ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

iulie

7, 2 016ALEASAMaria-C=t=lina BUBOC, cl. a XII-a

L. T. T. Vladimirescu, Bucure[ti

Bat ]n geam mari pic=turi de ploaie,}[i iau av]nt,Dar cad.

pag. 1-5

Plec]nd de acas=, ]n geanta cu me-rinde, mama ]mi punea grijuliu [i c]te un buche\el de flori. Nu-mi amintesc s= le fi d=ruit vreunei fete, fiindc= p]n= la ora[ ele se ofileau...

pag. 12-13

Elevii vin pentru a vizita expozi\i-ile [i colec\iile, ]n vizite de studiu, de educa\ie, de acumulare a cuno[tin\e-lor despre diversitatea plantelor care exist= ]n \ara noastr= sau pe mapa-mond...

pag. 14-15

Distan\a dintre visele tale [i realiza-rea lor se nume[te ac\iune. De aici, ]ndemnul p=rin\ilor „f= [i TU ceva”.

pag. 21, 24

NOI

antologie Noi

LA SOMNNicolae MINIUC

OD+ SINGUR+T+|II

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

o, tu, luminat=, }n fermecat satin,Doar tu po\i s= faci icheban=Din fluturii mei.M-ai zidit ca pe Anao, tu, cheie spre inspira\ie,Zeci [i mii ]nnebunit-au dup= tine,}ncerc]nd s= ias= din ruineotrava p=truns= ]n profunzime de lacrimi,De suspine [i patimi,E[ti mai mult dec]t durere{i mai pu\in dec]t stare,Confesiune pentru ceiCe nu au iertare.P]nz= ]n care se prind visele noastreUneori realizabile, alteori, false,E[ti una pe bolta mea ]nstelat=,Mereu de sentimente ]nfometat=.Prinde-m= ]n colivia ta pe deplin,}mbat=-m= cu al t=u dulce-am=rui vin.Groaz=, care ]mi dai aripi de cear=Sear= de sear=,A[tept s=-\i cobori ve[m]ntul lin.Tu, cu al t=u farmec divin,Scap=-m=, te implor, De acest profund chin...Ademene[te-m= cum po\i,Singur=tate, ]n leag=nul t=u cu p]nze de in.

Elena PORUBINHolercani, Dub=sari

2016, iulie Noi

capriciile muzei

1

Marinela LUNGU (F=le[ti). De regul=, ]ncepem rubrica cu autori de poezie, dar ]n acest eseu

(}n zadar...) e at]ta poezie [i... m=iestrie, ]nc]t ne-am hot=r]t s=-\i r=spundem ]n primul r]nd. Lucrarea este aproape f=r= de cusur. }ntrune[te limpezimea min\ii, capacitatea de esen\ializare, plasticitatea expresiei [i o limb= rom`n= exemplar=. Felicit=ri!

M=d=lina PRIP+ (Pelinia, Drochia). Poezii in-spirate, cu un sim\ al m=surii bine pus la punct [i o topic= ce u[or intrig=. Din Metamorfoz= am ]nl=-turat c]teva r]nduri care ni s-au p=rut irelevante.

Irina DIACONU, 16 ani (Ungheni). Rezist= doar Ard lemnele (un poem cu o putere de sugestie [i de expresie deosebit=) [i Mari pic=turi de ploaie (cu mici decup=ri). Moment de ]ntrebare [i Defini\ie deschid teme foarte interesante (t=cerea [i aven-tura) [i propun chei de solu\ionare, dar las= de dorit calitatea discursului poetic. A[tept=m noi lucr=ri.

Elena PORUBIN (Holercani, Dub=sari). Se pare c= ai revenit la performan\ele de alt=dat=. Cu mici excep\ii, poemul e cursiv, conving=tor [i... incitant.

Ruslana CABURGAN, cl. a VIII-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). Eseurile denot= ]ncredere ]n for\ele proprii [i beneficiaz= de o viziune personal=. Para-doxul aminte[te de mergerea la esen\e practicat= de octavian Paler, dar [i de Marinela Lungu. E un metatext, o privire de ansamblu asupra lucrurilor.

Maricica ANDONI (Coliba[i, Cahul). Un flux de

con[tiin\= pe tema identit=\ii noastre. E bine for-mulat [i invit= la medita\ie.

Rosa LUPAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Din nou iubirea, invincibilul sentiment. E un eseu de o rar= pu-tere de convingere.

Tina TALMAZAN, cl. a VIII-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). o pledoarie pentru farmecul muzicii, care e sus\inut= de farmecul textului.

Bianca SCURTUL, 13 ani (Chi[in=u). Toate eseu-rile s]nt bine g]ndite, av]nd interesante trimiteri cul-turale. Am optat pentru C=l=torii imaginare [i reale.

Marina GHEOCA (Mingir, H]nce[ti). }n sf]r[it, dup= o lung= perioad= eseistic=, s-a anun\at [i o proz= scurt=. o salut=m nu numai de aceea c= es-te un gen mai pu\in practicat, dar [i fiindc= are ca-lit=\i certe: poate fi catalogat= la compartimentul prozei intelectualiste, autorul formul]nd [i ]ncerc]nd s= solu\ioneze probleme existen\iale dificile.

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Vladislav DRAGOMIR, Cetireni, Ungheni (apropo, pas=rea nu umbl=, ci zboar=), Ana-Maria SAVCEN-CO, Natalia UNTMOALE [i Ana BR+IESCU, cl. a V-a, Chi[in=u (l-a\i ]ntors bine pe P=cal= pe o parte [i pe alta, dar textele s]nt oarecum confuze).

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU

DIN NOU IUBIREA

Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.

ARD LEMNELEard lemnele ]n sob=

trosnesc]ncet dispardevin cenu[=iar eu privesc nedumerit la ele

ard lemnele[i arde [i durerea mea

s]nt fericit=[i z]mbesc la ele

Irina DIACONU, 16 aniL. T. V. Alecsandri, Ungheni

MARI PIC+TURI DE PLOAIEBat ]n geam mari pic=turi de ploaie,Se-mpr=[tie pe sticl=}n lumina slab=-a lunii.

Pe un covor de amintiri,Se-mpr=[tie dulcea\a vocii tale{i se destram=.

Bat ]n geam mari pic=turi de ploaie,}[i iau av]nt,Dar cad.

Dispar din v=zul ochiului,C=ut=tor de stele{i ]mi aprind focul ]n pieptCu lampa dorurilor mele.

{i-ascult cum plopii fream=t= ]ncet{i, uneori, suspin=.

Noi, iulie 20162

cap ri ci ile mu zei

METAMORFOZ+Am ]necat strig=tele-n [oapte,ochilor le-am dat vise,Vise fermec=tor de adev=rate}n care era o lini[te ad]nc=,Era lini[tea inimii meleCare strig=, muge[tede dor.

}ntreb=rile, chiar [i cele mai inofensive

]mi tremur= sub t]mpl= {i doru-mi nu se-alin=.

Cum dup-at]\ia secoli de oarb=-ntunecime

Am r=s=ritDin sufletu-\i,iubite?

M=d=lina PRIP+, 17 aniPelinia, Drochia

Exist= iubiri care te doboar=,}\i usuc= seva fericirii [i-\i las= sufletul gol,Exist= iubiri care te r=nesc,L=s]ndu-te s]nger]nd la sol,

Exist= iubiri care te ]nal\=,Care-\i umplu sufletul cu parfumul cel mai fin,Exist= iubiri pentru care o vecie ai luptaChiar dac= izvor=sc din s=r=cie [i chin,

Exist= iubiri ro[ii, galbene [i albastre...Asociindu-se, te fac at]t de diferit.Diferit= [i eu am fost…C=ci un contrast multicolor am iubit!

Nelea COG}LNICEANColegiul Pedagogic I. Creang=, B=l\i

CONTRASTUL IUBIRIID

RU

MU

L S

PRE

BU

NIC

I

Oxa

na M

IRO

N, c

l. a

IX

-aPo

pea

sca

, C=

u[en

i

P+L+

RII

DE

FLO

AR

EA

-SO

AR

ELU

I

Oct

avi

an

SC

LIC

AN

, 12

ani

{co

ala

de

art

e, A

neni

i Noi

S+RUT SUB PLOAIE

Ne s=rut=m, sub ploi, demen\ial{i ce ]mi pas=, dac= e[ti departe?Te-a[ s=ruta [i dincolo de moarte,intr]nd ]n ea prin lemnul unui cal.

Ne s=rut=m pe ultimele ringuri,Sub ploi prevestitoare de ]nec.Cum s= r=m]n? Cum a[ putea s= plec?Aici e raiul oamenilor singuri.

Ne s=rut=m, sub ploaie, vinovat.A[a cum ne-am g=sit, ]ntre traverse.Prea mult ulei se-amestec=-n averse{i inimile noastre rar, dar bat.

Ne s=rut=m sub ploaie, imprudent,C=ci apa asta mult= ne absoarbe,iar stelele ne mint [i nu s]nt oarbe,Ci ne privesc prin tremurul dement.

Ne s=rut=m, sub ploaie, zdren\ui\i,intoxica\i de-at]tea erezii,Dar s]ntem vii! Eu [tiu c= s]ntem vii!S]ntem salva\i. S]ntem ]ndr=gosti\i.

Ne s=rut=m sub ploile comune,Ne s=rut=m sub fulgerele toate.Ni-s buzele deja cicatrizate,Nu le putem opri [i nici supune.

Ne s=rut=m sub ploile de moarte{i s]ntem r=t=ci\i [i orbi, [i mu\i.S= nu-ncetezi nicic]nd s= m= s=ru\i,S=-nvingem ploaia, care ne

desparte.Crina SNEGUR

Cubolta, S]ngerei

2016, iulie Noi 3

M uzica face parte din via\a noastr=. Datorit= muzicii fiecare dintre noi se reg=se[te ]ntr-o

melodie sau alta. Poate nu to\i prefer= acela[i fel de muzic=, dar, atunci c]nd auzim un c]ntec pe care l-am ]ndr=git, inima se zbate mai tare ca nicio-dat=, fa\a noastr= se face mai luminoas=, iar ochii str=lucesc ca doua cristale.

Dar, totu[i, o pies= poate fi mai mult dec]t muzi-c=. De aceea, fiecare om din via\a mea, care e l]ng= mine acum sau care deja face parte din via\a al-tora, se asociaz= cu o anumit= pies=. {i putem zice c= muzica este acea baghet= magic= ce poate ]ntoarce timpul ]napoi pe c]teva clipe. De fiecare dat= c]nd dau peste o pies= nou=, o ascult ap=s]nd ne]ncetat pe butonul „repeat”. Muzica, cuvintele, ritmul, vocea, ]mbin]ndu-se ]ntr-un ansamblu, cre-eaz= un paradis extraordinar!

Tina TALMAZAN, 15 ani Cioburciu, {tefan-Vod=

PARADISUL MUZICII

CHELNERI|+ ADOLESCENT+C=t=lina CIOBANU, cl. a VII-a

L. T. M. Eminescu, Drochia

S piritul adev=ratei c=l=torii const= ]n libertate, perfecta libertate de a g]ndi, a sim\i [i a face

tot ce ]\i dore[ti, spunea William Hazlitt. S]nt perfect de acord cu acest scriitor englez: ]n momentul c=l=toriei, cea mai mare dorin\= e s= fii liber: liber s= g]nde[ti, s= analizezi, s= visezi.

Cu siguran\=, to\i vor fi de acord cu faptul c= aceste c=l=torii reale ne ]nva\= cultur=, istorie, limb=. Ne ]nva\= s= ocrotim mediul ]nconjur=tor, pentru a progresa la fel ca ceilal\i. }n excursiile pe care le-am f=cut cu familia mea, am aflat informa\ii despre istoria [i cultura \=rii noastre, am ]n\eles c= trebuie s= o iubim, s= lupt=m cu lenevia [i nep=sarea, pentru ca patria noastr= natal= s= ]nfloreasc= [i s= prospere.

Dar oare ce ne ]nva\= c=l=toriile imaginare?Din propria-mi experien\= pot spune c= acestea

ne ofer= nu doar cuno[tin\e despre lumea ]nconju-r=toare, ele ne ]nva\= lucruri precum speran\a: spe-ran\a c= ]ntr-o bun= zi aceast= c=l=torie se va ]m-plini, ne ]nva\= s= ne facem prieteni, deoarece f=r= amici c=l=toriile s]nt lungi [i anevoioase, ne ]nva\= s= ne punem scopuri m=re\e [i s= le ]mplinim.

}n concluzie, spun c= putem studia oriunde [i oric]nd, iar ]ns=[i imagina\ia noastr= este sursa ]n- \elepciunii.

Bianca SCURTUL, 13 aniL. T. L. Deleanu, Chi[in=u

}N |ARA CUVINTELORP entru c]teva clipe mi-am imaginat c= nu s]nt

om, ci cuv]nt. Astfel, am ajuns ]n |ara Cuvinte-lor. Cuvinte... doar cuvinte. Este o \ar= plin= de cu-vinte [i toate-mi s]nt la ]ndem]n=. Pe toate vreau s= le cunosc, s= le descop=r. Fericire deja ]mi face cu ochiul. Succes mi-a desenat calea spre el. Astfel, am ]nceput aceast= misterioas= c=l=torie. De[i p=-[eam timid ]n lumea nou=, picioarele-mi erau ghi-date de inim= [i de suflet, care erau ]n c=utarea a-dev=ratelor valori.

Primul cuv]nt, cu care am avut deosebit= pl=cere s= dialoghez, a fost cuv]ntul limb=, limba noastr= cea rom`n=. Acest cuv]nt este pietrificarea trecutu-lui, un trecut rom`nesc pe alocuri glorios, pe alo-curi umilitor. A suferit pentru erorile unora, pentru la[itatea [i frica altora de a-[i ap=ra graiul.

Am avut o discu\ie foarte captivant=, la care s-au alipit [i alte cuvinte care reprezint= sufletul rom`-nului: patrie, familie, popor, unire. Siguran\a pe care mi-o ofer= aceste cuvinte m= face s= m= simt mereu acas=, l]ng= sob=, arz]nd c=rbunii ca t=ciunii. Dra-gostea pe care ele o eman= nu se compar= nici cu fericirea, nici cu succesul printre str=ini. Poate nu avem o via\= perfect=, poate, uneori, aceasta pare un chin, dar c]teva zile petrecute printre suflete str=-ine te fac s= ]n\elegi c= pentru tine, rom`nul, nu poate fi un alt chin [i o alt= via\= dec]t aceast= via\= [i acest chin.

Tamara BIVOLBardar, Ialoveni

C+L+TORII IMAGINARE {I REALE

4 Noi, iulie 2016

cap ri cii le mu zei

UN VIS FRUMOS} ntr-o zi, o b=tr]nic=, ]n drum spre cas=, v=zuse

un scaun. Era foarte obosit= [i a hot=r]t s= se odihneasc=. De undeva ap=ruse o fat=. Ea pl]n-gea. Tot mai repede se apropia de scaunul pe care st=tea b=tr]nica [i ]i zise:

— Bun= ziua, ]mi da\i voie s= m= a[ez? B=tr]nica ]i r=spunse:— A[az=-te, copil=, dar de ce pl]ngi, ce s-a ]n-

t]mplat? Fata a stat un pic pe g]nduri [i-i r=spunse:— Nu, nu am p=\it nimic, s]nt bine. B=tr]nica iar=[i o ]ntreb=: — Ai p=\it ceva? Spune-mi, ai ]ncredere ]n mine.

Poate te voi ajuta cu ceva.Fata se opri din pl]ns, [i-i spuse cu triste\e: — Acum c]teva zile a decedat mama mea, iar

taic=-meu m-a p=r=sit la doi ani. Am r=mas sin-gur= cu inima ]ndurerat= [i cred c= deja nimic nu mai vreau de la via\=, adic= vreau un singur lucru – s= fiu un ]nger, s= tr=iesc ]n rai f=r= griji, f=r= nimic, s= fiu l]ng= mama mea, s= o simt al=turi cum am sim\it-o ]n ace[ti ani.

B=tr]nica r=sufl= ]ng]ndurat= [i-i zise: — Draga mea, via\a merge ]nainte, uneori, pierzi,

alteori, c][tigi. Ai iertat gre[eli care erau ]ntr-adev=r de neiertat, \i-ai f=cut prieteni care \i-au r=mas fi-deli, ai pl]ns pentru persoane dragi, ai avut inima fr]nt= de multe, multe ori, uneori, ai strigat [i ai s=rit ]n sus de bucurie, alteori, ai r]s ]n situa\ii ino-portune, dar ai tr=it [i ]nc= continui s= tr=ie[ti zi de zi. Cel mai bun lucru ]n via\= este s= mergi ]nainte [i s= dai curs planurilor [i visurilor tale. A[a c=, dra-ga mea, continu= s= tr=ie[ti. Dar de fapt, ce ]nseamn= via\a pentru tine?

— Via\a? Via\a deja pentru mine nimic nu mai e, a fost c]ndva o poveste de neuitat, o poveste pe care nimeni nu [i-ar dori s-o uite.

B=tr]nica, ne[tiind cum o cheama, ]i zise: — Draga mea copil=, via\a pentru tine a fost o

poveste, pe care n-ai dori s-o ui\i, nu \i-ai dori nicio-dat= s= ui\i personajele ei, adic= pe to\i prietenii t=i, pe to\i cei care ]\i s]nt al=turi la bine [i r=u.

Fata mirat= de spusele b=tr]nei, ]i r=spunse:— Mul\umesc de aceste sfaturi, v= mul\umesc

pentru tot, v= mul\umesc c= mi-a\i fost al=turi, chiar dac= nu v= cunosc. V= voi r=m]ne datoare tot res-tul vie\ii... V= pot r=spl=ti cu ceva?

B=tr]nica r=spunse imediat: — Nu draga mea, eu te-am ajutat s=-\i continui

via\a [i pentru asta nu vreau nimic ]n schimb! Fata insist=: — M=car o floare s= v= d=ruiesc ]n semn de

recuno[tin\=.Fugi s= cumpere cea mai frumoas= floare, iar

c]nd se ]ntoarse, b=tr]nica disp=ruse de parc= nici nu a fost acolo.

Marina GHEOCAMingir, H]nce[ti

FARMECUL M+RIIP rivesc marea, lini[tindu-mi inima. Ridic ochii

spre cer, ]ncerc]nd s= descop=r tainele culo-rilor abstracte. Privirea-mi senin= se pierde prin razele soarelui. Simt divina frumuse\e r=sp]ndit=-n jur, doar s]nt [i eu Crea\ia Domnului. Farmecul va-lurilor se ad=poste[te ]n sufletul meu. Nelini[tea lor r=sun= peste tot. Puritatea m=rii ]nnobileaz= ae-rul, f=c]ndu-l mai pl=cut, mai curat.

}n dep=rtare diferite cor=bii se ]ntretaie cu ori-zontul. Ah, ce peisaj angelic! M= hipnotizeaz=, m= face s= uit de problemele adolescen\ei, de griji [i certuri. M= face mai bun=. Am fost trist= sau ]nc= mai s]nt? Ce importan\= mai are? oricum lumea de pe \=rm m= face s= g]ndesc altfel. Armonia na-turii ]mi schimb= dispozi\ia, m= face s= contem-plez asupra nemuririi sufletului. Aceast= magie nu o mai ]nt]lne[ti ]n alt= parte. }ntr-adev=r, c]nd pa[ii m= vor ]ndrepta spre cas=, se vor ivi [i ve-chile probleme, dezam=giri, ]mi voi relua vechile obiceiuri [i vise, hr=nindu-m= cu iluzii de[arte.

Marea este prima dezl=n\uire a sufletului cos-mic. Este locul prielnic unde visurile prind aripi [i se ]ndreapt= spre cer. Atmosfera de basm ]mi define[te fericirea momentului. Ce clipe feerice! Ador aceast= stare magnific=.

Privesc marea, nimeni nu-i poate [tirbi din fru-muse\e. Via\a mea devine fericit= doar ]n b=taia razelor juc=u[e. Marea e sufletul naturii. Fr=m]n-tarea ei m= ]nfioar=. C]t de perfect! Parc= ar stri-ga, cred c= e sup=rat= de faptele [i ac\iunile oa-menilor. Vrea s= destrame invidia [i r=utatea mapamondului. Ea ne ]nva\= s= tr=im ]n armonie.

Tr=iesc un vis. Totul e sc=ldat ]n mister. Marea zbuciumat= pentru mine – o adev=rat= enigm=.

Liliana RECEAN, 16 ani

M]nd]c, Drochia

EXPONATCamelia GON|A, cl. a IX-a

{coala de Arte Plastice, {old=ne[ti

52016, iulie Noi

sarea g]ndirii

P as=re mai frumoas= ca fumul deasupra casei p=rinte[ti nu s-a v=zut.

Grigore VIERU

Pas=rea din colivie nu c]nt=: pl]nge.

Carlos SAAVEDRA WEISE

|ine un copac verde ]n inima ta [i poate va sosi o pas=re c]nt=toare.

Proverb chinezesc

Pas=rea de aur!… o lucrez ]ncontinuu!... }ns= nu am g=sit-o ]nc=.

Constantin BR~NCU{I

Nici o pas=re nu are zbor prea ]nalt, dac= nu zboar= cu aripi proprii.

William BLAKE

Cu penele altuia te po\i ]mpodobi, dar nu po\i zbura. Acest lucru nu-l prea [tiu oamenii, dar ]l [tiu p=s=rile.

Lucian BLAGA

Pas=rea s-ar vrea nor. Norul s-ar vrea pas=re.

Petre SOLOMON

Cum ar putea s= cad= totul dac= exist= p=s=ri.

Nichita ST+NESCU

P=s=rile care se nasc ]n cu[c= au impresia c= a zbura este o boal=.

Alejandro JODOROWSKI

Pas=rea nu simte nimic c]nd ]i tai penele de la aripi, dar nu mai poate zbura.

Jules RENARD

o pas=re nu c]nt= pentru c= are un r=spuns, c]nt= pentru c= are un c]ntec.

Maya ANGELOU

Trebuie s= fii u[or ca pas=rea, nu ca pana.

Paul VALERY

S= nu-i d=m lec\ii de libertate p=s=rii din colivie. Ajunge s= deschidem u[i\a coliviei.

Ion CRISTOFOR

Arbori ]nc=rca\i cu p=s=ri sus\in cu pulsul lor amiaza.

Octavio PAZ

I ubirea e mai mult dec]t un simplu sentiment, e mai mult dec]t o emo\ie ce te cuprinde ]n ad]n-

cul sufletului. iubirea e mai mult dec]t un cadou de s=rb=tori, de ziua iubitei sau a iubitului. Nici nu o pot defini. }ntreaga iubire pe care o port ]n suflet nu a[ putea-o cuprinde nici ]ntr-o carte, nici ]ntr-un roman cu mii de pagini, nici versurile nu ar ar=ta [i nu ar reflecta nem=rginita [i adev=rata iubire. iu-birea e ]nsu[i aerul pe care ]l respir, o lic=rire de lumin= ce face vizibil drumul ]ntunecat al tristei [i amarei mele vie\i, un sentiment infinit ]nf=\i[at ]n nuan\e bl]nde [i calde ce reflect= o lucire puter-nic= [i se strecoar= prin tencuiala altor emo\ii puternice.

M= ]nec ]n valurile vie\ii, ]mi fr]ng aripile ]n no-uri grei, ]mi pierd sufletul ]n lumea plin= de ne[tire [i necaz, cad r=nindu-m= ]n negr=ite dureri, r=-t=cesc prin amintirile negre ale trecutului. {i, totu[i, tu... tu m= g=se[ti [i m= ridici, tu m= vindeci [i m= salvezi. M= reg=sesc ]n tine, c=ci s]nt f=cut= din tine, [i tu din mine.

Rosa LUPANColiba[i, Cahul

CE }NSEMNI TU PENTRU MINE

PAS+REA S-AR VREA NOR

DEBUT }N SCEN+Carmelia BASOC, 18 ani

L. T. B. Cazacu, Nisporeni

Noi, iulie 2016

cu ta re r]nd mu[ c=

6

}NTRE ST}NCI {I CODRI

C ]t e de frumoas= Moldova! oa-re nu face s= o cunoa[tem cu

adev=rat? Parc= mai ieri \in minte cum ]mpreun= cu familia am ho-t=r]t s= vizit=m nordul republicii. {i anume m=n=stirile Rudi [i C=-l=ra[euca. Dintotdeauna m=n=s-tirile s]nt situate ]n locuri retrase, dar ele s]nt acele loca[uri sfinte ce ard ca lum]n=rile – jertfe vii ale credin\ei.

M=n=stirea C=l=ra[euca, cu hramul Adormirea Maicii Domnu-lui, este situat= pe malul Nistrului la grani\a cu Ucraina, ]ntr-un defi-leu ]mp=durit. Nu departe de m=-n=stire, ]n p=dure, pe malul unui p]r]ia[ se afl= trei izvoare. }nc= din vechime se [tie despre pute-rea t=m=duitoare a apelor lor. Se spune c= ele au ap=rut ]ntr-un mod minunat – pe c]nd se f=cea o slujb= pascal=, a ap=rut un ]nger cu lum]n=ri aprinse ]n m]n=. Aco-lo unde ]ngerul a pus c]te o lum]-nare, din p=m]nt a \][nit c]te un iz-vor. Pe teritoriul loca[ului sf]nt se afl= un iaz limpede ca lacrima, ]nc]t po\i vedea cu u[urin\= pe[tii multicolori.

