ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal 11 mic.pdf · antologie noI...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

noiembrie

11, 2 015FELINARE Irina ROTARU, cl. a XI-a

L. T. B. P. Hasdeu, Drochia

Un singur z]mbet m= ridic= susTrei metri deasupra cerului;Acolo unde TU e[ti infinitul meu...

pag. 1-5

}n terapii de lexeme,am urcat c=tre cer{i am cobor]t ]n inferncu ascensorul verbului.

pag. 8-9

Copilul e ]nceputul [i sf]r[itul lumii. El singur ]n\elege via\a, fiindc= se conform= ei. Ie[it din copil=rie, omul devine cel mai dezgust=tor dintre animale: animalul calculat. }nv=\at-a omenirea asta ceva din tot ce i se spu-ne de veacuri?

pag. 17-20

Altfel rupea felia de p]ine; [tia a vor-bi cu c]inii [i pisicile; nu se temea s= a\i-peasc= un pic sub un stup de albine; dac= se apropia de ni[te cert=re\i, ace[tia imediat t=ceau m]lc...

pag. 31

NOI

antologie noI

OCROTITORUL Mircea ANDREI

COPIL R+SF+|AT

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

V=d universul c]nd m= ]n\eap= o singur= privire.Simt marea c]nd ]n bra\e m= str]nge cu iubire.Al s=u cuv]nt e mai pl=cut Ca cea mai frumoas= melodie.Z]mbetul ]i este un izvor cu ap= vie.Are corp de rege, suflet de copil r=sf=\at.

Am devenit aripa unui zeu cu nume de b=rbat.Mam=, nu am ]nnebunit…Al t=u copil s-a ]ndr=gostit!!!

Nelea COG}LNICEANColegiul Pedagogic Ion Creang=, B=l\i

2015, noiembrie noI

capriciile muzei

1

N elea COG}LNICEAN (B=l\i). Poezii inspirate. Impresioneaz=, ]n special, Copil r=sf=\at cu fi-

nalu-i pe c]t de firesc, pe at]t de surprinz=tor. Fe-licit=ri!

Marinela LUNGU, 16 ani (F=le[ti). Poemul }n-demn denot= c=ut=ri noi ]n „mina” antitezelor [i sentin\elor. Acest filon ra\ional al poeziei merit= s= fie valorificat din plin.

Marinela LUPU{OR, cl. a IX-a (Cobani, Glodeni). }\i reu[e[te s= faci discursul poetic din ce ]n ce mai consistent, s= amplifici elocven\a [i s= pui pre\ pe elementul dramatic. Succes ]n continuare!

Elena PORUBIN (Holercani, Dub=sari). Am p=s-trat Destinul cu unele decup=ri cauzate de u[oare confuzii sau lunec=ri ]n gratuitate.

Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=). Dincolo de unele amendamente, Discern=m]ntul e cursiv [i curajos. }n ansamblu, las= impresia unei lucr=ri nefinisate [i f=r= o ax= logic= bine definit=.

Liliana RECEAN, cl. a IX-a (M]nd]c, Drochia). Eseurile devanseaz= poezia. S]nt concise, cu formu-l=ri mai pu\in uzate, pe alocuri relevante, ]ntr-o con-secutivitate sigur=.

Ruslana CABURGAN (Cioburciu, {tefan-Vod=). Ideea e dezvoltat= [i ilustrat= temeinic. nu mai este loc pentru interpret=ri. }ncearc= s= abordezi [i alte teme.

Cristina CATANOI, cl. a IX-a (Ursoaia, C=u[eni). }ntr-adev=r, nu-i u[or s= fii poet, precum afirmi ]n eseul care este bine ]nchegat [i atins de aripa inspi-ra\iei. Poezia e mai st]ngace [i nu atinge cota publi-cabilit=\ii.

Lilia PLACINTA (Co[ni\a, Dub=sari). }ntotdeauna merit= s= scrii. Cu at]t mai mult cu c]t ai la ]ndem]n= un bogat flux poetic, verbal. Altceva e c= trebuie s=-l cultivi, s=-l supui „liniei magnetice” a ideii abor-date, a st=rii de spirit [i a voin\ei autorului. }n caz contrar discursul apare dezl]nat, inconsecvent, confuz. E nevoie de mai mult discern=m]nt [i asiduitate. Atunci va disp=rea subversiva ]ntrebare a scrie sau a nu scrie [i va r=m]ne numai dorin\a de a scrie c]t mai bine.

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-a mai trimis Maria REVENCU (Cobani, Glodeni).

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU

A SCRIE SAU A NU SCRIE?

CRUD+ }NCERCARELumina lunii m= ]ndeamn=S= scriu din inim= ce simt,E iar=[i frig, e iar=[i toamn=,nu cred ce spun, dar m= mai mint.M= mint c= totul va fi bine,M= mint c= nu-i adev=rat,M= mint c=-n veci voi fi cu tine,Dar sufletul e disperat.{i parc= [tie c=-i sf]r[itul, nu te mai simte, ai plecat,Te caut= cu disperare,Te caut= cu-n dor ciudat.nu am culoare, nici voin\=S= mai z]mbesc, s= mai fiu eu.E doar o ve[nic= dorin\=:S= pot uita de chipul t=u.Mi-e sufletul o ]nchisoare,o umbr= neagr=, un destin,Totul a fost o ]ncercareDin care nu pot s=-mi revin.

INIMI GEMENEP]n= acum...Via\a mea avea doar nuan\e de gri,Pu\ine z]mbete, pu\ine vise.Ai ap=rut TU{i-am ]nceput s= cap=t culoare.Am realizat c=-mi trebuie at]t de pu\inPentru a fi fericit=.Un singur z]mbet m= ridic= susTrei metri deasupra cerului;Acolo unde TU e[ti infinitul meu,Iar eu, infinitul t=u.Am creat un paradisnumai al nostru,F=r= comori sau castele,Doar iubire, pace [i lini[te.Acolo tr=im noi,Acolo e universul nostru,Acolo vor bate una pentru alta, mereu,Dou= inimi gemene.

Marinela LUPU{OR, cl. a IX-aCobani, Glodeni

noI, noiembrie 20152

cap ri ci ile mu zei

DISCERN+M}NTD=-mi, suflete, discern=m]nt{i dac= nu, din ploaie m= fac p=m]nt.Ascult=-mi strig=tul atunci c]nd tac,De nu, din cuv]nt m= transform ]n

copac.o s=-mi pun vise ]n p=r,P]n= m-oi face o floare de m=r.Usc]ndu-m= ]n ultimul suspin,o s= m= deghizez }n parfumul unui crin.V]nturile de m-or r=pune,Am s= pun clopo\ei s= sune.Sun]nd o s= m= preschimb ]ntr-un

l=star{i ]n prim=var= din nou o s= r=sar.

Tatiana BALAN, cl. a VIII-a Slobozia, {tefan-Vod=

DESTIN}n simplul nume Dumnezeu, Se ascunde tot ce e frumosLa care pl]ng atunci c]nd lucrurile

merg pe dos.nu mai ]n\eleg de ceDomnul m-a creat?{i pentru ce totu[i exist?Doar ca un pe[te s= m= zbat{i s= m= bat ca frunza-n v]nt?nu, Atotputernicul dore[te altceva, Poate ca s= pot [i eu creaChiar de n-am puterea sa.Mi-a dat abilitatea s= g]ndesc, Astfel lucruri m=re\e pot s= f=uresc...Dar dezn=dejdea m= face s= alunec

spre abisDe team= c= o s= fiu ]nvins{i tot ce m= ridic= de aiciE soarele bucuriei pe care ]l

reg=sesc la creatoriiCe dau aripi cuvintelorSpre a ilumina min\ile oamenilor...Se spune c= ra\iunea te plaseaz=}n societate ]ntr-un nalt nivel,Cu toate c= o inven\ie nu este

]ndeajunsDac= ]n ea nu e ni\el suflet ascuns.

Elena PORUBIN, cl. a X-aHolercani, Dub=sari

...PIETRELE R+M}N Tatiana HARBUZARU, 14 ani

C=\eleni, H]nce[ti

CU MINTEA TREAZ+Totul ]n via\= e trec=tor;Toate vin [i pleac= la timpul lor{i de at]tea oriTragi aer doar ca s= nu mori,Te prive[ti ]n oglind=, ne]n\eleg]nd cine e[ti...Golul din suflet distruge tot ce-\i dore[ti.Cu buzele tremur]nde repe\i o ]ntrebare:„Pentru ce tr=iesc oare?{i ce ar fi Dac= a[ muri?”

Mhh! Dac= ai muri,Doar mama ][i va aminti,Restul vor uita...}[i vor continua via\a.Trage aer ]n piept [i strig= c]t po\i de tare,Spune tot ce te doare!To\i prin greu au trecut,Pe to\i arsurile i-au durut...nu c=uta alinarea ]n altcineva!}n tine se afl= ea!Cu mintea treaz= g=se[te-\i calea{i nu uita:Totul ]n via\= e trec=tor,Toate pleac=, dar [i vin la timpul lor.

Nelea COG}LNICEANColegiul Pedagogic Ion Creang=, B=l\i

ULTIMUL STRUGURE Denis {O{U, 14 ani

{coala de Arte, Coste[ti, R][cani

2015, noiembrie noI 3

SUBURBIE Felix TANURCOV, 14 ani

{coala de Arte V. Hanganu, Cantemir

MARTORUL IUBIRII

D e trei toamne [i trei prim=veri Gheorghe nu [i-a mai arat p=m]ntul, nu l-a sem=nat [i nici nu l-a

v=zut. De trei ani nu [i-a v=zut mama, casa, satul. Acum, ajung]nd ]n Valea R=ze[ilor, pa[ii ]l ]ndreptau spre H]rtoape, spre cele c]teva hectare ale lui care s]nt vatra primei lui iubiri, care s]nt vatra visurilor din ti-nere\e. Dar... vai, visurile, visurile celea ale tinere\ii, visurile primei iubiri, cum vin ele, ca apele de prim=-var= [i te fur=, [i te duc la ad]nc, at]t de ad]nc, ]nc]t, la un moment dat ele devin esen\a vie\ii tale, [i dac= \i s-ar cere: visurile sau via\a, e[ti gata s= declari – de-mi lua\i visurile, lua\i-mi [i via\a... Acum Gheorghe nu mai suferea din cauza acelei patimi, [i pentru c= a ve-nit ]n H]rtoape pe care le \ine minte de la doi ani, ast=zi i se p=rea c= le vede pentru prima oar=. R]n-durile de p=pu[oi acum erau la o mare str]mtoare, ]i n=-p=diser= buruienile, seceta, iar unica lor speran\= era sapa pr=[itorului.

Drumurile din c]mpuri erau pustii, deoarece era duminic=, zi c]nd se vede om cu om, drum cu drum [i dor cu dor. De aceea Gheorghe, dup= ce a stat pu\in pe malul R=utului, a pornit spre cas=, unde ]l a[tepta b=tr]na sa mam=. Mare a fost bucuria m=tu[ii Fr=s]na c]nd l-a v=zut, [i pe obrazul ei s-au prelins c]teva la-crimi de fericire. M=tu[a Fr=s]na a pus repejor pe mas= tot ce avea mai bun, dar Gheorghe nu era fl=-m]nd, privea cu aten\ie c=m=ru\a: aceea[i mas=, acela[i covor [i sub oglind= era ]ntins acela[i [ervet cu [apte cocori, cusut de Rusanda.

{i dac= era duminic=, dup= obicei la club erau dansuri, Gheorghe s-a g]ndit mult [i a decis s= plece s= vad= ce se mai aude prin sat. Merg]nd pe drum, ]n cale ]i venea cineva, parc= cunoscut – era Rusanda, [i parc= ar fi vrut s= evite aceast= ]nt]lnire am]ndoi, dar erau deja foarte aproape. C]nd au ajuns la un pas unul de altul, privirile lor s-au intersectat, dou= priviri fierbin\i, dou= inimi b=t]nd ]n acela[i ritm [i o dragoste re]nviat=, ]nso\it= de o t=cere ]ndelungat= apoi urmat= de un salut timid. A doua zi Rusanda nu ][i g=sea locul [i, fiind convins= c= Gheorghe e ]n H]r-toape, [i-a c=utat [i ea treab= pe acolo, iar ]n amurg s-au ]ntors cu sapele pe um=r. Veneau pas la pas, suflet la suflet, [i Valea R=ze[ilor a oftat u[urat=: hai, c-am aranjat-o [i pe asta.

Cristina CATANOI, cl. a IX-aUrsoaia, C=u[eni

FRUNZE DE DOR — POVESTE DE DRAGOSTE F+R+ FINAL

} l v=d, ]l simt, mi se strecoar= ucig=tor de dulce prin vene, paloarea sa abstract= pare de nedes-

cris. Inevitabil perfec\iunea ][i spune cuv]ntul. Lu-miniscen\a sa angelic= m= ]nfioar=, at]t de schimbat parc=, ]nfirip]nd ]n inim= acea divin= sete de tot ce e frumos. E doar o iluzie optic= sau e ceea ce simt? Poate fi el comparat cu via\a unui om? nu! Via\a e compli-cat=. Pe c]nd soarele e fericit c]nd apune ]n valurile m=-rii, [tie c= m]ine va r=s=ri din nou ]n r=coarea dimine\ii, dar oamenii nu s]nt ferm convin[i c= vor deschide pleoapele a doua zi. Pentru unii apusul e pentru tot-deauna, odat= cu el se ]ntunec= poteca visurilor, c=-rarea bel[ugului [i farmecul zilelor de odinioar=. Se ]n-chide un capitol, r=m]n amintiri, doar ni[te flori ofilite, p]n= c]nd ]n final, norii umbresc doar un morm]nt.

Apusul, da, cel care coboar= soarele dincolo de lume, mi-a r=pit un z]mbet, sau poate eu de bun=voie i l-am dat.

Apusul tr=ie[te ]n culori, sc=ldat ]n nuan\ele fioro-sului policandru [i ]necat ]n z]mbetele ]ndr=gosti\ilor ce-l privesc f=r= a clipi. Apusul cere s=rut=ri fine, el e martorul iubirii noastre. Doar [tie c= nu-i putem re-zista pitorescului ce-l ]ntruchipeaz=. Apusul e fier-binte, ca un vulcan ce clocote[te ]n fl=c=ri. Apusul e romantic, ]n fa\a lui te deschizi. Are ceva special, ce-va aparte, m= las purtat= prin valurile sale, str=bat \=r-mul purit=\ii sale, m= las cuprins= de un sentiment nobil, n=v=lindu-m= mii de emo\ii. Cuvintele nu-[i mai au rostul, g]ndurile ][i revars= m]ndria ]n magia acestui moment. Apusul e un dar de la Dumnezeu, adus ]n zborul razelor de sear=, ce-[i adun= suratele ]ntr-un firav ecou.

Liliana RECEAN, cl. a IX-aM]nd]c, Drochia

4 noI, noiembrie 2015

cap ri cii le mu zei

}NDEMNA tunci c]nd e[ti st=p]nit de furie, calmeaz=-te [i

adu-\i aminte c]t de mult iube[ti tu m]ng]ierile [i oamenii c=lduro[i...

Atunci c]nd sim\i c= nu mai po\i, aminte[te-\i ce te-a motivat s= po\i p]n= ]n momentul respectiv...

Atunci c]nd sim\i c= iubirea te-a uitat, roag=-te la Dumnezeu. Acolo unde e Dumnezeu este [i iu-bire!

Atunci c]nd sim\i necesitatea s= pl]ngi, pl]ngi! nu-\i aduna lacrimile ]n interiorul t=u, pentru c= astfel, ele vor izbucni sub form= de lav=, r=nind oameni. Pl]ngi [i elibereaz=-te!

Atunci c]nd vrei s= strigi, aminte[te-\i c]t de nefericit e[ti tu c]nd cineva se r=ste[te la tine...

Atunci c]nd lumea \i se pare un infern, aminte[-te-\i c= fiecare dintre noi avem ceva angelic [i dia-bolic ]n interior. Conteaz= care parte o valorific=m mai mult!

Atunci c]nd vrei s= renun\i la visele tale, g]n-de[te-te c]t de mult te-au hr=nit ele cu fericire!

Atunci c]nd frica pune st=p]nire pe tine, ]nvinge-o ]nainte de a te ]nvinge ea...

Atunci c]nd oamenii te p=r=sesc, aminte[te-\i c= Dumnezeu nu te va p=r=si niciodat=!

Atunci c]nd te sim\i singur, s= nu ui\i c= te ai pe tine, prietenul [i du[manul t=u de baz=!

Atunci c]nd te cer\i cu timpul, ai r=bdare, iar el la r]ndul s=u, va avea timp s= te asculte!

Atunci c]nd vrei s= le faci pe toate, f= ceea ce este important [i ceea ce-\i va oferi bucurie su-fleteasc=!

Atunci c]nd durerea te ]ncol\e[te, z]mbe[te [i las= ca am=r=ciunea din suflet s= dispar= odat= cu acel z]mbet.

Atunci c]nd ai impresia c= toat= lumea e ]mpo-triva ta, c= nimic nu-\i reu[e[te, c= e[ti singur [i uitat, c= nu ai nici un imbold, nici un motiv, nici un rost ]n via\=, aminte[te-\i c= exist= [i ziua de m]ine, ]n care ai putea schimba tot ce te doare ast=zi!

Marinela LUNGU, 16 aniL. T. Ion Creang=, F=le[ti

CA

RTI

ER

D

ani

ela

SU

LIM

A, 1

0 a

ni L

. T. M

. Em

ines

cu, F

lore

[ti

NU-I U{OR S+ FII POETO rice suflet romantic sau melancolic este mereu

atras de crea\ie, mai ales de cea ]n versuri. Es-te ]mpins parc= de o dorin\= de a-[i a[terne pe h]r-tie sentimentele, fie cele de triste\e, de singur=tate, fie cele de fericire, dragoste, entuziasm sau admi-ra\ie. Foarte pu\ini ]ns= reu[esc acest lucru. nu e u[or s= g=se[ti cele mai potrivite cuvinte care s=-\i exprime starea sufleteasc=, s= a[terni g]ndurile [i sentimentele pe h]rtie ]ntr-o rim= perfect=, s= dai versurilor un ton melodios, s=-i transmi\i cititorului exact starea ta. Deci, cu alte cuvinte, nu e deloc u[or s= fii poet. Poate c= un adev=rat poet se na[te cu acest dar, sau poate frumuse\ea sa interioar=, sufleteasc= ]l transform= ]n poet. De aceea, cred c= un poet trebuie considerat ]ntotdeauna un ge-niu, pe bun= dreptate.

