ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

aprilie

4, 2 016OCHI ALBA{TRI

Victoria CAZAC, 11 aniL. T. A. Mateevici, {old=ne[ti

O, timpule, cui sluje[ti?Peste cine ]mp=rat sau zeu te faci?Chiar n-ai pe cine s= iube[ti?

pag. 1-5

Anume acei [apte ani de-acas=, cei mai ferici\i ai vie\ii mele, consti-tuie „cernoziomul” din care a crescut viitorul scriitor, dar [i om, ]n primul r]nd om.

pag. 14-15

C]nd o carte nu este oglinda unei individualit=\i puternice, ea r=m]ne totu[i oglinda unor ciudate cusururi ale spiritului.

pag. 17-20

}mi amintesc m]ndria [i bucuria cu care am mers c=tre Biseric=, de m]n= cu tat=l meu. M= sim\eam iubit=, m= sim\eam ]n siguran\=, m= sim\eam important=.

pag. 30-31

NOI

antologie nOi

DUP+ }MP+RT+{ANIEValerie VOLONTIR

ALEEA }NGERILOR

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

Frumoasa alee a Marilor }ngeriE un regat al cuvintelor superbe,E un altar ridicat la ceruri}n care ostenesc nelini[tite verbe.Florile-s colorate de versuri,iarba din rug=ciuni r=sare,Poe\ii ]nchin= la ceruriVorba care ]i doare.

Silabe refugiate-n p=m]ntR=sun=-n univers ]ndep=rtat,Apoi dispar pe aripi de v]nt}n acest regat uitat.

Metaforele scald= omenirea}ntr-un ocean personificat,}n ele se oglinde[te nemurireaPoetului cu g]ndul luminat.

Liliana RECEAN, 16 aniM]nd]c, Drochia

2016, aprilie nOi

capriciile muzei

1

S e pare c= cerul poeziei s-a spart la Cobani, Glo-deni, iar cel al prozei/eseului la Coliba[i, Ca-

hul, [i Bardar, ialoveni. num=rul impresionant de lucr=ri sosite din aceste localit=\i, dar [i calitatea din ce ]n ce mai bun= a lor ne fac s= ne g]ndim c= acolo se desf=[oar= o munc= asidu=, se dep=[esc ni[te limite ale cotidianului, ale autosuficien\ei [i complacerii ]ntr-un orizont ]ngust. V= aminti\i, la Eminescu: „Tr=ind ]n cercul vostru str]mt...” Acestea fiind spuse, invit=m toate liceele [i gimnaziile din \ar= s= dea curs invita\iei revistei nOi [i s= ]ncerce s= sparg= crusta t=cerii, s= cuteze s= scoat= cuv]n-tul din amor\ire [i somnolen\=, d]ndu-i valen\e care ]i permit s= reflecte rostul vie\ii acum [i ]n eternitate.

M=d=lina PRIP+ (Pelinia, Drochia). D=ltuie[ti sigur ]n cuv]nt, f=r= de teama rebutului. Alura in-telectualist= [i topica special= confer= poemelor un farmec aparte. Felicit=ri!

Marinela LUPU{OR, cl. a IX-a (Cobani, Glodeni). E[ti ]n elementul t=u, cu subiecte aparent comune, pe care ]ns= reu[e[ti s= le aduci la condi\ia sub-tilelor mi[c=ri ale sufletului. S]ntem goi ne-a des-cump=nit. }n special, nu iubim pacea, st]rnim ades r=zboi.

Sergiu BADALEAM (Coliba[i, Cahul). Vii cu o poezie de \ar=, cu un text ]n care c]n\i o realitate ce \ine de un context larg [i e bine c= reu[e[ti s= de-p=[e[ti locul comun at]t de frecvent ]n asemenea ]ncerc=ri. Succes ]n continuare!

Maria REVENCU, cl. a X-a (Cobani, Glodeni). Pe o not= minor=, dar sus\inut=, textul prinde contur [i cu greu ][i ascunde lumina, r=zb=t]nd prin [in-drila sentin\elor t]nguioase.

Eugen NU|A, cl. a IX-a (Ursoaia, C=u[eni), Ga-briela CRE|U, cl. a VIII-a (Ciuciulea, Glodeni), Cris-tina C+T+NOI (Ursoaia, C=u[eni), Aliona CAZA-CU, 15 ani (Hagimus, C=u[eni). Se anun\= voci [i caractere poetice. A[tept=m noi lucr=ri.

Liliana RECEAN, cl. a IX-a (M]nd]c, Drochia). Dintre poeme se eviden\iaz= Aleea ]ngerilor, dintre eseuri – Farmecul m=rii. E[ti tot mai aproape de cur-sivitatea necesar= unei lucr=ri literare. Dar care, desigur, nu este suficient=.

Valeria POPOV, 19 ani (Paris, Fran\a). Eseul beneficiaz= de un limbaj fluent [i de un grad de liber-tate a g]ndirii, care ]i permit s= ating= [i s= pun= ]n mi[care no\iuni [i sentimente, f=c]ndu-ne, s= sim\im cu adev=rat c= S]ntem frumo[i, c]nd iubim.

Victoria SAVA, 14 ani (Bardar, Ialoveni). }n evo-carea bunicului reu[e[ti s= dep=[e[ti limitele dra-mei personale, s= ne ]nf=\i[ezi un chip [i un carac-ter generalizat, care \ine de fiecare dintre noi. nu ne r=m]ne dec]t s=-\i fim recunosc=tori.

Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=). ideea de mai sus e valabil= ]ntru totul cu re-ferin\= la chipul mamei pe care ]l descrii cu elan [i pasiune.

Maricica ANDONI (Coliba[i, Cahul), C=t=lina CARAMAN, cl. a VIII-a (C=u[eni), Liliana LUCHI|A, cl. a IX-a (Bardar, Ialoveni), Elena MUREA, cl. a XI-a (Cuhure[tii de Jos, Flore[ti), Tamara BIVOL, cl. a IX-a (Bardar, Ialoveni), M=d=lina VOD+ (Coliba[i, Cahul). Eseuri demne de paginile revistei nOi. Sper=m c= cititorii le vor gusta [i aprecia.

Texte interesante, dar care nu ating linia publi-cabilit=\ii, ne-au trimis Nicoleta PATRA{ (B=l\i), Mi-hai EREMIA (Coliba[i, Cahul), Ana RUGIN+ (Cobani, Glodeni) [i Mihaela PLUGARU, cl. a IV-a (Bardar, Ialoveni).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

LUMINA DE DUP+ CUVINTE

ST+P}NULO, timpule, cui sluje[ti?Peste cine ]mp=rat sau zeu te faci? Chiar n-ai pe cine s= iube[ti?De ce ne tulburi apoi taci?

E[ti un Domn, o iluzie poate?De ce e[ti dur cu omenirea?Ori e[ti un vis [i vrei de toate?Unde e[ti [i care \i-e menirea?

Fugi [i nu mai ai oprire,Vreau s= te opre[ti un pic!

Mai las=-ne s=-afl=m ce e iubirea,M=car pe un minut pref=-te ]n amic!

Te rog, st=p]ne, iart=...nu ai habar de noi, te cred,Dar nu l=sa via\a s= treac=,Las=-mi aproapele ]n pace [i nu m= f= s= plec.

{tiu c= ai putere,Te rog s= te opre[ti.{i, totu[i, am o ]ntrebare:O, timpule, cui sluje[ti?

Eugen NU|A, cl. a IX-aUrsoaia, C=u[eni

nOi, aprilie 20162

cap ri ci ile mu zei

PRIM+VARAPrim=varaE-n ograd= iar=[i –Floare l]ng= floare –{i afar= ninge,ninge cu petale.

Aliona CAZACU, 15 aniHagimus, C=u[eni

Asear= noaptea am visat un vis frumos –Mi se p=rea c= tat=l meu din ceruri s-a ]ntors,M-am dat la el ca s=-l cuprind [i s=-l s=rut,O lacrim=-am v=rsat, iar el a disp=rut.Ah! T=ticule, tu [tii [i este drept,Cu dorul t=u ]mi sco\i [i inima din piept.Ah! T=ticule, eu [tiu [i este drept,C= nimeni nu te-a[teapt=, doar eu, tat=, te-a[tept!Te-a[tept s= te ]ntorci, c=ci vreau s= te rev=d.De ce nu stai numai la noi? de ce eu doar te v=d?De ce doar ap=reai ]n visele mele?De ce nu se mai vede a ta stea ]ntre stele?Eu f=r= tine, tat=, m= simt ]nstr=inat=,M= simt ca o str=in= cu inima p=tat=.De-at]\ia ani te-a[tept cu lacrimi prea uscate,nici nu pot ]nv=\a, am g]nduri ]ncurcate.De multe ori v=d o persoan= ce-\i seam=n= leit,Dar e-o coinciden\=, to\i [tiu c= ai murit.nu mai doresc s= fiu cu via\a ne-mp=cat=,De m= auzi din ceruri, revino ]nc-o dat=.

Odat=, am visat, dar tu nu te-ar=tai,Un ]nger mi-a [optit c= tu te-ai dus ]n rai.De ce e moartea asta, de ce-i at]t de rea?Mi l-a luat pe tata [i nu vrea s= mi-l dea.

Gabriela CRE|U, 15 aniCiuciulea, Glodeni

VISUL

FA|A REALIT+|IIV=d lumea ca pe-o himer=, Ceva ezoteric.Speran\ele nu mai au via\=.Doar mor.Triste\ea ][i spune cuv]ntul. Doare [i ea.Pe chipuri doar m=[ti.Doar falsitate...Sufletele strig= disperate!Vor fericire.Dar, cum vanitatea n-o pot ]nvinge,Tr=iesc suferind.Timpul pare a fi un miraj –Fuge gr=bit.Totul r=m]ne ]n haos.Calvar...

Cristina C+T+NOIUrsoaia, C=u[eni

***Basarabia, dragul meu plai,m]ndru col\i[or de rai,dulce loc de pe p=m]ntpentru mine cel mai sf]nt.

|=ri[oara mea iubit=,De ce e[ti posomor]t=?Poate e[ti ]nsp=im]ntat=de ce s-a-nt]mplat odat=?

— Oh, iubitul meu fecior,prive[te ]n jur u[or[i spune-mi, te rog, acumce vezi pe-acest mic drum?

V=d gr=dinu\e cu floricare au mii de culori,soarele ce viu luce[te,lumea care se gr=be[te.

— Acum pune\i o-ntrebare:unde se gr=besc ei oare?De ce mul\i m= p=r=sesc,oare nu m= mai iubesc?

Sergiu BADALEAMColiba[i, Cahul

BISERIC+ }NTRE OGOARECristina DEVIZA

L. T. M. Sadoveanu, H]nce[ti

FERESTRE SPRE APUSAna GANGAN

Gordine[ti, Edine\

M+DUVA SUFLETULUIRe]ncarna\i ]n [oapte de noapte,fugari printre miile de fapte,fura\i de sentimenteleiubirii,ne s=rut=m ]n faptulserii,arunc]nd ]n urm=desp=r\irile,dezam=girile,]nf=ptuirile secrete.Fumuri de dor se strecoar=-nmine,inspir [i expir fiecare suflare.Expirarea-i eliberare, moartesufleteasc=.R=suflarea-i na[tere.Viseaz=-m= c]t mai ai aer,iube[te-m= c]t ]nc= m= sim\i.S=rut=-m= c]t ]nc= te a[tept.

M=d=lina PRIP+ Pelinia, Drochia

2016, aprilie nOi 3

T o\i tr=im sub acela[i cer, dar nu to\i avem a-cela[i orizont. Fiecare dintre noi are preocu-

p=rile sale: frecventeaz= cercuri folclorice, dra-matice, sec\ii sportive, de dans. }n c=utarea unei lumini tainice asemeni unei comori, frecventez [i biserica, un loc unde po\i vorbi cu Dumnezeu. M= cufund seara ]n c=r\i [i absorb f=r= s= m= opresc nectarul lor.

Un rol deosebit ]n via\a mea ]i apar\ine lui Dum-nezeu, Cel care mereu m= ]ndrum= spre o cale mai bun=. Din copil=rie m= fascineaz= virtu\ile cre[tine: milostenia, bun=tatea, iertarea, adev=rul, modestia. S= sper=m cu ochii deschi[i, s= d=m fie-c=rei zile [ansa de a fi cea mai frumoas=, s= tre-cem peste dezam=giri. }n asta const= arta de a tr=i.

Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a Heciul Vechi, S]ngerei

ARTA DE A TR+I

MIRINely |ANGA, 9 ani

L. T. Ion Creang=, Co[ni\a, Dub=sari

{ tiu unde e[ti c]nd m= simt r=u, c]nd inima mi-e zdrobit= sau c]nd pl]ng ]n hohote. E[ti al=turi,

taci, dar prezen\a ta cost= mai mult dec]t orice cuv]nt. C=ldura pe care o eman= privirea ta m= ]nv=luie, dispari [i nu mai e nimic important ]n via\a mea.

Sentimentul c= prin vene nu-mi curge s]nge e plumb greoi, dens [i cald. El m= imobilizeaz=, ]ns= ]mi este absolut indiferent. n-a[ fugi de l]ng= el chiar [i dac-ar fi sf]r[itul lumii. Corpul ]mi este complet amor\it [i nu m= pot mi[ca, s]nt complet relaxat=. Ar putea s=-mi pricinuiasc= vreun r=u? Liber, c=ci am prea mult= ]ncredere ]n el, dar nu ]mi pas=, c=ci m= simt ca ]n paradis al=turi de el. nu este nevoie s= vorbesc. ne ]n\elegem [i f=r= cu-vinte. Privirile, gesturile [i mimicile s]nt de ajuns.

Mi-e bine al=turi de el? Bine, al=turi de el m= simt regin=, ]nger, zei\=. El este c=l=uza mea prin ]ntuneric, luceaf=rul pierdut ]n universul meu l=un-tric, veninul care s-a contopit cu ADn-ul meu.

Dac= s]nt doi ]ndr=gosti\i, e iubire, dac= unul, e boal=. Este zborul eului meu liric, aproape nimic legat cu mine.

C=t=lina CARAMAN, cl. a VIII-aC=u[eni

S}NTEM FRUMO{I C}ND IUBIM

S ]ntem aici. Tr=im. Avem cui spune bun= dimi-nea\a [i cui ura noapte bun=. Avem o familie.

Un vis de transformat ]n realitate. Un trecut din care am ]nv=\at [i un viitor minunat de construit. Posi-bilitatea de a ne alege drumul [i voca\ia. Suficiente locuri ]n care s= ne explor=m [i s= ne dezvolt=m pasiunile.

Dac= s]ntem suficient de noroco[i, avem aproape oameni cu suflet bl]nd al=turi de care putem face toate acestea. Al=turi de care s]ntem iubi\i, res-pecta\i, ferici\i [i aprecia\i. Avem caractere puter-nice [i personalit=\i diferite.

S]ntem de[tep\i [i creativi. De multe ori ne lip-se[te ]ncrederea [i curajul. Dar nu-i nimic, ele vin ]n timp. }nc= ne mai plac lucrurile simple [i ]nc= mai a[tept=m dragostea. Este adev=rat c= fugim de responsabilitate [i d=m vina pe via\= ]n loc s= o c=ut=m ]n noi. Poate o facem pentru c= ne mai elibe-reaz= con[tiin\a. Are [i a[a destule de suportat.

nu-i u[or s= reu[im. nici s= lupt=m. Dar atunci c]nd o facem cu adev=rat, rezultatele s]nt motive de m]ndrie. {i asta chiar ne face ferici\i. S]ntem sensi-bili, de[i ne ferim atunci c]nd e vorba despre senti-mentele noastre. Aici apare frica. {i tare greu mai sc=p=m de ea. Dar s]ntem frumo[i c]nd iubim. C]nd d=ruim cu sinceritate [i c]nd z]mbim copil=ros. S]n-tem frumo[i. {i nu doar fizic.

Valeria POPOV, 19 ani Paris, Fran\a

ZBORUL IUBIRII

4 nOi, aprilie 2016

cap ri cii le mu zei

SCRISOARE DE DRAGOSTE

D ragul meu, din ziua c]nd ai ap=rut ]n via\a mea, aceasta a c=p=tat un sens mult mai

profund. Ai schimbat totul doar prin simpla ta prezen\=. }ntr-un timp at]t de scurt ai devenit cea mai important= persoan= din via\a mea. Tu e[ti cel care ]mi ]nfrumuse\eaz= dimine\ile, dai culoare zilelor [i ]mi luminezi nop\ile. Tu e[ti flac=ra ce-mi aprinde inima, e[ti focul ce m= mistuie de tot. Fru-mosul meu, tu e[ti jum=tatea ce m= completeaz=, e[ti for\a cu care pot ]nfrunta orice, e[ti puterea ce m= face invincibil=. L]ng= tine s]nt cea mai fericit=, l]ng= tine m= simt nemuritoare.

Ador s= m= pierd ]n bra\ele tale puternice unde m= simt ]n siguran\=, ]n ochii t=i plini de iubire [i ]n cuvintele tale dulci. Frumuse\ea ta interioar= [i cea exterioar= s]nt de nedescris.

Via\a f=r= tine nu mi-o pot imagina, ar fi ca Ro-meo f=r= Julieta sau ca Eminescu f=r= crea\ia sa. Eu f=r= tine a[ fi oarb=, pentru c= doar tu e[ti lu-mina ochilor mei. A[ fi surd=, pentru c= doar tu ]mi alini auzul. A[ fi mut=, pentru c= doar numele t=u ]l pot rosti. }ti mul\umesc c=-mi e[ti al=turi, c= exi[ti ]n via\a mea [i c=-i dai sens. }\i mul\umesc c= m= ]n\elegi, c= m= accep\i a[a cum s]nt, c= m= ier\i, dar ]n primul r]nd c= m= iube[ti. Oriunde e dra-goste, acolo e[ti tu, acolo s]ntem noi. Te iubesc.

Maricica ANDONI Coliba[i, Cahul

SO

AR

E M

AR

E

An

dre

ea M

UN

TE

AN

, 10

an

iC

entr

ul d

e C

rea

\ie

pen

tru

cop

ii [

i ad

oles

cen

\i

Sp

era

n\a

, Sor

oca

E at]t de u[or s= te ]ndr=goste[ti, s= te av]n\i ]n-tr-o fericire imaginar= cu ochii ]nchi[i [i s=

cazi ]n mrejele unui vis dulce care te ]mbat= ase-meni unui pahar cu vin... Dar e at]t de greu s= te treze[ti [i s= realizezi c= inima-\i arde ]n focul unei iubiri boln=vicioase ce a devenit f=r= s=-\i dai sea-ma un drog f=r= de care nu-\i mai po\i duce exis-ten\a. E cumplit ca din senin o fericire s= se trans-forme ]ntr-o durere. Orice decizie luat=, orice drum ales ar ]nsemna deja suferin\=. O dragoste condi-mentat=, puternic=, fierbinte, ajunge la o sut= de grade [i ARDE! Arde totul ]n interior, distruge pere\ii firavi ai inimii, mistuie ultimele r=m=[i\e ale fericirii [i continu= s= ard=.

iubire ideal= sau iubire boln=vicioas=?inima sau ra\iunea?Lupt= sau resemnare?P]n= unde poate merge un om ]ndr=gostit? C]te

poate ]ndura pentru a-[i salva iubirea? Ce final va cunoa[te o dragoste condamnat= de cei din jur, dar indispensabil= pentru cei ce o nutresc?

Uneori s]nt doi [i totu[i unul... Alteori s]nt doi [i totu[i singuri... Unul dintre ei se zbate ]ntre DA sau nU, iubire sau singur=tate, fericire sau suferin\=, se zbate ]ntre cei doi EU care g=sesc momente nepotrivite pentru a se contra [i pentru a-i aminti lucruri pe care vrea s= le uite, s= le ]ngroape, s= nu le cread=. inima iube[te, ra\iunea ]n\elege c= nu exist= loc pentru fericire. Pe cine s= asculte? }nco-tro s-o ia? Ce drum s= aleag=? E o lupt=, [i, indi-ferent de alegere, cineva va avea de suferit... Ce-l=lalt se zbate ]ntre agonie, vicii [i o iubire ce-i strig= s= se opreasc=. Ar vrea s= dea glas din nou inimii, s= iubeasc=, dar viciile ]l trag ]napoi [i-l \in prizonier ]n lan\uri grele, pr=fuite de timp.

C]nd iubirea te face s= ui\i de tot, dar totul din jur nu te las= s=-\i tr=ie[ti iubirea, ce e de f=cut? C]nd inima pl]nge, ra\iunea st= ]n umbr=, iar tu, un EU r=nit [i dezam=git, ce ai mai putea face pentru a-\i salva sufletul? iubirea fierbinte ]nc=lze[te, dar de-seori poate ARDE!

Marinela LUNGU, 16 ani F=le[ti

C}ND IUBIREA TE FACE S+ UI|I DE TOT

52016, aprilie nOi

sarea g]ndirii

P rim=vara este o s=rb=toare imens= la care particip= toate elementele naturii.

Victor HUGO

Un optimist este personificarea uman= a prim=-verii.

Susan J. BISSONETTE

Vor putea t=ia toate florile, ]ns= nu vor putea opri prim=vara.

Pablo NERUDA

Prim=vara ne arat= ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdar= [i anost=.

Virgil A. KRAFT

Prima zi de prim=var= nu trebuie confundat= cu prima zi a prim=verii. Diferen\a dintre ele se poate ]ntinde pe durata unei luni.

Henry Van DYKE

nu te mira c= vremile sterpe [i ur]te nu dau ta-lente: florile nu s]nt ale r=d=cinii, ci ale prim=verii.

Nicolae IORGA

{tiin\a nu s-a putut niciodat= l=uda cu inventa-rea unui tranchilizant at]t de puternic precum o zi ]n-sorit= de prim=var=.

W. Earl HALL

Ziua ]n care Domnul a creat speran\a a fost probabil [i cea ]n care a z=mislit prim=vara.

Bern WILLIAMS

A iubi e prim=var=. A cunoa[te-nseamn= iarn=.

Lucian BLAGA

Calc= u[or prim=vara. Mama natur= este ]ns=r-cinat=.

Proverb amerindian

Prim=vara este atunci c]nd ]\i vine s= fluieri chiar dac= ai pantofii plini cu ap=.

Doug LARSON

Totul ]nflore[te f=r= nici o opreli[te; dac= ]n lo-cul culorilor ar fi voci, o incredibil= v]nzoleal= s-ar na[te ]n inima nop\ii.

Rainer Maria RILKE

CUV}NTULD e obicei profesoara de limba rom`n= ne ]n-

treab= cine este cel mai robust ]n aceast= limb=. noi nefiind siguri de r=spuns, am ]ntrebat-o pe ea. R=spunsul a venit grabnic, rostit calm [i si-gur. Profesoara ne-a spus c= cel mai puternic este cuv]ntul, c= prin cuv]nt po\i reduce la t=cere orice om care ]\i face r=u, prin cuv]nt [i prin modul ]n care ]l prive[ti po\i s=-\i creezi o personalitate. Cuv]n-tul este neamul, pacea [i unirea. Frumuse\ea cuv]n-tului p=trunde mereu ]n r=nile noastre [i ne sensi-bilizeaz= caracterul. Doar farmecul lui ]nvinge.

Observ mul\i tineri care aspir= s=-[i schimbe ]nf=\i-[area, ]ns= [i ]n cazul acesta, cuv]ntul ob\ine o so-lemnitate. E nevoie s= devenim oameni inteligen\i, s= [tim locul cuv]ntului [i valoarea lui. Dac= [tii s= ]\i vorbe[ti limba [i s= ]\i respec\i neamul, faci deja un pas spre succes. Valoarea personalit=\ii tale depinde de tine, de felul cum ]\i construie[ti viitorul. Apreciaz= cuv]ntul ca fiind o parte din tine. Lucrea-z= [i aici, nu doar la mu[chi – o pagin= citit= ast=zi, alte dou= – m]ine, iar a[a, pu\in c]te pu\in, te dez-vol\i [i intelectual.

nu te l=sa jignit de cuvintele care nu-[i au locul. Dac= cineva nu respect= arma limbii rom`ne, ignor=-l. nu neglija educa\ia, mul\i au f=cut-o, iar acum se pl]ng, ]njur= [i scuip=. nu cred c= dore[ti s= ajungi s= le c=lci pe urme. Fii cel care schimb= lumea. Fii un exemplu!

Liliana LUCHI|A, 16 ani Bardar, Ialoveni

PELUZ+Agnesa CUCIUC, cl. a VII-a

L. T. M. Eminescu, Anenii Noi

CALC+ U{OR PRIM+VARA

nOi, aprilie 2016

cu ta re r]nd mu[ c=

6

EXIST+ OARE PRIETENIE ADEV+RAT+?