Ne-am continuat drumul prin- tr-un tunel de arbori, printr-un miros puternic de coaj= de stejar p]n= ni s-a deschis ]n fa\= o nemaiv=zut= priveli[te – un col\ de rai ]n mijlo-cul c=ruia albea o biseric= cu crucile sc]nteind la soare. Era m=n=s-tirea Rudi, una dintre m=rg=rita-rele Domnului ascunse ]n inima codrilor. Am fost cucerit= de bujo-rii proaspe\i [i c=p[unele dulci [i aromate. Era Duminica Mare, ]n biseric= erau ierburi [i flori pe jos. C]t de mare trebuie s= fii ca s= sim\i mirosul firelor de iarb=! C]t de puternic trebuie s= fii ca s= sim\i mirosul petalelor verii! Pro-babil, trebuie s= fii om. Dac= o s= ave\i posibilitatea s= pleca\i, zbura\i f=r= a ezita! Ve\i g=si o gur= de rai!

Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a Heciul Vechi, S]ngerei

P entru mine arta ]nseamn= practic via\a. Pe l]ng= succe-

sele [colare, desenul este o alt= reu[it=. }ncerc s= desenez oriun-de [i oric]nd. }n desene ]mi ex-prim sentimentele, lumea mea in-terioar=. Desenez de mic=, de la v]rsta de cinci ani. Atunci nu cre-deam c= voi ]ndr=gi aceast= ocu-pa\ie. Desenul digital l-am des-coperit ]n clasa a opta c]nd p=rin\ii mi-au cump=rat o tablet= grafic=.

Deoarece nu am f=cut nici un curs de pictur=, mi-a fost foarte greu la ]nceput din lipsa unor cuno[tin\e temeinice, m= uitam pe youtube la diverse tutoriale ce explicau procedeul de a desena digital. }ns= totul mi-era str=in. }n

general lucrez cu photoshopul, un-de desenarea necesit= cuno[tin\e aprofundate. Timp de trei ani am evoluat prin mult= pasiune [i la-crimi.

Cei din jurul meu cred c= a de-sena frumos ]nseamn= a g=si o modalitate de a face bani, ]ns= mie ]mi place s= desenez pentru a aduce tuturor ideea c= desenul este o art= ce necesit= mult= mun-c= [i timp. Prin revista Noi, publi-ca\ie care mi-a g=zduit [i mie un desen, tr=iesc cele mai frumoa-se clipe din via\a mea, ea f=c]n- du-m= s= m= simt apreciat= ca artist... Mul\umesc mult.

Carmelia BASOC, 18 aniL. T. B. Cazacu, Nisporeni

O ALT+ REU{IT+

EU NU S}NTA st=zi e greu s= fii tu ]nsu\i. E

greu s= fii firesc, simplu, ade-v=rat, s= fii tu, f=r= m=[ti. E greu s= fii „ideal”, fiindc= a[a cere so-cietatea de azi. De ce purt=m m=[ti false? De ce juc=m roluri str=ine ]n care ne pierdem pe noi ]n[ine?

Cu to\ii avem p=r\i negative, nu putem fi des=v]r[i\i, c=ci s]ntem oameni. Cel ce te pre\uie[te [i te iube[te sincer trebuie s= te iubeas-c= cu adev=rat. Tu ]nsu\i trebuie s= ]n\elegi c= e[ti frumos a[a cum e[ti, s= te iube[ti a[a cum te-a cre-at Domnul [i nu trebuie s= devii ceea ce vor al\ii s= te vad=.

Da. Poate c= eu nu s]nt cea mai bun= sportiv=, dar eu continui s=

fac sport fiindc= ]mi place. Eu nu s]nt o scriitoare renumit= [i nici nu [tiu dac= voi fi vreodat=, dar con-tinui s= scriu, pentru c= aceasta m= face fericit=, m= ajut= s= eva-dez, s= m= refugiez ]n mine, prin scris devin eu ]ns=mi. Nu s]nt nici medic, nici psiholog [i nici volun-tarul anului, dar ajut oamenii c]nd am posibilitate [i ]ncerc s= fac acest lucru din toat= inima.

Nu putem fi ideali [i nici nu cred c= exist= un om ideal. El a fost creat ]n min\ile noastre nu pentru ca s= ]mbr=c=m costumul omului ideal, ci pentru ca s= re-cunoa[tem p=r\ile noastre negati-

ve [i s= ]ncerc=m s= ne schimb=m ]n bine. Dup= p=rerea mea, idealul nu poate fi atins, dar ]nsu[i faptul c= tinzi spre ideal, perfec\ion]ndu-te, te a-propie de el.

Fii firesc! Fii adev=-rat! Perfec\ioneaz=-te, ]ncepe schimbarea de la tine [i vei reu[i s= transformi lumea!

Ruslana CABURGAN, cl. a VIII-a

Cioburciu, {tefan-Vod=

APUSAurica LUPU{ORCobani, Glodeni

2016, iulie Noi 7

noi [i voi

1. Ai p=rin\i pleca\i la munc= ]n str=in=tate? Dar colegii t=i?

2. Un p=rinte sau ambii s]nt pleca\i?

3. Pe seama cui ai r=-mas acas=? Dar cole-gii t=i?

4. Contactezi des cu p=-rin\ii t=i? Pe ce cale?

5. Sim\i c=ldura din par-tea p=rin\ilor t=i chiar dac= ace[tia nu s]nt l]ng= tine?

6. P=rin\ii t=i ]\i ]ndepli-nesc toate dorin\ele?

7. }\i permit s= pleci de unul singur la prieteni, la discotec= etc.?

8. Rudele ]n tutela c=ro-ra ai r=mas te pun la munc= ]n gospod=rie?

9. E[ti mul\umit/= de grija pe care \i-o poart= cei ]n grija c=rora ai r=mas?

10. Profesorii t=i cunosc c= unul dintre p=rin\ii t=i este plecat peste hota-re? Ace[tia urm=resc grija pe care o poart= cei ]n seama c=rora ai r=mas?

11. Comenteaz= pro-verbul rom`nesc: Fie p]inea c]t de rea, tot mai bine-n \ara ta.

CHESTIO NAR

POLITICA MEA E S+ NU FAC POLITIC+O parte organic= a vie\ii sociale o constituie cultura politic=, f=c]nd parte din

cultura global= a societ=\ii. }n Republica Moldova politica se face peste tot: ]n guvern, la televizor, ]n strad=, la pia\=, la zile de na[tere etc. De[i cititorii revistei noastre au acces la ultimele nout=\i din politic=, cunosc care este situa\ia de facto ]n \ar=, nu scap= buletinele de [tiri, r=spunsurile la chestionarul din nr. 4, 2016, Arena politic= printre elevi, s-au l=sat a[teptate – poate c= deja [i copiii au obosit de „at]ta” politic=.

SINGUR ACAS+

D ragi cititori, autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent. A[tept=m scrisorile voastre!

Succes!

2. Nout=\ile politice s]nt evenimente im-portante, de aceea le urm=resc cu ma-re aten\ie.5. Unui politician nu trebuie s=-i lip-seasc= ]n primul r]nd cinstea [i demni-tatea. 6. Nu am nici un politician pe care s=-l simpatizez.11. }n acest moment nu s]nt convins= c= partidele din Republica Moldova fac tot binele pentru popor. oricum, voi mer-ge la vot, chiar dac= nu am decis ]n favoarea cui voi alege.

Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

1. Vrei, nu vrei, politica ast=zi interesea-z= pe to\i.7. Modele de pre[edinte de \ar= s]nt Traian B=sescu [i François Hollande.9. Nu cunosc doctrinele partidelor poli-tice.

Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni

3. }n familia mea se discut= despre si-tua\ia alarmant= din \ara noastr=. La [coal=, la fel. E firesc acest lucru at]ta timp c]t lumea este ]ngrijorat= de pre-zentul [i viitorul nostru.6. Nume sonore care au f=cut istorie precum, Margaret Thatcher, Mihail Gorbaciov, Franklin Delano Roosevelt, Winston Churchill. 8. Am r=sfoit memoriile mai multor per-

sonalit=\i (actori, sportivi, scriitori, diplo-ma\i). M-a intrigat cartea lui Klaus iohannis Pas cu pas. }n biblioteca per-sonal= am Labirintul destinului, sem-nat= de Mircea Snegur, ap=rut= ]n [a-se volume.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

4. Probabil, viitoarea mea profesie va fi legat= de politic=, m= v=d un specia-list ]n rela\ii interna\ionale.10. C]nd voi atinge v]rsta majoratului, voi merge neap=rat la votare, fiindc= soarta \=rii depinde de votul fiec=rui cet=\ean.

Tatiana BALANSlobozia, {tefan-Vod=

5. Politicienii vorbesc foarte mult des-pre cultura politic=, ]ns= nu ]ntotdeau-na dau dovad= de o cultur= politic= adev=rat=.12. Expresia Politica: o curs= de cai troieni (Stanislaw Jerzy Lec) compar= actorii din domeniul politic cu du[manii travesti\i ]n binef=c=tori, care folosesc un [iretlic spre a se furi[a ]n tab=ra advers=. Emblematic= ]n acest sens mi se pare [i replica lui Charlie Cha-plin: R=m]n un clovn, nimic mai mult. Asta m= face s= fiu mult superior unui politician.

Alina CRE|U, 15 aniB=l\i

Noi, iulie 20168

poezie

Poet, prozator, memorialist [i publicist rom`n, membru corespondent al Aca-demiei Rom`ne din 1936, (n. 20 martie 1886, Bucure[ti – d. 7 mai 1937, Ia[i).

Studiaz= la liceele Matei Basarab [i Sf. Sava (1898-1906) din Bucure[ti. Se ]n-scrie la Facultatea de Drept (1906), pe care o p=r=se[te pentru cea de Litere, f=r= a finaliza studiile.

Prima ]ncercare literar= dateaz= din timpul [colii primare [i este primit= cu r=ceal= de colegul mituit cu „o peni\= [i doi nasturi” pentru a-i folosi de public. Debuteaz= ]nc= din liceu, la 19 ani, public]nd primele ]ncerc=ri, sub pseudonimul „G. Top” la revista umoristic= Belgia Orientului (1904).

}n 1916 debuteaz= editorial cu dou= volume: Balade vesele [i Parodii originale. Volumele sale (Balade vesele [i triste, Migdale amare, Scrisori f=r= adres=, Pirin-Planina) se bucur= de succes de public [i de pres=, ]n special poezia, pentru care ob\ine ]n 1926 Premiul Na\ional de Poezie.

IUBIREA MEA ADUN+ M+NUNCHIURI MARI DE FLORI

George TOP}RCEANU

iCine-ar putea s= spun=C]\i secoli au trecutDe-o lun=,De c]nd nu te-am v=zut?...

Salc]mii plini de floareSe uit= lung spre sat,{i-n soareFrunzi[ul leg=nat

Le-at]rn= ca o barb=...Acolo mi-am g=sit}n iarb=Refugiul favorit.

Acolo, ca-ntr-un templu,De-at]tea dimine\iContempluo tuf= de scaie\i.

Pe c]nd departe-n zare,Mirat ca un copil,R=sareUn astru inutil...

ii

iubito, f=r= tine}ncepe-o nou= zi...Dar cineLe poate socoti?

C= zilele-n restri[teSe-nal\= [i apunCa ni[teBaloane de s=pun...

Cu m]inile sub t]mpl=Cum stau a[a culcat,

Se-nt]mpl=Un fenomen ciudat:

Privirea mea distrat=Prin negre r=muri[tiMi-arat=Doi ochi ad]nci [i tri[ti

{i-n orice strop de rou=V=d dou= bra\e, miciCa dou=Picioare de furnici.

Dar dac= o l=cust=,Din verdele talaz,Robust=}mi sare pe obraz, –

Din ochii mei dispareMirajul interpus,Pe careL-am zugr=vit mai sus,

{i-n ochii mei deodat=,Ca-n alte dimine\i,S-arat=o tuf= de scaie\i...

iii

Acum natura-ncepeCu tainicul ei glasDin stepeS= c]nte-ncet pe nas.

Prin ierburile crude,Sub cerul f=r= fund,S-audeUn b]z]it profund

{i p]n= la amiaz=P=m]ntul ]ncropitVibreaz=Ad]nc [i lini[tit.

S]nt g]ze [i g]ng=niiCe sar [i fac mereuM=t=niiC]nd trec prin dreptul meu,

{i-mpreun]ndu-[i zborul,}n ierburi ][i ascundAmorulMultiplu [i fecund.

iV

{i-n vremea asta, oare,C]nd eu visez mereuLa soare –Ce face dorul meu?

iubirea mea nebun=,De-abia trezit=-n zori,Adun=M=nunchiuri mari de flori.

Se-ntreab= – ce s= fac=?{i f=r-a pregeta,Ea pleac=}ntins, la casa ta.

{i nici nu bagi de seam=Cum pasu-i furi[atCu team=S-apropie de pat,

Ci doar tresari deodat={i parc=-\i pare r=u.

Mirat=,Te ui\i ]n jurul t=u...

iar ea-ntr-un suflet vineCu p=rul desf=cutLa mine,S=-mi spuie ce-a f=cut...

A[a, spre zarea larg=,Pe zi de-at]tea oriAlearg=Pe drumuri lungi de flori.

V

T]rziu, c]nd peste lanuriCoboar= spre c]mpiiNoianuriDe umbre argintii;

C]nd luminosul crainic,Luceaf=rul stingher{i tainicS-aprinde iar pe cer

{i cu lumina nou=Sclipe[te ca un stropDe rou=Pe v]rful unui plop,

iubirea mea fugar=De-abia s-a lini[tit,{i-afar=,Ca un copil trudit,

Pe-un mald=r de sulfine,Cu cel din urm= g]ndLa tine,Adoarme suspin]nd.

RAPSODII DE VAR+

2016, iulie Noi 9

ZI DE VAR+Lini[te. C=ldur=. Soare.S=lciile pl]ng=toareStau ]n aer, dormit]nd.Un vi\el ]n r]u s-adap={i-o femeie, l]ng= ap=,Spal= rufele, c]nt]nd.

{i din vale abia vineMurmur slab, ca de albine,Somnoros [i uniform:R]ul, str=lucind ]n soare,Ceart= s=lciile, careToat= ziulica dorm.

Sub o salcie b=tr]n={i cu-o carte groas=-n m]n=Care-mi \ine de ur]t,M-am culcat ]n f]n pe spate, –Somnul lin, pe nechemate,A venit numaidec]t.

C]ntec, murmur, adiereDe zefir ]n frunze piere{i r=m]ne doar un glasCare umple valea-ngust=.. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .ia te uit=, o l=cust=Mi-a s=rit tocmai pe nas!

Se stinge amurgul cu ro[ii v=p=i,{i noaptea de var=Coboar=-n t=cere pe mun\i [i pe v=i,}nalt= [i clar=.

La marginea apei s=-[i caute vado turm= s-abate.R=sare [i luna din codri de brad,}n singur=tate.

M=icu\ele-n umbra p=rerii de r=uSe duc s= se culce;Din vale s-aude un glas de p]r=uS=lbatic [i dulce.

odihna s-a[terne pe sf]ntul l=ca[Din vremea str=bun=.{i numai o fat= cu dor p=tima[Mai c]nt= sub lun=.

iubitul [i-a[teapt= s-o prind= ]n bra\La poal= de munte,{i lung s-o s=rute cu dulce nesa\,Pe ochi [i pe frunte.

ROMAN|+ }N STIL VECHI

Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

SF}R{IT DE VAR+Dac= lini[tea p=durii adormiteNici o veste de-alt=dat= nu-\i trimite{i pe fream=te pornite de departeNu te-ajunge glas de dincolo de

moarte,Vin’ cu mine s= ne pierdem ]n zadarPrintre galbenele rari[ti de stejar,Cu sfioase campanule [i sulfine,Pe c=r=ri pe unde nimeni nu mai vine.

Dulce zumzet somnoros [i irealS= ne cheme spre poienile din deal.Taina lini[tii ]nalte s= ne furePrin cotite lumini[uri de p=dure{i la umbr= s= ne-mbie mai t]rziuo clopotni\= de aur str=veziu,Leg=n]nd deasupra cre[tetelor

noastreLicuricii ]n=l\imilor albastre…

F=r= g]nduri, ca-ntr-un somn abia deschis,

S= tr=im ]n clipe lungi acela[i vis.Foi uscate-n jurul t=u s= cad= rar,La ureche s=-\i desc]nte un bondar {i cum stai cu ochii-nchi[i pe

jum=tate,Soare galben printre ramuri

nemi[cateS=-\i ]nv=luie-n t=cere [i-n lumin=Fruntea mic= de domni\=

bizantin=.

*iar la-ntoarcere, s= trecem prin

p=[uni{i prin funduri de livad= cu aluni,Printre garduri fumurii [i solitareCe se uit=-n urma noastr= cu mirare{i din treac=t, ici [i colo, s= culegiS]nziene cu tulpinile ]ntregi,Margarete, sc]nteioare [i aglice,Un buchet de flori orfane [i calice,Lung ]n coad= [i ghimpos [i cu

\=r]n=.La plecare s=-l \ii falnic ]ntr-o m]n=,Dar cu vremea, desfoiat, s=-\i par=

greu{i la urm= s= mi-l dai s=-l duc tot eu.

o [op]rl= pe c=rare, l]ng= noi,Speriat= s= fo[neasc= dintre foi{i s= stea, s= v= uita\i o dat= bine,De departe, tu la ea [i ea la tine,Tu de sus [i ea din pietrele fierbin\i,Am]ndou= serioase [i cumin\i.

Mai ]ncolo o crengu\= de m=linori un ghimpe s= te-nt]rzie pu\in{i purt]nd de-a lungul v=ilor prin \ar=Vestea nou= a sf]r[itului de var=,Flutur mic, ]ntr-o lucire de-asfin\it,S= ne-nt]mpine din \arin= gr=bit,Cu rugina pe albastre aripioareCa o ve[ted= petal= de cicoare.

10 Noi, iulie 2016

pa uz= de g]ndi re

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 5 luni ale

anului 2016. Fiecare dintre colegii

t=i merit= un abonament la revista Noi. }ndeam-n=-i s= se aboneze!

Noi este o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin- \ii, dar [i bunicii t=i. A[a-dar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista Noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu Noi, care nu te va tr=da niciodat=.

Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei g=si\i: litera-tur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concur-suri cu premii valoroase puse ]n joc.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a ma-re, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru urm=toarele 5 luni este de 75 de lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.

}NCERC S+ NU FIU CA EID e obicei, m]nia este reprezentat= peste tot ca fiind o emo\ie care

reflect= rezisten\a la ceva. Este, ]n acela[i timp, [i o reflec\ie la anu-mite a[tept=ri care nu au fost ]mplinite. Ne scot din s=rite oamenii, pen-tru c= noi credem c= ar trebui s= se poarte mai bl]nd sau mai respectuos cu noi, dec]t o facem noi ]n[ine. Ne deranjeaz= situa\iile pe care le cre-dem incorecte sau nedrepte. Pe scurt, m]nia este o reflectare a propriei noastre frici de a fi neputincio[i. Cum fac fa\= nervilor, ce metode aplic= pentru a se sim\i mai bine atunci c]nd s]nt ataca\i moral sau fizic de c=tre cei din jur ne spune un grup de elevi de la Gimnaziul D. Cantemir din Aluatu, Taraclia:

Polina COCIU, cl. a VI-a: }n situa\ia ]n care o persoan= anu-me m= afecteaz= moral, aplic ceea ce am studiat la disciplina edu-ca\ia civic=, m= calmez ]n acel moment, ]ncerc s= nu dau aten\ie comportamentului agresiv [i ]n ca-zul ]n care aceasta continu= s= se comporte a[a ]ntrerup orice comu-nicare cu ea.

Dmitri {IDER, cl. a VI-a: }ncerc s= nu dau aten\ie agresorilor. De obicei, m= g]ndesc la altceva, c]nd cineva m= jigne[te, ori num=r p]-n= la zece [i ]mi trece dorin\a de a reac\iona negativ.

Livia CIOCLEA, cl. a VIII-a: M= str=duiesc s= evit persoanele nega-tive, iar ]n momentul agres=rii tac.

Alexandru BLANARU, cl. a VIII-a: Nu fac nimic, eu ]i las ]n pace, mai bine cedez de la mine.

Anton NICOLAEV, cl. a VIII-a: }ncerc s= fiu calm ]n fa\a agreso-rilor. La fiecare cuv]nt nu r=spund brusc. M= str=duiesc ]n fiecare clip= s= st=p]nesc situa\ia, s= nu devin [i eu ca el.

Veaceslav PA{CAN, cl. a VI-a: Dac= situa\ia o cere, m= pot adre-sa dirigintelui, p=rin\ilor, poli\iei chiar. Dac= nu, nu m= pun cu ei.

Anatol CIOCLEA, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu rela\ionez cu oame-nii cert=re\i, dar dac= se [i ]nt]mpl=, plec de l]ng= ei, nu mai vorbesc cu ei deloc.

Tatiana GHIMPU, cl. a VI-a: Nu iau nimic la adres= personal=. Dac= eu nu accept, r=ul r=m]ne celui de la care a pornit.

Dina JENTICA, cl. a VI-a: Nu ]n-totdeauna, dar exist= cazuri c]nd pot s= le spun oamenilor ]n fa\=

c= se comport= anormal c]nd a-greseaz= sau m= numesc cumva anume. }ncerc totu[i s= nu fiu ca ei.

Victoria LISI|}N, cl. a VI-a: }mi st=p]nesc emo\iile num=r]nd p]n= la zece [i plec ]n drumul meu.

Nichita JENTIC+, cl. a VI-a: M= \in mai departe de agresori morali sau fizici. Nu-i mai respect pe cei care m=car o dat= m-au agresat sau m-au amenin\at, s]nt oameni periculo[i.

Dumitru |URCANU, cl. a VIII-a: Nu mai iau ]n seam= persoana dat=, p=strez distan\a, dar dac= aceasta ][i cere iertare mai apoi [i regret= fapta, pot fi ]n\eleg=tor [i-o iert.

Pentru NOI – Ana CEAP+Aluatu, Taraclia

abonament

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

2016, iulie Noi 11

GENERA|IA }NDOIELILORE zit s= cred c= s]nt oameni care nu pun la ]ndoial= cele existente ]n

lume. A[a e firea omeneasc=, un fel de Toma necredinciosul, vrea s= le [tie pe toate [i despre toate. }ns= f=r= ]ndoial= nu am cerceta, nu am descoperi, nu am avea opinii, nu am cunoa[te multe lucruri. Ciudat, dar c]nd s]ntem mici, ne credem enciclopedii [i nu avem nevoie de cei mai mari. Tot ce spun ei este pentru noi cu un semn de ]ntrebare. Dar, probabil, acest lucru ne face s= ne maturiz=m [i s= devenim ceea ce s]ntem ast=zi. Genera\ia ]ndoielilor continu=, lucru pe care ni-l confirm= elevii claselor a VII-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic M. Eminescu, Anenii Noi.

Olga LEANCA, cl. a VII-a: o singur= dat= am pus la ]ndoial= spusele bunicului, rostite cu o vo-ce at]t de ap=s=toare: F=r= iubi-re m-a[ teme de via\= (Grigore Vieru). Atunci le-am luat ca pe ni[te cuvinte spuse la ]nt]mplare. Ast=zi am tras concluzia c= f=r= iubire nu po\i face nimic. C]t= drep-tate a avut scumpul meu bunic.

Alexandrina BEGAL, cl. a VII-a: Deseori, nu am crezut ]n ceea ce spun p=rin\ii, profesorii, rudele mele, fiind sigur= c= [i ei gre[esc.

important e ca ]nt-un final s= pro-cedez corect.

Cristina MALCIUC, cl. a VII-a: Copiii pun la ]ndoial= spusele maturilor, deoarece nu le este a-cordat= aten\ia cuvenit=. Ei au nevoie de p=rin\i, ca s= petreac= mai mult timp cu ei, s= li se acor-de mai mult= dragoste, iar dac= ace[tia nu o fac, copiii ]ncep a c=uta aceast= c=ldur= ]n alt=

parte, ]ncep s= nu mai aib= ]n-credere ]n p=rin\ii lor.

Sabrina RUSTAMOVA, cl. a VII-a: Da, am pus la ]ndoial= cu-vintele celor maturi [i chiar de mai multe ori. Am f=cut acest lucru din cauza c= adul\ii nu ][i dau seama ]ntotdeauna ce [i despre cine vorbesc. Majoritatea spuselor nu le-am luat ca pe ni[te sfaturi, au fost ni[te critici ne]ntemeiate, ne-argumentate. Adul\ii s]nt persoa-nele c=rora le place s= critice mult. Prisma g]ndirii lor e de cele

mai multe ori negativ=, ei v=d ]n toate lucrurile tot ce e mai r=u. iar noi, copiii, ]ncerc=m s= g=sim doar frumosul ]n orice situa\ie.

Victor BARCAR, cl. a VII-a: P=rin\ii ]ntotdeauna mi-au spus c= la [coal= e u[or. Am ajuns s= pun la ]ndoial= acest lucru, dup= at]\ia ani grei de ]nv=\at. Am ]n- \eles c= nu e chiar a[a cum ]mi ziceau ei. Ast=zi, c]nd ]mi spun

c= voi cre[te mare [i ]mi va fi mai bine, pentru c= o s= am un servi-ciu, nu pot s= ]i cred. M-au min\it odat=.

M=d=lina NU|OI, cl. a VIII-a: Nu cred ]n tot ceea ce spun cei maturi, deoarece s]nt deja mare [i pot singur= s= m= informez.