Literatura noastr= a avut de-a lungul timpului parte de poe\i adev=ra\i [i talenta\i, care ne-au l=sat o oper= minunat= de care putem fi m]ndri. Se spune c= nimeni [i nimic nu este perfect, opera cred c= face excep\ie de la aceast= regul=. Talen-tul de a g=si mereu cuv]ntul potrivit la locul potrivit, de a da versului o luminozitate [i o claritate nea-semuit=, de a-l face melodios [i ]n\eles u[or de fie-care cititor, este un talent des=v]r[it pentru un poet.

Adriana MOISEI, cl. a IX-aHolercani, Dub=sari

52015, noiembrie noI

abonament

D rag= prietene, Continu= abonarea pentru anul 2016.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noI. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista noI.

noI e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu re-vista noI. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu noI, care nu te va tr=da niciodat=.

noI este revista care poate vorbi simplu despre lu-cruri complicate. Colaborarea noastr= este una des-chis=. }n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiri-tualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii valo-roase puse ]n joc.

Abon]ndu-te la noI, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.

{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anuale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abona-mente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionarul enciclopedic (Editura Cartier), sau Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Edi-tura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lu-mea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele treisprezece volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.

Revista noI apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abo-nament anual pen-tru 2016 – 180 de lei; semianual – 90 de lei. Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista noI poate fi perfectat la orice ofi-ciu po[tal.

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

SPE

CTR

U

C=

t=lin

a N

AZ

AR

U, 1

0 a

ni L

. T. G

h. A

sach

i, U

nghe

ni

SINGUR+ }NTRE OAMENIE u nu am fost niciodat= prima op\iune a unei

persoane [i asta doare. nimeni nu a fost acolo c]nd am avut nevoie de ei. Mi-am [ters toate la-crimile [i am mers mai departe. Am fost acolo pen-tru to\i, dar nu am avut la nevoie un um=r pe care s= pl]ng. Familia, colegii, prietenii au fost cei care mi-au promis c= nu vor pleca din via\a mea, ]ns= to\i au f=cut-o mai devreme sau mai t]rziu f=r= s= m= ]ntrebe dac= voi putea tr=i f=r= ei, f=r= s= m= ]nve\e cum s= fiu tare ]n lipsa lor. Unii au plecat de nevoie, pentru c= via\a i-a obligat s= plece departe de mine, al\ii au plecat de bun=voie. nu pot s= ]n-vinuiesc pe nimeni, pentru c= ei [i-au f=cut alege-rea.

Dac= este cineva vinovat, atunci aceea s]nt eu, pentru c= le-am deschis u[a, iar ei au intrat prea ad]nc ]n inima mea. nu am [tiut s=-mi ]nchid ini-ma, n-am [tiut s= o protejez, am a[teptat de la ei dragostea pe care le-am oferit-o. Am fost naiv= [i am crezut c= nu m= vor tr=da [i nu vor pleca cu prima ocazie. }ntotdeauna au avut pe cineva mai bun cu care s= m= ]nlocuiasc=. Sper c= totul se va schimba [i c= nu va mai dura mult p]n= va ap=rea acea persoan= sau acele persoane care m= vor ajuta din nou s= tr=iesc, s= z]mbesc [i s= m= bu-cur de via\=.

Dumitri\a UNGUREANUVoinescu, H]nce[ti

noI, noiembrie 2015

cu ta re r]nd mu[ c=

6

Fiecare vis la care renun\i e o bu-c=\ic= din viitorul t=u care ]nceteaz= s= existe.

Steve JOBS

T u [i eu, noi, voi, ei [i ele am tr=it ]n societatea de ieri,

tr=im ]n cea de azi [i vom tr=i ]n cea de m]ine. Putem schimba r=ul ]n bine, r=zboiul ]n pace, triste\ea ]n fericire [i l=comia ]n d=rnicie. De ce s= nu tr=im ]ntr-o lume plin= de pace?

Uit=-te, muritorule, la societa-tea secolului ]n care tr=im [i pe care o vom mo[teni, este aseme-nea unei c=r\i, care red= povestea Fuga dup= bani. Tot mai multe r]n-duri despre agonisire, l=comie, f=\=rnicie. Fiecare capitol al c=r\ii spune o poveste, adeseori tainic=, interesant=, dar alteori pove[ti ]n care este concentrat= duritatea vie\ii. C]t= groaz= [i descurajare s]nt ]n sufletul acestei triste so-ciet=\i a secolului al XXI-lea! }n ce ]ntunecime [i ignoran\= ad]nc= tr=ie[te lumea de acum!

nu reu[esc s= r=spund la ]ntre-barea pe care mi-o pun neconte-nit: de ce suferim [i alerg=m dup= lucruri zadarnice? Acum privind ]n dep=rtarea anilor, pot spune c= v=d totul limpede. Societatea se-colului al XXI-lea este fundul unei v=i ]nchise ]ntre oameni lacomi, oameni r=i. Fii mai bun cu lumea [i atunci lumea va fi mai bun= cu tine!

Rosa LUPAN, cl. a IX-aL. T. V. Alecsandri, Coliba[i, Cahul

DE CE SUFERIM?

CEA MAI BUN+ CLAS+S ]nt elev= ]n clasa a VII-a.

Colegii mei ]i cunosc ]nc= de la gr=dini\=. Mereu s]ntem ]m-preun=. Am devenit cu to\ii prieteni adev=ra\i. }n fiecare zi glumim, z]mbim, ne distr=m ]mpreun=. nu s]ntem doar o familie, ci [i o clas= exemplar=, c=ci deja de doi ani de\inem titlul de cea mai bun= clas= a gimnaziului. Asta ne reu-[e[te, fiindc= s]ntem uni\i, avem r=bdare [i ne implic=m fiecare cu ce poate. Se mai ]nt]mpl= s= ne cert=m, s= ne sup=r=m, ]ns= repede ne ]mp=c=m. noi ne pre- \uim unul pe cel=lalt. }mi iubesc

mult clasa mea, c=ci al=turi de ea am trecut prin multe greut=\i [i bucurii, de ea s]nt legate cele mai amuzante [i fericite amintiri. Co-legele mele s]nt cele mai frumoa-se, prietenoase [i de[tepte, iar colegii mei s]nt cei mai glume\i [i buni. }i mul\umesc Domnului c= am [i o dirigint= foarte ]ng=dui-toare.

V= ]ndemn pe to\i s= v= res-pecta\i, s= v= iubi\i [i s= v= pre- \ui\i colegii [i diriginta, ei consti-tuie o mare parte din via\a noastr=.

Ruslana CABURGAN,14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

INC

ER

TITU

DIN

E

Ta

tia

na B

ALA

N, c

l. a

VII

I-a

S

lob

ozia

, {te

fan-

Vod

=

M+ M}NDRESC CU SATUL MEUP e un picior de plai, pe o gur=

de rai, sc=ldat ]n soare [i \e-sut din dragoste, onestitate [i al-truism, ca un Luceaf=r printre stele, se ive[te falnic satul Coli-ba[i. Da, tocmai aici, ]n sudul Moldovei, se ]ntinde falnic \inutul Coliba[ului.

nu m-am n=scut ]ntr-o locali-tate cu zg]rie-nori, nu m= duc la [coal= cu un autobuz special sau cu un taxi, nu s]nt rud= cu vreun milionar, nu am ]n sat malluri cu zeci de etaje, ]n schimb am posi-bilitatea s= admir zi de zi peisaje

unice, locuri de care m= leag= multe amintiri. Am avut posibili-tatea ]n fiecare var= s= port cele mai frumoase podoabe: o coro-ni\= din p=p=dii [i m]ndri cercei din cire[e. Dar cel mai frumos e c= s]nt ]nconjurat= zilnic de per-soane deosebite: oameni talen-ta\i, ospitalieri, one[ti. Da, nu lo-cuiesc ]n cel mai bogat sat al lumii, nici ]n capital=, nici la ora[. Tr=iesc ]n Coliba[i [i m= m]n-dresc cu satul meu.

Veronica RO{CA, cl. a X-aColiba[i, Cahul


noi [i voi

1. Al c]telea nepot e[ti la bunici?

2. Locuie[ti la mare dis-tan\= de bunicii t=i?

3. }\i vezi des bunicii? Dar ei trec deseori pe la voi?

4. Cum te dezmiard= bunicii t=i? Dar tu pe ei?

5. Obi[nuie[ti s=-\i petreci vacan\ele la bunici?

6. Ce lucruri au \inut bunicii t=i neap=rat s= te ]nve\e?

7. }\i povestesc bunicii despre tinere\ea lor, despre perioadele difi-cile din via\a lor?

8. }ncerci s=-\i bucuri bunicii? Cum o faci anume?

9. Ai vreun dar de la bunici la care \ii ]n mod deosebit?

10. Consideri c= un bunic poate ]ntruni calit=\ile unui p=rinte, profesor [i prieten?

11. E[ti de acord cu afirma\ia lui Ogden Nash: Atunci c]nd bunicii intr= pe u[=, disciplina zboar= pe fereastr=?

CHESTIO NAR

CU P}INE {I SAREB unicul meu s=ra mai toate bucatele. F=r= a le gusta. Gustul m]nc=rii, zicea el,

const= ]n sare. Cert este c= fiecare element chimic are propriet=\ile lui intere-sante, dar sarea, adic= NaCl (dac= tot am amintit de chimie), sare ]n ochi prin traseul ei curios pe care l-a avut ]n istoria omenirii. R=spunsurile la chestionarul din nr. 8, 2015 vin s= confirme parcursul aurului alb de-a lungul anilor: de la sarea ]n buc=t=rie p]n= la sarea aruncat= pe timp de iarn= pe carosabil.

O POVESTE CU BUNICI {I NEPO|I

1. Tat=l meu, de fiecare dat= cum se a[az= la mas=, are grij= s= nu lipseasc= sarea de pe mas= [i, f=r= a gusta m]n-carea, presoar= pu\in= sare. o fi un obi-cei tipic pentru b=rba\i?3. Secole la r]nd c=milele [i c=l=re\ii din Timbuktu au p=truns ]n de[erturi p]n= la minele din Taoudenni, pentru a aduce blocuri de sare. Legenda spune c= ]m-p=ratul din Mali, pe numele s=u Mansu Musa, a traversat Sahara ]n drum spre Mecca, iar la ]ntoarcere a adus cu el o cantitate enorm= de aur. Ceea ce nu [tiau pe atunci europenii era c=, pentru popula\ia din Mali, sarea era supranu-mit= „aurul alb”.5. Sincer, nu cuno[team aceast= infor-ma\ie, dar revista noI m-a ]ndemnat s= m= informez [i am aflat c= Salar de Uyuni, Bolivia, este cea mai mare c]mpie de sare din lume, cu o suprafa\= de pes-te 10.000 de kilometri p=tra\i. Aceasta este acoperit= de o crust= de sare de c]\i-va metri grosime, care are o platitudine cu o varia\ie medie a altitudinii de p]n= la un metru pe ]ntreaga suprafa\=.9. Rubrica se nume[te sarea g]ndirii. Un titlu sugestiv, deoarece la fel cum sarea e un condiment important ]n m]ncare, la fel cum sarea d= gust, exact a[a aforis-mele, maximele, vorbele ]n\elepte s]nt de nelipsit din paginile revistei, d]nd „gust” inteligen\ei.

Ruslana CABURGAN, 14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

8. Pe timpuri, c]nd nu era frigiderul, omul ][i putea face provizii pentru iarn= doar cu ajutorul s=rii. Ast=zi pe timp de iarn= sarea se folose[te ]n ]ntreaga lume la desz=pezirea drumurilor.10. Acest element l-am ]nt]lnit ]n urm=-toarele opere: Sarea ]n buc=t=rie de Petre Ispirescu; Soacra cu trei nurori [i Prostia omeneasc= de Ion Creang=. Profesoara de limb= rus=, afl]nd despre acest ches-tionar, mi-a sugerat s= caut lucrarea Щепотка соли de Vasili Peskov, care m-a \inut cu sufletul la gur=.11. C]nd ai sare, n-ai lum]nare; p]n= nu m=n]nci cu omul o bani\= de sare, nu ]l cuno[ti; a primi pe cineva cu p]ine [i sare; a-i fi cuiva drag ca sarea ]n buca-te; a arunca sare ]n ochi [.a.

Ion URSACHI, cl. a X-aChi[in=u

1. }n familia mea ne ghid=m dup= cuvin-tele ce urmeaz=: De[i sarea este bun=,/ Folose[te-o cu m=sur=,/ Fii prudent, nu l=comi/ C= te po\i ]mboln=vi.2. Exper\ii au constatat c= [i consumul ridicat de sare poate duce la urm=ri gra-ve pentru s=n=tatea omului, cum ar fi ]m-b=tr]nirea prematur= a creierului. Doza zilnic= de sare recomandat= pentru un adult este de 5-6 grame.4. Cea mai mare salin= din Europa este Slanic Prahova, sta\iune balneoclimate-ric= din Rom`nia. Tot aici se afl= Munte-le de Sare, Grota Miresei, Baia Baciului – locuri importante de exploatare a s=rii.7. La rom`ni sarea este un simbol al os-pitalit=\ii, al prieteniei, datorit= compozi- \iei ei nealterabile [i ve[nice.9. Rubrica sarea g]ndirii ne ]ndeamn= s= degust=m din cuvintele scrise de ma-rii filosofi, formulate gra\ios, ]n\eleg]nd mai mult dec]t este scris, dar unde orice adaos ar face r=u, la fel ca ]n cazul s=rii.

Aliona CAZACU, cl. a VIII-aHagimus, C=u[eni

7. Intrigat= de acest chestionar, am aflat lucruri curioase, ]ntre care, faptul c= du-p= ce combustibilul pentru avioane este purificat, el se amestec= cu sare pentru a elimina orice urm= de ap= ]nainte de folosirea lui. De asemenea, m-a [ocat c= folosirea excesiv= a s=rii poate fi mor-tal= – un gram de sare per kilogram de corp este suficient pentru a provoca moartea. A[a se sinucideau nobilii din China.

Victor LUNGU, 16 aniB=l\i

5. Blocul de sare Salar de Uyuni devine o uria[= oglind= atunci c]nd ]l acoper= un strat sub\ire de ap=.6. Sarea neagr= este fabricat= ]n India prin amestecarea apei s=rate cu semin- \ele de harad. Amestecul se las= la eva-porat, l=s]nd ]n urm= cristale negre de sare.12. De[i ne-am obi[nuit cu sarea pe ma-s=, trebuie s= cunoa[tem c= un bulg=re de sare se ob\ine greu, prin munc= ane-voioas= ]n ocne, unde condi\iile de lucru s]nt dificile.

Diana BOTNARU, 17 aniStr=[eni


poezie

(fragment)

Poet spaniol, (n=scut ]n 1943 ]n Las Palmas de Gran Canaria) unul dintre cei mai importan\i creatori ai poeziei de azi. Pentru valoarea operei sale a fost ales membru al mai multor academii [i Doctor Honoris Causa a diverse universit=\i de pe mapamond.

A fost recompensat cu numeroase premii interna\ionale: Premiul Interna\ional al Academiei Suedeze (1972), Premiul Institutului Na\ional al Norvegiei (1973), Premiul Interna\ional al Academiei de Arte [i Cultur= din San Francisco (1981), Premiul Interna\ional pentru Literatur= din Madras (India, 1982), Marele Premiu pentru Literatur= (Sofia, 1988), Coroana de Aur de la Struga (Macedonia, 1990), Marele Premiu al Festivalului Interna\ional de Poezie de la Trieste (Italia, 1990),

Marele Premiu Interna\ional de poezie Leopold Sedar Senghor (Senegal, 2003), Marele Premiu de Poe-zie al Academiei Interna\ionale Mihai Eminescu (Craiova, 2013) [.a.

ARS POETICA/ ARTA POEZIEI

Justo Jorge PADRÓN

Cuv]ntul, exilat ]n metafor=, tr=ie[te acolo unde cerul coboar= ]ntre oameni[i asud= izvoarele,iar metafora este cea care speriemediocritatea [i amenin\= s=r=ciacelor s=raci de poem.Dac= nu ai parte de taina cuv]ntului, poete, las= pagina goal=.Ai, p]n= la urm=, un scop: s= te dep=[e[ti zilnic,a[a cum istoria ][i ]mpinge mereu grani\elec]nd ]nainte, c]nd ]napoi.Inspira\ia ]mi d= garan\iade a cobor] ]n necunoscut,de a m= plimba prin labirinturi spirituale[i de a scoate la lumin=adev=ruri care nu se spun, ci se tr=iesc.

Simt amenin\area r=uluicare folose[te drept gazd= cuvintele,din acestea el ]mprumut= intensitate,p=r=sit de ele r=ul s-ar sufoca,iar binele-ar deveni invulnerabil.

}n terapii de lexeme,am urcat c=tre cer{i am cobor]t ]n inferncu ascensorul verbului.Mi-am f=cut viz= la grani\adintre luciditate [i nebunie.

Poemul r=m]ne verde ca bradul]n toate anotimpurile,el se fraternizeaz= cu universul,antrenat ]n aventura spirituluiel ]l ]nveste[te pe om cu taina cuv]ntului,cu magia prozodiei ierbii de pe c]mpie,cu metrica zborului unui l=stun.

om s=rac nu e cel f=r= averi,ci acel care nu are cuvinte, el face parte dintr-un concept de pustie,peste care se plimb= tornadalipsei de sens.o fiin\= uman= cre[te leg=nat= de grai,el ]i ]mbog=\e[te lumea ideilor,]l ]nva\= s= [i le exprime, s= devin= cetate cu ziduricare nu se v=d,]i d=ruie formula care ajut=s= fac= aur din metale proaste.}n ora[ul aglomeratde multe ori am sim\it ]n ceaf= respira\ia poemului,cum m-a urm=rit pe str=zi, pe coridoare ]ntortocheate,[i-atunci cum s=-l facs= se ]ntoarc= din drum?