D e mult timp ]mi pun aceast= ]ntrebare [i doar ast=zi am

aflat r=spunsu. Prietenii s]nt, de fapt, ni[te persoane care ]\i acor-d= pu\in timp: s= te cunoasc=, s=-\i afle defectele, iar apoi s= te distrug=. La ]nceput to\i au bun= dispozi\ie, par de treab= dac= nu chiar ]ngeri. Pe urm= ]ns= ]n-cepi s= le cuno[ti adev=rata fa\=. Repede se plictisesc de tine, mai ales atunci c]nd nu le spui diferi-te b]rfe sau alte chestii cu care s=-i ademene[ti. Majoritatea oameni-lor ][i fac prieteni doar pentru a dob]ndi ceva. C]nd te g]nde[ti c=,

uite, am g=sit [i eu ]n sf]r[it pe ci-neva c=ruia ]i po\i dezv=lui secre-tele. Gre[e[ti! nim=nui nu-i po\i spune tot ce te doare.

Prietenii vin [i pleac=. Eu ]nc= nu am cunoscut pe nimeni care s= m= ]n\eleag=, to\i profit=, iar apoi dispar. Poate s]nt [i eu de vin= pentru c= ]i las s= intre prea u[or ]n inima mea.

Mereu trag n=dejdea c= Dum-nezeu mi-a rezervat pe cineva care cu adev=rat s= ]mi intre ]n inim= [i s= nu mai ias=.

Daniela GORGOS, cl. a IX-aSusleni, Orhei

D urere, suferin\=, triste\e... De toate avem parte, din toate

culegem roade ]n scurta via\= pe care o tr=im pe pribeagul nostru p=m]nt. Ducem poveri grele, tr=im dureri amare, pl]ngem, strig=m de durere, murim de dor, s]ntem ]n stare s= ne pierdem via\a, dar nu s= [i o c][tig=m. nu s]ntem ]n sta-re s= culegem iubire, deoarece plant=m ur= ]n suflet. S]ntem ]n stare s= facem r=u, dar nu [i bine. Culegem doar durere, deoarece am plantat r=utate. S]ntem ]n sta-re s= url=m, s= strig=m la Domnul „ce via\= mi-ai dat?”, de[i nu [tim ce-a preg=tit el pentru noi. ne blestem=m chiar [i soarta, de[i nu [tim ce viitor ne a[teapt=. S]n-tem ]n stare s= ne ur]m, de[i am fost cei mai buni prieteni, dar nu s= ne iubim, nu [i s= ne pre\uim. S]ntem ]n stare s= nu oferim nimic celui s=rac, de[i avem totul. S]n-tem ]n stare s= ne iubim str=inii, nu [i familia. S]ntem ]n stare s= ne vindem prietenul pe unul mai cool.

Plant=m doar r=utate [i la[itate ]n suflet, ]nc]t ne sufoc=. nu mai avem aer ]n suflet. E poluat de at]-ta r=utate. nu mai respir=m iubi-re, ci doar ur=. nu mai avem aer, ne sufoc=m de aerul poluat de r=u-tate. Ce s= culegem dac= plant=m ]n suflet doar ce e r=u?

S]ntem ]n stare s= ne impunem, de[i [tim c= nu avem dreptate. S]n-tem ]n stare s= ne ab\inem foame-tea pentru un corp mai frumos, ]n timp ce mii de suflete mor de foa-me. S]ntem ]n stare s= ne vindem ]ntre noi. S]ntem ]n stare s= ne cump=r=m. S]ntem ]n stare s= ne lu=m noi ]n[ine via\a, nu s= ]n-cerc=m s-o c][tig=m. S]ntem zbu-ciuma\i de at]tea primejdii. nu mai avem pace nici ]n \ar=, nici ]n cas=, nici ]n suflet. ne punem m=[ti, doar ca s= ne ascundem adev=rata fa\=. ne-am costumat fiecare.

Rosa LUPAN, cl. a IX-a Coliba[i, Cahul

S}NTEM }N STARE

MAREA MEA PASIUNE } nc= de c]nd eram micu\=, vi-

sam s= devin profesoar= de limba [i literatura rom`n=. Juc=-riile preferate erau caietele [i c=r- \ile mamei, stiloul ro[u. Citeam, corectam gre[eli, t=iam f=r= pic de mil= [i scriam ap=sat deasu-pra gre[elii, oarecum indignat= c= anume aceasta este varianta corect=. M= visam o profesoar= ide-al=, dar sever= [i corect=, ]ntruc]t am optat mereu pentru sinceritate.

Mama mea, fiind ]nv=\=toare de profesie, mi-a insuflat o doz= de curiozitate, venind de la servi-ciu, cu geanta plin= de caiete ca-re a[teptau cumin\ele s= fie veri-ficate. Eu, mereu cu z]mbetul pe buze, ardeam de ner=bdare s=-[i deschid= agenda ]n care ][i f=-cea unele noti\e [i s= treac= la ca-iete. }i urm=ream fiecare mi[care, ca mai apoi s= o repet [i eu. C]nd m= vedeam cu prietenele mele, prima ]ntrebare era: „Azi ce fa-cem?” [i r=spunsul meu era evi-dent, doar c= atunci noi numeam acest joc „de-a [coala”. De fieca-re dat= eu eram profesoara de ro-m`n=.

De ce anume profesoar= de limba [i literatura rom`n=? Eu nu am fost niciodat= bun= la ma-tematic= [i, poate din aceast= cauz=, am ]nceput s= dezvolt tot ce \ine de lexic [i comunicare.

Chiar dac= am crescut, oricum, nu mi-am schimbat p=rerea des-pre profesia pe care am de g]nd s= o cap=t, pentru c=, ]n fiecare zi de [coal=, av]nd limba [i literatura rom`n=, v=d ceva diferit la felul ]n care profesoara noastr= ne pred= lec\ia, iar aceasta m= motiveaz= s=-i calc pe urme.

Valeria ROMAN, cl. a X-aL. T. A. David, Bardar, Ialoveni

Nota redac\iei: Dragi cititori, dar voi de ce p=rere s]nte\i vizavi de existen\a prieteniei adev=rate? V= invit=m la un schimb de opinii.

AMELIAIrina MALER, 15 ani

Chi[in=u

2016, aprilie nOi 7

noi [i voi

1. Te intereseaz= poli-tica?

2. Urm=re[ti ultimele nout=\i din politic=?

3. }n familia ta se dis-cut= pe aceast= tem=? Dar la [coal=?

4. |i-ai dori ca peste ani s= devii politician?

5. Ce calit=\i nu trebu-ie s=-i lipseasc= unui politician?

6. Ai vreun politician din \ara noastr= sau de peste hotare pe care ]l simpatizezi?

7. Care pre[edinte de \ar= este un model pentru tine?

8. }n biblioteca ta ai c=r\i ce \in de acest domeniu sau poate memoriile unui politi-cian celebru?

9. Cuno[ti vreo doc-trin= a unui partid poli-tic?

10. Vei merge neap=rat la votare c]nd vei atin-ge v]rsta majoratului?

11. Dac= ai 18 ani sau c]nd vei atinge aceast= v]rst=, pentru ce partid din republic= \i-ai da votul?

12. Comenteaz= expre-sia: Politica: o curs= de cai troieni (Stanislaw Jerzy Lec).

CHESTIO NAR

ALEARG+ ZILELE PRIN CALENDARD intotdeauna oamenii au sim\it nevoia de a m=sura timpul, mai exact trecerea

lui. Tot ce se leag= de acest domeniu intrig=, de la observa\iile privind fazele succesive ale Lunii (Luna nou=, primul p=trar, Luna plin=, al treilea p=trar...) [i p]-n= la cele mai moderne inven\ii de m=surare a timpului.

Calendarul, ca [i ceasul, se g=se[te ]n fiecare cas=, birou, agend=, telefon mo-bil. Modul de m=surare a timpului difer= de la cultur= la cultur=, de la religie la religie etc. Nu ne-am propus s= v= facem capul calendar, dragi cititori, cu ]ntreb=rile de la chestionarul din nr. 1, 2016, ci v-am invitat s= m=sura\i timpul... prin calenda-re, mai ales c= s]ntem ]ntr-un an bisect. Poftim rezultatul!

ARENA POLITIC+ PRINTRE

ELEVI

1. Originea cuv]ntului caledar se g=se[te ]n termenul latin calendarium, care ]n-seamn= registru contabil.5. nu am reu[it ]nc= s=-mi cump=r un calendar de perete pentru anul 2016. Bine]n\eles c= nu-mi lipse[te ]ns= calen-darul ilustrat publicat ]n revista nOi, nr. 12, 2015.12. Studiile de specialitate plaseaz= apari\ia calendarului ]n Antichitate, mai exact ]n perioada neolitic= sau a pietrei lustruite.

Marinela LUPU{OR, 15 aniCobani, Glodeni

3. Mi se ]nt]mpl= s= m= pierd prin zile [i atunci dau fuga la calendar.4. De fiecare dat= ]mi notez ]n calendar evenimentele importante pentru mine, zi-lele de na[tere, s=rb=torile.7. nu port un calendar de buzunar, de-oarece la necesitate ]l folosesc pe cel din telefonul mobil. 9. Am un calendar cu s=rb=torile religi-oase pe care le respect cu stricte\e.

Mihaela NECRU|U, 14 ani Cuhure[tii de Jos, Flore[ti

12. }n Antichitate venerarea unui num=r mare de zei era un lucru obi[nuit, a[a c= ]n\elep\ii timpului au ]ncercat s= le \in= socoteala, dedic]ndu-le anumite zile ]n care s= fie cinsti\i. Aceast= preocupare a dus la apari\ia calendarului. Apoi, acest obiect devenise practic, deoarece cu aju-torul lui ][i d=deau seama c]nd era vre-mea recoltei sau c]nd exista riscul ca apele r]urilor s= inunde c]mpiile. Primele calendare au fost realizate de egipteni, babilonieni [i maya[i, fiind perfec\iona-te mai t]rziu de romani sub forma calen-darului iulian.

Tatiana BALANSlobozia, {tefan-Vod=

1. Pe vremuri, fiecare popor avea propria num=r=toare a anilor [i a zilelor, pe care ast=zi le numim calendare, de la latines-cul calendae (a chema, a convoca), care desemnau la romani fiecare ]nceput de lun=, c]nd locuitorii unei cet=\i erau che-ma\i pentru a face anumite anun\uri.

2. Exist= mai multe tipuri de calendare: iulian, gregorian, iudaic, egiptean, chi-nezesc, evreiesc, musulman; lunare, so-lare, republican [. a. 8. }n fiecare an ]n luna decembrie d=ru-iesc clasei mele calendarul ilustrat al revistei nOi.11. Am acas= un calendar de perete, un calendar-bro[ur=, un calendar persona-lizat. }mi plac calendarele cu peisaje, cu ora[e frumoase. 13. Dup= sf]r[itul Primului R=zboi Mon-dial aproape toate \=rile lumii, ]n plan civil au adoptat calendarul gregorian [i, astfel ]n \=rile ortodoxe au ap=rut dou= calendare, unul bisericesc – iulian, [i al-tul civil – gregorian. Calendarul cre[tin ]ncepe de la na[terea lui iisus Hristos.

Aliona CAZACU, 15 aniHagimus, C=u[eni

6. nu am un ceas-calendar, dar mi-l do-resc. 9. Cred c= fiecare cas= trebuie s= aib= un calendar religios. }n casa mea el exist=.14. A se uita ca m]\a ]n calendar – a fi complet ne[tiutor ]ntr-un domeniu.

Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

10. Tat=l meu are peste 450 de calenda-re pe care le colec\ioneaz= de ani buni. El zice c= ]n aceste file se ascunde co-pil=ria, studen\ia [i toate amintirile lui. Cele vechi ]mi par mai interesante.14. Expresia a face capul calendar o fo-losim atunci c]nd ne ]nt]lnim cu cineva care vorbe[te foarte mult, astfel se face trimitere la calendarele vechi, care erau arhipline de informa\ii de genul, de toate pentru to\i. iar expresia omul fericit nu are calendar scoate ]n prim-plan o per-soan= ]mplinit=, fericit=, care uit= de via\a efemer= [i tr=ie[te din plin fiecare clip=.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

nOi, aprilie 20168

Hristos a ]nviat!

C]ntece [i colinde pascale culese [i ]ngrijite de folcloristul, Andrei TAMAZL~CARU

RANA LUI NE-A VINDECAT

Azi e ziua biruin\ei:Ce s-a scris s-a ]mplinit,De lumina ]nvierii iadul ve[nic s-a golit.

Ziua cea prealuminat=}nvierii lui Hristos Este cel mai mare praznic ’n Universul Ortodox.

Azi e ziua m]ntuirii Pentru neamul omenesc,Crucifixul r=stignirii E de-a pururi Sf]nt Ceresc.

Azi e ziua ve[niciei,Cel din mor\i a ]nviat,

Marea Jertf= e iubirea,Rana Lui ne-a vindecat.

Azi e ziua desp=r\irii Pe vecie de p=cat, Sus pe v]rful C=p=\]nii Crucea Vie\ii El ne-a dat.

Azi e ziua prim=verii,C]nt= ]ngerii ]n cer {i p=m]ntul c]nt= tareZiua Sfintei }nvieri.

Azi e ziua cea mai sf]nt=,Sf]nta Sfintelor ]n flori, Osanale miresmate Dulcelui M]ntuitor.

Prezentat la Festivalul Pascal 2010 de Ansamblul vocal Buna Vestire, Liceul Me[terul Manole [i Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnu-lui, S=lcu\a, C=u[eni. Conduc=tor: Preotul Nicolae JELIHOVSCHI.

Aprinde\i candelele,noaptea asta-i Pa[tele, nu dormi\i p]n= la zi, Poate Domnul va veni.

Aprinde\i candelele, Lumina\i sufletele, A-nviat iisus Hristos, Lumina f=r= apus.

Cei cu pletele albe, noi b=ie\i [i voi fete, To\i p=rin\ii [i copiii Aprinde\i lumina Lui.

Aprinde\i candelele,Lumina\i sufletele, A-nviat din mor\i Hristos, Bezna mor\ii a ]nvins.

{i vede\i candelele, S= ard= c]t mai bine, Lumina lor p]n’ la zi Tot mai mult se va m=ri.

Aprinde\i candelele, noaptea asta-i Pa[tele, nu dormi\i p]n= la zi, Poate Domnul va veni.

APRINDE|I CANDELELEPrezentat la Festivalul Pascal-2010 de c=tre colectivul folcloric Giurgiuleanca, Giurgiule[ti, Cahul. Conduc=tor: Ana TORNEA.

El de mic copilu,Mic di [apte aniu,O, Lerui da-i Doamni... *

Sus la RusalimuC]inii di j]daniu,C]inii di j]daniu’n goan= mi L-au luat{i mi L-au gonituP]n’la Sf]nta Cruci –Dalba Biseric=.P= Hristos L-au prinsuP= Cruci L-a-ntinsu,Cruci di m=r dulciLui Hristos i-aduci,Dar la ce-i aduciC=m=[oiu verdi,Verdi di urz]c]?P]n’ ce-L ]mbr=car=,Chelea-i b=[]car=,Dar Lui ce-i aduci?C=ciul= de schiniu,

Schiniu-m=r=ciniu,Lui Hristos i-o puni.P]n’ci i-o punear=S]ngi ]i ciurciuiar=, **Dar Lui ce-i aduci?Chiroani di fieru,|agl= di o\el,Lui Hristos li bati:P=n palme, p=n t=lpi.P]n’ ce le b=tear=,Sudori mi-L luar=,Sudori mi-L luar=S]nge ciurciuiar=,S]nge ciurciuiar=,Pe \ar= picar={i unde chicar=Sf]nt mir se f=cear=,Cre[tinii venear=,{i se miruiar=.* Refren. Se repet= dup= fiecare dou= versuri.** Ciurciuiar= – curser=.

AZI E ZIUA CEA MAI SF}NT+(C]ntec de Pa[te)

DE LA EL MI-E ZAREA SOARE

Diminea\=, diminea\=,Bun= mi-ai fost mie-n via\=.

Mi-ai dat SOARE, mi-ai dat plou=

{i mi-ai pus pe iarb= rou=,De-mi t=ia coasa ca nou={i-mi t=ia brazda ca dou=.Mi-ai umplut fruntea cu stropi

{i hotarele cu snopi,Mi-ai sc=ldat fa\a-n

sudoare{i c=r=rile cu soare,inima cu-ndestulare{i via\a ]n s=rb=toare.De la El mi-e zarea SOARE,Cu c=r=ri str=lucitoare.Cu c]nt=ri nemuritoare...

EL DE MIC COPIL(Colindul R=stignirii)

2016, aprilie nOi 9

Interpre\i: Ansamblul vocal Buna Vestire, Liceul Me[terul Manole [i Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, S=lcu\a, C=u[eni. Dirijor: Preotul Nicolae JELIHOVSCHI.

Plou= peste cruce [i iisus, Pl]ng [i nori, [i stelele de

sus.Volerom [i flori de m=r *

Cine s=-i usuce trupul ud? C]\i a Lui durere o aud?Se-nc=lzesc solda\ii l]ng=

foc, P=r=sit=-i Maica de noroc.

Lacrimi [iruri vars= ochii grei,

Cine s= aline focul ei?

Pe Golgota, munte priporos,

Suflet de Hristos se las=-njos.

El veste[te-n z=ri, necontenit, C= p=catul greu a fost pl=tit.

Lumea-i bucuroas= de nespus,

Pl=titorul sta pe cruce sus.

* Se repet= dup= fiecare dou= versuri.

PLOU+ PESTE CRUCE

Interpret=: Eugenia TUDOSE, profesoar=, Colegiul Alexei Mateevici, Chi[in=u.

Pe valea Sionului Merge Maica Domnului, Cu fa\a ]ndurerat= {i ]nl=crimat=. M]inile [i le fr]ngea {i se t]nguia:— Lume, lume, ce-ai g]ndit Fiul c]nd mi-ai r=stignit?

Fiu milos ca fiul meu, }mp=rat [i Dumnezeu, Bucuria sfin\ilor. Lauda p=rin\ilor, nimeni n-a v=zut vreodat={i nici n-o s= vad= Lume cum te-ai ]ndurat De mi l-ai luat?

L-a trimis Tat=l la tine, S= te spele de ru[ine, De p=cat s= te p=zeasc=, S= te m]ntuiasc=. Tu ]ns= nu L-ai primit, L-ai batjocorit. Lume, cu ce \i-a gre[it, De L-ai r=stignit?

n-ai [tiut, n-ai auzit, }n Scripturi nu ai cititC= Domnul va ]nvia, }n slav= s-a ]mbr=ca {i va chema lumea toat= La dreapta-i judecat=. Lume, pl]ng de mila ta:— Ce r=spuns vei da?

PE VALEA SIONULUIRUSALII-ROZALII}nregistrat= de Nadia RUSNAC, a. n. 1949, Todire[ti, Ungheni.

PA{TiLE s-a-ndep=rtat,Rusalii’ – rozalii’, *SOARELE s-a ]n=l\at,Rusa – rusalii!Rusaliile-au alergat,Rusalii’ – rozalii’, V]nturi negre s= porneasc=,Rusa – rusalii!

V]nturi negre [i furtuni,Cu pelin amar [i spini,Lumea s= o (buim=ceasc=)

n=uceasc=,

Sufletul s=-l nec=jeasc=...SOARE, SOARE, M=rit

SOARE,Ap=r=-ne de Rusale!Raza ta frumos r=sar=,Rusaliile s= dispar=.Ogoarele s-au zv]ntat,Rusaliile au plecat…Au plecat departe-n h=u{i-a[a-am sc=pat [i eu.

* Se repet= dup= fiecare vers.

M+ LUAI, LUAI

M= luai, luai,M= luai, luai,}n sus pe un r]uCu secara-n br]u.

Maica ]mi venea,Se apropia{i m= ]ntreba:— G=tat-ai holda?— Holda n-am g=tat,C= s-a ar=tat,Stea la r=s=rit,

M]ndr= de argint.Steaua cum lucea,Holda se pleca,Bobu-n jos c=dea,Holda-n loc cre[tea;Holda g=lbioar=Spic greu de secar=.Holda l]ng= r]u,Cu spic greu de gr]u.

* Fiecare vers se c]nt= de dou= ori.

10 nOi, aprilie 2016

pa uz= de g]ndi re

} n fiecare zi decidem ceva. Aceasta ]nseamn= a alege cea mai bun= variant= pentru noi, ]ntr-un anumit moment, legat de un

aspect al vie\ii noastre. Iar ideea de renun\are, de pierdere este cea care ne sperie. Oare de unde [tim c= lu=m decizia cea mai bun= pentru noi? Paradoxal, uneori nici nu [tim ce e mai bine pentru noi. Nu [tim s= lu=m decizii [i ]nv=\=m t]rziu ce ni se potrive[te, ]ntreb]n- du-ne mereu cum pot s= decid= unii cu u[urin\=. Le este greu sau u[or atunci c]nd iau o decizie, ne spun elevii de la L. T. Emil Nicula, din Mereni, Anenii Noi.

Maria MELECA, cl. a X-a: }mi vine foarte greu s= iau o decizie. Recent, am avut un caz dificil la alegerea profilului la liceu.

Timofei BOJESCU, cl. a X-a: Am avut de f=cut multe alegeri ]n via\=: unde s=-mi continuu studii-le, la ce sec\ie s= merg, dar cred c= cel mai dificil pentru mine este s= planific obiectivele pe viitor.

Valentina |+RN+, cl. a X-a: Cel mai greu mi-a fost s= hot=r=sc atunci c]nd trebuia s= aleg: s= r=- m]n ]n Moldova sau s= plec peste hotare cu p=rin\ii mei.

Dana LUCA, cl. a X-a: nu mi-a fost u[or s= hot=r=sc unde s= merg: la colegiu sau la liceu. Am ales

liceul [i acum regret. Cred c= a-tunci c]nd iei o decizie, trebuie s= analizezi bine toate argumentele pro [i contra, fiindc= decizia luat= are un mare impact asupra vie\ii.

Alina SAMAIL, cl. a X-a: Cea mai grea decizie pe care am luat-o a fost cu o lun= ]n urm=. Trebuia s= de-cid s= r=m]n cu p=rin\ii sau s= merg la bunicul meu, unde o s=-mi fie mai bine [i mai lini[tit.

Andreea GLAVA, cl. a X-a: Ale-gerea sferei de activit=\i a fost o decizie grea pentru mine. Trebu-ia s= aleg doar o activitate [i s= m= implic ]n ea mai serios.

Silvia CAZACU, cl. a VII-a: C]nd iau o decizie, ]mi este u[or, deoa-

rece [tiu din start ce ]mi doresc cu adev=rat.

Cristian CUZMICE, cl. a VII-a: Depinde de importan\a deciziei. Dac= este vorba de o decizie ma-jor=, desigur c= ]mi va fi greu, dar dac= e ceva nesemnificativ, voi decide prompt [i f=r= de vreun efort special.

M=d=lina OLARI, cl. a VII-a: Mi-e greu s= iau o decizie, deoarece mi-e team= c= aceasta nu va satis-face persoanele apropiate sau le va r=ni. De aceea nu apelez la sfaturile prietenilor.

Pentru NOI – Maria POZIUMSCAIAMereni, Anenii Noi

}NTRE PRIMUL {I MEZINULF iecare om are personalitatea sa. {i-o formeaz= ]n timp, influen\at,

de multe ori, spun speciali[tii, de ordinea ]n care au venit pe lume. Tot aceast= ordine a na[terii, adic= al c]telea membru este ]n familia sa, determin= rela\iile pe care le au fra\ii ]ntre ei. Unii s]nt bucuro[i c= s]nt pe tron [i de\in puterea, al\ii gust= pl=cerea de a fi mezinii [i de a li se a aduce totul la picioare. Ce cred despre pozi\ia lor ]n c=minul lor familial ne spun elevii din clasa a VII-a [i a VIII-a, L. T. A. Russo, S]ngereii Noi, S]ngerei.

Cristian CIOBANU, cl. a VII-a: S]nt singur la p=rin\i, [i ]mi este greu [i trist uneori. A[ vrea s= mai am pe cineva al=turi.

Maria GUBCEAC, cl. a VIII-a: S]ntem trei fete ]n familia noastr=. Dou= s]nt c=s=torite, iar eu, mezina, s]nt fericit= c= am r=mas singur=, deoarece to\i au grij= numai de mine. Totul este ]n favoarea mea.

Ana VACARA{, cl. a VIII-a: S]nt a patra [i cea mai mic=. Acest lu-cru este un avantaj, deoarece totul mi se ofer= mie [i dintotdeauna am fost cea mai alintat=. Fac tot ce ]mi doresc.

Corina BORINSCHI, cl. a VIII-a: S]nt primul copil ]n familie. Uneori,

aceasta m= avantajeaz=, deoare-ce simt c= p=rin\ii au ]ncredere mare ]n mine. Alteori, nu, pentru c= trebuie s= am grij= de cei mai mici.

