul ]ncins. C]nd plecam la magazin dup= bom-boanele preferate, tejgheaua mi se p=rea enorm=, iar v]nz=torul un om bun [i vesel. Cu siguran\= cea mai nevinovat= perioad= nu ar fi avut acel farmec dac= nu erau tovar=[ii mei.

Pove[tile m= atr=geau dintot-deauna. Cartea copil=riei mele se numea Pas=rea m=iastr=. Ado-ram toate istorisirile acelea [i o rugam des pe mama s= mi le ci-teasc=. Ea nu avea mult timp liber, a[a c= aceasta m= f=cu s= ]nv=\ alfabetul. Nu am uitat nici de pri-ma mea carte de la bibliotec=, era vorba de Povestea unui om lene[.

|in minte bine iernile geroase, cu ni[te troiene imense [i v]nt t=ios. C]nd eram ]n clasele ]nt]i [i a doua, tata ]mi f=cea c=rare p]n=

la [coal=, pentru c= era lesne s= m= cufund ]n z=pada sclipitoare. Ca orice copil f=ceam omu-le\i de z=pad=, m= ju-cam cu bulg=rii [i scri-am pe neaua imaculat= mama. M= consider no-rocoas= c= m-am n=s-cut la \ar=, c=ci anume aici, dup= cum afirma Lucian Blaga, s-a n=s-cut ve[nicia. {i ce n-a[ da acum s= m= re]ntorc ]n copil=rie...

Tatiana BALAN, cl. a VIII-aSlobozia, {tefan-Vod=

B+NCI }NSINGURATE

V}RSTA INOCEN|EI

PEISAJ MONTANEcaterina HER|A

Bardar, Ialoveni


noi [i voi

1. C]t de des faci sport?

2. }\i plac sportul [i activit=\ile fizice?

3. Care e sportul t=u preferat?

4. }n afara orelor de educa\ie fizic=, prac-tici vreun sport?

5. Care este motivul principal pentru care faci sport?

6. Ai f=cut vreodat= parte dintr-o echip= sportiv=?

7. Preferi s= te aventu-rezi ]n expedi\ii turis-tice, competi\ii sporti-ve, starturi vesele?

8. C]t timp dedici spor-tului [i c]t timp stai ]n fa\a computerului?

9. Ai urm=rit cu interes anul acesta Olimpiada de la Rio?

10. Cum ]\i petreci, de obicei, timpul liber?

11. Participi la concur-sul sportiv Citius, Altius, Fortius! g=zduit de revista NOI? Urm=re[ti rubrica time-out din paginile revistei?

12. Comenteaz= afir-ma\ia lui L. Rebreanu: Un sportiv adev=rat e un cavaler ]n toate manifest=rile vie\ii.

CHESTIO NAR

PROBLEME ECOLOGICE GRAVE GENERATE DE DE{EURI

C um se produc f=r= ]ncetare, de[eurile ridic= mari probleme de protec\ie a me-diului. Iat= de ce preocuparea pentru buna gestionare a de[eurilor are un rol

important – de a facilita mecanismele de circula\ie a lor, deoarece multe dintre ele pot fi reutilizate [i refolosite prin intermediul tehnologiilor moderne. R=spunsurile voastre, dragi cititori, la chestionarul din nr. 8, 2016, Unde arunci gunoiul? vin s= sus\in= ideea c= ]n solu\ionarea problemei de[eurilor ]n natur= un rol important revine educa\iei, care trebuie s= se preocupe de schimbarea mentalit=\ii fa\= de ceea ce oamenii returneaz= mediului.

START!

1. Chiar dac= ]n localitatea mea s]nt locuri [i l=zi amenajate pentru a arun-ca gunoiul, de multe ori el este ]m-pr=[tiat la nimereal=, iar acest lucru este at]t de inestetic [i de prost gust, ]n- c]t m= ]ntreb: oare e greu s= faci ]nc= trei pa[i p]n= la tomberonul de gunoi? 8. R]ul B]c curge pe teritoriul or=[elului Str=[eni. }mpreun= cu profesoara noas-tr= am f=cut o expedi\ie pe malul lui [i am r=mas [oca\i de starea grav= ]n care se afl=.10. Fiecare ]n parte putem contribui la solu\ionarea problemelor ecologice ge-nerate de de[eurile menajere: extinde-rea serviciilor pentru colectarea de[eurilor, minimizarea cantit=\ilor acestora prin prevenirea apari\iei lor [i reciclarea de[eurilor.

Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni

2. Gunoi[tea autorizat= din ora[ul meu se afl= la o distan\= relativ mare. Cel pu\in, nu am sim\it niciodat= mirosuri insuportabile sau mizerie provocat= de v]nturile puternice. }n unele regiuni ]ns= oamenii s]nt nevoi\i s= protesteze, de-oarece gunoi[tea autorizat= se afl= prea aproape de casele lor. 3. Tipuri de de[euri: de[euri menajere; de[euri stradale; de[euri industriale (cele rezultate din produc\ie); de[euri peri-culoase (toxice, imflamabile, explozi-ve, radioactive, spitalice[ti); de[euri din construc\ii [i demol=ri, din minerit; din echipamente electrice [i electronice; de[euri agricole etc.6. Incinerarea de[eurilor este rentabil= doar ]n anumite condi\ii. De exemplu, atunci c]nd se propune ob\inerea ener-giei sau ca metod= rapid= de tratare a de[eurilor, ]ntr-un timp relativ scurt. }ns= arderea articolelor din plastic, bun=oar=, implic= emisii toxice, cenu[= sau zgur= periculoas= pentru s=n=tatea omului.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

4. }ncerc s= \in cont de separarea de[eurilor atunci c]nd le arunc. Fieca-re dintre noi, ca reprezentant al comu-

nit=\ii, are obliga\ia de a influen\a pro-cesul de ecologizare a propriului ora[ sau sat. Solu\ia este la ]ndem]na noas-tr= [i const= ]n depozitarea selectiv= a de[eurilor, pe urm=toarele categorii: h]rtie [i carton; ambalaje PET [i alte materiale plastice; sticle [i cioburi; de-[euri feroase; de[euri umede (resturi vegetale, animale) etc.11. De 16 aprilie, ziua na\ional= de sa-lubrizare, ]mpreun= cu prietenii mei am f=cut ordine ]n parcul de l]ng= [coa-la noastr= [i o parte din malul r]ului care curge prin apropiere.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

12. Afirma\ia lui H. D. Thoreau: }n na-tur= se afl= secretul p=str=rii ecologice a lumii ne reaminte[te c= nu este cazul s= c=ut=m ]n exces solu\ii [i remedii de ocrotire a naturii; s= invent=m di-verse tehnologii sofisticate. Secretul se afl= chiar ]n s]nul naturii, important este s=-i ascult=m necazul [i s=-i ]ntin-dem o m]n= de ajutor.

Ion GANEA, 15 aniOrhei

5. Unele de[euri pot fi folosite ca ]n-gr=[=minte – gunoiul de grajd sau ba-lega. De exemplu, compostul, care este un ]ngr=[=m]nt organic, derivat din ceea ce r=m]ne dup= descompunerea plan-telor [i a altor organisme vii [i ajut= la fertilizarea solului. 7. Bateriile le arunc ]ntr-o cutie special amenajat= la intrarea ]n liceul nostru. Asemenea boxe am z=rit ]n mai multe institu\ii. Deoarece con\in substan\e toxice, periculoase, de[eurile de echi-pamente electrice [i electronice nece-sit= o supraveghere special= [i o reci-clare pe m=sur=.9. Prin reciclarea materialelor refolosi-bile se reduce consumul de resurse naturale (ap=, petrol, energie), precum [i nivelul emisiilor nocive ]n aer.

Mihaela CIOBANU, cl. a XI-aChi[in=u


poezie

Poet [i eseist. N=scut pe 16 noiembrie 1952, ]n comuna {irokaia Poleana, raionul Hliboca, regiunea Cern=u\i. Absolvent al Universit=\ii de Stat din Cern=u\i, Facul-tatea de Filologie, sec\ia Limba [i Literatura Rom`n= (1974). Activeaz= ]n cadrul Edi-turii Literatura Artistic= (Hyperion) din Chi[in=u (1979-1990). Este vicepre[edinte (1990-2010) [i pre[edinte, din decembrie 2010, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. A debutat cu volumul de versuri M= cheam= cuvintele, Editura Carpa\i, Ujhorod, 1979.

Alte c=r\i de poezie: |=rmul de echilibru, 1982; Mesaje la sf]r[it de mileniu, 1987; Arhivele Golgotei, 1990; Profesionist al himerei (antologie), 2012; Ferestre stinse de ]n-

geri, 2014 [. a. Editeaz= un [ir de c=r\i pentru copii.Selec\ii din versurile sale au ap=rut ]n diverse antologii din Rom`nia, Ucraina, Rusia, Turcia, Be-

larus, Macedonia, Suedia, Italia, Fran\a. Este laureat al mai multor premii na\ionale [i interna\ionale.

Arcadie SUCEVEANU

L-am z=rit furi[]ndu-se prin aerul ]nser=riiscria cu graffiti pe ziduri: «Salva\i-v=! Cine r=m]ne ]n frumuse\e, moare»

Avea cap ca de bufni\= purta o uniform= ponosit= de general din urm= t]ra dou= aripi mari, fleo[c=ite

De la inscrip\iile sale mirosea parc=a motorin=, a via\= mutilat=, afunie din casa sp]nzuratului

Cei peste dou= sute de poe\i sosi\ila Bienala de Poezie de la Liègesim\ir= de]ndat= pericolul. Aduna\i ]n colocviicu tema: «Poezia, un alt limbaj?» se gr=bir= s= ia atitudineau criticat comportamentul nedemn al }ngeruluil-au declarat tr=d=tor al breslei, sp=rg=tor de opinie,ostil UE

«S=rmanul, [i-a pierdut orientarea, s-a uzat,desp=duchia\i-l, word-programa\i-l!strigar= mai multe voci. Nu are sim\ul postmodernit=\ii, e un retardat, vom depune o pl]ngere la CEDO»

Tot timpul c]t l-am urmat mi-am \inut fa\a acoperit= cu m]inile s= nu m= recunoasc=. L-am urm=rit a[a p]n= ]n zoric]nd, ajuns la cap=tul unei str=zi ]ntunecoase,][i desf=cu aripile uria[e[i se ]n=l\= deasupra ora[ului

Era toamn=. Dinspre marile literaturib=tea un v]nt rece

Undeva ]n fundul gr=dinii st= ascuns Palimpsestul cu hieroglife sonore

Suflete asprit, vino s= descifr=mcuiburi de r]ndunici, mori[ti de lemnpropozi\ii crescute cu iarb=

Vom r=zui strat dup= strat semnifica\ie dup= semnifica\ievom s=pa pe sub vechi civiliza\ii de furniciprintre vocabule de brusture [i romani\=p]n= c]nd – luci, soare, luci –vom da de ni[te zile vesele cu cr]mpeie de soare [i v]nt]n care o vom descoperi pe Mama, t]n=r=,aleg]ndu-[i vopselele pentru l=icerePrintre umbre calde [i glasuri semantice]l vom z=ri [i pe Tata ascu\ind pe cureaua mo[tenit= de la bunicul briciul adus din r=zboiori b=t]nd cuie-n gard ca pe ni[tediamante str=lucitoare}n sf]r[it, ]l vom reg=si [i pe b=iatul auriualerg]ndu-[i imaginea developat= ]n ochiul vacii pe miri[te

Vino, suflete – ]n una din litere doarme Dumnezeu lipsit de memorie

Doar aici, ]ntre scoar\ele Lui verzi, e[ti copil[i frica de moarte e ]nc= departe

}NGERUL POEZIEI LA LIEGE

PALIMPSEST CU HIEROGLIFE SONORE


Violeta ZABULIC+

Singur, cu nisipul de[ertului ]n palmecu fotografiile marilor piramidearse ]n scrumier=expediam pe sub u[=scrisori incendiare c=tre himer=m= visam primarul Parisului, r]vneamla scaunul Patriarhului Ecumenic din Bizan\

[tiu, [tiu, iubito: \i-era ru[ine, \i-era jen=,\i-era de[an\c= nu eu inventasem [urubulc= n-am fost eu acela care-a aduscartoful ]n Europac= n-aveam bani nici noroc nici habarVeteran al dezastrului – sem=nam ridiche [i guliidar recoltam grecie antic=: c]te-o ton= [i cevala hectar

}ntr-un cuv]nt, mi-o f=cusem cu m]na mea –nu eram dec]t o canalie, o lichea,omul din umbr=, eminen\a cenu[ie, cavalerul cu tavaaduc]ndu-[i singur pumnalul [i-otrava}mi s=pasem singur groapa – una ]n tavan[i alta-n podea

}mprejur – fe\e de nichel, inimi de c]rp=,sentimente de tinichea –aceea[i lume pragmatic= holb]ndu-sela inima mea ]nc= ]ntreag=din care ]n cur]ndse va rostogoli bila neagr=la inima mea de regn necunoscutla inima mea s=rit= de pe fixla inima mea aproape nebun= –mereu dorind ah! cevace nu [tie s= spun=

PROFESIONIST AL HIMEREI

Nu, nu era ]nchipuire nici basmeram chiar personajele lui Erasm:tu ]\i lustruiai talpa, cel=lalt ][i pierduse speran\aal treilea striga: duc=-se dracului

Se ]mpu\inase de tot fitilul ]n l=mpivechiul cartof venea s= fetela masa s=racului

}mi pierdusem trompeta ]n iarb=. Suflam]n burlane, ]n [inele de tramvai, ]n m=rfareBaricadat ]ntr-un castel de ziarev]nam (ca prostul) fantoma aurului, fiara tutunuluiChiar a[a: ]mi tr=sesem pe capscufia nebunuluieram m=sc=riciul lui o-ho! [i da-da]mi puneam distrat monoclul lui Tristan Tzaracel cu panglic= de moar

A[adar, ]mi ziceam, a[adar –[i, cu figura alungit= [i slab=,cu vopseaua zilelor cojindu-mi-se pe unghii,pe fa\=]mi luam deodat= adio[i brusc intram ]n oglind= ca-n cea\=

PERSONAJELE LUI ERASM

Aliniat cu vulturiipe deasupra lumii zburam fericit

De la acea ]n=l\imebolgiile zilei nu se mai vedeauiar lumina avea ceva din puritatea primordial=

Sc=ldat ]n eter, respiramfr=gezimile lui Dumnezeu

Dar brusc, vulturul t]n=rcade ca piatra [i-apuc= ]n gheare [oarecele care nu mai are sc=pare ]n iarb=

Realitatea se umple de s]nge\ip=tul fisureaz= ]n mii de buc=\i aerul dimine\ii

Unitatea fiin\ei e compromis=Mai trist dec]t realitateaspiritul at]rn= ca o ultim= prad=]n clan\ul de vultur ce urc= la ceruri

Toat= aceast= arom= adus= de soare ]n iarb=[i-aceast= prim=var= ce se instaleaz=-n copaci[i-aceast= buburuz= din palm=str=lucitoare ca via\a – s= nu fie dec]t

alibiul t=u perfect, Doamne?!

VIA|A CA ALIBI


pa uz= de g]ndi re

SFAT PRE|IOS DE LA BUNICIS fatul cel mai bun este acel care este cerut, dar, mai ales, cel

c=ruia i-a venit timpul. E de prost gust s= oferi sfaturi „la reduceri”, s= fii s]c]itor, [i, nu ]n ultimul r]nd, s= creezi impresia c= le cuno[ti pe toate. Cu toate acestea, celor c=rora li se mai iart= din asemenea „p=cate” s]nt bunicii, ]ntruc]t ei mereu o fac cu bun=tate enorm=, cu inten\ia de a ne scuti de repetarea acelora[i gre[eli. Ce sfaturi cele-bre au de la bunii lor ne spun un grup de tineri:

Daniel NEGRESCU, 16 ani, Copceac, {tefan-Vod=: Bunica m-a sf=tuit s= p=zesc ]n\elepciu-nea, s= ]ntemeiez o familie feri-cit=, s= lupt, pentru c= aceasta e adev=rata via\=.

Dan |URCAN, 12 ani, Chi[in=u: Bunicii mei m= ]ndemnau s= fiu atent cu prietenii, cu g]ndurile mele [i cu faptul cum m= com-port cu cei care ]mi vor [i binele, [i r=ul. S= am r=bdare.

Natalia STAN, 14 ani, Chi-[in=u: Toate lucrurile duc spre un bun sf]r[it; munca ]l face pe om; r=bdarea ]n orice [i cu orici-

ne, chiar [i cu tine trebuie p=zit= – s]nt doar c]teva dintre sfaturile bunicu\ei mele.

Antonina CUJB+, 11 ani, L. T. M. Viteazul, Chi[in=u: Tot ce se face, se face doar spre binele omului. Nimic [i niciodat= nu dispare f=r= de urme, chiar da-c= ne pare uneori c= s]ntem ne-drept=\i\i.

Cristina SURDU, 10 ani, L. T. O. Ghibu, Chi[in=u: }ntotdeau-na bunicii m= sf=tuiesc s= ]nv=\, c= ]n\elepciunea le aranjeaz= pe toate bune ]n via\a omului.

Bianca |+RU{, 11 ani, Ungheni:

De la bunici am ]nv=\at c= tre-buie s= fiu bun=, s= m= ]mpac cu to\i, pe c]t este posibil. De ase-menea, c= trebuie s=-mi ascult [i s=-mi iubesc p=rin\ii, fiindc= ei s]nt fiin\e irepetabile ]n via\a mea.

Mihaela GRAUR, 10 ani, Pro-meteu-Junior, Chi[in=u: Nicio-dat= s= nu uit de ceea cine s]nt, c= s]nt ca to\i ceilal\i, obi[nuit= [i c= trebuie s= m= comport ]n a[a fel cum a[ dori s= se com-porte cu mine ceilal\i.

Pentru NOI – Ana CEAP+

COPACUL COPIL+RIEI MELEA mintirile din copil=rie s]nt cele mai frumoase [i mai valoroase.

Anume ]n aceast= perioad= ]n care nu avem nici o grij=, nici o problem=, leg=m cele mai frumoase prietenii care dureaz= ]n timp, avem unele locuri [i obiecte de care ne leag= anumite evenimente. Cu siguran\= fiecare dintre noi are un copac sau un loc unde se refugia sau f=cea cele mai multe n=zb]tii. A[adar, despre copacul copil=riei lor ne spun elevii de la Gimnaziul Petru Lucinschi din satul R=dulenii Vechi, Flore[ti.

Lumini\a GAVRI{CIUC, cl. a VII-a: Copacul copil=riei mele este nucul bunicii, fiindc= ]mi pl=cea foarte mult momentul c]nd toam-na, str]ngeam nucile, iar buna ]mi c]nta c]ntece vechi, de pe timpuri-le c]nd ea era fat= mare.

Vasile {ALAMAC, cl. a VI-a: Este cire[ul vecinei mele. }mpre-un= cu prietenul meu ]n fiecare var=, c]nd observam c= vecina nu este acas=, mergeam [i furam cire[e. Unul dintre noi st=tea la p]nd=, iar cel=lalt culegea cire[e. C]nd ea se ]ntorcea acas=, fu-geam printr-o gaur= din gard.

Alexandra CEREVATII, cl. a IX-a: Dudul din ograda p=rin\ilor mei. Ramurile sale ]mi \ineau de umbr= [i deseori ]l rugam pe tata s=-mi aga\e scr]nciobul anume aici.

Nicolae R+ILEANU, cl. a VII-a: Avem o salcie pl]ng=toare ]n cur-tea [colii noastre [i ]n fiecare zi ]l privesc [i am impresia c= ]mi cunoa[te toate durerile, triste\ile [i bucuriile mele.

Irina BOTNARI, cl. a IX-a: Co-pacul ce-mi aminte[te de copil=rie este nucul pe care [i acum ]l avem ]n ograd=. Mereu credeam c=, dac= voi m]nca fructele acestui copac, voi avea putere s= urc p]-

n= ]n v]rful lui, iar acolo orice do-rin\= sau vis o s= mi se ]mplineas-c=. Vara, la umbra nucului, citeam c=r\i [i uneori, c]nd aveam inspi-ra\ie, scriam poezii.

Ion CHELBAN, cl. a IX-a: L]ng= alunul pe care ]l avem ]n gr=dina noastr= f=ceam de multe ori n=z-b]tii [i nimeni nu m= deranja.

Ana-Maria CRE|U, cl. a V-a: Ori de c]te ori s]nt trist= sau am o durere, m= apropii de un tei [i simt cum m= lini[te[te [i ]mi d= o parte din energia lui.

Pentru NOI – Anastasia BANCUR=dulenii Vechi, Flore[ti


ACAS+ ESTE DORUL DE NOI }N{INEZ ici acas= [i inima \i se face c]t un purice. G]nde[ti acas= [i te ]neci

de dor. Sim\i acas= [i prinzi aripi [i zbori. E[ti acas= [i te sim\i binecuv]ntat. Se ]ncing la joc [i se revars= ca o lumin= bl]nd= peste toat= lumea emo\iile [i amintirile de unde pornesc toate drumurile vie\ii tale, de unde p=rin\ii ][i petrec-a[teapt= copiii, iar mai apoi nepo\ii.