Realitate [i vis, cum [tergem distan\adintre acestea, cum s= urm=m sfatul lui novaliscare propunea: „Lumea s= devin= vis[i visul s= devin= lume”?Cum altfel ai putea s= auzi deasupra tama[in=ria cerului cu toate utilajele lui?

Am salva universul de t=cereadinaintea poemului,dac= omul s-ar ]ntoarce cu fa\a spre sine[i [i-ar vedea sufletul]n oglinda cuvintelor.E o teorie pe care o argumenteaz=toat= lirica lini[tii.

odat= am scris un vers norocos:„}nt]i ]\i moare m]na care scrie”.Convins c= poezia m= face s= tr=iesc,tr=iam ca [i cum nu voi muri niciodat=,]n vocabulele ei, ]mi ziceam, m= voi retrage ca s= admirlumea cea f=r= de moarte.

Acest poem pe care-l scriu chiar acume ca o u[= pe care o cioplesc ]n zidulinfinitului, c=ruia pu\in ]i pas= de noi,ochii lui ascult=[i urechile v=d,lucruri care te conving ]nc= o dat=c= poemul, ca [i moartea, se ]nt]mpl= numai cu al\ii.

Am observat c= prozodia a ]nceput s= vorbeasc=,locuim cu ea ]n aceea[i cas=,iubim [i ur]m acelea[i lucruri[i e firesc s= mai st=m de vorb=despre metafizic=, despre transa necesar=ca s= ne ]nt]lnim, despre dragoste,despre natura celor patru anotimpuriadunate ]n unul singur.

Dac= [tii s= cite[ti relieful,s-ar putea s=-i vezi alitera\iile,s= descoperi coresponden\acare exist= ]ntre fiin\e [i lucruri,S= vezi podurileinvizibile care le leag=,s= \i se dezv=luie sensul ad]ncal sentimentelor ce ]ncol\esc pretutindeni.

Poetul nu e nici magician, nici vr=jitor,el [tie doar s= trezeasc= energia dactilelor,s= vad= simbolurile din fiece catren.El declan[eaz= imagina\ia,el ]ntre\ine, ca pe un foc, libertatea.

Cum s= ]mbl]nze[ti expresia]ntr-o realitate lipsit= de realitate,


Vio

leta

ZA

BU

LIC

+

cum s=-i dai via\= sufletului mort?Asta e marea misiune a artei –s= poat= s= ]nvieze obiectele[i s= le aud= cum respir=,[i s=-i ]ntoarc= omului facultateade a se mira.

Poetul e m=cinat de triste\e,el e fierul trecut prin foc,de cele mai multe ori se simte furnic= atot[tiutoarecum g]ndul lui ]mbr=\i[eaz= galaxii.Linkurile sale au fost bune,]n ele s-au suprapus perfectmacrocosmosul [i microcosmosulcu toate lumile lor.Le comparai cu epopeea [i rezumatul ei,cu oceanul care ]ncape]ntr-o pic=tur= de rou=.

E un Dumnezeu sup=rat care-[i roste[tealtfel poemele, ele s]ntst=ri de suflet, ]nsingur=ri,]narip=ri de cuvinte,cerul ce-\i intr= ]n cas=cu tot cu luceferi,spaima de-a le ]n\elege.

Atunci Ars Poetica devine ceva relativca via\a [i moartea,o cosmogonie dionisiac=,un flux de vise [i-un reflux de amintiri,spasme ale frumosului domesticit,o pas=re care zboar=cu s=geata ]nfipt= ]n piept.

Temele majore s]nt valurile ce-alearg=pe mare, fructele ce cresc ]n cer,synestesthesia care-i apar\ine poetului,pr=p=stiile care se deschid ]n jos[i unde se poate pr=bu[i fiecinecare nu are un poemde care s= se \in=.

E monologul autorului despre via\=,despre estetica dorului [i a misterului,e alocu\iunea prin al c=rei logoscircul= s]ngele lui,]ntr-o pic=tur= g=se[ti codul genetic,un rezumat al lumii de p]n= la tinecu o mobilitate extins= ]n tot [i ]n toate.

omul e ]nso\it mereu de viziuni,cerul de stele fo[ne[te ca un lan de ov=z,cuvintele lui s]nt diferiteatunci c]nd st= de vorb= cu ]ngerul

[i atunci c]nd se ]ntre\ine cu necuratul.Tr=ie[te ]n risc, se ceart= cu sine,se confrunt= cu Thanatos [i Eros]mbr=\i[]ndu-i, via\a lui e un amestecde fatalitate [i de fascina\ie a destinului s=u.

Se refugiaz= de multe ori ]n nerostiri,ca s= poat= ie[i din cer ]n afar=,efemerul nu totdeauna e un r=u,precum [i ve[nicia nu totdeauna e un bine,e vizionar ]n durerile [i bucuriile sale.

Sf]r[itul i-i lini[tea de dup= maraton,unde numai al\ii vorbesc,copacii, apele, mun\ii pentru el intr=-n somnambulism:se vor plimba prin preajma luip]n= la Judecata de Apoica s= nu se simt= singur.

P=strez de-o via\= pe retina meaacest peisaj divizat ]n secunde:zeit=\i p=g]ne, prietenii confuze,ardere pe rugul iubirii,sentimente perene,prezente la distan\a fuzzy.Toate acestea vor exista datorit= poemelor mele,frumuse\ea ta acolo se va p=stra,ca [i dragostea mea pentru tinede la care va lua foc ploaia.

Tot ce nu face parte din noiva deveni un bun personal al t=cerii.tot ce n-a intrat ]n poemva ]nceta pentru noi s= existe.Suferin\a de multe ori e atenuat=de frumuse\ea durerii.Am c]ntat timpul nostru cu ]nsingur=rile lui,cu ]mplinirile [i ne]mplinirile,nu m= tem de ]nt]lnirea cu moartea,c=reia s]nt gata s=-i citesc din glosele mele.

Poezia m-a ajutat s= v=d mai bine lumea,s= descop=r frumuse\ea pe care al\ii n-o v=d,s= pip=i miraje, s= urc nestingherit,ca un cavaler al melancoliei, pe toate meterezeleacestui secol, s= vorbesc despre elegenera\iilor cu memorie nealterat=,am f=cut dintr-o dragoste de o ziiubiri de secole.Cum s= nu-i fiu recunosc=tor destinuluipentru c= m-a f=cut sensibil la fiorul cuv]ntului?

Am fost un soldat al adev=rului,de multe ori al adev=rului greu de rostit,greu de ap=rat, n-am pl=tit tributcuvintelor goale, ci doar sentimentelor pline,de aceea acum m= consider un ]nving=tor.

Am st=vilit r=ul cum am putut.M-am expus de multe ori radia\iei lui uciga[e, dar nu

am dat ]napoi.Am f=cut din poezie un suveran,am ajutat ]n \ara mea aerul s= fie respirabil,am crezut [i cred ]n nemoartea timpului,]n puternicia frumuse\ii,]n Poemulcare poate face lumea mai bun=.

}n aceste clipe, din lumini [i umbre, c]nd ]mi \ininima mea pe palme, declar:cred ]n Poem[i preg=tit s]nt s=-mi d=ruivia\a mea pentru el.

Traducere ]n rom`n= de Nicolae DABIJA


pa uz= de g]ndi re

S ]ntem o \ar= bogat= ]n peisaje frumoase, dar [i ]n personalit=\i pline de d=ruire ce d=inuiesc peste veacuri prin faptele mari [i

g]ndurile profunde ale lor. Personalit=\i ce s]nt, pentru noi, exemple demne de urmat. Un grup de elevi din Chi[in=u ne povestesc despre personalit=\ile istorice preferate, cele cu care vor s= se asemene.

Bogdan BALAN, cl. a VII-a, L. T. C. Porumbescu: {tefan cel Mare a domnit aproape 50 de ani, durat= care nu a mai fost egalat= ]n istoria Moldovei. }n timpul s=u, \ara a dus multe lup-te ]mpotriva Imperiului otoman, Regatului Poloniei [i Regatului Ungariei. A fost un domnitor ne]n-fricat [i curajos, calit=\i pe care mi-a[ dori s= le am.

Ion PANAINTE, cl. a VII-a, L. T. V. Vasilache: Traian este perso-nalitatea mea preferat=. }n peri-oada c]t a fost ]mp=rat al Impe-riului Roman, acesta s-a aflat la apogeul extinderii sale teritoriale. Columna, Forul, dar [i alte mo-numente romane antice ridicate ]n perioada lui Traian au servit drept surs= de inspira\ie pentru multe genera\ii de arti[ti.

Daniel {OFRON, cl. a VII-a, L. T. Orizont: }l pre\uiesc mult pe Burebista, regele geto-dacilor, ]n-temeietorul statului dac. om de stat ]nzestrat cu remarcabile ca-lit=\i de organizator, strateg mi-litar [i bun diplomat. Moartea lui a avut drept efect destr=marea regatului s=u.

Bogdan STEPANSCHI, cl. a VII-a, L. T. C. Negruzzi: Mihai Vi-teazul a fost simultan domnitor ]n |ara Rom`neasc=, Transilvania [i Moldova, a realizat pentru prima dat= ]n istoria Rom`niei unirea tuturor rom`nilor. }n con-[tiin\a colectiv= rom`neasc=, el este unul dintre cei mai impor-tan\i eroi na\ionali ai Rom`niei.

Victoria NEAGU, cl. a VIII-a, L. T. O. Ghibu: Se zice c= ]n spa-tele fiec=rui mare b=rbat se afl=

]ntotdeauna, ]n t=cere, o mare femeie, care ]l sprijin= cu ]n\elep-ciune. Femeia care a r=mas ]n me-moria omenirii prin imensul s=u sacrificiu [i curaj este Ioana d'Arc, numit= Fecioara din orleans. A fost protagonista celor mai str=-lucite succese pe care poate s= le ob\in= o femeie ]ntr-un mediu com-plet str=in ei: c]mpul de lupt=.

Alexandru DRAGULEA, cl. a VIII-a, L. T. Spiru Haret: Vreau s= am curajul, vitejia, mintea ager= a lui Alexandru cel Bun. Lunga sa domnie, ]n general, a decurs ]n pace, rezultat al politi-cii extrem de abile a voievodului moldovean. }n plus, am fost nu-mit ]n cinstea lui de bunicul meu.

Pentru NOI – Olga BALANChi[in=u

RO{II CA RACULS ]ntem ]n fa\a unui public care ne pare imens, de[i avem doar o

clas= de elevi ]n fa\=. To\i s]nt cu ochii pe noi. S]ngele ]ncepe s= fiarb=, picioarele nu le mai sim\im, avem nevoie de sprijin. Fa\a ne pare c= ia foc. Ne ]nro[im ca racii [i, mai r=u, uit=m ce avem de spus. Un fenomen ciudat, dar firesc, pe care mul\i ]l tr=iesc [i vor s= se de-baraseze de el. Trebuie doar, ne spun speciali[tii, s= avem ]ncredere ]n noi.

Care este cauza c= tot mai mul\i oameni ro[esc ]n fa\a mul\imii, ne spun c]\iva elevi din \ar=:

Alexandrina GRIGORIEV, cl. a X-a, L. T. A. Mateevici, {old=ne[ti: Timiditatea ]i face pe oameni s= ro[easc=. Privirile a\intite asupra lor le alimenteaz= acest defect [i ei nu mai v=d nimic ]n jurul lor.

Mihaela RUSALOVSCHI, cl. a X-a, L. T. M. Eminescu, Edine\: orice public are ni[te a[tept=ri de la cel care le vorbe[te. De ace-ea, cred c= oamenilor le este team= c= nu vor satisface aceste a[tept=ri [i ]ncep s= ro[easc=.

Diana [i Victoria TROFIM, cl. a IX-a, L. T. Ginta Latin=, Chi[in=u: Au emo\ii [i ][i fac griji despre

ceea ce vor spune oamenii [i cum vor aprecia discursul lor. To\i avem emo\ii, dar nu to\i ro[im.

Ana SAMARIN, cl. a IX-a, L. T. I. Creang=, Soroca: nu au ]ncre-dere ]n sine [i de aceea ro[esc. {i cel mai grav e c= ace[ti oameni s]nt dependen\i de opinia celor din jur.

Alexandrina ARN+UT, cl. a VII-a, C=rpineni, H]nce[ti: Se simt ]n centrul aten\iei, prea mul\i oameni se uit= la ei.

Nicoleta BOUREAN, cl. a VIII-a, Ocni\a: nu cred c= e un defect, dar nici o calitate. Ace[ti oameni

nu ies prea des ]n fa\a unui pu-blic, de aceea se fac ro[ii ca racul.

Ana MUTELIC+, cl. a X-a, Cole-giul Financiar Bancar, Chi[in=u: Pur [i simplu, emo\iile s]nt de vin=. Exers]nd, putem sc=pa de ele.

Eugenia RO{CULE|, cl. a VIII-a, Mere[eni, H]nce[ti: oamenii nu s]nt curajo[i, nu au ]ncredere ]n sine.

Ana OLARU, cl. a IX-a L. T. M. Sadoveanu, H]nce[ti: Teama de a gre[i sau de a spune ceva incorect ]i face s= ro[easc= [i, uneori, s= uite tot ce au avut de spus.

Pentru NOI – Olesea COSOI

DEMNI DE URMAT


F}NT}NA SF}NT+O rice vizitator al ora[ului Soroca neap=rat urc= dealul localit=\ii din

preajm=, la Lum]narea Recuno[tin\ei, monument inaugurat ]n 2004 la ini\iativa lui Ion Dru\=. Acum doi ani, marele nostru scriitor vine cu o alt= sugestie, g=zduit= ini\ial de s=pt=m]nalul pedagogilor F=clia, de a s=pa aici o f]nt]n=, construit= din mijloacele cadrelor didactice, din care s=-[i potoleasc= setea to\i acei care trec prin preajm=, urc= sau coboar= cele peste [ase sute de sc=ri la Lum]nare, [i ea s= fie botezat= F]nt]na Profesorului.

}n aceast= var=, fiind la Soroca, am trecut pe la F]nt]na Profesorului, unde am ]nt]lnit mai mul\i b=ie\i [i fete din diferite localit=\i ale acestui raion, care se odihneau ]n tab=ra pentru copii Dumbrava. I-am rugat s=-mi spun= ce simbolizeaz= pentru ei F]nt]na Profesorului.

Cristian SACRI, cl. a VI-a, V=r=n-c=u: Dup= p=rerea mea, F]nt]na Profesorului simbolizeaz= o parte din via\a \=ranului nostru care, mai cu seam= vara, ]n sudoarea muncii, are nevoie de o can= de ap= rece.

Olga EFTODI, cl. a VIII-a, or. Soroca: E o p=rticic= din avu\ia \=rii noastre, o bucat= sacr=.

Daria URSACHI, cl. a VIII-a, Rubleni\a: F]nt]na semnific= pen-tru mine cur=\enie [i via\=. Am auzit c= ]n fiecare duminic= vine ]ncoa-

ce o b=tr]nic= dintr-un sat apropiat [i ia ap= ]ntr-un [ip [i o bea ]n loc de agheasm=.

Olga BEJENARI, cl. a VII-a, V=r=nc=u: Aceast= f]nt]n= este deja un monument istoric, simbo-liz]nd rezisten\a neamului nostru.

Ion COVALCIUC, cl. a X-a, or. Soroca: Este o comoar= f=r= de pre\, din care trec=torii ][i potolesc setea.

Nicolae MANOLI, 12 ani, Ru-bleni\a: Dragoste [i sinceritate fa-\= de toat= lumea care popose[te aici.

Corina ROTARU, cl. a VII-a, Racov=\: E un tezaur care te ]ncu-rajeaz= doar spre bine [i ]n\elep-ciune. Este o perl= pentru raionul [i \ara noastr=.

Ariadna CECANCIUC, cl. a VII-a, {eptelici: Dru\= nu ]n zadar a numit-o ]n cinstea Profesorului, anume Profesorul ne cre[te [i ne pre-g=te[te pe to\i pentru ziua de m]ine.

Mihaela BUZDUGAN, 13 ani, Rubleni\a: Aceast= f]nt]n= ]i oblig= pe profe-sori s= dea dovad= de mai mult= responsabilitate [i grij= fa\= de noi, elevii.

Otilia BICU, cl. a VII-a, Visoca: Pornind de la fap-tul c= apa semnific= puri-tate, continuitate, eterni-tate [i este d=t=toare de via\=, F]nt]na Profesorului ]nseamn= pentru noi lu-min=, ]n\elepciune [i pros-peritate.

Olga CHIRO{CA, cl. a VII-a, Soroca: F]nt]na Pro-fesorului este un izvor ne-secat de cuno[tin\e cu care s]nt asocia\i dasc=lii no[-tri. De jur-]mprejurul f]nt]-nii se deschide o priveli[te

ca ]n basm. P=cat c= al=turi de noi nu este [i Ion Dru\=.

Pentru NOI – Valerie TUDORFotografie de autor

O CAN+ CU AP+ RECE


calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena VOROTNEAC, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

concurs-loterie

VENI, VIDI, VICIR=spunz]nd afirmativ invita\iei lansate de noI,

]\i promitem c= vei avea parte de provoc=ri pe m=sura a[tept=rilor tale. Concursul VEnI, VIDI, VICI este organizat pentru cei care au cuno[tin\e temeinice, fiind capabili s= concureze cu colegi din alte [coli [i se adreseaz= elevilor din clasele a VI-a – a XII-a. Aceast= competi\ie const= ]n [ase etape, ce se desf=[oar=, ]ncep]nd cu luna octom-brie 2015, p]n= ]n martie 2016, iar ]n luna iunie 2016 vor fi anun\ate rezultatele [i numele premian- \ilor.