Pavel AFTINESCU, cl. a VIII-a: Familia mea se compune din zece copii [i doi maturi. Eu s]nt mezinul, lucru care m= avantajeaz= din toate punctele de vedere. M= simt protejat. Fra\ii mai mari m= ap=r= atunci c]nd cineva m= sup=r= sau c]nd intru ]n vreun conflict.

Anastasia BURACIOC, cl. a VIII-a: E bine s= fii primul ]n fami-lie. Astfel, p=rin\ii ]mi ]ncredin\ea-z= multe lucruri. M= simt, oarecum, superioar=.

Veceslav CHITOROAG+, cl. a VIII-a: Am doi fra\i mai mari, iar eu s]nt cel mai mic. Ei m= ajut= s= fac orice [i eu am de la cine ]nv=\a.

Artur PETRIUC, cl. a VIII-a: Cei mai mari, a[a cum s]nt eu, ]ntot-deauna trebuie s= fie un exemplu pentru cei mici. Eu m= str=duiesc s= fac acest lucru, iar p=rin\ii s]nt m]ndri de mine.

Nadina BARAN, cl. a VII-a: S]n-tem nou= ]n familie. Mereu am fost mul\i [i am avut cu cine s= ne ju-c=m. niciodat= nu ne-am plictisit.

Pentru NOI – Olesea COSOIS]ngereii Noi, S]ngerei

DECIZIA NE APAR|INE

2016, aprilie nOi 11

SECUNDA CARE S}NT EUT impul este poate cel mai important lucru de care dispunem cu to\ii.

Trecerea acestuia a fost [i este o preocupare constant= a omului. Fiecare dintre noi vrea s= fac= lucruri mari, ]ns=, din cauza crizei de timp, renun\=m la multe ini\iative. Poate c= dorim s= facem mult mai mult, s= reu[im peste tot, s= avem [i alte preocup=ri, ]ns= timpul nu ne permite. Or, el trece f=r= voia noastr=. Elevii de la L. T. {tefan cel Mare din Molo-vata, Dub=sari, ne spun de ce ar dori s= se ocupe dac= ar dispune de mai mult timp.

Mihaela POSTIC+, cl. a VII-a: }n fiecare zi acord cel pu\in dou= ore muzicii, dar a[ vrea s= exersez mai mult, pentru c= ]mi doresc s= devin profesionist=. Totodat=, a[ compune poezii, pentru c= ]mi pla-ce [i am inspira\ie.

Inga STAVENSCHI, cl. a VII-a: Cartea pentru mine este cea mai bun= prieten=. Fiecare clip= liber= o petrec cu cartea [i a[ dori s= am

mai mult timp, s= fiu mereu ]ncon-jurat= de c=r\i.

Ion DATCO, cl. a VII-a: Timpul de care a[ dispune l-a[ dedica re-vistei nOi, deoarece s]nt pasionat de ea. A[ participa la concursurile

care s]nt organizate aici. De ase-menea, a[ vrea s= desenez [i s= compun poezii pentru revista nOi.

Mihaela IZMAN, cl. a VII-a: Da-c= a[ avea mai mult timp, a[ citi ceva nou, pentru a afla lucruri in-teresante, sau a[ face noti\e ]n jur-nalul personal.

Corina BURDUJA, cl. a VII-a: Timpul oferit l-a[ petrece ]n s]nul naturii, privind la bolta cereasc= [i

ascult]nd ciripitul p=s=rilor. Atunci m-a[ sim\i ca o prin\es= din po-ve[ti.

Elmira ISACOV, cl. a VII-a: A[ dori s= ajut copiii nevoia[i din sat. nu to\i copiii au posibilit=\i de dez-

voltare, fiecare ]ns= are un talent care trebuie cultivat. Unii s]nt bol-navi [i nu au surse necesare pen-tru a se ]ns=n=to[i. Al\ii au p=rin\i care s]nt indiferen\i de soarta lor.

M=d=lina BEJENARI, cl. a VII-a: A[ face sport, mai ales fotbal. El es-te practicat mai mult de b=ie\i, ]ns= ]l prefer [i eu.

Adrian GAVRILA{, cl. a IX-a: Eu a[ face cur=\enie, pentru ca ma-ma s= se bucure c]nd va veni a-cas=. }mi pare foarte r=u c= nu reu[esc s= o ajut.

Maria S}RGHI, cl. a IX-a: Mi-a[ dori s= studiez mai multe limbi str=ine, pentru a citi c]t mai multe c=r\i [i pentru a c=l=tori. A[ mai ]ncerca s= ]nv=\ s= c]nt la chitar= sau la pian.

Cristina POSTIC+, cl. a IX-a: C=l=toriile [i primb=rile cu priete-nii sau cu p=rin\ii ar fi pe locul ]nt]i. De mic copil visez la o c=l=torie ]n jurul lumii, pentru a descoperi ce-va nou, frumos, fascinant.

Vera BOR{, cl. a IX-a: Dac= a[ dispune de timp, a[ merge la o ca-s= de copii pentru a sta cu ei [i a le oferi un pic de c=ldur= sufleteasc=. i-a[ face mai ferici\i prin diferite jocuri. Sper c= se va g=si odat= timpul potrivit [i voi merge.

Diana BOR{, cl. a IX-a: Am foarte multe preocup=ri [i mereu nu ]mi ajunge timp pentru pictur=. }mi pare foarte r=u, c=ci aceast= ocupa\ie m= inspir=, m= organi-zeaz= [i ]mi d= for\e noi.

Ion VASILIEV, cl. a XI-a: Dac= a[ dispune de mai mult timp, a[ mer-ge cu prietenii la pescuit.

Mihai RO{CA, cl. a IX-a: }mi doresc mult s= frecventez sec\ia de volei din [coal=. Din cauza te-melor prea solicitante, nu reu[esc s= m= ocup cu ceea ce ]mi place.

Pentru NOI – Maria POZIUMSCAIAMolovata, Dub=sari

DIN LUMEA ACVATIC+Mircea ANDREI

nOi, aprilie 201612

calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Elena VOROTNEAC, profesor de limba [i literatura rom`n=

VENI, VIDI, VICIR=spunsurile corecte la etapa a IV-a:

i. Vis – imagina\ie, iluzie, dorin\=, euforie, somn. Timp – ceas, clepsidr=, eternitate, an, trecut,

viitor, sezon, epoc=. Familie – copii, bunici, p=rin\i, dragoste, ferici-

re, valori. Aur – bog=\ie, bijuterie, lux, bani, giuvaier.

ii. }nnopteaz=, ]nnoad=, ]noat=, ]mbie.

iii. Toma nour – Geniu pustiu, Mihai Eminescu, Dionis – S=rmanul Dionis, Mihai Eminescu, Luceaf=rul/ Demiurgul/ Hyperion – Luceaf=-

rul, Mihai Eminescu.

iV. P=m]ntul reprezint= spa\iul vie\ii trec=toare, iar cerul semnific= universul sacru. }n credin\a str=-mo[ilor, Dumnezeu a f=cut ca na[terea [i moartea s= se fac= doar pe p=m]nt. na[terea devine primul jur=m]nt de credin\= fa\= de Tat=l Ceresc, iar moartea – o mare trecere (nimic nu se pierde, totul se transform=). Din p=m]nt ne na[tem, ]n p=m]nt ne ]ntoarcem. La ceruri se ridic= doar duhul.

Exist= numeroase supersti\ii, ritualuri [i obice-iuri legate de p=m]nt, de ]ndeletnicirile oamenilor, precum [i de fenomenele ce \in de ciclurile anotim-purilor. Bun=oar=, conform obiceiurilor populare, ]n ziua }n=l\=rii lui iisus sau dup= ispas nu se seam=n= p=m]ntul, altminteri rodul va lipsi. Pe de alt= parte, dac= vrem s= avem rod bogat, se reco-mand= s= fie efectuate toate lucr=rile agricole ]na-inte de aceast= s=rb=toare.

Potrivit ]n\elepciunii populare, ]n ziua }n=l\=rii Sfintei Cruci [erpii intr= ]n p=m]nt, iar ]n a treia duminic= a Postului Mare, ace[tia ies din p=m]nt.

O alt= supersti\ie popular= este c= dac= prime[ti bani, trebuie s= iei trei monede [i s= le ]ngropi ]n p=m]nt rostind: „A[a cum p=m]ntul prime[te banii ace[tia, tot a[a [i eu s= primesc bani. Bog=\iile p=m]ntului s= vin= spre mine, s= vin= la mine, s= vin= pentru mine. Din p=m]nt vin toate bog=\iile, ]n p=m]nt se ]ntorc. P=m]ntul mi le d= mie [i eu le pri-mesc ]n numele Tat=lui, Fiului [i Sf]ntului Duh. Amin”.

Bine]n\eles, ]n\elepciunea popular= este str]ns legat= de cultul p=m]ntului, de unde se nasc diver-se basme, pove[ti, legende, mituri. P=m]ntul, fiind leag=nul civiliza\iilor, este [i o surs= inevitabil= de inspira\ie pentru marii poe\i [i scriitori din toate timpurile: Platon, Herodot, Mihai Eminescu, Geor-ge Co[buc, Liviu Rebreanu, ion Dru\=, Aureliu Bu-suioc [. a.

Glasul p=m]ntului e vocea str=mo[ilor, a valori-lor, a gliei unde ne-am n=scut [i am crescut. iat= de unde aceast= conexiune ]ntre om [i p=m]nt. Deci, P=m]ntul este o no\iune mult mai complex= [i mai profund=, fiind mereu un prilej pentru ]nde-lungi medita\ii filosofice.

Alina PLE{CO, 16 ani Orhei

Rezultatele etapei a IV-a:

40 de puncte a acumulat: Alina PLE{CO (10,10,10,10), Orhei.

39 de puncte (10,10,10,9): Ionela B}RDAN, Ve-ronica VORNICESCU, Ionela JARDAN, Maria JAR-DAN, Lozova, Str=[eni; Valeria MINCIUN+, Olga C}RLIG, Corjova, Criuleni; Mihaela DODI, Sus-leni, Orhei; Camelia PORUBIN, Veronica ROTARI, Holercani, Dub=sari; Tamara BIVOL, Bardar, Ia-loveni; Cristina C+T+NOI, Ursoaia, C=u[eni; Marinela LUPU{OR, Ana RUGIN+, Cobani, Glodeni.

38 de puncte: Ecaterina POPU{OI (10,10,9,9), Alexandrina BATR}NCEA (10,10,10,8), Holercani, Dub=sari; Cristina JITOREANU (10,10,10,8), Un-gheni; Alina LUCHI|A (10,10,10,8), Bardar, Ialo-veni; Silvia MELNIC (10,10,10,8), Aurelia OBREJA (9,10,10,9), Orhei; Livia CATAN (10,10,10,8), Sus-leni, Orhei; Maria REVENCU (10,10,10,8), Ana-Maria URBINELLI (9,10,10,9), Cobani, Glodeni.

36 de puncte: Antonina CEBOTARI (10,10,8,8), Cu[mirca, {old=ne[ti.

35 de puncte: C=t=lina MIRCOS (7,10,10,8), C=rpineni, H]nce[ti.

33 de puncte: Natalia POSTIC+ (10,10,6,7), Mo-lovata, Dub=sari.

31 de puncte: Adelina JARDAN (3,10,9,9), Lozo-va, Str=[eni; Mihaela ZAVA|CHI (3,10,10,8), Dro-chia, Drochia.

30 de puncte (3,10,9,8): Mariana CURNIC, V=sieni, Ialoveni; Nicoleta COJOCARI, Ciripc=u, Flore[ti.

29 de puncte: Vasile ANDREEV (3,10,8,8), Ho-lercani, Dub=sari; Maricica ANDONI (0,10,10,9), Coliba[i, Cahul.

28 de puncte: Emilia CIOCANU (3,10,7,8), Cos-tuleni, Ungheni.

27 de puncte: Alina ROTARI (10,0,10,7), Holer-cani, Dub=sari.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 27 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.

2016, aprilie nOi 13

R=spunsurile corecte la etapa a IV-a:1. Perceperea razelor luminoase este realizat=

de c=tre celulele fotoreceptoare. Perfec\ionarea v=-zului a urmat calea sporirii sensibilit=\ii [i comple-xitatea dispozitivelor fotoreceptoare. Acomodarea vizual= este proprietatea de adaptare a ochiului, datorit= c=reia vedem clar obiectele situate la di-ferite distan\e, ]ntre anumite limite de distan\= fa\= de ochi (punctum proximum [i punctum remotum). Exist= anumite mecanisme de aco-modare, cristalinul este cel mai important ]n formarea imaginii clare, are o struc-tur= sferic=, moale, transpa-rent= [i o form= convex=. Acomodarea vizual= se rea-lizeaz= prin modificarea cur-burii cristalinului (contrac\ia [i dilatarea mu[chiului ciliar), ceea ce duce la modificarea propriet=\ii lui de a refracta razele de lumin= [i la modi-ficarea puterii lui de refrac- \ie. Astfel, la ciclostomi [i pe[tii oso[i, cristalinul este deplasat ]napoi, p]n= se re-alizeaz= o imagine clar=. La selacieni, amfibieni, [erpi aco-modarea se realizeaz= prin deplasarea cristalinului ]na-inte. La celelalte vertebrate cristalinul ][i p=streaz= pozi- \ia, dar ][i modific= raza de curbur= (convexita-tea), sub ac\iunea mu[chilor ciliari, ]n func\ie de distan\a la care se afl= obiectul.

2. Unele plante (alge, unele fotobacterii) produc energie luminoas= ]n cursul proceselor respiratorii (energia chimic= din substan\ele organice se poa-te transforma ]n energie caloric=, luminoas=, elec-tric=, mecanic=). Lumina produs= de aceste plante este rece, are culoarea albastr=-verzuie [i con\ine ra-dia\ii cu λ= 250-610 milimicroni. Substratul biochi-mic al bioluminiscen\ei este, ]n linii mari, acela[i la toate aceste forme de via\=. }n declan[area bio-luminiscen\ei intervin dou= enzime: fotogenaza [i luciferaza. Sub ac\iunea fotogenazei, din substan- \ele proteice ale celulelor ia na[tere luciferina, ca-re se g=se[te fin dispersat= ]n masa protoplasma-tic=. Luciferina este oxidat= (se combin= cu oxigenul) reac\ia fiind catalizat= de o enzim= denumit= luci-feraz=, iar prin acest proces chimic se formeaz=

SOL LUCET OMNIBUS

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

ˇoxiluciferina, reac\ia fiind înso\it= de degajarea de energie sub form= de lumin=. Fiecare specie are tipurile ei particulare de luciferin= [i luciferaz=. Cu c]t cre[te cantitatea de oxigen, cu at]t se acce-lereaz= oxidarea [i se produce o lumin= mai vie.

3. P=durea ]ndepline[te o important= func\ie hi-drologic= prin faptul c= men\ine constant debitul apelor, deoarece frunzi[ul arborilor re\ine o mare

parte (40-50%) din precipita\iile atmosferice; r=d=cinile arborilor af]neaz= solul care poate re\ine o cantitate mai mare de ap= [i, tot-odat=, formeaz= un filtru-rezervor de ap=; p=durea p=streaz= nive-lul ridicat al apei ]n sol [i calita-tea apelor subterane; modereaz= viteza apelor toren\iale de la su-prafa\=, reduce riscul de produ-cere a inunda\iilor, prelunge[te perioada de topire a z=pezilor. Suprafe\ele mari de p=dure din zona forestier=, prin alc=tuirea structural= [i prin procesele fizio-logice ale componen\ilor ei, influ-en\eaz= puternic procesele hidro-logice [i deci circuitul apei ]n natur=. Func\ia climatic= este la fel de important=, modific= anu-mi\i factori climatici: reduce vite-za v]ntului [i turbulen\a aerului; ]n func\ie de speciile de arbori, de ]n=l\imea [i densitatea lor, p=du-rea modereaz= regimul tempera-

turilor (vara, ]n p=dure este cu circa 2o C mai r=coare dec]t ]n afara ei, iar iarna temperatura este cu 2o C mai ridicat= ]n interior dec]t la exteri-or); datorit= transpira\iei intense, deasupra p=durii se creeaz= un curent de aer umed, ascendent, care spore[te nebulozitatea; se modific= reparti\ia pre-cipita\iilor [i cre[te local umiditatea; men\ine o anumit= propor\ie a cantit=\ii de CO2 atmosferic; diminueaz= cantitatea de radia\ie ajuns= la sol, deoarece o absoarbe ]n procesul de fotosintez=. Func\ia sanitar= a p=durii const= ]n faptul c= ]n procesul de fotosintez=, 1 ha de p=dure absoarbe anual circa 16 tone de CO2 [i produce 30 de tone de O2. Arborii re\in diferite impurit=\i [i gaze polu-ante (oxizi de sulf, oxizi de azot, compu[i ai plum-bului) provenite de la industrie sau de la transpor-turi. influen\a p=durilor asupra s=n=t=\ii oamenilor se manifest= at]t prin mediul care le este propriu,

Continuare ]n pag. 24

GRIJI DE PRIM+VAR+Valerie VOLONTIR

nOi, aprilie 201614

nimic altceva

SCRIITURA }NS+{I E SINGURUL PERSONAJ AL C+R|ILOR MELE

N =scut pe 22 iu-nie 1964, ]n Un-

chite[ti, comuna Cuhu-re[tii de Sus, Flore[ti. Poet, prozator, eseist [i traduc=tor rom`n din Basarabia. A ab-solvit Literele la Uni-versitatea de Stat din Chi[in=u (1986); doc-toratul la Institutul de Literatur= M. Gorki din Moscova (1989). Mem-bru al Uniunii Scrii-torilor din Republica Moldova (1990) [i din Rom`nia (1998). Mem-bru al PEN Club-ului. Redactor pentru Ba-sarabia al revistei Va-tra (T]rgu-Mure[); redactor-[ef al Editurii Cartier; autor-prezentator al emisiunii Carte la pachet de la Radio Europa Liber=.

Debuteaz= ]n revista NOI. Volume de versuri: Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levita\ii deasupra h=ului, 1991; Cel b=tut ]l duce pe Cel neb=tut, 1994 (Premiul USM, Premiul USR; ]n urma unui sondaj na\ional, volumul e desemnat drept una dintre cele mai bune zece c=r\i de poezie ale deceniului 1990-2000 din Rom`nia); Yin Time, 1999 (tradus= ]n german= de Hellmut Seiler, Pop-Ver-lag, Ludwigsburg, 2007); Gestuar, 2002; Arme gr=itoare, 2009; a-z.best, 2012; Arme gr=itoare (edi\ie ne varietur), 2015.

Laureat al Premiului Na\ional al Republicii Moldova (2015).

— Domnule Emilian Galaicu-P=un, [tiu c= s]n-te\i or=[ean get-beget. Dar ]n scrierile dvs. invoca\i o copil=rie ]ntr-un fabulos spa\iu rural. Cum e de fapt?

— }nainte de a mi se fi „altoit” ora[ul, ]n vara lui 1971 (urma s= merg la ]nv=\=tur=, [i p=rin\ii au con-siderat c= aceasta se va lipi mai bine de capul meu la o [coal= or=[eneasc=, mai ]nt]i nr. 10 din Chi[in=u, iar peste un an, nr. 1, actualul Liceu Gheorghe Asa-chi – de unde [i franceza mea sans faille!), am copil=rit la \ar=, ]ntr-o mic= localitate ]nconjurat= de trei p=duri, s. Unchite[ti, r. Flore[ti, dar mai cu seam= – ]n curtea bunicilor mei, Emilia [i Timofte, oameni absolut minuna\i. Anume acei [apte ani de-acas=, cei mai ferici\i ai vie\ii mele, constituie „cer-

noziomul” din care a crescut viitorul scriitor, dar [i om, ]n primul r]nd om. nu-i de mirare, a-[adar, c= m= ]n-torc cu g]ndul la acel „fabulos spa- \iu rural” – este, nici mai mult, nici mai pu\in, Paradi-sul meu pierdut, pe care l-am reg=-sit doar ]n scris, ]n unele pagini ale ro-manului |esut viu. 10 x 10. Pur [i sim-plu s]nt impregnat de atmosfera ca-sei p=rinte[ti (ridi-

cat= de bunicii mei pe la ]nceputul anilor ’60 – har Domnului! ]nc= st= ]n picioare, chit c= [i-a schimbat proprietarul [i a suferit oarece ajust=ri), suficient s= deschizi ferestruica unui poem, Sang d’encre, pen-tru a o reg=si ]n strofa final=...

— Pute\i s= evoca\i acum c]teva fapte/vorbe memorabile ale bunicii dvs.?

— Abia cetind, ]n anii ’80, Un veac de singur=tate, avea s= realizez c= am avut noroc de o bunic= de anvergura mitic= a Ursulei din romanul lui García Márquez, [i c]nd zic mitic=, m= g]ndesc la credin\e-le noastre populare: bunica desc]nta, tr=gea c=r\ile, vindeca printr-o simpl= atingere cu m]na animalele bolnave (am v=zut cu ochii mei cum un gospodar venise ]ntr-un suflet la ea, c=-i moare vaca umflat= cu lucern= – ce-a f=cut, ce-a dres bunic=-mea, dar a salvat bietul dobitoc), avea geniul unor formule con-cise, vorbele ei de duh fiind purtate ca semincioa-rele de p=p=die prin satele din preajm= [i c]te [i mai c]te. }ntr-un cuv]nt, bunica Emilia era un per-sonaj – asta mult ]nainte de a ajunge ]n c=r\ile mele (s]nt m]ndru s= le semnez cu numele ei, la masculin, de unde – oficial – ea trecea drept analfabet=).

— }n tradi\iile revistei, e s= li se pun= interlocu-torilor o ]ntrebare intim= – despre prima dragoste. A[a c= v= ]ntreb.

— {i f=r= s= m= ]ntreba\i, tot a[ fi adus vorba – [i asta deoarece, ]n iarna lui 2012, am ]nceput s= scriu un nou roman pornind de la acea fabuloas= senza\ie de ]ndr=gostire pe care am tr=it-o, la Riga, ]ntr-o zi de martie 1979. Scurt pe doi, f=ceam parte din delega\ia moldoveneasc= la Zilele literaturii

DE VORB+ CU POETUL EMILIAN GALAICU-P+UN

Fotografie din arhiva personal=

2016, aprilie nOi 15

pentru copii, [i chiar ]n seara de inaugurare o feti\= de v]rsta mea (ea n=scut= pe 28 iunie 1964, eu pe 22 iunie aceluia[i an – ce potrivire „istoric=”!), una din-tre gazdele festivalului, s-a apropiat de mine – timp de-o s=pt=m]n= ]ncheiat=, pe durata Zilelor..., am fost de nedesp=r\it, f=r= s= fi ]ndr=znit baremi s-o s=rut pe obraz, la plecare (]n foru-mi interior, s]nt un mare timid); apoi ne-am scris mai mul\i ani, dup= care ne-am v=zut, deja ]n studen\ie, ]nc= sub vraja primei ]nt]lniri, dar av]nd – fiecare – alte a[tept=ri, at]t fa\= de sine, c]t [i fa\= de cel=lalt...

— C]nd a\i prins patima scrisului? C]nd a\i sim- \it c= s]nte\i scriitor?

— |in minte exact clipa c]nd, f=c]nd un pas ]na-inte ]n mijlocul camerei noastre de c=min din Bo-tanica – eram doar de c]teva zile la Chi[in=u, [i toat= sensibilitatea mea se sim\ea ultragiat=! –, am „recitat” un fel de poem din care s-a p=strat (gra\ie tatei, care l-a [i transcris pe curat) un vers: „Pe p=- m]nt [i-n aer – cer, numai cer” (]n roman, am plasat – din ra\iuni de compozi\ie – episodul cu trei ani ]nainte, a se vedea Cap. 8. Scriere la patru m]ini). La [coal=, ]nc= din clasele primare, treceam drept „poet” (cu toat= ironia pe care colegii mei de clas= trebuie c-o puneau ]n acest termen, apelativul ]mi f=cea pl=cere!); ce s= mai vorbesc de facultate, c]nd publicam deja ]n majoritatea revistelor literare de la noi, iar ]n anul 5 eram primul student ]n istoria USM av]nd un volum de versuri publicat. Dar abia la Mos-cova, prin decembrie 1986, ciocnindu-m= (acesta-i cuv]ntul!) cu Eugen Cioclea, am ]n\eles ce ]nseamn= a fi scriitor, [i cum patima scrisului ]\i face via\a (im-posibil=, vorba vine: „Fi\i reali[ti – cere\i imposibi-lul!”), dar [i te poate nenoroci (am povestit pe larg despre asta, nu mai revin). Ergo – antologia Arme gr=itoare (edi\ie ne varietur) ]ncepe cu c]teva poeme din Levita\ii deasupra h=ului, din acea perioad=, volum peste care a planat duhul lui Cioclea, f=r= s=-mi influen\eze stilul, ci doar determinarea cu ca-re am scris de-atunci ]nainte.

— Dintre multele dvs. personaje, ]n care v= re-g=si\i cel mai mult?