Probabil, dac= s-ar edita un dic\ionar explicativ care s= identifice toate nuan\ele [i subtilit=\ile cuv]ntului acas=, s-ar scoate edi\ie dup= edi\ie – reeditat=, revizuit=. Ce defini\ie propun pentru acest cuv]nt elevii de la Gimnaziul V. Dumbrav= din Ciore[ti, Nisporeni, afla\i ]n r]ndurile ce urmeaz=.

Alina JOSANU, cl. a IX-a: C]nd s]ntem al=turi de p=rin\i, casa p=rinteasc= este suportul nostru spiritual. Dar, anume atunci c]nd s]ntem departe de ea, sim\im in-tens sensul cuv]ntului acas=. Acas= e acolo unde am crescut, unde ne-am ]nvins temerile, iar sufle-tul este lini[tit [i fericit. Dorul de cas= este dorul de noi ]n[ine.

Dorin |ICHIRA{, cl. a VIII-a: Acas= este locul sf]nt care mi-a devenit cel mai bun prieten. No-

\iunea acas= eu o mai identific cu limba, neamul [i plaiul natal.

Alexandra G}RJEU, cl. a VIII-a: Cuv]ntul acas= ]mi ofer= protec- \ie, c=ldur= [i lumin=. Iar cei mai frumo[i ani ai copil=riei m= vor a[tepta mereu aici.

Irina CONICOV, cl. a VIII-a: Acas= m= a[teapt= cele mai scum-pe fiin\e din lume. Cum s= nu-\i iube[ti locul ]n care ai prins gust

de via\= [i au ]nceput s=-\i creasc= r=d=cinile? }l por\i ]n suflet [i cuget oriunde ai fi.

Victor M}RZA, cl. a IX-a: }mi place foarte mult satul meu na-tal [i n-a[ pleca niciodat= de aici, fiindc= acas= este locul un-de sim\i c=ldura unui c=min.

C=t=lina LUCA, cl. a VIII-a: Acas= auzi vocea cald= a ma-mei [i doar aici cerul ]\i va zîmbi indiferent de situa\ie.

Petru TOFAN, cl. a IX-a: Re-fugiul meu este casa noastr= – un loc sf]nt unde ne a-dun=m cu to\ii f=r= un motiv anume. Nu ]n zadar c]ntecul ne aminte[ te cu at]ta tris-te\e – Casa p=rinteas-c= nu se vin-de.

Carolina A R M + S A -

RU, cl. a VIII-a: Pentru mine acas= e un un loc sacru, deoarece doar aici ]mi g=sesc alinarea în clipe-le grele [i mereu m= vor a[tepta cu bra\ele deschise p=rin\ii mei. Nic=ieri nu-i mai bine ca acas=!

Serghei ADAM, cl. a IX-a: O priveli[te minunat= la sfat cu bu-nicii – iat= defini\ia acestui cu- v]nt. Iar peste toate – mult= lu-min= care pic= din Cer.

Marinela JOSANU, cl. a IX-a: Acas= ne sim\im ]n siguran\=, g=sind afec\iune – o defini\ie lesne de ]n\eles.

Adrian MO{NOI, cl. a VIII-a: Cei [apte ani de-acas= anume de aici pornesc, iar cu ei p=[e[ti cu ]ncredere ]n lumea mare. Acas= ]mi voi reg=si mereu prie-tenii pe care doar copil=ria \i-i poate d=rui – f=r= interese mes-chine [i f=r= scopuri m=re\e; ]i por\i ]n suflet [i ]\i s]nt dragi pen-tru toat= via\a numai pentru fap-tul c= pe timp de ploaie \i-au f=-cut loc sub umbrela lor micu\= de tot.

Vasile AXENTII, cl. a IX-a: C]nd rostesc cuv]ntul dat, m= iau de m]n= cu mama [i tata, sora [i fratele, bunicii [i prietenii. Acas= este lini[tea [i pl=cerea de a te ]n-toarce de fiecare dat=.

Irina DIMA, cl. a VIII-a: Ori-unde ne-am afla, dorul de cas= fierbe ]n sufletele noastre. Acest cuv]nt ]n care ]ncape „preapli-nul” ]mi aminte[te mai cu seam= de mama.

C=t=lina COBZARU, cl. a IX-a: Acas= e locul unde te sim\i cel mai bine. E o parte din mine, un col\ de rai al=turi de cei dragi.

C=t=lin JOSANU, cl. a IX-a: E cuibul nostru de r]ndunic= de unde ne lu=m zborul, iar peste ani sîntem datori s= ne ]ntoar-cem aici, deoarece vom fi a[tepta\i [i chema\i prin rug=ciune.

Pentru NOI – Daniela CODREANUCiore[ti, Nisporeni

DINCOLO DE FEREASTR+Mircea ANDREI


Rubric= sus\inut= de Ion MELNICIUC, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar

VENI, VIDI, VICI

calea spre Olimp

O rubric= e rezistent= ]n timp dac= e sus\inut= constant de cititori. Deocamdat= num=rul sus-

\in=torilor rubricii ]n cauz= este ]n cre[tere, ceea ce ne face s= continu=m frumoasa [i utila tradi- \ie. Scopul rubricii este pe c]t se poate de trans-parent: s= ne cunoa[tem limba ]n m=sura ]n care am avea dreptul s= spunem ]mpreun= cu marele Eminescu: „Nu noi s]ntem st=p]nii limbii, ci limba e st=p]na noastr=”.

Vorbitorii unei limbi zilnic sus\in examen la ca-pitolul comunicare. Iar aceasta nu poate avea loc dec]t prin mijlocirea limbii. Cine nu posed= limba cu des=v]r[ire nu este acceptat ]n actul comu-nic=rii. Or, ]n afara comunic=rii via\a este de ne-conceput. De unde [i ]ndemnul nostru: s= p=trun-dem ]mpreun= taini\ele limbii materne, dac= ne dorim Cuv]ntul scut [i spad=. P]n= s= lua\i deci-zia particip=rii la concurs, reaminti\i-v= preceptul biblic: „La ]nceput era Cuv]ntul… [i Cuv]ntul era cu Dumnezeu, [i Cuv]ntul era Dumnezeu”.

A[adar, ]ncep]nd cu num=rul 10, 2016 ve\i lua cuno[tin\= de cele [ase etape ale concursului lite-rar-lingvistic Veni, vidi, vici.

La concurs pot participa elevii claselor a VI-a – a XII-a.

Rezultatele concursului le vom anun\a ]n nu-m=rul din iunie 2017.

Pentru fiecare etap= propunem patru subiecte: 1. O prob= de limb=; 2. Un exerci\iu de cultivare a limbii; 3. Un subiect din domeniul literaturii; 4. O lucrare creatoare (un microeseu).

Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte (]n total: 40 de puncte).

Pe c][tig=torii concursului ]i a[teapt= urm=toa-rele premii:

Locul I (un premiu): Opere complete de Ion Dru\=. Donator – autorul.

Locul II (dou= premii): Dic\ionar enciclope-dic, Editura Cartier. Donator – Revista NOI.

Locul III (patru premii): Simbolurile na\ionale ale Republicii Moldova. Donator – Academia de {tiin\e a Republicii Moldova, Biblioteca {tiin- \ific= Central= A. Lupan.

}n afar= de aceste premii, Institutul de Filolo-gie (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova) va oferi fiec=rui c][tig=tor c]te un set de carte cu tematic= de limb= [i literatur= rom`n=.

Revista NOI va acorda diplome tuturor ]nvin-g=torilor.

ETAPA a II-a

I. }n limba rom`n= verbul a fi este polifunc\i- onal: poate fi predicativ (formeaz= de sine st=-t=tor predicatul); auxiliar (ajut= la formarea di-atezei pasive, a unor timpuri [i moduri verbale compuse); copulativ (intr= ]n componen\a pre-dicatului nominal).

Identifica\i aceste valori ]n contextele propu-se. Argumenta\i-v= opinia.

1. A fost r=zboi, Ecoul lui {i-acum mai este viu.

(Gr. Vieru)

2. {i unde erau doi, Eu eram al treilea.

(Ion Creang=)

3. C]nd s]nt chemat la datorie, Eu fac prezen\= la apel.

II. Ar=ta\i gre[elile comise. Propune\i varian-tele corecte.

1. Aici Chi[in=u, este ora doisprezece. 2. – C]t e ora? Un[pe f=r= cin[pe minute.3. M]ne temperatura se va ridica p]n= la 32

grade.4. }n rezultatul eforturilor f=cute am ob\inut

succese scontate.5. Azi vom petrece adunarea clasei.

III. Cine s]nt autoarele operelor literare exem-plificate. Ce opere de valoare mai cunoa[te\i ale acestor scriitoare? Numi\i 1-2 crea\ii.

1) Geniul de a fi;2) Scoica solar=;3) Tot mai departe;4) C]ntarea mun\ilor.

IV. Scrie\i un microeseu (0,5) cu titlul: P=durea – un miracol.

R=spunsurile le a[tept=m pe parcursul a 20 de zile de la apari\ia revistei.

V= dorim succes !


concurs-loterie

C}{TIG+ CU NOIRubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇSOL LUCET OMNIBUSC oncursul de fa\=, Sol lucet omnibus (Soarele

str=luce[te pentru to\i) care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contin-gent c]t mai mare de elevi din toate col\urile \=rii, gimnazi[ti [i liceeni, ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i la el c]t mai activ. V= rug=m insistent s= nu copia\i r=spunsurile unii de la al\ii, altfel ve\i fi elimina\i din concurs.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fieca-re dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul zo-ologiei, botanicii [i ecologiei. }nving=torii vor ob\i-ne premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic= ecologic=.

Locul I – 400 de lei;

Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare;

Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare.

Al\i cinci participan\i vor fi onora\i cu premii de ]ncurajare – c=r\i cu tematic= ecologic=. Ministerul Mediului [i Gr=dina Botanic= (Academia de {tiin\e a Republicii Moldova) vor acorda institu\iei de ]nv=-\=m]nt cu cel mai mare num=r de participan\i [i de premian\i diploma ministerului [i o lucrare din do-meniul protec\iei mediului.

Tuturor c][tig=torilor li se va acorda diploma re-vistei NOI.

V= ur=m s=n=tate [i participare activ= la concurs!

ETAPA a II-a

1. Cine face mi[unile ]n lanuri, p]rloag=? Des-crie\i specia succint cu particularit=\i ale hranei [i mediului de trai.

2. De la care plant= leguminoas= se poate ob\i-ne „carne, lapte, f=in=, chiar cafea [i margari-n=”? Descrie\i-o succint.

3. Care este cauza dispari\iei din Australia a unor mamifere carnivore marsupiale (lupul mar-supial, dihorul marsupial)?

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zi-le de la apari\ia revistei.

D rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista NOI pentru anul 2017, te ]ndemn=m s= parti-

cipi la concursul-loterie. Tot ce trebuie s= faci este s= trimi\i la redac\ie o copie a cotorului de abona-ment (particip= numai persoanele care au f=cut abo-namente anuale). Pe versoul cotorului r=spunde la ]ntreb=rile:

— Cine sus\ine rubrica Para lui N=t=flea\=?— }n ce num=r al revistei noastre din 2016 a

fost g=zduit dialogul cu poetul Emilian GALAICU- P+UN la rubrica nimic altceva?

A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-recte p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2017. Vor fi extrase unsprezece cotoare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.

Premiile s]nt urm=toarele: 1. Un e-book (carte electronic=);2. Enciclopedia casei (Editura ARC);

3. Republica Mol-dova – Patrimonial (Editura Princeps);

4. Unul dintre vo-lumele Lumea vege-tal= a Moldovei (Edi-tura {tiin\a);

5. Unul dintre vo-lumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);

6. Ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

7. Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-dova);

8. Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {ti-in\a);

9. Albumul de familie al Parteneriatului Estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Re-publica Moldova);

10. Alexandru Pl=m=deal=, Mae[tri basarabeni din sec. XX. (Editura ARC).

11. Albumul {tefan cel Mare [i Sf]nt. (Editor: Prin-ceps).

12. O minge de fotbal.

Premiile s]nt oferite de Academia de {tiin\e a Re-publicii Moldova, Editura Prut, Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova [i de Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal. Fiec=rui c][tig=tor Ofi-ciul Ozon/Ministerul Mediului ]i va oferi c]te un tricou.

Numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2017.


nimic altceva

VREAU S+ DEMONSTREZ C+ AVEM TALENTE FOTBALISTICE

N =scut pe 28 martie 1955, la Reni, regiunea Odesa (Ucra-

ina). A absolvit Institutul Peda-gogic Ion Creang= din Chi[i-n=u (1976) [i {coala Superioar= de Antrenori din Moscova (1989). Discipol al Clubului de Fotbal Locomotiva Reni.

Cariera de juc=tor: Nistru Chi[in=u (1972-1986, mijloca[, 341 de meciuri, 45 de goluri). }n 1980 a fost desemnat cel mai bun juc=tor al echipei Nistru.

Ca antrenor, a lucrat la Zim-bru Chi[in=u (1990-1991), CSS Amocom Chi[in=u (1992), Olim-pia Satu-Mare, Rom`nia (1993-1994), Codru Lozova (1994), Spe-ran\a Nisporeni (1994-1995).

}n 1995 a fost ales secretar general al Federa\iei Moldo-vene[ti de Fotbal (FMF), iar ]n-cep]nd cu 1 februarie 1997 es-te Pre[edinte al FMF. }n anul 2004 a fost desemnat cel mai bun juc=tor din istoria fotbalului moldovenesc de c=tre Asocia\ia de Istorie [i Statistic= Fotbalis-tic= din Republica Moldova, iar de c=tre UEFA – drept cel mai bun juc=tor al fotbalului moldove-nesc ]n perioada 1954-2004.

I s-au conferit Ordinul Gloria Muncii (2000), Ordinul de Onoare (2010), Ordinul Republicii (2015) [i, din partea Comitetului Na\ional Olimpic [i Spor-tiv din Republica Moldova – Ordinul Olimpic (2016).

— Domnule Pavel Ciobanu, V= mai aminti\i pe care dintre fotbali[tii no[tri suporterii ]l scandau c]ndva: Ze Maria!?

— Era vorba de un fel de pseudonim al meu im-pus de fani... Sigur c= m= m=guleau prin aceast= compara\ie cu un vestit juc=tor brazilian. Era prin anii 1976-1977. Eu venisem la Nistru ]n 1972 toam-na, c]nd am ]nceput s= joc la dublori, iar din 1973 – deja ]n echipa de baz=, dup= ce Nistru a trecut ]n liga superioar= a campionatului unional din URSS. A[a a ]nceput cariera mea de fotbalist ]n echipa Nistru, care a durat p]n= ]n anul 1986.

— Care a fost cea mai mare victorie a Dum-neavoastr= ca fotbalist ]n echipa Nistru? }n me-ciul cu Dinamo Kiev? Pe atunci Dinamo Kiev era v]rful de lance al fotbalului din Uniunea Sovietic=.

— Asta a fost la 9 mai 1974. Dinamo Kiev adu-

nase cei mai buni juc=tori din URSS, ]n special – de la Cer-nomore\ Odesa. }n ajun am jucat cu echipa de dublori, iar ca ad-versari aveam fotbali[ti de talia lui Slobodean, Burac... Pe stadion s-au adunat vreo 20 000 de spec-tatori. A doua zi, la echipele de baz= – [i mai mul\i, vreo 30 000. }n a doua repriz= a ]nceput o ploaie [i Pionovschi i-a dat o pas= foarte bun= lui Rudik Atamalian, care a [i ]nscris golul.

— C]nd se va termin= man-datul Dumneavoastr= de pre[e-dinte al Federa\iei de Fotbal din Republica Moldova, ce ve\i face ]n cazul ]n care nu ve\i mai can-dida la acest post?

— Voi conduce Federa\ia de Fot-bal p]n= ]n martie 2017. M= aflu de 20 de ani ]n aceast= func\ie. S]nt mul\umit de cele realizate. Atunci c]nd am fost ales ca pre[edinte, Federa\ia avea ]n colectiv 17 an-

gaja\i, acum – aproape 200. Pe durata mandatului au fost date ]n exploatare sediul FMF de la Chi[in=u, Centrul de Preg=tire al Selec\ionatelor Republicii Moldova de la Vadul lui Vod=, Com-plexul Sportiv Futsal Arena FMF din comuna Cio-rescu [i circa 300 de terenuri [i mini-terenuri de fotbal ]n cadrul Programului FMF To\i ]mpreun=. Noi am ]nceput de la zero, Republicii Moldova nu i-a r=mas nimic ]n fotbal dup= destr=marea URSS, doar un stadion cu o capacitate de 20 de mii de locuri, dar [i acesta a fost demolat. Acum avem terenuri de fotbal pe care pot fi jucate meciuri inter-na\ionale [i la Orhei, [i la Tiraspol, [i la Chi[in=u. Activeaz= aproape 40 de asocia\ii raionale [i le dot=m cu terenuri artificiale, precum la Ciad]r-Lunga, Cahul, Ungheni, Nisporeni. Am reluat cam-pionatele pentru copii [i juniori, cu participarea a peste 180 de echipe.

}n cazul ]n care nu voi candida, voi lucra ca an-trenor. Vreau s= iau un grup de copii cu care s= demonstrez c= avem [i noi talente fotbalistice. }mi place s= lucrez cu copiii, ]mi place s= v=d rezul-tatul muncii mele. Asta am urm=rit [i la Federa\ie: orice mi-am pus ]n g]nd – am realizat. Mul\i str=ini, mai ales olandezii, s-au minunat atunci c]nd au v=zut trei terenuri – dou= cu iarb= [i unul artificial, dou= hoteluri ]n care pot fi cazate simultan patru

DE VORB+ CU PAVEL CIOBANU, PRE{EDINTELE FEDERA|IEI DE FOTBAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

Fotografie din arhiva personal=


echipe, 15 echipe de fotbal, inclusiv feminin [i de juniori, lor li se pun la dispozi\ie [i bazin, [i o sal= de for\= – toate condi\iile. Statul nu ne-a dat nimic pentru aceasta, dar am reu[it cu sus\inere din par-tea organiza\iilor interna\ionale, de la FIFA, UEFA, dar [i de la sponsori.

— Federa\ia ]ntreprinde ac\iuni de promovare a fotbalului, pentru a descoperi talente fotbalis-tice prin [coli, prin localit=\ile rurale?

— {ti\i, din p=cate, timpurile s-au schimbat, iar odat= cu ele – [i lumea. Uneori, fotbali[tilor din genera\ia mea li se repro[eaz= urm=torul lucru: dac= v-a\i fi n=scut mai t]rziu [i a\i fi jucat ]n zilele noastre, era\i milionari... Asta-i dragoste de bani, nu de fotbal. Adolescen\ii de azi s]nt atra[i de alte interese: la fiecare col\ de strad= po\i vedea – dis-coteci [i baruri, acas= – computere [i iphone-uri, internetul le r=pe[te timpul [i ei nici nu-[i mai amintesc de faptul c= o minte s=n=toas= poate fi numai ]ntr-un corp s=n=tos...

Acum, p=rin\ii ][i aduc copiii cu ma[ina la jucat fotbal. Eu, ]n copil=rie, dac= nu hr=neam g=inile la timp sau nu terminam de pr=[it c]t ]mi spunea tata, seara numaidec]t aflam ce ]nseamn= cu-reaua, dar a doua zi iar=[i fugeam la fotbal. Nu-mai a[a po\i deveni fotbalist, nu adus de tata cu ma[ina, rugat sau ]mpins pe teren de c=tre profe-sori. Iar fotbalul jucat la computer nu-i fotbal.

Din p=cate, nu se observ= o concuren\= s=n=-toas= ]n sportul moldovenesc. Mul\i antrenori au plecat ]n str=in=tate. Nici ]ntre fotbali[ti nu a exis-tat vreo rivalitate. Dup= destr=marea URSS, ]n Re-publica Moldova a fost posp=it= o echip= na\i- onal=, care trebuia s= joace peste hotare. Aceasta a fost format= din ce era [i, astfel, mul\i fotbali[ti de calitate dubioas= se credeau cu stea ]n frunte ]n selec\ionat=, dar ei nu ]n\elegeau c= lucrul aces-ta se ]nt]mpl= pentru c= n-ai de unde lua al\ii. Asta ne-a jucat festa. Acum avem speran\e ]n [colile de fotbal Zimbru [i Sheriff, dat [i ]n cea din Chi[in=u. Vrem s= relu=m activitatea internatelor de fotbal...

— Cum men\ine – dac= le men\ine – Federa\ia de Fotbal rela\iile cu fotbali[tii din st]nga Nistrului?

— Noi s]ntem unica \ar= cu probleme secesio-niste care [i-a p=strat campionatul na\ional de fot-bal ]n ]ntregime. }nainte, c]nd urma s= juc=m cu echipe str=ine pe stadionul din Tiraspol, mul\i spu-neau c= o s= avem probleme. Nu s-a ]nt]mplat nici-odat= a[a ceva. Mai mult: acolo se intoneaz= la meciuri imnul Republicii Moldova [i ]n acel mo-ment mult= lume se ridic= ]n picioare. Echipe din R]bni\a, din Tighina joac= ]n campionatul Repub-licii Moldova [i respect= toate cerin\ele. Nu-i ca ]n Georgia, bun=oar=, unde osetinii [i abhazienii nu mai joac= ]ntr-un campionat na\ional cu georgie-nii. Noi avem multe proiecte ]n care s]nt antrena\i copii de pe ambele maluri ale Nistrului. Problema separatismului nu exist= ]n fotbalul moldovenesc.