V= amintim c=, [i de data aceasta echipa revis-tei noI a avut grij= s= ai parte de premii generoase:

Locul I (un premiu): B. P. Hasdeu (16 volume), Editura {tiin\a. Sponsor: Editura {tiin\a.

Locul II (dou= premii): Valentin Gu\u, Dic\io-nar al gre[elilor de limb=, Editura Cartier. Spon-sor: Editura Cartier.

Locul III (patru premii): volumul Simbolurile na\ionale ale Republicii Moldova, Academia de {tiin\e a Republicii Moldova, edi\ie enciclope-dic=. Sponsor: Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institutul de Studii Enciclopedice).

De asemenea, revista noI va acorda diplome tuturor ]nving=torilor.

ETAPA a II-aI. Sublinia\i varianta corect=:a) Almanahe sau almanahuri; b) eseuri sau

esee; c) agreaz= sau agreeaz=; d) a[eaz= sau a[az=; e) s= aib= sau s= aibe; f) creeaz= sau cre-az=; g) eftin sau ieftin; h) iar=[ sau iar=[i.

II. Explica\i ce s]nt calcurile lingvistice. Pro-pune\i 10 exemple de calchieri frecvent ]nt]lnite la vorbitorii de limba rom`n= din zona Basarabiei.

III. Comenta\i, ]n 5-7 r]nduri, viziunea despre limba rom`n= a poetului Nichita St=nescu, refe-rindu-v= la secven\a de mai jos:

A vorbi despre limba ]n care g]nde[ti, a g]ndi – g]ndire nu se poate face dec]t numai ]ntr-o limb= – ]n cazul nostru a vorbi despre limba rom`n= este ca o duminic=. Frumuse\ea lucruri-lor concrete nu poate fi dec]t exprimat= ]n limba român=... Ce patrie minunat= este aceast= limb=! Ce nuan\= aparte ]mi dau seama c= ea are! Aceast= observa\ie, aceast= releva\ie am avut-o abia atunci c]nd am ]nv=\at o alt= limb=.

IV. Elaboreaz= un eseu de jum=tate de pagin= cu tema: Valoarea mitului ]n crea\ia literar=.

R=spunsurile le a[tept=m timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Succes!

C}{TIG+ CU NOID rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista

noI pentru anul 2016, atunci ]ncearc=-\i noro-cul particip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoa-nele care au f=cut abonamente anuale), iar pe ver-soul acestuia r=spunde la urm=toarele dou= ]n-treb=ri:

— Cine sus\ine rubrica fii s=n=tos?— }n ce num=r al revistei noastre din 2015 a

fost g=zduit dialogul cu Nicolae Dabija la rubri-ca nimic altceva?

A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-recte p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2016. Vor fi extra-se unsprezece cotoare, iar c][tig=torii vor fi pre-mia\i.

Premiile s]nt urm=toarele: 1. Un e-book (carte electronic=);2. Enciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i

fapte (Editura Prut Interna\ional);3. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-

ceps);

4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a);

5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a);

6. Ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

7. Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-dova);

8.Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);

9. Albumul de familie al parteneriatului estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Re-publica Moldova);

10. o minge de fotbal.Premiile s]nt oferite de revista noI, Academia

de {tiin\e a Republicii Moldova, Editura Prut, Uni-unea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova [i Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal.

numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2016.


PRU

TUL

DE

JO

S

Mir

cea

AN

DR

EI

Continuare ]n pag. 24

D up= cum am anun\at ]n num=rul trecut con-cursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fiecare

dintre ele con\ine trei ]ntreb=ri din domeniul biolo-giei [i ecologiei. }nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de c=r\i cu tematic= ecologic=. V= rug=m insistent s= nu copia\i r=spunsurile unii de la al\ii (]n cazul celor din aceea[i institu\ie de ]nv=-\=m]nt). }n cazul depist=rii copierii, ve\i fi elimina\i din concurs.

}nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de carte cu tematic= ecologic=.

Locul I – 400 de lei;Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare;

Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare.

Al\i cinci participan\i activi se vor bucura de premii de ]ncurajare – colete de carte cu tematic= ecologic=. Ministerul Mediului va acorda institu\iei de ]nv=\=m]nt cu cel mai mare num=r de parti-cipan\i [i de c][tig=tori Diploma ministerului [i o carte din domeniul protec\iei mediului.

Tuturor c][tig=torilor li se va acorda diploma re-vistei noI.

ETAPA a II-a

1. Cum se explic= diferen\ierea morfologic= la albine a ou=lor depuse de o matc=?

2. Ce influen\= au factorii externi asupra ab-sorb\iei apei din sol la plante?

3. Explica\i dac= exist= diferen\= dintre bio-masa animalelor [i microorganismelor de pe us-cat [i biomasa oceanului. Estima\i-o.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes!

SOL LUCET OMNIBUS

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie

urma[ii lui {tefan

COPIII }I SCRIU LUI {TEFAN CEL MAREˇ

L a ]ndemnul scriitorului nostru Ion Dru\= [i ast=zi mai vin scrisori pe adresa revistei NOI

c=tre Domnitorul {tefan cel Mare (vezi nr. 4, 2014). Revista a publicat ]n nr. 9, 2014 o parte dintre r=va[ele voastre. Mai jos v= propunem alte c]teva dintre scrisorile sosite pe adresa re-dac\iei.

Drag= {tefan cel Mare,

}n opinia mea, succesul este ]n m]inile fiec=ruia dintre noi, iar solu\ia potrivit= pentru a schimba radical starea din Republica Moldova este impli-carea tuturor cet=\enilor ]n via\a social=, politic=, cultural=, aduc]nd beneficii statului.

Deci, primul pas pe care trebuie s=-l facem este schimbarea propriei mentalit=\i. oare este at]t de greu s= fii un profesor de treab=, un primar r]vni-tor, un judec=tor sincer? Sau pur [i simplu oM! Ajut=-ne, Domnitorule, ]n acest sens.

Sanda LUNGU, 14 aniL. T. Miguel de Cervantes, Chi[in=u

Cum ar trebui s= ]nceap= o scrisoare? Mai ales una adresat= unei personalit=\i at]t de importan-te? La ce bun s= lauzi pe cineva care nu-\i mai poate auzi vorbele? {i totu[i, ]\i scriu. Pentru c= s]nt ]n c=utarea unui sprijin, a unui om cu adev=rat devotat Patriei, care s= poat= s= m= ]n\eleag=.

S]nt originar= din Moldova, mi-am tr=it copil=ria ]n sud, unde iarna ajung doar gerurile f=r= nin-sori, iar vara nu ai unde s= te ascunzi de ar[i\=. {tiu ce ]nseamn= s= prive[ti cu durere spre est, unde r=coarea oceanului te a[teapt= la fiecare pas, iar visul unei vie\i mai bune poate deveni realitate.

{tiu, de asemenea, cum e c]nd pleci. Am l=sat |ara moscalilor, pentru c= am fost tineri [i ne-pricepu\i. Dar acum s]ntem liberi. Iar c]nd, ]n sf]r[it, am sim\it gustul libert=\ii, c=ut=m ]n jur dup= jug. Patria noastr= e pe cale s= fac= o mare gre[eal=. |ara s-a ]mp=r\it ]n dou=. Ambele p=r\i vor robie. nimeni nu vrea s= ]ncerce s= fie solitar.

S]nt egoist=. nu vreau s=-mi ]mpart Patria cu cei care nu fac parte din ea. nu vreau s= vin= ma-[inile s= taie p=durile, nu vreau s= [erpuiasc= ma-gistralele printre gr=dinile oamenilor, nu vreau s= nu [tiu ce e ]n paharul cu lapte pe care ]l beau


nimic altceva

SPECTACOLELE PENTRU COPII S}NT UN DELICIU {I PENTRU ACTORI

S -a n=scut la 17 iunie 1947 ]n Satul Nou, raionul Cimi[lia. Este artist= eme-

rit=, absolvent= a Institutului de Art= Teatral= Anatoli Lunacearski (1969) din Moscova, specialitatea actor de teatru [i film. Din 1969 lucreaz= la Teatrul Na- \ional Mihai Eminescu din Chi[in=u. A fost viceministru al Culturii.

A realizat mai multe roluri, inclusiv ]n piese radiofonice, cinci monospecta-cole, dou= CD-uri cu recital de versuri – Dorul infinitului din noi [i C]ntare lim-bii rom`ne. }n 2005 semneaz= cartea T=cerea de p]n= la cuv]nt.

Laureat= a Marelui Premiu la Festi-valul Lucian Blaga (1997) [i a Premiului pentru cel mai bun rol feminin (Gala Premiilor UNITEM – 2006). }n 1999 i s-a conferit Ordinul Gloria Muncii.

— Doamn= Ninela Caranfil, face\i par-te din genera\ia de aur a oamenilor de cultur= basarabeni, cei care au luptat pentru a readuce spiritualitatea din st]nga Prutului ]n albia ei fireasc= – rom`neasc=. Ce g]nduri [i ]m-pliniri v= fac s= fi\i foarte activ= ]n continuare?

— Eu le s]nt recunosc=toare oamenilor care m-au ajutat s= realizez ]mplinirile cu care am ajuns la aceast= v]rst=. }n primul r]nd, ]i s]nt recunosc=toare lui Dumnezeu, care lucreaz= prin oameni. C]nd El consider= c= e[ti vrednic de o bucurie, de o ]mplinire, ]\i trimite energii benefice, dar ]i mobilizeaz= [i pe acei din jurul t=u s= te ajute la ]mplinirea duminicilor sufletului.

Un caz simplu, neverosimil. Cu vreo doi ani ]n urm=, am avut un vis. Parc= eram ]n copil=rie [i o voce foarte cunoscut= – nu-mi dau seama nici azi a cui a fost – mi-a spus: ninela, s= [tii c= Grigore Vieru st= ]n ceruri m]hnit. Ai realizat un CD cu lucr=ri de-ale lui nicolae Dabija, altul – cu ale lui Dumitru Matcovschi, dar pentru el nu ai f=cut nimic... Lucrul acesta m-a emo\ionat, m-a tulburat. Trecuser= abia trei zile de c]nd bunul meu prieten nicolae Jelescu, un actor foarte talentat, mi-a d=ruit un CD cu recital din versurile lui Grigore Vieru. Atunci, am ascultat imprim=rile [i i-am spus: nicolae, ai f=cut un lucru extraordinar...

Am ]ncercat s=-mi t=lm=cesc acel vis pe parcursul mai multor zile. }ntr-o dup= amiaz=, am ie[it la plim-bare prin preajma casei. Deseori fac astfel atunci c]nd trebuie s=-mi adun g]ndurile [i s= repet textele pentru anumite spectacole. Merg]nd [i medit]nd, mi-a

atras aten\ia o doamn= care ][i purta copilul ]n c=rucior. La un moment dat, ea s-a oprit [i a ]n-ceput s=-i c]nte pruncului: A-a-a-a... A-a-a-a. }i c]nta [i-l leg=na. Ima-ginea femeii care ][i adormea copilul mi-a sugerat g]ndul la care ]ndat= mi-am zis: Asta-i. Eu tre-buie s= fac un CD pe versurile lui Grigore Vieru pentru copii. Ideea m-a luminat, am alergat repede acas=, am scos c=r\ile lui Vieru [i am ]nceput s= citesc, s= selectez inspirat= la culme, ]n trei zile am f=cut scenariul. Au urmat doi ani cu „c=ciulitul” dup= bani, ca s= editez CD-ul. C]nd tocmai ]mi pier-dusem speran\ele, tot Dumnezeu m-a luminat ce s= fac, apoi m-a ]n-dreptat spre doi copii minuna\i – Adelina [i Alexandru Andrei, dintr-o familie extraordinar= – cu care am realizat CD-ul pe versuri de

Grigore Vieru. }nainte de Revelion 2015, l-am sonori-zat cu Anatol Cucu [i cu un t]n=r de la postul de radio Vocea Basarabiei.

— C]te poezii pentru copii de-ale lui Grigore Vie-ru a\i inclus ]n el?

— CD-ul are dou= compartimente. Primul se nume[te C]ntare copil=riei, cu poezii scurte, ]n patru r]nduri – adev=rate perle. Fiecare copila[, ]ndat= dup= ce se na[te, nu [tie a vorbi, nu cunoa[te cuvin-tele, dar [i mai mult – nu [tie a citi. Uite c=, seara, m=mica pune cu sunetul tare acest CD, care ]ncepe chiar cu c]ntecul de leag=n Hai, puiu, nani-na, c= mama te-a leg=na, [i copilul ]nva\= s= asculte, ]nva\= din primele luni de via\= s= rosteasc= corect limba rom`n=. Acesta este rostul CD-ului. Al doilea com-partiment al discului se nume[te C]ntare limbii ro-m`ne, cu cele mai frumoase poezii ale lui Grigore Vieru. C]nd a ap=rut acest CD, am tr=it o mare fe-ricire. M-am dus ]ndat= la so\ia lui Grigore Vieru [i i-am prezentat surpriza. }mpreun= cu ea am g]ndit [i o lansare, care a avut loc pe 11 ianuarie la Biblioteca B. P. Hasdeu. A participat foarte mult= lume.

— }n anul curent a ap=rut [i o bibliografie care ]n-coroneaz= activitatea Ninelei Caranfil. Cui apar- \ine ideea?

— C]nd am ]mplinit [i eu o v]rst= mai frumoas=, Biblioteca Transilvania din Chi[in=u mi-a scos o prim= variant= de bibliografie, editat= modest, dup= care dna Parascovia onciu, directoarea acestei bib-lioteci, s-a pus la sfat cu inimoasele de la Biblioteca

DE VORB+ CU ARTISTA EMERIT+ NINELA CARANFIL

Fotografie din arhiva personal=


B. P. Hasdeu [i chiar ]n ziua c]nd lansam CD-ul po-menit mai sus au anun\at despre apari\ia biblio-grafiei mele, care are titlul Artista dorurilor noastre, titlu sugerat de lingvistul Vlad Pohil=, redactorul c=r- \ii, dar [i un bun vecin al meu. Am lansat aceast= carte la 27 martie, de Ziua Teatrului. De fapt, este cartea vie\ii mele, care cuprinde energia pe care am depus-o ]n roluri, ]n spectacole de teatru radiofonice, ]n CD-uri, ]n c=r\i...

— {tiu c= participa\i activ, ]mpreun= cu actori [i scriitori, la mai multe evenimente culturale organi-zate ]n Republica Moldova, dar [i ]n Rom`nia. La Teatrul Mihai Eminescu, unde activa\i aproape toat= via\a ca actri\=, ]n care spectacole juca\i acum?

— Spectacolul pentru copii Peppi, Ciorap Lung are mult= mi[care, c]ntece, dansuri, eman= c=ldur= [i mult= lumin=. Regia o semneaz= Petru Hadârc=. Muzica ]i apar\ine lui Vali Boghean, versurile – Rad-milei Popovici. Spectacolul e o simbioz= a unui grup de oameni talenta\i, ]n frunte cu Petru Hadârc=. De mult ]mi doream s= joc ]ntr-un fel de poveste pentru copii. Eu am rolul unei profesoare care este pre[edinta Consiliului p=rintesc – o fiin\= foarte ciudat=, extra-vagant=, plin= de bizarerii.

}n Buzduganul fermecat l-am jucat chiar pe Statu-Palm=-Barb=-Cot. Imagina\i-v= personajul: cu o bar-b= de vreo trei metri, care s=rea, se ag=\a de ni[te sfori... Spectacolele pentru copii s]nt un deliciu [i pentru actori.

— Mai avem azi spectatori de teatru? Se ]nt]mpl= ca sala de la Mihai Eminescu s= fie arhiplin=?

— Adev=rul e c= la teatru vine foarte mult= lume, mai ales – tineretul. }n spectacolul Z=pezile de alt=-dat= joc cu nicolae Darie de zece ani, iar lumea tot vine [i vine. Slav= Domnului, nu ducem lips= de spec-tatori [i asta m= bucur=.

— A\i lucrat vreo doi ani [i ca viceministru al cul-turii. Ce a\i f=cut deosebit ]n aceast= func\ie?

— }n tinere\ile mele regretam mult c= nu avem ac-ces la publicistica lui Eminescu [i dup= ce am fost confirmat= ca viceministru, era luna decembrie, urma ca ]n ianuarie s= s=rb=torim ziua de na[tere a lui Eminescu. Am adunat colegii de la minister [i le-am zis c= trebuie s=-l comemor=m altfel pe marele nos-tru poet: peste tot, din scen= s= se citeasc= fragmente din publicistica lui Eminescu...

Apoi, func\ionarii de la ministere se \in oarecum izola\i de oamenii de cultur= [i eu am ]ncercat s= schimb aceast= atitudine.

— S]nte\i de ba[tin= din Satul Nou, raionul Cimi[lia. Mai merge\i ]n satul copil=riei Dumnea-voastr=?

— Vai, anii copil=riei mele s]nt o odisee ]ntreag=! }n timpul Rom`niei Mari, tata era felcer. Atunci, apoi ]n anii de r=zboi [i de dup=, el a avut o experien\= extraordinar=. Chiar dac= era felcer, ]n tot raionul ]i

spuneau „doctorul Caranfil”. De ba[tin=, p=rin\ii mei s]nt din Bahmutea, actualul sat Mihailovca. Eu m-am n=scut la Satul nou, dar pentru c= tata avea misi-unea s= organizeze dispensare medicale prin mai multe localit=\i, familia noastr= a h=l=duit prin Se-lemet, Satul nou, Sagaidac, Marienfeld [i Cimi[lia. Mi-am petrecut copil=ria prin mai multe sate... Azi mai revin la Cimi[lia – ultimul loc de stabilire a fami-liei noastre, unde tata a lucrat la Spitalul de Urgen\=. Acolo tr=ie[te acum sora mea mai mare, restul ne-am ]mpr=[tiat care ]ncotro. Merg la ea ca la mama...

— V= mai aminti\i cum [i c]nd v-a\i ]ndr=gostit prima dat=?