Daniela SCORICI, cl. a VIII-a: }mi place s= iau decizii de una singur=, de aceea ezit s= dau ascultare cuvintelor celor mai mari.

Edelina B+RBU|+, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu pun la ]ndoial= vor-bele celor maturi, deoarece ei au o experien\= de via\= mai mare dec]t mine.

Patrissia CATRUC, cl. a VIII-a: Refuz s= cred ]n ceea ce spun maturii. Ei au prea multe reguli. Deseori, ajungem la intrigi [i con-flicte. }mi permit s= ]ncalc reguli-le lor, dar m= str=duiesc s= men- \in totul sub control, ca s= nu se ]nt]mple lucruri nepl=cute.

Daniela OSTAP, cl. a VIII-a: Rareori, maturii ]mi inspir= ]ncre-dere, deoarece ei nu m= ]n\eleg [i nu s]nt de acord cu deciziile mele.

Andreea COSTE|CHI, cl. a VIII-a: }ncerc s= nu pun la ]ndo-ial= ceea ce spun adul\ii. }ns= mi s-a ]nt]mplat s= nu fiu ]n\eleas=, s= mi se interzic= s= citesc ce vreau eu. }mi place psihologia. Citesc mult din acest domeniu. Mama m-a descoperit, mi-a luat c=r\ile [i mi-a zis c= s]nt prea mic= pentru astfel de c=r\i. Eu nu am renun\at la ele. Totodat=, am ]n\eles c= nu tot ce fac maturii e corect.

Pentru NOI – Olesea COSOI Anenii Noi

DIS

PUT+

Va

leri

e TU

DO

R

Noi, iulie 201612

antiquitas recidiva

Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie

B ias (625-540 ]. Hr), filosof grec, avocat, om po-litic, unul dintre cei [apte ]n\elep\i ai Greciei

antice, s-a n=scut ]n ora[ul Priene, din ionia, regi-une aflat= la o distan\= de 16 km la est de Marea Egee. Bias a devenit celebru ]n timpul vie\ii dato-rit= ]n\elepciunii [i bun=t=\ii sale.

}n calitatea sa de om politic, Bias a fost foarte abil [i ingenios. odat=, pe c]nd \arul lidienilor, Al-yattest (tat=l lui Cresus), asediase Priene, Bias a reu[it s=-[i salveze ora[ul, recurg]nd la o [iretenie. El a hr=nit bine doi cat]ri [i i-a m]nat spre tab=ra lui Alyattes. Acela s-a uimit v=z]nd cat]rii s=tui [i s-a g]ndit c= asedia\ii nu duc lips= de provizii. Ast-fel, regele a decis s= ]nceap= tratative [i a trimis soli la Priene. }ntre timp, Bias a poruncit locuitori-lor s= adune ni[te gr=mezi mari de nisip [i s= le aco-pere cu gr]ne. Mai apoi, acestea fiind ar=tate soli-lor lui Alyattes, iar regele primind ve[tile despre cele v=zute, a ]ncheiat un acord de pace cu Priene.

Bias era dominat de m=rinimie [i modestie. }n timpul celui de-al doilea r=zboi mesenian, el a r=scump=rat c]teva feti\e dintre prizonierii lua\i de c=tre spartani, le-a crescut ca pe copiii s=i, apoi le-a trimis la p=rin\ii lor, d]ndu-le [i zestre. iar c]nd ni[te pescari atenieni scoseser= din ap= un tripod din bronz cu inscrip\ia: „Pentru cel ]n\elept”, tat=l uneia dintre feti\e a luat cuv]ntul ]n adunarea po-porului, vorbind despre binefacerea lui Bias [i, la cererea lui, adunarea poporului a decis ca tripo-dul s=-i fie trimis lui Bias. Dar, citind inscrip\ia, Bias a respins cadoul, zic]nd c= ]n\eleptul este zeul Apolo.

Bias a c=l=torit mult ]n Egipt [i ]n Cipru, unde a stat zece ani. Se zice c= Amasis, regele Egiptului, i-ar fi trimis o scrisoare prin care ]i cerea sfatul ]ntr-o disput= cu regele etiopian, care promisese s=-i cedeze lui Amasis multe ora[e [i p=m]nturi, dac= el va bea toat= apa din mare, ]n caz contrar, va fi nevoit s=-i cedeze el ni[te p=m]nturi. Bias l-a sf=tuit s= cad= de acord, cu o condi\ie, ca regele etiopian s= opreasc= toate r]urile care se revars= ]n mare, c]t timp Amasis va bea apa.

o mare faim= i-au adus pledoariile sale din [edin\ele de judecat=. El spunea c= e mai bine s= arbitrezi ]ntre doi du[mani dec]t ]ntre doi prieteni, pentru c= ]n primul caz unul dintre du[mani ]\i va deveni prieten, iar ]n cel de al doilea, ambii prie-teni ]\i vor deveni du[mani.

Ajuns la ad]nci b=tr]ne\i, dup= o pledoarie ]ntr-un proces, [i-a l=sat capul pe um=rul nepotului s=u [i a murit. Locuitorii din Priene i-au organizat ni[te funeralii pompoase. }n cinstea lui au declarat drept sf]nt un lot mare de p=m]nt numit Teutamo-nos, dup= numele tat=lui s=u.

BIAS A MURIT PE UM+RUL NEPOTULUI S+U

rectificare

ACELEA{I FLORIC opil=ria [i adolescen\a mi le-am petrecut la \a-

r=, ]n compania florilor. Flori ]n cas=, flori ]n curte, flori ]n p=dure, flori ]n c]mp, flori pe Valea Ciornei, flori pe marginea drumului. Cu flori se du-cea lumea la nunt=, la cumetrie, la o zi de na[tere, la ]nmorm]ntare, ]n ospe\ie f=r= vreun motiv deo-sebit. Cu buchete de flori mergeam noi, elevii, la [coal=, cel pu\in de dou= ori pe an – la primul [i la ultimul sunet de clopo\el. Fiecare gospodin= avea acas= o parcel= cu flori. Ele se ]ntreceau una cu alta ]n ale flor=ritului, ]mprumut]ndu-[i semin\e [i bulbi, sf=tuindu-se ]n care parte a soarelui s= s=-deasc= o specie sau alta, c]nd e mai bine s= le ude; [tiau de sub care copac din p=dure e mai po-

trivit p=m]ntul pentru cutare sau cutare floa-re. Dac= st=p]na ve-dea c= te ui\i prea lung la florile din gr=-dina ei, neap=rat te ruga s= ]ng=dui un pic, r=spl=tindu-te cu un trandafir sau cu ni[te lalele, vorbindu-\i despre ele at]ta vre-me, c= puteai s= scapi trenul din gar= ori s= ui\i c= ai l=sat acas= ceaunul pe foc.

Nou=, copiilor, ne pl=cea s= desen=m flori, s= facem ierbare din flori, iar c]nd am

luat pentru prima dat= aparatul de fotografiat ]n m]n=, mai ]nt]i am imprimat pe film florile din fa\a casei. }mi era drag s= ]ngrijesc de flori, s= le pri-vesc [i s= le miros, cuno[team bine cum se nume[te fiecare dintre ele [i ]n ce perioad= ][i desface pe-talele.

C]nd am venit la ]nv=\=tur= la Chi[in=u, florile au cam disp=rut din preajma mea. Le vedeam doar ]n pu\inele parcuri [i ]n flor=rii. La ora[ florile trebuiau cump=rate – profesorilor la examene, la zilele de na[tere, colegelor de 8 Martie. Florile le g=seam u[or ]n pie\ele agricole, la persoane par-ticulare, ]ns= aici pre\ul lor era cam piperat pentru buzunarul unui student. De aceea le procuram de cele mai multe ori de la cele dou= flor=rii din cen-trul capitalei, ambele de pe actualul bulevard {te-

AUR+

2016, iulie Noi 13

fan cel Mare – Flori [i Gvozdika (Garoafa) – una l]ng= fosta libr=rie Universul, alta l]ng= libr=ria de alt=dat= Drujba (Prietenia), unde pre\ul lor era aproape simbolic, ]ns= aici, cam de fiecare dat=, trebuia s= a[tep\i la coad= o or= sau [i mai bine...

Plec]nd de acas=, ]n geanta cu merinde, mama ]mi punea grijuliu [i c]te un buche\el de flori. Nu-mi amintesc s= le fi d=ruit vreunei fete, fiindc= p]n= la

ora[ ele se ofileau – le l=sam ]ntr-un pahar cu ap= de pe masa din c=min, unde-[i reveneau un pic.

Dup= absolvirea facult=\ii, am stat o bun= vre-me ]n gazd= la o familie cu cas= la curte din Po[ta Veche. Trec]nd de la o gospod=rie la alta, m-a f=cut s= bat anume la aceast= poart=, datorit= mul\imii de flori care se z=reau printre sc]ndurile vechi. o mare de flori, pe o suprafa\= de trei sau patru ari de p=m]nt. Lalele, st]njenei, garoafe, trandafiri... }mi aminteau de satul meu de ba[tin=. St=p]nii, so\ [i so\ie, ambii trecu\i de 50 de ani, f=r= copii, m-au primit f=r= mult= ezitare. }n pu\in timp ]ns= am descoperit o ciud=\enie, care mi-a umbrit mult a[tept=rile.

El [i ea se sculau cu noaptea ]n cap s= ]ngri-jeasc= de flori – le pliveau, le stropeau, le rupeau pe cele uscate; chiar vorbeau cu ele de parc= acestea aveau urechi. Aproape de amiaz=, ambii luau c]te un bra\ de flori, c]t puteau duce ]n m]ni, [i plecau cu ele la pia\=, s= le v]nd=. Nu am observat niciodat= s= d=ruiasc= cuiva flori. N-am b=gat de seam= s= fi luat o dat= un bujor [i s=-l aduc= ]n cas=. Seara se ]ntorceau de la pia\= cu o parte dintre florile nev]ndute, pun]ndu-le ]ntr-o c=ldare cu ap= din pragul casei, ca a doua zi s= le pro-pun= din nou clien\ilor. De fiecare dat=, purtau cu ei [i o torb= veche, de un albastru [ters, ]n care,

termin]nd pia\a, doseau o p]ine, o bucat= de sa-lam ori de sl=nin=, sau o conserv= de pe[te ieftin; ]n lunile de var= [i de toamn=, nu se zg]rceau s= mai cumpere o leg=tur= de ridiche, c]teva ro[ii sau castrave\i. }n torb= nu lipsea niciodat= [i o sticl= de vodc=... Dup= ce terminau cina, [terg]nd ap=sat cu c]te o coji\= de p]ine pere\ii conservei [i rumeg]nd ultima ridiche sau felie de ro[ie, ]nstr=inau de pe mas= [i sticla orfan=.

De acum ]ncolo lucrurile luau o alt= ]ntors=tur=. De cele mai multe ori, ea sp=rgea atmosfera care, dup= fe\ele lor, se cuno[tea c= se ]ncarc= tot mai mult: N-ai putut s= adaugi ]nc= cinci copeici pen-tru o garoaf=? El nu c=uta mult r=spunsul: Dar tu nici dou= parale nu ai f=cut azi... Replica nu ]nt]rzia: E[ti un palavragiu... Vocile se ridicau, certurile [i amenin\=rile se ]ngro[au. Urmau ]mbr]nceli, p=l-muieli. Spectacolul se termina dup= ce vecinii se culcau, iar vuietul ma[inilor din strad= aproape mu\ea.

A doua zi, dis-de-diminea\=, ie[eau afar= \in]n-du-se de m]n= ca doi miri dup= nunt=, iar

seara de ieri parc= fu-sese cea mai frumoas= din via\a lor. Dup= ce aruncau o privire spre cer, p=[eau ]n ]mp=r=- \ia florilor: smulgeau buruianul, le udau, l=u-dau frumuse\ea lor, dup= care culegeau dou= bra\e bune [i plecau la pia\=. Seara se ]ntorceau cu o parte dintre florile nev]ndu-te, iar pe banii c][tiga\i g=zduiau ]n torb= o conserv=, o leg=tur= de ridiche [i, niciodat=, nu se lipseau de sticla de vodc=. Dup= asta ]nce-

pea povestea de ieri, de alalt=ieri, de mult=-mult= vreme. Zi de zi. Nu f=ceau abateri nici duminica, nici ]n zilele de s=rb=toare.

C]nd mi-am luat r=mas-bun de la gazd=, pe-trec]nd cu ochii marea de flori de dup= porti\=, st=p]na, ochindu-mi privirea, a f=cut: Vino peste o lun=, vor ]nflori crizantemele, am s=-\i d=ruiesc un buchet ]ntreg...

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

FLORI DE IULIE

IARNA-I DEPARTE

Noi, iulie 201614

nimic altceva

GR+DINA BOTANIC+ ESTE O OAZ+ DE LINI{TE {I FRUMUSE|E }N CHI{IN+U

N =scut ]n 1952 ]n satul Oziornoe, fosta loca-

litate General Averescu (Babele), raionul Ismail, re-giunea Odesa din Ucrai-na. A absolvit Facultatea de Agronomie a Institutu-lui Agricol din Republica Moldova [i a sus\inut doc-toratul la Sankt-Peters-burg, Federa\ia Rus=. Re-venit la Chi[in=u, [i-a ]nceput activitatea ]n 1978 ca cercet=tor [tiin\ific la Gr=dina Botanic=, insti-tut al Academiei de {tiin\e pe care ]l conduce ]n ul-timii doisprezece ani.

}n paralel, a lucrat [i ]n diferite proiecte inter-na\ionale de mediu ale B=ncii Mondiale. Este [eful Oficiului de biodiversitate ]n cadrul proiectelor in-terna\ionale „Conservarea biodiversit=\ii”, a con-dus grupul de elaborare a proiectului Strategiei na\ionale cu privire la diversitatea biologic=. Au-tor a circa 230 de articole [tiin\ifice, inclusiv 6 mo-nografii.

— Domnule Teleu\=, c]nd a fost ]nfiin\at= Gr=-dina Botanic=, institut pe care ave\i onoarea s=-l conduce\i ast=zi?

— Gr=dina Botanic= a fost ]nfiin\at=, ca institu\ie de cercet=ri [tiin\ifice, ]n anul 1950 de c=tre filiala din RSSM a Academiei de {tiin\e din URSS. Mai t]r-ziu, c]nd filiala a fost transformat= ]n Academia de {tiin\e a RSS Moldovene[ti, Gr=dina Botanic= a de-venit, ]n 1956, institut de cercet=ri [tiin\ifice. Printre fondatorii Gr=dinii Botanice a fost Tatiana Gheide-man, care a lucrat foarte mul\i ani aici ca florist. Mai apoi, ca director l-am avut pe Alexandru Cibotaru, actualul academician, care a fondat Gr=dina Bo-tanic= pe teritoriul unde se afl= ea ast=zi. Dup= Alexandru Cibotaru, director a fost academicianul Andrei Negru, iar de 12 ani eu conduc aceast= in-stitu\ie. Actualul teritoriu al Gr=dinii Botanice este al doilea teren al Academiei de {tiin\e, c=ci primul a fost pe locul unde ast=zi se afl= Dendrariul din mun. Chi[in=u. Acolo s]nt vreo 60 de hectare pe care colaboratorii no[tri men\ineau 600 de specii de plan-te. Mai avem o mic= gr=din= botanic= la institutul de Etnografie, dar alt= institu\ie ca a noastr= nu mai exist= ]n \ar=.

— Gr=dina Botanic= are o suprafa\= de 104 hectare, cine ]ngrije[te acest teritoriu?

— Colectivul nostru este constituit din circa 150 de persoane, dintre care spe-ciali[ti – vreo sut=, iar mun-citori care cosesc, greblea-z= etc. – cam 40. E pu\in, c=ci normele de men\inere a Gr=dinii Botanice s]nt de doi oameni la hectar. Azi nu g=se[ti ]n Chi[in=u munci-tori pentru Gr=dina Bota-nic= [i s]ntem nevoi\i s=-i aducem din localit=\i aflate la 60 de kilometri de capi-tal=. Din cauza aceasta, ]n Gr=dina Botanic=, deseori, po\i vedea colaboratori [ti-in\ifici care pun m]na pe gre-bl=, pe h]rle\ [i sar ]n aju- tor muncitorilor. S]ntem

finan\a\i de la bugetul de stat, care constituie anu-al circa 9 milioane de lei. Dar aceast= sum= nu este de ajuns pentru a ]ntre\ine Gr=dina Botanic=. Ca s= ne descurc=m financiar, Academia de {tiin\e mai aloc= anual c]te o jum=tate de milion pentru a achita energia termic=, energia electric=, salubri-zarea etc.

— Cine are dreptul s= viziteze Gr=dina Bota-nic=?

— Gr=dina Botanic= este deschis= pentru vizita-tori patru zile pe s=pt=m]n=, de la 10.00 p]n= la 16.00, pre\ul biletului de intrare fiind de 10 lei. Poate veni oricine dore[te s= se delecteze cu frumuse\ea de aici. S]mb=ta [i duminica nu permitem accesul ]n sere, deoarece acolo facem prelucr=ri chimice vine-rea dup=-amiaz=. Pe parcursul unui an, avem peste 150 de mii de vizitatori, majoritatea – studen\i, elevi, copii de la gr=dini\=, dar [i tineri ]ndr=gosti\i, mame cu copii... E foarte pl=cut s= te odihne[ti aici, unde nu permitem s= se fumeze, s= se circule cu automo-bile. E o oaz= de lini[te.

— Profesorii practic= vizite de studiu cu elevii la Gr=dina Botanic=?

— Elevii vin pentru a vizita expozi\iile [i colec\iile, ]n vizite de studiu, de educa\ie, de acumulare a cuno[tin\elor despre diversitatea plantelor care exis-t= ]n \ara noastr= sau pe mapamond, c=ci ]n colec- \iile Gr=dinii Botanice avem 10 mii de taxoni de plante, inclusiv 2500 de plante tropicale.

Vin studen\i de la universit=\i, c=ci avem progra-me speciale pentru preg=tirea cadrelor cu Universi-tatea Academiei de {tiin\e, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea din Tiraspol cu sediul la Chi[in=u. Practic=m studiile chiar ]n Gr=dina Bo-

DE VORB+ CU ALEXANDRU TELEU|+, DIRECTORUL GR+DINII BOTANICE

Fotografie din arhiva personal=

2016, iulie Noi 15

tanic= cu utilizarea expozi\iilor [i a colec\iilor. La activit=\ile practice, studen\ii iau cuno[tin\= despre diversitatea plantelor, precum s]nt cele din colec\iile de plante medicinale, de plante furajere, tropicale, ornamentale floricole [i dendrologice. Bun=oar=, nu vei g=si ]n alte locuri ]n Republica Moldova 300 de specii de plante medicinale. Colec\ia de plan-te furajere constituie vreo 200 de specii. Chiar [i fo[tii mei colegi de facultate ][i amintesc c= anu-mite specii de plante le-au v=zut doar ]n timpul stu-diilor la Gr=dina Botanic=.

Avem [i un ierbar cu 200 de mii de mostre de plante. Cu mostre de ierbar [i semin\e facem schimb [i cu alte institu\ii de pe mapamond – cu circa 170 de institu\ii anual, principalele fiind din \=rile euro-pene, America de Nord [i Asia.

— La Gr=dina Botanic= pot fi g=site toate speci-ile de plante din Republica Moldova?

— Avem aici specii din ecosistemele forestiere, inclusiv expozi\ia „Vegeta\ia Republicii Moldova”, unde g=sim 12 tipuri de p=duri cu vegeta\ia res-pectiv=: stejar, gorun, tei, fag, frasin [i alte specii lemnoase. Din p=cate, nu avem toate speciile ac-vatice care pot fi ]nt]lnite ]n Republica Moldova. Exist= aici o cascad= de lacuri pe o suprafa\= de trei hectare, dar Gr=dina Botanic= se afl= ]nc= ]n construc\ie [i nu am definitivat obiectivele acvati-ce. Avem [i expozi\ia de step= – e vorba de stepa din sudul republicii – cu vreo 90 de specii. C]nd spun expozi\ii, m= refer la planta\ii ]n aer liber.

— Am avut ocazia s= intru ]n Gr=dina Botanic= din Tbilisi, Georgia care e o minun=\ie! Colabora\i cu georgienii?

— Am fost la colegii no[tri din Georgia atunci c]nd Gr=dina Botanic= din Tbilisi a s=rb=torit jubileul de 350 de ani de la fondare. La ei [i land[aftul e unul special, ]n plus – diversitatea Caucazului e mult mai bogat=. Acolo s]nt peste 13 mii de specii de plante, dar nu toate pot supravie\ui ]n cadrul Gr=dinii Bo-tanice din Tbilisi. Aceast= bijuterie a \=rii lor e de pe timpul ]mp=ra\ilor [i georgienii se m]ndresc c= au reu[it s= o men\in=.

— Care este cel mai pl=cut loc pentru Dum-neavoastr= ]n Gr=dina Botanic=?

— Cel mai bine m= simt ]n mijlocul colec\iei de plante floricole – o diversitate nemaipomenit=, cu peste o mie de specii de flori decorative. Aici ]\i fug ochii ]n toate p=r\ile. Dar e o pl=cere deosebit= s= faci o plimbare [i prin dendrariul cu arbori [i arbu[ti, mai ales atunci c]nd porne[te ]nfloritul masiv al co-pacilor, inclusiv al celor de sakura din Japonia. De cu prim=var=, te atrage [i cascada de lacuri cu s=lcii aplecate, care eman= o lini[te de invidiat din oglinda apelor. iat= de ce foarte mul\i oameni se retrag aici, fugind de g=l=gia ora[ului.

— Organiza\i excursii prin serele de la Gr=dina Botanic=?

— Serele ocup= o suprafa\= de trei hectare cu 2500 de specii [i variet=\i de plante tropicale. Avem sec\ii cu diferite specii de cactu[i, cu plante carni-vore etc. E o diversitate care poate fi folosit= ca ma-

terie prim= ]n industria farmaceutic=, unele plante pot fi folosite la amenajarea interioarelor gr=dini- \elor, ale institu\iilor de ]nv=\=m]nt [i altor edificii din ora[. Majoritatea complexelor hoteliere din ora[ vin [i iau material s=ditor din serele noastre. E re-gretabil c= mul\i agen\i economici aduc material s=ditor de peste hotare, dar acesta nu rezist= mai mult de 3-4 luni din cauz= c= nu este aclimatizat ]n condi\iile Moldovei.

— S]nte\i de ba[tin= din sudul Basarabiei, aflat acum ]n componen\a Ucrainei. Mai merge\i la casa p=rinteasc=?

— Sigur c= revin din c]nd ]n c]nd la Babele. Acolo s]nt ]nmorm]nta\i p=rin\ii mei, Dumnezeu s=-i ierte, acolo m= a[teapt= un frate [i o sor=. }mi place lo-calitatea cu uli\ele ei parc= desenate, drepte, pa-ralele, cruce ]n cruce, asfaltate. }ntre anii 1926 [i 1938, bunicul meu a fost aici primar. Atunci satul se numea General Averescu, c=ci viitorul vestit ma-re[al al Armatei Rom`ne s-a n=scut ]n satul meu de ba[tin=. {coala din localitate are pe frontispi-ciu o plac= ]n memoria lui. M= m]ndresc cu aseme-nea ]nainta[i.

— {tiu c= a\i avut foarte multe plec=ri peste ho-tare. Din care \ar= v-a\i ]ntors cu surprize deose-bite?

— Din SUA, unde m-am aflat [i ]ntr-un stagiu de trei luni la mai multe universit=\i, ]n cadrul unui proiect al B=ncii Mondiale. Acolo, m-au impresio-nat programele de studii ale elevilor [i ale studen- \ilor. La noi copiii ]nva\= bine p]n= prin clasa a opta, apoi nu mai manifest= interes din cauz= c= programele s]nt prea ]nc=rcate. }n SUA, elevii nu iau note p]n= ]n clasa a patra. Cuno[tin\ele ]ncep s= fie notate abia din clasa a cincea, iar ade-v=rata lor dorin\= de carte apare ]n clasele supe-rioare de liceu. Elevii moldoveni cunosc tabla ]nmul\irii [i a ]mp=r\irii ]n clasa a doua, iar prin clasa a patra nici p=rin\ii nu pot rezolva exerci\iile lor. Programa ]n [colile noastre e prea ]nc=rcat= [i, dup= vreo 7-8 ani de stres, elevii n-o mai suport=. Trebuie perfectat sistemul astfel ]nc]t dorin\a copi-ilor de a acumula cuno[tin\e s= creasc= treptat, c=ci singura bog=\ie a Republicii Moldova s]nt ca-pacit=\ile umane. Neav]nd resurse naturale mari, Republica Moldova se poate dezvolta promov]nd inven\ii [i tehnologii noi rezultate din cercet=ri [tiin\ifice, care pot fi elaborate de c=tre persoane cu o preg=tire ]nalt=.

— S= sper=m c= tinerii no[tri pleca\i la studii peste hotare se vor ]ntoarce acas=. Dar ce fac copiii Dumneavoastr=?

— Fiica mea e c=s=torit= ]n Danemarca, are doi copii, pred= acolo limba danez= [i engleza. S-a ]n- t]lnit cu un danez care venise ]n Moldova ]n cadrul unui program interna\ional. Feciorul meu activeaz= ]n Suedia. A avut stagii ]n Suedia, |=rile Baltice [i SUA. Sper c= se va ]ntoarce acas=, de[i a plecat foarte dezam=git de situa\ia din sistemul nostru de drept...