— S]nte\i de ba[tin= din Reni, regiunea Ode-sa. De unde dragostea de fotbal ]ntr-un ora[ a-propiat de gurile Dun=rii?

— Ora[ul Reni e tot ce am eu mai frumos. De acolo, peste Dun=re, se vede ora[ul Gala\i din Ro-m`nia. Reni e la dep=rtare de aproape doi kilo-metri de Giurgiule[ti. }n copil=ria mea, ora[ul avea 20 de mii de locuitori, patru [coli – dou= ruse[ti, una ucrainean= [i una – moldoveneasc=. Am ]nv=- \at ]n cea moldoveneasc= p]n= ]n 1972. P]n= a ab-solvi zece clase, ]n martie 1972, m-am transferat la Liceul Sportiv din Chi[in=u. {i atunci, [i acum Reni este un ora[ din Ucraina, iar la Chi[in=u am venit ca s= ob\in atestat moldovenesc. Astfel, am putut s= particip cu elevi moldoveni la spartachiada uni-onal=, care a avut loc la Kiev. Ca fotbalist, am re-prezentat Republica Moldova. Apoi am sus\inut ad-miterea la Facultatea de Educa\ie Fizic= de la Institutul Ion Creang=, pe care am absolvit-o ]n 1976. }n paralel, jucam ca fotbalist, din 1974 – per-manent ]n echipa de baz= la Nistru.

Dac= nu a[ fi jucat fotbal ]n copil=rie la Reni, nu mai ajungeam la Chi[in=u. }n ora[ul nostru e-rau echipe de fotbal ]n fiecare cartier. Feroviarii aveau echipa lor – Lokomotiv, ]n port era activ= echipa Vodnik, militarii se m]ndreau cu Ceaika [i Pantonici, solda\ii – cu Stroibat, iar gr=nicerii – cu Pogranicinik. La Reni se organizau deseori campi-onate ale ora[ului, dar [i competi\ii ale regiunii Odesa, cu echipe din Chilia, Tarutino [i Tatarbunar.

— Dac= Reni e ve[nica Dumneavoastr= dra-goste, v= mai ]nt]lni\i cu ea, mai merge\i ]ncolo?

— Merg foarte des. Recent, mi-a decedat mama [i am ]nmorm]ntat-o al=turi de tata. Am acolo o sor= cu trei copii, dar [i foarte mul\i prieteni. Vara aceasta, timp de dou= luni, ]n fiecare vineri m= duceam la Reni [i m= ]ntorceam duminica seara. }mi place s= pescuiesc. Acolo s]nt foarte multe b=l\i, dar [i lacuri: lacurile Cahul [i Ialpug s]nt cele mai mari din Europa. Uneori m= ]nso\esc [i prieteni de la Chi[in=u, iar unii dintre ei chiar dorm la po-dea ]n casa p=rinteasc=.

Tradi\ional, de Anul Nou, toate rudele ne ]nt]l-nim ]n casa p=rinteasc= de la Reni. }ntotdeauna vine [i feciorul meu, Ilie, care e fotbalist. De doi ani, portar la Mordovia Saransk, echip= din Rusia, dar a mai jucat la Visla din Polonia [i la Rubin Kazan, din Rusia.

Aduna\i la s=rb=torile de iarn= la Reni, to\i par-ticip=m la preg=tirea mesei de Revelion, iar eu prepar ]ntotdeauna salat= Olivie. La ora 22.00 ne a[ez=m la mas=, discut=m despre toate, iar la miezul nop\ii ne felicit=m cu ocazia sosirii noului an [i ne ]mbr=\i[=m ca cele mai frumoase rude de pe p=m]nt...

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU


DESPRE CUR+|ENIE

A m citit c]ndva o povestire despre vizitarea mi-nelor de c=rbuni. Chiar l]ng= intrarea ]n min=,

unde totul era acoperit cu un strat gros de praf ne-gru, a crescut o floare cur=\ic=, alb= ca z=pada, de care praful nu s-a atins deloc. Vizitatorii minei o priveau cu nedumerire, neput]nd s=-[i cread= ochilor [i nu puteau ]n\elege cauza straniului feno-men. Unul dintre mineri a luat o boab= de praf ne-gru [i a pres=rat cu el floarea; nici una dintre par-ticule nu s-a lipit de ea, totul s-a ]mpr=[tiat de la sine [i petalele albe, tot at]t de curate, se i\eau ca

[i odinioar= din praful ne-gru care le ]nconjura. S-a do-vedit c= aceste petale sub- \iri au proprietatea de a respinge orice particul= str=in=.

„Toat= lumea zace ]n cel r=u” (1 Ioan 5, 19)! Zilnic s]n-tem ]nconjura\i de p=cat [i r=utate, necur=\ia moral=

acoper= toat= lumea cu o perdea groas= de praf negru; el p=trunde peste tot [i b]ntuie cu o putere teribil=. Iar noi, credincio[ii, s]ntem chema\i s= r=- m]nem cura\i ]n mijlocul acestei murd=rii.

„Totul este curat pentru cei cura\i”, spune apos-tolul. Sufletul sp=lat de Hristos nu trebuie s= se ating= de nimic necurat; ]n=lbit [i p=zit de Dom-nul, el trebuie, asemenea acelei flori, s= r=m]n= curat chiar [i ]n ]ntunericul r=ut=\ii lumii. Harul lui Dumnezeu poate s=v]r[i aceast= minune. El poate ap=ra sufletul omenesc de orice necur=\ie, ]l poate p=stra curat, neatins de lumea p=c=toas= [i vici-at=, poate ]ndep=rta de la el puterea ]ntunericului. Cu mila lui Dumnezeu, fie ca nimic necurat s= nu se ating= de noi [i fie ca ve[mintele sufletului nos-tru „toat= vremea s= fie albe” (Ecclesiastul 9, 8).

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

FAMILIA CU TOATE CE O REPREZINT+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXDECEMBRIE

4 INTRAREA MAICII DOMNULUI }N BISERIC+.7 Sf]nta Mare Muceni\= Ecaterina.13 Sf. Apostol Andrei cel }nt]i Chemat.17 Sf]nta Mare Muceni\= Varvara; Sf]nta Mu-

ceni\= Iuliana; Sf. Cuv. Ioan Damaschin.19 Sf]ntul Ierarh Nicolae.25 Duminica Sfin\ilor Str=mo[i dup= trup ai

Domnului. Sf]ntul Ierarh Spiridon al Trimitundei.

F amilia este un spa\iu de timp [i loc ]n care se ]nt]lnesc mai multe persoane pentru a realiza

]mpreun= ceva important c]t se afl= pe P=m]nt. Aceast= uniune nu este ]nt]mpl=toare, iar ceea ce rezult= din ea este foarte valoros at]t pentru mem-brii s=i, c]t [i pentru ]ntreaga societate. Ne uit=m la familie ca la un cadou unde cutia reprezint= ca-sa, iar con\inutul cadoului s]nt p=rin\ii [i copiii lor, bunicii, str=bunicii [i alte rude. Dac= pere\ii casei s]nt f=cu\i cu m]inile proprii [i, mai ales, cu bun gust, atunci membrii familiei vor locui mult timp ]m-preun= [i vor fi mul\umi\i unul de altul.

Pe de alt= parte, familia na[te emo\ii de c=ldur=, ]mplinire, m]ndrie, satisfac\ie, apreciere [i iubire. Dac= p=rin\ii [i copiii reu[esc s= stabileasc= re-guli clare pentru a coabita [i mai ales s= le res-pecte – atunci au toate [ansele s= devin= o cetate de necucerit. Orice activitate sau ocupa\ie efectu-at= ]n comun, va suda, va ]nchega, va ]nt=ri rela\iile ]ntre persoanele care formeaz= Familia.

Dup= ]nv=\=tu-ra cre[tineasc=, fa-milia este un a[ez=-m]nt dumnezeiesc [i temelia vie\ii so-ciale. Ea se ]nte-meiaz= prin c=s=torie, binecuv]ntat= de Dumne-zeu ]n fa\a sf]ntului altar. Cea dint]i familie s-a ]ntemeiat ]n rai, av]nd ca preot [i martor pe ]nsu[i Dumnezeu.

}nsu[irile unei familii ar fi acele calit=\i ce ]m-bog=\esc fiin\ele din interior, ce le face s= evolue-ze spre pozi\ii superioare umane, ce le cre[te aripi pentru a visa frumos [i a descoperi minunile lumii. Fiecare fiin\= ar putea contribui la construirea [i p=strarea urm=toarelor calit=\i ale familiei: unita-tea [i egalitatea, dragostea [i bun=voin\a, cur=\e-nia, sfin\enia, tr=inicia. Fiecare element este vital pentru rezisten\a rela\iilor ]n familie. Studiile arat= c= persoanele din familii func\ionale ][i fac timp pentru a vorbi [i a asculta, ][i arat= afec\iunea, accept= diferen\ele dintre ei, ]mpart deciziile [i tre-burile ]n cas= [i ][i fac timp pe care s=-l petreac= ]mpreun=.

Alexandru DIMITROV

Totul este curat pentru cei cura\i;dar pentru cei necura\i [i necredincio[i,

nimic nu este curat: p]n= [i mintea[i cugetul le s]nt spurcate.

(Tit 1, 15)

2016, noiembrie NOI

1/8/

Va

lent

in R

AS

PUTI

N

Pri

ma

lor

]nt]l

nire

a a

vut l

oc ]n

tr-u

n tr

am

vai.

Ea

l-a

atin

s d

e um

=r

[i,

c]nd

el

a d

esch

is o

chii,

a z

is,

ar=

t]nd

sp

re fe

rea

str=

:—

E s

ta\ia

dum

nea

voa

str=

.Tr

amva

iul d

eja

s-a

oprit

[i e

l, f=

c]n-

du-

[i lo

c, a

s=

rit i

med

iat d

up=

ea

. Era

o

feti\

= m

ic=

de

tot,

de

vreo

cin

cisp

re-

zece

-[a

ispr

ezec

e a

ni,

nu m

ai

mul

t, a

]n

\ele

s a

cea

sta

pe

loc,

v=

z]nd

u-i

fa\a

ro

tun

d=

, sc

lipit

oare

]n

toa

rs=

sp

re e

l ]n

a[t

epta

rea

mul

\um

irii.

— M

ul\u

mes

c, a

zis

el,

pute

am

s=

pi

erd

sta\

ia. A

sim

\it ]n

s= c

= nu

a m

ul\u

-m

it d

estu

l [i a

ad

=ug

at:

— A

zi a

fos

t o z

i neb

un=

, am

ob

o-si

t. Ia

r la

opt

a[t

ept u

n te

lefo

n. A

[a c

=

m-a

i sco

s d

in n

evoi

e.S

e pa

re c

= s

-a b

ucur

at

[i c

ei d

oi

au

trave

rsat

stra

da ]n

fug=

, priv

ind

]na-

po

i sp

re m

a[i

na c

are

a f

ulg

era

t pe

a

l=tu

ri. N

ing

ea [

i el a

ob

serv

at

cum

i se

mi[

ca [

terg

=to

rul p

e pa

rbri

z.A

tunc

i c]

nd c

ad

e z=

pad

a –

ia

t=

a[a

moa

le, p

ufoa

s=, d

e pa

rc=

und

eva

a

colo

sus

se

pene

sc n

i[te

p=

s=ri

ciu

-d

ate

de

z=pa

d=

, – n

u pr

ea v

rei s

= in

tri

]n c

as=

. „V

oi a

[tep

ta t

elef

onul

[i

voi

ie[i

din

nou

”, a

hot

=r]

t el,

]ntr

orc]

ndu-

se s

pre

ea [

i g

]nd

ind

u-se

ce

s=-i

ma

i sp

un=

, d

eoa

rece

t=

cere

a ]

ncep

ea s

=

dev

in=

inc

omod

=.

}ns=

nu

ave

a i

dee

d

espr

e ce

se

poa

te [

i ce

nu

se p

oate

vo

rbi

[i ]

nc=

ma

i m

edita

, c]

nd d

]nsa

i-a

spu

s:—

Iar

eu v

= c

unos

c.—

Da

? s-

a m

ira

t el.

De

und

e?—

Dum

nea

voa

str=

locu

i\i ]n

o s

ut=

d

ou=

spre

zece

, ia

r eu

în

o su

t= p

ais

-pr

ezec

e. N

uma

i c=

dum

nea

voa

str=

, d

esig

ur, n

u m

= o

bse

rva

\i.—

Inte

resa

nt.

— D

ar

ce-i

inte

resa

nt?

Nu-

i ni

mic

in

tere

sant

. Voi

, ma

turi

i, a

cord

a\i

ate

n-

\ie d

oar

ma

turi

lor,

s]n

te\i

ni[t

e eg

oi[t

i or

ibili

. Vre

\i s=

zic

e\i c

= n

u?A

]nto

rs c

apu

l ]n

dre

apt

a [

i pri

vea

la

el

din

pa

rtea

st]n

g=

, d

e jo

s ]n

sus

.

El

doa

r s-

a p

liat

[i n

u a

r=

spun

s, d

e-oa

rece

nu

[tia

cum

s=

se

poa

rte

cu e

a,

ce p

oate

[i c

e nu

poa

te s

=-i

spun

=.

C]tv

a t

imp

au

mer

s ]n

t=

cere

, ea

pr

ivea

dre

pt ]n

ain

te [

i tot

a[a

, pri

vind

d

rept

]na

inte

, de

parc

= n

u s-

ar

fi ]n

t]m-

pla

t nim

ic, a

poi a

dec

lara

t:—

Dum

nea

voa

str=

]nc

= n

u m

i-a\i

spus

cum

v=

che

am

=.

— D

ar

tu a

i nev

oie

s= [

tii?

— D

a.

Nu-

i ni

mic

spe

cia

l. N

u [t

iu

de

ce u

nii c

red

c=

, da

c= v

rea

u s=

[tiu

nu

mel

e cu

iva

, ne

ap=

rat

ma

nife

st u

n in

tere

s ne

s=n=

tos.

— B

ine,

a z

is e

l, a

m ]

n\el

es.

Da

c=

ai n

evoi

e s=

[tii

, ]\i

spun

– m

= n

umes

c R

udol

f.—

Pof

tim?

— R

udol

f.—

Rud

olf.

Ea

a iz

buc

nit ]

n r]

s.—

De

ce r

]zi?

Ea

a ]n

cepu

t s=

r]d

= [

i ma

i ta

re [

i el

, ]n

cetin

ind

u-[i

pa

sul,

a p

rins

s=

se

uite

la e

a.

— R

u-d

olf,

[i-a

rotu

njit

ea b

uzel

e [i

d

in n

ou s

-a r

osto

gol

it d

e r]

s. R

u-d

olf.

Cre

dea

m c

= a

sem

enea

num

e a

u d

oar

elef

an\

ii d

e la

men

aje

rie.

— P

oftim

?!—

Nu

te s

up=

ra, l

-a a

tins

ea d

e m

]-ne

c=. D

ar e

am

uza

nt, p

e cu

v]nt

de

cin-

ste,

e a

muz

ant

. Ce

pot s

= fa

c?—

E[t

i ]nc

= o

feti\

=, s

-a s

up=

rat e

l.—

Des

igur

, o fe

ti\=.

Iar t

u e[

ti m

atur

.—

C]\i

ani

ai?

— {

ais

prez

ece.

— Ia

r eu

am

dou

=ze

ci [

i opt

.—

Zic

eam

eu:

tu

e[ti

ma

tur,

[i

te

chea

m=

Rud

olf.

Ea

a iz

buc

nit d

in n

ou

]n r

]s, p

rivi

nd la

el v

esel

din

st]n

ga

, de

jos

]n s

us.

— D

ar p

e tin

e cu

m te

che

am=?

a ]n

-tr

eba

t el.

— P

e m

ine?

N-a

i s=

ghi

ce[t

i pen

tru

nim

ic ]n

lum

e.—

Nic

i nu

vrea

u s=

ghi

cesc

.—

Da

c= a

i fi ]

ncer

cat,

nu a

i fi r

eu[i

t. M

= n

umes

c Io

.

Tra

duc

ere

din

rus

= d

e Le

o B

OR

DE

IAN

U

nii

cei

ma

i a

prop

ia\i,

a a

rtic

ula

t el

, ch

inui

ndu-

se.

— D

ar

eu?

Ea

a tr

es=

rit [

i el s

e sp

erie

. }n

clip

a

urm

=to

are

, d

eod

at=

, a

]n\

eles

– n

u a

si

m\it

, ci

anu

me

a ]

n\el

es, –

c=

ea

l-a

lo

vit,

i-a t

ras

o pa

lm=

zd

rav=

n= [

i se

pu

se p

e fu

g=

din

nou

pe

de-

a d

rep-

tul,

pest

e b

olov

ani

, pe

ste

nelin

i[te

[i

a[t

epta

re.

Iar

el

st=

tea

[i

pr

ivea

cu

m

ea

fug

e [i

nic

i nu

]nd

r=zn

ea s

-o s

trig

e,

nu ]

ndr=

znea

s=

fug

= d

up=

ea

[i

s-o

aju

ng=

. A s

tat ]

nc=

mul

t tim

p –

pust

iit,

sup=

rat p

e si

ne.

Ace

ast

a s

-a ]

nt]m

pla

t s]

mb

=ta

, ia

r d

umin

ic=

dim

inea

\a d

evre

me

i-a te

le-

fona

t ma

ma

fete

i.—

Rud

olfio

, ier

ta\i-

m=

, v=

rog

, pro

-b

ab

il, v

-am

trez

it…V

ocea

ei e

ra ]n

c]lc

it=, t

rem

ur=t

oare

.—

V=

asc

ult,

a z

is e

l.—

Rud

olfio

, Io

nu a

dor

mit

]n s

eara

a

sta

aca

s=.

Voi

a s

= r

=sp

und

=,

]ns=

nu

ave

a

gra

i. — S

]nte

m d

ispe

ra\i,

nu

[tim

ce

s=

face

m,

ce s

= ]

ntre

prin

dem

, es

te p

en-

tru

prim

a d

at=

…—

Ma

i ]n

t]i,

lini[

ti\i-

v=,

a z

is e

l ]n

sf

]r[i

t. Po

ate

a ]n

nopt

at l

a o

pri

eten

=.

— N

u [t

iu.

— M

ai

deg

rab

= a

[a [

i es

te. D

ac=

nu

apa

re ]

n c]

teva

ore

, a

m s

= ]

ncer

c s-

o ca

ut.

Num

ai

lini[

ti\i-v

=.

Rev

in c

u un

tele

fon

pest

e c]

teva

ore

.A

l=sa

t rec

epto

rul,

s-a

g]n

dit

[i [

i-a

zis:

calm

eaz=

-te [

i tu

, po

ate

a ]

nnop

-ta

t la

vre

o pr

iete

n=. }

ns=

nu

se p

utea

lin

i[ti,

dim

potr

iv=

, si

m\i

c= e

cup

rins

d

e fr

isoa

ne n

ervo

ase

. C

a s

= l

e po

-to

leas

c=, a

intr

at ]n

deb

ara

[i, [

uier

]nd,

a

]nce

put s

= s

coto

cea

sc=

pri

n ve

chile

m

anu

ale

[co

lare

. C

uleg

erea

de

pro-

ble

me

la a

lgeb

r= s

e r=

t=ci

se p

e un

-d

eva

[i,

c=ut

]nd

-o, e

l se

dis

tr=

pu\

in.

Tele

fonu

l, tu

pil]n

du-s

e, t=

cea.

Rud

olf

a ]n

chis

dup

= s

ine

u[a

de

la b

uc=

t=ri

e [i

a ]

ncep

ut s

= r

=sf

oia

sc=

ma

nua

lul.

Iat=

exe

rci\i

ul: d

ac=

dint

r-un

vas

, ]n

de-

curs

de

dou=

ore

, se

pom

peaz

= ap

= ]n

a

lt va

s...

A s

una

t tel

efon

ul.

— E

a a

ven

it. N

eput

]nd

u-se

re\

ine,

m

am

a iz

buc

ni ]n

pl]n

s.E

l st=

tea

[i a

scul

ta.

— R

udol

fio, v

eni\i

, v=

rog

, la

noi

.E

a a

]nc

eput

din

nou

s=

pl]n

g=

, d

up=

ca

re a

ad

=ug

at:

— A

p=

\it c

eva

.F=

r= a

-[i c

ere

voie

, el [

i-a s

cos

im-

perm

eab

ilul,

[i m

am

a,

i-a a

r=ta

t ]n

t=

cere

, cu

m]n

a s

pre

u[a

ca

mer

ei e

i.Io

[ed

ea p

e pa

t, st

r]ng

]nd

u-[i

pic

ioa

-re

le s

ub s

ine

[i, l

eg=

n]nd

u-se

, pri

vea

]n

gol

, cu

ochi

i a\in

ti\i s

pre

fere

ast

r=.

— R

udol

fio! a

che

ma

t-o e

l.E

a s

-a ]n

tors

[i n

u a

spu

s ni

mic

.—

Rud

olfio

!—

}nc

etea

z=,

s-a

str

]mb

at

ea.

Tu

nu m

ai

e[ti

Rud

olfio

, e[

ti ce

l m

ai

or-

din

ar

Rud

olf.

Cel

ma

i ord

ina

r R

udol

f, ]n

\ele

gi?