— Sigur c= ]n …n, care „nu-i o simpl= abreviere, ci abrevierea ]ns=[i”, din |esut viu. 10 x 10, dar [i-n Pocitania din poemul omonim, chit c=, scriind la ro-man, am ]ncercat s=-i intru fiec=ruia sub piele, dup= principiul: „Toucher et jouer”. (Dac= nu cumva scri-itura ]ns=[i e singurul personaj al c=r\ilor mele, de proz= [i poezie...)

— }n ce \=ri a\i c=l=torit [i care e impresia cea mai puternic= din acele c=l=torii?

— }n lung [i-n lat, cum ar veni – de-a lungul me-ridianului ajung]nd, pe de-o parte, la Antwerpen, pe de-alta, la Antananarivu; de-a latul pendul]nd ]ntre la douce France [i Kamceatka & China. De c]nd am un blog pe Radio Europa Liber=, public ([i) impresii de c=l=torie, decup]nd nu at]t partea „turistic=” (de

g=sit pe Google), c]t secven\e de „via\= adev=rat=” – cam ceea ce face [i polonezul Andrzej Stasiuk, ]n C=l=torind spre Babadag.

— }n c]te limbi a\i fost tradus? Ce carte ur-meaz= s= v= apar= ]n str=inez=?

— Dac= ne-am str]nge m]inile, iar peste str]nge-rea noastr= de m]ini ar mai pune m]na [i Valerie Volontir, am putea num=ra pe degete limbile ]n care mi s-au tradus poeme, eseuri, fragmente de proz= etc. Traducerile nu adaug= nimic la valoarea – at]t c]t este – scrierilor mele, doar l=rge[te cercul poten- \ialilor cititori. }nainte de toate, s]nt scriitor de limb= rom`n= – e o „mare glorie”, ca s=-l citez pe Kavafis, s= scrii ]n limba lui Eminescu, Arghezi, Blaga, St=-nescu [.a.m.d. Din c]te mi-a spus traduc=torul meu american Adam J. Sorkin, tocmai a ]ncheiat t=l-m=cirea Arme-lor gr=itoare ]n englez= – a[a c=-i musai s= m= pomenesc cu Canting arms la purt=tor exact ]n \ara ]n care dreptul de port-arm= este con-sfin\it prin lege.

— P]n= acum v-a\i ilustrat cu brio ]n toate: tra-ducere, eseu, critic= literar=, dramaturgie, roman, poezie (am uitat ceva?). Pentru ce ve\i opta ]n urm=toarea dvs. carte?

— ...ba ai mai ad=ugat de la tine, ca „drama-turg” ilustr]ndu-m= doar printr-o pies= mai degrab= conceptual=, greu – dac= nu imposibil – de jucat (de[i ofertele n-au lipsit). M-am sim\it „]n largul meu”, ]n ciuda unor constr]ngeri formale, ]n poezie [i proz=; eseul & critica literar= este un soi de gim-nastic= a min\ii la care n-a[ putea renun\a cu nici un pre\; am tradus mai cu seam= c=r\ile pe care mi-ar fi pl=cut s= le citesc, iar pe unele – s= le [i scriu. Acum am ]n lucru dou= proiecte oarecum conver-gente – unul ]n care s]nt solicitate calit=\ile mele de arhitect, altul, de miniaturist sau orfevru –, ceea ce m= face s= privesc ba prin telescop, ba prin micro-scop. nu m= ]ntreba\i ce mi se arat=, ve\i vedea c]nd ]ntreg tabloul va fi gata!

— Ce crede\i c= trebuie s= fac= [i s= citeasc= un adolescent de azi pentru a reu[i s= se im-pun=?

— Am scris, acum c]\iva ani, un eseu pentru re-vista Clipa ce punea pe policioare lecturile, de la cea mai fraged= v]rst= p]n= la anii formativi, pro-pun]nd c]te 10 titluri pentru fiecare categorie – ]n ideea c= abia f=c]nd o baie de cultur= (de unde s]n-tem ]n epoca b=ilor de mul\ime!), un t]n=r se poate realiza „prin al\ii spre sine” (ca s= reiau formula lui n. Steinhardt). A[ putea multiplica ]nzecit, ba chiar ]nsutit, acea list= – [i tot nu va fi ]ndeajuns, c=ci sfera crea\iei e infinit=, ]ntr-o perpetu= schimbare, „cu centrul pretutindeni [i raza c]t orizontul”. nu v= fie fric= s= alerga\i dup= linia orizontului!

Pentru NOI – Eugen LUNGU

nOi, aprilie 201616

SLUJBA DE }NVIERE LA IERUSALIM

V = propunem s= urm=ri\i impresiile de la aceast= slujb= notate de Sf]ntul nicolae Velimirovici:

„Am ajuns la cap=tul a[tept=rilor! C]nd b=tr]nul pa-triarh a ]nceput s= c]nte: „Hristos a ]nviat!”, s-a luat piatra cea grea de pe sufletele noastre. ne-am sim- \it ca ni[te duhuri nep=m]nte[ti. Ca ni[te ]nvia\i! Dintr-o dat= a r=sunat strigarea zgomotoas= a po-poarelor [i neamurilor, asemenea unui sunet de ape multe, jos ]n jurul Morm]ntului, sus pe Golgota, prin galerii, ]ntre coloane, pe grinzile iconostasului, la ferestre.

„S= ]nvie Dumnezeu [i s= se risipeasc= vr=jma[ii Lui”, gr=ie[te patriarhul. „Hristos anesti”, c]nt= gre-cii. Morm]ntul s-a pref=cut ]n Rai, locul de chinuire,

]n palat al veseliei. |inem lum]n=ri ]n m]ini, dar su-fletele ne s]nt mai lumi-noase dec]t lum]n=rile. „Hristos voskrese”, c]nt= ru[ii. Minunat [i umilin-cios [i moale ca m=tasea, cum numai ru[ii [tiu.

Totul este frumos ]n ju-rul nostru, totul este curat, totul este sf]nt, totul este paradiziac. „Hristos a ]nviat”, c]nt= arabii, b=t]nd din picioare [i din palme. Lacrimile le curg pe obraz [i lumineaz= de la miile de raze de la candelele [i lum]n=rile care s]nt peste tot.

„Hristos a ]nviat”, c]nt= s]rbii, cop\ii, armenii, bul-garii, abisinienii, negrii, pe r]nd, fiecare ]n limba [i dup= melodia sa. To\i, ]ns=, c]nt= frumos.

Dup= ce s-a c]ntat troparul }nvierii pe toate limbi-le, s-a pus ]n mi[care procesiunea ]n jurul morm]n-tului Domnului. Asiaticii sub fesuri [i africanii sub cealmale c]ntau un c]ntec de-al lor, b=t]nd tactul cu palmele: „Singura credin\= dreapt= e credin\a orto-dox=!”.

}n zorii zilei de }nviere, slujba s-a terminat ]n bi-seric=, ]ns= a continuat ]n sufletele noastre. Am ]n-ceput s= vedem totul ]n lumina slavei }nvierii lui Hristos, [i totul ne-a p=rut altfel dec]t diminea\a – totul mai frumos, mai ra\ional, mai sl=vit. numai ]n aceast= lumin= a }nvierii cap=t= sens via\a”.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

}NTRE NOI FETELE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXMAI

1 }NVIEREA DOMNULUI. SFINTELE PA{TI.6 Sf]ntul Mare Mucenic Gheorghe Purt=torul de

Biruin\=.8 Duminica Sf. Ap. Toma. Sf. Apostol [i Evanghe-

list Marcu.9 Pa[tile Blajinilor.15 Duminica Mironosi\elor. Sfin\ii [i Drep\ii Iosif

[i Nicodim. Sf. Irh. Atanasie cel Mare; Sfin\ii Boris [i Gleb; Sf]nta Muceni\= Zoe.

} n continuarea discu\iei despre pubertate, vom aborda tema schimb=rilor prin care trec fetele ]n

procesul de maturizare. Acestea variaz= de la o fat= la alta [i debuteaz=, de regul=, cu schimb=ri la nivel hormonal. Maturizarea sexual= la fete dureaz= 3-4 ani, ]ns= pot fi cazuri [i de 1,5 ani sau p]n= la 5 ani. iat= ce observa\i ]n procesul de maturizare [i perioa-dele schimb=rilor:

– }nmugurirea s]nilor la 8-13 ani.– Cre[terea p=rului pubian la 8-14 ani.– Cre[terea ]n ]n=l\ime de la 9 [i jum=tate ani p]n=

la 14 [i jum=tate ani.– Prima menstrua\ie ]ntre 10 [i 16 ani.– Cre[terea pilozit=\ii axilare ]ntre 10 [i jum=tate

[i 16 [i jum=tate.– Schimb=ri ]n forma corpului 11-15 [i jum=tate.– M=rimea s]nilor ajunge la dimensiunea adult=

12 [i jum=tate p]n= la 16 [i jum=tate. – Transpira\ie abundent= [i mirositoare.La fete nu exist= dorin\a de maturizare ]naintea

celorlalte fete din grup. Fetele care se maturizeaz= sexual mai rapid par s= fie mai pu\in sociabile, mai pu\in expresive, mai introvertite [i timide. P=rin\ii [i profesorii pot s= considere c= tinerele care au un corp maturizat s]nt [i active din punct de vedere se-xual [i le trateaz= mai restrictiv. Adul\ii pot minimali-za impactul brutal pe care aceste schimb=ri le-ar putea avea asupra tinerelor. iat= ce subiecte se cer a fi discutate cu p=rin\ii sau profesorii:

– Motivul pentru care ]ncep s= creasc= s]nii [i importan\a folosirii sutienului.

– De ce cre[te p=r pubian, precum [i ]n alte zone ale corpului.

– Ce este menstrua\ia [i care s]nt simptomele posibile.

– Cum te sim\i din cauza tuturor acestor schimb=ri.

– Acneea poate ap=rea la fete. Dac= este nevoie, ape-leaz= la ajutorul unui derma-tolog.

Un moment dramatic ]n via\a fetelor este menarha – prima menstrua\ie. Multe ti-nere tr=iesc acest moment ca pe un prag al trecerii ]nspre maturitate. Altele ]l percep ca pe o surs= ap=s=toare de disconfort psihologic [i fizic. Ca ur-mare, atitudinea fa\= de propriul corp va fi negativ= sau orice chestiune legat= de s=n=tatea sexual= va trezi emo\ii nepl=cute. iat= de ce preg=tirea informa\i-onal= respectiv=, precum [i neaccentuarea de c=tre acei din jur a aspectelor negative ale menstrua\iei vor ameliora starea moral= a oric=rei fete.

Cre[terea ]n ]n=l\ime, ]n greutate solicit= o ali-menta\ie adecvat= acestei dezvolt=ri rapide. E nece-sar s= fie monitorizate [i rela\iile cu persoanele apro-piate unde st=rile afective pot deveni mai tensionate ca urmare a manifest=rii opozi\iei [i culpabilit=\ii. Solu\ia ar fi compromisurile, ]n\elegerea schimb=rilor de v]rst=, identificarea tinerilor ]n societate. Oricare ar fi dificult=\ile, dragi fete, s= [ti\i c= au trecut [i al-tele prin ele, [i ca rezultat deveni\i mai puternice [i mai preg=tite pentru via\=.

Alexandru DIMITROV

}nceputul ]n nr. 3 curent.

2016, aprilie nOi

ZILE

DE

LEC

TUR+

17/

24 /

Ma

rcel

PR

OU

ST

Ace

ast

=

con

cep

\ie

des

pre

un

ad

ev=

r ce

est

e su

rd l

a

chem

=ri

le m

edita

\iei

[i d

ocil

fa\=

d

e jo

cul

influ

en\e

lor,

d

espr

e un

a

dev

=r

ce s

e ob

\ine

prin

scr

isor

i d

e re

com

and

are

, pe

care

ni-l

]nm

]-ne

az=

cel

ca

re-l

de\

inea

]n

mod

m

ate

ria

l, f=

r=, p

oate

, a-l

cuno

a[t

e ch

iar,

des

pre

un a

dev

=r

ce p

oate

fi

copi

at

pe

un

carn

et,

ace

ast

=

conc

ep\ie

des

pre

ad

ev=

r, a

[ad

ar,

es

te to

tu[i

dep

art

e d

e a

fi c

ea m

ai

prim

ejd

ioa

s=.

C=

ci f

oart

e a

des

e-or

i pen

tru

isto

ric,

[i c

hia

r [i

pen

tru

erud

it, a

cest

ad

ev=

r pe

care

se

duc

s=

-l ca

ute

dep

art

e, ]n

tr-o

ca

rte,

est

e nu

at]t

, la

dre

pt v

orb

ind

, ad

ev=

rul

]nsu

[i,

c]t

sem

nul

sau

dov

ad

a l

ui,

l=s]

nd,

prin

urm

are

, lo

c un

ui a

lt a

dev

=r p

e ca

re ]l

anu

n\=

sa

u ]l

veri

-fic

= [

i ca

re e

ste

cel p

u\in

o c

rea

\ie

ind

ivid

ual=

a m

in\ii

lor.

Da

r nu

tot

ast

fel

sta

u lu

crur

ile p

entr

u lit

era

t. E

l cite

[te

pent

ru a

citi

, pen

tru

a r

e-

\ine

ceea

ce

a c

itit.

Pent

ru e

l, ca

rtea

n

u e

ste

]ng

eru

l ce

-[i

ia z

bor

ul

de

]nd

at=

ce

a d

esch

is p

or\il

e ce

-le

stei

gr=

din

i, ci

un

idol

nem

i[ca

t, pe

ca

re-l

ad

or=

pen

tru

el ]n

su[i

, [i

care

, ]n

loc

s= c

ape

te o

dem

nita

te

ad

ev=

rat=

pri

n cu

get

=ri

le p

e ca

re

le tr

eze[

te, c

omun

ic=

o fa

ls=

dem

-ni

tate

tut

uror

luc

ruri

lor

ce-l

]nco

n-jo

ar=

. Li

tera

tul

invo

c=,

sur]

z]nd

, ]n

fa

voa

rea

cut

=ru

i nu

me,

fa

ptul

c=

el

se

g=

se[t

e ]n

Vill

eha

rdou

in s

au

]n B

occa

ccio

, ]n

fa

voa

rea

cut

=ru

i ob

icei

, fa

ptul

c=

est

e d

escr

is d

e

Vir

gili

u. M

inte

a lu

i, lip

sit=

de

o a

c-tiv

itate

ori

gin

al=

, nu

[tie

s=

va

d=

]n

c=

r\i s

ub

sta

n\a

ce-

ar

pu

tea

-o

]nt=

ri; e

a s

e ]n

gre

unea

z= c

u fo

rma

lo

r in

tact

= c

are

, ]n

loc

s= fi

e un

ele

-m

ent

asi

mila

bil,

un

prin

cipi

u d

e vi

a\=

, nu

est

e a

stfe

l d

ec]t

un c

orp

str=

in,

un p

rinc

ipiu

al

mor

\ii.

Ma

i es

te o

are

nev

oie

s= s

pun

c= d

ac=

so

cote

sc

nes

=n

=to

ase

a

cea

st=

]n

clin

are

, a

cest

gen

de

resp

ect

feti[

ist

pent

ru c

=r\

i, o

fac

prin

ra

-po

rta

re l

a d

epri

nder

ile i

dea

le a

le

unei

min

\i f=

r= d

e cu

sur,

ca

re n

u ex

ist=

, [i

]nt

ocm

ai

prec

um f

ac

fi-zi

olog

ii,

ce

des

criu

fu

nc\io

nare

a

norm

al=

a o

rga

nelo

r, a

[a c

um n

u se

]nt

]lne[

te e

a n

icio

da

t= l

a f

=p-

turi

le v

ii. }

n r

ealit

ate

, d

impo

triv

=,

neex

ist]n

d m

in\i

des

=v]

r[ite

, d

up=

cu

m n

u ex

ist=

nic

i tru

puri

pe

dep

lin

s=n=

toa

se, [

i cei

pe

care

]i s

ocot

im

a f

i sp

irite

sup

erio

are

s]n

t a

tin[i

, ca

[i c

eila

l\i, d

e a

cea

st=

„m

ala

die

lit

era

r=”.

Am

put

ea c

hia

r sp

une

c=

ma

i m

ult

ch

iar

dec

]t c

eila

l\i.

Se

pare

c=

gus

tul

pent

ru c

=r\

i cr

e[te

od

at=

cu

inte

ligen

\a, c

eva

ma

i jos

d

ec]t

ea,

da

r pe

ace

ea[i

tul

pin=

, to

t ast

fel c

um o

rice

pa

siun

e e

]nto

-v=

r=[i

t=

de

o pr

edile

c\ie

pe

ntru

ce

ea c

e se

afl=

]n

prea

jma

ob

iec-

tulu

i ei,

are

un

rapo

rt c

u el

, vor

bin

d

tot

desp

re e

l ch

iar

]n a

bsen

\a l

ui.

De

ace

ea,

cei

ma

i m

ari

scr

iitor

i, ]n

ce

asu

rile

c]

nd

nu

se

afl=

]n

co

mun

ica

re

dir

ect=

cu

g

]nd

irea

, se

com

pla

c ]n

soc

ieta

tea

c=

r\ilo

r.

dui

o[=

toa

re,

\][ne

[te

]na

inte

pre

-cu

m o

rep

ede

s=g

eat=

sa

u fa

ce

cale

]n

toa

rs=

]n

fru

mo

ase

lin

ii

fr]n

te. T

ocm

ai a

cest

e fo

rme

de

mul

t d

isp=

rute

, su

rpri

nse

]n c

hia

r vi

a\a

tre

cutu

lui,

s]nt

viz

itate

de

noi ]

n op

era

lu

i Rac

ine,

tot a

stfe

l cum

le-a

m v

izita

]n

tr-o

vec

he c

eta

te r=

ma

s= in

tact

=.

Sim

\im ]

n fa

\a l

or e

mo\

ia p

e ca

re

o si

m\im

]n f

a\a

ace

lor

form

e a

bo-

lite

ale

arh

itect

urii

pe c

are

nu

le

ma

i pu

tem

ad

mir

a d

ec]t

]n r

are

le

[i

ma

gni

ficile

ex

empl

are

l=

sate

no

u= m

o[te

nire

de

trec

utul

ce

le-a

m

odel

at:

str=

vech

i zi

dur

i ]m

prej

-m

uito

are

de

ora

[e, d

onjo

ane

[i t

ur-

nuri

, ba

ptis

teri

i ale

bis

eric

ilor;

sa

u l]n

g=

m=

n=st

irea

, sa

u su

b o

sua

rul

din

Ait

re,

mic

ul

cim

itir

ce-

[i u

it=

]n

soa

re, s

ub fl

utur

i [i f

lori

, F]n

t]na

fu

nera

r= [

i La

nter

na M

or\il

or.

Da

r nu

nu

ma

i fr

aze

le

des

e-ne

az=

su

b

ochi

i no

[tri

fo

rmel

e su

fletu

lui

de

alt=

da

t=.

}ntr

e fr

aze

—

[i m

= g

]nd

esc

la c

=r\

i str

=ve

chi

ce-a

u fo

st m

ai

]nt]i

rec

itate

— ]

n in

terv

alu

l ca

re l

e se

par=

, st

= ]

nc=

[i

ast

=zi

, ca

]ntr

-un

apo

geu

r=

ma

s in

tact

, um

pl]n

d i

nter

sti\i

ile,

o t=

-ce

re m

ultis

ecul

ar=

. A

des

eori

, ]n

- t]l

nind

]n E

vang

helia

sf]n

tulu

i Luc

a

cele

dou

= p

unct

e ce

o ]n

trer

up ]n

a-

inte

a f

iec=

ruia

din

tre

text

ele,

ce

s]n

t a

proa

pe t

ot a

t]tea

im

nuri

, d

e ca

re e

ste

plin

=,

am

auz

it t=

cere

a

cred

inci

osul

ui

ce-[

i ]n

trer

upse

se

lect

ura

cu

voce

ta

re p

entr

u a

into

-na

: ve

rset

ele

urm

=to

are

ca

pe

un

psa

lm c

e-i a

min

tea

de

psa

lmii

ma

i ve

chi

ai

Bib

liei

. A

cea

st=

t=

cere

um

plea

[i

m

ai

mul

t pa

uza

d

in

fra

z= c

are

, sc

ind

]nd

u-se

pen

tru

a

o ]n

glo

ba

, ]i p

=st

rase

for

ma

; [i

de

nenu

m=

rate

ori

, ]n

timp

ce c

itea

m,

mi-a

ad

us p

arf

umul

unu

i tra

nda

fir

pe c

are

bri

za c

e in

tra

pri

n fe

rea

stra

d

esch

is=

]l r=

sp]n

dis

e ]n

sa

la ]n

alt=

un

de

se \

inea

Ad

una

rea

[i c

are

-[i

ma

i p=

stra

]nc

= m

irea

sma

dup

=

apr

oape

dou

= m

ii d

e a

ni.

Div

ina

C

omed

ie, p

iese

le lu

i Sha

kesp

eare

, ]\i

la

s= d

e a

sem

enea

im

pres

ia c

=

prin

ele

con

tem

pli,

inse

rat ]

n cl

ipa

d

e fa

\=,

o f=

r]m

= d

e tr

ecut

; a

cea

im

pres

ie a

t]t d

e ex

alta

nt=

, ce

face

s=

sem

ene

anu

mite

„Z

ile d

e le

c-tu

r=”

cu z

ilele

de

hoin

=re

al=

pri

n V

ene\

ia, p

rin

Pia

zetta

de

exem

plu,

c]

nd a

i ]n

fa\=

, ]nv

=lu

ite ]n

cul

oare

a

lor

pe j

um=

tate

ire

al=

, d

e lu

crur

i a

flate

la

c]\i

va p

a[i

[i

toto

da

t= l

a

dep

=rt

are

de

mul

te s

ecol

e, c

ele

dou

= c

oloa

ne d

e g

rani

t cen

u[iu

[i

roz

de

poa

rt=

pe

capi

telu

rile

lor

, un

a, l

eul S

f]ntu

lui M

arc

u, c

eala

lt=,

pe S

f]ntu

l Teo

dor

c=

lc]n

d ]n

pic

ioa

-re

cro

cod

ilul;

cele

dou

= f

rum

oase

[i

zve

lte s

tr=

ine

au

veni

t od

inio

ar=

d

in O

rien

t pe

ma

rea

ce-

[i s

f=r]

m=

va

luri

le l

a p

oale

le l

or;

f=r=

s=

]n-

\e

lea

g=

ce

se v

orb

e[te

]n

jur,

ele

st

=ru

ie c

u zi

lele

lor

din

sec

olul

al

Xii

-lea

]n

mu

l\im

ea d

e a

st=

zi,

]n

ace

ast

=

pia

\=

pub

lic=

un

de

str=

luce

[te

]nc=

, d

istr

at,

foa

rte

a-

proa

pe, r

]sul

lor

]nd

ep=

rta

t.

Sf]

r[it

. }nc

eput

ul ]n

nr.

2 a

. c.

nOi, aprilie 2016

18 /23 /

Oa

re, dea

ltfel, nu au fost ele scrise

ma

i ales pentru ei, nu le d

ezv=luie

ele nen

um

=ra

te frum

use\i ce r=

- m

]n a

scunse sufletelor

vulga

re? La

drept vorb

ind, fa

ptul c= spiri-

tele sup

erioare s]n

t, du

p=

cum

se sp

un

e, livre[ti, nu

doved

e[te nicid

ecum c=

a fi livresc nu este un

cusur. Din fa

ptul c= oa

menii m

e-d

iocri s]nt ad

eseori muncitori, ia

r cei intelig

en\i ad

eseori lene[i, nu putem

trag

e concluzia c=

munca

nu este pentru m

inte o ma

i bun=

d

isciplin= d

ec]t lenea.

{i totu[i, c]nd

]nt]lnim la

un om

de sea

m=

unul dintre cusururile

noastre, s]ntem

totdea

una ]nclina

\i s=

ne ]ntreb=

m d

ac=

de fa

pt nu e vorb

a d

e o calita

te ignora

t=, [i nu

afl=

m

f=r=

oa

recare

pl=cere

c=

Hug

o [tia pe d

inafa

r= pa

saje d

in Q

uintus-Curtius, d

in Tacit [i d

in Justin, c=

era ]n m

=sur=

, da

c= se

contesta d

e fa\=

cu el folosirea

corect= a

unui termen, s=

-i stab

i-lea

sc= etim

ologia

, p]n= la

cea m

ai

]ndep

=rta

t= orig

ine, p

rin cita

te ce v=

dea

u o ad

ev=ra

t= erud

i\ie. (A

m a

r=ta

t ]n alt=

parte ]n ce chip

acea

st= erud

i\ie ]i hr=nise g

eniul ]n loc s=

-l ]n=b

u[e, ]ntocma

i ca o

leg=

tur= d

e vreascuri ce sting

e un foc m

ic [i-l ]nte\e[te pe unul ma

re.) M

aeterlinck, ca

re pentru noi este contra

riul litera

tului, [i

al

c=rui

spirit este ve[nic d

eschis c=

tre nenum

=ra

tele emo\ii a

nonime co-

munica

te nou= d

e stupul de a

l-bine, de brazdele de flori sau de f]-ne\e, ne lini[te[te m

ult cu privire la

primejd

iile erudi\iei, a

proape a

le b

ibliofiliei, c]nd

ne descrie ca

un a

ma

tor gra

vurile ce ]mpod

obesc

o veche edi\ie a

operelor lui Jacob

C

ats sa

u ale a

ba

telui Sa

nderus.