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

Noi, iulie 201616

SF}NTUL {TEFAN CEL MARES f]ntul {tefan cel Mare este [i r=m]ne ]n istoria

poporului nostru simbolul voievodului cre[tin, ne- ]nfricatul ap=r=tor al credin\ei ortodoxe [i al pa-triei sale.

incontestabil e [i meritul s=u deosebit ]n ap=rarea cre[tin=t=\ii la por\ile orientului. A purtat un lung [ir de r=zboaie sub stindardul unei singure lupte, lupta pentru „Lege”, ]n ]n\eles spiritual, ap=r]ndu-[i neamul ]mpotriva semilunii turcilor, care primejdu-ia ]ntregul continent.

Viitorul voievod al Moldovei mergea ]nc= de t]-n=r la cuviosul Daniil Sihastrul, de la care a primit

deopotriv= ]nva\=tur= alea-s= [i cea mai ]n\eleapt= sf=-tuire duhovniceasc=. Mai presus de toate ]ns= i-a fost ar=tat= drept pild= virtutea virtu\ilor, frica de Dumne-zeu, cea care l-a c=l=uzit de-a lungul ]ntregii vie\i.

Dup= pribegia peste ho-tarele Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, a revenit ]n

mo[ia str=mo[easc=, ocup]nd ]n 1457 tronul dom-nesc de la Suceava. }n drum spre cetatea de sca-un, trecerea pe la Borze[tii copil=riei sale i-a insuflat puteri suflete[ti, n=dejdi noi [i hot=r]re nestr=mutat= ]n slujirea \=rii [i a credin\ei str=bune.

ocrotitoare permanent, m]na nev=zut= a lui Dum-nezeu a lucrat pururea ]n via\a [i faptele prea evla-viosului voievod al Moldovei. Sf]nta Cruce a fost tot-deauna arma nebiruit= a voievodului {tefan. Credin\a [i convingerea lui a fost c= nici o sabie nu poate a-p=ra f=r= ajutorul crucii.

Cronicarul polon Jan Duglosz scria despre ne-biruitul {tefan-Vod= al Moldovei c= „este cel mai vrednic s= i se ]ncredin\eze conducerea [i st=p]ni-rea lumii, [i mai ales func\iunea de Comandant [i conduc=tor contra turcilor cu sfatul comun, ]n\elege-rea [i hot=r]rea cre[tinilor”.

}ncununarea evlaviosului domn {tefan cu denu-mirea de „purt=tor de biruin\=” ]nsemna recunoa[-terea ]ntru totul a sfin\eniei idealului s=u de lupt= pentru ap=rarea credin\ei.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

VARA TOTU-I MINUNAT

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXAUGUST

2 Sf]ntul Prooroc Ilie.9 Sf]ntul Mare Mucenic [i T=m=duitor Pante-

limon.14 Scoaterea Sfintei Cruci. }nceputul Postului

Adormirii Maicii Domnului.19 Schimbarea la Fa\= a Domnului.28 ADORMIREA MAICII DOMNULUI.

Dac= r=sfoiesc cartea mea de amintiri, capitolul despre var= este cel mai colorat ]n straie, cel

mai intens ]n mi[c=ri [i cel mai viu ]n aventuri. Ca orice copil, a[teptam vara pentru a savura din liber-tate, pentru a gusta din darurile gr=dinii [i pentru a realiza cele mai n=stru[nice planuri cu prietenii [i rudele. Cei mai devota\i alia\i ai bunei dispozi\ii de var= ]mi erau soarele, ploaia ciob=neasc=, roua di-mine\ilor, luna [i ploile de stele. Pe l]ng= multele activit=\i de ajutor pentru p=rin\i, reu[eam s= ne juc=m, s= citim c=r\i pe care le schimbam ]ntre noi, s= invent=m jocuri cu instrumente f=cute de m]na noastr=, scriam poezii sau c]ntece [i nu aveam idee cum s= le a[ternem pe h]rtie s= nu le uit=m p]n= a doua zi. Vara ]mi pl=cea mult gr=dina pentru c= pu-team culege orice legum= proasp=t= pentru g=tit, iar livada m= ademenea s= gust din fructele mustoase de sezon [i gr=dini\a cu flori multe [i parfumate, mai ales dup= ploaie.

Dac= dore[ti foarte mult, po\i reu[i s= ai o var= de neuitat. }ncepe prin a hot=r] ce activit=\i \i-ar aduce folos [i pl=cere ]n egal= m=sur=. Pe parcursul zilei alege ce e prioritar, astfel ca s= nu ratezi momentele preferate fie pentru un meci de fotbal sau o or= de dans. Numaidec]t ai [ansa ca ]n familie sau ]n vecin=tate s= existe un profesor bun de matematic= sau de limbi str=ine cu care s= te antrenezi mai bine la unele materii. F= a-cest lucru vara c]nd se a-simileaz= u[or noile in-forma\ii datorit= st=rii de bine a corpului [i a su-fletului.

Exist= mai multe jo-curi singulare sau de grup pentru completa-rea agendei de var=:

Shoot – direct la \int= ]n func\ie de v]rst=, jocul cu s=ge\ile este indicat pentru orice copil. }nve\i s= \ii scorul [i s= ai spirit competitiv.

Puzzle dezvolt= aten\ia distributiv= [i logic=. Capital (Monopoly) – la v]rsta la care ]ncepi s=

]n\elegi c= banii nu cresc ]n copaci, un joc care are la baz= puterea de cump=rare este binevenit.

{ahul – jocul min\ii. Este un instrument perfect pentru ra\iune, memorie [i concentrare.

Dac= ai bunei [i rude la \ar=, profit= de un sejur petrecut acolo. Ve[nicia s-a n=scut la sat – [i aceasta e adev=rat. Pe l]ng= clipele de neuitat petrecute cu bunicii sau veri[orii t=i, vei c][tiga multe alte amintiri de pe toloac=, din p=dure, ]n drum, ]n copaci, l]ng= animale domestice sau chiar [i s=lbatice, pe malul unui r]u sau lac. }n orice localitate vei g=si un fierar iscusit, un expert ]n pielicele, un cioban cu sacul plin de pove[ti, un agricultor gospod=ros [i s]nt sigur= oricare dintre ei va fi dispus s= te primeasc= s=-l aju\i ]n schimbul unor istorioare numai de el [tiute. Va-can\= pl=cut= [i de neuitat!

Alexandru DIMITROV

2016, iulie Noi

17/

24 /

Vla

dim

ir B

E{

LEA

G+

Acu

m,

]n v

rem

ea d

e la

urm

=,

bei

zade

a D

umitr

a[co

, su

b ]n

-d

rum

are

a d

asc

=lu

lui

s=u,

ca

re ]

i to

cmi

la |

ari

gra

d a

l\i c

]\iva

ves

ti\i

da

sc=

li d

e la

Aca

dem

ia P

atr

iarh

iei

[i d

intr

e ]n

v=\a

\ii t

urci

, s-

a ]

ndel

et-

nici

t cu

mul

t= o

s]rd

ie c

u pr

oble

me

[i p

rin\

ipii

filos

ofic

e[ti,

]nce

p]nd

cu

vest

i\ii ]

n\el

ep\i

ai v

echi

i Ela

de

[i a

i R

`m

ului

, cu

cei a

i R=

s=ri

tulu

i [i a

i A

pusu

lui,

[i p

]n=

la c

ei m

ai n

oi, d

in

Fra

n\a

[i E

nglit

era

[i o

land

a...

iat=

, ]n

pa

rtea

ace

ea d

e po

li\=

se

afl=

tr

act

ate

le l

or,

nu t

oate

, o

part

e a

u r=

ma

s la

|a

rigr

ad

, ia

r ch

iar

de

nu

le a

re c

u el

, a

ici,

bei

zad

eaua

[i-a

sc

os d

in e

le g

]nd

urile

cel

e m

ai

de

pre\

, tre

c]nd

u-le

]n h

]rtii

le s

ale

, din

ca

re ]

nsem

n=ri

, cu

get=

ri p

e m

ar-

gine

a lo

r ved

e ]n

cheg

]ndu

-se

pe v

ii-to

r o c

art

e a

sa

, ]n

care

s=

-[i s

pun=

ce

are

el a

spu

ne, d

rept

, pe

urm

ele

ma

rilo

r ]n

\ele

p\i,

da

r cu

m v

ede

el

]nsu

[i

ace

le

g]nd

uri

[i

lucr

uri

[i

prin

\ipii

de

via

\=, p

urta

re, c

red

in\=

, cu

noa

[ter

e [i

sta

re s

ufle

tea

sc=

[i

polit

icea

sc=

. D

ar

iat=

c=

a t

reb

uit

s= l

ase

loc

ul f

rate

lui

s=u

Ant

ioh

[i

s= s

e ]n

toa

rc=

aca

s=,

la M

old

ova

, s=

p=

r=se

asc

= a

cele

]nd

elet

nici

ri

– pe

o v

rem

e, s

e ]n

\ele

ge,

p]n=

se

va ]n

toa

rce

iar=

[i la

|a

rigr

ad

, – ia

r so

sit

aic

i, ]n

|a

r=,

se v

=zu

nev

oit

a-[

i ]nd

rept

a g

]nd

urile

pe

alt

f=ga

[,

c=ci

|a

ra e

]n p

rim

ejd

ie, ]

n |a

r= e

r=

zboi

!C

]nd

]l ]n

t]mpi

n= ]

n m

argi

nea

ie

[ilo

r, c

]nd

]l

]mb

r=\i[

= l

a ]

ntoa

r-ce

re, M

=ri

a S

a V

od=

]i sp

use

cuvi

nte

p=ri

nte[

ti d

e b

un v

enit,

plin

e d

e b

u-cu

ria re

vede

rii, i

ar d

up=

acee

a, c

]nd

soco

ti c=

]ns

o\ito

rii

s=i

se d

=d

ur=

ce

va m

ai l

a o

pa

rte,

ca

s=

nu

poa

t=

auz

i vo

rba

lor

, a

tunc

i zi

se c

u gl

as

ma

i sc=

zut:

„Da

r a

vru

t Dum

neze

u,

ca s

= l=

s=m

]nd

elet

nici

rile

pa

[nic

e –

eu c

ele

ale

\=

rii,

tu a

le c

=r\

ii –

[i

s= n

e ]n

toa

rcem

iar=

[i la

arm

e, c

a

s= n

e a

p=r=

m m

o[ia

... A

sta

-i, f

iul

meu

dra

g”. D

umitr

a[c

o si

m\i

greu

l a

cest

ei m

ari

po

veri

ce

c=zu

pe

umer

ii ta

t=lu

i s=

u, a

tunc

i o

sim

\i,

iar

acu

m o

[i

p=tr

unse

cu

min

tea

, ]n

\ele

g]nd

-o m

ai

ad

]nc,

c=

ci z

i d

e zi

]l v

ede

pe M

=ri

a S

a fr

=m

]nta

t de

griji

, fie

c=

st=

]n ta

b=

r=, s

au

iese

]n

afa

r=, s

= m

earg

= la

pa

[a tu

rc c

e-[i

a

re c

ortu

l nu

dep

art

e, p

e ce

ala

lt=

coa

st=

de

dea

l, fie

c=

vin

e s=

pe-

trea

c= u

n ce

as

dou

= c

u d

]nsu

l.}n

zile

le d

int]i

, de

afla

re a

ici,

tare

m

]hni

t ar=

ta M

=ri

a S

a, [

i nu

at]t

de

n=va

la o

[tilo

r Kra

iulu

i, c]

t de

fapt

ul,

c= n

u a

puca

se a

c=

ra d

e la

Cur

te

cele

luc

ruri

, ce

a a

vere

; d

ar

dup

=

ce r

eu[i

s=

fa

c= [

i tr

eab

a a

sta

, o

vrem

e pa

rc=

se

ma

i lin

i[ti,

apo

i ia

-r=

[i ]l

v=

zu D

umitr

a[c

o ]n

tune

cat l

a

fa\=

– n

u ve

nea

r=

spun

s d

e la

}m

-p=

r=\ie

, ]n

t]rzi

a r

=sp

uns

la c

art

ea

ce-o

trim

ese

M=

ria

Sa

. }n

sf]r

[it,

]n

toiu

l une

i nop

\i, s

osir

= c

=l=

ra[i

i de

|ari

gra

d c

u a

cel r

=sp

uns,

M=

ria

Sa

re

pezi

sol

i la

sul

tani

i din

Bug

eac

[i,

pe d

at=

, ][

i c=

p=t=

ia

r=[i

lin

i[te

a.

Da

r ia

r=[i

nu

dur

= m

ult,

c=ci

de

acu

m a

[tep

ta s

= vi

e su

ltanu

l cu

oas-

tea

lui,

[i s

e ce

rea

vre

me

s= a

dun

e ho

ard

a,

iar

le[i

i se

afla

u cu

tot

ul

apr

oape

de

ie[i

.M

=ri

a S

a n

u-[i

afla

loc:

ba

ie[e

a

din

cor

t, ba

intra

iar=

, ba

chem

a pe

bo

ieri

la d

]nsu

l, ba

-i tri

met

ea ]n

ain

te,

Sf]

r[it

. }nc

eput

ul ]n

nr.

5 a

. c.

tru

]n

t]ia

oa

r=. R

]nd

ul t

recu

t m

-a\i

l=sa

t [i v

-a\i

tra

s pe

la c

ase

le v

oas-

tre.

Pe

urm

= ia

r=[i

a\i

veni

t la

min

e.

A[a

ve\

i ven

i [i d

e d

ata

ast

a”.

— T

e-a

u l=

sat b

oier

ii, ta

t=?

— U

nii.

Ce-

i ca

re n

ici n

-au

prea

\in

ut la

Vod

= a

l lor

. Ad

ev=

ra\ii

mei

b

oier

i cre

din

cio[

i [i c

u su

flet c

ura

t, a

u r=

ma

s [i

s]n

t cu

min

e. A

ceia

fa

c= c

um li

-i vo

ia –

n-a

m s

=-i

nevo

-ie

sc.

Num

ai

c= n

ici

n-a

m s

= l

e ui

t c=

m-a

u v]

ndut

– n

u! E

i, da

r as

ta-i

alt=

g]s

c= [

i-n c

ea d

esa

g=,

cum

zi

ce o

vor

b=

pro

ast

=. T

u s=

te d

uci

la c

ulca

re, c

=ci

est

e vr

eme

t]rzi

e [i

, ci

ne [

tie,

da

c= m

]ine

nu v

a t

reb

ui

s= n

e ri

dic

=m

ta

b=

ra [

i s-

o lu

=m

d

in lo

c.V

od=

îl bi

necu

v]nt

= pe

bei

zade

a,

s=ru

t]nd

u-l

pe f

runt

e, [

i, v=

z]nd

u-l

cum

se

apl

eac=

[i i

ntr=

pe

u[a

cor

-tu

lui s

=u,

se

dus

e [i

el,

c=tr

e a

l s=

u co

rt, c

a s

=-[

i afle

un

pic

de

hod

in=

m

=ca

r. E

rau

tulb

ura

\i pe

ste

sam

=

am

]nd

oi, ]

n ur

ma

cel

or c

e vo

rbis

e-r=

[i

sf=

tuis

er=

]n

ace

a s

ear=

– [

i, d

rag=

D

oam

ne,

ie[i

r=

]mpr

eun=

s=

se

plim

be,

s=

se

ma

i v]n

ture

, s=

m

ai s

cape

de

cele

g]n

dur

i [i g

riji

[i

a[t

ept=

ri a

p=s=

toa

re.

iac-

a[a

! D

um

itra

[co

, d

up

= c

e i

ntr

=

]nl=

untr

u, a

scul

t= p

a[i

i lu

i V

od=

]n

dep

=rt

]nd

u-se

– s

luga

sa

]i

pre-

g=tis

e pa

tul

[i s

t=te

a a

[tep

t]nd

u-l

– a

poi

apr

inse

lum

]na

rea

[i,

lu]n

d

o ca

rte

de

pe p

oli\=

, o d

esch

ise,

cu

g]nd

s=

cite

asc

= o

lea

c=, s

pre

a s

e lim

pezi

]na

inte

de

som

n, d

ar

nu-l

prin

se c

etitu

l. }[

i a

min

ti ia

r=[i

de

ad

iere

a a

ceea

rec

e d

e fr

ic=

ce-

o si

m\i

c]nd

se

plim

ba

cu

p=ri

ntel

e pe

c=

rare

a d

intr

e co

rtur

i [i,

deo

da

t=, i

se a

r=t=

]n

fa\a

och

ilor

un u

ciga

[ cu

fa

\a n

eagr

= [

i cu

jun

gher

ul ]

n d

in\i,

t]r

]nd

u-se

lip

it p=

m]n

tulu

i, ]n

ur

ma

a d

ou=

um

bre

, ca

re e

rau

um-

bre

le lo

r. S

= fi

fost

doa

r o

n=lu

cire

, or

i ce

va c

are

se

zice

tel

epa

tie?

Se

r=su

ci p

e-o

part

e, p

e pa

tul s

=u

tare

–

al=

turi

, ]n

cor

tul

s=u,

slu

ga s

e a

uzea

r=su

fl]nd

m=

sura

t, –

chia

r s=

fi

ador

mit

a[a

repe

de?

– [i

]ntin

z]nd

m

]na

spr

e pe

rete

le d

e d

e-a

supr

a,

lu=

un

iata

gan

scur

t [i

-l pu

se s

ub

c=p=

t]i.

Apo

i se

]nto

arse

pe

ceal

alt=

par

te.

Alte

g]n

dur

i ]l n

=v=

lir=

: „S

e a

fl=

r=uv

oito

ri [

i pr

intr

e b

oier

ii M

=ri

ei

Sa

le?

Da

r la

to\i

dom

nii a

u fo

st d

e a

ce[t

ia t

r=d

=to

ri [

i v]

nz=

tori

. C

ine

s]nt

ei o

are

? }i

cuno

a[t

e M

=ri

a S

a?

{i

de

ce-i

ra

bd

=?”

Bei

zad

eaua

pr

inse

a-i

chem

a,

c]te

pe

unul

, pe

b

oier

ii ce

i ma

ri a

i \=

rii,

]n fa

\a o

chi-

lor s

=i ]

nchi

[i ]n

afa

r=, d

ar d

esch

i[i

]nl=

untr

u, ]

i op

rea

[i

]nce

pea

s=

-i ]n

treb

e [i

s=

-i c

erce

teze

. A

poi

le

]nfig

ea v

]rfu

l ia

taga

nulu

i ]n

pie

pt,

]ntr

eb]n

du-

i cu

asp

rim

e: „

Tu e

[ti

tr=

d=

toru

l?” o

ri: „

Tu e

[ti r

=uv

oito

rul

p=ri

ntel

ui m

eu?

Tu?”

Ado

rmi g

reu

[i t]

rziu

de

tot.

iar c

=-tr

e zi

se

trez

i, m

ai b

ine

zis,

fu tr

ezit

de

slug

a s

a,

care

-l z

g]l\

]i u[

or d

e um

=r,

zic

]nd

u-i:

— B

eiza

dea

! Be

iza

dea

! S

coa

l=

c= te

che

am

= M

=ri

a S

a V

od=

!—

Dar

ce-

i? –

]ntre

b= D

umitr

a[co

, s=

rind

din

a[t

ernu

t, cu

och

ii ]n

c=

plin

i de

som

n: C

e es

te?

Ce

s-a

t]m

-pl

at? —

Au

veni

t t=

tari

i, b

eiza

dea

! {

i M

=ri

a S

a V

od=

te

pofte

[te

s= t

e d

uci

cu M

=ri

a S

a [

i cu

cei

boi

eri

s=-i

]nt]m

pina

\i...

(fra

gm

ent

din

rom

anu

l ]n

curs

de

pre

g=

tire

)

CUM

PLIT

E V

REM

I

Noi, iulie 2016

18/23/

pe Prut ]n jos s= va

d=

de nu so-

sesc t=ta

rii. {i ia

r=[i c=

dea

prad

=

cump

litelor fr=m

]nt=

ri, chin

urilor a

[tept=rii.

...Ma

rele hatm

an Lupu Bogd

an

n-avea

nici somn, nici hod

in=. D

e-a

cum

de

c]teva

s=pt=

m]ni

da

c=

doa

rme c]te trei-pa

tru ceasuri pe

noapte, fiind mai m

ult pe picioare, g

=tin

d o

astea

, m]n

]nd

u-i, ]nv=

-\]nd

u-i, cercet]ndu-i – pe cei vechi

o[teni mai pu\in, iar pe cei proa

sp=t

scri[i la stea

guri [i zi [i noapte d

e-prinz]nd

u-i c=l=

ria, d

area

cu suli\a,

tragerea

cu s]ne\ele... {i la tunuri,

cele pu\ine tunuri ce le avea

oastea

d

omnea

sc=, ia

r=[i se cerea

u ]nv=-

\a\i, d

e[i ce puteau fa

ce tunurile m

ici ale lui V

od=

, fa\=

de a

rtileria

puternic= a

Kra

iului?Beiza

dea

Dum

itra[co era

ad

e-sea

al=

turi de m

arele ha

tma

n, st]nd

s= privea

sc= stea

gurile la preg=

tiri d

e r=zb

oi, se am

esteca [i el uneori

printre o[teni, ar=

t]ndu-i c=

te unu-ia

ma

i pu\in

]nd

em]n

atic cum

s=

arunce suli\a

ori s= ]ntoa

rc= sa

bia

; a

poi se d=

dea

de-o pa

rte [i privea

doa

r, c=ci lui V

od=

nu-i pl=cea

ca

beiza

dea

ua s=

se ba

ge printre o[-tenii cei pro[ti. o

da

t= ]l prob

ozi ch

iar, d

ar b

l]nd

, p=

rinte[te, zi-

c]ndu-i c=

nu se cuvine unui fiu de

dom

n s= cob

oare p]n=

la un o[tea

n d

e jos. Dum

itra[co prim

i vorba

, da

r ]n sinea

lui ][i zise: „M=

ria Ta

tot ca

o[tean prost \i-a

i ]nceput calea

]n via

\=. E

u de ce m

-a[ ru[ina

de a

ist lucru?” D

up= felul cum

][i ]ntorcea

c=t=

tura, M

=ria

Sa

]n\elese iar=

[i, ca

ma

i deun=

zi, c= fl=

c=ul a

r vrea

s= fie pe a

lui, [i atunci se l=

s= m

ai

mo

ale, n

u-l \in

ea ch

iar a

[a d

in scu

rt. Beizad

eau sim

\i aist lucru [i

nu sc=p=

prilejul ca s=

se foloseas-

c= d

e ]ng=d

uin\a ta

tei.{

i anum

e. Afla

t aici, la

|o\ora,

de m

ult ]i intrase ]n g]nd

s= d

ea o

fug= p]n=

la o

rhei, s= va

d=

acea

veche cetate, d

espre care citise [i a

-uzise t]tea

, da

r pe care nu-l v=

zuse ]nc=

. }i vorbi d

espre asta

ma

relui hatm

an, [i acesta r=mase m

irat, c=

ad

ic=telea

unde s=

porneasc=

la

drum

pe o vreme tulb

ure ca a

sta,

c]nd peste tot m

i[un= poghea

zuri le[e[ti [i-s pline d

rumurile d

e r=i

[i t]lhari. „N

-o s= te la

se M=

ria S

a

Vod

= s=

te duci!” – a

[a ]ncheie

Lupu Bogda

n. „Da

r da

c=-m

i da

i o cea

t= d

e o[teni, cinstite hatm

ane?”

– „Pa

rc=-i

dup=

voia

m

ea?

Tot M

=ria

Sa

porunce[te, eu doa

r pli-nesc poruncile sa

le”. Dum

itra[co

[i-a lua

t inima

]n din\i [i, socotind

c]nd

V

od=

era

ceva

m

ai

lini[tit, veni ]n cortul s=

u, ]i s=rut=

m]na

[i-i spuse rug=

mintea

sa cea

t=inuit=

.{

i Vod

= ]i d

=d

u voie. Spre m

a-

rea sa

mira

re ]i ]ng=d

ui s= plece.

Da

r numa

i pentru dou=

zile. A treia

s=

fie ]nd=

r=t, c=

ci ]n trei zile multe

se pot t]mpla

pe lumea

asta

.{

i be

izad

ea

ua

a f=

cut a

cel

drum. {

i nu ]n dou= zile, ci doar ]n-tr-o zi [i-o noa

pte. Tocma

i se afla

]n ta

b=

r= la

|o\ora serd

arul ioni\=

C

ostin cu o[teni de-a

i s=i [i tocm

ai

trebuia

s= fa

c= un d

rum p]n=

la

L=pu[na

, Chi[in=

u [i orhei, ca

s=

aduc= de acolo zaherea pentru oas-tea

sultanilor ce a

vea s=

soseasc=

]n c]teva

zile, a[a

c= b

eizad

eaua

a

putut pleca ]m

preun= cu serd

arul

ioni\=...

A fost o ie[ire d

e neuitat.