Lovi

tura

a f

ost

at]t

de p

uter

nic=

, ]n-

c]

t d

urer

ea i

-a s

tr=

puns

bru

sc t

ot t

ru-

pul,

]ns=

el

[i-a

zis

s=

r=

m]n

=,

dup

=

care

s-a

apr

opia

t d

e fe

rea

str=

[i

s-a

sp

rijin

it d

e pe

rva

z.E

a c

ontin

ua s

= b

ala

nsez

e pe

ar-

curi

le s

cîr\

îind

e a

le p

atu

lui

[i s

= p

ri-

vea

sc=

]n g

ol p

este

d]n

sul.

— E

i, b

ine,

zis

e el

f=

r= a

o c

ontr

a-

zice

. Da

r ex

plic

=, u

nde

ai f

ost!

— D

u-te

la

na

iba

! f=

cu e

a,

f=r=

a

se ]n

toa

rce,

ob

osit=

.E

l a d

at d

in c

ap.

Apo

i [i-a

lua

t im

-pe

rmea

bilu

l d

in c

uier

[i,

f=r=

a r

=s-

pund

e la

]nt

reb

=ri

le m

ute

ale

ma

mei

ei

, cob

or] n

ec=

jit p

e sc

ar=

.D

umin

ica

ab

ia ]

ncep

ea,

pe s

tr=

zi

era

u pu

\ini

trec

=to

ri [

i ni

men

i nu

l-a

op

rit.

El a

tra

vers

at c

împu

l vir

an,

a c

o-b

or]t

la m

alu

l r]

ului

[i,

deo

da

t=,

s-a

g

]nd

it: ]n

cotr

o s-

o ia

u?

RUD

OLF

IO

NOI, noiembrie 2016

2/7/

— Poftim

?—

Io.—

Nu ]n\eleg

.—

Io. Ad

ic= a

d-interim

(rus. – ис-полняю

щий обязанност

и). Io.R

=zb

unarea

nu s-a l=

sat a

[teptat=

. N

efiind ]n sta

re s= se oprea

sc=, el r]-

dea

]n hohote, pendul]nd

ba

]nainte,

ba

]napoi, ca

un clopot. Era

destul s=

se uite la

ea [i ]l um

fla r]sul d

in ce ]n ce m

ai m

ult.—

I-o, ]i g]lg

]ia ]n g

]t. I-o.Ea a[tepta, privind ]n jur, apoi, c]nd

el s-a

lini[tit pu\in, a zis sup=

rat=

:—

E nostim, da? N

u-i nimic de r]s – Io

e un nume ob

i[nuit ca [i toa

te cele-la

lte.— Te rog

s= m

= ier\i, s-a

]nclinat el

spre ea z]m

bind

. Da

r ]ntr-ad

ev=r era

nostim

. Acum

s]ntem chit, nu-i a

[a?

Ea

a d

at d

in cap. }n fa

\= se a

fla

blocul ei, ia

r dup=

acesta

– blocul lui.

Oprind

u-se la sca

r=, ea

l-a ]ntreb

at:

— C

e num=

r de telefon a

ve\i?—

Ai nevoie s=

[tii? a ]ntreb

at el.

— |i-e fric=

?—

Nu-i vorb

a d

e asta

.—

Ma

turii se tem d

e orice.—

Just, a c=

zut el de a

cord.

Ea

a scos m

]nu\a d

in m=

nu[= [i i-a

]ntins-o. Era rece [i lini[tit=. El i-a str]ns-o.

— H

ai, fug

i aca

s=, Io.

A izb

ucnit din nou ]n r]s.

}n fa\a

u[ii ea s-a

oprit.—

De a

cum m

= vei recunoa

[te ]n tra

mva

i?—

Ma

i ]ntrebi, d

esigur.

— N

e vedem

]n tram

vai…

Ea

a rid

i-ca

t m]na

dea

supra ca

pului.—

}n tram

vaiul cu ca

re vom c=

l=tori

]mpreun=

, a a

d=

uga

t el.Peste d

ou= zile, el a

plecat ]ntr-o

depla

sare ]n nord

[i a revenit d

oar

peste dou= s=pt=m]ni. }n ora[, se sim

\ea

de acum m

ireasma condim

entat=, ]n\e-p=

toare a

prim=

verii, care a

scuturat

de pe d

]nsul, ca pe-o cenu[=

, confuzia

hiberna

l= [i necla

ritatea

. Dup=

ce\u-rile nord

ice, aici totul era

ma

i luminos

[i ma

i sonor, chiar [i tra

mva

iele.A

cas=

, so\ia sa

i-a repro[a

t ma

i c=

din pra

g:

—

|i-a

telefonat

]n fieca

re zi

o pu[toa

ic=.

— C

e fel de pu[toa

ic=? a

]ntreba

t el plictisit [i ob

osit.—

Nu [tiu. C

redeam c= e[ti la curent.

— N

u [tiu.—

M-a

m s=

turat d

e ea.

— C

urios, a z]m

bit el ]n sil=

.C

]nd era

]n ba

ie, a suna

t telefonul. Prin u[=

se auzea

r=spunsul so\iei:

— A

sosit, se b=

ie[te, suna\i, v=

rog

, ma

i t]rziu. }na

inte de culca

re, a a

uzit din nou

telefonul.—

Ascult, a

zis el.—

Rud

ik, salut, a

i sosit! ]n receptor se a

uzi un gla

s bucuros.

— B

un= ziua

, a r=

spuns el precaut.

Cine sun=

?—

Nu m

-ai recunoscut? H

ala

l de

tine, Rud

ik… S

]nt eu, Io.—

Io, [i-a a

mintit el pe loc [i a

iz-b

ucnit involuntar ]n r]s. S

alut, Io. V

=d

c=

ai g

=sit un num

e ma

i potrivit pen-tru m

ine.—

Da

. }\i place?

— A

stfel eram

numit la

v]rsta pe

care o a

i tu acum

.—

Ha

i, nu-\i da

importa

n\=.

— N

u, nici vorb=

…S

-a l=

sat t=

cerea [i el, nerezist]nd

, a

]ntreba

t:—

Ce s-a

]nt]mpla

t, Io?—

Rud

ik, acea

sta e so\ia

ta?

— D

a.

— D

ar d

e ce nu mi-a

i spus c= e[ti

c=s=

torit?—

Iart=

-m=

, a r=

spuns el glum

e\, nu [tia

m c=

-i at]t d

e importa

nt.—

E im

portant, d

esigur. O

iube[ti?

— D

a, a

spus el. Io, ascult=

-m=

, te rog

: nu m=

ma

i suna.

— Te-a

i spe-ri-at, f=

cu ea pe un ton

c]nt=tor. Tu, R

udik, nu te g

]ndi la

ni-m

ic r=u. D

esigur, tr=

ie[te cu ea, d

ac=

vrei, nu s]nt contra

. Da

r nici a[a

nu se poa

te: nu suna. Poa

te c= voi a

vea

nevoie s= vorb

esc pe vreo chestiune d

e afa

ceri.—

Ce fel d

e afa

ceri? a ]ntreb

at el

z]mb

ind.

— C

um a

dic=

, ce fel? Iat=

… ia

t=,

bun=

oar=

, nu pot s= pom

pez apa

din-

tr-un vas ]n altul conform r=spunsului,]n-

cerc= ea

s= se d

escurce. Atunci pot s=

te sun, nu-i a

[a?

— N

u [tiu.

— N

u poate fi.

— R

udolfio, eu s]n

t ma

i bun

= d

e- c]t d

]nsa

, nu-i a[a

? Doa

r c= ]nc=

nu m

-am

dezvolta

t cum se cuvine – totul

e ]ns= ]na

inte.E

l a z]m

bit ]ncuviin\=

tor.—

P=i vezi. C

red c=

e cazul s=

di-

vor\ezi.—

Nu spune prostii, a

]ntrerupt-o el. }\i perm

it prea m

ult.—

Din d

rag

oste, nu-i a[a

?—

Nu, d

in prietenie.E

a, ]ncrunt]nd

u-se, a t=

cut, da

r se ved

ea c=

nu pentru mult tim

p.—

Ce num

e are?

— C

ine – so\ia?

— P=

i da

.—

Kla

va.

— B

uni[or supliment, n-a

i ce zice.E

l se sup=r=

:—

}nceteaz=

.E

a s-a

ridica

t, a ]nchis pe o clip=

ochii [i, d

eoda

t=, a

zis:—

R

udolfio,

s]nt o

nebun=

, ia

r- t=

-m=

, nu am

vrut…—

Nu pl]ng

e, te rog, a

pre]nt]mpi-

nat-o el.—

Nu m

ai pl]ng

.E

a s-a

]ndep=

rtat [i s-a

]ntors spre ferea

str=.

— R

udolfio, zise ea

, hai s=

ne ]n\e-leg

em: a

zi nu am

fost la tine [i nim

ic d

in toate a

stea nu \i-a

m spus!

— D

a.

— C

onsider=

c= a

cest „la reve-

dere” \i l-a

m spus la

telefon.—

Da

.E

a plec=

. Peste cinci minute a

su-na

t telefonul.—

La reved

ere, Rud

olfio.—

La reved

ere.A

a[tepta

t, ]ns= ea

a ]nchis. N

u a m

ai telefonat [i el nu a mai v=zut-o

mu

lt timp

, fiind

c= ia

r a p

lecat [i

s-a ]ntors d

oar ]n m

ai, c]nd

vara

se a

nun\a d

e-a b

inelea. A

vea m

ult de

lucru; am

intindu-[i d

e ea, m

ereu am

]-na

: voi vorbi m

]ine, poim]ine, d

ar nu a

m

ai a

juns s= stea

de vorb

=.

S-a

u ]nt]lnit ]nt]mpl=

tor – ]n acela

[i tra

mva

i. El a

z=rit-o [i a

]nceput s=-[i

fac=

drum

ner=b

d=

tor, tem]nd

u-se c=

va cob

or], – doa

r ea putea

s= cob

oare

[i la prim

a sta

\ie, iar el, prob

ab

il, nu s-a

r fi hot=r]t s=

sar=

dup=

d]nsa

. }ns=

ea a

r=m

as [i el a

fost surprins c= s-a

b

ucurat

ma

i m

ult d

ec]t presupune

rela\ia

lor de prietenie.

— S

alut, Io, a

zis el, ating

]nd-o d

e um

=r.

Ea

s-a ]ntors speria

t=, l-a

v=zut [i,

z=b

ovind b

ucuroas=

, a d

at d

in cap.

— N

u Io, ci Rud

olfio, ca pe tim

puri, l-a

corectat ea

. Doa

r ma

i s]ntem prie-

teni, nu-i a[a

?—

Desig

ur, Rud

olfio.—

Ai fost pleca

t?—

Da

.—

Am

sunat o d

at=

[i nu erai.

— S

]nt deja

de o s=

pt=m

]n= a

ici.}n tra

mva

i se afla

mult=

lume [i ei

erau g

hionti\i mereu. A

u fost nevoi\i s=

stea a

proape d

e tot unul de a

ltul [i ca

pul ei se atingea

de b

=rb

ia lui, ia

r c]nd

][i apropia

fa\a

[i el, ascult]nd

-o, se a

pleca, treb

uia s=

-[i ]ntoarc=

privi-rea

– at]t d

e aproa

pe erau.

— R

udolfio, vrei s=-\i spun ceva? ]n-treb

= ea

.—

Vrea

u, desig

ur.E

a [i-a

apropia

t din nou fa

\a a

stfel ]nc]t ]i venea

s= m

ijeasc=

ochii.—

Mereu m

i-e dor de tine, Rudolfio.

— E

[ti o prostu\=, a

zis el.—

{tiu. A

oftat ea

. Da

r nu mi-e d

or d

e ni[te pap=

-lapte, n-a

m nevoie d

e d

în[ii.Tra

mva

iul s-a oprit [i ei a

u cobor]t.

— Te duci la K

lava ta? a ]ntrebat ea.—

Nu, ha

i s= ne plim

b=

m.

S-a

u ]ndrepta

t spre r]u, acolo und

e ]ncepea

un teren viran, [i m

ergea

u pe d

e-a d

reptul, s=rind

peste bolova

ni [i gr=m

ezi de gunoi, iar el a luat-o de m]n=,

ajut]nd

-o s= m

anevreze.

Ea

t=cea

. Nu era

stilul ei, ]ns= t=

-cea

[i el sim\ea

c=, a

semenea

lui, e cuprins=

d

e o

tulbura

re puternic=

, vuind

=, nesupus=

.S

-au a

propiat d

e un ma

l ab

rupt [i, ]nc=

\in]ndu-se d

e m]ini, privea

u la

apa

rîului, la za

rea d

e dup=

r]u, [i din

nou la a

p=.

— R

udolfio, a

spus ea, nem

aire-

zist]nd. Pe m

ine ]nc= nu m

-a s=

rutat

nimeni niciod

at=

.E

l s-a a

plecat [i a

s=ruta

t-o pe ob

raz.

— Pe b

uze, l-a rug

at ea

.—

Pe buze se s=

rut= num

ai oa

me-

2016, noiembrie NOI

3/6/

…D

umne

avo

ast

r= ]n

c= n

u a

\i s

pus

cum

v=

che

am

=…

Ad

ria

n M

OR

AR

U

}n u

na d

intr

e a

cest

e zi

le, d

eja

sea

-ra

, c]n

d R

udol

f se

]nt

orce

a a

cas=

, l-a

op

rit o

fem

eie

]n v

]rst

=.

— S

]nt

ma

ma

lui

Io,

a ]

ncep

ut e

a.

V=

rog

s=

m=

ier

ta\i,

se

pare

c=

v=

nu

mi\i

Rud

olfio

.—

Da

, a a

ccep

tat e

l z]m

bin

d.

— V

= c

unos

c d

e la

fiic

a m

ea. }

n ul

-tim

a v

rem

e ea

]m

i vo

rbe[

te m

ult

des

-pr

e d

umne

avo

ast

r=, ]

ns=

eu.

..E

a s

-a f

îstîc

it [i

el

a î

n\el

es c

= î

i vi

ne g

reu

s= î

ntre

be

ceea

ce

ave

a

nevo

ie s

= în

treb

e ca

o m

am

=.

— N

u v=

fa

ce\i

gri

ji, a

zis

el.

Ne

lea

g=

cea

ma

i bun

= p

riet

enie

[i n

u se

va

]nt]m

pla

nim

ic r

=u.

— D

esig

ur, d

esig

ur, s

-a p

reci

pita

t ea

je

n]nd

u-se

. }ns

= I

o e

o fe

ti\=

z=

natic

=

– nu

asc

ult=

del

oc. {

i dac

= a\

i inf

luen

\a-o

. }n

\ele

ge\

i, a

m t

emer

i, e

la o

v]r

st=

la

ca

re n

u po

\i s=

nu

ai t

emer

i – p

oate

s=

fa

c= v

reo

bor

oboa

\=. A

poi,

m=

spe

rie

c= e

a c

u d

es=

v]r[

ire

nu a

re p

riet

ene

prin

tre

cole

gel

e d

e cl

as=

[i ]

n g

ener

e pr

intr

e se

men

i.—

Ast

a-i

r=u.

— }n

\ele

g. M

i s-a

p=

rut c

= a

ve\i

in-

fluen

\= a

supr

a e

i.—

Am

s=

-i vo

rbes

c, a

pro

mis

el.

Da

r cr

ed c

= Io

e o

fat=

bun

=, ]

n za

da

r v=

face

\i g

riji.

— N

u [t

iu.

— L

a re

ved

ere.

Voi

vor

bi c

u ea

. To-

tul v

a fi

bin

e.A

hot

=r]

t s=

-i te

lefo

neze

im

edia

t, f=

r= d

e a

m]n

are

, cu

at]t

ma

i mul

t cu

c]t

so\ia

sa

nu

era

aca

s=.

— R

udol

fio!

era

cla

r c=

ea

s-a

bu-

cura

t fo

art

e m

ult.

E[t

i d

e la

ud=

c=

ai

tele

fona

t, R

udol

fio, e

u ia

r a

m p

l]ns.

— N

u se

poa

te s

= p

l]ng

i a

t]t d

e d

es, a

zis

el.

— A

sta

e d

in c

auz

a M

icul

ui p

rin\

. M

i-e m

il= d

e el

. El d

oar a

fost

pe

p=m

]nt,

nu-i

a[a

?—

Cre

d c

= a

fost

.—

{i

eu c

red

a[a

. Ia

r no

i n-

am

[t

iut.

Ce

trea

b=

na

soa

l=.

{i

da

c= n

u er

a E

xupe

ry, n

u a

m f

i afla

t nic

iod

at=

. N

u ]n

za

da

r a

re u

n nu

me

la fe

l de

fru-

mos

ca

al n

ostr

u.—

Da

.—

Iat=

la c

e m

= m

ai g

]nde

sc e

u: b

ine

c= a

r=m

as

tot M

icul

pri

n\. F

iind

c= n

ici

nu v

rea

u s=

-mi

ima

gin

ez:

da

r d

ac=

s-

ar

fi tr

ans

form

at [

i el d

eod

at=

]n c

el

ma

i or

din

ar

om?

Iar

noi

[i a

[a a

vem

pr

ea m

ul\i

oam

eni o

rdin

ari

.—

Nu

[tiu

.—

}n s

chim

b, e

u [t

iu, a

[a-i

cu s

igu-

ran\

=.

— Ia

r Pl

ane

ta o

am

enilo

r a

i citi

t-o?

— A

m c

itit

totu

l, R

udol

fio. C

red

c=

E

xup

ery

e un

scr

iitor

foa

rte

]n\e

lep

t. }m

i est

e fr

ic=

c]n

d m

= g

]nd

esc

c]t e

de

]n\e

lept

. {

i b

un.

}\i a

min

te[t

i: B

arc

a

e r=

scum

p=ra

t la

lib

erta

te,

i se

da

u b

ani

, ia

r el

]i

chel

tuie

pe

pant

ofio

ri

pent

ru c

opila

[i [

i r=m

]ne

f=r=

o le

\cai

e.—

Da

, a

spu

s el

. D

ar

]\i a

min

te[t

i d

e B

ona

fus,

ca

re ru

ina

[i j

efui

a a

rab

ii,

iar

ei ]l

ura

u [i

]l iu

bea

u to

tod

at=

?—

Pen

tru

c= ]n

lip

sa l

ui d

e[er

tul

li s-

ar

fi p=

rut

cel

ma

i or

din

ar,

ia

r el

]l

f=ce

a p

eric

ulos

[i r

oma

ntic

.—

E[t

i de

laud

= d

ac=

]n\e

leg

i toa

te

ace

stea

, zi

se e

l.—

Rud

olfio

..., e

a t=

cu.

—

Te

asc

ult,

i-a

am

intit

el

. E

a

t=ce

a.

— R

udol

fio,

zise

el

tulb

ur]n

du-

se

invo

lunt

ar.

Vin

o la

min

e, s

]nt

sing

ur

acu

m.

Priv

ind

]n

jur,

ea

tre

cu s

pre

foto

liu

[i s

e a

[ez=

.—

De

ce e

[ti a

[a t=

cut=

? a

]ntr

eba

t el

. — E

a s

igur

nu

e a

cas=

?—

So\

ia?

— D

a.

— N

u es

te.

— E

o n

esuf

erit=

.—

Pof

tim?

— O

nes

ufer

it= –

ast

a e

!—

De

und

e a

i sco

s a

cest

cuv

]nt?

— D

in l

imb

a r

us=

. D

e un

de

am

[i

g=

sit c

el m

ai p

otri

vit c

uv]n

t pen

tru

ea.

— Io

, da

r nu

se

poa

te a

[a.

— N

u Io

, ci R

udol

fio.

— A

h, d

a.

— A

dine

auri

am te

lefo

nat [

i am

dat

pe

ste

ea. {

tii c

e m

i-a s

pus?

Da

c=, z

ice,

te

lefo

nezi

]n p

rivi

n\a

cel

or d

ou=

va

se,

ad

rese

az=

-te m

ai

bin

e pr

ofes

orul

ui.

Cre

d c

= e

gel

oas=

pe

min

e.

NOI, noiembrie 2016

4/5/

— D

esigur, pot. Ia

r de ea

nu te tem

e, Rud

ik, noi doa

r s]ntem d

oi, iar

ea e una

.—

De cine? nu a

]n\eles el.—

De so\ia

ta.

— La

revedere, Io.

— A

i obosit, prob

ab

il?—

Da

.—

Ei, b

ine. Str]ng

e-mi pa

lma

[i culc=

-te.—

}\i str]ng pa

lma

.—

Iar cu ea

nici nu vorbi.

— B

ine, a r]s el. N

u voi vorbi.