— Dar cine uit= a[a ceva? S-a ]nt]mplat acest lu-cru pe c]nd eram elev=, coleg= cu Vitalie Hristov, un pictor cunoscut acum. Dar via\a e cu surprize: pe mine m= pl=cea un alt coleg, dar inima mea b=tea spre Vitalie, care nu-mi r=spundea cu acelea[i senti-mente. Am suferit mult, c=ci e[ecurile primei dragoste te fac s= crezi c= totu-i pierdut [i c= via\a ta nu mai are nici un rost. Eram ]n clasa a noua, la o v]rst= foarte vulnerabil=. }nv=\am atunci la [coala-internat din Cimi[lia [i nu aveam al=turi un om apropiat c=ruia s=-i m=rturisesc durerile mele [i am suferit ]n tain=...

Peste mul\i ani, c]nd primarul de Cimi[lia m-a in-vitat pe mine, pe nicolae Dabija, care de asemenea mi-a fost coleg, [i pe pictorul Vitalie Hristov s= ne confere titlul de cet=\eni de onoare ai or=[elului, i-am spus lui Vitalie c= ]n clasa a noua m= f=cuse s= cred c= via\a mea nu mai are nici un sens f=r= el. Prima dragoste te afecteaz= foarte mult...

— Ce a\i mai vrut s= face\i pe parcursul vie\ii [i acum regreta\i c= nu a\i reu[it?

— Regretul meu e c= nu am ]nv=\at s= c]nt la chi-tar=. Eu am auz muzical [i un timbru al vocii foarte bun. }mi pare r=u de acest lucru mai ales atunci c]nd stau [i o ascult pe Maria Mocanu. Un alt regret e c= nu am ]nv=\at limba englez=. orice om civilizat tre-buie s= cunoasc= engleza...

— Ave\i colegi care v= invidiaz= succesele? — }n colectivul nostru exist= acum o atmosfer=

foarte s=n=toas=. }n plus, pe mine nu m= intereseaz= intrigile. Consider c= ]n art=, ]n cultur=, fiecare ][i are c=r=ru[a sa. orice om talentat, dac= munce[te cu pa-siune, ][i g=se[te locul s=u ]n acest v]rtej al crea\iei. Probabil, m-a ferit de invidie credin\a ]n Dumnezeu.

— Cine v-a educat aceast= credin\=?— Mama, care ne-a crescut cu rug=ciunea de sea-

r= ]n fa\a icoanei. Zicea: oriunde ve\i merge prin lu-me, s= nu uita\i de Dumnezeu. Sigur, ]n copil=rie f=-ceam acest lucru numai acas=, c=ci a trebuit s= fiu [i pionier=, [i comsomolist=... Mama Maria ne-a edu-cat frica de Dumnezeu, iar cine are fric= de Dum-nezeu nu poate face r=u. Ea ne-a direc\ionat pe dru-mul cel bun.

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU


PRESCURAP rescura este una dintre sfin\eniile cel mai frec-

vent ]nt]lnite ]n casele credincio[ilor. Folosit= cu credin\= [i rug=ciune, ea este o ]nt=rire nece-sar= pentru via\a duhovniceasc= a fiec=rui dintre noi.

}n fiecare duminic=, prescura poate fi v=zut= la Sf]nta Liturghie, ]n m]na celor ce dau pomelnice, o vedem la Proscomidiar, ]n m]na preotului ce pre-g=te[te Cinstitele Daruri. Al=turi de vin [i ap=,

aceast= p]ine liturgic= este materia principal= din care se preg=te[te Sf]nta }mp=rt=[anie. De-numirea a ceea ce nu-mim ast=zi prescur= se cunoa[te ]nc= din seco-lul al VIII-lea, dup= ce, cu mult timp ]nainte, la Sf]nta Liturghie se folo-seau p]ini dospite, d=-

ruite la Sf]ntul Altar de c=tre credincio[i. }n slujirea ortodox=, p]inea se folose[te sub dou= forme: pre-scur= [i artos. Cuv]ntul prescur= vine de la greces-cul prosfora [i ]nseamn= jertf=, ofrand=, aducere sau punere ]nainte. Prescura este o p]ine micu\=, de form= rotund=, f=cut= din aluat dospit, folosit= ]n mod special pentru s=v]r[irea Sfintei Liturghii. Ea are mai multe forme. Cea mai ]nt]lnit= este cea de p]ini[oar= rotund=, pe care se aplic= o pecete cu un instrument special, numit pistornic, [i care imprim= ini\ialele IIS.HR.nI.KA dispuse sub form= de p=trat. Ini\ialele ]nseamn= Iisus Hristos ]nvin-ge. Aceast= form= rotund= simbolizeaz= p=m]ntul sau lumea pentru care s-a jertfit Hristos [i care i se aduce ]napoi, ca ofrand=.

Credincio[ii dau preotului prescuri [i pomelni-ce, adic= liste cu cei vii [i cu cei mor\i ai lor, pentru c= la Sf]nta Liturghie totdeauna ne rug=m [i po-menim at]t credincio[ii vii, c]t [i pe cei mor\i, sco\]nd din prescuri mici p=rticele pentru fiecare dintre ei.

Din prescurile r=mase de la preg=tirea Sfintei }mp=rt=[anii se face Sf]nta Anafur=, care se ]m-parte la sf]r[itul Sfintei Liturghii.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

A FACE TEMELE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXDECEMBRIE

4 INTRAREA MAICII DOMNULUI }N BISERIC+.13 Sf. Apostol Andrei cel }nt]i Chemat.19 Sf]ntul Ierarh Nicolae.27 Duminica Sfin\ilor Str=mo[i dup= trup [i su-

flet ai Domnului.

M i-a pl=cut o afirma\ie recent= a unui copil: ]mi fac temele s= nu am goluri ]n cap. Motivarea

pentru teme nu va cre[te dac= la baz= va sta frica. Frica fa\= de p=rin\i, frica fa\= de profesori, frica fa\= de comunitate [i societate nu vor contribui la o cre[tere armonioas=. Preg=tirea temelor de dra-gul altora [i nu din proprie dorin\= [i propriu inte-res este ca o am=gire de sine. }n schimb, po\i con-[tientiza c= temele ofer= [ansa de a repeta [i ]nt=ri cele ]nv=\ate la [coal=, de a completa cu alte curi-ozit=\i [i cu informa\ii tema dat=, de a te organiza singur asupra unor sarcini concrete, de a avea sa-tisfac\ie c]nd reu[e[ti s= realizezi anumite idei [i ce-rin\e. Exist= anumite recomand=ri pentru favoriza-rea concentr=rii asupra temelor:

• S= ai un loc permanent pentru facerea teme-lor, la mas=, cu mult= lumin=, cu loc suficient pen-tru c=r\i, stilouri [i dic\ionare;

• Este bine s= ]ncepi temele ]n fiecare zi aproxi-mativ la aceea[i or=; timpul rezervat s= fie unul [i acela[i cu c]teva pa-uze ]ntre sarcini;

• Deoarece la ]n-ceput randamentul este mai mare, este de preferat s= se ]n-ceap= cu temele mai dificile, l=s]nd spre final ce este mai sim-plu;

• Este preferabil ca preg=tirea temelor s= nu dureze p]n= dup= orele 20:00, c]nd nivelul de con-centrare scade;

• }nainte de teme este bine s= fii odihnit;• Televizorul sau alte gadgeturi s= fie deconec-

tate, un fundal muzical clasic fiind doar benefic.oricare ar fi volumul temelor, str=dui\i-v= s= v=

sincroniza\i corect timpul pentru activit=\i extra-[colare, ce nu trebuie neglijate, cum ar fi sportul, muzica, lectura, pictura. Afar= de aceasta, p=rin\ii au mare nevoie de ajutor pe l]ng= cas= sau afar=, munca fizic= contribuind la formarea unei perso-nalit=\i cu caracter [i cu voin\=. natura temelor poate s=-\i ia mult din timp [i s= te \in= ore ]n [ir la masa de lucru, de aceea ocupa\i-v= de scris ]nain-tea lecturilor sau proiectelor practice.

Precum apa inima \i-o r=core[te, a[a [i ]nv=-\=tura mintea \i-o ]nvesele[te.

Alexandru DIMITROV

2015, noiembrie noI

LA S

T+P}

N

1 /

8 /

Pana

it I

STR

ATI

}m

pli

nis

em t

reis

pre

zece

an

i, c]

nd

, ]n

ca

nce

lari

a [

coli

i n

r.

3 d

in

Br=

ila

, d

omn

ul

dir

ecto

r M

oise

scu

, ]n

m]n

]nd

ma

mei

cer

ti-

fica

tul

meu

de

ab

solv

ire

a p

atr

u cl

ase

pri

ma

re, o

]n

treb

=:

— C

e-a

i d

e g

]nd

s=

fa

ci c

u b

=ia

tul?

— A

poi

... c

e s=

fa

c...

dom

nu

le

dir

ecto

r. o

s=

-l d

au

la

st=

p]n

, or

i la

vre

un

me[

te[u

g,

r=sp

un

se

ma

ma

, du

p=

un

oft

at

ad

]nc.

Rez

ema

t cu

sp

ate

le

de

fe-

rea

str=

, b

un

ul

do

mn

Mo

ise

scu

][i c

hinu

ia „

cioc

ule\

ul”

c=ru

nt, f

r=-

m]n

t]n

du

-l ]

ntr

e d

eget

e, s

e u

it=

la

ma

ma

, se

uit

= l

a m

ine,

pri

vi

]n p

=m

]nt

[i z

ise,

ca

pen

tru

sin

e ]n

su[i

:—

P=

cat!

Iar

du

p=

o p

au

z=:

— n

-ai p

utea

s=

-l d

ai l

a li

ceu?

— n

u, d

omnu

le d

irect

or; ]

s fe

mei

e s=

rma

n=..

. o

bia

t= s

p=

l=to

rea

s=

v=d

uv=

!—

P=

cat.

..

Mi-

ad

uc

bin

e a

min

te

c=

nu

ved

eam

nic

i u

n f

el d

e „p

=ca

t”;

dim

pot

riv=

, m

= s

im\e

am

u[u

rat.

Ba

ch

iar

c=in

am

pe

fo[t

ii m

ei c

a-

ma

razi

ca

re,

ma

i „n

oroc

o[i”

dec

]t m

ine,

ave

au

„s-o

ia

de

coa

d=

” ]n

li

ceu

.P

rea

mu

lt a

m i

ub

it l

iber

tate

a;

pre

a m

i-a

fos

t d

rag

s=

fa

c to

tul

din

pro

pri

e p

orn

ire,

pen

tru

ca

s=

p

ot ]n

du

ra c

ea m

ai m

ic=

sil

nic

ie.

{i,

Du

mn

ezeu

s=

m=

ier

te,

da

r [t

iin

\a i

nst

ruc\

iun

ii p

ub

lice

n-a

d

esco

per

it

]nc=

m

ijloc

ul

de-

a

face

ca

rtea

dra

g=

cop

ilu

lui.

]n\e

les

ce e

via

\a,

nic

i o

leg

is-

latu

r= n

-o a

p=

r= c

u p

rice

per

e;

bu

nu

l p

lac

[i n

eroz

ia d

omn

esc

ma

i st

ra[n

ic c

a o

ric]

nd

. F=

ptu

r=

pl=

p]n

d=

, vi

br]

nd

=

de

emot

ivit

ate

, d

orn

ic=

de

via

-\=

, co

pil

ul

e d

at

[i a

zi p

e m

]na

ac

elor

a[i

brut

e, ]

ndop

ate

cu m

ul\u

-m

iri

tru

pe[

ti, c

are

]i

fr]n

g ju

ng

hi-

etur

a de

]nda

t= c

e le

intr=

pe

m]in

i. H

ab

ar

n-a

re s

t=p

]nu

l-a

nim

al

al

ace

stei

lu

mi

c= c

opil

ul

e se

tos

de

lum

ina

zil

ei,

de

v]n

tul

care

b

ate

, de

fru

nza

ca

re fo

[ne[

te, d

e ci

rip

itu

l p

=s=

rilo

r, d

e li

ber

tate

a

c]in

ilor

[i

a p

isic

ilor

ca

re u

mp

lu

str=

zile

, d

e m

iros

ul

\ari

nei

um

e-d

e [i

de

tot

ce f

irea

ne-a

pus

la ]n

-d

em]n

=,

nou

= o

am

enil

or,

ca s

=

ne

fa

c=

tra

iul

feri

cit.

H

ab

ar

n-a

re b

ruta

-st=

p]n

= a

in

ocen

\ei

c= c

opil

=ri

a e

cel

ma

i d

ulc

e d

in-

tre

an

otim

pu

rile

vie

\ii

[i c

= n

u-

ma

i ]n

vre

mea

cop

il=

riei

se

pot

p

un

e te

mel

iile

bu

n=

t=\i

i, f

ond

a-

\iu

ne

men

it=

s=

su

por

te

lun

gi

an

i de

lup

t=, o

]ntr

eag

= u

zin

= d

e fr

=m

]nt=

ri [

i de

chin

uri

, ca

re d

au

omen

irea

de

r]p

=, d

ac=

ba

za n

u e

f=cu

t= d

in b

un

=ta

te.

{i c

um

s-a

r p

ute

a c

a b

aza

vie

- \i

i s=

fie

bu

n=

tate

a,

c]n

d m

are

a

ma

jori

tate

a o

men

irii

][i

pet

rece

co

pil

=ri

a ]

n b

=t=

i [i

pri

va\i

un

i, ]n

mor

tifi

c=ri

[i

uci

g=

toa

re p

u[-

c=ri

i ]n

g=

du

ite

de

leg

i? C

um

s=

n

u f

ie l

um

ea a

sta

pli

n=

de

oa-

men

i r=

i, d

e h

o\i,

de

tem

bel

i [i

d

e r=

stu

rn=

tori

de

„ord

ine”

, c]n

d

„ord

inea

” vo

ast

r=,

o, s

t=p

]ni!

nu

e ]n

tem

eia

t= d

ec]t

pe c

ruzi

mi n

e]n-

g=

du

ite

de

leg

ile

na

turi

i?{

i voi

s]n

te\i

legi

slat

ori

– o,

c=p

-c=

un

i a

i co

pil

=ri

ei!,

o,

cr][

ma

ri,

b=

cani

, st

=m

ba

ri,

c]rn

=\a

ri,

ma

ri

pro

pri

eta

ri

de

glo

d

neg

ru

ca

inim

a v

oast

r= –

[i

voi

ave

\i a

ca-

dem

ii,

pli

ne

cu v

ite

]nc=

l\a

te!

{i

voi

ave

\i c

ate

dre

de

mor

al=

[i

bis

eric

i cu

clo

pot

e a

surz

itoa

re,

[i p

arl

am

ent

care

fa

ce l

egi

cum

a

i fa

ce o

pl=

cin

t=,

[i v

oi h

ab

ar

n-a

ve\i

ce

e vi

a\a

, c]t

ar

pu

tea

s=

fi

e d

e fr

um

oas=

[i c

]t d

e g

roa

znic

o

sch

ing

iui\

i!

—

Al

d-t

ale

e f

ecio

rul,

lel

e?

***

Bie

tul

Kir

Leo

nid

a!.

.. B

ie\i

lor

Kir

Leo

niz

i a

i vr

emu

rilo

r n

oas-

tre!

... D

e un

de

s= [

ti\i

voi

ce

]n-

sea

mn

= o

lel

e [i

un

fec

ior?

!...

Cu

m a

\i p

ute

a v

oi b

=n

ui c

]te

lum

i m

i[u

n=

]ntr

-o r

az=

de

soa

re;

c]te

lu

pte

se

da

u ]

ntr

-o g

au

r= c

u f

ur-

nic

i; c

]te

du

reri

asc

un

de

o in

im=

d

e m

am

= t

rud

it=

[i

c]te

da

ruri

se

p

ot

na

[te

]nfr

-un

su

flet

d

e co

pil

!...

***

—

o s

ut=

de

lei p

e a

n, u

n r]

nd

de

ha

ine,

o p

erec

he

de

gh

ete,

o

p=

l=ri

e, o

zi

slo

bo

d=

la

Pa

[ti

[i

]nc=

un

a l

a C

r=ci

un

!...

***

nou

=sp

reze

ce c

easu

ri d

e g

oa-

n=

ziln

ic=

, ad

ic=

de

la [

ase

dim

i-n

ea\a

, p

]n=

la

un

u d

up

= m

iezu

l n

op\i

i. C

uvin

te a

spre

, ]nj

ur=

turi

ob

sce-

ne,

pa

lme

cu n

emil

uit

a.

{ir

oaie

d

e la

crim

i,

susp

ine

de

nim

eni

au

zite

, vi

suri

sp

ulb

era

te.

Dor

de

du

c=!

***

{i

cum

?

nic

i o

m

]ng

]ie

re?

nic

i u

n o

chi

pri

eten

esc?

nim

ic

care

s=

a

lin

e a

cea

st=

ja

lnic

=

cop

il=

rie?

Ba

da

!

Scr

iito

r ro

m`

n d

e li

mb

= r

om`

n=

[i

fra

nce

z=

(n.

10 a

ug

ust

188

4 –

d.

16 a

pri

lie

1935

, cu

nu

mel

e la

na

[ter

e G

her

asi

m I

stra

ti).

S-a

n=

scu

t ]n

Br=

ila

. A

cop

il=

rit

]n B

ald

ovin

e[ti

, a t

erm

ina

t [a

se a

ni d

e [c

oal=

pri

ma

r=, d

oi f

iind

nevo

it s=

-i re

pete

. {i-a

c][

- ti

ga

t exi

sten

\a c

a u

cen

ic a

l un

ui c

]rci

um

ar,

al u

nu

i b

ruta

r [i

al

un

ui

v]n

z=to

r a

mb

ula

nt.