Dum

itra[co a

petrecut la o

rhei o jum

=ta

te de zi, a

umb

lat prin cele

vechi pe[teri, a v=

zut bisericile. La

]ntoa

rcere s-a oprit [i a

v=zut os-

trovul cel vestit, p

e care l-a

f=cut

pe valea

R=

utului, ]n mijlocul a

pei, V

asilie Lupu d

omnul, a

coperindu-l

cu p=d

ure [i cu tot felul de tufa

ri, a

cum a

juns ]n para

gin= [i uita

re. M

=re\ia

acelui lucru, ]ns=

, se putea

ved

ea

]nc=

. Da

r cee

a ce

do

ri ]nd

eosebi

s=

vad

=

beiza

dea

ua

Moldova-i m

ic=, dar frumoas= [i bo-

gat=

, fiule. {i a

r duce-o cum

ar

duce-o, d

ar a

[a a

vrut Dum

nezeu ia

r=[i, s=

fie a[eza

t= ]ntre m

ari [i

puternice ]mp=

r=\ii: d

e-o parte tur-

cul, de a

lta lea

hul, de a

lta nea

m-

\ul… [i to\i n=

zuie s-o cuprind=

, s-o a

ib=

, s-o st=p]nea

sc=, s=

se bucure

de frum

use\ea [i roa

dele p=

m]n-

tului ei. Drept a

u f=cut ]na

inta[ii

no[tri c= a

u c=uta

t ap=

rarea

la cei

ma

i tari. {

i Turcul a fost cel m

ai

tare. A

fost [i a r=

ma

s p]n’ azi, fiule,

[i ]nc= va

fi mult=

vreme, cu toa

te c=

tu zici, c= scrie-n c=

r\i [i chiar [i

unii dintre turci spun, c=

}mp=

r=\ia

]n sc=

dere este... ia

r Kra

iul, Kra

iul a

avut noroc o d

at=

, de i-a

b=

tut pe turci, [i d

up= a

ceea cred

e c= va

s=

\ie norocul tot cu d]nsul. G

re[e[te, K

raiul, fiule! A

m slujit la

le[i [apte-

sprezece ani [i-i cunosc b

ine. N-o

s= izb

]nd

easc=

ei ]mp

otriva }m

-p=

r=\iei. A

t]t c= or s=

ad

uc= neno-

rociri [i p]rjol peste biata noastr= \a-r=, pe norod

ul ista nenorocit – a

t]t...V

od=

vorbea

ma

i depa

rte, iar

Dum

itra[co sim

\i c= se ]nea

c=, i

se str]nge g]ti\a, d

e necaz. P]n=

la

urm=

se rupse din el cuvinte grele

de a

ma

r:—

{i a

[a, ta

t=, o s=

fie totdea

u-na

? N-o s=

ma

i sc=p=

m d

e jugul p=

g]nilor nicioda

t=?

Vod

= privi o b

ucat=

de vrem

e spre fiul s=

u, apoi c=

t= ]ntr-o pa

rte [i, socotin

d d

e cuviin\=

a rosti

ad

ev=rul, a

dic=

ceea ce g]nd

ea el,

spuse, cu glas stins:

— A

u ]ncercat m

ul\i dom

ni s=

scape d

e acest jug, [i ce s-a

ales?

om

or, jaf, rob

ire.D

umitra

[co iar zise, cu gla

s plin d

e lacrim

i:—

A[a

[i n-o s= sca

pe mold

o-venii d

e p=g=

ni nicioda

t=?

— Poa

te c= or s=

scape, fiule.

Da

r, se

vede

treab

a,

n-a

venit cea

sul ]n

c=... E

i, da

r ce s= g

hi-

cim noi, ce va fi m

]ine? iat=, s= ne ]ntoa

rcem la

ziua d

e azi. V

ezi c=

din pricina

Kra

iului ne-am

p=r=

sit ca

sa,

am

l=

sat

ora[ul

[i ne-a

m

tras a

ici, ]n pustiet=\ile iestea

? iar

Kra

iul vine cu oastea

asupra

-ne, ca

s= cuprind

= ie[ii... C

e crezi c= vrea

M

=ria

Sa

? S=

ne alunge pe noi [i

s= puie pe fiul s=

u dom

n la M

oldo-

va. A

uzi? iar eu d

oresc, ca d

up=

moa

rtea m

ea, s=

fie feciorii mei

ridica

\i ]n scaunul |=

rii Mold

ovei. S

= fii d

omn tu ori A

ntioh...—

Eu, d

omn? – gr=

i cu ]ndoia

-l=

-n glas D

umitra

[co.—

Da

, tu! – ]nt=ri V

od=

. {i a

i s=

fii! Auzi, a

i s= fii tu d

omn! M

=ritul

[i Milostivul }m

p=ra

t are s=

te fac=

d

omn [tiind

slujbele ce i-a

m f=

cut [i cred

in\a ce i-a

m purta

t... {i tu a

i s=

-i faci a

lte, [i ma

i ma

ri slujbe, a

i s=

-i por\i tot a[a

nestr=m

utat=

cre-d

in\=…

— D

a, ta

t=! – ]ng=

im=

Dum

i-tra

[co. A[a

are s=

fie precum spui

tu, M=

ria Ta

! – [i iar=

[i ][i lipi capul

de pieptul p=

rintelui s=u, plin d

e m

ulte [i tulbur=

toare sim

\=m

inte.V

od=

]i m]ng]ie ob

rajii, pletele,

umerii, a

poi, c]nd t]n=

rul se ma

i lini[ti, ]l lu=

de m

]n= [i-l d

use ]na-

poi, spre corturile lor. Merser=

o buca

t= d

e loc ]n t=cere, p=

[ind ]n-

cet, ]ncet, apoi la

un mom

ent da

t ta

t=l se d

=d

u ma

i aproa

pe [i zise cu gla

s ]ncet:—

iar tea

ma

ta a

re, cred, [i ea

un tem

ei. o sa

m=

de b

oieri, cum

au

afla

t de

cob

or]re

a K

raiu

lui, s-a

u bucura

t mult ]n sufletul lor.

La ]nd

emnurile K

raiului s=

trec de

partea lui, au ]ncercat [i ei s= adauge

]ndem

nurile

lor, p

un]n

d

dea

su-pra

socotelile ce [i le-au f=

cut de-

aca

s=. M

i-au zis a

[a – nu ]n fa

\=,

da

r prin al\ii: „M

=ria

Ta, ori treci d

e p

artea

Kra

iului, ori te p=

r=sim

”. Le-a

m d

at r=

spuns: „N-a

ve\i dec]t

s= m

= p

=r=

si\i. N-o

face

\i pe

n-

2016, iulie Noi

19/

22/

Se-

ap

rop

ie [

i-[i l

ipi c

ap

ul d

e p

iep

tul l

ui V

od=

.A

dri

an

MO

RA

RU

cas=

, a

m a

flat

c= a

pur

ces

Kra

iul

cu o

aste

asu

pra

Mol

dove

i, m

-am

g]n

-d

it ]n

t]i la

tine

, M=

ria

Ta

. Mi-a

m z

is:

oare

ta

ta c

e-a

p=

c=tu

it, d

e vi

n a

t]-te

a n

enor

ocir

i pe

capu

-i? D

e ce

nu

are

pa

rte

de

lini[

te?

{i

cum

nu-

[i

d= s

eam

a K

raiu

l c=

r=u

face

c=l

c]n-

du-

ne |

ara

[i

c=[u

n]nd

u-\i

M=

riei

Ta

le a

t]tea

gri

ji [i

nev

oi?

oa

re n

u po

ate

s=

]n\e

lea

g=?

— P

oate

, fiu

le, d

ar

nu v

rea

. Kra

-iu

l ][

i ]n

chip

uie

c= a

re a

t]ta

pu-

tere

, ca

s=

ba

t= }

mp

=r=

\ia...

Da

r gr

e[e[

te, f

iule

. Va

i d

e a

cea

put

ere

a l

ui.

El

sing

ur,

Kra

iul,

ab

ia d

e po

ate

otc

]rm

ui |

ara

lui

, m

=ci

nat=

d

e ne

a[e

z=ri

[i t

ulb

ur=

ri...

isco

ad

e-le

noa

stre

au

ad

us v

e[ti,

c=

oa

stea

sa

]i r

=u

obos

it= [

i fl=

m]n

zit=

[i s

e ce

re a

cas=

, da

r M=

ria

Sa

st=

ruie

s=

m

earg

= m

ai d

epa

rte.

A u

itat K

raiu

l cu

m a

fost

nev

oit s

= ]n

toa

rc=

acu

m

cinc

i ani

]nd

=r=

t. D

egea

ba

p]r

jolu

l, d

egea

ba

trud

a, d

egea

ba

vie

\ile

de

oam

eni

pr=

p=d

ite –

[i

din

pa

rtea

cr

e[tin

ilor,

[i d

in p

art

ea p

=g]

nilo

r...

Tu s

= n

u te

ui\i

c=

vor

bes

c a

[a d

e p=

g]ni

– s

]nt

[i e

i oa

men

i, ch

iar

da

c= c

red

]n a

l lor

pro

roc,

]n lo

c s=

cr

ead

= ]

n D

omnu

l D

umne

zeu

cel

ad

ev=

rat..

.—

Da

, ta

t=,

– d

=d

u gl

as

Dum

i-tr

a[c

o. S

]nt [

i ei o

am

eni,

da

r...

— C

e vr

ei s

= zi

ci, f

iule

? Zi

c=

parc

=

am

]n\e

les

c= a

i vre

a s=

spu

i cev

a?…

— T

r=in

d a

ni ]

ndel

ungi

la

|a

ri-

gra

d,

tat=

, a

m

avu

t pu

tin\a

s=

-i v=

d [

i s=

-i cu

nosc

din

apr

oape

pe

turc

i. o

are

chi

ar

s= l

e fie

]ng

=d

uit

de

Dum

neze

u s=

st=

p]ne

asc

= a

t]-ta

lum

e [i

nen

um=

rate

nor

oad

e?

{i c

]t= v

rem

e va

s=

\in=

ast

= s

t=p]

-ni

re a

lor?

Dup

= c

um s

pune

isto

ria

, ni

ci o

alt=

st=

p]ni

re n

-a \i

nut v

e[ni

c,

toa

te ]m

p=r=

\iile

p]n

= la

urm

= s

-au

suru

pat..

. ia

r da

c=-i

ais

ta a

dev

=ru

l, ]n

sea

mn=

c=

[i..

.…

Vod

= f

=cu

sem

n cu

m]n

a c

=

a ]n

\ele

s ce

vre

a s

= s

pun=

fiul

s=

u,

a[a

c=

nu-

l ma

i l=

s= s

= s

pun=

ma

i d

epa

rte,

ci

gr=

i cu

oa

reca

re z

efle

-m

ea ]n

gla

s:—

Ei,

vezi

, und

e te

duc

e ce

tani

a

at]t

or c

=r\

i? E

u te

tri

mit

osta

tec

la

}na

lta P

oart

=, c

a s

= a

r=t c

red

in\=

[i

supu

nere

a m

ea M

=ri

tulu

i }m

p=ra

t, ia

r tu

vezi

ce

g]nd

uri c

loce

[ti a

colo

?—

Ta

t=, d

ar n

u s]

nt g

]nd

urile

me-

le n

uma

i! Le

-am

auz

it ch

iar [

i de

la

]nv=

\a\ii

lor,

ai t

urci

lor,

nu

num

ai a

i ce

lor

cre[

tini –

gre

ci [

i evr

open

i.—

A[a

? –

f=cu

mira

t Vod

=. |

i le-

au

spus

ei,

]nv=

\a\ii

ace

ia, s

ingu

ri?

— N

u d

e-a

dre

ptu

l, a

[a,

pe

]nco

njur

, d

ar

am

pri

cepu

t c=

[i

ei,

unii,

se

]nd

oies

c d

e t=

ria

[i t

r=in

icia

}m

p=r=

\iei l

or. M

ai a

les

dup=

]nfr

]n-

gere

a d

e la

Via

na,

care

le-

a d

es-

chis

och

ii...

Vod

=

t=cu

o

bun

=

hab

=

de

vrem

e. L

a c

e s-

o fi

g]nd

it, n

uma

i el

[tia

. Poa

te c

= ]l

cam

sup

=rar

= [i

]n-

tris

tar=

spu

sele

fiu

lui

s=u,

la

ca

re

spus

e nu

se

a[t

epta

, po

ate

c=

ele

r=

spun

deau

cum

va c

u al

e sa

le g

]n-

dur

i [i ]

ndoi

eli,

da

r po

ate

c=

ele

]i

trez

ir=

]n m

inte

vor

be

[i g

]nd

uri a

u-zi

te d

e pe

la u

nii b

oier

i, ca

re s

e cr

e-d

eau

ma

i ]n

\ele

p\i

[i m

ai

dep

art

e v=

z=to

ri, [

i a

sta

]l

umpl

u d

e de

stul

am

ar, c

=ci,

iat=

, i le

gr=

ia ]n

su[i

fiu

l s=

u, c

arn

e d

in c

arn

ea [

i s]n

ge d

in

s]ng

ele

lui.

{i d

ac=

ma

i ad

inea

uri ]

l m

]hni

tea

ma

ce-

o a

vea

bei

zad

eaua

pe

ntru

via

\a [

i lin

i[te

a s

a,

acu

m

Vod

= s

im\i

un f

el d

e su

p=ra

re p

e ce

ea c

e ie

[ise

din

gur

a f

ecio

rulu

i s=

u. L

ini[

tit [

i cu

mp=

tat

]ns=

, ]n\

e-le

pt [

i cu

mul

t= p

=tru

nder

e a

vie\

ii,

iar

]na

inte

a t

utur

ora

]nz

estr

at

cu

r=b

da

re, M

=ri

a S

a g

r=i:

— N

u no

i, fiu

le, a

m ]n

chin

at |

a-

ra M

old

ovei

}m

p=r=

\iei

Turc

ului

–

au

f=cu

t-o a

l\ii ]

nain

tea

noa

str=

, [i

ast

a a

fos

t cu

sute

de

ani

]n u

rm=

. N

oi a

m p

rim

it-o,

pri

n vo

in\a

[i m

ila

lui

Dum

neze

u, ]

n pa

za n

oast

r= [

i d

ato

ri s

]nte

m a

ave

a g

rij=

de

ea...

Noi, iulie 2016

20/21/

Dum

itra[co, era

vechea m

onastire

a K

=pria

nei, ]ntr-o chilie a c=

reia

c=lug=

rul Aza

rie scrisese acea

ve-che cronic=

s]rbea

sc=, pe ca

re nu d

emult [i-o a

l=tura

se la od

oarele

sale de mare pre\. D

e[i gr=bit, de-[i nu st=

tu acolo d

ec]t un ceas d

e vrem

e, a

vu putin\a

s=

schim

be

vorbe a

d]nci [i pline d

e t]lc cu b=

tr]-nul sta

re\, cu cei c=lug=

ri nu at]t d

e ]nv=

\a\i, d

ar plini d

e alea

s= m

]n-d

rie pentru trecutul l=ca

[ului lor, a

poi s= [i va

d=

]n l=zile lor vechi

izvoad

e, pe care b

=tr]nul sta

re\ cu b

ucurie i le-ar fi d

at ]nv=

\atului fiu

de d

omn, d

ar se g]nd

i c= vrem

ea

fiind nea

[ezat=

, tot ma

i bine e s=

se a

fle aici, la

mona

stire, unde se

vor p=stra

ma

i bine...

Se ]ntoa

rse din a

cea c=

l=torie

beiza

dea

ua cu noi g]nd

uri [i alese

sim\=m

inte. C]nd afl= V

od= c= tre-cu [i pe la

mona

stire, nu doa

r nu-m

ai pe la

orhei, ]n\elese c=

fiul s=u

n-a uitat \ara [i locurile ei, afl]ndu-se d

eparte ]ntre str=

ini, ci ma

i mult

a ]nd

r=git-o [i vrea

s-o cunoasc=

. A

tunci ][i am

inti M=

ria S

a d

e anii

tineri [i, oda

t=, ]ntr-o sea

r= cu lun=

, cum

se plimb

au a

m]nd

oi cu feciorul printre corturi, ia

r de jur ]m

prejur se l=

sase o lini[te a

d]nc=

[i doa

r greierii se a

uzeau \]r]ind

prin iarb

=,

iar undeva departe c=tre p=dure c]nta

o pas=

re, sau d

=d

ea gla

s pe vale,

]n ba

lt=, o ra

\= s=

lba

tec=, zise c=

-tre fecior:

— S

]nt b=

tr]n de-a

cum, fiul m

eu iub

it... M

=

bucur

mult

c]nd

v=d

, cum

]nflori\i voi, copiii mei. U

n lu-cru vrea

u s= [ti\i d

e la m

ine, tat=

l vostru: om

ului ]i este scris [i da

t de

Dum

nezeu s= fie ori \=

ran, ori b

oier, ori d

omn. E

u n-am

g]ndit niciod

at=

s=

ajung d

in \=r=

nie la d

omnie.

Da

r da

c= a

[a a

vrut bunul D

umne-

zeu, iat=

c= s-a

f=cut voia

Sa

. Da

r s=

ma

i [tii un lucru: Norocul om

ul [i-l face. Prin truda bra\ului [i m

in\ii

sale. S

= fi\i ha

rnici, fiilor mei, c=

ci a

tunci [i norocul v= g=

se[te. S=

nu lenevi\i, s= nu tr]nd=vi\i. Ei dar, ce-\i spun eu, un m

o[neag prost, f=

r=

carte, d

ac=

tu ai cetit a

t]tea c=

r\i ]n\elepte. ia

rt=-m

=, te rog, c=

m-a

m

apuca

t s= te pov=

\uiesc [i eu...…

Dum

itra[co sim

\i un val fier-

binte d

e dra

goste, pentru p=rinte.

Se a

propie [i-[i lipi capul d

e piep-tul lui V

od=

. Zise:

— iub

itul meu ta

t=! – fl=

c=ul se

]nec=, ][i pierd

u pentru o vreme

glasu

l, da

r ap

oi se ]n

st=p

]ni p

e sine [i p

e puterile sa

le [i urm=

: S

cump

ul m

eu p

=rin

te…

M=

ria

ta! D

e c]nd m

-am

]ntors ]n |ar=

ia

r=[i... d

ar nu, nu cutez a

v=d

i ]n fa

\a M

=riei Ta

le cele ce simt, c=

ci n-a

[ vrea s=

-\i tulbur sufletul [i a

[a

destul d

e fr=m

]ntat, cum

se afl=

...S

e desprinse d

e la pieptul p=

-rintelui [i ][i ]ntoa

rse privirea c=

tre za

rea ]n

tuneca

t= a

dea

lului, pe

care se rid

ica, nea

gr=

[i zim\a

t=,

creasta

p=d

urii, iar d

incolo de ea

se ghicea

apa

Prutului, curg]nd d

o-m

ol la va

le.—

Da

r ce ai, fiul m

eu? Ce griji [i

g]nduri te fr=

m]nt=

? A[ vrea

s= le

cunosc [i eu...—

Nu, nu, – ]ng=

im=

Dum

itra[co.

Cred

c= s]nt n=

z=riri d

e ale m

ele...iar dac= ]m

i ]ng=dui s=-\i spun ce m

= ]n

grijo

reaz=

, a[ vrea

s=-\i

m=

rturisesc, c= a

m o tem

ere ]n su-flet – m

i-i fric= d

e ceva, pa

rc=...

— C

um?! – strig=

oarecum

mi-

rat ta

t=l. Tu? S

=-\i fie fric=

? Da

r e[ti cu m

ine, s]ntem ]m

preun=. C

e-ar

putea s=

se ]nt]mple?

Atunci D

umitra[co lu= am

inte ]m-

prejur [i, pe nea[tepta

te, r]se:—

La d

reptul vorbind

, asta

nici fric=

nu se poate chem

a. C

i, doa

r... poa

te un fel de tea

m=

copil=rea

sc=.

Ad

ineaori, c]nd

am

trecut prin cele corturi, pe nea

[teptate m

i s-a n=

-z=

rit c= s-a

r furi[a cineva

, o umb

r=

dintr-o pa

rte, s-ar t]r] prin ia

rb=

, cu jungherul ]n m

]n= ori cu a

rcul gata

]ntins, n=

zuind s=

sar=

asupra

M=

-riei Ta

le, s= slob

oad

= o s=

geat=

o-tr=

vit= c=

tre inima

M=

riei Tale...

Beizad

eaua

vorbi m

ai d

eparte,

spun]nd ce i se n=

z=rise, ia

r Vod

=,

auzind

u-l chiar c=

lu= a

minte prin

p=r\i, a

t]t de a

m=

nun\it [i cu putere [i cu sim

\ire vorbea fiul s=u, [i, ]ntr-un m

oment, f=

cu un semn u[or cu m

]-na

, la ca

re semn d

in ]ntuneric se d

esprinse o

umb

r=,

care

alerg=

c=

tre Vod

= [i V

od=

]i [opti: „Ma

crei! ia

cerceteaz=

locul [i str=jile! Tot

am

u s= vezi ce se fa

ce ]mprejur!”.

Cred

incioasa

slug=

d

omnea

sc=,

umb

ra [i a

sem=

narea

lui Vod

=, se

roti de jur ]m

prejur, plecat, uit]nd

u-se pe jos, se [upuri printre corturi, a

poi pa[ii s=

i neauzi\i se stinser=

m

ai ]ncolo. V

od=

[i beiza

dea

ua

se ]ntoarser=

]nap

oi, pe a

ceea[i

c=ra

re, [i dup=

c]\iva pa

[i M=

ria

Sa

zise, cu glas lini[tit [i plin d

e a

duceri a

minte:

— E

rai m

ic, Dum

itra[cule, c]nd

s-a prist=vit m

aic=-ta. Tare mai \inea

la tine... Poate de aceea ]i [i sem

eni – [i la

chip [i la suflet – ]i sem

eni m

ult. Dup=

ce am

]nmorm

]ntat-o...

]\i ad

uci am

inte Dum

itra[cule?

— C

a prin vis, ta

t=... M

i-o am

in-tesc ca

prin vis...|in minte num

ai

cum a

u cobor]t-o ]n groa

p=... cum

c]nta

u frumos preo\ii, ia

r eu m=

ui-ta

m [i nu pricepea

m d

e ce o ba

g=

]n p=

m]nt gropa

rii.—

Era

i mic, m

icu\, fiule... Ab

ia

ma

i t]rziu, c]nd te-a

i ridica

t, ai putut

s=-\i d

ai sa

ma

ce ]nseam

n= s=

n-ai

ma

m=

pe lume. o

h! [i acum

s= fii

depa

rte [i

f=r=

p=

rinte a

l=turi...

Da

... Vod

= oft=

. A

poi, deod

at=

][i scutur= m

]h-

nirile, vorbind

cu glas cura

t [i lim-

pede:

— M

i se pare c=

te temi pentru

mine. A

[a este, fiule?

— A

[a e, ta

t=, – plec=

fruntea

Dum

itra[co. Sim

t c= o s= \i se ]nt]m-

ple ceva... poa

te s= \i se ]nt]m

ple ceva. M

= tem pentru tine, M

=ria Ta.V

od= se opri [i-i puse m]inile am

]n-d

ou= pe um

eri. }l privi de a

proape

]n ochi, a[a

la lum

ina lunii m

ari,

pline, ]nalte, ]l privi lung, d

up= ca

re zise, ]ncet, chia

r r=spica

t:—

Team

a ta

vine d

e dep

arte.

Vine d

e dem

ult, din copil=

rie. Au

ad

us-o umb

rele nop\ii acesteea

... Lini[tea

din jur... T=

cerea d

ealurilor

[i v=ilor... A

[a este?

— A

[a, ta

t=. A

[a-i cum

zici...—

Ei, vezi? E

[ti fl=c=

u ]ndr=

zne\! Tu nu [tii ce-i a

ceea frica

. }ndr=

zne\ a

fost bunelul

t=u, Toadere.

}n-d

r=zn

e\ am

fost eu

]n tin

ere\ea

mea

[i... ma

i t]rziu... {i a

cmu nu

s]nt fricos, da

r ma

i mult b

=g=

tor de

sam

=, c=

ci via\a

, anii m

-au ]nv=

\at

s= ia

u am

inte la toa

te celea ]n jur…

{i tu a

i inim=

tare, fiule, s=

[tii. Da

r tu m

ai a

i [i o minte a

scu\it=. C

e-i d

rept, e[ti t]n=r ]nc=

, [i, uneori nu te po\i st=

p]ni pe tine ]nsu\i. Da

r asta

trece cu a

nii... C]t pentru m

ine, s=

n-ai nici o fric= – n-o s= mi se ]nt]m

-ple nim

ica…

[i nu pentru c= nu m

i s-a

r putea

]nt]mp

la vreo nenoro-

cire. om

s]nt [i eu ca to\i oa

menii.

Ci pentru c=

am

ma

rea d

atorie pe

sam

a m

ea: s=

port de grij=

|=rii.

S=

v= cresc pe voi [i s=

v= scot la

d

rumul cel m

are a

l vie\ii. S=

v= fa

c un rost... ia

c= d

e asta

nu poate s=

m

i se ]nt]mple nim

ic r=u.

Beiza

dea

ua ]l a

sculta p

e p=

-rintele s=

u, vedea

c= el ca

ut= s=

-l lini[tea

sc=, d

ar c=

, de fa

pt, nici el nu-i ]ntru totul lini[tit, ceea

ce se sim

\ea l=

murit.

— Ta

t=, – zise D

umitra

[co. M=

-ria

ta! D

emult voia

m s=

te ]ntreb un

lucru. Da

c=-m

i ]ng=d

ui.—

}ntreab

=-m

=, fiule. Te a

scult.—

Tat=

, – ]ncepu beiza

dea

ua, d

e d

eparte. C

]nd ]ntorc]nd

u-m=

c=tre

2016, iulie Noi 21

constela\ia fr=m]nt=rilor tale

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog

DEVINO CEEA CE E{TIP =rin\ii [i profesorii parc= ar avea o ]n\elegere

tacit=: Face\i [i voi ceva. Este o cerin\=? Sau o dolean\=? Ce este cu acest ceva? Ceva ce ne dorim noi? Ceva ce ][i doresc ei? Ceva la general, f=r= s= [tie nici ei la ce se refer=? Sau, poate, nici m=car nu conteaz=? Doar vor s= ne vad= absorbi\i de activit=\i?