S-a

]ntors la so\ie z]m

bind

.—

Este Io, a

spus el. Astfel o chea

-m

= pe fa

t=. C

urios, nu-i a[a

?—

D

a,

a

r=spuns

ea,

a[tept]nd

ceva

.—

Nu putea

rezolva o prob

lem=

cu d

ou= va

se. }nva\=

sau ]ntr-a

[aptea

, sa

u ]ntr-a opta

– n-am

re\inut.—

{i a

i ajuta

t-o s-o rezolve?—

Nu, a

zis el. Am

uitat totul, ia

r va

sele, ]ntr-ad

ev=r, s]nt ceva

compli-

cat.D

iminea

\a, telefonul sun=

la cr=

-pa

tul zorilor. Ce fel d

e zori – nu erau

nici un fel de zori, ora

[ul ][i dorm

ea

somnul cel m

ai d

ulce. Rid

ic]ndu-se,

Rud

olf s-a uita

t la b

locul de viza

vi – nici o fereastr= nu era lum

inat=, [i doar

sc=rile, ca

ni[te arm

onici din m

etal

sclipitor, lumina

u ]n patru rînd

uri drep-

te. Telefonul suna ]ntruna

. Apropiin-

du-se, R

udolf s-a

uitat la

ceas: era

ora

cinci [i treizeci.—

Ascult, a

zis el sup=

rat ]n re-

ceptor.—

Rud

ik, Rud

ik…E

l ][i ie[i din fire:

— Io, ]ntreci orice lim

ite…—

Rud

ik, l-a ]ntrerupt ea

, ascult=

, nu te sup=

ra, nici nu [tii ce s-a

]nt]m-

plat.—

Ce s-a

]nt]mpla

t? a ]ntreb

at el,

revenindu-[i.

— R

udik, tu nu mai e[ti R

udik, ci Ru-

dolfio, d

eclar=

ea solem

n. Rud

ol-fio! E

mi[to, nu-i a

[a? C

hiar a

cum a

m

n=scocit. R

udolf [i Io fa

c ]mpreun=

Ru-

dolfio, ca

la ita

lieni. Ha

i, repet=.

— R

udolfio. }n gla

sul lui se am

este-ca

r= d

isperarea

[i furia.

— C

orect. Acum

avem acela[i num

e – s]ntem

de ned

esp=r\it. C

a R

omeo

[i Julieta. Tu e[ti R

udolfio, [i eu – R

u-d

olfio.—

Ascu

lt=, a

spu

s el, venin

du

-[i ]n

fire. N-a

i putea s=

-mi pui un num

e nou la

o or= m

ai potrivit=

?—

Ei, cum

nu ]n\elegi c=

nu puteam

s=

a

[tept. Ia

t=-a

[a.

Apoi,

e tim

pul s=

te treze[ti. Rud

olfio, ia a

minte: la

[a

pte [i treizeci te a[tept ]n sta

\ia d

e tra

mva

i.—

Ast=

zi nu voi pleca cu tra

mva

iul.—

De ce?

— A

m o zi lib

er=.

— D

ar ce ]nsea

mn=

acea

sta?

— Z

iua lib

er= e o zi d

e odihn=

ofe-rit=

pe parcursul s=

pt=m

]nii de lucru,

nu voi merg

e la serviciu.

— Ia

t= cum

, a zis ea

. Da

r eu ce m=

fa

c?— N

u [tiu. Pleac= la [coal= [i gata.

— Ia

r so\ia ta

tot are zi lib

er=?

— N

u.—

Ei, a

[a m

ai m

erge. N

uma

i nu uita

: acum

ne cheam

= R

udolfio.

— S

]nt fericit.E

l a ]nfipt receptorul la

locul lui [i, m

orm=

ind nem

ul\umit, s-a

dus s=

-[i preg

=tea

sc=

ceaiul.

Oricum

, nu

ar

ma

i fi putut ad

ormi. }n plus, ]n b

locul d

e vizavi d

eja lum

inau trei ferestre.

Pe la a

mia

z= s-a

auzit o b

=ta

ie ]n u[=

. El sp=

la pod

elele [i, c]nd a

des-

chis, \inea ]n m

]ini cîrpa ud

= pe ca

re nu s-a

priceput s-o lase und

eva.

Era

ea.

— S

alut, R

udolfio.

— Tu e[ti! s-a m

irat el. Ce s-a ]nt]m

-pla

t?— E

u, de a

semenea

, mi-a

m lua

t zi lib

er=.

Avea

o expresie de sf]nt=

– nici urm=

d

e ceea ce se num

e[te remu[ca

re.—

Iat=

cum! a

r=spuns el cura

jos. A

dic=

te plimb

i. Ei, intr=

, da

c= a

i ve-nit. A

cu[i termin d

e sp=la

t.F=

r= a

-[i scoate ha

ina, ea

s-a a

[e-za

t ]n fotoliu [i privea cum

el, aplec]n-

du-se, poa

rt= cîrpa

pe podea

.—

Rud

olfio, am

impresia

c= e[ti

nefericit ]n via\a

de fa

milie, a

decla

rat

ea peste un m

inut.

El s-a

ridica

t ]n picioare.

— D

e ce ad

ic=?

— S

e vede d

e la o po[t=

. Bun=

oar=

, speli podelele f=r= nici o pl=cere, pe c]nd

oa

menii ferici\i nu fa

c a[a

.—

Nu n=

scoci, a spus el z]m

bind

.—

Vrei s=

spui c= e[ti fericit?

— N

u vreau s=

spun nimic.

— E

i, vezi.—

Ma

i bine scoa

te-\i haina

.—

M=

tem d

e tine, f=cu ea

arunc]nd

o privire peste ferea

str=.

— C

e-ai zis?

— Tu d

oar e[ti b

=rb

at.

— A

h, asta

e. El a

r]s. Atunci cum

d

e te-ai ]ncum

etat s=

vii?—

Noi d

oar s]ntem

Rud

olfio.—

Da

, a zis el, m

ereu ]mi sca

p=.

Acea

sta, d

esigur, presupune a

numite

oblig

a\ii.

— Ind

iscutab

il.E

a a

stat t=

cut= ]n tim

p ce el huruia

c=ldarea la buc=t=rie. }ns=, c]nd el a

ie[it, paltonul d

eja a

t]rna pe spetea

za

fotoliului, iar fa

\a lui Io era

]ng]nd

u-ra

t= [i trist=

.—

Rud

olfio, ast=

zi am

pl]ns, a re-

cunoscut ea.

— D

e ce, Io?—

Nu Io, ci R

udolfio.

— D

e ce, Rud

olfio?—

Din ca

uza surorii m

ele ma

i ma

ri. A

f=cut mare t=m

b=l=u c]nd am hot=r]t

s=-m

i iau zi lib

er=.

— D

up= p=

rerea m

ea, ea

are d

rep-ta

te.— N

u, Rud

olfio, n-are d

reptate. E

a

s-a rid

icat d

in fotoliu [i s-a a

propiat

de ferea

str=. O

da

t= se poa

te, cum d

e nu ]n\eleg

i. Nu [tii c]t d

e fericit= s]nt

acum

c= vorb

esc cu tine…E

a a

t=cut d

in nou [i el a privit-o cu

luare-a

minte. Prin rochie, ]nfiora

\i, ]i str=

b=

teau s]nii, ca

dou=

cuibu[oa

re m

ici, lipite de ni[te p=

s=ri necunos-

cute, pentru a scoa

te pui. }mi im

ag

in=

c= d

eja peste un a

n fa\a

i se va a

lungi

[i va d

eveni frumoa

s=, [i s-a

]ntristat

la g

]ndul c=

, cu timpul, va

avea

[i un fl=

c=u. S

-a a

propiat d

e ea, a

prins-o d

e umeri [i, z]m

bind

, i-a spus:

— Totul va

fi bine.

— N

u min\i, R

udolfio?

— N

u.—

Te cred, a

spus ea.

— D

a.

El voia

s= se ]nd

ep=rteze, ]ns=

ea

]l chem=

:—

Rud

olfio!—

Da

.—

De ce te-a

i ]nsurat a

t]t de d

e-vrem

e? Ma

i treceau d

oi ani [i m

= m

=-

ritam

eu cu tine.—

Nu te g

r=b

i, a zis el. {

i a[a

te vei m

=rita

cu un fl=c=

u foarte b

un.—

A[ fi vrut cu tine.

— E

l va fi m

ai b

un dec]t m

ine.—

Nu m

ai spune, zise ea

cu ne]n-cred

ere, t=r=

g=

nat. C

rezi c= exist=

m

ai b

uni?—

De o m

ie de ori m

ai b

uni.—

}ns= a

cela nu vei fi tu. E

a oft=

ne]nd

em]na

tic.—

Ha

i ma

i bine s=

bem

un ceai, i-a

propus el.

— H

ai.

El s-a

dus la

buc=

t=rie [i a

pus cea

inicul pe ara

ga

z.—

Rud

olfio!E

a st=

tea l]ng

= poli\ele cu c=

r\i.—

Rud

olfio, numele nostru este cel

ma

i frumos. Ia

t=, uit=

-te, nici scriitorii nu a

u nume m

ai b

une. Ea

a t=

cut pe o clip=

. Poate d

oar a

cesta. E

-xu-pe-ry. Frum

os, nu-i a[a

?—

Da

, a zis el. L-a

i citit?—

Nu.

— Ia

[i cite[te. Num

ai f=

r= zile li-

bere – ne-a

m ]n\eles?

— N

e-am

]n\eles.E

a [i-a

pus haina

.—

Da

r ceaiul? [i-a

am

intit el.—

Rud

olfio, ma

i bine plec, b

ine? Z

]mb

etul ei s-a ]ntrista

t. Num

ai nu-i

spune so\iei tale c=

am

fost aici. B

ine, R

udolfio?

— B

ine, a prom

is el.D

up= pleca

rea ei, a

sim\it o um

br=

d

e am

=r=

ciune, era cople[it d

e o tris-te\e inexplica

bil=

, ]nc= ned

escoperit=,

da

r care exist=

, totu[i. S-a

]mb

r=ca

t [i a

ie[it afa

r=.

Prim=

vara

sosi oarecum

pe nea[-

teptate. }n c]teva

zile oam

enii au d

e-venit m

ai b

uni [i acest r=

stimp li se

p=rea

o ]ncununare a

a[tept=

rii [i a

visurilor de prim

=va

r=, cu m

=iestria

unei

vr=jitori

experimenta

te, le-a

u prorocit fericire [i d

rag

oste.


calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

Rubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor

abonament

T radi\ional, concursul Historia est magistra vi-tae aduce ]n prim-plan cele mai spectaculoase

[i mai importante evenimente, procese [i feno-mene din istoria civiliza\iei umane din Antichitate [i p]n= ]n prezent. La elaborarea sarcinilor concur-sului am \inut cont de con\inutul programelor [co-lare, astfel ca sarcinile s= nu dep=[easc= posibili-t=\ile reale ale elevilor de v]rst= gimnazial= [i liceal=.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Prime-le patru etape vor avea c]te trei ]ntreb=ri. Prima ]n-trebare la fiecare etap= \ine de istoria universal= [i se refer= fie la identificarea cauzelor [i consecin- \elor evenimentelor [i proceselor istorice, fie la aprecierea rolului factorului uman ]n istorie, fie la cunoa[terea monumentelor istorice.

A doua ]ntrebare \ine de istoria rom`nilor [i re-flect= rolul unor personalit=\i istorice remarcabile sau evenimente care au marcat dezvoltarea socie-t=\ii rom`ne[ti.

Pentru a face o diferen\= ]n punctajul celor mai ingenio[i [i perseveren\i elevi, ]n etapele a V-a [i a VI-a, vom ad=uga c]te o ]ntrebare, ]n care se cere explicarea istoric= a unor expresii cunoscute.

C][tig=torii vor beneficia de premii [i de diplo-ma redac\iei.

Succes!

ETAPA a II-a

1. Determin= pe cine ]n 1938 revista TimeMaga-zine l-a numit Omul Anului.

2. Apreciaz= importan\a problemei abordate ]n document:

„Art.3. Tezaurul Rom`niei, aflat ]n p=strare la Moscova, se declar= intangibil pentru oligarhia rom`n=. Puterea sovietic= ][i asum= r=spunderea de a p=stra acest tezaur pe care ]l va preda ]n m]i-nile poporului rom`n”. 13 ianuarie 1918, Hot=r]-rea Consiliului Comisarilor Poporului de la Mos-cova.

3. Identific=, din imagine, s=rb=toarea. Explic= prove-nien\a s=rb=torii, prezent]nd date din via\a sf]ntului, [i enumer= dou= tradi\ii prac-ticate de rom`ni la aceast= s=rb=toare.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Drag= prietene, Continu= abonarea pentru anul 2017.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista NOI. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista NOI.

NOI e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista NOI. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de fru-mos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu NOI, care nu te va tr=da niciodat=.

}n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiri-tualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i

probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i cu-riozit=\i... {i, bine]n\eles, con-cursuri cu premii valoroase puse ]n joc.

Abon]ndu-te la NOI, te asi-guri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorea-liz=rii. Po\i miza pe echipa re-dac\ional=, pe speciali[tii aso-cia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\e-leag= [i s=-\i dea un sfat. Ci-

te[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai fru-moas= [i mai interesant=.

{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abona-mente anuale la revista NOI, la prezentarea co-toarelor de abonamente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionarul enciclopedic (Editura Cartier), sau Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lu-mea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele 14 volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Re-publicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau En-ciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) – la ale-gere.

Revista NOI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament anual pentru 2017 – 180 de lei; semianual – 90 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.


Carul-Mic

P orcii se ghemuiesc unul l]ng= altul [i ador= s= adoarm= nas ]n nas, sim\indu-[i respira\ia.

Ciudat sau nu, dar a[a este. }n timpul somnului, ei viseaz= asemenea oamenilor, iar c]nd s]nt treji, ace[tia comunic= ]ntre ei. Astfel, au fost identifica-te peste 20 de vocalize diferite, pe care ei le utili-zeaz= pentru a transmite mesaje precum mi-e foa-me sau te plac. Nici cu orientarea ]n spa\iu, ne spun cercet=torii, porcii nu stau r=u. Se pot re]n-toarce acas= de la distan\e destul de mari [i pot alerga cu p]n= la 17 km/h.

Mai nou, ]n urma unor studii, s-a demonstrat c= doar ]n cinci ore, un porc obi[nuit de cresc=torie poate ]nv=\a cum s= interpreteze o imagine ]n oglind= [i s= se foloseasc= de ea ]n beneficiul pro-priu. Iar cercet=torii consider= aceast= abilitate a porcilor drept un semn al unei inteligen\e bine dezvol-tat= [i existen\a unui anumit nivel de con[tiin\=.

U ltima persoan= care a p=[it pe Lun= (14 de-cembrie, 1972) este astronautul american

Eugene Cernan. Comandantul misiunii a dezv=luit c= a l=sat pe suprafa\a satelitului o camer= foto, sper]nd c= va fi recuperat= de urm=torii astronau\i pentru a m=sura nivelul de radia\ii. }ns= celelalte trei misiuni pe Lun=, dup= Apollo 17, au fost anu-late.

La 40 de ani dup= misiune, Cernan regret= c= amprentele sale s]nt ultimele de pe Lun=. Astrona-utul declar= [i ast=zi c= misiunea lui nu era sf]r-[itul, ci ]nceputul explor=rii umane pe Lun=.

E xpresia a spune bra[oave este caracteristic= persoanelor care exagereaz= mult adev=rul [i

spun minciuni. Oficial, originea expresiei vine de la negustorii din Bra[ov, cunoscu\i ca ni[te co-mercian\i des=v]r[i\i care ][i l=udau mult prea mult marfa ]n perioada medieval=. Astfel reu[eau s= v]n- d= produsele rapid, s= ][i fac= reclam= [i s= se ]m-bog=\easc=. Se mai spune c=, ]n perioada medie-val=, negustorii bra[oveni [tiau s= fac=, din materiale f=r= valoare, tot felul de bijuterii care ar=tau la fel ca [i cele scumpe pe care oamenii nu [i le permiteau. Le vindeau ieftin, iar cei care le cump=rau se puteau m]ndri c= au podoabe alese, de[i acestea nu aveau nici o valoare.

Al\i lingvi[ti spun c= originea expresiei ar pro-veni de la solda\ii care se l=udau foarte mult cu faptele lor de vitejie. O alt= analogie este f=cut= la gogo[ile denumite bra[oave (un fel de covrigi cu sare) care erau v]ndute la Bra[ov. De aici, presu-pun ace[tia, s-ar fi n=scut expresia a spune bra[oave sinonim= cu a vinde gogo[i cu acela[i sens.

Dac= ]n trecut expresia se referea strict la per-soane care exagerau adev=rul, acum este folosit= [i ca sinonim pentru minciun= sau inven\ie, pentru persoanele care se laud= ]n exces pentru reali-z=rile [i faptele s=v]r[ite.

Doamne, |ie m= rog, \ine pe fra\ii mei (fratele meu) [i surorile mele (sora mea), d]ndu-le lor

s=n=tate, via\= lung= [i darul T=u cel sf]nt, ca s= umble ]n c=ile Tale [i s= fac= cele ce s]nt dup= voia Ta cea sf]nt=. D=-ne, Doamne, de acum p]n= la cap=tul vie\ii, s= ne iubim [i s= ne cinstim unii pe al\ii, c=ci ce este mai bun [i mai frumos dec]t a vie\ui fra\ii ]mpreun=! A[a, Doamne, ascult= ru-g=ciunea noastr= [i milostiv fii nou=, c= bun [i iubitor de oameni e[ti [i |ie m=rire ]n=l\=m: Tat=lui [i Fiului [i Sf]ntului Duh, acum [i pururea [i ]n vecii vecilor. Amin!

RUG+CIUNEA PENTRU FRA|I {I SURORI

TOAMNA T}RZIUPui-de-v]nt, n-auzi ce-\i spun?D=-te jos din pom acum! {i-apoi caut=-\i de drum! Zi [i noapte \i-e totuna.

Asta-i joaca? Zici c=-i toamn= {i c= numai ea te-ndeamn= S= ]mi la[i copacii goi? S= pui frunzele-napoi!

AST+ZI NU SPUNEM BRA{OAVE

Monica TOMESCU


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

D ac= a v=zut c= nimeni nu-i apreciaz= muzi-ca, Habarnam se hot=r] s= se fac= pictor.

S-a dus la Acuarel= [i i-a spus:— Ascult=, Acuarel=, m-am hot=r]t s= m= fac [i

eu pictor. D=-mi ni[te vopsele [i o pensul=. Acuarel= nu era defel zg]rcit, a[a c= ]i d=rui lui

Habarnam vopselele lui vechi [i o pensul=. Chiar atunci veni la Habarnam prietenul s=u Peticel. Habarnam i-a spus:

— A[az=-te, Peticel, imediat am s=-\i fac por-tretul.

Bucuros, Peticel se a[ez= repede pe un scaun [i Habarnam ]ncepu s=-i fac= portretul. Cum voia s=-l ]nf=\i[eze c]t mai frumos, ]i pict= un nas ro[u, urechi verzi, buze vinete [i ochi portocalii. Peticel era ner=bd=tor s=-[i vad= mai repede portretul. De ner=bdare nu putea sta locului pe scaun [i se tot mi[ca.

— Stai ]ntr-un loc, nu te mai mi[ca, ]i spunea Habarnam, altfel n-o s=-\i semene.

— Dar acuma ]mi seam=n=? ]ntreb= Peticel.— Aidoma, r=spunse Habarnam [i-i aplic= o

pereche de must=\i cu vopsea violet=. — Hai, arat=-mi, s= v=d ce-a ie[it! se rug= Peti-

cel c]nd Habarnam ]i termin= portretul. Acesta i-l ar=t=.— Cum, a[a ar=t eu? strig= speriat Peticel. — Bine]n\eles c= a[a. P=i cum altfel? — Dar must=\i, de ce mi-ai desenat? C= doar

eu n-am must=\i.— Ei, odat= [i-odat= or s=-\i creasc=.— {i nasul de ce e ro[u?— Asta ca s= fie mai frumos portretul.— Iar p=rul de ce e albastru? Ce, parc= p=rul

meu e albastru?— E albastru, r=spunse Habarnam. Dar dac=

nu-\i place a[a, ]l pot face verde.— Nu, =sta nu-i un portret bun, spuse Peticel.

D=-mi-l s=-l rup. — Vrei s= distrugi o oper= de art=? se ]mpotrivi

Habarnam.Peticel vru s=-i ia portretul [i atunci ]ncepu

b=taia. Auzind zgomot, venir= ]ndat= {tietot, doc-torul Pilul= [i al\i prichindei.

— De ce v= bate\i? i-au ]ntrebat.— Uita\i-v=, strig= Peticel, judeca\i [i voi, care

din noi are dreptate: spune\i, cine e ]nf=\i[at aici?

Nu-i a[a c= nu s]nt eu acela?— Bine]n\eles c= nu e[ti tu, r=spunser= prichin-

deii. Aici e desenat= o sperietoare.Habarnam zise:— Nu pricepe\i ce e, pentru c= nu scrie cine e.

Iat=, am s= scriu ]ndat= [i totul o s= se l=mureasc=. {i lu]nd un creion, scrise dedesubtul portretului

cu litere de tipar: PETICEL. Dup= aceea ag=\= por-tretul pe perete [i spuse:

— S= stea at]rnat aici. S=-l priveasc= toat= lu-mea, nu-i este interzis nim=nui.

— Nu-i nimic, zise Peticel, dup= ce-o s= te culci [i-ai s= adormi, eu o s= vin [i-o s=-l rup.

— Iar eu noaptea asta n-am s= m= culc [i n-am s= dorm, ci am s= stau de paz=, r=spunse Habar-nam.

Peticel se sup=r= [i plec= acas=, iar Habarnam, ]ntr-adev=r, nu se culc= ]n seara aceea.