O v

rem

e a

fo

st [

i c=

rbu

na

r la

bor

du

l na

velo

r.Pr

imel

e ]n

cerc

=ri

lit

era

re d

ate

az=

din

190

7. }

n 19

10-1

912

][i

pu

bli

c= p

rim

ele

pov

esti

ri:

M]n

tui-

toru

l, C

alu

l lui

B=

lan,

Fa

mili

a n

oast

r=, 1

Ma

i.T

r=in

d ]

n s

=r=

cie,

bol

na

v [i

sin

gu

r, a

]n

cerc

at

s= s

e si

nu

cid

= ]

n 1

921

pe

c]n

d e

ra l

a N

isa

, d

ar

a f

ost

salv

at,

ia

r ]n

b

uzu

na

r i

s-a

g=

sit

o sc

riso

are

net

rim

is=

, a

dre

sat=

lu

i R

oma

in R

o-lla

nd

. A

cest

a e

ste

ave

rtiz

at

[i ]

i r=

spu

nd

e im

edia

t ]n

cura

j]nd

u-l

s=

u

rmez

e ca

rier

a s

a d

e sc

riit

or. P

oves

tire

a C

hira

Chi

ralin

a a

fos

t p

u-

bli

cat=

]n

192

3 cu

o p

refa

\= s

emn

at=

ch

iar

de

Rom

ain

Rol

lan

d.

A

pu

bli

cat

rom

an

ele:

Ciu

linii

B=

r=g

anu

lui,

Les

réci

ts d

'Ad

rien

Zog

ra-

ffi/

(Po

ve[t

ile l

ui A

dri

an

Zog

raff

i).

Lucr

=ri

le s

ale

, sc

rise

]n

lim

bil

e ro

m`

n=

[i f

ran

cez=

, au

fos

t tr

ad

use

]n p

este

30

de

lim

bi.

noI, noiembrie 2015

2 /7 /

A[a

c=, ]n

dru

mu

l spre

cas=

, ]m

p=

rt=[ea

m

du

rerea

ma

mei,

care, p

l]ng

]nd

]n b

atist=

, rostea

mereu

:—

o fi p

=ca

t... Da

' ce pot s=

fa

c eu, s=

raca

n d

e min

e!...—

Las=

, m=

mi\ic=

... S=

vezi cu

m a

m s=

g=

sesc, eu sin

gu

r, un

st=p

]n p

e gu

stul m

eu!...

{i

l-am

g

=sit...

Eu

sin

gu

r... P

oate n

u tocm

ai p

e gu

stul m

eu.

Restu

l ve

rii a

cele

ia,

l-am

p

etrecut, ca

de ob

icei, la B

al-

dovin

e[ti, ]n

tre u

nch

ii m

ei A

n-

gh

el [i Du

mitru

. Cu

cei din

t]i m=

p

repa

ram

de „cr][m

=rit”. C

u cel

de-a

l doilea

, m=

]mb

=ta

m d

e ul-

timele p

]lp]iri a

le un

ei libert=

\i ca

re avea

s= trea

c= ]n

dom

eniu

l a

min

tirilor ce nu

se ma

i pot u

i-ta

. H

oin

=rea

m

prin

vii,

\in]n

-d

u-m

= tip

til du

p=

mo[ D

um

itru,

care tr=

gea

cu p

u[ca

]n g

rau

ri. S

eara

, coceam

porum

b „d

e lap

-te” [i a

sculta

m \]r]itu

l greierilor,

or=c=

itul

broa

[telor d

in

ba

lt=

[i l=tra

tul c]inilor. n

oap

tea d

or-m

eam

p

e

c]mp

, ]n

f=[u

rat

]n g

heb

a

un

chiu

lui,

pe

c]nd

ca

ii p

=[tea

u

]n

prea

jma

n

oastr=

, ia

r un

chiu

l, t=cu

t, „bea

” tutu

n [i

c=ta

din

c]nd

]n c]n

d la

cerul ]n-

stelat.

Ziua

, pe a

r[i\=, forfotea

m p

rin cr][m

a lu

i mo[ A

ng

hel, r=

coroas=

ca

o hru

b=

. Strop

eam

lutu

l, m=

-tura

m, sp

=la

m p

aha

re [i ]nv=\a

m

cum

se r=su

ce[te o can

ea c]n

d

vrei s= sco\i vin

.—

Da

, m=

b=

iete! ]mi zicea

u

nch

iul,

privin

du

-m=

; eu

te-a

[ p

=stra

l]ng

= m

ine, d

ar n

u p

rea

e fap

t ]n\elep

\esc; c]nd

„copch

i-lu

l” se [tie la n

eam

, ][i ia n

asu

l la

p

urta

re [i

se stric=

. n

um

ai

prin

tre strein

i te

faci

om.

Da

r s=

nu

intri slu

g=

la d

]rloa

g=

!

S=

cau

\i un

st=p

]n „a

jun

s”. {i

s=-l slu

je[ti cu cin

ste, m=

! S=

nu

„pi[ti”! „P

i[c=tu

ra” e lu

cru r=

u ]n

neg

ustorie: d

= om

ul ]n

d=

r=t.

Da

c=

\i-e p

oft=

de-u

n

covrig,

s= te d

uci d

rept la

st=p

]nu

l t=u

, s=

te ui\i ]n

ochii lu

i, cu su

fletul

desch

is, [i s=-i sp

ui: „D

omn

ule

Vla

d m

i-e poft=

de-u

n covrig

!”. D

ac=

-\i d=

„un

cinci”, cu

mp

=r=

covrig

ul [i m

=n

]nc=

-l. Da

c= n

u,

rab

d=

! P

e-o

zi trist= d

e o

ctom

brie

, ]n

da

t=

du

p=

p

lecarea

m

am

ei la

lucru

, ie[eam

[i eu. F=

ceam

p

rimii m

ei pa

[i spre m

un

c=, spre

lupt=, d

up= o copil=

rie pe care a

[ putea s-o num

esc r=sf=\at= [i eram

con

[tient

c=

an

ii zb

urd

=ln

iciei f=

r= d

e griji a

u lu

at sf]r[it, c=

so-sise m

omen

tul d

e-a ven

i ]n a

ju-

torul tru

ditei m

ele ma

me.

G]n

du

l de a

-i u[u

ra sa

rcina

, d

e a

-mi

c][tiga

sin

gu

r h

ran

a

[i ]mb

r=c=

min

tea, p

recum

[i o m

ic= su

m=

de b

an

i pe ca

re s=

i-o p

un

]n p

oa

l=, g

]nd

ul a

cesta

]l nu

tream

de m

ai b

ine d

e un

an

. T

ot timp

ul c]n

d a

m u

rma

t clasa

a

pa

tra, m

= u

itam

zilnic la

„b=

ie\ii d

e pr=

v=lie” cu

m]in

ile deg

erate

[i ]ncin

[i cu u

n [or\ d

e sac, vor-

bea

m a

desea

cu unii dintre d

]n[ii,

le [tiam

p=

surile [i-i con

sidera

m

sup

erio

ri m

ie:

„Ei

][i c][tig

=

p]in

ea, ]m

i ziceam

; p=

rin\ii lor

trebu

ie s= fie m

ul\u

mi\i. La

an

ul

am

s= fa

c [i eu la

fel”.A

nu

l acesta

dorit ven

ise. {i

ne[tiu

tor de c]t=

du

rere se as-

cun

dea

]ntr-u

n p

iept d

e „b=

iat

de p

r=v=

lie”, ]ncin

s cu p

estelc=

b=

\oas=

, c=lca

m m

]nd

ru p

e Ca

-lea

C=

l=ra

[ilor, m]n

dru

de „b

u-

curia

” pe ca

re avea

m s=

i-o fac

ma

mei,

spu

n]n

du

-i c=

„m

-am

tocm

it”.n

u

merg

eam

la

]n

t]mp

lare.

{tia

m p

recis ce voiam

! }chisem

nici ch

iar ]n

copil=

rie; am

fost cosm

opolit d

in n

=sca

re.K

ir Leonid

a, g

]dila

t la in

firmi-

tate, se u

mfl=

ca u

n cu

rcan

.—

Bin

e, dr=

gu

\ule, b

ine: a

m

s= te p

rimesc [i a

i s= ]n

ve\i lim-

ba

tat=

lui t=

u, d

ar n

u p

ot s= sta

u la

tocmea

l= d

ec]t cu m

am

a ta

. V

ino m

]ine cu

d]n

sa!...

A p

l]ns b

iata

ma

m=

]n sea

ra

acelei zile, p

]n=

i s-au

rup

t r=-

run

chii:

— La

ce-a fo

losit c=

mi-a

m

]nch

is tine

re\e

le... c-a

m tr=

it ]n

v=d

uvie... c-a

m m

un

cit ca o

roab

=, n

um

ai [i n

um

ai ca

s= te

feresc pe tin

e de m

]n=

str=in

=,

da

c=

tot p

e m

]n=

str=

in=

a

treb

uit s=

intri!... S

= n

u m

ai la

se D

um

nezeu

inim

= d

e ma

m=

pe

p=

m]n

t!...A

doua

zi — era

tocma

i ]ntr-o d

um

inic=

— n

e-am

]nf=

\i[at la

u

[a

„str=in

ulu

i”. M

am

a

p=

rea

bu

n=

de p

us ]n

co[ciug

. Mie, m

i se zv]rco

lea in

ima

, ca o

vrab

ie ]n

m]n

a u

nu

i copil: m

= cred

eam

p

e pu

nctu

l de a

fi ]nm

orm]n

tat

de viu

. Ma

ma

credea

acela

[i lu-

cru.Exp

lica\ia

trebu

ia c=

uta

t= n

u n

um

ai ]n

fap

tele c= o m

am

= ][i

f=cu

se un

idol d

in cop

ilul ei, ia

r a

cest, copil ][i f=

cuse u

n id

ol din

dra

gostea

pen

tru lib

ertate. M

ai

era

ceva:

era

acea

n

esuferit=

teroa

re care fa

ce pe om

scla-

vul

p=

rerilor a

ltora

[i ca

re se

nu

me[te g

ura m

aha

lalei.

„Gu

ra

ma

ha

lalei”

cere u

nu

i cop

il s= fie sta

tornic, „cu

min

te”, s= r=m

]n= la st=p]nul unde a fost d

at, nu s=

umb

le „din st=

p]n ]n st=

p]n

”. S=

sufere b

arb

aria

[i s=

devin

= la

r]nd

u-i b

arb

ar. C

on-

cep\ia

asta

de slu

g=

rnicie a

fost,

este ]mp

ins=

de „g

ura

ma

ha

la-

lei” p]n

= a

colo c= a

fost concre-

tizat=

]n fa

imoa

sa, ]n

odioa

sa

zic=toa

re: Palm

a st=

p]n

ului ]n-

gra

[= b

uca slug

ii.T

rec]nd

pra

gu

l cr][mei lu

i Kir

Leonid

a, era

m a

m]n

doi, a

t]t eu,

c]t [i ma

ma

, con[tien

\i de teroa

-rea

pe ca

re ma

ha

lau

a o va

face

s= a

pese pe umerii no[tri: intr]nd

la

st=p

]n, treb

uia

s= r=

m]n

, s=

suf=

r, s= ]n

gh

it [i s= n

-o da

u p

e ma

ma

„de ru

[ine”. M

am

a n

u treb

uia

s= a

ud

= sp

un

]nd

u-se d

e fiu

l ei, ceea ce se sp

un

ea a

[a d

e d

es de a

i altora

: „Iar a

fug

it de

la st=

p]n

”!o

, st=p

]ni! P

]n=

[i de scla

vii vo[tri s]n

te\i sus\in

u\i ]n

opera

voa

str= d

e un

iversal=

robie!

}n

gen

eral,

ma

mele

nu

s]n

t p

rea con

[tiente d

e ag

onia

su-

fleteasc=

a copilului ca

re se vede

pe ca

le de a

fi ]ntemni\a

t. Cop

ilul, ]ns=

— fiin\=

]nc= ne]m

b]csit=

de

preju

dec=

\i [i care se con

du

ce n

um

ai

prin

in

stincte

—

simte

groa

pa

ce i se desch

ide ]n

fa\a

p

rimilor p

a[i ce-i fa

ce ]n via

\=,

se r=zvr=

te[te ]n su

fletul lu

i [i con

tractea

z= o u

r= ]n

ver[un

at=

, a

t]t ]mp

otriva st=

p]n

ulu

i, c]t [i a

prop

riei sale fa

milii. o

rice copil

e revolu\ion

ar. P

rin el, leg

ile firii ca

lc= ]n

picioa

re tot ce omu

l ma

-tu

r a rid

icat ]m

potriva

lor: mora

-l=

, preju

dec=

\i, calcu

le, interese

mesch

ine. C

opilu

l e ]ncep

utu

l [i sf]r[itu

l lum

ii. El sin

gu

r ]n\eleg

e via

\a,

fiind

c=

se con

form=

ei.

Ie[it din copil=

rie, omul d

evine cel m

ai d

ezgu

st=tor d

intre a

nim

ale:

an

ima

lul calcula

t. }nv=

\at-a

ome-

nirea

asta

ceva d

in tot ce i se

spu

ne d

e veacu

ri?T

are ]m

i vine s=

m=

-nd

oiesc!C

=ci a

st=zi, ca

[i ]n a

nu

l un

a

mie p

atru

sute, n

ici un

stat n

-a

2015, noiembrie noI

3 /

6 /

– A

[ vr

ea s

= in

tru

la s

t=p

]n, l

a d

umne

ata

...A

dri

an

MO

RA

RU

vag

onu

lui [

i ][i

cos

ea o

sf]

[iet

ur=

a

roch

i\ei

ei p

etic

ite.

L]n

g=

ea

, un

s=cu

le\ c

u v

reo

ba

ni\

= d

e g

ozu

ri,

o m

=tu

ric=

[i

un

f=

ra[.

Ap

ari

\ia

m

ea n

ea[t

epta

t= o

]nle

mn

ise.

nu

ma

i co

sea

. M

= p

rive

a c

u o

chii

stic

li\i

ai

un

ei p

isic

i ]n

gro

zit=

de

c]in

i. C

a s

= n

-o s

per

ii [

i ma

i ta

re

[i s

= n

-o f

ac

s= f

ug

= p

e p

loa

ie,

m=

op

rii

la i

ntr

are

a v

ag

onu

lui,

]i

]nto

rsei

sp

ate

le,

f=c]

nd

u-m

=

c= p

rive

sc c

um

plo

u=

. n

-ave

am

n

evoi

e s=

[ti

u c

e-i c

u e

a, n

ici s

-o

isco

des

c p

rea

mu

lt. T

r=ia

m d

oar

]n lu

mea

ei [

i [ti

am

, de

pe

atun

ci,

tot

ce s

e p

oate

[ti

din

miz

eria

co

pii

lor,

cu

sa

u f

=r=

c=

p=

t]i.

Tot

u[i

, d

in v

rem

e-n

vre

me,

o

cerc

eta

m c

u co

ad

a o

chiu

lui,

][i

relu

ase

cu

sutu

l. P

=ru

l ]i

c=

dea

p

e oc

hi.

D

eget

ele

]i

era

u

]n-

m=

rmu

rite

de

frig

. T

rem

ura

din

to

t co

rpu

l.P

loa

ia s

e op

rise

. D]n

d s

= p

lec,

o

]ntr

eba

i:—

De

ce c

o[i

aic

i? n

-ai

pe

ni-

men

i?

Ea

m=

pri

vi c

u o

chi

ma

i ]n

-cr

ez=

tori

.—

A

m

ma

m=

...

Da

' n

u

ma

i ve

de.

.. {

i p-a

ici,

pin

tre

vag

oan

e,

m=

ag

=\

mer

eu c

]nd

ad

un

go-

zuri

. Iar

dup

= o

clip

=, s

ur]z

]nd

u[o

r:—

Tu

n-a

du

ni

goz

uri

?—

Ba

da

... z

isei

ru

[in

at.

{i

am

ple

cat

pe

fug

=.

Da

r n

u „a

cas=

”, n

u „

la m

am

a”,

ci

dre

pt

la c

r][m

=, l

a K

ir L

eon

ida

.

Jup

]nu

l er

a a

cum

]n

pr=

v=li

e,

pro

asp

=t r

as

[i fr

eza

t, c

u m

ust

a\a

r=

suci

t=

[tre

ng

=re

[te,

cu

p

al-

ton

ul

aru

nca

t p

e u

mer

i —

hol

tei

c=lc

]nd

pe

al

trei

zeci

lea

an

, pli

n d

e s=

n=

tate

, pli

n d

e b

an

i.R

]dea

zg

omot

os ]

n t

ov=

r=[i

a

a

doi

p

riet

eni,

cu

ca

re

sta

la

un

pa

ha

r. n

efii

nd

sig

ur

c= v

oi

fi p

rim

it,

[i c

um

m=

jen

am

s=

-i

vorb

esc

fa\=

d

e to

at=

lu

mea

, r=

m=

sei

pe-

afa

r=,

]n a

[tep

tare

a

mom

entu

lui p

riel

nic

. El i

e[i d

up

=

pu

\in

]n

u[a

pr=

v=li

ei [

i v=

z]n

-d

u-m

= a

[tep

t]n

d, m

= ]

ntr

eb=

:—

T

u m

-ai

c=ut

at

azi

-dim

i-n

ea\=

?—

Eu

, dom

nu

le L

eon

ida

.—

Ce

vrei

?—

A[

vrea

s=

in

tru

la

st=

p]n

, la

du

mn

eata

.—

S=

in

tri

la m

ine?

f=

cu e

l cu

m

ira

re.

{i

vii,

a

[a,

sin

gu

r-si

ng

ure

l?!.

.. B

=ie

\ii

de

st=

p]n

s]

nt a

du

[i d

e m

]n=

. Ce

s= v

orb

esc

eu, c

u t

ine?

n-a

i p

=ri

n\i

!K

ir L

eoni

da

pri

vea

la o

m c

u m

]n-

dri

e g

rece

asc

=,

vorb

ea r

=sp

ica

t [i

f=r=

acc

ent s

tr=

in, f

iin

d n

=sc

ut

]n \a

r=. T

at=

l s=

u, b

=tr

]n c

]rco

ta[

[i ]

nc=

ver

de,

des

chis

ese

cr][

m=

d

in s

tra

da

Ma

lulu

i, c

u z

ece

an

i ]n

ain

te

de

sosi

rea

p

e lu

me

a

odor

ulu

i s=

u u

nic

.M

i-a

du

c a

min

te c

=, d

e[i c

opil

, a

m [

tiu

t s=

mir

os o

rgol

iul

na

\i-

ona

l a

l g

recu

lui

[i l

-am

exp

loa

-ta

t cu

o n

eb=

nu

it=

]n

dem

]na

re:

i-a

m s

pu

s c=

ma

ma

e r

om`

nc=

, d

ar

c= t

at=

l m

eu,

mor

t p

e c]

nd

er

am

]n

lea

g=

n,

fuse

se g

rec.