Aceste prim

ejdii, d

ealtfel, c]nd

e-xist=

, am

enin\]nd m

ult ma

i pu\in intelig

en\a d

ec]t sensibilita

tea, ca

-pa

citatea

de a

citi cu folos, da

c=

putem spune a

stfel, este mult m

ai

ma

re ]n cazul g

]nditorilor d

ec]t ]n ca

zul scriitorilor ce recurg la

ima

-gina\ie. S

chopenhauer, de exemplu,

ne ofer= im

ag

inea unui spirit a

c=

rui vitalita

te ]nfrunt= cu u[urin\=

pova

ra celei m

ai uria

[e lecturi, fie-ca

re nou= cuno[tin\=

fiind pe d

at=

red

us= la

partea

de rea

litate, la

p=

rticica vie pe ca

re o cuprinde.

Schopenha

uer nu afirm

= nicio-

da

t= o p=

rere f=r=

s= se sprijine d

e ]nd

at=

pe c]teva cita

te, da

r sim\i

c= textele a

cestea nu s]nt pentru el

dec]t exem

ple, aluzii incon[tiente

[i an

ticipa

te und

e ]i pla

ce s= re-

g=

seasc=

an

umite tr=

s=turi a

le propriei sa

le g]nd

iri, da

r care nu

i-au inspira

t-o c]tu[i de pu\in, ]m

i a

mintesc d

e o pag

in= d

in Lumea

ca reprezentare [i voin\=, und

e e-xist=

poate d

ou=zeci d

e citate la

r]nd

. E

vorb

a

despre

pesimism

(fire[te, d

au cita

tele pe scurt): „Vol-

taire, ]n C

andide, se r=

zboie[te

cu optimism

ul glum

ind. B

yron, de

asem

enea, d

ar ]n felul lui tra

gic,

]n Cain. H

erodot spune c= tracii ]l prim

eau pe noul n=

scut cu vaiete

[i se bucura

u de fieca

re da

t= c]nd

m

urea cineva

. Acela

[i lucru este exprim

at ]n frum

oasele versuri ci-

tate d

e Plutarh: Lugere genitum

, ta

nta q

ui intravit m

ala

etc. Este

explica\ia

pe

care

trebuie

s=

o d

=m

obiceiului m

exicanilor d

e a

]nt]mpina

na[terea

unui copil cu

Toate se explic=

f=r=

]ndoia

l= prin

faptu

l c= a

cea g

]nd

ire contem-

poran=

pe care scriitorii [i a

rti[tii orig

inali o fa

c accesib

il= pub

licu-lui [i d

orit= d

e el, este, ]ntr-o anu-

mit=

m=

sur=, a

t]t de m

ult o parte

din ei ]n[i[i, ]nc]t o g

]ndire d

iferit=

le place m

ai m

ult, c=ci le pretind

e, pentru a

ajung

e la ea

, ma

i mult

efort, d=

ruindu-le a

stfel ma

i mult=

pl=

cere; ne place ]ntotd

eauna

s=

ie[im d

in noi ]n[ine, s= c=

l=torim

, c]nd

citim.

Da

r ma

i exist= [i o a

lt= ca

uz=

prin care prefer, ]n ]ncheiere, s=

ex-plic a

ceast=

predilec\ie a

spiritelor superioa

re pentru operele arti[tilor

de a

lt=d

at=

[i anum

e faptul c=

ele nu posed

= pentru noi, ca

operele contem

porane, num

ai frumuse\ea

cu ca

re le-a d

=ruit cel ce le-a

cre-a

t. Ele m

ai ca

p=t=

o alta

, [i ma

i em

o\ionant=

]nc=, prin a

ceea c=

m

ateria

lor ]ns=[i, [i ]n\eleg

prin a

ceasta

limb

a ]n ca

re au fost scri-

se, este ]ntocma

i ca o og

lind=

a

vie\ii. Resim

\i ]nc=, r=

t=cind

printr-o tra

ged

ie a lui R

acine sa

u printr-un volum

de S

aint-S

imon, ceva

din

acea

fericire pe care o ]ncerci c]nd

te plim

bi ]ntr-un ora

[ ca B

eaune,

ce-[i ma

i p=strea

z= ]nc=

neatins

spitalul d

in secolul al X

V-lea

, cu pu\ul, sp=

l=toria

, bolta

de lem

n tencuit [i picta

t, cu acoperi[ul \u-

guia

t [i zidurile str=

punse de lu-

carne ]ncununa

te cu spice u[oare

de plum

b cioc=

nit (toate a

cele lu-cruri pe ca

re o epoc=, d

isp=r]nd

, le-a

uitat pa

rc= a

ici, toate a

cele lu-cruri ce nu-i a

par\inea

u dec]t ei, d

e vrem

e ce nici o alt=

epoc= d

in cele ce i-a

u urma

t nu a m

ai d

at na

[tere

unora

asem

=n=

toare).

C=

ci ele

cuprind toa

te frumoa

sele forme d

e lim

ba

j ab

olite ce p=strea

z= a

minti-

rea unor ob

iceiuri, sau a

unor mo-

duri d

e a sim

\i ce nu ma

i exist=,

urme persistente a

le trecutului cu ca

re nu ma

i seam

=n=

nimic d

in prezent, [i a

c=ror culoa

re a fost

]nc= [i m

ai ]nfrum

use\at=

de tim

-pul ce a

trecut peste ele.O

trag

edie d

e Ra

cine, un volum

din

Mem

oriile lui

Sa

int-Sim

on sea

m=

n= cu ni[te lucruri frum

oase

ce nu se ma

i fac. Lim

ba

jul ]n care

au fost sculpta

te de c=

tre ace[ti

ma

ri arti[ti cu o lib

ertate ce-i pu-

ne ]n valoa

re ging

=[ia

plin= d

e str=

lucire, ma

rea for\=

origina

r=,

ne em

o\ioneaz=

precum

ved

e-rea

anum

itor blocuri d

e ma

rmor=

, ce a

st=zi nu se m

ai folosesc, d

ar

pe care le folosea

u me[terii d

e a

lt=d

at=

. F=r=

]ndoia

l=, ]n a

cele, b

=tr]ne ed

ificii piatra

a p=

strat cu

fidelita

te g]ndirea

sculptorului, da

r [i, d

atorit=

sculptorului, piatra

, de

o specie

necunoscut=,

ne-a

fost p=

strat=

, ]nve[m

]ntat=

]n

toate

culorile pe care el a

[tiut s= i le

zmulg

=,

sco\]ndu-le

la

iveal=

[i

arm

oniz]ndu-le. }n versurile lui R

a-

cine ne place s=

descoperim

sin-ta

xa vie a

limb

ii din Fra

n\a secolu-

lui al X

Vii-lea

[i, ]n ea, ob

iceiuri [i un fel d

e a g

]ndi ce-a

u disp=

rut. Form

ele ]nse[i ale a

cestei sintaxe,

dezv=

luite, respectate, ]nfrum

use- \a

te de d

alta

-i at]t d

e franc=

[i d

elicat=

, ne emo\ionea

z= ]n a

cele ]ntors=

turi de fra

z= fa

milia

re p]-n=

la a

fi ciuda

te [i ]ndr=

zne\e [i al c=ror desen abrupt, ]n fragm

en-tele cele m

ai g

inga

[e [i ma

i ]n-

2016, aprilie nOi

19 /

22 /

…nu

ma

i lec

tura

[i c

unoa

[ter

ea ]n

zest

rea

z= m

inte

a c

u de

prin

deri

fru-

moa

se.

Ad

ria

n M

OR

AR

U

dor

in\=

[i

nu n

e re

prez

int=

pe

noi.

From

entin

, M

usse

t, ]n

ci

uda

ta

-le

ntul

ui l

or,

[i t

ocm

ai

pent

ru c

=

au

vrut

s=

-[i

fac=

por

tret

ul p

entr

u p

oste

rita

te,

l-a

u zu

gr=

vit

]n c

hip

c]

t se

poa

te d

e m

edio

cru;

da

r ei n

e in

tere

sea

z= n

espu

s d

e m

ult

prin

a

cea

sta

chi

ar,

c=

ci e

[ecu

l lor

est

e in

stru

ctiv

. A

stfe

l ]n

c]t

c]nd

o c

art

e nu

est

e og

lind

a u

nei i

ndiv

idua

lit=

\i pu

tern

ice,

ea

r=

m]n

e to

tu[i

og

lin-

da

uno

r ci

uda

te c

usur

uri

ale

spi

-ri

tulu

i. A

plec

a\i

asu

pra

une

i c=

r\i

de

From

enti

n s

au

asu

pra

un

ei

c=r\

i d

e M

usse

t, ne

d=

m s

eam

a,

]n c

eea

ce-

l p

rive

[te

pe

pri

mu

l, c]

t d

e fa

cil=

[i

de

nero

ad

= p

oate

fi

o a

num

e „d

istin

c\ie

”, ia

r ]n

cee

a

ce-l

priv

e[te

pe

al

doi

lea

, c]

t d

e g

=un

oas=

poa

te fi

elo

cin\

a.

Da

c= in

tere

sul p

entr

u c=

r\i s

po-

re[t

e od

at=

cu

in

teli

gen

\a,

pri

-m

ejd

iile,

dup

= c

um a

m v

=zu

t, se

m

ic[o

rea

z= o

da

t= c

u ea

. Un

spir

it or

igin

al

[tie

s=

sub

ord

onez

e le

c-tu

ra a

ctiv

it=\ii

sa

le p

erso

nale

. E

a

nu m

ai e

ste

pent

ru e

l dec

]t di

stra

c\ia

ce

a m

ai

nob

il=,

[i m

ai

ale

s ce

a

care

]n

nob

ilea

z=

cel

ma

i m

ult,

c=ci

num

ai l

ectu

ra [

i cun

oa[t

erea

]n

zest

rea

z= m

inte

a c

u d

epri

nder

i fr

umoa

se.

noi

nu

ne p

utem

dez

-vo

lta

pute

rea

se

nsib

ilit=

\ii

[i

in-

teli

gen

\ei

dec

]t ]

n n

oi ]

n[i

ne,

]n

ad

]ncu

rile

vie

\ii n

oast

re s

piri

tua

le.

Da

r to

cma

i pr

in a

cest

con

tact

cu

cele

lalte

m

in\i,

pr

in

lect

ur=

, a

re

loc

educ

a\i

a „

bun

elor

ma

nie

re”

ale

m

in\ii

. Li

tera

\ii

r=m

]n

totu

[i

ad

ev=

rata

nob

le\e

a in

telig

en\e

i [i

fapt

ul d

e a

nu

cuno

a[t

e o

anu

me

cart

e, o

anu

me

part

icul

ari

tate

a

[tiin

\ei

liter

are

, va

fi

totd

eaun

a,

chia

r ]n

ca

zul

unui

om

de

gen

iu,

un s

emn

de

vulg

ari

tate

int

elec

tu-

al=

. Dis

tinc\

ia [

i nob

le\e

a c

onst

au

[i ]

n ri

goa

rea

g]n

dir

ii, ]

ntr-

un f

el

de

fra

ncm

aso

neri

e a

uza

n\el

or [

i ]n

mo[

teni

rea

uno

r tr

ad

i\ii.

Foa

rte

cur]

nd,

c]nd

][i

exe

rcit=

a

cea

st=

]nc

lina

re [

i pl

=ce

re d

e a

ci

ti, p

refe

rin\

a m

ari

lor

scri

itori

se

]nd

rea

pt=

c=

tre

c=r\

ile s

criit

orilo

r d

e a

lt=d

at=

. C

hia

r ce

i ce

le

-au

ap=

rut

cont

empo

rani

lor

lor

ca f

i-in

d c

u d

es=

v]r[

ire

„rom

ant

ici”

nu

cite

au d

ec]t

clas

ici.

}n c

onve

rsa\

ia

lui

Vic

tor

Hu

go,

c]

nd

vo

rbe[

te

desp

re l

ectu

rile

lui

, nu

mel

e ce

re-

vin

cel

ma

i a

des

eori

s]n

t ce

le a

le

lui

Mol

iere

, H

ora

\iu,

Ovi

diu

, R

eg-

nard

. A

lpho

nse

Da

udet

, ce

l m

ai

pu\in

livr

esc

din

tre

scri

itori

, a c

=ru

i op

er=

pe

d

e-a

-ntr

egul

m

oder

n=

[i p

lin=

de

via

\= p

are

a f

i re

fuza

t or

ice

mo[

teni

re c

lasi

c=, c

itea

, cita

, co

men

ta ]

ntru

na t

exte

de

Pasc

al,

Mon

taig

ne,

D

ider

ot,

Ta

cit.

A

m

pute

a a

proa

pe c

hia

r s=

spu

nem

, re

]nno

ind

poa

te,

prin

ace

ast

= i

n-te

rpre

tare

dea

ltfel

cu

des

=v]

r[ir

e pa

r\ial

=, v

eche

a di

stin

c\ie

din

tre c

la-

sici

[i

rom

antic

i, ca

pub

licul

citi

tor

(pub

licul

in

telig

ent,

bin

e]n\

eles

) es

te r

om

an

tic,

]n

tim

p c

e cr

ea-

tori

i (c

hia

r cr

eato

rii

zi[i

rom

ant

ici,

crea

tori

i pr

efer

a\i

de

pub

licul

ro-

man

tic)

s]nt

cla

sici

. (O

bser

va\ie

ce

s-a

r pu

tea

ext

ind

e la

toa

te c

ele-

lalte

a

cte.

Pu

blic

ul

se

duc

e s=

a

scul

te m

uzic

a d

omnu

lui

Vin

cent

d

'ind

y, i

ar

dom

nul

Vin

cent

d'in

dy

o re

cite

[te

pe c

ea a

lui

Mon

sig

ny.

Pub

licul

se

duc

e la

exp

ozi\i

ile d

om-

nilo

r V

uilla

rd [

i M

aur

ice

Den

is, ]

n tim

p ce

ace

[tia

se

duc

la

Luv

ru.)

nOi, aprilie 2016

20 /21 /

cuvin

te de ja

le etc., iar S

wift se

supunea a

celuia[i sentim

ent c]nd

avea obiceiul, ]nc= din tinere\e s=-[i s=

rb=

toreasc=

ziua d

e na[tere ca

pe o zi d

e ma

re durere.

F=r=

]ndoia

l=, prietenia

, priete-nia

individ

ual=

este un lucru frivol, ia

r lectura este o prietenie. D

ar cel

pu\in este o prietenie sincer=, ia

r fa

ptul c= se a

dresea

z= unui m

ort, unui a

bsent, ]i confer=

un anum

e ca

racter d

ezinteresat, a

proape ]n-

duio[=

tor. Este, totod

at=

, o priete-nie elib

erat=

de tot ceea

ce con-stituie ur]\enia

celorlalte prietenii.

Cum

noi, cei vii, nu s]ntem cu to\ii

dec]t n

i[te mor\i ce n

u au in

trat

]nc= ]n a

cea sta

re, toate a

ceste polite\uri, toa

te aceste sa

luturi, pe ca

re le numim

gra

titudine, d

evo-ta

ment, [i oa

re se ]mb

in= cu a

t]ta

minciun=

, s]nt sterile [i obositoa

re. M

ai m

ult — ]nc=

de la

primele le-

g=

turi de sim

patie, d

e ad

mira

\ie, d

e recuno[tin\= —

, primele cuvinte

pe care le rostim

, primele scrisori

pe care le scriem

\es ]n jurul nostru prim

ele fire ale unui p=

ienjeni[ de

deprind

eri, ale unui a

dev=

rat fel

de a

fi, de ca

re nu ne ma

i putem

descotorosi

]n prieteniile

urm=

-toa

re; f=r=

s= m

ai punem

la so-

coteal=

c=, ]n tot a

cest r=stim

p, cuvintele excesive pe ca

re le-am

rostit r=

m]n ca

ni[te poli\e pe care

trebuie s=

le pl=tim

, sau pe care le

vom pl=ti m

ai scump ]nc= ]ntrea

ga

noa

str= via

\= prin rem

u[carea

de

a nu le fi a

chitat. D

atorit=

lecturii, prietenia

este dintr-o d

at=

ad

us=

la purita

tea ei orig

inar=

. C

u c=r\ile nu e nevoie s=

fii am

a-

bil. ne petrecem

seara cu ace[ti pri-

eteni pentru c= d

orim cu a

dev=

rat

asta

. Pe ei, cel pu\in, nu-i p=r=

sim

cel ma

i ad

eseori dec]t cu p=

rere d

e r=u. ia

r c]nd i-a

m p=

r=sit, nu

avem

nici unul din a

cele g]nd

uri ce stric=

o prietenie, precum: C

e vor fi g

]ndit oa

re despre noi? —

n

u am

fost lipsi\i de ta

ct? — Le-a

m

pl=cut oa

re? {i nici tea

ma

de a

fi uita

\i pentru un alt prieten. Tot

acest

zbucium

a

l prieteniei

]n-cetea

z= pe pra

gul a

celei prietenii pure [i ca

lme ca

re este lectura [i

nu trebuie nici s=

fim respectuo[i;

r]dem

de ceea

ce spune Molière

numa

i ]n m=

sura ]n ca

re ]l g=

sim

am

uzant; c]nd

ne plictise[te, nu ne tem

em c=

ni se cite[te plictisul pe fa

\=, ia

r c]nd ne-a

ajuns c]t a

m

stat cu el, ]l punem

repede la

loc ]n ra

ft f=r=

s= ne g

]ndim

a-i m

enaja

nici g

eniul, nici celebrita

tea. A

t-m

osfera a

cestei prietenii pure este t=

cerea, m

ai pur=

dec]t cuv]ntul.

C=

ci noi vorbim

pentru ceilal\i, d

ar

t=cem

pentru noi ]n[ine. De a

ceea

t=cerea

nu poart=

, a[a

cum poa

rt=

cuv]ntul, urma

defectelor noa

stre, a

grim

aselor noa

stre. Ea

este pur=,

este cu ad

ev=ra

t o atm

osfer=, ]n-

tre g]nd

irea a

utorului [i g]nd

irea

noastr=

ea nu interpune a

cele ele-m

ente

iredu

ctibile,

refracta

re g]ndirii, care s]nt diferitele noastre eg

oisme. Lim

ba

jul ]nsu[i al c=

r\ii este pur (d

ac=

acea

carte m

erit=

s= fie a

stfel numit=

), f=cut tra

ns-pa

rent de c=

tre g]nd

irea a

utoru-lui, ca

re a extra

s din el tot ceea

ce nu era

ea ]ns=

[i, p]n= la

a-l fa

ce d

up=

chip

ul [i asem

=n

area

ei; fieca

re fraz=

, ]n fond, sem

=n]nd

cu celela

lte, c=ci toa

te s]nt sp

use

cu inflexiunea unic=

a uneia

[i a-

celeia[i persona

lit=\i; d

e aici, un

fel de continuita

te, pe care ra

por-turile vie\ii [i elem

entele str=ine

introduse ]n g

]ndire d

e acestea

o exclud

, [i care ]\i ]ng

=d

uie foarte

cur]n

d

s=

urm

ezi lin

ia

]ns=

[i a

g

]nd

irii l=

utarului,

tr=s=

turile fizionom

iei sale, ce se reflect=

]n a

cea ca

lm=

oglind

=. n

e plac r]nd

pe r]nd

tr=s=

turile fiec=ruia

, f=r=

ca

acele tr=

s=turi s=

fie neap=

rat

vrednice d

e ad

mira

\ie, c=ci m

in-tea

noastr=

simte o m

are pl=

cere c]nd

ob

serv=

acele

reprezent=ri

profunde [i iub

e[te cu o prietenie lipsit=

de eg

oism, f=

r= vorb

e ma

ri, pa

rc= ]nchis=

]n ea ]ns=

[i. Un G

au-

tier firesc, b=

iat d

e treab

=, plin d

e g

ust (ne am

uz= g

]ndul c=

a putut

trece drept reprezenta

ntul perfec- \iunii ]n a

rt=), ne pla

ce astfel. n

u-i exa

ger=

m p

uterea sp

iritual=

, iar

]n a

sa C

=l=

torie ]n Spa

nia, und

e fieca

re fraz=

, f=r=

ca el s=

-[i dea

sea

ma

, accentuea

z= [i urm

=re[te

linia plin=

de g

ra\ie [i d

e veselie a

perso

na

lit=\ii sa

le (cuvin

tele o

r]nd

uindu-se d

e la sine pentru a

o d

esena, pentru c=

ea este cea

ca

re le-a a

les [i le-a d

ispus ]n acea

ord

ine, nu ne putem ]m

piedica

s=

observ=

m c]t d

e ]ndep=

rtat=

de

arta

ad

ev=ra

t= este a

cea ob

liga

- \ie, la

care se cred

e constr]ns s=

se supun=, d

e a nu la

s= s=

treac=

nici m

=ca

r o singur=

form=

f=r=

a

o descrie ]n ]ntreg

ime, ]nso\ind

-o d

e o compa

ra\ie ca

re, av]nd

u-[i orig

inea ]n nici un fel d

e impresie

pl=cut=

[i puternic=, nu ne ]nc]nt=

c]tu[i d

e pu\in. nu putem

dec]t s=

-i ]nvinuim

ima

gina

\ia d

e o jalnic=

usc=ciun

e, atun

ci c]nd

comp

ar=

c]m

pia, cu a

t]t de va

riatele-i culturi,

cu acele ca

ntoane pe ca

re croitorii lipesc m

odele d

e panta

loni [i de ji-

letci, [i c]nd spune c=

n-ai nim

ic de

ad

mira

t ]ntre Paris [i A

ngoulêm

e. {

i sur]dem

]n fa\a

acestui fervent

ad

mira

tor al stilului g

otic care nu

[i-a d

at nici m

=ca

r osteneala

s=

viziteze cated

rala

din C

hartres.

Da

r c]t= b

un= d

ispozi\ie, c]t bun

gust! cu c]t=

bucurie ]l urm

=m

]n a

venturile lui pe acest prieten plin

de b

un=voie; este a

t]t de sim

pa

tic ]nc]t tot ce-l ]nconjoa

r= ne pla

ce. iar

dup=

cele c]teva zile pe ca

re le-a

petrecut ]n

preajm

a

c=pita

nului Leb

arb

ier de Tina

n, re\inut fiind

de

furtun=

pe b

ordul

frumoa

sei lui cor=

bii „sc]nteietoa

re precum

aurul”, s]ntem

tri[ti c= nu ne m

ai

spune nimic d

espre acest m

inunat

ma

rina

r, p=

r=sin

du-l p

entru tot-

dea

una f=

r= a

ne ar=

ta ce s-a

ma

i ]nt]m

plat cu el. S

im\im

c= vese-

lia e fleca

r= [i m

elancoliile lui s]nt

ma

i cur]nd

dep

rind

eri dezm

=\a

-te d

e jurnalist. D

ar ]i iert=

m totul

[i-i facem

pe p

lac, a

muz]nd

u-ne c]nd

se ]ntoarce a

cas=

ud p]n=

la

piele, mort d

e foam

e [i de som

n, ]ntrist]nd

u-ne c]nd

reca

pituleaz=

cu o triste\e d

e foiletonist numele

b=

rba

\ilor din g

enera\ia

sa m

or\i ]na

inte de vrem

e. Spunem

, ]n le-g

=tur=

cu el, c= fra

zele pe care le

scrie ]i desenea

z= fizionom

ia, d

ar

f=r=

ca el s=

-[i dea

seam

a; c=

ci a

tunci c]nd cuvintele s]nt a

lese nu d

e g]nd

irea noa

str=, ]n conform

i-ta

te cu afinit=

\ile esen\ei sale, ci d

e d

orin\a noa

str= d

e a ne zugr=

vi pe noi ]n[ine, ele reprezint=

acea

st=

2016, aprilie nOi 21

abonament

calea spre Olimp

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

R=spunsurile corecte la etapa a IV-a:1. }n imagine este reprezentat= o secven\= din

cadrul deport=rilor din 5-6 iulie 1949, numite [i ope-ra\ia iug (Sud) – un instrument de presiune asupra popula\iei pentru a intra ]n colhoz. Astfel dup= de-portarea „culacilor” – a elementului burghez – a fost gr=bit ritmul colectiviz=rii. Cca 35 de mii de oameni au fost deporta\i ]n Siberia [i Kazahstanul de nord. Propriet=\ile celor pleca\i au fost confis-cate, transmise colhozurilor [i sovietelor s=te[ti.