Un adolescent dezorientat

S = plas=m acest potop de ]ntreb=ri, bineve-nite, ]n contextul unei preocup=ri a psiholo-

giei [i, preponderent, a epocii moderne – autorea-

lizarea, realizarea de sine. De altfel, nici p=rin\ii [i nici profesorii nu opereaz= cu respectivul termen ]n sine. Poate nici nu s-au referit la realitatea t=i-nuit= de acesta. Doar c= intui\ia [i grija pentru binele vostru, [i dorin\a de a v= [ti afirma\i, ]m-plini\i [i, astfel, ferici\i, – le dicteaz= respectivul ]n-demn. Deseori pu\in explicit pentru a v= ]ndruma \intit c=utarea de sine [i ac\iunile inerente. Acest face\i [i voi ceva „spune” c= ave\i libertatea s= decide\i cum valorifica\i propriile talente [i virtu\i.

Autorealizarea, ]n esen\a sa, presupune dou= lucruri. }n primul r]nd, s= te percepi ca purt=tor real al unui imens poten\ial ]n devenire: un ansam-blu de abilit=\i [i inten\ii, de aptitudini [i aspira\ii. {i toate astea bine orchestrate cu ferma ta con-vingere c= te formeaz= ]n egal= m=sur= ceea ce e[ti capabil s= faci [i ceea ce vrei s= faci. Deci, nu este suficient s= po\i face, mai trebuie s=-\i dore[ti, s= fii motivat s= faci. }n r]ndul al doilea, s= fii im-pulsionat de responsabilitatea c= aceast= „promi- Continuare ]n pag. 24

siune a tuturor oportunit=\ilor” pe care o ]ntruchi-pezi nu trebuie nici risipit=, nici ratat=. Adic=, acest poten\ial trebuie valorificat, utilizat, pus ]n ac\iune. Misiunea ta ca oM este s= te angajezi con[tient ]n efortul de a deveni ceea ce e[ti, conform lui Nietz-sche, cel mai important filosof al secolului al XiX-lea.

}n contextul acestei discu\ii, deloc simple, ]mi pare binevenit= pozi\ia filosofului francez Michel Lacroix. Conform lui, fiecare om este asemenea unei rachete cu dou= motoare. Unul func\ioneaz= propulsat de abilit=\ile, talentele, capacit=\ile per-sonale. Cel=lalt – de propria motiva\ie [i dorin\=.

Motoarele au putere diferit= [i nu s]nt la fel de importante. Mai valoros pentru autoreali-zarea personal= este al doilea motor, – as-pira\iile [i motiva\ia. De aceea, dac= vrei s= reu[e[ti ]n via\=, nu te mai ]ntreba cu nelini[te dac= po\i, dac= ai capacit=\ile necesare s= faci ceva. }ntreab=-te mai bine dac= vrei s= faci. Cunoa[te-\i aspira\iile profunde, crezi ]n ele, f=-\i un plan [i treci la ac\iune.

Ac\iunile nu s]nt sporadice. Urmeaz= unui traseu de via\= creionat de tine. Este aseme-nea unui ideal care se pliaz= capacit=\ilor [i aspira\iilor tale. Le po\i recunoa[te ]ntreb]n-du-te: ]n ce aspecte ale vie\ii tale [colare, so-ciale, ca membru al familiei extinse, – te sim\i ]mplinit [i mul\umit de ceea ce realizezi, de ce este recunoscut de tine [i de al\ii ca util, valabil. oricare gen de munc= intr= ]n com-peti\ie: fizic=, manual=, intelectual= (de ex.,

sport, arte, [tiin\e exacte, ale naturii etc., rela\iona-rea cu ceilal\i, ]ngrijirea semenilor, cultivarea plan-telor, explorarea spa\iului, cercetarea etc.). Poate e[ti o fiin\= polivalent=, performant= ]n mai multe genuri de activitate. Decide, totu[i, care s]nt sferele ]n care ]\i place s= te afirmi, indiferent de eforturile solicitate. Nu te plafona. Las=-\i libertatea de a ex-perimenta lucruri noi din domenii necunoscute an-terior. Accept= e[ecurile. S]nt iminente oric=rui proces de c=utare [i perfec\ionare. Acesta este marele pa-radox al autorealiz=rii: o continu= [i ne]ncheiat= de-p=[ire a propriilor limite. Asemenea liniei orizontului.

}n rezumat: autorealizarea este un fenomen psi-hologic complex, care trebuie ]n\eles ca proces continuu; pentru realizarea armonioas= a sinelui, e nevoie de o bun= con[tientizare [i cunoa[tere de sine. }n baza acestora, desf=[ori ac\iunile concrete de autorealizare.

COMPETI|IE }N TOIValerie VOLONTIR

Noi, iulie 201622

Carul-Mic

E ste adev=rat c= urechelni\ele ne intr= ]n urechi [i apoi depun ou=? Fals! }n sf]r[it mitul, care

probabil vine de la numele lor, ce mi-a urm=rit copil=ria a fost distrus. Numele lor vine de fapt de la partea din spate, care are forma asem=n=toare pavilionului urechii.

Urechelni\ele s]nt insecte [i nu viermi, cum le consider= unii. Ele se hr=nesc cu plante [i alte mici insecte. Ele au o grij= deosebit= fa\= de puii lor, lucru rar ]nt]lnit printre insecte, ]i ]nconjoar= [i ]i protejeaz= cu mult= aten\ie, asemenea unei clo[ti. Femelele ]ngrijesc ou=le chiar [i dup= ce acestea se transform= ]n nimfe, chiar p]n= la a doua n=p]r-lire. Urechelni\ele n=p]rlesc de cinci ori ]n primul an ]nainte de a deveni adulte.

Madona Sixtin=, pictat= de Rafael (Raffaello Sanzio da Urbino), ]n jurul anului 1514, chiar

]nainte de moartea artistului, a avut o istorie foarte zbuciumat=. Din 1754 tabloul a fost mutat la Dres-da, ]n Germania, c=tre sf]r[itul celui de-al Doilea R=zboi Mondial a fost ascuns ]ntr-un tunel sub p=m]nt, g=sit de sovietici, care l-au confiscat [i mutat la Moscova, la Muzeul Pu[kin, apoi ]napoiat Germaniei, dup= moartea lui Stalin.

Cei doi ]ngera[i care apar ]n partea de jos a tabloului, inspira\i dup= doi copii pe care Rafael i-a v=zut, s]nt poate cei mai celebri din istoria artei, fiind surs= de inspira\ie pentru numero[i arti[ti.

E xpresia a t=ia frunze la c]ini ]n sensul direct pare a fi una absurd=, dar adev=rat=. Aceasta

ia na[tere ]n r]ndul p=storilor transhuman\i care taie frunz=, prin B=l\ile Dun=rii, pentru capre [i oi. obicei ]nt]lnit [i ]n Ardeal, metoda suplimenta sau chiar suplinea stocurile de f]n pentru iarn=. Pentru aceasta se s=deau s=lcii ale c=ror ramuri se t=iau spre sf]r[itul verii. }ns= expresia cu sensul ironic se utiliza atunci c]nd se vorbea despre cei cu mai pu- \ine animale, adic= mai s=raci. Ace[tia aveau m=-car un c]ine, ca to\i ciobanii, c= altceva nu erau ]n stare s= creasc=, a[a c= gura lumii ]i taxa suger]nd efectuarea ac\iunii de t=iere a ramurilor ]n benefi-ciul c]inelui.

ie[it= din mediul p=storesc, expresia a f=cut ca-rier=. „S=r=cia de el se \ine ca praful dup= c]ine. Umbl= pe drumuri t=ind c]inilor frunz=” (Povestea vorbii, Anton Pann). La Marin Preda, pe de alt= parte, are rolul de a scurta [irul ]ntreb=rilor puse de dragul conversa\iei: „— Şi ce faci tu, Niculae, acolo la raion?!… — Ce s= fac. Tai [i eu frunz= la c]ini! ” (Morome\ii, Marin Preda).

}n aceea[i not=, a ]ntreprinderii unui lucru inu-til, se folose[te [i expresia a duce c]inii la ap=.

Dumnezeul meu, f=-m= ]n\elept ]n lucr=rile me-le, curajos ]n primejdii, r=bd=tor ]n nenorociri

[i smerit ]n realiz=rile mele. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (IX)

IULIEDe dup= dealuri arse [i trudite,}nal\= creste albe nori de plumb.S-adun=-n iarb= umbre ]nc]lcite{i, aspru, geme v]ntul prin porumb. C]mpia de paragin= [i scrum}ntinde bra\e lungi de colb ]n drum,Apoi ][i str]nge sufletu-n p=duri,C=sc]nd ]n r]pi dogoritoare guri... Dar norii sterpi coboar=-n dep=rtare,{i-abia vibreaz= dincolo de zareUn tunet lung, cu pr=bu[iri de st]nc=…iar soarele s-arat= alb [i mat,

{i-nt]ia raz= de lumin= pareUn fulger mort, ce r=t=ce[te ]nc=Pe c]mpul pr=fuit [i resemnat.

A T+IA FRUNZE LA C}INI

Otilia CAZIMIR

2016, iulie Noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

O curte mare, c]t cuprinzi cu privirea, unde bat mingea oamenii ]n toa-

t= firea. De[i, ]n general, ei nu sparg geamuri, sau mai [tiu eu, vreun cris-tal, se str]ng ]n jur tot felul de vecini [i \ip= la ei a scandal.

Dar s= fim aten\i la juc=tori, care s]nt formidabili (uneori). Joac= at]t de frumos, ]nc]t cre[te iarba sub pa[ii lor, jos. Atunci pe tot stadionul trec fiorii, ca toamna printre nori cocorii. Dau at]t de tare ]n minge, ]nc]t fieca-re lovitur= ]nseamn= gol sau ceva asem=n=tor. Chiar [i luna provine de la un [ut. Este o minge care n-a mai c=zut. Unele mingi aruncate a[a, se prind pe cer, naiba s= le ia! o, sta\i pu\in, c= mi-am adus aminte! Nu-i adev=rat ce v-am spus mai ]nainte. Nimeni aici nu \ip= [i nu pl]nge, zgo-motele astea vin tot din minge. C= ea e plin=, m=i b=iete, cu tot felul de vaiete. {i c]nd o atinge cu piciorul nenea ion, vaietele se vars= pe sta-dion. Uita\i-v= acum ]n jur; oamenii ace[tia s]nt mu\i, v-o jur. Pe ei nicio-dat= n-o s=-i auzi\i strig]nd, iar dac= se-ntorc acas= r=gu[i\i, s= [ti\i c-au r=gu[it ]n g]nd.

{i acum o faz= pentru care toat= s=pt=m]na r]ndunica se va nesuferi cu pisica. Un juc=tor plimb= mingea cu capul [i pe picior, ca un jongler. Ca fulgerul a ]naintat, dar ]n fa\a por\ii s-a ]mpiedicat. S]ntem ]n minutul 27, c=tre ei zboar= lin un stol de sticle de bere [i lapte. Se poate spu-ne, din acest punct de vedere, c= pe stadion curge lapte [i bere.

„Dup= cum vede\i, [i oamenilor mari le cam pla-ce s= se joace. Fotbalul =sta, cu toat= zarva, e un fel de-a baba oarba”. Adic= juc=torii no[tri parc= – aoleu! – dau ]n minge lega\i c-o basma la bom-beu (]n loc de ochi). Nu le fie de deochi! }n alte p=r\i, oamenii se lupt= cu taurii cei \epeni ]n copite

[i cu coarnele pe gresia lunii ascu\ite. „Cum voi v= juca\i de-a v-a\i ascunselea”, jocul =la s-ar putea numi „de-a v-a\i ]mpunselea”. iar mai demult, ]n loc de minge, se aduceau tigri ori fioro[i lei [i tu trebuia s= dai cu piciorul ]n ei. Atunci venea la sta-dion prea mult= lume, de-aia din c]nd ]n c]nd se d=dea drumul la lei direct ]n tribune. Numai a[a oamenii se hot=rau s= mai p=r=seasc= jocurile, lu]nd drumul casei [i al cet=\ii, ca s= fac= istoria antichit=\ii. Dar ce v= tot vorbesc mereu, c]nd nu m= aud nici eu? }n urechea mea cea st]ng= cineva a ]nceput s= pl]ng=. {i-n urechea mea cea dreapt= o falang= se de[teapt=.

FUG+ CU MINGEA

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Marin SORESCU

Noi, iulie 201624

constela\ia fr=mînt=rilor tale

A{TEPT UN SFAT

Urmare din pag. 21

} ncepe cu primul pas. (1) Ce vrei (s= faci, s= devii, s= ob\ii, s= realizezi)? Scopul fixat de

tine trebuie s= aib= ]n spate o motiva\ie puternic=, \i-l asumi [i te faci responsabil de realizarea lui, indiferent de obstacole, mofturi, lene, dezam=giri sau frustr=ri. (2) De ce vrei s= realizezi acest ceva? Este important s=-\i dore[ti acest lucru fiindc= re-zoneaz= cu tine, cu spiritul t=u, vine din interiorul t=u, f=r= a fi silit de cineva sau de o recompens= final=. Nu este exclus= nici motiva\ia extern=, dar cel mai important r=m]ne s= te po\i automobiliza. (3) A[terne totul pe h]rtie folosind creionul sau pixul. or, ]nscrise pe h]rtie, aspira\iile, motiva\iile tale trec din spa\iul mental invizibil al g]ndurilor, ]n cel fizic, vizibil, palpabil. (4) Care s]nt pa[ii inter-mediari care te conduc spre realizarea celor fi-xate? S= presupunem c= ]n viitor vrei s= elaborezi programe pentru noile genera\ii de robo\i. Ce ]\i propui? S= cuno[ti mai multe despre acest do-meniu. De exemplu, cite[ti literatur= respectiv=, urm=re[ti programe despre robotehnic=, activezi ]n cercuri pe interese, participi la concursuri tema-tice etc. Se cere s= fii bun la matematic= st=p]nind at]t programa [colar=, c]t [i con\inuturi [i abilit=\i suplimentare. Este indicat s= vorbe[ti fluent en-gleza sau alt= limb= de circula\ie interna\ional=, pentru a interac\iona cu persoane de pe ]ntreg ma-pamondul, av]nd acelea[i interese ca tine. Mai trebuie s= [tii a colabora cu ceilal\i. Deci, ]nva\= s= lucrezi ]n grup, s= prezin\i ]n fa\a auditoriului rezultatele muncii tale, s= ascul\i [i s= accep\i laude [i critici, s=-\i sus\ii pozi\ia sau s= o adaptezi etc. Enumerarea poate fi continuat= sau redus=. Depinde de capacit=\ile [i aspira\iile tale.

Pornind de aici, ]\i schi\ezi planul de ac\iuni concrete, obiective e[alonate, termene [i adrese concrete. Dac= te sim\i vulnerabil ]n a respecta programul fixat, apeleaz= la sus\inerea cuiva din exterior: tata, mama, sora/ fratele mai mare, profe-sorul [colar. (5) implic=-\i [i imagina\ia nu doar motiva\ia, voin\a, perseveren\a, afectivitatea. Vi-zualizeaz= obiectivele pe care le urm=re[ti. Dese-neaz=-le sau alege o imagine reprezentativ= pen-tru forma lor final=. Lucreaz= cu ele: implic=-le ]ntr-o parabol= sau poveste, asociaz=-le istoria de via\= a unui personaj marcant din acest domeniu. Toate te vor sus\ine [i ajuta ]n calea ta spre perfec\i-onare. (6) Nu abandona! Continu=, chiar dac= nu vezi rezultate palpabile imediate. Lucrurile mari [i profunde necesit= timp. (7) {i acum – treci la trea-b=! Distan\a dintre visele tale [i realizarea lor se nume[te ac\iune. De aici, ]ndemnul p=rin\ilor „f= [i TU ceva”.

Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU

CE ESTE PIB-UL?

cu ochii pe Leu

N u [tiu dac= cuno[ti, drag= cititorule, dar la fiecare trei luni Biroul Na\ional de Statistic=

(BNS) public= date despre dinamica economiei mol-dovene[ti. Presa scrie, cu referire la datele BNS, c= economia a crescut cu... la sut= fa\= de anul sau perioada precedent=, sau, dimpotriv=, a sc=zut.

Ce ]nseamn= aceasta? Cum m=sur=m evolu\ia unei economii? Statisticienii opereaz= cu termenul Produsul intern Brut (PiB). Ce reprezint= acesta? Economi[tii explic= astfel. PiB-ul „este valoarea total= a produc\iei de bunuri [i servicii produse de popula\ia unei \=ri ]ntr-o perioad= determinat= de timp. PiB-ul este considerat drept indice al st=rii de s=n=tate a unui sistem economic, pentru c= cifra lui sintetizeaz= capacitatea acelei \=ri de a pro-duce venit ]n interiorul ei”. PiB-ul reprezint= suma cheltuielilor pentru con-sum a gospod=riilor priva-te, a cheltuielilor statului, dar [i c][tigurile din export din care se scad cheltuie-lile pentru importuri. Cu c]t este mai mare valoarea actual= a PiB-ului, cu at]t este mai bun= situa\ia eco-nomic= din statul respectiv.

E la fel ca ]ntr-o gospo-d=rie care are mai multe activit=\i. omul care le gestioneaz= are un venit de la ferma care merge bine, un venit de la culti-varea cerealelor. Magazinul de firm= ]i aduce [i el bani pe cont. Mai are o ser= ]n care cre[te flori care s]nt solicitate pe pia\=. Are [i alte ocupa\ii. Valoarea bunurilor [i serviciilor produse de acest fermier este, ]n fine, un fel de PiB al acestei unit=\i economice. Cu c]t mai bine merge afacerea, cu at]t mai mare este produsul ]ntreprinderii [i invers.

Evident c= atunci c]nd se estimeaz= Produsul intern Brut al unei \=ri, pentru c= este o estimare nu un calcul precis, se iau ]n considerare mai mul\i factori, inclusiv economia informal=, care ]n unii ani re-prezenta p]n= la 25% din PiB, consumul, investi\iile, volumul impozitelor pe produs colectate la Bugetul pu-blic na\ional, formarea brut= de capital fix, adic= indicatori pe categorii de resurse [i utiliz=ri.

C]nd vorbesc de cre[tere sau sc=dere, statis-ticienii men\ioneaz= de fiecare dat= „]n termeni reali”, ceea ce ar ]nsemna PiB-ul raportat la pre\u-rile comparative cu anul precedent. Produsul in-tern Brut aproape c= s-a dublat ]n anii 2008-2015, ca valoare nominal=, la pre\uri curente, dup= o cre[tere de la 62,9 de miliarde la 121,8 de miliarde de lei. }n aceea[i perioad= ]ns= am avut trei ani de sc=dere a PiB-ului real, cea mai mare ]n 2009, cu 6,5 la sut=, [i o cre[tere moderat= ]n al\i cinci ani, cel mai mare avans ]nregistr]ndu-se ]n 2013, cu 8,9 la sut=.

Alexandru DIMITROV

2016, iulie Noi 25

calea spre olimpabc juridic

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

1. 42 km 195 m.2. 30 octombrie 1999.3. Ronnie o’ Sullivan.

Rezultatele etapei a VI-a:iat= [i numele celor care au acumulat maxi-

mum de puncte (12 puncte):Alexandru T+R+CIL+, Andrei [i Daniel MO-

RARU, Selemet, Cimi[lia; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Tamara BIVOL, Bardar, Ialo-veni; Alexandrina BATR}NCEA, Maria C}RNA|, Veronica ROTARI, Elena PORUBIN, Alina RO-TARI, Holercani, Dub=sari; Vlada FIODOROV, Chi[in=u; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Mari-nela STICEA, Cobani, Glodeni.

{apte puncte au acumulat:Mihaela GLADUNEAC, Putine[ti, Flore[ti; Lu-

mini\a ANTON, Balatina, Glodeni; Daniela GOR-GOS, cl. a IX-a „A”, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Susleni, Orhei; Daniela LAZARI, H]nce[ti; Eca-terina HER|A, Bardar, Ialoveni.

A zi se d= fluierul final. Nu e ca ]n fotbal [i nu se vor acorda minute suplimentare. Meciul nu

se va rejuca. Nota maxim= s-a dat exact de at]tea ori de c]te am putut g=si r=spunsuri corecte ]n scrisorile pe care le-a\i tot trimis [i le-a\i tot trimis. A\i fost buni, a\i fost consecven\i, puternici [i perseveren\i. S]nt cuvinte pe care le-a\i ]nv=\at la rom`n=, dar pe care vi le-a\i atribuit ]n competi\ia noastr=. Aceasta e ultima etap= dup= care la ni[te puncte acumulate p]n= azi se adaug= altele [i se trage linia de totalizare. Concursul nostru ][i anun\= ]nving=torii, dar, nu uita\i, via\a este o ne]n-trerupt= competi\ie [i to\i avem [anse egale s= ]n-vingem.

Au devenit ]nving=tori to\i participan\ii care au acumulat ]n total la cele [ase etape num=rul ma-ximal de puncte. Ace[tia s]nt:

Andrei [i Daniel MORARU, Alexandru T+R+-CIL+, Selemet, Cimi[lia; Elena PORUBIN, Alina RO-TARI, Veronica ROTARI, Alexandrina BATR}NCEA, Maria C}RNA|, Holercani, Dub=sari; Mihaela DO-DI, Susleni, Orhei; Tamara BIVOL, Bardar, Ialoveni.

Tuturor c][tig=torilor le-a fost oferit Albumul de familie al Parteneriatului Estic, Chi[in=u, 2015 (donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Repu-blica Moldova) [i c]te o minge de fotbal sau un fular [i c]te o carte cu tematic= sportiv= (donatori: Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal [i Comitetul Na\ional olimpic).

Adres=m felicit=ri ]nving=torilor, aplaud=m ]n-delung mersul lor spre podium [i mul\umim tutu-ror prietenilor no[tri pentru efortul depus pe ]ntre-gul parcurs al competi\iei.

Ne ]nt]lnim la o nou= edi\ie ]n noiembrie curent. Vacan\= pl=cut=!

REU{ITA {COLAR+

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului

L ocuiesc la o distan\= mare de [coal=. Din a-ceast= cauz= se ]nt]mpl= s= ]nt]rzii la ore. }n

astfel de situa\ii, dup= ce sun= de intrare, unii pro-fesori nu permit elevilor s= intre ]n clas=. Au drep-tul s= fac= acest lucru?

C=t=lin M., 15 aniOrhei

Drag= C=t=lin, to\i elevii au obliga\ia s= res-pecte orarul lec\iilor. Faptul c= elevul locuie[te la o distan\= mai mare nu constituie o justificare ca el s= ]nt]rzie ]n fiecare zi la ore. Profesorul trebuie s= permit= elevilor accesul ]n sala de clas=, dar este ]n drept s= avertizeze elevul despre obliga\ia respect=rii orarului. Toate neclarit=\ile ap=rute ]n procesul educa\ional urmeaz= a fi solu\ionate de c=tre directorul adjunct responsabil de educa\ie.

} n urma unei ne]n\elegeri cu un elev din clasa a Xii-a din liceul nostru, zilnic s]nt amenin\at

de acesta. Cum s= procedez: s= nu-i acord aten\ie, s= vorbesc cu diriginta sau s= le spun p=rin\ilor mei despre acest caz?

Victor S., 14 aniH]nce[ti

Drag= Victor, pentru a evita apari\ia unui con-flict, \i-a[ recomanda s= discu\i situa\ia ]n care te afli cu dirigintele [i psihologul din cadrul liceului. }n func\ie de gravitatea situa\iei ai putea s= discu\i aceast= problem= [i cu directorul liceului.

Uneori este complicat s= le vorbim p=rin\ilor despre problemele cu care ne confrunt=m de team= c= nu ne vor ]n\elege, dar, pentru a stabili o rela\ie apropiat= [i de ]ncredere, ar fi corect s= le spunem despre conflictele ]n care s]ntem implica\i.

S ]nt eminent=. Diriginta m= oblig= s= fiu [efa clasei. Eu nu doresc acest lucru pentru c= [tiu

c= nu voi face fa\= lucrurilor, nu este [efia de mine. Cum ar trebui s= procedez?

Maria L., 13 aniBriceni

Drag= Maria, dirigintele, probabil, are o mare ]n-credere ]n tine [i, datorit= reu[itei tale [colare [i comportamentului pe care ]l ai, serve[ti drept exemplu pentru colegii de clas=. Tocmai din acest considerent dirigintele ][i dore[te s= te vad= ]n ca-litate de [ef al clasei. Cu toate acestea, dirigintele nu te poate obliga s=-\i asumi o responsabilitate pe care nu \i-o dore[ti. Discut= cu doamna diri-gint= temerile tale ]n leg=tur= cu responsabilita-tea pe care \i-o asum=. Doar printr-o discu\ie des-chis= ve\i identifica un compromis.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Noi, iulie 201626

pa gi na mu ze lor

ALVARO SOLER

C atalanul Alvaro Soler a dat lovitura anul aces-ta ]n toat= Europa cu single-ul El mismo Sol [i

lumea deja ]l compar= cu Enrique iglesis. La v]rsta de 24 de ani a reu[it s= fac= mult= lume s= dan-seze ]n stil pop-latin.