{i

pre

ciza

i ch

efa

lon

it!

Iar

ca s

=-i

sp

ecu

lez

[i m

ai

bin

e ]n

g]m

fare

a

pa

trio

tic=

, ad

=u

ga

i:—

Viu

f=r=

[tir

ea m

am

ei. V

rea

u s=

in

tru

la

g

reci

[i

s=

]n

v=\

gre

ce[t

e!...

C=

voi

am

s=

]n

v=\

gre

ce[t

e,

ast

a e

ra to

t a[a

de

ad

ev=

rat c

um

e

ad

ev=

rat

c-a

[ vr

ea a

st=

zi s

=

vorb

esc

toa

te l

imb

ile

din

lu

me,

—

da

r c=

a[

fi d

at

]nt]

ieta

te u

nei

n

a\i

i, ]

n d

au

na

ori

sp

re u

mil

irea

a

ltei

a, d

e-o

ase

men

ea s

chil

odir

e ce

reb

ral=

nu

m-a

m f=

cut v

inov

at

]n n

ici

un

mom

ent

al

vie\

ii m

ele,

noI, noiembrie 2015

4 /5 /

dem

ult o p

r=v=

lie, care ]m

i con-

venea

din

toate p

un

ctele de ve-

dere. }n

tîi: era cr][m

= g

receasc=

. (M

o[ An

gh

el ]mi sp

usese s=

in-

tru la

greci, c=

s]nt oa

men

i filo-tim

i, nu ca rom`nul nostru „zg]rie-

br]nz=”). A

l doilea

: cr][ma

rul n

u era

]nsu

rat. (A

veam

groa

z= d

e n

evestele st=p

]nilor, ca

re b=

teau

pe b

=ie\i [i-i punea

u s= spele scu-

tecele sc]rna

ve ale p

run

cilor). {i

al tre

ilea

: pr=

v=lia

era

situa

t=

]n im

edia

ta vecin

=ta

te a scu

m-

pei m

ele Du

n=

ri!F=

ceam

[i eu n

azu

ri: voiam

ca

vaca

s= fie g

ras=

, l=p

toas=

[i d

evreme a

cas=

. o ]n

trecusem

p

e rom`

nca

din

Ard

eal ca

re, tri-m

i\]nd

u-[i b

=ia

tul la

Bu

cure[ti,

]l sf=tu

ia:

— S

= n

u te b

ag

i, ma

ic=, la

„sch

i\=rie”, c=

um

bli cu

lucru

ri „otr=

gh

icioase”, n

ici la ca

i, c=

zv]rle cu „ch

icioarele”; ci s=

in-

tri acolo u

nd

e se fac „d

e ha

lea

mu

lte [i

m=

run

te, [i

du

lci, [i

bu

ne d

e m]n

cat”.

Mie n

u-m

i era fric=

de ca

i, nici

de lu

cruri otr=

vicioase, d

ar n

-a[

fi intra

t cu n

ici un

chip

la b

=c=

nii,

ori la st=

mb

=rii, u

nd

e b=

ie\ii se d

e[elau

cu

su

te d

e kilog

ram

e d

e ma

rf=, sco\]n

d d

imin

ea\a

, pe

trotua

r, o jum

=ta

te din

con\in

u-

tul p

r=v=

liei [i b=

g]n

du

-l seara

]n

ap

oi. Pe l]n

g=

acea

st= tru

d=

, m

ai era

u ob

liga

\i s= r=

cnea

sc=

toat=

ziua

du

p=

mu

[terii [i s=-i

trag

= d

e m]n

ec=, ceea

ce n-a

[ fi f=

cut n

ici sub

am

enin

\area

foa-

mei.E drept c= [i m

eseria de cr][ma

r, p

e care o a

lesesem; a

vea o a

lt=

trud

=, o a

lt= sp

erietoare; era

teri-b

ila h

rub=

, ad

]nc s=

pa

t= ]n

inim

a

p=

m]n

tulu

i, lab

irint u

med

[i f=r=

a

er, un

de treb

uia

s= te cob

ori de

sute de ori p

e zi, ca s=

sco\i un

ui

be\iv „u

n p

ah

ar cu

ab

uru

p=

el”. S

e spu

nea

c= a

desea

, pe la

mie-

zul n

op\ii, sta

fiile se ascu

nd

eau

prin

tre bu

toaiele a

cestor beciu

ri. E

le sufla

u ]n

lum

]na

rea b

=ie\elu

-lu

i [i-i s=rea

u ]n

spin

are. M

ul\i

copii a

u fost g

=si\i le[in

a\i.

Au

zisem d

e toate a

ceste rele. M

o[ An

gh

el, ]ns=

, avu

sese grij=

s=

m=

previn

=:

—

nu

s]n

t sta

fii! Lu

m]n

a-

rea se stin

ge d

in lip

s= d

e aer.

Ca

ut=

s=

]ntre\ii

r=sufl=

torile d

estup

ate. Ia

r ca s=

nu

gon

e[ti m

ereu ]n

hru

b=

, p=

streaz=

as-

cun

s ]n p

ivni\a

de su

b p

r=v=

lie, u

n u

lcior cu vin

; coboa

r=-te cu

pa

ha

rul, z=

bove[te n

i\el, ca s=

cre

ad

= m

u[te

riul c=

te-a

i du

s ]n

hru

b=

, [i tr]nte[te ]n

pa

ha

r un

strop d

e sifon, ca

s= ]n

locuie[ti

„presiu

nea

” d

e la

ca

nea

. D

ar

s= a

i ochi: s=

nu

joci un

asem

e-n

ea ren

gh

i mu

[teriulu

i care „se

cun

oa[te”...

Stra

da

Ma

lului, al c=

rei nu

me

se poa

te s= se fi sch

imb

at a

zi, era

, acu

m treizeci d

e an

i, acel

coridor

scurt

care

]ncep

e d

in C

alea

C

=l=

ra[ilor,

ap

roap

e ]n

fa\a

str=zii sf]n

tulu

i nicola

e, [i se term

in=

la m

alu

l Du

n=

rii, de

un

de [i n

um

ele. Se a

fla situ

at=

]n

p

lin

„Ca

ràch

iú”

(Ka

rakioi),

cartier

]n

ma

joritate

grecesc,

chefliu

[i gu

raliv, d

ar n

u b

=t=

ios ca

„At]rn

a\ii” [i ca

„Com

orofea”

(pom

eni\i ]n

nu

vela C

odin

).K

ara

kioiul

m=

a

tr=g

ea

prin

voio[ia lui pa

cific=, prin la

turea-i

cosmop

olit=: c]n

d m

= p

limb

am

p

rin K

ara

kioi ori Cet=

\uia

, des-

cris= ]n

Kira

, ]mi ]n

chip

uia

m c=

s]nt pe m

alurile Bosforului, cunos-

cut d

in g

ravu

ri [i at]t d

e arz=

tor d

orit. Greci vis=

tori [i berb

an

\i; tu

rci cu fe

\e se

vere; grecoa

ice

sprin

cena

te [i mela

ncolice; „ca

-d

]ne” in

dolen

te, sfioase, p

rivind

p

rintre

ulu

ci [i

ga

ta

s=-[i

co-b

oare v=

lul a

run

cat p

e cre[tet; n

eam

uri

str=in

e, p

lecate

du

p=

p

ricopsea

l=, d

ar red

use a

cum

la

lup

ta p

entru

trai, ve[n

ic mu

ncite

de n

ostalg

ia p

atriei, n

=d

=jd

uin

d

mereu s-o reva

d=

]ntr-o zi [i sf]r-[ind

]ntotdea

una p

rin jalnice \in-

tirimu

ri. C

am

pe la

mijlocu

l acestei

strad

ele, trona

, ca o reg

in=

a za

-ia

feturilor eroice, cr][m

a lu

i Kir

Leonid

a, rep

uta

t= p

rin vin

urile [i

m]n

c=ru

rile ei. Aici ]m

i era scris

s= fa

c cun

o[tin\=

cu p

rimu

l meu

st=p

]n. A

ci avea

m s=

-mi p

etrec u

n a

n [i ju

m=

tate d

e eroic= servi-

tud

ine, s=

m=

n]n

c „p]in

e str=in

=,

ud

at=

cu la

crimi”, [i... s=

]nv=

\ lim

ba

grea

c=!...

Era

pe la

opt d

imin

ea\a

. Intra

i cu

]nd

r=zn

eal=

.M

iros d

e ra

sol [i

de

\elin=

cu

carn

e. Un

bu

c=ta

r b=

tr]n, —

m

usta

\=

de

an

\=r\

alb

=

colilie —

da

]n v]n

t du

p=

trebu

ri. Tej-

gh

etaru

l, fa

imosu

l „tejg

heta

r”, oroa

rea b

=ie\ilor d

e c]rcium=, citea

]ntr-o ga

zet=, d

ind=

r=tul tejghelei.

Doi copilandri, ceva m

ai ]n v]rst=

dec]t

min

e, cu

r=\a

u

cartofi

pe

o ma

s= lu

ng

=, ]n

c=rca

t= cu tot

felul de za

rzava

turi: linte, fasole,

pra

z, gu

tui d

e f=cu

t cu ca

rne.

Ici, colo, pe m

ese, pa

ha

re de vin

[i de ra

chiu

, goa

le. nici u

n cli-

ent. {

i nici K

ir Leonid

a, p

e care-l

cun

o[team

din

vedere.

D=

du

i b

un

=

dim

inea

\a.

Tej-

gh

etaru

l m=

lu=

]n p

rimire:

— Pe cine ca

u\i... „m]n

dre\e”?

— P

e dom

nu

l Leonid

a.

— n

u-i a

ici. Da

, ce-ai cu

el?—

A[ vrea

s=-i vorb

esc... —

Po\i s=

-mi vorb

e[ti mie!

— n

u, dom

nule! am

s=-l a

[tept.

G=

liga

nu

l ][i

relu=

g

azeta

. Ie[ii ]n

strad

=. D

ac=

a[ fi [tiu

t ce fia

r= cru

d=

se ascu

nd

e sub

p

ielea a

cestui coja

n f=

r= in

im=

a

[ fi rup

t-o la fu

g=

, ca d

racu

de

t=m

]ie.C

]tva tim

p, m

= p

limb

ai ]n

gri-

jorat: c]rciu

ma

avea

doi b

=ie\i [i

pe tejg

heta

r; cu st=

p]n

ul f=

ceau

pa

tru. S

e pu

tea foa

rte bin

e s=

nu

fiu p

rimit.

Da

r grija

asta

fu im

edia

t spul-

bera

t= d

e un alt sentim

ent cu totul

contra

riu: m

= a

flam

la ca

p=

tul

din

spre D

un

=re a

l str=zii M

alu

-lu

i — p

un

ctul cel m

ai ]n

alt a

l pla-

toului Br=

ilei — [i a

pari\ia

vastei

priveli[ti a

fluviu

lui-p

rieten m

=

f=cu

s= m

= cu

tremu

r de id

eea

pierd

erii a

pro

pia

te a

lib

ert=-

\ii mele. P

resim\=

m]n

t fun

ebru

, d

e moa

rte n=

pra

snic=

. Groa

z=.

Ru

pere d

e echilib

ru su

fletesc... H

alu

cina

\ie... M

i se p=

rea c=

cineva

se \i-n

ea g

ata

s= m

= ]n

[face [i s=

m=

d

espa

rt= p

e vecie de m

am

a, d

e lu

me, d

e via\=

. S=

lciile pletoa

se a

le b=

l\ilor m

= t]n

gu

iau

mo

ho

r]-te. S

irenele va

poa

relor [uiera

u a

larm

ate.

Hu

ruitu

l g

hiociu

rilor d

in p

ort: gla

s cobitor. D

un

=rea

m

ocnea

. Picu

ra d

e ploa

ie.}ntr-o clip

=, uita

i de trud

a m

a-

mei, c=

reia voia

m s=

-i vin ]n

aju-

tor; [i, f=r=

s= m

ai sta

u la

]nd

o-ia

l=, o [tersei sp

re cas=

!„A

cas=

”... ]n tin

d=

, ]n co[a

r, ]n

p

od

—

da

r: „a

cas=

”, „La

m

am

a!”

Scob

or]i ma

lul ma

i mult p

e-a

lun

ecatelea

. }n

p

ort, m

=

sur-

prinse ploa

ia. C

um m

= a

flam

prin-tre

vag

oa

ne

le cu

cere

ale

, s=rii

]ntr-u

nu

l gol. A

ci, m=

pom

enii c=

n

u era

m sin

gu

r.o

feti\=

, d

e vreo

opt-n

ou=

a

ni, sta

zgrib

ulit= p

e du[um

eaua


constela\ia fr=m]nt=rilor talecalea spre olimp

(Continuare din nr. 10, 2015)

Rubric= sus\inut= de Svetlana FOC{A-SEMIONOV, psihopedagog

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

D ragi cititori, v= amintim ]nc= o dat= c= [i ]n noul an de studii v= propunem s= v= apro-

funda\i cuno[tin\ele ]n domeniul istoriei al=turi de noI. Pe an ce trece cercet=torii avanseaz= ]n cu-noa[terea [i interpretarea trecutului, iar profesorii de istorie ]n domeniul didacticii. La elaborarea su-biectelor pentru concurs am \inut cont de noile abord=ri ]n domeniul pred=rii-]nv=\=rii istoriei [i venim cu elemente noi care vor fi utile ]n ]n\elege-rea procesului istoric, formarea competen\elor la lec\iile de istorie.

Prima ]ntrebare a concursului Historia est ma-gistra vitae \ine de importan\a, consecin\ele unui eveniment reprezentat vizual ]ntr-o imagine sau fotografie. Participan\ii vor trebui s= recunoasc= evenimentul [i s= r=spund= la ]ntrebare. A doua ]ntrebare \ine de cunoa[terea [i utilizarea limba-jului de specialitate. A treia ]ntrebare, tradi\ional, \ine de cunoa[terea patrimoniului cultural-arhitec-tural na\ional [i universal, unde participan\ii tre-buie s= recunoasc= un monument istoric.

V= ]ndemn=m s= participa\i. }nving=torii vor fi premia\i cu diplome [i seturi de carte.

V= dorim succes.

ETAPA a II-a

1. Apreciaz= prin trei argumente importan\a eve-nimentului reprezentat ]n fotografie.

2. Explic= cine au fost coma\ii.

3. Recunoa[te mo-numentul din imagi-nea al=turat=.

A[tept=m r=spun-surile voastre timp de 20 de zile de la apari- \ia revistei.

DILEMA INTELIGEN|+ — DE{TEPT+CIUNE

P re\uie[te timpul t=u [i al celuilalt! „Singura di-feren\= dintre o persoan= bogat= [i una s=rac=

este modul ]n care ][i folosesc timpul” (Robert Kiyo-saki). organizeaz=-te! Pe parcursul a trei zile moni-torizeaz=-te: genul de ocupa\ii, timpul investit [i va-loarea rezultatelor ob\inute. Planific=-\i timpul c]t mai judicios. Exclude orice ]\i devoreaz= timpul f=r= rost. Stabile[te activitatea principal= [i valoroas= din ziua respectiv=, accept-o drept prioritar= [i rea-lizeaz-o. Exerseaz= puterea concentr=rii. |inte[te ob\i-nerea unui rezultat real, palpabil, care s=-\i dea sa-tisfac\ia ]mplinirii [i nu doar irosirea de sine [i de timp prin „a fi ocupat”. Evit=, pe c]t e posibil, s=-\i umpli timpul „nu conteaz= cu ce”, – f= lucruri bune, utile prin care s= te afirmi [i s= cre[ti personal. Po\i fi perceput ca de[tept [i po\i ]ntr-adev=r deveni mai de[tept atunci c]nd realizezi ceva, c]nd ai un rezultat. Focuseaz=-te pe relevantul care s=-\i genereze rezul-tatele pe care \i le dore[ti.

Fii perseverent! Un lucru ]nceput trebuie finalizat. Perseveren\a nu poate fi suplinit= nici de talent, nici de instruire. S]nt numero[i oameni dota\i de la natur=, dar nerealiza\i. {i numeroase persoane bine instruite, care nu au reu[it s= se afirme. Prin asociere cu perseveren\a, chiar [i o mo[tenire mai precar= ]\i poate asigura succesul ]n orice activitate.

Cite[te! F= o list= a lecturilor personale, ]n func\ie de interese [i noi domenii de explorat. Cite[te cartea ]nceput= p]n= la cap=t. S-a demonstrat c= lectura este esen\ial= pentru o mai eficient= activitate a creierului: lobul frontal, parte a creierului responsa-bil= de ra\ionament [i judecat=, devine mai activ [i ]ntr-o mai str]ns= leg=tur= cu celelalte regiuni ale creierului, superviz]ndu-le modul de func\ionare. Ast-fel ]nve\i s= st=p]ne[ti [i s= gestionezi situa\iile, pro-blemele ]n complexitatea lor. Mai apoi, cartea ]\i ofer= informa\ii [i experien\e pe care ]n alt mod nu le po\i accesa. Iar protagoni[tii ilu[tri din romane sau biografii te pot inspira, ]\i pot servi ca model.

}nva\= limbi str=ine! G=se[te o motiva\ie clar=: un grad mai mare de libertate personal= pe toate pla-nurile, oportunit=\i sporite pentru a merge la studii ]n



Carul-Mic

O ric]t ar p=rea de curios, dar [i pe[tii se pot ]ne-ca. Cel pu\in acest lucru li se poate ]nt]mpla

doar unora dintre pe[ti. }n partea de est a oceanu-lui Indian a fost prins un pe[te care respir= aerul din atmosfer=. Acesta are un „rezervor” de p=strare a aerului. Impiedicat s=-[i fac= „plinul” de aer, pe[tele se ]neac=.