2. Hopli\ii erau solda\i bine ]narma\i din Grecia antic=, care aveau rolul s= lupte ]n forma\ie str]ns=. Hopli\ii au ap=rut, cel mai probabil, ]n secolul Viii ]. Hr. Echipamentul lor era alc=tuit dintr-o armur= grea, din coif metalic, plato[= [i scut. Soldatul era ]nzestrat cu sabie [i cu o suli\= lung= de 2 m, ce era folosit= mai mult pentru ]mpuns dec]t pentru a o arunca la distan\=. De la apari\ia hopli\ilor, b=t=liile nu mai erau c][tigate de lupt=tori indivi-duali, ci de falangele hopli\ilor care str=pungeau r]ndurile inamicilor. De[i falanga era greu de con-trolat, iar echipamentul st]njenitor, hopli\ii greci au fost cei mai buni lupt=tori din lumea mediteraneean=.

3. }n imagine este reprezentat= Biserica din Surde[ti cu hramul Sfin\ii Arhangheli Mihail [i Ga-vril care, prin dimensiunile impun=toare ale turnu-lui ce se ridic= la 54 de metri ]n=l\ime, este una din-tre cele mai vestite construc\ii de lemn din Europa.

Rezultatele etapei a IV-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Ale-

xandru DU{CA, S]ngerei; Aliona CAZACU, Ha-

gimus, C=u[eni; Maria JARDAN, Ionela JARDAN, Alina ISTRATI, Adelina JARDAN, Tamara ISTRA-TI, Ecaterina ISTRATI, Lozova, Str=[eni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Daniela NANI, Ulmu, Ialo-veni.

29 de puncte (14,10,5): Marcela B}RS+, Ani[oa-ra ABABII, V=sieni, Ialoveni; Irina GRIGORA{EN-CO (15,10,4), Chi[in=u; Viorica MOTACI, Holer-cani, Dub=sari.

28 de puncte: Lumini\a ANTON (13,10,5), Ba-latina, Glodeni; Marinela STICEA (14,10,4), Cobani, Glodeni; Viorica GORI (13,10,5), Ionela B}RDAN (13,10,5), Lozova, Str=[eni; C=t=lina MUNTEANU (13,10,5), R][cani, Z=icani; Alexandrina BATR}N-CEA (14,10,4), Holercani, Dub=sari; M=d=lina ABABII (14,10,5), V=sieni, Ialoveni.

27 de puncte: Tatiana BALAN (15,10,2), Slobo-zia, {tefan-Vod=; Camelia PORUBIN (14,10,3), Holercani, Dub=sari.

23 de puncte: Mihaela GLADUSEAC (8,10,5), Putine[ti, Flore[ti.

22 de puncte: Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B” (12,10,0), Orhei, Susleni.

20 de puncte: Maria REVENCU (15,0,5), Cobani, Glodeni.

15 puncte (0,10,5): C=t=lina MIRCOS, C=rpi-neni, H]nce[ti; Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A”, Orhei, Susleni; Elena PORUBIN, Holercani, Du-b=sari.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 15 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

D rag= prietene, Te po\i abona pentru urm=toarele 8 luni ale

anului 2016. Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament

la revista nOi. }ndeam-n=-i s= se aboneze!

Abon]ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\i-onal=, pe speciali[tii a-socia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te as-culte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pagi-nile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i proble-me psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi sim-plu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament pentru 8 luni este de 120 de lei.

Indicele PM 31239. Abonamentul la revista nOi poate fi perfectat

la orice oficiu po[tal.

nOi, aprilie 201622

Carul-Mic

C ele mai mici [i mai u[oare semin\e din lume s]nt cele de orhidee. Astfel, 1000 de semin\e ale

acestei plante c]nt=resc mai pu\in de un miligram. O singur= floare de orhidee poate con\ine ]n capsu-la de semin\e peste 2 milioane de semin\e. Deci pute\i calcula c]te miligrame vor c]nt=ri aceste semin\e, care arat= c]t un v]rf de ac.

R omanciera american= Anne Parrish vizita anticariatele din Paris prin anii 1920, c]nd, la

un moment dat, a g=sit o carte care fusese favorita ei ]n copil=rie. Titlul c=r\ii era Jack Frost [i alte po-vestiri. Fiind foarte interesat= de respectiva lucra-re, ea a cump=rat cartea veche [i i-a ar=tat-o so- \ului s=u, povestindu-i cu lux de am=nunte c]t de mult i-a pl=cut c]nd era copil. So\ul ei a devenit curios, a deschis-o [i, spre uimirea celor doi, a descoperit urm=toarea noti\= ce fusese scris= cu tu[: AnnE PARRiSH, 209 n. WEBER STREET, CO-LORADO SPRinGS. }n felul acesta, so\ul a desco-perit c= aceast= carte, pe care Anne Parrish o cum-p=rase de la anticariat, era propria ei carte

O riginea expresiei a v=rsa lacrimi de crocodil/ a pl]nge cu lacrimi de crocodil este foarte ]nde-

p=rtat=, reg=sindu-se ]n unele legende din zona nilului, ]n care se poveste[te c=, ]n vremea ]n care crocodilii ][i n=[teau [i cre[teau puii, fioroasele vie- \uitoare recurgeau la un vicle[ug, pentru a g=si mai u[or hran=. Ace[tia se a[ezau pe malul fluviului, imit]nd pl]nsul omului, pref=c]ndu-se c= sufer=. }n momentul ]n care cineva, ]nduio[at de gemete, se apropia, era devorat.

Legendele antice, ]n care apare expresia lacrimi de crocodil, s-au p=strat ]n diverse versiuni, ]n lim-bile latin= [i greac=, unele fiind interpretate ca va-riante ale mitului sirenelor, fiin\ele fabuloase care ademeneau cor=bierii, prin c]ntecele lor, ]n locuri primejdioase, unde ][i g=seau sf]r[itul.

Oamenii de [tiin\= vin cu alt= explica\ie f=c]nd unele analogii ]ntre cercet=rile [tiin\ifice [i spusele legendelor: Glandele lacrimale ale crocodililor s]nt controlate de acela[i circuit al nervilor motori care regleaz= [i glandele salivare, [i pe cele gastrice, de aceea, c]nd m=n]nc=, deoarece s]nt activate glan-dele salivare, la fel se ]nt]mpl= [i cu cele lacrimale, ceea ce justific= lacrimile ]n momentul ]n care ][i devoreaz= prada.

Dincolo de legend= sau de adev=r [tiin\ific, ]ns= sensul peiorativ al expresiei lacrimi de crocodil este cert, folosindu-se ]n aproape toate limbile, [i se re-fer= la o durere f=\arnic=, la o suferin\= nesincer=, am=gitoare, manifestat= cu scopul ipocrit de a p=c=li, de a induce ]n eroare, de a st]rni compasiu-nea cuiva, ]n[el]ndu-l.

D umnezeule preabun, ajut=-mi s= m= cur=\esc de gre[elile f=cute, s= biruiesc ispitele viitoa-

re [i s= lucrez cuvenitele virtu\i. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (VI)

PA{TILE S-aude-al clopotelor c]ntPrin firea care se rena[te{i falnic iese din morm]nt,Cu biruin\= Domnul Sf]nt,{i azi e Pa[te.{i dup= slujb= ies la r]ndB=tr]ni, cu spatele-aplecat,B=rba\i cu chipul luminat,{i-n urm= ies copii c]nt]nd:„Hristos a ]nviat!”.}n jur, pe margini, stau cei mari,Privind la falnicii feciori,Din m]ndrul [ir al falnicei hori:{i-n mijloc c]nt= l=utarii,Din cobze [i viori.S]nt veseli to\i [i bucuro[i,{i to\i cu suflet-n=l\at:Oriunde se-nt]lnesc ]n sat,}[i zic cum zis-au mo[i-str=mo[i:HRiSTOS A }nViAT!

}NTRE MIT {I REALITATE

M. POPESCU

2016, aprilie nOi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

O dat=, demult, copacii au pornit s=-[i caute o a[ezare pe ]ntinsul \=rii. Au plecat de la

\=rmul ]nsorit al m=rii c=tre culmile ]nz=pezite ale mun\ilor.

}nt]i salc]mul [i-a tremurat m=runt b=nu\ii frunzelor [i a hot=r]t s= r=m]n= pe loc.

— Or s= te bat= v]nturile din larg [i nisipul o s=-\i pr=fuiasc= frunzele!

— nu-i nimic, s-a scuturat vesel salc]mul. }mi place soarele fierbinte [i marea albastr=. {i apoi... trebuie s= r=m]n= cineva [i aici. Drum bun!

Drumul ducea de-a lungul v=ilor [i cotea pe l]ng= r]uri [erpuitoare. S=lciile s-au aple-cat cu crengile deasupra apei [i s-au oprit pe mal.

— ne primi\i printre voi, s=lciilor? au ]ntre-bat r=chitele.

— Da! r=spunser= ]n cor s=lciile.{i r=chitele s-au oprit pe malul plin de ume-

zeal= al r]ului. Mai departe, drumul urca u[or pe coline ]nsorite.

— Aici e de noi! au spus pomii roditori.{i s-au r=sp]ndit pe coast=: vi[inii, cire[ii,

merii [i perii, gutuii [i nucii.Plopilor le-au pl=cut drumurile ]ntinse ca ni[te

panglici cenu[ii [i s-au ]n[irat de-o parte [i de alta, s= str=juiasc=, drep\i ca lum]n=rile. Ceilal\i copaci au mers mai departe.

Pe culmea dealurilor teii au f=cut hor= cu cas-tanii [i s-au luat la ]ntrecere: cine o s= ]nflo-reasc= mai frumos? Castanii au ridicat pe crengi ciorchini de flori ca ni[te candelabre. Teii [i-au aninat cercelu[i de flori m=runte [i aurii […]

Al\i copaci au urcat voinice[te mai sus. Steja-rii falnici, ]mpreun= cu fra\ii lor, gorunii, [i-au ]nfipt r=d=cinile ad]nc ]n p=m]nt, ca s=-l ]nt=- reasc= ]mpotriva puhoaielor. Fagii au mai urcat o vreme, apoi s-au oprit, ]mbr=c]nd muntele cu p=duri ]ntunecoase [i dese. Mesteac=nul s-a prins la lupt= cu bradul: cine suie mai sus? Mesteac=nul a ]nvins la ]nceput, pl=c]ndu-i lumi-na orbitoare a soarelui. Dar bradul s-a furi[at pe

sub umbra mesteac=nului – c=ci lui ]i place um-bra – [i astfel, p]n= la sf]r[it, el a fost cel mai ta-re. {i s-a urcat mai sus, tot mai sus, p]n= a r=mas singur s= st=p]neasc= ]n=l\imile. {i a[a a c=p=tat muntele o podoab= ve[nic verde. P=durile de brad s-au ]n=l\at drepte, umbroase [i t=cute, ]m-b=ls=m]nd aerul cu mireasma tare a r=[inii.

— Cine, cine e mai sus ca mine? a ]ntrebat m]n-dru bradul.

— iaca noi! au r=spuns jnepenii, culc]ndu-[i crengile pe culmea pietroas=, ca s= nu-i smulg= v]ntul [i s= le \in= de cald bunul, b=tr]nul p=m]nt. iar ienuperii pitici au [optit sfios:

— {i noi!...— Ei a[! s-au groz=vit brazii. Parc= voi s]nte\i

copaci? Voi s]nte\i... da, ni[te arbu[ti, ni[te tu-fi[uri!

— {i ce dac=? s-au veselit jnepenii [i ienupe-rii. {i noi avem rostul nostru.

POVESTEA COPACILOR

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment)

Lucian MANOLACHE

nOi, aprilie 201624

lumea ]n cuvinte [i expresii

A{TEPT UN SFAT

Urmare din pag. 13

calea spre Olimp

c]t [i prin resursele oferite. Condi\iile igienice ale masivelor mari ]mp=durite s]nt mult mai favorabi-le dec]t acelea ale ora[elor, mai cu seam= ale cen-trelor industriale. Aerul de p=dure este mai curat, mai s=n=tos, de exemplu, ]n p=durile de r=[inoase, se adaug= [i ]mbog=\irea aerului ]n ozon, provo-cat= de r=[ina arborilor. Aerul din aceste p=duri este cel mai potrivit [i cel mai bun ]n cazul bolilor urmate de o perioad= de lung= convalescen\=. Frunzi[ul des al p=durii ac\ioneaz= ca un ecran protector [i atenueaz= zgomotul (reduce poluarea fonic=), asigur]nd un echilibru al organismului uman cu mediul ]nconjur=tor.

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a IV-a:

30 de puncte (10,10,10) au acumulat: Ecateri-na ISTRATI, Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni.

28 de puncte: Lumini\a ANTON (9,9,10,) Balati-na, Glodeni; Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A” (8,10,10), Susleni, Orhei.

26 de puncte: Marinela STICEA (6,10,10), Co-bani, Glodeni.

25 de puncte (5,10,10): Alina PLE{CO, Orhei; Tamara BIVOL, Alina LUCHI|+, Bardar, Ialoveni.

24 de puncte: Vasile ANDREEV (6,8,10), Holer-cani, Dub=sari; Viorica GORI (5,10,9), Adelina JARDAN (6,8,10), Lozova, Str=[eni.

23 de puncte: Elena PORUBIN (4,9,10), Holer-cani, Dub=sari; Ionela B}RDAN (3,10,10), Lozova, Str=[eni; C=t=lina MUNTEANU (3,10,10), V=ratic, R][cani.

22 de puncte: Mihaela DODI (6,6,10), Susleni, Orhei.

21 de puncte: Tamara ISTRATI (6,5,10), Lozova, Str=[eni.

20 de puncte: Aliona CAZACU (0,10,10), Hagi-mus, C=u[eni; Marinela SAJIN (1,9,10), Susleni, Orhei.

19 puncte: Camelia PORUBIN (7,6,6), Veronica ROTARI (7,6,6), Alina ROTARI (7,6,6), Nadejda CEBOTARI (4,5,10), Holercani, Dub=sari; Ionela JARDAN (5,4,10), Lozova, Str=[eni.

18 puncte: Alexandrina BATR}NCEA (0,8,10), Holercani, Dub=sari; Maria JARDAN (5,3,10), Lo-zova, Str=[eni.

11 puncte: Tatiana ODOBESCU (0,3,8), Cu[-mirca, {old=ne[ti.

10 puncte: Tatiana BALAN (0,0,10), Slobozia, {tefan-Vod=; Ecaterina HER|A (0,0,10), Bardar, Ialoveni.

8 puncte: Natalia ODOBESCU (0,0,8), Cu[- mirca, {old=ne[ti.

Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 8 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.

MAREA ADUNARE NA|IONAL+N oi, basarabenii, avem o mentalitate primitiv=, de

papagali. Adic= nu invent=m, nu c=ut=m for-mule proprii, ci ne mul\umim s= copiem docil pe al\ii. Mai ales pe ru[i, vocabularul nostru fiind [i ast=zi v]rs-tat de caraghioase calchieri din rus=. Cum se vede, nu avem sentimentul ridicolului, altfel ne-am proteja de asemenea t]mpenii.

Acum am ]ntors-o prin a imita bucure[tenii. Ascult [i v=d crainici de la noi, de la radio sau TV, care fac eforturi disperate de a vorbi \uguiat ca ]n Obor. Unul de la TVM are parc= o sarma de c]l\i ]n gur= [i o tot morfole[te de colo colo doar c= va sem=na cu un b=iat de cartier din Bucure[ti. Degeaba, c= a[a cum o face nu mai pare a fi nici de pe B]c, nici de pe D]m-bovi\a, ci, mai cur]nd, pare a fi importat de la Plov-div. Cu alte cuvinte, nu e nici c]ine, nici ogar. Sprin\a-rul demonstrativ aia sun= ]n gura basarabeanului nostru precum ar suna mar[rutk= ]n gura bucure[-teanului.

Dar s= trecem la esen\=. nu [tiu ce de[tept cu pri-sos de elan mimetic a propus pentru primele noastre ]ntruniri democratice din pia\a Catedralei denumi-rea de Mare Adunare na\ional=. Adic= fugeam de dracu’ [i dam peste taic=-su’! Fiindc= ne feream de retorica sovietic= bol[evic= [i adoptam retorica ro-m`neasc=, dar tot comunist=. Pentru c= sintagma Marea Adunare na\ional= a fost o emana\ie a regi-mului stalinist introdus de Gheorghe Gheorghiu-Dej, regim sus\inut de tancurile ruse[ti: „Marea Adunare na\ional= a fost organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Rom`ne [i al Republicii Socia-liste Rom`nia ]n perioada 1948-1989”. Organism po-litic creat la modul absolut dup= sistemul sovietic [i ]n care totul func\iona dup= principiile [i retorica propagandistic= din URSS. Citez dintr-o enciclope-die a vremii: „Dup= alegerile din 1965, M.A.n. are urm=toarea componen\=: 218 deputa\i muncitori, 54 de \=rani [i 193 de intelectuali. Din num=rul total de deputa\i, 67 s]nt femei muncitoare, \=r=nci [i intelec-tuale, 85,6% s]nt rom`ni [i 14,4% din r]ndul na\iona-lit=\ilor conlocuitoare. Prin caracterul ei larg repre-zentativ [i prin rolul s=u ]n conducerea statului, M.A.n. exprim= profundul democratism al or]nduirii de stat a R.P.R.” (Dic\ionar enciclopedic rom`n, Edi-tura Politic=, Bucure[ti, 1965).

Dup= decembrie 1989 fra\ii no[tri de peste Prut au preferat s= uite ca de un vis ur]t de aceast= termino-logie comunist=. noi, papagalii, am adoptat-o! Dup= cum preluam tot atunci, f=r= pic de discern=m]nt, po-ezia lui nichita St=nescu despre stema Rom`niei so-cialiste (figura ]n manualele noastre noi!), unele poe-me procomuniste ale lui Labi[ [i re-editam clasicii cu cro[etele impuse de regimul Ceau[escu. Or, cro[e-tele tocmai eludau din textele clasicilor fragmentele despre Basarabia [i tirania \arismul rusesc! Halal editori!

n-a fost suficient s= numim astfel ]ntrunirile noas-tre, a[a c= am denumit identic [i pia\a unde aveau loc acestea: Pia\a Marii Adun=ri na\ionale.

Realizeaz= oare ast=zi cineva c= am recurs la o denumire anacronic=, vetust= [i contrar= principiilor adoptate [i promovate de adun=rile din pia\a Cate-dralei?

Eugen LUNGU

2016, aprilie nOi 25

calea spre Olimpabc juridic

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!L a ora la care preg=tim aceast= etap=, prim=vara

e doar o iluzie, ]n buletinele meteo ninge abun-dent, iar florile ][i afi[eaz= curajul de a desface peta-le doar dincolo de termopane. Dar revista va p=r=si geanta po[ta[ului c]nd m=r\i[oarele se vor pierde deja printre floarea de m=r. Va fi deja prim=var= [i voi, participan\ii la competi\ia noastr=, ve\i r=sfoi re-vista ]n grab= ca s= vede\i dac= a\i r=spuns corect sau nu la ]ntreb=rile cu care v= chinuim noi.

Constat=m [i dup= aceast= etap= ordinar= a-ceea[i h=rnicie pe care o avea\i la bun ]nceput, insis-ten\= [i o mare, foarte mare dorin\= de a ]nvinge. E absolut firesc s= fie a[a.

ETAPA a VI-a1. Care a fost cea mai lung= distan\= alergat=

anul acesta ]n Republica Moldova ]n cadrul unei competi\ii interna\ionale? (5 puncte)

2. C]nd a marcat Ibrahimovici primul s=u gol ]n campionatul Suediei? (4 puncte)

3. Cine a c][tigat Welsh Open la Snooker ]n fe-bruarie curent? (3 puncte)

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

R=spunsurile corecte la etapa a III-a:

1. Aaron Cook.

2. Pauza dureaz= 15 minute.3. Patru ani.

Rezultatele etapei a III-a:Iat= [i numele celor care au acumulat maximum

de puncte (12 puncte):Tamara BIVOL, Ecaterina HER|A, Alina LU-

CHI|+, Bardar, Ialoveni; Alina ROTARI, Veronica ROTARI, Alexandrina BATR}NCEA, Maria C}RNA|, Va-sile ANDREEV, Elena PORUBIN, Holercani, Du-b=sari; Daniela GORGOS, cl. a IX-a „A”, Daniela GORGOS, cl. a IX-a „B”, Mihaela DODI, Susleni Or-hei; Alexandru T+R+CIL+, Andrei [i Daniel MORA-RU, Selemet, Cimi[lia; Vlada FIODOROV, Chi[in=u; Lumini\a ANTON, Balatina, Glodeni; Emilia CIO-CANU, Costuleni, Ungheni; Marinela STICEA, Ma-ria REVENCU, Cobani, Glodeni; Gabriela V}RTOSU, Ulmu, Ialoveni; Mihaela GLADUNCEAC, Putine[ti, Flore[ti; Tudor GRATI, Lozova, Str=[eni; Valeria DOLGHIER, Ciripc=u, Flore[ti; Aliona CAZACU, Hagimus, C=u[eni.

Antonina CIBOTARI, Cu[mirca, {old=ne[ti a acumulat 9 puncte.

niciodat= nu am avut at]t de multe rezultate foarte bune. Bravo! Regret=m ]ns= de scrisorile sosite cu ]nt]rziere.

EGALI }N DREPTURI

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului

A m c][tigat un concurs raional. Premiul a ajuns la mine prin intermediari. Este vorba de un

set de carte valoros, printre care „Dic\ionarul orto-grafic, ortoepic [i morfologic al limbii române”. Anume acest titlu lipse[te din coletul meu. Am ne-voie de sfatul Dvs. – cum trebuie s= ac\ionez corect ]n aceast= situa\ie f=r= ca s=-mi aprind paie ]n cap. V= mul\umesc.

Autor anonim

Mai ]nt]i de toate, corect ar fi s= iei leg=tura cu organizatorii concursului pentru a te asigura c= toate car\ile din set \i-au fost transmise prin inter-mediar [i doar apoi s= por\i discu\ii cu persoana care a ridicat premiul ]n locul t=u. }n unele situa\ii, organizatorii concursurilor nu transmit prin inter-mediari premiile valoroase, ci personal c][tig=to-rului.

Sper foarte mult ca „Dic\ionarul ortografic, orto-epic [i morfologic al limbii române” s= ajung= la tine.

C um s= procedez ]n cazul ]n care s]nt cre[tin-evanghelist= [i colegii mereu ]mi spun sec-

tant=? nu este acesta un prejudiciu de imagine, moral?

Olga C., 13 aniS]ngerei

Drag= Olga, to\i copiii s]nt egali ]n drepturi indi-ferent de na\ionalitate, sex, religie, apartenen\= social= etc. Dup= cum ]n\eleg din cele expuse ]n con\inutul ]ntreb=rii, ]n cazul t=u nu este vorba de un prejudiciu de imagine, dar despre o discrimina-re. Corect ar fi s= discu\i aceast= problem= cu di-rigintele de clas=, psihologul [colar, directorul ad-junct pe educa\ie sau profesorul care pred= ora de educa\ie civic= astfel ]nc]t acest subiect s= fie abordat la una din lec\iile de dirigen\ie.

}\i recomand s= studiezi [i bro[ura „Ghidul t]-n=rului tolerant”, acces]nd http://ombudsman.md/sites/default/files/document/attachments/cpdom_ghidul_tinarului_tolerant_brosura-a5_1_0.pdf sau care \i-o putem expedia, gratuit, dac= o solici\i te-lefon]nd la Linia Fierbinte „Telefonul Copilului” 080011116, apelul este gratuit.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

nOi, aprilie 201626

pa gi na mu ze lor

FLORIN PIERSIC

C u deosebit= admira\ie [i respect putem vorbi despre actorul rom`n de teatru [i film, mai ales

atunci c]nd este octogenar. Marele actor a ]mplinit pe 27 ianuarie curent v]rsta de 80 de ani [i m=r-turise[te c= nu [tie c]nd au trecut anii. Pentru a evita s= pronun\e „80 de ani”, maestrul spune c= ]m-pline[te de „4 ori 20 de ani”, „atunci c]nd spun 80 ]mi vine s= m= ]mpu[c, dar nu am gloan\e. nu ]mi vine s= cred c= au trecut anii a[a de repede.”

Florin Piersic s-a n=scut pe 27 ianuarie 1936, la Cluj; este un actor rom`n de teatru [i film. A jucat dram=, comedie, tragedie. n=scut din p=rin\i bu-covineni, Florin Piersic [i-a petrecut copil=ria ]n Cor-lata, Pojor]ta [i Cajvana, apoi ]n Cern=u\i [i, ulterior, la Cluj, unde a urmat Liceul de B=ie\i nr. 3, azi Co-legiul na\ional „Emil Racovi\=”.