Este n=scut ]n Barcelona, pe 9 ianuarie 1991, tat=l s=u fiind german [i mama spaniol=. A devenit multilingv de la opt ani. S-a mutat cu p=rin\ii s=i ]n Japonia la v]rsta de zece ani, r=m]n]nd acolo p]n= la v]rsta de [aptesprezece ani.

A luat lec\ii de pian de la o v]rst= foarte fraged=, de la zece ani, ]n Japonia. Revenind la Barcelona, ]n 2010 ]nfiin\eaz= trupa muzical= Urban lumini, al=turi de fratele s=u [i c]\iva prieteni. Trupa a con-tinuat cu un amestec britanic de pop, indie pop [i muzic= electronic=. Au c][tigat un concurs al Uni-versit=\ii de Muzic= spaniol= ]n 2013, ajung]nd la Final 8, [i au lansat un auto-album.

Soler a urmat studii ]n designul industrial la Es-cuela de Grafismo Elisava, de asemenea, continu= s= mearg= la o [coal= de muzic= [i de lucru cu o agen\ie de modeling din Barcelona.

C]nt=re\ul a decis s= renun\e la banda de lu-mini Urban ]n 2014 [i a mers singur s= se stabi-leasc= ]n Germania, drept artist muzical. Cu sediul ]n Berlin, a lansat single-ul s=u El mismo Sol, scris de Soler ]n colaborare cu Ali Zuckowski [i Simon Triebel (din trupa Juli) [i produs de Triebel. C]n-tecul a fost lansat pe 24 aprilie 2015, ajung]nd la italian FiMi [i fiind certificat dublu. De asemenea, a ocupat locul ]nt]i la Swiss singles chart. Single-ul a devenit viral [i ]n Germania, Fran\a, Belgia, Aus-tria [i olanda.

Pe baza acestui succes, Soler a lansat albumul solo de debut Eterno Agosto pe 23 iunie 2015 la Universal Music. Succesul s=u nu se ]ncheie aici, o alt= pies= [i un nou videoclip care ]i dau pe spate pe tinerii europeni, dar [i din ]ntreaga lume este Sofia.

T]n=rul este ambi\ios, nec=s=torit, vine cu un optimism aparte ]n ceea ce face [i spune c= aceas-ta este „abia ]nceputul”.

Ana CEAP+

2016, iulie Noi 27

RAFAEL NADAL

} mi place ping-pongul. S=-l joc, nu doar s=-l pri-vesc. }mi place tenisul de c]mp. S=-l privesc, dar

nu [tiu dac= a[ face fa\= s=-l [i joc. Este unul dintre scopurile mele, s= ajung pe terenul de tenis sau m=-car ]n tribune l]ng= ilie N=stase, Roger Federer [i mai nou l]ng= Rafael Nadal, cel care s-ar bucura s= [tie c= [i cititorii revistei noastre ]l au ]n topul prefe-rin\elor.

Rafael Nadal Parera s-a n=scut la 3 iunie 1986, Spania. Tat=l s=u a fost un juc=tor de fotbal. Cel mai probabil, inspira\ia i-a venit ]ns= de la unchiul s=u Toni Nadal, un juc=tor profesionist de tenis, ca-re i-a recunoscut talentul. La v]rsta de trei ani acesta s-a str=duit s=-l ini\ieze cu primele ]ncerc=ri de a \i-ne racheta de tenis [i a r=mas p]n= ]n prezent sin-gurul s=u antrenor. Unchiul [i-a ]ncurajat nepotul s= joace cu m]na st]ng=, lucru foarte avantajos ]n tenis, [i s= execute loviturile de dreapta cu ambele m]ini, tactici pe care Nadal ]ncepea s= le st=p]-neasc= foarte bine, aduc]ndu-i astfel la 8 ani victo-ria la campionatul regional la tenis, iar la 12 ani la campionatele de tenis spaniole [i europene la cate-goria sa de v]rst=. }i pl=cea [i fotbalul. Dar a fost pus ]n situa\ia s= aleag=, el prefer]nd s= mearg= pe calea tenisului, fapt care ast=zi nu credem c= ]l face s= regrete. Federa\ia Spaniol= de Tenis ]i ]n[tiin- \eaz= p=rin\ii c= Nadal are s= evolueze, dar departe de cas=. Ace[tia refuz=, deoarece le era fric= pen-tru ce urma s= se ]nt]mple cu educa\ia fiului lor ]n

str=in=tate. Tat=l ][i asum= riscul de a suporta toate cheltuielile pentru viitoarea carier= a tenismenului. Unchiul s=u ]i d= un sfat demn de un om care [tie cu ce se m=n]nc= faima unui sportiv: Nu vreau s= pleci departe pentru a deveni un bun sportiv. Po\i face aceasta [i acas=.

Sacrificiile nu au fost ]n zadar. Nadal a devenit unul dintre cei mai mari tenismeni din istorie, fiind numit de c=tre exper\i Regele zgurii [i sportivul ce joac= agresiv, sigur [i cu o acoperire bun= a terenu-lui. Atletismul [i viteza cu care se mi[c= pe teren ]l fac cunoscut dincolo de orice a[teptare. A c][tigat 14 turnee de Grand Slam, incluz]nd un record de 9 French open-uri, medalia de aur la Jo, un record de 24 de turnee ATPo Masters Series. }n 2010 c][tig= US open, devenind al [aptelea cel mai t]n=r ]n Era open. Ast=zi ]nregistr=m ]n cariera sa cel pu\in do-u= turnee de Grand Slam pe toate cele trei supra-fe\e, iarb=, zgur= [i hard. Este al doilea juc=tor care atinge aceast= performan\= dup= Mats Wilander. }n 2008 a avut o serie de 32 de victorii consecutive, iar mai apoi este clasat pe locul doi ]n lume, dup= Roger Federer, cu 160 de victorii consecutive, reali-z]nd astfel un alt record al tenisului mondial. Ne-am bucurat s= auzim ]n acest an de noua victorie a lui Nadal, locul 5 ATP, de ]ntrecerea demonstrativ= de la Abu Dhabi pentru a treia oar= ]n cariera sa. S]n-tem ]n a[teptare de noi rezultate. Bune, sper=m!

Olesea CURMEI

time-out

28 Noi, iulie 2016

E ra 20 iulie 1822, c]nd ]n familia lui Anton [i Rosine Mendel, la ferma din Heizendorf bei odrau (]n

prezent – Hynčice, Cehia), se n=scu al doilea copil – un b=ie\el. Peste dou= zile fu botezat cu nu-mele Johann – familia era vorbitoare de limb= german= ]ntr-o regiune din Mora-via. Zona era cunoscut= pentru cre[terea caprelor [i cultivarea pomilor fructiferi, iar tat=l era un pasionat de selec\ia [i altoirea acestora. |=ranii din localitate erau antre-na\i [i ]n selec\ia animalelor pentru a ]m-bun=t=\i calitatea l]nii, fiind ghida\i de eru-ditul paroh din localitate. C]nd crescu, Johann deveni un ajutor fidel la lucr=rile agricole [i dorea s= cunoasc= c]t mai multe des-pre culturile cultivate. V=z]ndu-i curiozitatea, un alt preot ]l ini\ie ]n materie de matematic= [i le reco-mand= p=rin\ilor s= dea b=iatul la [coal=. Astfel Jo-hann deveni gimnazist, studiind [tiin\e ale naturii, fi-zica, matematica, botanica.

Situa\ia financiar= a familiei nu a favorizat con-tinuarea studiilor dup= capacit=\ile lui Johann, [i el decide s= se dedice teologiei. Astfel, ]n 1843, devine novice la M=n=stirea Sf. Tho-mas din Brno [i i se confer= nu-mele bisericesc Gregor. Face de amintit c= unele m=n=stiri din Europa de pe timpuri erau veritabile temple ale cuno[tin- \elor. Nu era o excep\ie nici cea din Brno – dispunea de o bibli-otec= impresionant= de peste 30 de mii de c=r\i, multe fiind din domeniul matematicii, as-tronomiei, [tiin\elor naturii, me-teorologiei, fizicii, geologiei, fi-lozofiei. Ele l-au absorbit din plin pe Mendel, care s-a do-vedit a fi un autodidact asiduu. Din 1849 pred= la o [coal= din localitate fizica, limbile greac= [i latin=, matematica, ]nlocu-ind profesorii absen\i. Capacit=\ile [i eforturile sale au fost remarcate de c=tre abatele m=n=stirii, Cyrill Napp, care l-a apreciat drept „monah modest, virtu-os, religios, s]rguincios ]n studiul [tiin\elor” [i l-a recomandat la studii la Universitatea imperial= din Viena (Austria). Din 1851, timp de doi ani studiaz= botanica, fizica, [tiin\ele naturii, devenind unul dintre cei mai buni studen\i. Aici este pasionat [i de meteoro-logie – o [tiin\= important= pentru institu\iile bicerice[ti. Spre finele studen\iei face cuno[tin\= cu Andreas von Ettingshausen [i Franz Unger, care l-au ini\iat ]n ma-terie de combinatoric= (studiul mul\imilor de obiecte [i modalit=\ile de a le combina) [i no\iuni de hibridi-

zare a plantelor prin polenizare artificial=. Revenit la aba\ie, Mendel pred= fizica [i istoria natural= la {coa-la Superioar= Real= din Brno.

Paradoxal, dar cuno[tin\ele sale ]n biolo-gie [i geologie nu au fost apreciate de c=tre examinatori de c]teva ori, astfel c= nu a reu[it s=-[i ia diploma. }n consecin\=, revine la via\a monahal= [i mai pred= unele obiecte la [coala de pe l]ng= m=n=stire. Totodat=, ][i dore[te s= experimenteze hibridizarea artifi-cial=, despre care cuno[tea de la Viena. Aba-tele, un om ]n\elept [i generos, i-a oferit toate condi\iile posibile pentru experiment=ri. La dispozi\ia lui Mendel erau o ser=, o oranjerie, un mic teren pentru parcele [i biblioteca bo-

gat=. A avut o intui\ie s= ]nceap= cu maz=rea, ]n ca-re scop a procurat semin\e de diferite soiuri. }ncep]nd cu 1856, timp de [apte ani, Mendel a studiat peste 28 000 de plante, ]ncruci[]ndu-le prin polenizare pe cele cu bobul verde [i cu bobul galben, neted [i zb]rcit, cu flori de diferite culori, ]nalte [i pitice viguroase [i firave.

Raportul investiga\iilor a fost prezentat la dou= conferin\e cu prezen\a biologilor, medicilor, chimi[-

tilor, apoi multiplicat [i expe-diat multor cercet=tori euro-peni, centre universitare. Nu a urmat nici o reac\ie din partea lor, acest fapt ]ntrist]ndu-l. A ]ncercat s= experimenteze [i cu alte culturi, ]ns= nu a atins re-producerea lor, astfel c= a ]n-ceput s= se ]ndoiasc= [i de cele cu maz=rea. Alegerea lui ]n 1866 ]n func\ia de abate al m=n=stirii ]n locul decedatului, bunului sus- \in=tor Napp, l-a determinat s= abandoneze cercet=rile, fi-ind ]mpov=rat de grijile monas-tice.

Pe l]ng= acestea, realizeaz= multe acte de caritate pentru surdomu\i, ]nv=\]ndu-i limbajul

comunic=rii ]ntre ei [i cu societatea. }n activit=\i mul-tiple ][i duce via\a p]n= c]nd se stinge, la 6 ianuarie 1884. Dup= moartea sa noul abate a dispus arderea pe rug a tuturor c=r\ilor lui Mendel. Abia peste 35 de ani rezultatele lui de ]ncruci[are a maz=rii au fost re-produse independent de mai mul\i savan\i. Ace[tia au confirmat rezultatele [i concluziile lui Gregor Men-del, cunoscute azi ca legile selec\iei lui Mendel [i pia-tr= de temelie a geneticii moderne, iar autorul pe bu-n= dreptate este considerat p=rinte al acestei [tiin\e extraordinar de importante.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

GREGOR MENDEL — MAGICIANUL DIN GR+DINA M+N+STIRII

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

292016, iulie Noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

DISTRAC|II PERICULOASE

JOCURI }N AP+

30 Noi, iulie 2016

capriciile muzei

} n cei aproape cinci ani c]t am fost [eful misiunii diplomatice a Republicii Moldova ]n Portugalia, am ]ncercat s= fiu [i Ambasadorul revistei NOI ]n

aceast= \ar= de poveste. De c]te ori m= ]nt]lneam cu copii portughezi ([i am avut multe ]nt]lniri – ]n [coli, ]n s=tucurile de provincie sau ]n s=lile de spectacole), ]mi aminteam de timpurile c]nd lucram la NOI [i de cititorii s=i.

}n mod special, eram curios s= aflu ce [i cum scriu copiii portughezi, care s]nt temele lor preferate. Mult timp, nu prea am avut posibilitatea s=-mi fac o imagine de ansamblu despre crea\ia lor, impresiile fiind mai mult ocazionale, dispersate, caleidoscopice. Iat= de ce am avut un sincer sentiment de bucurie c]nd cel mai mare cotidian portughez, Diário de Notícias, a ]nceput s= editeze supli-

mentul s=pt=m]nal cu crea\ii ale copiilor P=m]ntul lui niciodat=, un titlu extrem de intrigant, greu de explicat prin cuvinte, dar literar prin excelen\=.

Astfel, a[teptam ca un copil edi\ia de s]mb=t= a cotidianului cu suplimentul literar [i devoram cu nesa\ povestioarele [i poezioarele copiilor. Am tradus ]n exclusivitate pentru revista NOI c]teva din-tre ele [i le propun cu drag [i emo\ie cititorilor s=i. Sper s= le lectura\i [i voi cu acelea[i sentimente.

Valeriu TUREAex-redactor-[ef al revistei NOI,

ex-ambasador al Republicii Moldova ]n Portugalia

AM FOST AMBASADORUL REVISTEI NOI }N PORTUGALIA

Z ]na Mimi sim\ea c= o las= puterile [i deja nu mai putea zbura, nu putea face vr=ji [i nici s=

creasc= plantele v=z]nd cu ochii cu ajutorul unui praf magic, a[a c= r=mase o feti\= normal= ca [i multe altele. Pl]ngea zile ]n [ir [i se ruga s= re-devin= z]na de alt=dat=. }ntr-o zi, o feti\=, Maria, se juca l]ng= casa z]nei [i observ= c= Mimi pl]nge.

— De ce pl]ngi?— P=i, nu vezi c= mi-am pierdut puterile?

— Nu mai pl]nge, las’ c= te ajut eu. Poate c= voi reu[i s= aflu de ce a disp=rut nuielu[a ta fermecat=.

Maria ][i chem= c]\i-va prieteni pricepu\i: iepu-ra[ul, cea mai bun= prie-ten= a sa Rita, doamna

Rosa, po[ta[ul Rui [i poli\istul Carlos.C=utar= peste tot locul: Maria – la buc=t=rie, prie-

tena ei – pe teras=, po[ta[ul Rui – ]n salon, poli\istul Carlos – ]n dormitor. iepura[ul – ]n baie, doamna Rosa – ]n pod [i Mimi – ]n [ifonier. Nuielu[a ]ns= era de neg=sit.

{i cum to\i obosiser= de at]ta c=utat, au ie[it ]m-preun= pe plaj=. Trecu pu\in timp [i Mimi sim\i c= se usuc= de sete. Merse la o cafenea de pe malul apei ca s= bea un suc de c=p[une [i-[i v=zu acolo nuielu[a fermecat=.

— Nu m= cuno[ti? E[ti nuielu[a mea.— Poate c= s]nt, dar m-am s=turat de tine. Tot

timpul ]mi striveai mugurii numai ca s=-\i faci hat]rul.— Te rog, ]ntoarce-te la mine. Mi-i at]t de dor de tine!— Bine, dar cu o condi\ie: s= m= folose[ti numai

cu ocazii speciale, nu la tot pasul.— Ne-am ]n\eles. Dac= a[a dore[ti tu, a[a va fi.

Sara TEIXEIRA, 7 ani, MaiaDesen de autor

P+S+RICA {I PRIN|ESA IARA

A fost odat= o p=s=ric= pe care o chema Pui[or Ro[c=\el [i care tr=ia ]mpreun= cu p=rin\ii

s=i, Anita [i Rodrigo, ]ntr-un frumos cuib din paie de aur.

Pui[or Ro[c=\el se trezea ]n fiecare diminea\= la ora [apte [i pleca ]mpreun= cu mama ei s= v]neze r]me pentru micul dejun.

Sosi iarna [i ]ntreaga familie emigr= ]n Africa, unde-i cald c]t ]\i pofte[te inima. S-au aciuat cu to\ii ]ntr-un copac din apropierea unui palat englezesc,

unde tr=ia o prin\es= pe nume iara.

}ntr-o diminea\=, prin\e-sa iara v=zu ]n minunata sa gr=din= cuibul p=s=-relelor plin cu firicele de mac. P=s=relele erau ]nc]n-tate s= tr=iasc= ]n vecin=-tatea prin\esei iara, dar ]ntr-o noapte au fost r=pite.

Prin\esa iara porni ]n c=utarea prietenelor sale. intr= ]ntr-o pe[ter= tare ]ntunecat=, unde locuia o stafie r=ut=cioas= care avea un c]ine r=u ce mu[ca oamenii. Din fericire, n-a reu[it s-o mu[te pe prin\e-sa iara [i ea a reu[it s= salveze p=s=relele [i s= le duc= ]napoi ]n cuibul lor.

Tare mai era mul\umit= prin\esa iara c= a pu-tut s= salveze p=s=relele.

Cinci luni mai t]rziu, ap=ru pe lume un pui[or [i prin\esa ]i puse numele Pui[or Albastru.

Eva V., 10 ani, ViseuDesen de autor

Z}NA {I NUIELU{A FERMECAT+

312016, iulie Noi

copiii portughezi ]n ospe\ie la Noi

TRISTE|EA

A fost odat= un perete alb ]ntr-o clas= dintr-o [coal= primar= de prin p=r\ile Trás-os-Mon-

tes. {i satul acela era tare frumos, bine a[ezat [i r]n-duit, cu ulicioare sclipind de cur=\enie [i c=su\e simple [i dr=g=la[e. Avea s=tucul numai o farma-cie, o m=cel=rie, un supermarket [i o cafenea, de care localnicii erau mul\umi\i.

{coala era micu\= [i pl=cut=, situat= ]ntr-o c]m-pie sc=ldat= ]n verdea\=. }n fiecare zi, peretele alb asista la lec\iile unui grup de copii cu mare poft= de carte. Peretele alb ]i ]ndr=gise mult pe copii [i se bucura v=z]ndu-i cum cresc s=n=to[i [i ]n\elep\i.

Dar ]ntr-o zi, o feti\= mai z=natic= g=si c= pere-tele alb era prea rece [i atunci hot=r] s= deseneze pe el o lalea roz. La r]ndu-i, colega de banc= de-sen= o garofi\= ro[ie.

Primul g]nd al profesoarei fu s= certe feti\ele, dar, v=z]ndu-le sp=site [i pu\in speriate, z]mbi [i spuse c= floricelele desenate s]nt foarte frumoase. Mai mult, ]ndemn= toat= clasa ca fiecare s= deseneze c]te ceva pe peretele alb pentru ca trecerea aces-tei clase prin [coal= s= r=m]n= pentru totdeauna ]n memorie [i pe peretele s=lii de clas=. Atunci, fiecare copil ][i d=du fr]u liber imagina\iei [i peretele care fusese alb se pref=cu ]ntr-o gr=din= ca-n pove[ti.

Apoi copiii au devenit adul\i [i ]n vacan\a de Cr=ciun veneau acas= la Trás-os-Montes, la [coa-l=. {i c]nd se uitau la perete, ]i n=v=leau amin-tiri cople[itoare.

Eduardo Daniel LIMA FRÉITAS, 11 ani, VizelaDesen de autor

Triste\ea,instrumentul singur=t=\ii,E sentimentulCare se prinde de palm=.

Triste\eaE c]nd inima noastr=Este r=nit={i nimeni nu vine s-o vindece.

Triste\eaE mult=}n lumea ]ntreag=.De ce oare?

Triste\eaE ca [i o boal=,Dar o boal=Care poate fi vindecat=.

Aceast= t=m=duireEste fericirea,Dar cum oarePo\i s-o ]nt]lne[ti?

Ca s-o ]nt]lne[ti,Ai nevoie de prietenie,Dar cum oareo po\i lega?

Ca s= legi o prietenie,Ai nevoie de dragoste,Dar cum oare o po\i c][tiga?

E u[or:Ca s= po\i c][tiga dragostea,Trebuie s= [tii a iubi.

Ca s= legi o prietenie,Trebuie s= [tii a fi un prieten bun.{i pentru a ]nt]lni fericirea,Trebuie s= [tii cum s=-i faci ferici\i pe al\ii.

Numai a[a se vindec= triste\ea!

Mafalda MATOS DINIS, 10 ani, Vila RealDesen de autor

POVESTEA UNUI PERETE ALB

Traducere din portughez= de Valeriu TUREA

DAC+ A{ FI MO{ CR+CIUN...

Dac= a[ fi Mo[ Cr=ciun, a[ tr=i ]n Laponia, un-de ]n jur totul sclipe[te de albea\=, fiindc=

este mult= z=pad=.}n fiecare an, de Cr=ciun,

a[ ie[i din casa mea [i a[ urca ]ntr-o sanie ]nc=rcat= cu cado-uri [i tras= de ni[te reni m]ndri. A[ c=l=tori ]n lumea ]ntreag= [i a[ ]mp=r\i cu bucurie daruri copiilor care s-au purtat fru-mos tot anul. Dar m-a[ ]ntrista c]nd a[ vedea s=r=cia ]n care tr=ie[te mult= lume. Le-a[ d=-rui celor s=rmani merinde [i ve[-minte ca s= poat= [i ei s=rb=tori ]n bucurie Cr=ciunul. A[ opri violen\ele ]n lume, le-a[ da tu-turor [omerilor de lucru. A[ fa-

ce a[a ca toat= lumea s= serbeze Cr=ciunul ]n pace [i fericire.

Alexandra Manuela LIMA FRÉITAS, 8 ani, VizelaDesen de autor

32 Noi, iulie 2016

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

ARIILE NATURALE PROTEJATE DIN MOLDOVA. ARBORI SECU-LARI. Gheorghe Postolache. Aca-demia de {tiin\e a Moldovei. Gr=-dina Botanic=. Chi[in=u: {tiin\a, vol. 2, 2015, 180 p.

Lucrarea de fa\= cuprinde de-scrieri ale arborilor seculari ca o categorie aparte de arii protejate, exemplare solitare, care impresi-oneaz= prin v]rst=, dimensiuni, ra-ritate, frumuse\e sau prin faptul c= au fost martorii unor evenimente istorice (Stejarul lui {tefan cel Ma-re [i Sf]nt (circa 700 de ani), Gorunul din p=durea Slobozia-Hogine[ti (380 de ani), P=rul din apropie-rea satului Avdarma (220 de ani)). obiectivul aces-tui studiu const= ]n generalizarea informa\iei pri-vind starea actual= a arborilor seculari, dar [i familiarizarea popula\iei cu anumite recomand=ri ]n vederea optimiz=rii procesului de conservare a lor.

FRAM, URSUL POLAR. Cezar Pe-trescu. Chi[in=u: Prut Interna\i- onal, colec\ia Biblioteca pentru to\i copiii, 2015, 164 p.

Ajuns= ]n anii postbelici la un tiraj de 150 000 de exemplare, „po-veste pentru copiii de ieri [i de azi” ]n care autorul este preocupat s= afle de unde vine nefericirea omu-lui ]n secolul al XX-lea [i se anga-jeaz= ]n „c=utarea unit=\ii lumii dint]i”. Fram este v=zut ca un descendent din lu-mea necuv]nt=toarelor ]n universul uman, acomod]n-du-se datorit= unor calit=\i de excep\ie: ]ncurajeaz= copiii s=raci, ]mp=r\indu-le bomboane, aduc]ndu-i ]n r]ndurile din fa\=, amuz]nd publicul dornic de divertisment... }ncheierea „stagiului” la circul Stru\-chi ]l oblig= la re]ntoarcerea ]n s=lb=ticie [i adap-tare, ajung]nd „bufonul oceanului polar” (Ana Ban-to[). Finalul ]ns= te las s=-l descoperi, drag= cititorule, dincolo de ghe\uri [i de ape.

POEZIA GENERA|IEI '80. Eseu. Nicolae Leahu. Chi[in=u: Cartier popular, 2015, 344 p.

Lider de opinie al genera\iei sale, N. Leahu rescrie cea de-a doua edi\ie revizuit= [i ad=u-git=, postfa\at= de E. Lungu; pri-ma ap=rut= ]n anul 2000, la aceea[i editur=. Evolu\ia dis-cursului liric [i progresele cer-cet=rii literare din ultimii 15-16 ani ne intereseaz=. „Volumul cel mai bun despre genera\ia optzecist= n-a fost scris de un critic din Rom`nia, ci de Nicolae Leahu de la B=l\i. Asta, probabil, pentru c=, deosebit de exege\ii din \ar=, s-a ferit de partizanat, a f=cut pur [i simplu critic= literar= [i istorie literar=, pe dea-supra, n-a l=sat pe din afar= contextul ]n care res-pectiva genera\ie a ie[it la lumin=” (L. Antonesei).

punctul de pornire

MINI MISS BELLY DANCE

—D e unde vine pasiunea pentru belly dance [i

la ce v]rst= ai ]nceput s= dansezi?— Aveam trei ani numai, c]nd, ]nt]mpl=tor, am

v=zut la calculator un dans oriental. Mi-a p=rut ceva curios. Urm=rind atent dansatoarea, am ]n-cercat s= fac [i eu c]teva mi[c=ri, odat= cu ea. Mi-a pl=cut mult [i din acea zi am ]nceput s= exersez prin cas= tot mai des, p]n= c]nd ]ntr-o zi mama a observat c= am un interes aparte pentru belly dance [i c= ]mi reu[e[te foarte bine. Astfel, am ajuns ]n studioul de dans oriental Tadja, condus de Elena Kelina.