CUM A DEVENIT HABARNAM PICTOR

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment)

Nikolai NOSOV


Rubric= sus\inut= de Lidia CODREANCA, doctor ]n filologie

antiquitas recidiva

T hales (625 ].Hr.-545 ].Hr.), filozof, matematician, inginer, fizician [i cuget=tor grec, unul dintre

cei „[apte ]n\elep\i” ai Greciei antice, s-a n=scut ]n ora[ul Milet de pe coasta de vest a Anatoliei (azi provincia Aydin, Turcia). De[i lucr=rile sale nu s-au p=strat, totu[i au fost disponibile at]t discipolilor s=i, precum [i multor contemporani care l-au succedat.

Aristotel ]l consider= pe Thales fondatorul [colii de filozofie, ca fiind primul care a studiat problema originii substan\ei [i a materiei. Thales a renun\at la mitologie ]n g]ndirea sa [tiin\ific=. El a conside-rat c= elementul primordial care genereaz= celelal-te elemente este apa: „Apa este ]nceputul tuturor lucrurilor”. A studiat aproape toate domeniile cu-noa[terii: filozofie, istorie, matematic=, geografie, inginerie, hidrotehnic=, astronomie, politic=.

Negustor de profesie, Thales a c=l=torit foarte mult ]n Egipt, Asia, Creta, adun]nd multe cuno[tin\e ]n diverse domenii. El a prezis eclipsa de soare din 28 mai 585 ].Hr., devenind celebru. A divizat anul ]n patru anotimpuri [i 365 de zile. A descoperit Carul-Mic ]nv=\]ndu-i pe fenicieni s= navigheze conform mi[c=rii stelelor din Carul-Mic. Cinci teoreme din geometria lui Euclid ]i s]nt atribuite lui Thales, care le-a aplicat ]n mod practic la calcularea ]n=l\imii piramidelor [i a distan\ei dintre vasele maritime pe mare. Herodot ne relateaz= cum Thales a reu[it s= deturneze cursul r]ului Halys, cu ajutorul cuno[tin- \elor sale ]n hidrotehnic=, ajut]nd astfel armata re-gelui Cresus s= treac= r]ul. Thales a scris [i un tra-tat despre naviga\ie.

Abilit=\ile sale de negustor s-au f=cut remarcate odat= c]nd el a prezis (pe baza calculelor astrono-mice) c= ]n acel an va fi o bogat= recolt= de m=sline [i, av]nd o mare sum= de bani, ]nc= ]n timpul iernii a ]nchiriat toate presele de ulei din Milet [i din Chios. Astfel a c][tigat o sum= important= de bani, demon-str]nd oamenilor care r]deau de s=r=cia filozofilor c= [i ace[tia se pot ]mbog=\i dac= vor, dar nu aces-ta e scopul vie\ii lor. Dintre aforismele sale amintim: S= nu facem ceea ce condamn=m la al\ii, Cel mai u[or e s= dai sfaturi, Mai bine s= fii invidiat dec]t s= fii comp=timit. Cel mai vestit este Cunoa[te-te pe tine ]nsu\i! pe care grecii l-au gravat pe frontispiciul templului lui Appolo din Delphi.

Thales a fost cel mai important om al epocii sale. A murit la ad]nci b=tr]ne\i ]n timpul unor competi\ii sportive din cauza unor c=lduri excesive. Epitaful s=u zice: „Aici, ]ntr-un morm]nt str]mt, zace marele Thales; totu[i, renumita sa ]n\elepciune a ajuns la ceruri”.

THALES DIN MILET A FOST {I NEGUSTOR

O carte este un dialog: direct, sincer, pe furi[, ]n tain=,

tête-à-tête, spre inima ta sau peste ani, iar peste toate – un dialog cu cititorul. De ani buni avem o tradi\ie la revista NOI, un prilej de re]nt]lnire cu au-torii care s-au afirmat – activi-tatea laboratorului de crea\ie din ultimii trei ani, reflectat= la rubrica capriciile muzei, ]nse-rate ]ntre copertele antologiei Cea mai frumoas= zi, a opta la num=r.

Texte [i imagini sugestive, cu o vibra\ie muzi-cal= armonioas= s-au c=lit din emo\iile de ]nceput ale g]ndurilor incerte [i ale r]ndurilor st]ngace, pl=m=dind zi de zi fiorul poetic atent ghidat de Leo Bordeianu, care remarc=: „Diferi\i ca registru poetic, mijloace de expresie [i abilitare ]n arta poe-ziei, autorii antologiei au ]n comun dragostea pen-tru frumuse\ea limbii rom`ne, pentru \ar=, p=rin\i, semeni, dorin\a de a se descoperi [i a se autore-aliza, de a afla [i de a transpune ]n poezie valen- \ele supreme ale vie\ii”. Aria tematic= s-a extins, semn c= problemele societ=\ii ]i fr=m]nt= pe citi-torii revistei NOI; iubirea, sentiment invincibil, s=l=[luind peste toate. Ceea ce d= valoarea ope-rei literare este expresia artistic=, unic= [i irepeta-bil=, care aici se face comod= ]n inconfundabilul stil clasic, altern]nd cu elemente de suprarealism, simbolism [i postmodernism.

Imaginea poetic= a genera\iei de cititori de la NOI impresioneaz= prin gustul elevat al lecturii, prin adev=rul f=r= masc=, dureros, dar uneori la fel de frumos [i ]n=l\=tor. Chiar dac= se complac ]n suferin\=, lacrimi, dezam=giri [i regrete, cititorii re-vistei NOI nu-[i pierd speran\a, au ]ncredere ]n for\e-le proprii [i se las= du[i de valul inspira\iei. Irecu-perabil te prinzi ]n acest joc feeric [i ]\i face pl=cere s=-i urm=re[ti cum cresc frumos, cum cunosc ade-v=ratele valori [i cum ]nva\= s= se bucure de lucru-rile fire[ti ale vie\ii.

Cobor]rea ]n zona profunzimilor cu ajutorul temelor literare [i al motivelor flotante are loc deli-cat, justificat [i dulce-am=rui de sensibil, al=turi de Crina Snegur, Ionela Bejenaru, Mihaela Burlac, Nelea Cog]lnicean, Maria Gu\u, Marinela Lupu[or, Natalia Pociumban, Elena Porubin, Marinela Lungu.

R]nduri care se vor citite discern cuv]ntul – o combina\ie perfect= de sensibilitate [i bun=tate, dar [i de pragmatism. Explora\i cuv]ntul, care pune ]n valoare sufletul vostru generos care vorbe[te despre al\ii, dar [i despre sine, cu bune [i rele. Succes, drag= cititor, ]n c=utarea ta, a dialogului potrivit, a ochiului de veghe [i a peni\ei neobosite!

Daniela CODREANU

O LINI{TE DE }NCEPUT DE LUME

ex-libris


calea spre Olimpdrepturile tale

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

{ tim c= ne a[tepta\i. Acest concurs e aseme-nea unei u[i spre care stau ]ndreptate multe,

multe priviri, dar care ]nc= nu se deschide.S-a deschis. Revenim cu acela[i generic – Ci-

tius, altius, fortius! – pentru c= el are deja poli\a sa ]n dulapul memoriei. {i condi\iile, tot cele vechi au r=mas: noi adres=m c]te trei ]ntreb=ri la fiecare etap=, iar voi, de[tep\ii, ne expedia\i c]te trei r=s-punsuri. Evident, corecte. Nu vrem s= o face\i din contul orelor, din contul preg=tirii temelor, din con-tul mesei sau din cel al somnului. O pute\i face din contul timpului rezervat concursului nostru.

{i pentru c= trebuie s= vorbim despre reguli: concursul din acest an va avea [ase etape. Fieca-re etap= va include c]te trei ]ntreb=ri – o ]ntrebare din sportul moldovenesc [i dou= ]ntreb=ri din spor-tul interna\ional. Cei mai buni dintre voi se vor ]n-vrednici de articole sportive [i diploma revistei NOI.

R=spunsurile corecte vor fi notate cu 5, 4 [i 3 puncte, ]n func\ie de gradul de complexitate al ]n-treb=rii.

Experien\a ne [opte[te c= vom avea foarte, foar-te multe r=spunsuri corecte. Desigur, noi, cei care formul=m ]ntreb=ri, ne-am dori ca participan\ii la concurs s= r=spund= f=r= a porni computerele, dar nu e neap=rat. }ncuraj=m, inclusiv efortul de a c=uta, de a g=si, de a afla, de a scrie.

Edi\ia din acest an va avea cadourile sale. Nu e bine s= le punem la vedere de pe acum, dar, cert e c= s]nt cadouri pe care ni le-am fi dorit [i noi acolo, ]n copil=ria noastr=.

V= dorim drum bun, perseveren\= [i ingeniozi-tate. Fi\i de[tep\i!

ETAPA I

1. Numi\i sportivul moldovean [i proba la care acesta s-a ]nvrednicit de o medalie olimpic= ]n vara anului curent. (5 puncte)

2. Cine a fost c][tig=torul campionatului euro-pean de fotbal, edi\ia 2016? (4 puncte)

3. Care este componen\a grupei „B” din preli-minariile campionatului mondial de fotbal, edi- \ia 2018? (3 puncte)

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zi-le de la apari\ia revistei.

TESTAREA CALIT+|ILOR CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului

} n martie curent doamna dirigint= ne-a avertizat pe to\i cei din clasa a IX-a, clas= absolvent=, c=

nu mai vedem note bune la finele anului, ]ntruc]t n-am fost ]n stare s=-i facem un cadou, a[a cum se cuvine unei diriginte cu ocazia s=rb=torii de 8 mar-tie. Vrem o solu\ie!

Vitalie S., 15 ani

Stimate Vitalie, recent ]n Monitorul oficial al Re-publicii Moldova a fost publicat Codul de etic= al cadrului didactic. Codul de etic= stabile[te unele standarde [i reguli de conduit= ale personalului di-dactic, iar una dintre prevederile Codului este [i in-terzicerea oric=ror activit=\i care genereaz= corup\ie sau acte conexe corup\iei, cum ar fi: primirea sau solicitarea de la elevi a cadourilor, a unor servicii sau sume de bani.

Toate cazurile de ]nc=lcare a eticii profesionale de c=tre personalul didactic urmeaz= a fi sesizate Consiliului de Etic= al institu\iei de ]nv=\=m]nt sau Consiliului de etic= al Inspectoratului {colar Na\io-nal. Succes la examene!

A vem colegi care la ora de educa\ie fizic= aduc certificate precum c= nu li se permite s= fac=

efort fizic [i s]nt scuti\i de aceast= disciplin=. La fi-nele semestrelor ace[ti elevi s]nt aprecia\i cu note mai bune sau cu acelea[i note ca [i noi. Ar fi mai bine ca, pentru ace[ti elevi „cu certificat”, exerci\iile fizice s= fie reduse, dar nu excluse ]n totalitate.

Cristian R., 13 aniRezina

Drag= Cristian, ]ntrebarea ta r=m]ne a fi una ac-tual= odat= ce trebuie iara[i s= revin la ea. Menirea obiectului „educa\ia fizic=” const= ]n cultivarea la copii a unui mod de via\= s=n=tos, oferirea unei re-creeri ]n timpul orelor, [i nu ]n testarea o dat= ]n plus a calit=\ilor fizice ale lor.

Chiar [i copiii care ]n temeiul certificatului medi-cal s]nt scuti\i de „educa\ia fizic=” trebuie s= fac= sport potrivit prevederilor Concep\iei educa\iei fizi-ce [i sportului ]n ]nv=\=m]ntul preuniversitar. Ace[ti copii urmeaz= a fi inclu[i ]ntr-o grup= special=, unde se practic= exerci\ii de complexitate sc=zut= sau medie, ]n func\ie de starea de s=n=tate a lor, fapt pe care trebuie s=-l cunoasc= fiecare profesor de educa\ia fizic=. Elevii din grupa special= trebuie s= fie nota\i ]n func\ie de succesele ob\inute.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.


pa gi na mu ze lor

CALVIN HARRIS

M ixurile [i dance-popurile se reg=sesc printre genurile mele preferate de muzic=. Revin la ele

ori de c]te ori am nevoie, poate o dat= pe zi, poate de c]teva, ]n func\ie de dispozi\ie [i de regimul zilei, c]t de permisiv sau nu prea este acesta. Bine]n\eles, orice t]n=r cunoa[te, prefer=, ]l a[teapt= ]ntr-o nou= evolu\ie pe un anumit DJ, la fel e [i ]n cazul meu cu Calvin Harris, DJ sco\ian celebru.

Calvin Harris, pe numele s=u adev=rat Adam Ri-chard Wiles, este DJ, c]nt=re\, compozitor [i produ-c=tor muzical. Harris s-a n=scut pe data de 17 ianu-arie 1985, ]n Dumfries, Sco\ia. A fost atras de muzica electronic= ]nc= din copil=rie. Primele sale demo-uri le-a ]nregistrat ]n dormitor, la v]rsta de 14 ani. Produc=torul [i DJ-ul Tommie Sunshine este cel care l-a descoperit pe Harris, prin intermediul re\elei de socializare on-line MySpace. }n anul 2006, Calvin Harris semneaz= contracte cu EMI (pe partea de publishing) [i Sony BMG (doar pentru ]nregistr=ri).

El de\ine casa de discuri Fly Eye Records. Albu-mul s=u de debut, I Created Disco, lansat ]n 2007, a fost certificat cu aur de c=tre British Phonographic IndustryCel. I Created Disco este un material cu pu-ternice influen\e din muzica anilor '80. Discul a furni-zat dou= single-uri de Top 10 (Acceptable in the 80 's [i The Girls) reu[ind s= se v]nd= ]n peste 100 000 de unit=\i.

Urm=torul s=u album, Ready for the Week-end, se lanseaz= ]n 2009 [i debuteaz= pe primul loc ]n topul britanic. Tot pe locul ]nt]i ajunge [i I'm Not Alone. Yeah Yeah Yeah La La La, o pies= prezent= pe Ready for Weekend a fost utilizat= ]ntr-o reclam= lansat= de compania Coca-Cola ]n vara lui 2009.

}n 2010, Calvin Harris este nominalizat la premi-ile Brit, la categoria Best British Male. }n prim=vara anului viitor, Harris lanseaz= Awooga, un prim sin-gle care anticipeaz= apari\ia celui de-al treilea al-bum al s=u.

Calvin Harris a compus [i a produs piese pentru Kylie Minogue, Dizze Rascal [i Rihanna (hit-ul We Found Love). Harris a m=rturisit ]ntr-un interviu c= la ]nceputul lui 2008 i s-a propus s= colaboreze cu celebra c]nt=rea\= american= Lady Gaga, ]ns= a refuzat aceast= ofert=. Artistul a mai avut ocazia s= concerteze al=turi de Faitless, Groove Armada, Deadmau 5, Skrillex [i Rihanna.

Harris de\ine recordul pentru cele mai multe hi-turi de top 10 ]n UK Singles Chart de pe un singur album de studio, cu nou= hituri, surclas]ndu-l pe Mi-chael Jackson. Conform Forbes, Calvin Harris a fost cel mai bine pl=tit DJ ]n 2013, ]ncas]nd aproximativ 46 de milioane de dolari. Promoveaz= stilurile mu-zicale: electro house, progressive house, synthpop, nu-disco, dance-pop.

Ana CEAP+


C+T+LINA PONOR

A gita\ie mare ]n luna lui august. O agita\ie pl=-cut= pentru mine. Nu doar pentru c= iat=-iat=

bate toamna la u[=, dar [i datorit= Jocurilor Olim-pice de la Rio, care au f=cut aceast= lun= a lui gus-tar s= fie plin= de evenimente. Pe parcursul JO am urm=rit paginile de [tiri ale internetului, pentru c= activit=\ile mele nu mi-au permis luxul de a le vizio-na ]n direct, ca s= v=d care sportiv [i cu c]t a de-venit mai bogat la aceast= edi\ie. M-a impresionat mult gimnasta din Rom`nia, C=t=lina Ponor, care, de[i s-a retras de pe arena sportiv= timp de patru ani, nu a l=sat publicul dezam=git [i a adus \=rii sale faima mult a[teptat=, particip]nd la Rio, 2016.

S-a n=scut exact pe vremea c]nd ast=zi Jocurile Olimpice de la Rio s]nt ]n plin= forfot=, pe 20 au-gust 1986 la Constan\a. Povestea ei a ]nceput atunci c]nd un copil de patru ani, neast]mp=rat, cum de-clar= sportiva, nu ][i g=sea locul ]n cas=. Bunicul s=u a fost cel care i-a adus o sc]ndur=, i-a pus-o pe dou= scaune [i astfel C=t=lina Ponor a ]nceput s= exerseze la b]rn=. Cine ar fi crezut atunci c= acea b]rn= improvizat= ]i va aduce succesul de acum?!

}n 2002 s-a f=cut o nou= descoperire, una mare pentru viitorul Rom`niei, astfel antrenorii lotului na\ional de gimnastic=, Octavian Belu [i Mariana Bitang, ]i prezic viitorul [i o iau sub obl=duirea lor.

}n palmaresul s=u urmeaz= trei titluri olimpice, dou= medalii olimpice [i multe sute de medalii la diverse competi\ii mondiale. A cucerit trei medalii de aur din cinci posibile la JO de la Atena. Dup= pauza de patru ani, de care a avut nevoie, revine pentru a ridica \ara pe podiumul de la Londra 2012.

Dup= iar=[i patru ani, urm=rit= totu[i de frica de a e[ua [i de a dezam=gi, C=t=lina Ponor urc= pe b]rna [i solul de la Rio, Brazilia, reu[ind s= se califice ]n a [asea final= olimpic= din carier=, cu cele mai bune note la b]rn= dup= primele dou= subdiviziuni. B]rna ]ns= de aceast= dat= o aduce pe locul [apte, e[ec survenit din cauza replicilor dure care au in-fluen\at-o negativ pe sportiv=, dup= cum afirm= ]n-s=[i ea.

La v]rsta de nou= ani la unul dintre concursuri, care i-a adus o victorie frumoas= la b]rn=, a decis c= acesta va fi aparatul ei, astfel nu a ratat de atunci nici o b]rn=. Tehnica ei special=, zice sportiva, este s= m= \in cu degetele de b]rn= [i totul decurge perfect.

}i place muzica, dansul [i, mai ales, s= c]nte la pian. De sport nu va uita niciodat=, ba mai mult, ][i dore[te s= apar= ]n codul de punctaj cu un element care s= ]i poarte numele. S= fie ]ntr-un ceas bun!

Olesea CURMEI

time-out


C ]inele care ]nso\ea patru adolescen\i ]n excursia lor ]n ]mprejuri-mile localit=\ii la un moment dat a disp=rut. L-au v=zut cum o

zbughise ]ntr-un gol subteran, l]ng= un copac r=sturnat cu tot cu r=d=cini. St=p]nul, Marcel Radvat, a fost nevoit s=-l urmeze. }ntu-nericul ascundea ni[te galerii, care le-a trezit curiozitatea b=ie\ilor. A doua zi au revenit, av]nd cu ei [i surse de lumin=. S-a ]nt]mplat aceas-ta la 12 septembrie 1940, pe mo[iile Lascaux, ]n vecin=tatea satului Montignac din sud-vestul Fran\ei. Iar impactul descoperirii ce a urmat a l=sat ]n istorie nu doar numele celor patru tineri, ci [i al c]inelui „ar-heolog” – Robot.

Pe[tera cu pere\ii [i tavanul din piatr=, pe care erau gravate sau pictate o sumedenie de figuri, i-a uimit de-a binelea. Predominau ani-male [i diferite scene de v]n=toare, dar erau [i figuri geometrice. }[i ]mp=rt=[ir= descoperirea profesorului [colar, un pasionat de arheolo-gie. }n scurt timp pe[tera a fost vizitat= de speciali[ti, care au studiat am=nun\it situl [i operele rupestre, f=r= s= b=nuiasc= vechimea lor adev=rat=. Num=rul [i calitatea picturilor impresiona. Mai t]rziu au fost descoperite [i cur=\ate continu=ri ale acestor galerii, [i ele pline de imagini. S=p=turile au continuat p]n= ]n 1963. }n total au fost catalo-gate circa 1900 de picturi [i gravuri. Tauri, bizoni, vaci, cai, cerbi, reni, un r]s, un urs, un mamut, chiar [i un rinocer – iat= „eroii” portrete-lor din galeria str=veche, imprimate pe pere\ii [i tavanul pe[terii. Data-rea radiologic= a unor obiecte din pe[ter= a demonstrat c= ele au ]ntre 15 000 [i 17 500 de ani! E vorba de epoca paleolitic=. Doar o in-terac\iune benefic= de factori a asigurat p=strarea lor perfect= p]n= ]n prezent: rocile calcaroase, albe, pr=bu[irea oportun= a gurii pe[-terii, nivelul ad]nc al apelor freatice, stratul de marmur= superior, prin care apa de suprafa\= nu poate s= se infiltreze. Dar [i lipsa unei activit=\i de excavare a z=c=mintelor de piatr= a contribuit ]n cel mai fericit mod la p=strarea acestor vestigii.