A absolvit institutul de Art= Teatral= [i Cinema-tografic= din Bucure[ti (iATC, ast=zi UnATC), pro-mo\ia 1957. La doi ani dup= absolvire, Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului na\ional din Bucure[ti, ob\in]nd rolul titular ]n Discipolul diavolului. Au ur-mat Tragedia optimist=, Oameni [i [oareci sau Orfeu ]n infern, piese care au scos ]n eviden\= geniul, natura-le\ea [i prospe\imea actorului. Are o bogat= activitate teatral= la Teatrul na\ional din Bucure[ti. Pe 26 ianua-rie 2011 cinematograful Republica din Cluj-napoca a fost redenumit ]n cinematograful Florin Piersic.

De-a lungul timpului Florin Piersic a primit titlul de „cet=\ean de onoare” a mai multe ora[e, precum: Bac=u, Cluj-napoca, Caracal, Sighet, Suceava, Ba-ia Mare, Oradea, Bucure[ti [i Gala\i. La 10 decem-brie 2012, prin decretul pre[edintelui nicolae Timofti, actorului i s-a acordat cet=\enia Republicii Moldo-va. Florin Piersic a adresat o scrisoare pre[edintelui moldovean, motiv]nd solicitarea prin faptul c= acolo este primit foarte bine de oameni [i se simte iubit, iar tat=l lui a activat, ]n calitate de medic veterinar, at]t ]n Bucovina, c]t [i ]n Basarabia (la Cern=u\i, respectiv Soroca).

}n anul 2009 Florin Piersic ]nregistreaz= un disc de autor: Florin Piersic – Hoin=rind printre amintiri ]n lumea muzicii lui Dan iagnov. Toate cele zece melo-dii s]nt compuse de Dan iagnov: O poveste de o zi, Latino lasciv, Femeia e secretul, Pe c=r=rile vie\ii, Via\a este o poveste [. a.

Actorul Florin Piersic a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul na\ional Steaua Rom`niei ]n grad de Cavaler, al=turi de al\i actori, „pentru prestigioasa carier= artistic= [i talentul deosebit prin care au dat via\= personajelor interpretate ]n filme, dar [i pe scen=, cu prilejul celebr=rii unui veac de film ro-m`nesc”.

Ana CEAP+

2016, aprilie nOi 27

LINDSEY VONN

A m dou= amintiri ce \in de schi. Una nepl=cut=, c]nd am ]ncercat s= o fac pe schioara [i am

c=zut, accident care m-a f=cut s= nu mai iau schi-urile ]n picioare, iar alta c]nd ]l priveam pe tata cum schiaz= [i ]mi ziceam ce bine o face, nefiind profesionist. Mai t]rziu, am ]n\eles c= exist= oameni care o fac [i mai bine.

}[i risc= via\a, poate prea mult, dar pentru ea succesul e acolo unde ]nc= nu a ajuns. Cu fiecare victorie, se pare c= vrea s= le ob\in= [i pe celelalte. Anul 2016 i-a adus lui Lindsey Vonn titlul de spor-tiv= cu cele mai multe victorii ]n proba de cobor]re la schi alpin, ]nregistr]ndu-se ]n r]ndul celor [ase femei sportive care au reu[it aceste performan- \e-record. Or, succesele ei, probabil, se datoreaz= faptului c= s-a n=scut ]n zona unde iernile erau ierni [i muntele aproape, ]n ziua de 18 octombrie 1984, ]n Saint Paul, Minnesota.

Totul a ]nceput prin vacan\ele pe care le petre-cea cu familia la munte. La v]rsta de doi ani i-au fost puse ]n picioare primele schiuri. Apoi au urmat cursuri, lec\ii de schiat, ca la zece ani s= o ]nt]l-neasc= pe antrenoarea sa, pe care a considerat-o mereu o eroin=-model. De c]nd p=rin\ii i-au desco-perit pl=cerea pentru sport, mama a vrut s=-i ofere tot ce-i mai bun, o [coal= de schi bun= [i profesori profesioni[ti. De aceea, Vonn [i ai s=i au fost ne-voi\i s= cutreiere America ]n lung [i-n lat. }ns= totul a dat roade bune mai t]rziu.

}n 2002, la 17 ani particip= pentru prima dat= la Jocurile Olimpice de iarn= de la Salt Lake City, prima mea olimpiad= pe care am urm=rit-o cu su-fletul la gur=. O priveam de l]ng= sob=, iar viitoa-rea campioan= venea cu cel mai bun rezultat. Cine [tie, poate ne bucuram am]ndou= pentru succese-le ei. Urmeaz= dou= medalii de argint, ]n 2003 [i 2004, ca ]n anul urm=tor s= cad= tocmai pe locul patru, lucru care s-a ]nt]mplat din cauza apari\iei nea[teptate a tat=lui s=u, cu care, spune chiar spor-tiva, este ]n rela\ii tensionate. Din p=cate, ghini-onul se \ine de ea [i ]n anul 2006, c]nd particip= la JO, se accidenteaz=. Este transportat= de urgen\= la spital cu dureri acute, dar revine peste dou= zi-le, clas]ndu-se pe locul opt, rezultat a[teptat de fa-nii ei. Dac= p]n= ]n 2014 lucrurile au mers relativ bine, c][tigurile sale fiind ]nso\ite de mici acci-dent=ri, atunci starea genunchiului s=u traumati-zat nu i-a permis s= participe la JO de la Soci.

Cu toate acestea, Vonn a reu[it s= intre ]n topul celor mai bune [ase schioare, care au ]nregistrat victorii la toate disciplinele schiului alpin: slalom, slalom uria[, super-G, cobor]re [i combinata alpi-n=, reu[ind s= ob\in= ]n 2016 a 75-a victorie ]n ca-riera sa la Cupa Mondial=.

Se antreneaz= 6-8 ore pe zi, 6 zile pe s=pt=m]-n=, merge pe jos foarte mult [i face [i ciclism, pen-tru a se men\ine ]n form=.

Olesea CURMEI

time-out

28 nOi, aprilie 2016

P rintre numero[ii vizitatori ai Muzeului na\ional de istorie din Chi[in=u atr=gea aten\ia un b=rbat de v]rsta a treia, cu barb= lung= [i ]n-

z=pezit=, cu o basc= mare, de culoarea umbrei pe cap. |inuta tr=da ]n el un Domn, care pe parcursul vie\ii ar fi stat la sfat cu mul\i suverani. Dar pasul lent [i m=surat, mi[c=rile maleabile ale palmelor, care parc= m]n- g]iau fiece exponat, spuneau alta – era mult mai aproape de aceste ma[in=rii din lemn, metal [i p]nz= dec]t de suverani. Buzele-i [opteau ceva mut. Era plin de emo\ii. Pe obrazul de cear= i-a sc=pat o lacrim=, ]n-vior]ndu-l. Aci se apropia, aci se ]ndep=rta de un model cu ro\i din\ate [i valuri de lemn, cu funii, ]nf=[urate pe ele. Se aplec= [i privi iscoditor piesele dedesubt. S= fie ]ntocmai cum le-a schi\at? Cl=tin= u[or din cap [i z]mbi. Se vede c= lacrima era de bucurie. Dar cum de nu l-am recunos-cut? Era chiar b=tr]nul de pe panoul din muzeu, cobor]se printre noi. Era ]nsu[i Leonardo!

Astfel mi-l imaginam pe marele geniu renascentist, Leonardo da Vinci, trec]nd de la exponat la exponat, ]n s=lile muzeului din Chi[in=u. O ex-pozi\ie recent=, de excep\ie, l-a adus la noi pe titanul g]ndirii medievale, artistul, savantul italian, dup= mai bine de cinci secole de la trecerea lui ]n nefiin\=. }nc= din anii de [coal= m-a pasionat crea\ia lui Da Vinci, [i nu doar pictura, pu\in=, dar genial=, arhicunoscut= ]n ]ntreaga lume – Mona Liza (Gioconda), Cina cea de tain=, Dama cu hermin= [. a. Am r=-mas fascinat de numeroasele sale schi\e, ]nso\ite de inscrip\ii misterioa-se, ne]n\elese, adunate ]n mai multe caiete groase, de mici dimensiuni, numite Codexuri. Zeci [i sute de mecanisme, ]mbin=ri, angrenaje [i am-breiaje, aripi de p=s=ri [i aripi visate, poduri mobile, provizorii, suspenda-te, macarale [i excavatoare, fer=straie hidraulice, sisteme de pompare a apei ]n turnuri, scafandre [i submarine, ma[ini [i arme de r=zboi, de a-sediu [i de ap=rare a cet=\ilor asediate, biciclete [i vehicule autopropul-sate cu diferen\ial (!) etc. rar domeniu nu ar fi fost reflectat ]n schi\ele sale! }ndr=zne\e, ciudate [i ]n mare parte nerealizate ]n timpul vie\ii din diverse motive. Aveam impresia c= Leonardo se sufoc= pe p=m]nt, de a-ceea mintea sa a avut grij= s= extind= spa\iul pentru oameni. A z=mislit at]tea dispozitive pentru a cuceri cerul [i ad]ncurile m=rilor! F=r= efor-turi intuim ]n unele schi\e planorul, para[uta, deltaplanul, elicopterul, dar [i scafandrul sau submarinul. iat= [i „tancul” lui Leonardo, acesta ar fi b=gat spaima ]n du[mani [i f=r= s= trag= un foc de pu[c=. Dar [i o arbalet= enorm=, [i catapulte, ingenioase care [i sc=ri de asediu. M]na de abia reu[ea s= pun= pe h]rtie imagina\ia vulcanic=, [i nici o armat= de constructori nu ar fi reu[it s= se \in= dup= el. Exact a[a cum e prezen-tat acest munte al g]ndirii ]n bestsellerul lui Michael White Leonardo da Vinci. Biografia unui geniu.

Toate modelele, realizate ]ntocmai conform schi\elor, denot= un ex-traordinar talent de cercet=tor [i profund spirit de observa\ie. ideile, tra-sate pe h]rtie de m]na Maestrului, au stat la baza dezvolt=rii industriei – angrenaje cu ro\i din\ate, lan\uri de metal [i curele de piele, rulmen\i cu bile, cricul, volan\i, sisteme de transmitere [i transformare a mi[c=rii, ma-[ini hidraulice, mecanisme automate de b=tut metalul, de ridicat piloni [i coloane, mecanisme cu clichet [i cu scripe\i, concep\ii ale ora[elor moderne, comode func\ional [i multe, multe altele, s]nt prezente pretutin-deni. Da Vinci a declan[at o revolu\ie ]n anatomie – incomparabilele desene detaliate ale corpului omenesc, realizate cu mult pedantism ]n baza cercet=rilor minu\ioase au devenit enciclopedice pentru medicii din ]ntreaga Europ=.

Fiind ]ntr-o vizit= la celebrul Castel Sforzesco din Milano, am aflat c= mai mul\i modeli[ti entuzia[ti din regiune trec schi\ele de pe foile nemuri-toare ]n modele mici, din materiale [i cu tehnici caracteristice perioadei medievale. }ndeosebi s-a remarcat Paolo Candusso, autor a zeci de modele. Speram s= le v=d o dat=. Dar nici nu visam s= le v=d aici, la Chi[in=u, ]n cadrul celebrei expozi\ii Da Vinci, care a f=cut ]nconjurul lumii. M-a bucurat nespus s= ]nt]lnesc at]ta lume tentat= s= se apropie de geniul lui Leonardo. {i mai mult am fost surprins s= v=d puzderii de copii [i tineri, curio[i [i ner=bd=tori s= ]nv]rteasc= manivelele sau s= tra-g= sforile acolo, unde se permitea. ie[ind cu regret din muzeu, am arun-cat o privire ]n urm= [i parc= l-am v=zut pe Leonardo, asaltat de copii. Fericit, ]n\eleptul [i vizionarul [i-a [ters lacrima de pe obraz – are cine s=-i realizeze ideile ]n viitor.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

LACRIMA LUI LEONARDO

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+

292016, aprilie nOi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

CURBE

PREG+TIRE DE SEZON }N PREAJMA S+RB+TORILOR

30 nOi, aprilie 2016

proz=

Irina BINDER, Bra[ov

CEA MAI FRUMOAS+ AMINTIRE DESPRE }NVIERE

} n copil=rie nu [tiam prea multe despre Dumnezeu, fi-

indc= acas= nu am primit o e-duca\ie anume ]n sensul aces-ta. {i, totu[i, m= sim\eam diferit=

de restul lumii, care p=rea a fi aproape de Dum-nezeu. Eram ]mp=r\it= ]ntre dou= tabere: tata, care nu agrea preo\ii [i nici nu mergea la Biseric= [i restul oamenilor din an-turajul nostru, care mergeau la Biseric=, \ineau posturile [i cuno[teau legile biseri-ce[ti. Mama unei prietene m-a ]ntrebat la un moment dat de ce nu merg [i eu du-minica la Biseric=. }mi amin-tesc c= m-am sim\it vinovat= atunci, crez]nd c= eu nu s]nt un om la fel de bun ca [i oa-menii care mergeau. {i pen-tru c= [tiam p=rerea tat=lui meu despre mersul la Bise-ric=, l-am ]ntrebat dac= ar trebui s= merg [i eu, a[a cum f=cea toat= lumea.

— Tu ce vrei s= faci? – m-a ]ntrebat tata. Vrei s= mergi?

— nu [tiu… – am spus.— Atunci va trebui s= te

g]nde[ti bine. Este impor-tant s= [tii de ce vrei s= mergi sau de ce nu vrei s= mergi. Pentru c= dac= nu mergi doar ca s= nu m= superi pe mine, ]l pui pe Dumnezeu mai prejos dec]t m= pui pe mine, ceea ce ]nseamn= c= nu }l iube[ti. iar dac= vrei s= mergi doar pentru a fi ]n r]nd cu lumea, ]n-seamn= c= nu e[ti sincer= [i nu mergi cu inima deschis=, deci, la fel, nu ]l iube[ti pe Dumnezeu, ci mergi la Biseric= doar de ochii lumii. }\i dau timp s= te g]nde[ti bine dac= vrei sau nu s= mergi. Ai dreptul s= faci ce vrei cu via\a ta, iar atunci c]nd

faci alegeri eu nu am dreptul s= m= sup=r, fie c= le aprob sau nu.

M-am g]ndit toat= s=pt=m]na la ceea ce mi-a spus tata. }l iubeam tare mult [i nu mi-a[ fi dorit s= fac ceva ce lui nu ]i pl=cea. }mi aminteam de ni[te discu\ii ]n care tata spunea c= nu calc= ]n Biseric= [i c= nu crede ]n preo\i, fiindc= a v=zut pe parcursul vie\ii lucruri care l-au dezam=git. {i

asta m= influen\a, pen-tru c= eu ]l veneram pe tata. Pe de alt= parte, m= sim\eam ru[inat= de lumea care [tia c= eu nu mergeam la Bi-seric=, dar m= sim\eam [i vinovat= fa\= de Du-mnezeu. }ntr-o sear= l-am ]ntrebat pe tata de ce nu merge la Bi-seric=, dorindu-mi s=-i ]n\eleg motivele, care poate m-ar fi ajutat s= aleg [i eu.

— nu merg pentru c= pur [i simplu nu cred c= Dumnezeu e acolo. {i pentru c= nu simt nevoia s= merg. Tu sim\i nevoia?

— Uneori simt.— {i de ce nu mi-ai

spus? — nu am vrut s= te

sup=r… [i credeam c= nu e bine s= merg.

— Faptul c= s]nt ta-t=l t=u, nu ]nseamn= c= s]nt un exemplu bun. Trebuie s= ]nve\i s= de-

osebe[ti singur= binele de r=u. Ta\ii nu s]nt per-fec\i. nu copia de la mine dec]t ceea ce ]\i place.

{i astfel au mai trecut c]teva zile ]n care m-am g]ndit la ceea ce ar fi trebuit s= aleg. {i, ]n prima duminic=, m-am ]mbr=cat frumos [i am mers la Biseric= ]mpreun= cu prietena mea [i cu mama ei.

— Vin cu tine la }nviere!Violeta ZABULIC+

312016, aprilie nOi

Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU

cu ochii pe Leu

CE ESTE DEFICITUL BUGETAR?

Deficitul bugetar reprezint= suma cu care cheltu-ielile s]nt mai mari dec]t veniturile bugetare. A-

cesta apare atunci c]nd cheltuielile unei entit=\i (gu-vern, fond de asigur=rii sociale, administra\ie public= local= etc.) dep=[esc ]ncas=rile.

Fostul pre[edinte al Asocia\iei Economice ameri-cane, profesorul Robert Eisner, afirma ]n 1984 c= „deficitul bugetar este ca un p=cat. De cele mai mul-te ori este perceput ca fiind ceva gre[it din punct de vedere moral, foarte dificil de evitat, nu ]ntotdeauna u[or de identificat [i destul de greu de m=surat cu exactitate”.

Un deficit bugetar este de calitate atunci c]nd ]n-depline[te dou= condi\ii obligatorii: a) se reflect=, ]n totalitate, ]n cheltuieli de investi\ii [i, ]n special, ]n realizarea infrastructurii; b) este acoperit cu resurse financiare sigure.

Republica Moldova nu a avut parte nici de una, nici de alta ]n anul 2015. De[i deficitul bugetului de stat dup= 11 luni a fost de circa 1,37 mili-arde de lei, cu mult sub nivelul prognozat la ]nceput de an de 4 miliarde. S= fie un mi-racol? Deloc. De[i la ]nceputul lunii aprilie, cu o ]nt]rziere de jum=-tate de an, Ministerul Finan\elor anun\a c= a prezentat ]n Guvern un proiect de buget de auste-ritate pentru un an de criz=, c]teva luni mai t]rziu aplica un regim de austeritate foarte dur.

Suportul bugetar promis de Banca Mondial= [i Uniunea European= a fost stopat, ]n lipsa unui a-cord cu Fondul Monetar interna\ional. }n aceste con-di\ii s-a t=iat din cheltuielile capitale peste 1 miliard de lei. Fondul Rutier a fost diminuat cu 485 de milioa-ne de lei, iar cheltuielile pentru construc\ia conductei de gaze Ungheni-Chi[in=u cu 300 de milioane de lei, ]n situa\ia ]n care nu au fost finalizate lucr=rile de expertiz= [i proiectare. Executarea bugetului a fost afectat= de [ocurile economice interne din sistemul bancar [i cele externe, de criza economic= din Fede-ra\ia Rus= [i Ucraina.

Dup= 11 luni, Ministerul Finan\elor raporta c= veniturile la bugetul de stat au fost cu 4,8 la sut= mai mici dec]t prevederile pentru aceast= perioad=, iar cheltuielile cu 19,8 la sut= sub nivelul planificat. Aceasta ar fi explica\ia deficitului bugetar sc=zut.

Centrul Analitic independent Expert Grup con-stat= c= anul bugetar 2015 s-a dovedit a fi extrem de greu, ]ns= riscuri majore persist= pentru finan\ele publice [i ]n anul viitor. Aceste riscuri \in mai mult de factorul politic [i mai pu\in de cel economic. Acordul cu FMi este critic pentru finan\ele publice.

Alexandru DIMITROV

}n acea zi, o doamn= surprins= s= m= vad= ]n Biserica Ortodox=, [tiind c= eu eram botezat= ]n religia evanghelic=, m-a ]ntrebat ce c=utam aco-lo, fiindc= aceea nu era Biserica de care apar\i-neam eu. Am ajuns acas= derutat= complet [i i-am povestit lui tata ]nt]mplarea.

— nu oamenii decid c=rei Biserici ]i apar\ii. {i ce, exist= c]te un Dumnezeu ]n fiecare Biseric=? }ncearc= s= g]nde[ti pu\in, ]nainte s= te iei dup= toat= lumea. Mai bine spune-mi cum a fost. |i-a pl=cut? |i s-a p=rut interesant? Te-ai mai duce?

— Da, am spus. — De ce vrei s= te duci?— Pentru c= ]mi place, am spus ne[tiind s= ex-

plic atunci c= am sim\it ceva special, o nevoie aparte de a m= apropia de Dumnezeu.

De atunci, nu am mers frecvent la Biseric=, dar mergeam ori de c]te ori sim\eam nevoia. Tata m= ]ncuraja s= merg, dar nu venea niciodat= cu mine. Cu ocazia primei }nvieri, i-am spus c= voi merge la Biseric= ]mpreun= cu prietena mea [i cu mama ei. Mi-a fost team= c= nu m= va l=sa, \in]nd cont c= trebuia s= plec din cas= aproape de mie-zul nop\ii. Dar m-a l=sat, ba chiar mi-a cump=rat h=inu\e noi, ca s= m= simt frumoas=. C]nd am fost gata de plecare, m-am dus ]n buc=t=rie s= ]l pup [i s= ]i spun c= au venit prietena mea [i mama ei s= m= ia din fa\a casei. L-am g=sit pe tata ]mbr=cat elegant, cu c=ma[= [i cravat=, cu haina lui de velur maron, parfumat [i lustruindu-[i pantofii.

— E[ti gata? – m-a ]ntrebat tata. — Da, dar tu de ce te-ai ]mbr=cat a[a? — Vin cu tine la }nviere.

A ceasta este una dintre cele mai frumoase amintiri ale mele. }mi amintesc m]ndria [i

bucuria cu care am mers c=tre Biseric=, de m]n= cu tat=l meu. M= sim\eam iubit=, m= sim\eam ]n siguran\=, m= sim\eam important=.

Atunci c]nd iube[ti, iube[ti [i respec\i dorin\ele [i nevoile celuilalt, f=r= a \i le impune pe ale tale. Din iubire facem compromisuri frumoase, pentru a aduce fericire ]n sufletele oamenilor. }n via\= ]nt]lnim situa\ii ]n care alegerile noastre ne pot separa de oamenii pe care-i iubim. Pot exista dou= tabere, iar nou= ne va fi imposibil s= le ]m-p=c=m pe am]ndou=. De aceea trebuie s= ale-gem cu inima [i cu sinceritate, iar cei care ne iu-besc vor respecta alegerile noastre [i ne vor sus\ine.

32 nOi, aprilie 2016

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

PORTRET DE GRUP: Edi- \ia a II-a. DUP+ 20 DE ANI: O antologie de Eugen Lun-gu. Chi[in=u: Cartier Popu-lar, 2015, c]te 208 p.

O re-vizitare a genera\iei '80 din perspectiv= poetic= era a[teptat=, curioas= [i provocatoare, deoarece, dup= cum afirm= chiar autorul antologiei, „ajun[i la o anumit= ]mplinire artistic=, ei (postmoderni[tii de ieri) s]nt cei care dau tonul [i ]n literatur=. Cu destule titluri ([i de carte!) la activ, cu o prezen\= dominant= ]n presa literar=, cu o g]ndire echilibrat= de ]n\elepciunea v]rstei, ei impun strategiile de azi ]n mi[carea li-terelor” .

„Ajuns= aproape in corpore s= fac= un nou Por-tret de grup. Dup= 20 de ani, genera\ia '80 – indis-cutabil, genera\ia sincroniz=rii! – ][i confirm=, o dat= ]n plus, voca\ia literar= propriu-zis=, care a dus la schimbarea de paradigm= ]n literele noas-tre, dar [i voca\ia cultural= per ansamblu... Pre-zent=, prin tenorii s=i, ]n toate antologiile de poezie rom`neasc= din ultimele dou= decenii, iat-o reu-nit= hic et nunc sub bagheta lui Eugen Lungu pen-tru un concert „jubiliar” ...” (Em. Galaicu-P=un).

SUNT AUREL GU|U-RESTEU. Aurel Gu\u. Chi[in=u: Universul, 2015, 108 p.

Lucr=rile artistului plastic, gra-ficianului Aurel Gu\u s]nt reali-zate ]n compozi\ii tematice, por-trete, peisaje, grafic= de carte. Format ]n dou= [coli diferite, ca tradi\ie, ca abordare artistic= [i strategie estetic=, surprinde printr-un stil inconfundabil, pe alocuri plin de ironie binevoitoare [i puritate copil=reasc=, iar ca modalitate de expresie se prezint= ca un poet. Descoperim anotimpuri inexistente ]n calen-dar: Anotimpul Ochilor [i Fluturilor, Anotimpul Amintirilor din copil=rie, Anotimpul Madonelor A-fricane [. a. „Printr-o singur= linie este redat un chip, un caracter, un destin” (i. Colesnic). Titlurile operelor vorbesc de la sine: Se coc merele; S]m-b=t=, ]nainte de Pa[ti; Rug=ciune; Fuga din turm=; Ochii lumii; Fluturii, Prim=vara etc.

AMINTIRI DIN COPIL+RIE. Ion Creang= (48 p.) [i LA STEA-UA. Mihai Eminescu (32 p.), Chi-[in=u-Bucure[ti: Litera mic=, 2014, seria Lecturi [colare.

Calul b=lan; Procitania; La [coala lui Balo[; Casa p=rin-teasc=; La urat; La cire[e; Pu-p=za din tei; La sc=ldat; Pleca-rea la Socola s]nt titluri pe care le recitim ori de c]te ori avem ocazia. M=iestria is-cusit= a lui Creang= reu[e[te s= ne \in= ]n suspans de fiecare dat=.