— De c]te ori pe s=pt=m]n= te antrenezi?— Exersez de trei ori pe s=pt=m]n=, dar merg [i

la ore individuale, unde profesoara are grij= s=-mi dezvolte orice mi[care ]ntr-un mod original [i gra- \ios.

— Un asemenea efort nu poate s= nu fie r=s-pl=tit...

— P]n= acum am ob\inut patru cupe, 30 de me-dalii [i, desigur, multe diplome.

— Care a fost primul premiu ob\inut ]n afara \=rii?

— Primul premiu l-am ob\inut ]n 2013, ]n ora[ul Kiev, la un campionat European. Din cei 27 de par-ticipan\i, am reu[it s= iau titlul de Mini Miss Belly Dance Europe. Dup= acest mare premiu, am evo-luat ]n fiecare an la Campionatul Moldovei, unde la fel am fost premiat= cu locurile de frunte.

— Cum te sim\i pe scen=? — Scena m= inspir= [i ]mi face o deosebit= pl=-

cere s= ies ]n fa\a publicului. odat= ce am urcat pe scen=, uit de emo\ii [i pun tot sufletul ]n dansul meu.

— Ai un nume preferat ]n lumea dansului ori-ental?

— S]nt ]nc]ntat= chiar de profesoara mea Elena Kelina – campioan= european= la dans oriental.

— Cum reu[e[ti s= ]mpar\i timpul ]ntre dans [i temele pentru acas=?

— De mic= am ]nv=\at s=-mi programez activit=- \ile. Muncesc mult pentru pasiunea mea, dar ]mi re-zerv timp [i pentru carte.

— Cum arat= o zi de odihn= pentru tine?— Zilele mele de odihn=, de asemenea, s]nt ac-

tive. Prefer s= mergem ]mpreun= cu mama la cum-p=r=turi, la patinoar sau la cinematograf.

— Ai planuri mari pentru viitor ]n ceea ce pri-ve[te dansul oriental?

— Mi-a[ dori s= devin o dansatoare cunoscut= at]t ]n Moldova, c]t [i peste hotarele ei. Dar p]n= a-mi vedea realizat visul, trebuie s= muncesc mult.

Pentru NOI – Valeria PRODAN

Laura M}RZA, cl. a III-a, Li-ceul N. Dadiani, Chi[in=u. Tit-lul de Mini Miss Belly Dance Europe (anul 2013). Campioa-n= absolut= la dansuri orien-tale ]n Republica Moldova.

332016, iulie Noi

fii s=n=tos!

LIPOMUL

poft= bun=!

V ara continu= s= ne aduc= surprize ]n buc=t=rie, iar noua mea descoperire estival= este fenicu-

lul. Cu siguran\=, ai auzit de fenicul sau fennel, din limba englez=, [i dac= ]nc= nu-i cuno[ti gustul, acum este timpul s=-l ]ncerci. Acest condiment me-diteraneean face parte din familia r=d=cinoaselor [i este comestibil ]n totalitate, at]t r=d=cina, tulpi-na, frunzele, c]t [i semin\ele. Frunzele de fenicul s]nt aromate [i asem=n=toare celor de m=rar, iar bul-bul (r=d=cina), care are forma unei cepe mari, este crocant [i are un gust dulce, delicat. }nainte de toa-te, feniculul este plin de s=n=tate. Aceast= plant= constituie un izvor de vitamine [i de substan\e mi-nerale, printre care fier, cupru, mangan, calciu, precum [i de uleiuri eterice, substan\e grase, zah=r. Datorit= acestor elemente, feniculul exercit= o ac\i-une benefic= asupra sistemului imunitar [i cardio-vascular, stimul]nd circula\ia sangvin=. Feniculul con\ine cantit=\i imense de fibre, care ajut= la redu-cerea colesterolului din s]nge, mic[or]nd astfel ris-cul bolilor de inim=. Totodat=, ace[ti nutrien\i con-tribuie la construirea [i men\inerea unei structuri osoase [i musculare puternice. Feniculul mai con\i-ne o substan\= foarte important= – colina. Aceasta ac\ioneaz= pozitiv asupra somnului, asupra memo-riei [i a capacit=\ii de concentrare. Nu ]n ultimul r]nd, feniculul are proprietatea de a trata indigestiile, a- v]nd un efect calmant asupra stomacului. R=d=cina consumat= ]n stare crud= [i semin\ele verzi ajut= la buna func\ionare a ficatului, a splinei [i a vezicii biliare.

Datorit= gustului rafi-nat, u[or dulce, feniculul poate fi ad=ugat ]n orice preparat, at]t crud, c]t [i g=tit – fiert, ]n baie de a-bur, c=lit, copt sau marinat. Se potrive[te cu legume-le clasice ]n m]nc=rurile tradi\ionale. R=d=cina a-romatizeaz= pl=cut supele, tocanele, salatele [i poate fi servit= drept garnitur= pentru carne [i pe[-te. }n india, Grecia [i italia feniculul este folosit nea-p=rat la prepararea mur=turilor [i a o\etului. }n ita-lia de la fenicul se extrage p]n= [i polenul din florile sale, c=ruia, locuitorii ]i mai spun condimentul ]n-gerilor. Frunzele [i semin\ele de fenicul s]nt folosite drept condiment, fiind ad=ugate ]n p]ine, ]n deser-turi, ]n br]nzeturi, ]n uleiuri [i ]n alte preparate gas-tronomice. Atunci c]nd alegem un fenicul, trebuie s= ne asigur=m c= bulbul are o textur= tare, este f=r= pete [i are o culoare alb=, uneori verde pal. Se p=s-treaz= proasp=t ]n frigider timp de trei-patru zile, ]n pungi de plastic perforate. Cel mai indicat este s= se consume imediat ce a fost cump=rat, deoa-rece ]n timp ][i pierde aroma. }nainte de a fi g=tit, trebuie sp=lat foarte bine.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

U n nodul pe bra\ul st]ng, alarm]ndu-m=, m-a f=-cut s= ajung de urgen\= la medicul dermato-

log. Dup= o scurt= investiga\ie, medicul a constatat c= era vorba de un lipom – termen necunoscut pen-tru mine p]n= atunci.

Lipoamele constituie o acumulare de gr=sime situat= ]ntre piele [i mu[chi. Apar la orice v]rst= [i se ]nt]lnesc frecvent, dar cauzele form=rii acestor excrescen\e nu se cunosc deocamdat=. Lipoamele s]nt de dimensiuni diferite, de la c]\iva milimetri p]n= la c]\iva centimetri, au o form= de ciorchine sau de bulg=re [i pot ap=rea ]n orice parte a corpului, ]n-deosebi pe bra\e, pe g]t sau pe spate. Aceste for-ma\iuni nu prezint= nici un pericol [i nici nu s]nt semnul unei boli, chiar dac= uneori s]nt dureroase, cre]nd o stare de disconfort.

Vestea bun= este c= putem sc=pa de ele chiar acas=, de[i ]n cazul ]n care s]nt mici [i nu s]nt la vedere, este bine s= nu intervenim ]n nici un fel. Dac= totu[i lipoamele ne deranjeaz= din punct de vedere estetic, exist= c]teva remedii naturiste care ne pot ajuta s= sc=p=m de ele. Tratamentul se reali-zeaz= pe o perioad= mai lung= de timp, vindecarea total= av]nd loc p]n= la trei luni. Este foarte impor-tant ca p]n= a ]ncepe tratamentul, s= ne a-sigur=m c= ]ntr-ade-v=r este vorba de un lipom. Medicul ]l poate diagnostica u-[or, dup= dimensiune, consisten\= [i mobili-tate. Cele mai indi-cate remedii s]nt uleiul de in [i ceaiul verde. Dato-rit= acizilor gra[i omega 3 [i omega 6 din compozi\ia sa, uleiul de in este un bun antiinflamator. Acesta se aplic= de 3-4 ori pe zi p]n= la dispari\ia complet= a lipoamelor. }n acela[i timp, ceaiul verde, bogat ]n antioxidan\i, ajut= la eliminarea lichidului din \e-suturi, deci [i la sc=derea ]n dimensiuni a lipomului. }n acest scop, se beau trei c=ni de ceai verde pe zi.

De mare ajutor pentru ]ndep=rtarea lipoamelor s]nt produsele apicole, ]n special propolisul, c]t [i frunzele de aloe, de kalanchoe [i cele de podbal. }nainte de a fi folosite, frunzele se spal= bine, se taie ]n lung [i se ata[eaz= pe lipom cu partea ze-moas=, adic= cu miezul. Se fixeaz= cu un bandaj sau cu plasture [i se las= pe timpul nop\ii. Proce-dura se repet= p]n= la vindecarea complet=. {i condimentele din buc=t=rie fac minuni. Este vorba de scor\i[oar=, care cur=\= s]ngele [i \esuturile de gr=simi. Scor\i[oara ofer= un efect garantat dac= este consumat= zilnic, ]n timpul mesei, c]te o lingu-ri\= pentru adul\i [i o jum=tate pentru copii. Un re-mediu foarte eficient [i rapid pentru tratarea lipomu-lui este fixarea unei monede de cupru bine cur=\at=, cu ajutorul unui leucoplast, pe locul afectat, ]n a[a mod ca acesta s= fie acoperit complet. Astfel, ]n do-u=-trei zile lipomul dispare.

DELICATESA MEDITERANEEAN+

34 Noi, iulie 2016

abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor

L a sumerieni [i babilonieni, Saturn este astrul justi\iei [i

al dreptului. }n g]ndirea hermeti-cilor. Saturn ]nseamn= plumbul. Dar pentru filozofii hermetici, el

este culoarea nea-gr=, aceea a ma-teriei ]n disolu\ie [i putrefac\ie, ori cuprul obi[nuit, cel dint]i dintre meta-le. }n astrologie,

Saturn ]ntruchipeaz= principiul concentr=rii, al fix=rii, al con-dens=rii [i iner\iei. }nsum]nd toa-te acestea, el reprezint= o for\= ce are tendin\a de a cristaliza, de a fixa ]ntr-o stare rigid= lucru-rile existente, opun]ndu-se astfel oric=rei schimb=ri. Numele de Marele Malefic i-a fost atribuit pe

bun= dreptate, c=ci el simboli-zeaz= obstacolele de orice na-tur=, opririle, caren\a, ghinionul, neputin\a, paralizia. Cele dou= pozi\ii ale lui Saturn – din Capri-corn [i din V=rs=tor – s]nt opuse celor unde se afl= stelele. Deci se opun luminii [i bucuriei exis-ten\ei. }n organism el influen\ea-z= sistemul osos.

Saturn este planeta malefic= a astrologilor a c=rei trist= [i pl=-p]nd= lumin= a fost simbolul ce evoca durerile [i ]ncerc=rile vie\ii. Saturn are misiunea de a ne eli-bera de leg=turile noastre p=m]n-te[ti, eliber]ndu-ne totodat= de lan\urile vie\ii instinctive [i de pasiunile ei. }n sensul acesta, el reprezint= puterea unei fr]ne profitabile pentru spirit [i este marea p]rghie a vie\ii intelectua-le, morale [i spirituale.

Jean CHEVALIER,Alain GHEERBRANT

Dic\ionar de simboluri,Bucure[ti

VARA LA UMBR+ DOARME

C um mult a[teptata vacan\= a b=tut la u[= pentru unele

dintre voi, v= propun s= r=m]ne\i productive, creative [i pe timp de var=. Pierderea orelor de somn este un prim pas spre o disfunc\ie care ]\i poate face r=u. {i cum te [tiu n=zb]tioas= [i nelini[tit=, d=-mi voie s= \i le num=r, fiindc= somnul este esen\ial pentru s=n=-tatea ta. Este obligatoriu s= dormi m=car 6-8 ore pe noapte [i s= cu-prinzi cel pu\in o parte din inter-valul 22:00-02:00.

Napoleon era cunoscut pentru c= avea nevoie de numai patru ore de somn, Albert Einstein ]ns= dormea 12 ore. Un nou studiu in-teresant, ini\iat de c=tre matema-ticienii de la Universitatea din Mi-chigan, a analizat tiparele de somn ]n r]ndul a zece mii de persoane din dou=zeci de \=ri. V]rsta deter-min= ora de culcare [i cea de tre-zire. De[i copiii, de obicei, se cul-c= devreme [i se trezesc devreme, tiparele de somn ]n perioada ado-lescen\ei se modific= semnifica-tiv. }n medie, fetele din ]ntreaga lume dorm cu aproximativ 30 de minute mai mult dec]t b=ie\ii. Se pare c= presiunea cultural= poa-te modifica ritmul biologic. Japo-nezii tind s= se trezeasc= foarte devreme [i s= se culce la ore t]rzii. Americanii au a patra cea mai mic= or= de culcare (dup= Bel-gia, Austria [i Noua Zeeland=) [i se trezesc cel mai devreme. Fran-cezii concureaz= ]ntr-o lupt= cr]n-cen= cu spaniolii pentru cele mai t]rzii ore de somn.

Pentru a respecta igiena som-nului, ]\i recomand s= renun\i ]n dormitorul t=u la televizor sau cal-culator. Dac= te treze[ti cu c]teva minute ]naintea de[tept=torului, ]nseamn= c= organismul t=u este odihnit. Calitatea somnului t=u va dicta posibilitatea de a con-trola stresul, viteza de reac\ie, concentrarea, creativitatea etc.

{i vara la umbr= doarme. Ca s= aib= putere s= ne bucure cu ploi [i curcubeie. Ca s= izbuteasc= s= coac= cire[ele. Ca s= ]nc=l-zeasc= valurile. Ca s= ]naripeze fluturii [i buburuzele. Urmeaz=-i exemplul. Vacan\= pl=cut=!

SATURNURANUSA ceast= planet=, descoperit=

la 13 martie 1781 de William Herschel, reprezint= ]n astrolo-gie for\a cosmic= ce provoac= schimb=ri [i tulbur=ri subtile, bru[te [i neprev=zute interven\ii, crea\ii originale [i progres. Spi-ritul nou care sufl= de dou= se-cole asupra omenirii provine ]n principal de la acest astru, care este, ]n viziunea astrologiei, ade-v=ratul creator al lumii moder-

ne, ]ntemeiate pe principiile Revolu- \iei Franceze pe plan social [i pe ma[inism [i indus-trializare ]n sfera muncii. Casa ei, pe care o ]mparte cu Saturn, este

V=rs=torul. Uranus se afla, c]nd a fost descoperit=, ]n Gemeni, semnul zodiacal care guver-neaz= Statele Unite. Extraordi-narul dinamism, mentalitatea de t]n=r pionier, principiile demo-cratice coexist]nd cu regimul preziden\ial, problema negrilor, brutalitatea, poart= semnul dis-tinctiv al lui Uranus.

Procesul uranian se situeaz=, la origine, ca o mi[care de m]nie a Haosului: este trezirea focului pri-mordial. }n fa\a zeului oceanelor, exist= [i un zeu al ceru-lui a c=rui ambi\ie din-t]i este de a se degaja din nedi-feren\iat, apoi de a tinde c=tre ]n=l\imi pentru a se individuali-za la maximum. Tot ceea ce des-prinde omul de p=m]nt, ]n=l\]n-du-l ]n cer, care este imperiul s=u mitologic, [i ]l ]ndreapt= spre absolutul efortului vertical, se afl= sub auspiciile sale, de la simplul zg]rie-nori p]n= la rache-ta interplanetar=, trec]nd prin a-vion [i satelitul artificial. Acest proces uranian se desf=[oar= pe linia descenden\ei omului prometeic.

352016, iulie Noi

ICONA — VIZIUNI EUROPENE PE BANI CHINEZI

ieri [i azi

AUGUST

D e mult= vreme \i-ai dorit un au-tomobil sportiv sclipitor, ra-

pid [i exclusivist, de care s= nu ai-b= nimeni din mahala? Atunci s= [tii c= te-am ajutat – acesta e

icona! {i, de-[i ]n informa\ii vei citi c= e mar-c= chinez=, s= [tii c= nu e chiar a[a. Studioul de design ico-na Design &

Enjineering este ]ntr-adev=r ]nre-gistrat ]n China, la Shanghai, [i este finan\at de chinezi. Dar ]n el proiecteaz= personalit=\i de pri-ma m=rime din cele mai faimoa-

se ateliere europene – italieni, francezi, iar ]n frunte este france-zul Samuel Chuffard, cel care a proiectat pentru Stile Bertone, Land Rover [i Jaguar, Nissan A-merica [i Nissan Euro-pa, BMW. Ba chiar [i originile companiei s]nt europene – printre fon-datori fiind reputatul top-manager italian Teresio Gigi Gaudio, firmele de inginerie [i produc\ie Tecnocad Pro-getti [i Cecomp din To-rino, italia. Ultima este acea care d= via\= proiectelor, transform]nd imaginile de pe monitoare ]n su-percaruri de invidiat.

De[i recent fondat= (2010), compania are la activ deja c]teva modele. Primul, icona Fuselage, a fost un electromobil cu acumu-lator Litiu-ion, av]nd accelera\ia 0 – 100 km/or= ]n doar 5 secun-de. Lansarea sa ]n produc\ie o fi

fost ]mpiedicat= de criza din re-giune. A urmat icona Vulcano, ]n dou= modifica\ii. H-Turismo, un hibrid motorizat cu un motor V12 de 6 l [i 790 c.p. [i un electromo-tor de 160 c.p., are nevoie de doar 3 secunde pentru a atinge 100 km/or=. {i nu se opre[te dec]t dac= vitezometrul indic= 350 km/or=. Cea de-a doua modifica\ie, H-Competizione, are un motor termic mai modest, un V6 de 3,8 l [i 550 c.p., ajutat de dou= turbo-compresoare [i dou= electromo-toare a c]te 160 c.p. fiecare. Are trac\iune total= [i este ceva mai rapid dec]t precedenta. Dou=

milioane de euro [i ai posi-bilitatea s= alegi ce ]\i place!

Anul 2015 aduce un nou model – icona Vulcano Tita-nium. Elementul chimic din denumire nu este un decor: aproape ]ntreaga caroserie este realizat= ]n titan, un metal u[or, rezistent, frumos, dar [i capricios la modela-

re. Propulsorul V8 de 6,2 l dez-volt= 670 c.p., dar poate fi adus p]n= la 1000 c.p. Este [i mai ra-pid dec]t „fra\ii mai mari” – 100

km/or= ]n doar 2,8 secunde, vite-za maxim= – 354 km/or=.

Dar inginerii [i designerii de la icona au grij= [i de transpor-tul urban – recent icona a pre-zentat conceptul Neo, care ar ]n-viora [i u[ura traficul din ora[e. Unde mai pui c= se prive[te ca o veritabil= oper= de art=.

Iurie SCUTARU

1890 de ani de la na[terea lui Publius Helvius PERTiNAX, ]m-p=rat roman (193); a fost guver-nator al Moesiilor (176-178), al Daciei (178-179), al Siriei (179-182), al Britanniei (185-187), al Africii (188-189) [i prefect al ora[ului Roma (1 aug. 126 – 28 mart. 193).

130 de ani de la na[terea lui {tefan HoLBAN, avocat [i om po-litic, deputat ]n Sfatul |=rii [i ]n Parlamentul Rom`niei (1 aug. 1886 – 27 aug. 1961).

60 de ani de la na[terea lui Tudor CATARAGA, sculptor (1956 – dec. 2012).

225 de ani de la realizarea PoR|ii BRANDENBURG din Ber-lin, cel mai important simbol al ora[ului [i concomitent simbol de stat de care s]nt legate multe evenimente importante din isto-ria Berlinului, a Germaniei, a Eu-ropei [i a lumii din secolul XX (6 aug. 1791).

75 de ani de la na[terea lui ion ZAHARiA, flautist, compozitor [i profesor universitar (5 aug. 1941).

560 de ani de la stingerea din via\= a lui iancu de HUNEDoARA (ioan), domnitor [i comandant de o[ti din Transilvania, una dintre cele mai mari personalit=\i poli-tice, diplomatice [i militare me-dievale rom`ne[ti (1400/1407 – 11 aug. 1456).

75 de ani de la na[terea lui Vitalie RUSU, actor de teatru [i cinema, regizor, Artist al Poporu-lui (12 aug. 1941).

80 de ani de la na[terea lui ion DAGHi, pictor, artist-decora-tor, profesor universitar (15 aug. 1936).

80 de ani de la na[terea lui Alexei GRABCo, pictor [i grafi-cian (18 aug. 1936).

440 de ani de la stingerea din via\= a lui Ti\ian (TiZiANo VE-CELLio), pictor italian din sec. al XVi-lea (1485 – 27 aug. 1576).

calendar

Noi, iulie 201636

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL:1. Hebdo-madar. 2. Pornire – Potasiu. 3. Mie! – Fragili. 4. A se grupa – Palton scurt – ilie Buga. 5. Lauren\iu Albu – Arm= grea – Uniunea Cinea[tilor din Elve\ia. 6. Faptul de a vie\ui – Refugiu. 7. Usturoi – om cu pielea neagr=. 8. Ere – Maestru. 9. }ncep=toare. 10. Note! – ins.

VERTICAL: 1. Concomiten\i. 2. Ag=\=ri – Bine! 3. Paula Corbu – Ecou la nesf]r[it! 4. Arbore exotic din sudul Asiei – Aiurit. 5. ivit – Lucrare serioas=. 6. V]nt tropical – Cu gust acru. 7. Pitac…ros dintr-o parte! – Arman. 8. A se deteriora – Bine! 9. Preliminar=. 10. 124356 de sunete care se articuleaz= cu participarea buzelor – Ansamblu de obiecte.

Cuv]ntul ierbar ]nseamn=:

1. Colec\ie de plante; 2. Parte a stoma-cului unei roz=toare; 3. iesle.

R=spunsurile corecte – nr. 5, 2016

ORIZONTAL: 1. C=mar=. Ap=. 2. Acoperite. 3. Magazie. Tu. 4. ir. Rivali. 5. Neg. Li. A\=. 6. Etaj. {f. }l. 7. Ur. Stimat. 8. Aram=. Lari. 9. {ifoniere. 10. As. Steag.

VERTICAL: 1. C=mine. A[a. 2. Acareturi. 3. Mog. Garaf=. 4. Apar. Mo[. 5. Rezil. San. 6. Ari-vist. i. S. 7. iea. Filet. 8. A\. La. Mare. 9. Pe\itoarea. 10. Al\i.

Cuv]ntul acareturi ]nseamn= construc\ii; unelte agricole.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

C]nd unu [i cu unu nu fac doi?

La 2 august 1999, pentru comemorarea Eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, Banca Na\ional= a Rom`niei a emis o bancnot= din polimeri cu

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n 2 mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

T abla de [ah pliabil= a fost inventat= de un preot c=ruia i-a fost interzis s= joace [ah. Preotul a g=sit o cale de a subtiliza tabla de [ah prin crearea celei pliabile. Atunci c]nd s]nt ]mp=turite

cele dou= p=r\i ale tablei de [ah, aceasta arat= pur [i simplu ca o carte.

Caissa1. Dc8. Cec4. 2. Td3X, sau 1. Dc8. Cac4. 2. Cd1X, sau 1. Dc8. Dxb6. 2. Cd5X, sau 1. Dc8. Dd6. 2. Cb5X.

valoarea nominal= de 2 000 de lei, aceasta fiind prima bancnot= din polimeri emis= de Rom`nia [i totodat= prima bancnot= din polimeri emis= ]n Europa.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Igor VIERU (1923-1988): MOARA DE LA CERNOLEUCAPictor [i grafician rom`n n=scut ]n satul Cernoleuca, Edine\.

Principiile noi de crea\ie ale pictorului se trag din ]mpletirea organic= a realului cu poezia, pictura tradi\ional= fiind privit= dintr-un unghi care nu ne ]mpiedic= a o ]n\elege pe plan superior de revalorificare. Este cunoscut, mai ales, prin tablourile cu tem= rustic=, execut]nd lucr=ri de factur= plastic=, trecute prin filiera imaginativ= a unui artist experimentat [i de o ]nalt= tensiune creatoare. }n ultimele sale opere se face tot mai pronun\at elementul metaforic, care ]i l=rge[te spa\iul artistic. operele sale s]nt o fuziune a artei grafice, a picturii [i a scenografiei care ]i influen\eaz= tot mai mult pictura, imprim]ndu-i o ]nf=\i[are aparte.

Lucr=ri: ME{TERUL MANOLE, C}TE CEVA DESPRE OAMENI {I APE, MIEZ DE VAR+ etc.

De vorb= cu Zinaida BoLBoCEANU, interpret= de folclor.Versuri de Liliana ARMA{U.proz= de Valentin RASPUTiN.Fabule moderne de Tatiana |}BULEAC.pagina muzelor: Sandra BULLoCK.time-out: ion LAZARENCo.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

Valeria PRoDANsecretar responsabil

Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREANUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 914For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

}NT}RZIEREValerie VOLONTIR