Con[tiente de valoarea inestimabil= a acestei descoperiri, au-torit=\ile, deja la finele anului 1940, au declarat situl drept monument istoric, apoi au amenajat intrarea, au adus lumin= [i le-au deschis pentru vizitatori ]n 1945. Puteau fi admirate „operele” str=mo[ilor no[tri preistorici ]n c]teva zone, supranumite „s=li”. Cea mai faimoas= – sala mare a taurilor, dar [i pasajul, galeria pictat=, absida [. a. Une-le figuri s]nt monocrome, conturate cu c=rbune ]n negru, altele – viu [i exact colorate ]n ocru ro[u, brun, galben, cu funingine. Se presupune c=, ]n multe cazuri, a fost aplicat= o tehnic= deosebit= de colorare – suflarea prafului de vopsele naturale pe perete sau pe tavan cu o ul-terioar= ]mbibare ]n piatr=. Uneori [i relieful era exploatat abil ca parte component= a figurilor. }n diverse pozi\ii, multe din animale erau prezentate ]n mi[care destul de exact=. Unele picturi s]nt mici, de c]\iva centimetri, altele – mult mai mari dec]t dimensiunile lor reale.

Interesul sporit fa\= de grotele Lascaux a cauzat [i daune, vizibile deja ]n 1955 – cei peste 1200 de vizitatori zilnici modificau negativ atmosfera pe[terii prin emanarea de bioxid de carbon, a vaporilor de ap=, prin ]nc=lzire. }n rezultat, pe pere\i se formau pojghi\e de substan\e solubile, care afectau imaginile. De aceea, ]n 1963, galeri-ile subterane au fost ]nchise. }ntre timp, ]n vecin=tate, a fost reprodus= o parte important= din pe[ter=, cu tot cu relief ]n beton [i picturi, rea-lizate cu mult= migal= [i cu utilizarea acelora[i materiale [i instru-mente, de pictori\a Monique Peytral. Aceasta, numit= Lascaux II, a fost deschis= pentru public ]n 1983. }n 1979 grotele Lascaux au de-venit patrimoniu al umanit=\ii, protejat de UNESCO. }n prezent, ]n pe[ter= au acces rar doar speciali[tii, care monitorizeaz= starea acestui tezaur.

Mai multe ]ntreb=ri fr=m]nt= min\ile savan\ilor, vizitatorilor, iar de azi – [i ale voastre: cine [i cu ce scop le-a pictat? Poate a fost un imens material didactic pentru „lec\ii de v]n=toare” sau de securitate? Sau o ilustrare a unor pove[ti, spuse de un tat= iubitor? Cum au fost pic-tate acestea acolo, unde lumina solar= nu ajunge, iar urme de la funinginea tor\elor nu au fost g=site? }ncerca\i-v= imagina\ia!

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

PE{TERA LASCAUX — „CAPELA SIXTIN+” A PREISTORIEI

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

PRIETENI


constela\ia fr=mînt=rilor tale

VOLUNTARIATF ratele meu mai mare, dup= terminarea studii-

lor liceale, ]ncepu demersurile pentru a se ]nscrie la o universitate din Tallinn, capitala Esto-niei. A fost surprinz=toare solicitarea [i a unui act, ce ar confirma munca de voluntariat efectuat= pe parcursul anilor. El, fiind din fire o persoan= foarte activ= [i implicat= social, f=cuse [i voluntariat ]n comunitatea noastr=. Astfel c=, punctele adunate din activitatea de voluntariat au fost un plus pen-tru a fi acceptat la universitatea respectiv=. S]nt m]ndru de fratele meu.

Cristi, Cahul, 15 ani

D ar c]\i al\i tineri bine instrui\i nu au putut legi-tima experien\a lor de voluntar? E o ]ntrebare

retoric= ]n condi\iile c]nd voluntariatul ]n Republi-ca Moldova mai r=m]ne o ini\iativ= marginal=. Mul\i elevi [i tineri nu s]nt familiariza\i cu esen\a ac\iunilor de voluntariat, beneficiile [i avantajele acestuia la nivel personal [i comunitar. Or, un om informat, este un om puternic.

A\i putea repro[a c= nimeni nu v= invit=, nu v= propune, nu v= informeaz=. Voluntariatul, prin de-fini\ie, presupune implicare din proprie ini\iativ= [i reprezint= participarea benevol= la oferirea de servicii, cuno[tin\e [i abilit=\i sau la prestarea unor activit=\i ]n domenii de utilitate public=. Este o ac-tivitate care ]\i solicit= timp, energie emo\ional=, efort fizic [i intelectual. {i toate acestea asum]ndu-\i responsabilitatea pentru faptele, vorbele, deciziile luate [i impactul lor asupra persoanelor beneficia-re. Domeniile de presta\ie s]nt multiple: instruire, educa\ie, sportiv, protec\ia drepturilor copilului/omu-lui, asisten\= [i servicii sociale, ac\iuni culturale, artistice, [tiin\ifice, ]ngrijirea [i protec\ia mediului

[i altele. Depinde de zona unde stai, de probleme-le [i priorit=\ile comunit=\ii respective, de abilit=\i- le personale. Voi ilustra cu un exemplu concret.

}ntr-una din zile, elevii clasei a opta a unei [coli elitiste, dintr-un mare ora[ european, au ie[it ]n suburbii, unde s-au confruntat cu o alt= realitate dec]t cea ]n care tr=iau ei. Au vizitat familii care se luptau zi de zi cu s=r=cia. Au interac\ionat cu mul\i copii care nu m]nuiser= ]nc= un telefon mobil sau calculator [i nici nu ]ndr=zneau s= [i le doreasc= mai mult dec]t un pr]nz sau o cin=.

„Vizitatorii” neinvita\i (de altfel) au tr=it un ade-v=rat [oc al realit=\ii. Sprijini\i de profesori, erau ]n c=utare de solu\ii pentru a se implica ]n via\a acelei comunit=\i. Una din ini\iative a fost urm=-toarea. Au aplicat pentru un grant [i au dotat o sal= de calculatoare ]ntr-un local public din subur-bia respectiv=. Grupuri de lucru formate din elevi mergeau o dat= pe s=pt=m]n= pentru a lucra [i comunica cu acei copii. Copiii nevoia[i au cunos-cut noi orizonturi, au ]nv=\at s= viseze [i s=-[i do-reasc= lucruri mari, pentru care trebuie s= te zba\i, s= ]nve\i [i s= tr=ie[ti ]mpreun= ]n numele unui vii-tor mai bun. A fost un beneficiu [i pentru elevii [co-lii elitiste. Au intrat ]n contact cu persoane din alte medii sociale, au reu[it s= r=spund= nevoilor aces-tora [i s= se adapteze unor noi circumstan\e. {i-au dezvoltat o nou= atitudine fa\= de cei din jur, dar [i fa\= de contextul social [i uman ]n general.

}n unele cazuri activitatea de voluntar porne[te de la un hobby personal. M= refer la acele lucruri care te pasioneaz= [i le faci bine [i cu pl=cere. Cum ar fi un sport, arta vizual=, un instrument mu-zical. Po\i ]mp=r\i aceste abilit=\i [i pasiuni instru-ind al\i semeni sau copii mai mici dec]t tine [i aduna\i ]n grupuri de beneficiari ai serviciului pe care l-ai acorda.

„R=sfoie[te” din c]nd ]n c]nd internetul [i vei g=-si invita\ii de a te angaja ca voluntar. Am f=cut acest lucru [i chiar la prima c=utare am g=sit urm=torul anun\: „Ajut= un ONG. Funda\ia DONEAZ+ PEN-TRU COPII. Fii voluntar din pasiune. Avem nevoie de voluntari pentru proiectul „You can save a life”. E[ti vesel, pozitiv [i ]\i plac copiii? Vino s= ]i aju\i s= se dezvolte prin joac=! Trebuie s= ai experien\= ]n cel pu\in unul din domeniile...” C]nd este ceva ce \i-ne de domeniul intereselor sau nevoilor tale de dezvoltare personal= – te po\i ]nscrie. Anun\uri de acest gen pot servi ca model pentru a ini\ia ceva similar sau diferit ]n localitatea ta. Sau, po\i adera la o organiza\ie de voluntari deja func\ional= în comunitate. Sau, identifici vulnerabilit=\i ale co-munit=\ii tale (copii abandona\i, b=trâni în dificul-

IMPLICAREMircea ANDREI


Rubric= sus\inut= de Vlad BERCURubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog

cu ochii pe Leu

M igran\ii moldoveni salveaz= economia. Presa scrie c= banii pe care ]i trimit acas= au fost pe

parcursul anilor un motor puternic de cre[tere a economiei. Statisticile nu-i las= s= mint=, ]n ultimii 20 de ani prin b=ncile moldovene[ti de peste hota-re, ]n \ar= au venit cel pu\in 10 miliarde de dolari SUA. Este o cifr= ce dep=[e[te de peste dou= ori [i jum=tate investi\iile str=ine directe.

De[i nu exist= o surs= care s= fi monitorizat ]n mod continuu veniturile remise ]n \ar= de cet=\enii no[tri care muncesc peste hotare, statisticile B=ncii Na\ionale a Moldovei arat= c=, ]ncep]nd cu mijlocul anilor 1990, c]nd transferurile se ridicau la c]teva sute de milioane au crescut ]n mod continuu, ating]nd ]n 2008, an ce a precedat criza financiar= global= care a urmat, nivelul record de 1,66 miliarde de do-lari. }n anul urm=tor acestea au sc=zut cu 30 la sut=. Apoi au ]nceput s= re-vin= pe o tendin\= de cre[tere, ca ]n 2016 s= fim martorii unei noi c=deri.

De unde vin banii? P]- n= la criza din 2015 [i c=derea dramatic= a rublei, circa 65 la sut= din transferuri veneau din Rusia, dup= care ur-mau Italia, Israel, SUA, Marea Britanie, cu cote mult mai mici a intr=rilor de bani pe canalul transferurilor prin b=ncile mol-dovene[ti. }n a doua jum=tate a anului 2015 ponde-rea remiterilor din Rusia a cobor]t aproape cu 40 la sut=.

Vorbim doar de transferuri prin b=nci ]n favoa-rea persoanelor fizice. Banii vin [i pe alte c=i. FMI estima chiar o cifr= de 30 la sut=. Care este impactul acestor sute de milioane asupra economiei? Chiar dac=, conform Biroului Na\ional de Statistic=, ]n medie, majoritatea emigran\ilor (58 la sut=) trans-mit lunar sume relativ mici de bani (1-500 de dolari), cei de acas= procur= imobile, alte bunuri. Partea leului o ia consumul. Acesta, la r]ndul s=u, stimuleaz= produc=torul. Iar, ca urmare, economia se mi[c= ]na-inte. Am avut [i avem o economie dependent= de consum.

Motorul de cre[tere s-a ]nvechit. A expirat. De[i, se poate presupune c= migra\ia va continua. Intere-sul tinerilor pentru a-[i ]ncerca norocul ]n alte \=ri va mai dura c]teva decenii, p]n= [i Republica Mol-dova va ajunge la standardele \=rilor ]n care mun-cesc moldovenii. Milioanele vor curge spre cei de acas= [i vor alimenta consumul. }ns= economia moldoveneasc= bazat= pe consum [i-a epuizat re-sursele, este nevoie de o trecere la un model econo-mic mai eficient, bazat pe produc\ie, tehnologii avansate [i export, ce ar duce la crearea unor noi locuri de munc= bine pl=tite [i i-ar determina pe cet=\enii no[tri sau o parte din ei s= revin= acas=.

tate, probleme ecologice). Pornind de aici, te infor-mezi [i apelezi la un serviciu de voluntari, care deja lucreaz= la nivel republican sau raional sta-bilind rela\ii pentru a beneficia de sprijinul [i de instruirea necesare la ]nceput. Aceste ini\iative te implic= ca cet=\ean activ, te ]nva\= s= stabile[ti rela- \ii cu al\i tineri [i s= le men\ii viabile, ]\i dezvolt= abilit=\ile de a te face ]n\eles verbal [i ]n scris, de a-\i motiva [i argumenta ideile [i ini\iativele. Activ]nd ca voluntar, ]\i dezvol\i [i alte abilit=\i pre\ioase, precum capacitatea de a lucra ]n echip=, de a-\i asuma sarcini [i a le duce la bun sf]r[it, de a-\i gestiona judicios [i cu maxim= eficien\= timpul li-ber de orele [colare, de a te confrunta cu diverse provoc=ri [i a g=si solu\iile adecvate pentru bene-ficiari [i comunitate [. a.

Voluntariatul este o adev=rat= [coal= a vie\ii rea-le [i nu abstracte sau virtuale, ]n care tr=iesc mul\i tineri. Pe l]ng= faptul c= ajungi s= cuno[ti mult= lume nou= [i s= munce[ti um=r la um=r cu ea ]n condi\ii uneori dificile, se ]nt]mpl= un lucru extrem de important pentru tine: ]\i descoperi [i ]\i cuno[ti limitele [i resursele, le testezi [i ]nve\i s= lup\i pentru ideile ]n care crezi [i pentru cre[terea personal=.

Cu referire la elevi, ideea de voluntariat este abordat= din dou= perspective. Pe de o parte este o activitate extra[colar=, prin care adolescentul se realizeaz= pe sine ]nsu[i ca persoan= matur= [i responsabil=. Pe de alt= parte este o investi\ie al-truist= a timpului liber ]n beneficiul altor persoane sau al comunit=\ii, dar [i o investi\ie ]n sine ]nsu[i, aleg]ndu-se cu noi abilit=\i [i competen\e. Este enorm [i beneficiul psihologic. Or, participarea la activit=\i de voluntariat creeaz= adolescentului ]n formare sentimentul de apartenen\=, conduce la valorificarea poten\ialului s=u, ]i spore[te respec-tul [i ]ncrederea de sine, ]l face s= aib= un rol so-cial distinct [i valoros. Voluntariatul este terenul favorabil pentru autodefinire personal= [i identifi-care a domeniilor de formare profesional=.

Un alt beneficiu al voluntariatului este [i faptul c= multe organiza\ii, funda\ii, ONG-uri, proiecte, pe l]ng= posibilitatea de a participa activ la ac\i-unile de voluntariat, ofer= la final [i o adeverin\= care atest= achizi\iile voluntarilor ]n domeniul res-pectiv. Este o investi\ie inclusiv ]n viitoarea anga-jare. Deoarece conform sondajelor, 73% dintre an-gajatori ar recruta candida\i care au f=cut voluntariat, dec]t candida\ii care nu au o astfel de experien\=.

Celebra declara\ie a Na\iunilor Unite Noi, oa-menii, avem puterea de a schimba lumea s-a tran-sformat ]n ac\iuni concrete ale voluntarilor la nivel global. Fii [i tu unul dintre ei!

MOTORUL „EXPIRAT” DE CRE{TERE

Alexandru DIMITROV


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

INEDIT. DIALOG CU ACTORUL, REGIZORUL {I INTERPRETUL MIHAI VOLONTIR. Valerie Vo-lontir. Chi[in=u: ARC, 2016, 128 p.

Fenomenul artistic Mihai Vo-lontir a ]ntruchipat sute de per-sonaje, devenind figur= emble-matic= pentru filmul [i teatrul moldovenesc. Fabuloasa popu-laritate de care s-a bucurat ac-torul s-a datorat harului ]nn=scut, capacit=\ii de munc=, umorului, experien\ei acumulate pe scen= [i pe platoul de filmare. „Fotografiile maestrului Valerie Volontir s]nt lucr=ri de ]nalt= \inut= artistic= [i docu-mentar=, iar interviul respectiv e unul dintre cele mai reu[ite, con\in]nd multe momente [i detalii inedite din via\a [i crea\ia artistului. Cartea cuprinde astfel date autentice din via\a [i din marile taine ale crea- \iei Artistului [i Omului Mihai Volontir” (Dumitru Ol=-rescu). Aprecierile din partea colegilor de scen=, criti-cilor de art=, prietenilor, curg val printre paginile c=r\ii [i ni-l prezint= ]nainte de toate pe marele artist drept un mare Om. O parte din acest interviu a fost publi-cat= ini\ial ]n revista NOI.

ENCICLOPEDIA CORPULUI U-MAN. National Geographic Kids. Christina Wilsdon, Patricia Dani-els, Jen Agresta. Chi[in=u-Bucu-re[ti: Litera, 2015, 272 p.

Te-ai ]ntrebat cum po\i s= explo-rezi interiorul corpului? Cartea de fa\= ]\i propune o incursiune ex-traordinar= prin corpul t=u, iar prin ilustra\iile [i pozele surprinz=toare ]\i pune la dispozi\ie o perspectiv= a modului cum func\ioneaz= sistemele din corp [i te face s= ]n\elegi de ce e[ti unic. Vei afla informa\ii utile de la cele mai cunoscute p=r\i ale corpului p]n= la substan\e chimi-ce din creier, milioane de bacterii de la suprafa\a pielii [. a. Totodat=, vei g=si [i multe sfaturi s=n=toase – de la ce se ]nt]mpl= cu pielea ta la o simpl= zg]rie-tur=, p]n= la ce trebuie s= fac= organismul pentru a func\iona bine odat= cu trecerea anilor.

POVESTEA LUI HARAP-ALB. Ion Creang=. Chi[in=u: Cartier codo-belc, 2015, 128 p.

Basm cult, ap=rut pentru prima dat= ]n 1877 ]n Convorbiri literare. De-a lungul anilor a fost ilustrat de nenum=ra\i arti[ti de excep\ie, iar edi\ia de fa\= este semnat= de Lic= Sainciuc. }mpletirea elementelor re-ale cu cele fabuloase, ]mbinarea su-pranaturalului natural cu evocarea realist= a satului moldovenesc intrig= ]n aceast= crea\ie crengian=. Arta nara\iunii prin ritmul rapid al povestirii, prin umor, dar [i prin dialogul dramatizat, prin oralitatea stilului te fac, drag= cititorule, s= cite[ti povestea cu sufletul la gur=. Unde mai pui c= a inspirat un balet ]n patru acte de Alfred Mendelssohn. Iar pe final de lectur= e[ti invitat s= arunci cu zarul ]ntr-un joc care ]ncepe ]n palatul lui Verde-}mp=rat, ]nving]nd cel care ajunge primul la Fata ]mp=ratului Ro[. Succes!

punctul de pornire

MI-E DOR MEREU DE LIMBA ROM~N+

—D e ce anume acest tip de sport?

— Am ]nceput s= practic tria-tlonul cu un an ]n urm=, dar ]notul – la [ase ani. Am mers pe urmele fratelui meu, dar mai apoi mi s-a p=rut mai interesant s= combin ]notul cu alerg=rile [i cu tirul cu arma, [i astfel am ]nceput s= m= an-trenez ]n aceast= prob=. Mi s-a p=rut mai competi-tiv.

— }n ce const= acest tip de sport?— }n proba de ]not – 50 m, alerg=ri – 800 m [i

tirul cu arma de laser c]t mai repede po\i.— C]te ore pe zi te antrenezi? Reu[e[ti s= com-

bini sportul cu [coala?— De[i m= antrenez zilnic c]te o or= [i jum=tate

(de la ora 18 p]n= la 19.30), reu[esc s= am rezultate foarte bune la ]nv=\=tur=. De obicei, studiez mai mult la sf]r[it de s=pt=m]n=, iar la lec\ii m= str=duiesc s= fiu foarte atent=, astfel ]mi r=m]n pu\ine teme pen-tru acas=.

— To\i prietenii t=i fac sport? — Majoritatea prietenilor mei frecventeaz= acela[i

club sportiv, dar numai eu practic un sport de per-forman\=. Mul\i dintre colegii mei sus\in c= prac-tic= sportul pentru a-[i ocupa timpul liber [i nu pen-tru a ob\ine rezultate deosebite.

— Atunci c]nd c][tigi vreo competi\ie, p=rin\ii pur [i simplu te laud= sau te stimuleaz= ]n vreun fel?

— Nu am cerut niciodat= ceva pentru reu[itele mele, s]nt mul\umit= de bucuria lor. Desigur, s=r-b=torim ]n s]nul familiei.

— }n afar= de sport ce alte pasiuni ai?— }mi place lectura. Ador s= citesc o carte ca [i

cum a[ vedea un film, cu multe descrieri, cu multe detalii.

— Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ai pri-mit vreodat=?

— S= nu treac= o zi f=r= ca s= fac cel pu\in trei lucruri importante.

— Exist= vreun sportiv-model pentru tine?— }l admir pe Michael Phelps. Nu exist= p]n=

ast=zi ]not=tor mai bun.— C]t de des ]\i vizitezi bunicii [i \ara ]n care

s-au n=scut p=rin\ii t=i? }\i place ]n Republica Molodva [i limba rom`n=?

— Vizit=m Moldova ]n fiecare var=. }mi place acolo pentru c= avem rude care ne a[teapt= mereu, ]n special bunicii. Cu p=rin\i ca ai mei nu po\i s= nu [tii limba rom`n=, s= nu te joci cu moldovenii, s= nu [tii poezii despre neam [i imnul \=rii. Eu chiar le-am ]nv=\at pe c]teva colege de clas= o poezie. Lor le place s= m= asculte cum vorbesc ]n rom`n= [i eu m= m]ndresc, m= simt special=.

— Ai vrea s= tr=ie[ti ]n Republica Moldova?— Desigur. Mi-e dor mereu de Moldova…

Pentru NOI – Olesea COSOI

Inês IACHIMOVSCHI, clasa a IV-a la [coala primar= Gago Coutinho din Amadora, Portu-galia. A ob\inut titlul de Cam-pioan= Na\ional= la Biatlon (alerg=ri [i ]not) ]n 2014/2015, titlul de Campioan= Europea-n=, Setubal, Portugalia ]n 2016.


fii s=n=tos!

MICI NEPL+CERI

poft= bun=!