Opera lui Eminescu str=bate timpul, tr=ind ]ntr-o perpetu= actualitate. Poetul nepereche, cum avea s=-l numeasc= G. C=linescu, reprezint= sufletul ro-m`nesc ]n conceptul poetic al lumii.

punctul de pornire

FATA CU VIOARA

—C ]nd a ap=rut vioara ]n via\a ta?— Prima dat= am luat ]n m]n= vioara la

[ase ani. Primele note ]ns= le-am c]ntat la un pian mic, o juc=rie.

— Te despar\i ]n vacan\= de acest instrument?— Desp=r\irea este inacceptabil=, at]ta timp c]t

am un scop bine definit de a ajunge o violonist= cunoscut=.

— Ai vreo ]nt]mplare neobi[nuit= ce \ine de vioar=?

— Eram clasa ]nt]i [i mergeam spre cas= dup= o zi grea de [coal=. De obicei, pe l]ng= ghiozdan mai aveam vioara [i c]teva gen\i, dar atunci parc= ceva nu era cu mine. C]nd am ajuns acas= am con-statat c= de fapt vioara era cea care lipsea. Obo-sit= cum eram, m-am ]ntors la [coal=, iar ea m= a[tepta ]n clas=. De atunci e primul lucru pe care ]l verific dac= este cu mine sau nu.

— Ce calit=\i trebuie s= aib= un violonist pen-tru a avea succes?

— Talent, iar talentul ]nso\it de r=bdare s]nt un tot ]ntreg.

— Care dintre concursuri \i s-a p=rut cel mai dificil?

— Cel mai dificil concurs pentru mine este ]ntot-deauna cel ce urmeaz=, deoarece la fiecare dintre ele trebuie s= dovedesc c= s]nt capabil= s= ob\in ceea ce mi-am propus.

— La care dintre marile Conservatoare ai vrea s= aplici ]n viitor?

— Momentan, cel mai important pentru mine este s= devin o violonist= bun=. Apoi visez mult s= ajung la Conservatorul din Sankt-Petersburg.

— Pe care scene mari din lume te vezi ]n viitor?— Amfiteatrul Dalhalla, Suedia; Colorado’s Red

Rocks Amphitheater, SUA; Teatrul Antic, Taormina, Sicilia. Acestea s]nt doar c]teva.

— Ce alte pasiuni ai?— Sportul [i pianul. Cea din urm= ]mi ofer=

lini[tea sufleteasc= atunci c]nd nu o g=sesc ]n alt= parte, iar sportul ]mi d= energie.

— Ce mesaj ai pentru copiii talenta\i?— S=-[i urmeze visul indiferent de ]nfr]ngeri sau

de p=rerile altora.Pentru NOI – Olesea CURMEI

Lumini\a COSOI, cl. a VIII-a, Liceul Internat Republican de Muzic= Ciprian Porumbescu. Muzica e mai mult dec]t o pasi-une pentru ea, lucru pe care ]l confirm= [i multele premii c][ti-gate: Marele Premiu la Con-cursul Na\ional de Interpretare Muzical= Dimitrie Cuclin, Ga-la\i (2015); Premiul I la Concur-

sul de Teorie a Muzicii Constantin Constantinescu, Ia[i (2014); Premiul III la Concursul Na\ional de In-terpretare [i Crea\ie Muzical= Paul Constantines-cu, Ploie[ti (2012).

332016, aprilie nOi

fii s=n=tos!

PUTEREA LACRIMILOR

poft= bun=!

F iecare prim=var= ]nseamn= pentru to\i o schim-bare radical= ]n ceea ce prive[te regimul ali-

mentar. Acum, c]nd efectul meselor din timpul iernii, bogate ]n proteine, se face sim\it, ]n meniu revin cu mare drag verde\urile, at]t de a[teptate. Pentru mi-ne, ceapa verde este una dintre bucuriile prim=verii. ingredient [i condiment de baz= al salatelor de se-zon, ceapa verde se afl= ]n topul verde\urilor reco-mandate, nu doar pentru gustul [i aroma ei picant=, dar [i pentru propriet=\ile sale nutritive deosebite.

Se consum= mai ales crud=, fiind foarte gustoa-s=. De cele mai multe ori ]ns=, frunzele verzi s]nt arun-cate, atunci c]nd s]nt folosite la g=tit. Dar tocmai frunzele au cei mai mul\i nutrien\i, ]n compara\ie cu partea alb=. Acestea pot fi ad=ugate generos ]n toate m]nc=rurile, nu doar ]n salate. Se asociaz= bi-ne cu frunzele de leu[tean, p=trunjel sau cele de sa-lat= verde, care o fac mai digerabil= [i mai u[or de suportat de c=tre stomac [i ficat. Chiar dac= s]nt preparate la foc, ][i p=streaz= toate propriet=\ile nu-tritive.

Ceapa verde este un adev=rat medicament natu-ral care cur=\= s]ngele, purific= organele [i stimu-leaz= metabolismul. Acest aliment miraculos asi-gur= organismului un aport mare de vitamine [i minerale necesare. Este foarte bogat= ]n vitamina C, vitamina B6, ]n fibre [i este ]nzestrat= cu impor-tante cantit=\i de magneziu, calciu, iod [i fier. Cea-pa verde nu trebuie s= lipseasc= din regimul ali-mentar al copiilor, ea con\in]nd substan\e care favorizeaz= dezvoltarea oaselor [i men\ine nivelul necesar de calciu din organism. }ns=, acestor ele-mente nutritive clasice li se altur= [i alte substan\e importante, cu e-fecte terapeutice foarte puternice, cum ar fi alicina – un antibiotic natural [i cloro-fila, care ajut= la eliminarea po-luan\ilor [i al to-xinelor din organism, acumulate prin intermediul aerului, hranei [i a apei.

Datorit= compu[ilor cu rol antioxidant, ceapa verde ]nt=re[te sistemul imunitar [i cre[te rezisten\a organismului ]n fa\a microbilor. Consumul zilnic de ceap= verde ajut= la cre[terea vitezei de g]ndire [i a celei de memorare. A[a se explic= faptul c= cei care m=n]nc= regulat ceap= verde au o vitez= de g]n-dire cu 10% mai mare [i una de memorare cu 20% mai mare dec]t cei care o consum= ocazional. Pe l]ng= aceasta, datorit= unei cantit=\i considerabile de vi-tamina A, ceapa verde ne protejeaz= ochii, un sin-gur fir con\in]nd peste 3% din necesarul zilnic. De asemenea, este bine cunoscut faptul c= ceapa este un somnifer natural foarte bun, f=r= efecte secunda-re. }n cazul ]n care exist= o problem= digestiv=, acest aliment se consum= cu pruden\=.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

} nc= din copil=rie, atunci c]nd vine vorba de pl]ns, s]ntem ]nv=\a\i s= ne ab\inem, pe motiv c= acest

fenomen ar fi unul ru[inos, inestetic [i chiar d=un=tor pentru organism. C]t despre mine, ]mi amintesc cum de multe ori, pentru a-mi alina durerea, de multe ori mi se spunea c= cei mari nu pl]ng. Toat= lumea pl]nge, de fapt, fie c= este vorba de o bucurie, triste\e, dure-re sau o emo\ie tr=it=.

Pl]nsul este un dar al naturii, o reac\ie fizic= [i psihic= fireasc= a organismului, foarte util= de alt-fel. Acest fenomen ]nseamn= ]n primul r]nd o des-c=rcare emo\ional=. Atunci c]nd pl]ngem, tensiunea arterial= [i pulsul se normalizeaz=, organismul eli-bereaz= emo\iile [i ]n cele din urm= se relaxeaz=.

Din punct de vedere biologic, lacrimile au pro-priet=\i igienice colosale. Ele s]nt un amestec de ap=, sare, proteine, vitamine [i minerale care com-bat infec\iile [i men\in s=n=tatea ocular=. A-cest fluid, u[or s=rat, mai con\ine o substan\= important=, numit liso-zim=. Uimitor, acest li-chid distruge ]n doar cinci-zece minute aproxi-mativ 90-95% dintre bacterii. De fiecare dat= c]nd pl]ngem, ochii s]nt sc=lda\i ]n lisozim= [i ]n felul acesta s]nt proteja\i.

Ochiul produce trei tipuri de lacrimi. Este vorba, ]n primul r]nd de lacrimile de baz=, care au rolul de a umezi ochii. Acestea cur=\= globul ocular [i nu permit p=trunderea microbilor ]n ochi. }n 24 de ore se produce aproximativ un gram de lacrimi; lacri-mile reflexe, care se produc atunci c]nd p=trunde ceva ]n ochi [i lacrimile emo\ionale – de bucurie, de triste\e. St=p]nirea lacrimilor nu este benefic= pen-tru s=n=tate. Cei care obi[nuiesc s= se consume ]n interior s]nt supu[i riscului de a suferi de hipertensi-une arterial=, boli de inim=, s= dezvolte ulcer sau s= sufere de st=ri de melancolie. Deci, s= l=s=m lacri-mile s= ne inunde fa\a, atunci c]nd este cazul.

Lacrimile scap= corpul de toxinele acumulate [i, totodat=, scad concentra\ia de mangan din corp – mineralul vinovat de st=rile psihice nepl=cute pe care le avem uneori. Astfel se explic= starea de bine sim\it= brusc dup= o repriz= de pl]ns. Printre celelal-te propriet=\i ale pl]nsului se num=r= [i cea de sus- \inere a sistemului imunitar. Mai mult dec]t at]t, l=crimarea scade riscul apari\iei de boli cardiovas-culare, cum ar fi atacul de cord. Lacrimile dezinfec-teaz= nu doar ochii, dar [i c=ile nazale. Canalele lacrimale se unesc la nivelul nasului, cur=\]nd aceast= zon= de diver[i factori iritan\i.

REGINA VERDE|URILOR

34 nOi, aprilie 2016

abc-ul Af ro di teisimbolistica planetelor

E arth este o mo[tenire din en-gleza veche [i alte limbi ger-

manice. Exist= sute de denumiri diferite ]n celelalte limbi: Erde la germani, Jorden (Jord sau Jorda) ]n \=rile Europei nordice (Suedia, norvegia, islanda), Zamin ]n per-san=, Ard la arabi sau Deiqao ]n

China. Denumirea de p=m]nt, fo-losit= doar ]n limba român=, pare a proveni din latinescul pavimen-tum care ]nsemna caldar]m sau drum pietruit.

}n mitologie, p=m]ntul este un element primordial, al ge-nezei [i al crea\iei omului. Fa-ce parte din cele patru ele-mente care formeaz= lumea ]nconjur=toare, al=turi de ap=, foc [i aer. }n multe mitologii, p=m]ntul devine, prin perso-nificare, pereche a cerului, ]n-tre care se stabile[te o rela\ie armonioas=, de iubire etern=. P=m]ntul [i cerul s]nt elemen-te contrastante, opuse, la fel ca b=rbatul [i femeia, [i se completeaz= unul pe cel=lalt. Astfel au ap=rut ]n diferite mi-tologii cupluri de zei, dintre care unul reprezint= cerul, iar cel=lalt – p=m]ntul: Geea (Gaia) [i Uranus (mitologie greac=), Geb [i nut (mitologie egiptean=).

P=m]ntul este reprezentat ]n mi-tologie drept cel mai cunoscut [i familiar pentru oameni dintre cele patru elemente primordiale. El o-cup= diferite ipostaze, ]n mituri: P=- m]ntul, element al genezei lumii. Mitologia greac= vorbe[te explicit despre aceast= proprietate a p=-

m]ntului personificat de zei\a Gaia. Aceast= zei\= s-a n=scut ]mpreun= cu Uranus din Haos, fiind primele dou= elemente din care s-a consti-tuit lumea. }n alte variante ale le-gendei, cei doi zei s-au n=scut ]m-preun= cu Eros, iubirea, suger]ndu-se astfel comuniunea dintre p=m]nt [i cer.

P=m]ntul, element al crea\iei o-mului. }n mitologia greac=, Pro-meteu l-a modelat pe om din lut, din p=m]nt. }n Biblie, omul a fost f=cut din lut, asupra c=ruia s-a su-flat via\=. Aceste legende ]nt=resc comuniunea omului cu natura, cu p=m]ntul. Omul s-a n=scut din p=m]nt, iar dup= moarte se va ]n-toarce ]n p=m]nt.

P=m]ntul, element al bel[ugului [i al fertilit=\ii. P=m]ntul roditor es-te cel ce p=streaz= bog=\ii ascun-se [i infinite. A[a se explic= exis-ten\a zei\elor-mame ale p=m]ntului, cele care au dat na[tere genera- \iilor de zei [i care reprezentau [i fertilitatea, prosperitatea, bel[u-

gul. Aceste zei\e-mame erau: Bri-gid (mitologie celtic=), Demetra (mitologie greac=), Freya (mitolo-gie nordic=), Gaia (mitologie grea- c=), ishtar (mitologie babilonian=), isis (mitologie egiptean=), Kotys (mitologie traco-dac=). Zei\ele-ma-me sus-amintite s]nt personific=ri ale p=m]ntului. }n mitologia nor-dic=, p=m]ntul se afl= sub protec- \ia gnomilor [i a elfilor.

ACCEPT INVITA|IA

A m primit o invita\ie. La stare de bine, culori, miresme, ex-

plozie de lumin=, buburuze [i mu-guri. Semnat=, Prim=vara. Cu toate acestea, contrar a[tept=rilor, pri-m=vara se face, de cele mai multe ori, responsabil= de manifest=ri precum a[a-zisa astenie de pri-m=var=.

}ntr-o prim=var= am num=rat 136 de st=ri diferite ale vremii pe parcursul a 24 de ore (Mark Twa-in). Schimb=rile de mediu te pot lua prin surprindere. iarna, orga-nismul este solicitat de presiune, v]nt, varia\ii de temperatur=. Spe-ciali[tii spun c= astenia de pri-m=var= se instaleaz= brusc odat= cu cre[terea luminii [i se caracte-rizeaz= prin oboseal=, triste\e, in-somnie, anxietate, lipsa aten\iei [i a concentra\iei, irascibilitate, e-ventual, lipsa de motiva\ie. nu in-tra ]n panic=. Aten\ie la alimenta- \ie: o diet= gre[it= nu va furniza organismului minerale [i vitamine pentru buna lui func\ionare. Efor-tul fizic moderat, plimb=rile ]n na-tur=, mersul pe jos vor ameliora starea de disconfort. Un alt reme-diu ar fi evitarea suprasolicit=rii. }ncearc= s= pui accent pe activit=- \ile tale preferate, caut= starea ta de confort ]n raport cu cea orien-tat= pe randament. E momentul s= sco\i pensulele din dulap, s= decorezi camera ta sau s= dai un telefon unui om drag. Dormi cel pu\in [apte ore pe noapte. Adun= energie! Sentimentul unui nou ]n-ceput ]ntotdeauna d= aripi, te ]nal-\=! }ntr-un cuv]nt, bucur=-te de via\=!

Aprilie este promisiunea pe care Mai este obligat s= o onore-ze (Hal Borland). Trag aer ]n piept [i ]mbr=\i[ez Prim=vara. Accept invita\ia cu mare drag. Dar tu, drag= cititorule, m= ]nso\e[ti ]n aceast= c=l=torie prim=v=ratic=?

P+M}NT

352016, aprilie nOi

DONKERVOORT — INTERZISE COPIILOR

ieri [i azi

MAI

C ]nd le vezi, se creeaz= impresia c= ai nimerit pe un circuit pen-

tru carting sau ]ntr-un magazin gen Lumea copiilor, compartimentul Ju-c=rii func\ionale. Dar, p=zea: copii-lor le s]nt strict interzise! De[i apa-rent mici, s]nt foarte puternice [i iu\i,

[i nu fiecare [ofer le-ar putea ]m- bl]nzi. Culorile stridente vin s= ac-centueze tr=s=turile sportive ale a-cestor ma[inu\e. Dar s= vedem ce prezint= ele [i din ce vi\= se trag.

}n 1978 Joop Donkervoort [i-a lansat la Tienhoven (Olanda) o mic= companie pentru producerea automobilelor sportive cu dou= lo-curi pentru drumurile publice. }n acela[i an apare primul mo-del – Donkervoort S7. }ns=[i denumirea f=-cea aluzie la modelul britanic Lotus 7, cu care sem=na izbitor. Avea [asiu tubular [i arhitectur= deschis=, era dotat cu propul-sor de la Ford de 90 c.p., [i transmitea rota\iile la pun-tea posterioar=. iar din 1985 vine modelul S8 – mult mai manevrabil, mai puternic (110 c.p.), dar [i ceva mai mare. Altoirea accelera\iei de sprinter a avut loc ]n 1988, c]nd s]nt

produse 10 exemplare ale lui D10 ]n cinstea a 10 ani de la produc\ia primului automobil: motorul de 190 c.p. ]l „]mpu[ca” p]n= la 100 km/or= ]n doar 4,8 secunde.

}n c=utarea noilor performan\e Donkervoort a trecut, ]n 1996, la motoarele produse de Audi, care erau mai mici [i mai u[oare, asi-gur]nd putere comparabil= cu cele de la Ford. Astfel s-a reu[it reduce-rea masei p]n= la 630 kg. Un D8 RS a c][tigat, ]n 2004, cursele de pe renumitul circuit nürburgring (Germania). Tocmai ]n 2007 este produs primul automobil cu aco-peri[ rigid – D8 GT. Din anul 2000 toat= produc\ia a fost transferat= la uzina nou= din Lelystad, iar ]n

2007 ]ncepe produc\ia [i la o filial= din Germania.

Cel mai recent model – D8 GTO, lansat ]n 2013, este [i cel mai per-formant: dispune de mo-tor Audi de 2,5 l, cu 5 ci-lindri, [i dezvolt= 340-380 c.p.! Pentru masa sa de doar 700 kg este sufici-ent= s= accelereze p]n=

la 100 km/or= ]n doar 2,8 secunde, iar dup= doar 8,6 secunde de la pornire atinge 200 km/or=. Cum s= le permi\i copiilor s=-[i pun= via\a

]n pericol? Unde mai pui c= nici pre\urile nu-s de buzunarul lor – a[a, mai aproape de 180 de mii de euro.

Iurie SCUTARU

80 de ani de la na[terea lui Anatol CODRU, poet, eseist, tra-duc=tor [i regizor de teatru [i film, membru de onoare al Aca-demiei de {tiin\e a Republicii Moldova (1 mai 1936 –17 aug. 2010).

65 de ani de la na[terea lui Gheorghe MUSTEA, compozitor, flautist, naist, dirijor [i profesor universitar, membru corespon-dent al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (1 mai 1951).

100 de ani de la na[terea lui Pierre EMMAnUEL (Jean-noël Matthieu), poet, eseist [i roman-cier francez (3 mai 1916 – 22 sept. 1984).

170 de ani de la na[terea lui Henryk SiEnKiEWiCZ, romanci-er [i nuvelist, unul dintre cei mai mari scriitori polonezi, laureat al Premiului nobel pentru literatur= (5 mai 1846 – 15 nov. 1916).

75 de ani de la na[terea Evei GUDUMAC, medic, doctor habi-litat ]n medicin=, profesor uni-versitar, cercet=tor [tiin\ific ]n domeniul chirurgiei pediatrice, membru corespondent al Aca-demiei de {tiin\e a Republicii Moldova (6 mai 1941).

55 de ani de la stingerea din via\= a lui Lucian BLAGA, poet, dramaturg, filosof, eseist, memo-rialist, traduc=tor, jurnalist, di-plomat, profesor universitar [i academician rom`n (9 mai 1895 – 6 mai 1961).

160 de ani de la na[terea lui Sigmund FREUD (Sigismund Schlo-mo Freud), neurolog, [i psihiatru austriac, profesor, doctor ]n me-dicin=, fondatorul psihanalizei (6 mai 1856 - 23 sept. 1939).

70 de ani de la na[terea lui Aurelian GULEA, specialist ]n do-meniul chimiei anorganice [i fi-zice, savant cu reputa\ie mondi-al=, doctor habilitat ]n [tiin\e chimice, profesor universitar, in-ventator de elit=, membru cores-pondent al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, membru titular al Academiei de {tiin\e din new York (28 mai 1946).

calendar

nOi, aprilie 201636

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Stabile[te viteza autovehiculelor – Vop-sit. 2. nec=ji\i – Dumneata. 3. Scop – Dorina Eni – A\=. 4. Anex= la vehicul – Tulpin= t=iat=. 5. Ba – Lucru necesar – D]nsa. 6. Locuitor de la munte – Goarna din st]nga! 7. Uniune – Localitate. 8. }nconjur=ri – Soare egiptean. 9. Recrut – Chemare. 10. Exprim= uimire – Greutatea recipientului.

VERTICAL:1. +[tia umbl= din loc ]n loc. 2. Beat – Vehicul la \ar=. 3. Plac= de beton – A destina. 4. Unitate de m=sur= a suprafe\ei – Band= metalic= de rulare. 5. Cut= – Cuget. 6. Cal t]n=r. 7. Dublu – Ecou f=r= sf]r[it! – Din nou. 8. Femei! – Birlic – Termen de salut. 9. Drumuri. 10. }nconjur – Butoaie mari de stejar.

Cuv]ntul r=can ]nseamn=: 1. Pui de broasc=; 2. Pahar; 3. Soldat.

R=spunsurile corecte – nr. 2, 2016

ORIZONTAL: 1. S=n=tate. 2. Egal=. Olar. 3. Monolog. Ce. 4. Enar. Capr=. 5. ni[. {a. A.i.T. 6. is. Rari[ti. 7. ilari. 8. Avantaja. 9. Parad=. La. 10. Amic=. Mire.

VERTICAL: 1. Semeni. Ap=. 2. Agonisi. M=. 3. n=na[. Lari.

Cuv]ntul dornic ]nseamn= ner=bd=tor; plant= erbacee.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Dac= la ora unu de noapte plou= cu g=leata, s-ar putea ]nt]mpla ca dup= 72 de ore s= fie o zi ]nsorit=?

Au r=mas, evident, doi iepuri.

cuvinte ]ncruci[ate

CaissaAlbul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

A r putea exista o list= cu multe lucruri interesante numai despre regin=, rolul ei suferind numeroase schimb=ri de-a lungul istoriei. Ini\ial, regina putea fi mutat= doar un c]mp, pe diagonal=, iar mai t]rziu,

dou= p=trate – [i ]n timp, putea fi mutat= ca [i nebunul. Bine]n\eles, ]n prezent, din fericire, regina poate fi mutat= pe diagonal=, orizontal, vertical sau p]n= la o alt= pies=.

Ini\ial, regina era numit= [i vizir, un consilier sau premier, purt=torul de cuv]nt al regelui. Mai t]rziu, prin anii 1400, europenii au transformat-o ]n cea mai puternic= pies= de pe tabl=.

4. +lor. R=vac. 5. Tal. {arad=. 6. Ocarin=. 7. Tog=. 8. El. Pas-cali. 9. Acrit. Jar. 10. Creativ=. Caissa

1. Rxe1 – Da1. 2. h3 – Da2. 3. h4 – Da1. 4. h5 – Da2. 5. h6 – Da1. 6. h7 – Da2. 7. h8C – Da1. 8. Cg6 - Da2. 9. Ce5 – Da1. 10. Cc6 – Da2. 11. Ca5 – Da1. 12. Cxc4 – Da2. 13. Ca5 – c4. 14. Cx4 – Da1. 15. Ca5 – Da2. 16. Cb3X.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Carl LARSSON (1853-1919): M+R }N FLOARE Pictor suedez. A avut o copil=rie foarte grea, dar datorit= profesorilor

s=i a f=cut din pictur= o carier= frumoas=. Prima sa medalie a c][tigat-o cu un tablou pe care era reprezentat un nud. A pictat ]n ulei [i acuarel=, a fost caricaturist, dar [i grafician, ]ncerc]nd s= nu adere la curentul impresionist. A atras aten\ia imaginilor secven\iale, fiind astfel unul dintre cei mai populari creatori de benzi desenate din Suedia.

Lucr=ri: MESTECEni, FEREASTR+ CU FLORi, BUC+T+RiA, SOMn }n AER LiBER, PEiSAJ DE iARn+, TOAMnA, FAT+ PESCUinD etc.

Versuri de Mihail LERMOnTOV.De vorb= cu Mihai STRATULAT, medic pediatru-neonatolog.proz=: Fragment din romanul ]n curs de preg=tire CUMPLiTE VREMi de Vladimir BE{LEAG+.time-out: Dan OLARU.pagina muzelor: Monica BELLUCCi.totul e o minune: TRECi PODUL, APOi FACi DREAPTA...

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR

Valeria PRODAnsecretar responsabil

Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie

Olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CODREAnUco rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 355For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: revistanoi1930@yahoo.comFacebook.com/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

AU SOSIT CORMORANIIValerie VOLONTIR