} ntotdeauna am fost ]mp=timit= dup= mirodenii – delicate [i naturale. De c]te ori vizitez o \ar= str=-

in=, neap=rat intru [i ]ntr-un magazin de condimente specific acelei regiuni. A[a se face c= ]n c=utarea condimentelor s=n=toase, am descoperit praful de tur-meric.

Pulberea de turmeric (curcuma sau [ofran indi-an), unul dintre cele mai pre\ioase condimente din lume, este ob\inut= din r=d=cina de turmeric – plant= ]nrudit= [i asem=n=toare cu ghimbirul. Este de cu-loare galben-orange, are un gust ascu\it, picant [i o arom= apropiat= de cea a piperului negru. Se folose[te at]t ca mirodenie, c]t [i ]n calitate de colo-rant alimentar natural ]n gastronomie, ]ndeosebi ]n cea indian=. }nc= din trecut, turmericul a jucat un rol important ]n ritualurile hinduse, indienii sim\indu-se [i acum foarte lega\i de acest condiment. Pe timpuri turmericul era folosit drept colorant pentru hainele sfinte, deoarece culoarea sa galben= spre porto-caliu era considerat= magic=. Vestea bun= e c= acest condiment impresionant a ajuns [i la noi.

Turmericul uime[te prin bog=\ia de substan\e nutritive. Acesta este o surs= de fier, potasiu [i man-gan, calciu, vitaminele B6, C, E [i fibre alimentare. Simpla ]ntrebuin\are a pulberii de turmeric ca miro-denie are o importan\= colosal= pentru s=n=tatea noastr=. Este de un real ajutor pentru func\iile di-gestive – previne dezvoltarea gastritei, stimuleaz= vezica biliar=, ajut= ficatul ]n procesul zilnic de de-toxifiere [i asigur= un confort intestinal de durat=. Turmericul este [i un veritabil purificator sangvin, contribuind la fluidi-zarea s]ngelui, la sti-mularea globulelor ro[ii [i la reducerea nivelului de colesterol, deci la prevenirea multor boli cardio-vasculare. Consumat, ]n special ]n perioada rece a anului, turmericul ajut= la stimularea sistemului imunitar, ceea ce echiva-leaz= cu mai pu\ine [anse de a suferi de ]mboln=viri dese. Pentru ]nt=rirea sistemului imunitar se poate folosi [i sub form= de ceai ]mpreun= cu ghimbir [i suc de l=m]ie sau fiert ]n lapte. Datorit= agen\ilor antioxidan\i pe care ]i con\ine, turmericul contribuie, totodat=, la reglarea nivelului insulinei [i al gluco-zei din s]nge, fiind excelent pentru tratarea [i preve-nirea diabetului zaharat.

Ofer= un gust unic m]nc=rurilor. Poate fi ad=ugat ]n salate, orez, paste, omlete, ]n preparatele din car-ne sau pe[te, ]n sosurile dulci-picante. P]n= [i ]n de-serturi este potrivit. }n cazul meu este condimentul de baz= atunci c]nd prepar carnea sau legumele pentru gr=tar.

Turmericul, ca [i orice alt= mirodenie, trebuie con-sumat ]n cantit=\i mici (un v]rf de linguri\= pe zi – copii [i o jum=tate de linguri\= – adul\i). Folosit= ]n cantit=\i mari, r=d=cina de turmeric poate produce irita\ie gastric=.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

P robabil, una dintre cele mai nepl=cute senza\ii pe care fiecare a sim\it-o cel pu\in o dat=, este

prezen\a unei a[chii sub piele (o bucat= ascu\it= de lemn, un ciob de sticl= sau o a[chie de metal). Copil fiind, astfel de incidente erau de neevitat [i eram nevoit= s= suport aproape zilnic durerea ustur=toare a acului – cea mai popular= unealt= de ]nl=turare a a[chiilor pe atunci.

M]inile, t=lpile, genunchii [i ochii s]nt cele mai expuse zone care ajung u[or ]n contact cu a[chiile. Unele a[chii nu creeaz= disconfort, ele r=m]n]nd mult timp neobservate. }n multe cazuri ]ns= ace[ti corpi str=ini genereaz= infec\ie, manifestat= prin du-rere, ]nro[irea [i infla-marea zonei afectate.

De regul=, o a[chie ]nfipt= la suprafa\= poate fi scoas= acas=, folosind c]teva me-tode de prim ajutor. Cel mai simplu re-mediu pentru ]nl=tu-rarea unei a[chii, ]n special de lemn, este ]nmuierea zonei afectate ]ntr-un vas cu ap= cald= ]n care a fost ad=ugat= o linguri\= de bicarbonat de sodiu sau de sare. Dac= nu se poate introduce zona respectiv= ]n ap=, poate fi aplicat un tampon ]nmu-iat ]n ap= cald=. Apa trebuie re]nc=lzit= la c]teva minute. Procedura dureaz= aproximativ 10-15 mi-nute, dup= care v]rful a[chiei poate fi prins u[or cu o penset=. Dac= a[chia este destul de mic= se poate folosi o lup=. Pentru a evita complica\iile, toate ca-petele pensetei trebuie dezinfectate cu spirt medici-nal sau la flac=ra unui chibrit (]n acest caz se folose[te numai dup= ce s-a r=cit). Trebuie s= se ac- \ioneze cu grij=, astfel ]nc]t s= nu se rup= a[chia, o parte din ea r=m]n]nd ]n piele. Dac= nu a mai r=mas nimic, rana se spal=, se usuc= [i se aplic= un bandaj. Pentru ]ndep=rtarea a[chiilor, eu folosesc o tehnic= de pe vremuri, la fel de eficient=. Se \ine zona afec-tat= pe marginea unui vas cu ap= fierbinte. Presi-unea [i aburul fierbinte vor trage afar= a[chia. Acul este mai pu\in recomandat. Acest obiect este pericu-los [i trebuie manevrat foarte atent. De[i eliminarea unei a[chii pare un lucru simplu [i inofensiv, nu te aventura s= ]l faci de unul singur. Cere ajutorul unui adult din familie.

Aten\ie ]ns=. Teoriile de mai sus se aplic= doar ]n cazul a[chiilor de lemn, printre care [i spinii de flori. Atunci c]nd este vorba de o a[chie mare, metalic= [i de sticl=, care a p=truns sub piele ad]nc, sub o un-ghie sau pe fa\=, c]nd rana din jurul ei arat= murdar sau are puroi, f=r= ajutorul profesioni[tilor din do-meniul medical nu se poate face nimic.

PULBEREA DE TURMERIC


abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor

FENOMENUL SELFIE

S elfie este o fotografie-auto-portret, realizat= digital. Pri-

mele selfie-uri au fost autopor-tretele pictorilor. Un fenomen de neglijat, care a luat amploare ]n anii 2012-2013, mai ales ]n r]ndul tinerilor. Mai mult dec]t at]t, cuv]n-tul selfie, de origine englez=, a fost declarat de c=tre Dic\ionarul Oxford, ]n anul 2013, ca fiind cuv]ntul anului. Un cuv]nt care a intrat ]n uz peste noapte, f=c]nd furori pe toate site-urile de socia-lizare. Un fel de Oglind=-oglin-joar=, cine e cea mai frumoas= din \ar=?, ]ntr-o variant= modern=.

Nevoia de socializare repre-zint= un comportament normal, fie c= ne afl=m ]n lumea real=, fie c= exploat=m mediul online. Atunci ]ns= c]nd se pune mai mare accent pe promovarea si-nelui dec]t pe procesul de socia-lizare propriu-zis, psihologii sub-liniaz= c= ar putea fi vorba de ni[te tulbur=ri de comportament.

Speciali[tii consider= feno-menul selfie drept „o form= de narcisism, un strig=t dup= aten\ie, ]ntemeiat pe singur=tate, [i apa-re din dorin\a de a fi iubit [i vali-dat de ceilal\i”. Aten\ie deci la stima de sine sc=zut=!

M=sur= ]n toate! Folosite mo-derat, fotografiile de acest gen pot fi unelte prielnice ]n expri-marea sinelui. Dar atunci c]nd acest lucru se ]nt]mpl= ]n exces, deranjeaz=. E firesc s= c=ut=m aten\ie [i aprobare, dar aceasta trebuie s= aib= loc ]n rela\ii inte-rumane directe, care se bazeaz= pe comunicare, emo\ii, iubire...

Te-ai g]ndit vreodat=, drag= cititorule, de ce prin postarea a-cestor autoportrete oamenii scot la iveal= ]ntotdeauna c]t de fru-mo[i s]nt, c]t de relaxa\i, noroco[i, ordona\i pot fi, [i nu greul prin care ajung s= aib= un corp bine lucrat sau dezordinea din came-ra ]n care se caut= cel mai aran-jat [i mai dichisit loc pentru a focusa camera telefonului mobil. Da! selfie-urile ne ofer= iluzia c= totul ]n jurul nostru este roz. S= fie oare a[a???Va urma.

LUN+S imbolismul lunii este core-

lat de acel al soarelui. Ca-racterele ei fundamentale s]nt dou= [i deriv=, pe de-o parte, din faptul c= luna este lipsit= de lu-min= proprie [i nu este dec]t o

reflectare a soarelui, pe de alta, din a-ceea c= ea traverseaz= diferite faze [i ][i schimb= forma. De a-

ceea, ea simbolizeaz= dependen\a [i principiul feminin, precum [i periodicitatea [i re]nnoirea. }n aceast= dubl= calitate, luna este simbolul transform=rii [i al cre[-terii.

Luna este un simbol al ritmuri-lor biologice. Astrul care cre[te, descre[te [i dispare, a c=rui via-\= este supus= legii universale a devenirii, a na[terii [i a mor\ii, luna are o istorie patetic=, ase-meni cu cea a omului, dar dis-pari\ia ei nu este niciodat= defi-nitiv=. Ve[nicia ]ntoarce la formele ini\iale, aceast= periodicitate f=-r= sf]r[it face din lun=, prin exce-len\=, astrul ritmurilor vie\ii... Ea controleaz= toate planurile cos-mic guvernate de legea devenirii ciclice: ap=, ploaie, vegeta\ie, fer-tilitate.

Luna simbolizeaz= [i timpul care trece, timpul viu pe care-l m=soar= prin fazele ei succesive [i regulate. Luna este un instru-ment de m=sur= universal... Ace-la[i simbolism leag= ]ntre ele Luna, Apele, Ploaia. Luna este [i primul mort. Timp de trei nop\i, ]n fiecare lun=, ea e ca moart=, dis-pare... Apoi reapare [i spore[te ]n str=lucire. Luna este pentru oa-meni simbolul trecerii de la via\= la moarte [i de la moarte la via\=.

Multe popoare o consider= chiar locul acestei treceri, asemenea locurilor de sub p=m]nt. C=l=toria pe lun= sau chiar [ederea ve[-nic= pe lun= dup= moartea de pe p=m]nt s]nt rezervate, potrivit anumitor credin\e, unor privile-gia\i: suverani, eroi, magicieni.

S=rb=toarea lunii, a c=rei zei\= este Chang O, este una dintre cele trei mari s=rb=tori anuale chineze[ti: ea are loc ]n a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lun= plin=, la echinoxul de toamn=. Ofrandele constau din fructe, pr=jituri care se pre-g=tesc [i se v]nd cu acel prilej [i dintr-o creang= ]nflorit= de bu-suioc ro[u. B=rba\ii nu iau parte la ceremonie. Este vizibil o s=r-

b=toare a seceri[ului, iar luna este aici din nou simbolul rodniciei.

Popoarele altaice salutau luna nou= cer]ndu-i fericire [i noroc. Estonienii, finlandezii [i iaku\ii celebreaz= cununiile pe lun= plin=. Luna este uneori socotit= un semn nefast. Pentru samoiezi, ea ar fi ochiul r=u al lui Num (Cerul), al c=rui ochi bun ar fi soarele.

Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT

Dic\ionar de simboluri,Bucure[ti


NOBLE — NOBLE|E {I CARACTER

ieri [i azi

DECEMBRIE} n 1999 constructorul Lee No-

ble de la faimosul produc=tor britanic McLaren a decis s= fon-deze firma Noble Automotive la Moat Way (Anglia central=) pen-tru a produce automobile sportive

]ntr-un nu-m=r redus conform pro-priilor pro-iecte. Pro-

duc\ia anual= urma s= fie de c]teva zeci de exemplare. P]n= la finele primului an de activitate au fost

produse 11 automobile Noble M10, cu motor V6 de 2,5 l de la Ford, situat central-posterior. Aces-ta dezvolta 168 c.p. [i accelera automobilul p]n= la 217 km/or=. Colabo-rarea cu compania Hi-Tech Automotive din Africa de Sud, constructoare de ca-roserii, l-a motivat pe Noble s= modifice programul de produc- \ie: afacerea devenea rentabil= dac= num=-rul automobilelor pro-duse dep=[ea 200 de exemplare.

Modelul urm=tor, M12, a avut un succes r=sun=tor, reu[ind nu doar s= concureze cu m=rcile no-torii, dar chiar s= [i le dep=[easc=. Avea ]n dotare unul din trei mo-toare, toate de la Ford, de 2,5 [i 3 l, cu c]te dou= turbine, care asigu-

rau de la 310 la 365 c.p. Deja ]n anul 2000 au fost propuse 200 de exemplare. Au urmat M14 [i M15, u[or modificate, cu lux sporit ]n raport cu M12. }n 2006 apare [i M400, cu motor supraalimentat de 3 l [i 430 c.p. {i viteza sa ma-xim= a crescut – p]n= la 297 km/or=.

}n 2009 este prezentat super-carul M600, care ]n scurt timp a cucerit publicul select. De ast= dat= s-a optat pentru propulsor de la Volvo, un V8 de 4,4 l, asis-

tat de dou= tur-bocompresoare. Cu o simpl= roti-re a unui tum-bler din habitaclu, poate fi selectat= una din trei pu-teri: 450, 550 sau 650 c.p. Doar c]-teva dintre auto-mobilele sporti-ve din lume s]nt

]n stare s=-l dep=[easc= – viteza maxim= este de 362 km/or=. Mult mai multe se situeaz= ]n frunte dup= pre\: cu 200 de mii de lire

sterline ai putea comanda un exemplar. {i de[i ]n 2005 Lee No-ble [i-a v]ndut firma, principiile, avansate de el, continu= s= bu-cure proprietarii fiec=rui model nou.

Iurie SCUTARU

65 de ani de la na[terea Zi-naidei JULEA, c]nt=rea\= de mu-zic= popular= (3 dec. 1951).

50 de ani de la na[terea Patri-ciei KAAS, c]nt=rea\=, cantau-toare [i compozitoare francez= (5 dec. 1966).

120 de ani de la stingerea din via\= a lui Alfred Bernhard NO-BEL, inginer, chimist, inventator [i businessman suedez, ]nteme-ietorul Funda\iei Nobel (21 oct. 1833 – 10 dec. 1896).

165 de ani de la na[terea lui Ion C. SURUCEANU (Sorocea-nu), arheolog [i istoric basara-bean, fondator al Muzeului de Antichit=\i din Chi[in=u, mem-bru de onoare al Academiei Rom`ne (13 dec. 1851 – 18 nov. 1897).

65 de ani de la na[terea lui Iurie SADOVNIC, c]nt=re\ de mu-zic= folk [i chitarist (14 dec. 1951).

160 de ani de la apari\ia pu-blica\iei Timpul, jurnal politico-comercial, ap=rut la Bucure[ti (17 dec. 1856 – 5 dec. 1857; 2 apr. 1860 – 5 febr. 1861).

420 de ani de la na[terea Sf. Petru MOVIL+, teolog, c=rturar umanist de origine rom`n=, scri-itor, mitropolit al Kievului (21 dec. 1596/1597 – 22 dec. 1646).

60 de ani de la stingerea din via\= a lui Nicolae LABI{, poet rom`n (2 dec. 1935 – 22 dec. 1956).

90 de ani de la stingerea din via\= a lui Rainer Maria RILKE, poet, prozator, drmaturg [i ese-ist austriac (4 dec. 1875 – 29 dec. 1926).

585 de ani de la na[terea lui Vlad |EPE{ (Vlad Dr=culea, Dracula), domn al |=rii Rom`-ne[ti ]n anii 1448, 1456 – 1462 [i 476 (cca dec. 1431 – dec. 1476).

325 de ani de la stingerea din via\= a lui Miron COSTIN, croni-car de seam=, umanist ]nalt dreg=tor [i diplomat, filosof, poet, primul nostru scriitor de autentic= valoare, reprezentant de frunte al culturii medievale din Moldova (19 febr. 1633 – dec. 1691).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL:1. }n[tiin\=ri oficiale. 2. Cap=t de fular – Element de fixare ]n con-struc\ie. 3. Vai! – Iritat=. 4. Se \in pe ap=. 5. Cei cu mintea m=rginit=. 6. Alifie – Ales. 7. Arm= veche – La bra\ cu unul – Rodica Ursu. 8 . Rele ]nc]lcite – Desemna\i prin vot. 9. Ele! – Situate. 10. }nsemnul gradului – Nea!

VERTICAL: 1. Discurs. 2. Piese de argil= pe case – Lipsite de calit=\i pozitive. 3. Exprim= mirare – Lop=\ele la plug. 4. Umbl= pe la casele oamenilor ]n ajunul anului nou – O vorbesc ]n Laos. 5. Parc=-i gata, dar nu se vede sf]r[itul – Fel! 6. S]nt contrar ra\iunii (fem.). 7. A[a se mai asmut c]inii – Cas= luxoas=. 8. Ma[in= – Eugen Toma. 9. P=rin\i – {oricioaic=. 10. Perioad= – Toc din piele.

Cuv]ntul palmet= ]nseamn=:

1. Motiv ornamental; 2. Pomi sus\inu\i pe spaliere; 3. Palm= mare.

R=spunsurile corecte – nr. 9, 2016

ORIZONTAL: 1. Minusculi. 2. Imatur. Ani. 3. Ca[. Gal. Fa. 4. Ur=tori. 5. Oac. Rizomi. 6. Rl. Mim. 7. Aici. Amici. 8. Nani. A\e. 9. Ma[ini. Ere. 10. Atamani. Cu.

VERTICAL: 1. Mic[ora. Ma. 2. Ima. Alinat. 3. N=suc. Casa. 4.

Cuv]ntul ataman ]nseamn= conduc=torul echipei de pes-cari; mai-marele cazacilor.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Din 12 be\i[oare s]nt compuse 5 p=trate. }nl=tura\i 2 be\i[oare astfel ]nc]t s= r=m]n= numai dou= p=trate de dimensiuni diferite.

Nici unul. Pentru c= vr=biile nu p=[esc, ci sar.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

C el mai bun juc=tor de blind chess ([ah legat la ochi) a fost belgianul George Koltanowski. A ju-cat ]n 1937 un simultan cu 34 de [ahi[ti buni, c][tig]nd 24 de partide [i, mai t]rziu, a jucat 56 de

partide consecutive, c][tig]nd 50. Era capabil, legat la ochi, s= dea un Knight’s Tour pe o tabl= cu 192 de p=tr=\ele!!! (s= sar= cu un cal pe toate cele 192 de p=tr=\ele f=r= s= pun= calul de dou= ori pe acela[i p=trat!).

Caissa1. Dh7 g1D. 2. Dc2X, sau 1. Dh7 f5. 2. Da7X, sau 1. Dh7 g1C. 2. Dh2X.

U. T. Minim. 5. Sugari. In=. 6. Cra-tim=. In. 7. Loz. M. A.. 8. La. Roti\e. 9. Infim. Cerc. 10. Ia. Ivi. Eu.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Walter Frederick OSBORNE (1859-1903): {COALA DE P+PU{I

Pictor impresionist n=scut ]n Irlanda. Cele mai multe dintre pic-turile sale reprezint= femei, copii [i persoane aflate la v]rsta a doua. A colectat mai multe fotografii, inclusiv imagini ce \ineau de via\a social= a popula\iei locale din nordul Fran\ei [i din sudul Angliei, folosindu-le drept surs= de inspira\ie pentru picturile sale ]n ulei.

Se observ= o palet= bogat= ]n nuan\e de gri [i albastru, verde [i cu accente de umbre de alb [i roz. Mai t]rziu, scenele figurative impre-sioniste vor ]ncepe s= prind= via\= ]n pictura artistului, iar soarele [i umbra vor deveni din ce ]n ce mai frecvente ]n lucr=rile pictorului.

Lucr=ri: PETRECEREA DE ANIVERSARE, VACI }N C}MP, HR+NIREA PUILOR, GR+DINA, CEAIUL, STR}NGEREA MERELOR etc.

nimic altceva: caricaturistul Valeriu CURTU.Colinde culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZL~CARU.Calendarul ilustrat 2017.Bilan\ul concursului noi [i voi [i unde dai [i unde crap=.pagina muzelor: Lidia BUBLE.para lui N=t=flea\= cu Victor PAVLIUC.fii s=n=tos!: PEDICULOZA.

FON DA TOR:MI NIS TE RUL EDUCA|IEI

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LON TIR

Valeria PRODANsecretar responsabil

Leo BOR DEIANUre dac tor de sec\ie

Olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CODREANUco rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 1518For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta NOI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

PRIBEAGULValerie VOLONTIR

NOIrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal mic 11.pdfantologie NOI UNIVERS DE POET Cheltuielile...

Documents

Transcript of NOIrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal mic 11.pdfantologie NOI UNIVERS DE POET Cheltuielile...