P u\ini [tiu c= marele savant Mendeleev era cu-noscut ]n epoc= [i ca me[ter de valize. Aceast=

pasiune l-a ]nso\it pe savant p]n= la sf]r[itul vie\ii. Dar farmecul nu const= ]n faptul c= Mendeleev f=cea valize, ci c= le f=cea foarte bine.

Marele savant ][i cump=ra pielea de la Gostin]i dvor. odat=, pe c]nd a venit dup= piele, cineva din cei care st=teau la r]nd a ]ntrebat: „Cine e acest distins Domn?”. „Cum, nu [ti\i? – a r=spuns v]n-z=torul – acesta e marele me[ter de valize, Mende-leev! ”

}n 1895 Mendeleev a orbit. Totu[i el a continuat s= conduc= Curtea de Standardizare [i Metrolo-gie. H]rtiile de serviciu ]i erau citite, iar indica\iile le dicta secretarului. Cu toate acestea, r=m]n]nd singur, Mendeleev continua s= me[tereasc= vali-ze, orbe[te.

M=garul lui Buridan este o expresie destul de des utilizat= ]n limba rom`n=. R=d=cinile ei

se trag dintr-o fabul= a preotului [i filosofului fran-cez Jean Buridan (din secolul al XIV-lea) – rector, la vremea aceea, al Universit=\ii din Paris [i bun cunosc=tor al operelor lui Aristotel. Fabula, n=scocit= de autor pentru a sus\ine o argumenta- \ie filosofic= despre situa\iile paradoxale, spune c= un m=gar ]nsetat [i ]nfometat, a[ezat ]ntre o g=leat= cu ap= [i un vas cu ov=z, nu se putea de-cide cu ce s= ]nceap= – s=-[i potoleasc= setea sau s= m=n]nce, risc]nd s= piar= din pricina ezit=rii lui, ceea ce s-a [i ]nt]mplat.

A[adar, dac= se spune despre cineva c= este precum M=garul lui Buridan, ]nseamn= c= respec-tivul este un om indecis, incapabil s= ia o hot=r]re, de[i ar avea posibilitatea s= o fac=. Expresia sub-liniaz=, astfel, situa\ia ridicol= a unei persoane care, solicitat= din dou= p=r\i, ]n acela[i timp, nu se decide pentru nici una, pierz]ndu-le pe am]n-dou=. }n limba rom`n=, mai exist= o expresie, n=s-cut= din ]n\elepciunea popular=, care transmite acela[i mesaj – Cine alearg= dup= doi iepuri nu prinde nici unul.

D umnezeul meu, cred ]ntru Tine [i m= rog |ie, ]nt=re[te credin\a mea. Te iubesc, spore[te dra-

gostea mea; m= poc=iesc, f= s= prisoseasc= [i c=in\a mea. Te m=resc ca pe ]nt]iul meu ]nceput, Te doresc ca pe cea mai mare dorin\= a mea. }\i mul\umesc \ie, Binef=c=torul meu cel ve[nic, Te chem ca pe puterni-cul meu ap=r=tor. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (I)

C}NTECnu mai s]nt pe lunc= flori,V=ile-s de[arte,|ip= c]rduri de cocoriPribegind departe!

{i v=zduhul s-a-norat,ninge sus la munte,Trec pe vale la iernatTurmele m=runte...

Pl]ng tilingi, talangi r=spund,Soarele apune,Glas de bucium sun=-n fund,Ca o rug=ciune...

M+GARUL LUI BURIDAN

Octavian IOSIF


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

M -am trezit c= se ]mpliniser= dou=zeci [i trei de ani de c]nd tr=iam ]n aceast= insul=. E-

ram at]t de obi[nuit cu locurile [i cu felu-mi de via\=, ]nc]t, dac-a[ fi fost sigur c= nici un s=lbatic nu vine s= m= tulbure, a[ fi putut tr=i resemnat [i cu drag= inim= tot restul vie\ii aici, p]n= ]n clipa ]n care a[ fi pus capul jos, s= mor ca \apul cel b=tr]n din pe[ter=.

}ntre timp, izbutisem s=-mi asigur [i oarecare distrac\ii, a[a c= timpul trecea mai u[or ca la ]nce-put. }l ]nv=\asem pe Poli s= vorbeasc=, dup= cum am povestit. A tr=it ]n preajma mea nu mai pu\in de dou=zeci [i [ase de ani. nu [tiu c]t a mai tr=it [i dup= aceea, dar [tiu c= ]n Brazilia se spune c= papagalii ajung la v]rsta de o sut= de ani.

Parii planta\i ]n jurul fort=re\ei au crescut, trans-form]ndu-se ]ntr-o p=dure deas=. Aici, ]ntre copaci, tr=iau [i se ]nmul\eau aceste p=s=ri [i-mi era mai mare dragul s= le v=d. M-a[ fi sim\it tare mul\umit de via\a pe care o duceam, dac= a[ fi fost ferit de s=lbatici, care m= b=gaser= ]n sperie\i.

Eram ]n decembrie, ]n al dou=zeci [i treilea an al [ederii mele. Recolta era gata. Am fost surprins, z=rind lumina unui foc pe \=rm, cam la dou= mile dep=rtare de mine, spre cap=tul insulei, unde ob-servasem odinioar= urme de s=lbatici. Spre ma-rea mea durere era ]n partea insulei dinspre lo-cuin\a mea. Am fost foarte mirat [i am r=mas pironit locului, ne]ndr=znind s= mai ies de team= s= nu fiu surprins. Dar nici ]n cas= nu mai aveam lini[te. Teama [i grija m= chinuiau. Dac= ace[ti s=lbatici, colind]nd insula, ar da de lanurile de gr]u coapte sau ]n curs de seceri[, ori peste lucr=rile mele, de ]ndat= ar ghici c= insula este locuit= [i ar porni ]n c=utarea mea.

M-am ]ntors ]n fort=rea\= [i am tras scara dup= mine. Apoi am preg=tit totul pentru ap=rare. Flintele erau a[ezate ]n pozi\ie de tragere pe ]nt=riturile cele noi. Am pus gloan\e ]n pistoale, hot=r]t s= m= ap=r p]n= la cap=t. A[ez]nd scara, am urcat, tr=g]nd-o apoi dup= mine. Astfel, am ajuns ]n v]rful dealului. Culcat pe burt=, am scos ocheanul, ]ndrept]ndu-l spre locul cu pricina. Acolo am z=rit nu mai pu\in de nou= s=lbatici. Aveau cu ei dou= pirogi, trase acum pe mal. Apele fiind retrase, mi s-a p=rut c= a[teptau fluxul ca s= plece.

Mai t]rziu, dup= ce mi-am dat seama c= vin ]ntot-deauna adu[i de reflux, m-am lini[tit, [tiind c= pot

ie[i f=r= grij= pe timpul fluxului, dac= nu erau deja pe insul=. Astfel, mi-am putut vedea de treburi [i str]nge recolta.

}ntr-adev=r, cum a ]nceput curentul de flux spre vest, i-am v=zut s=rind ]n b=rci [i ]ndrept]ndu-se spre larg. Cam cu un ceas ]nainte de plecare au ]n-ceput s= sar= [i s= d=n\uiasc=. Vedeam bine fieca-re gest prin ochean.

Vedeam acum ce bine am f=cut c]nd mi-am do-mesticit turma de capre. Pentru nimic ]n lume nu a[ mai fi tras cu pu[ca, mai ales ]n partea aceea a in-sulei unde veneau ei de obicei, ca nu cumva s= dau alarma; chiar dac= ar fi fugit de mine o dat=, ar fi revenit desigur poate cu vreo dou=-trei sute de pi-rogi, peste c]teva zile, [i atunci [tiam la ce s= m= a[tept.

A trecut totu[i un an [i trei luni p]n= s= dau iar=[i de s=lbatici.

ROBISON CRUSOE

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment)

Daniel DEFOE



urma[ii lui {tefan

A{TEPT UN SFAT

Urmare din pag. 13

]nainte s= adorm. nu vreau s=-mi fie interzis s= vorbesc rom`na, nu vreau s= stau la coad= ca s= fac rost de un teanc de h]rtii cu care s= pot s= trec nistrul [i s=-mi v=d verii, nu vreau s= r]d= nimeni de |ara mea.

Moldova e o insul= neatins=. Un peisaj natural, de la Prut p]n= dincolo de nistru, un leag=n al na-turii. De ce s= o d=m? De ce s= nu ]ncerc=m s= ne descurc=m singuri? M= doare c]nd ]mi dau sea-ma c= toat= frumuse\ea aceasta o s= dispar=. M= doare s=-mi dau seama c= secole de istorie [i cul-tur= s]nt f=cute nisip [i luate de v]nt.

nu te vom uita niciodat=,

Maria-C=t=lina BUBOC, cl. a XII-aL. T. T. Vladimirescu, Bucure[ti

M=rite Voievod!

S]nt un copil din satul Glingeni, {old=ne[ti. Avem prin p=r\ile noastre ni[te locuri foarte fru-moase. Aproape de sat cre[te o p=dure secular=, ]ntr-o alt= apropiere curge r]ule\ul Ciorna. Toate acestea [i multe altele m= atrag [i m= fac s= cred c= sat ca al meu nu este.

Pe parcursul anilor p=rin\ii mei, bunicii, mo[ii, rudele mai ]n v]rst= ]mi povesteau mai multe ]nt]m-pl=ri din copil=ria lor, care s]nt legate de ]mpreju-rimile frumoase ale satului. De fiecare dat= r=m]-neam cople[it de povestirile lor precum c= ]n apele din Ciorna era at]ta pe[te, c= ]l prindeau cu m]ini-le goale. }n p=dure mi[unau at]tea animale, c=, de fiecare dat= c]nd intrai ]n ea, z=reai un iepure sau o c=prioar=, o vulpe, sau un mistre\ sau un bursuc, sau alte animale. Se ]nt]mpla ca unele animale s= se apropie sau chiar s= intre ]n sat.

Acum din toate acestea nu mai este nimic. nu vezi nici o vie\uitoare prin p=dure, po\i s= stai toat= ziua la pescuit cu tot felul de scule pe malul Cior-nei [i s= nu prinzi nici un pe[te. Ciorna este plin= de gunoaie, iar malurile ei pline de buruiene [i spini. Cu toate acestea, ]mi iubesc nespus de mult satul meu, cu tot ce are ]n jurul s=u. Dar a[ vrea, M=rite Voievod, s= v=d toat= realitatea povestit= de bunicii [i p=rin\ii mei. Ajut=-ne, M=ria Ta, s= re- ]ntoarcem m=car ceva din frumuse\ea [i cur=\enia de alt=dat=.

Cristian VOLONTIR, 15 aniGlinjeni, {old=ne[ti

Am ni[te prieteni pe care-i ajut c]nd au nevoie, dar c]nd am eu nevoie de ajutor, ei ]mi ]ntorc spa-tele. Ajut=-i s= ]n\eleag= vorba: Prietenul la nevoie se cunoa[te.

Elena ANGHEL, cl. a VII-aCli[ova Nou=, Orhei

Drag=, {tefan cel Mare, te rog s= cite[ti atent scrisoarea mea. }n zilele noastre e mult= minciun=. To\i cei de la putere fac fapte oribile, fur= miliarde din economia na\ional= a Moldovei, avem procu-rori [i judec=tori care iau mit=, deputa\i [i demni-tari de stat care se cump=r= [i se v]nd. Ei de fiecare dat= ne spun c= va fi dreptate ]n \ar=, vor majora salariile, promit c= vom avea un stat european, dar ]n zadar. Pl]nge poporul f=r= lacrimi, c=ci nu este auzit [i nici v=zut. Dac= Maria Ta erai s= fii la domnia \=rii, atunci de mult aveam s= fim o \ar= european= unde legea scris= e una pentru to\i.

Emil DOROS, cl. a V-aL. T. M. Eliade, Chi[in=u

Drag= {tefan cel Mare,

F= ceva ca parlamentarii s= nu se mai mint= unul pe altul.

Gabriela COSTIV, cl. a VII-aC]rpe[ti, Cantemir

Drag= Erou al neamului nostru,

Uite c= venit-au timpurile care ]mi ofer= multe deziluzii aici, ]n \ara noastr=, Republica Moldova, locul unde am prins s= gust din nectarul vie\ii. }\i scriu din disperare, cu inima deschis= [i cu ochii ]n-l=crima\i despre situa\ia miilor de copii care cresc ]n poala bunicilor, se educ= la munca pe c]mp [i se bucur= de un La mul\i ani telefonic.

M=rturisesc, M=rite {tefan, c= uneori refuz a m= considera cet=\ean al acestui meleag, parc= s]nt str=in la mine acas=. }ncerc s= ]n\eleg problemele societ=\ii noastre. Tu, cel care ai fost tat=, p=rintele str=bunicilor no[tri, ai [tiut s= ne aperi \ara, cu su-doare [i trud= s= zide[ti un col\ de rai. Acum ]ns=, mi-e fric= s= [tiu c=, odat= ie[it= pe strad=, pot fi amenin\at= sau lovit=. Mi-e fric= s= g]ndesc c= mama sau tata nu vor ajunge acas= dup= serile pe care le muncesc.


calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANUUrmare din pag. 21

constela\ia fr=mînt=rilor tale

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!strain=tate, o deschidere evident= spre semeni din afara hotarelor \=rii, posibilitate de a citi literatur= str=in=, [anse sporite de angajare etc. o limb= str=-in=, cuvintele [i c]mpul ei semantic, difer= de limba matern=. Astfel, ]nv=\area lor este un instrument din-tre cele mai eficiente ]n antrenarea creierului.

Diversific= ocupa\iile! nu te limita la activit=\ile [colare propriu-zise. Fii proactiv. onG-uri [i pro-grame pentru tineri ]\i pot oferi ocazii unice de cunoa[tere [i dezvoltare personal=, implicare activ=

]n via\a social=, ac-tivit=\i de voluntari-at etc. Este acel me-diu unde po\i exersa capacitatea de a co-labora [i a solu\iona probleme reale, ]ncer-c]ndu-\i de[tept=ciu-nea [i ]nv=\]nd de la al\ii.

Ascult= muzic=! Inclusiv muzic= cla-sic=: te face mai de[tept – spun psi-

hologii. Audiatul compozi\iilor muzicale cre[te nivelul de dopamin=, fapt asociat cu un creier vivace, activ [i productiv (Efectul Mozart). Experimenteaz= genuri muzicale noi. Este un bun exerci\iu pentru creier [i o instruire muzical= personal=.

Plimb=-te ]n natur=! nu doar pentru a respira. Percepe sunete, mirosuri, culori, forme. Atinge, pi-p=ie, compar=. S]nt genul de observa\ii [i tr=iri care sus\in lucrul creierului, ]i ofer= repere pentru memo-rare [i rememorare ulterioar=.

F= sport! Este demonstrat= rela\ia dintre mi[care [i capacit=\ile creierului. Creierul urmeaz= legit=\ile mu[chilor din corpul uman: pentru a fi mai puternic [i mai viguros, are nevoie de exersare zilnic=. or, mi-tocondriile, o structur= mic= din celulele creierului [i care s]nt implicate ]n producerea energiei, se creeaz= nu doar ]n mu[chi, ci [i ]n creier. Mai mult dec]t at]t, orice sport ajut= corpul s= produc= o anumit= protein= ce stimuleaz= dezvoltarea de noi neuroni. Iar exerci\iile aerobice antreneaz= aten\ia [i memoria.

}ncepe chiar de ast=zi. Fiecare zi este o real= posibilitate de a deveni acel care ]\i dore[ti s= fii.

}ncerca\i-v= mintea: }n Cosmos pe[tii ar ]nota pe cerc [i nu ]n linie dreapt=. De ce?

D ragi copii, la ora la care scriu aceste cuvinte afar= e miez de septembrie [i iarba e ]nc= ver-

de, frunzele abia prind a se desprinde de ram, voi nu ave\i dec]t dou= s=pt=m]ni de [coal=. Adev=rul e c= fiecare num=r al revistei noastre se face cu ceva timp ]nainte. Dar c]nd voi citi\i aceste r]nduri afar= e deja toamn= t]rzie. {i iarba s-a retras sub urmele noastre, iar frunzele s-au l=sat suflate de v]n-turi. E luna ]n care ]ncepe o alt= edi\ie a concursului nostru [i ]n care v= dorim aduna\i ]n jurul revistei pentru a c=uta r=spunsuri la ]ntreb=rile pe care le tot sucim, le tot r=sucim, dar care oricum le vedem, ]n final, descifrate.

{i ]n acest an v= a[teapt= surprize, cuvinte de laud=, treptele podiumului [i cadourile revistei.

Ca [i ]n celelalte edi\ii, concursul din acest an va avea [ase etape. Fiecare etap= va include c]te trei ]ntreb=ri – o ]ntrebare din sportul moldovenesc [i dou= ]ntreb=ri din sportul interna\ional. R=spunsurile corecte vor fi notate cu 5, 4 [i 3 puncte, ]n func\ie de gradul de complexitate al ]ntreb=rii.

Cei mai buni dintre voi se vor ]nvrednici de arti-cole sportive [i diploma redac\iei noI. A[adar, v= dorim drum bun, perseveren\= [i ingeniozitate.

Fi\i de[tep\i!

ETAPA I

1. Cine a deschis scorul ]n meciul dintre selec- \ionatele Republicii Moldova [i Austriei ]n prelimi-nariile Euro 2016? (5 puncte)

2. Cine a fost c][tig=torul US Open 2015 [i care a fost scorul final? (4 puncte)

3. Care este denumirea mingii de fotbal folo-sit= la Mondialul din Brazilia ]n 2014? (3 puncte)

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

}NAPOI, ACAS+ Valerie VOLONTIR


pa gi na mu ze lor

ANDREW RAYEL

T rance este un stil al muzicii electronice, av]nd la baz= stilul Techno, ap=rut ]n vestul Europei la ]n-

ceputul anilor 1990, caracterizat printr-o linie me-lodic= dens= [i intens stratificat=. Trance este un stil muzical relativ recent. nu s]nt mul\i cei care cu-nosc acest gen muzical ]n toat= splendoarea lui. De aceea vreau s= vi-l prezint pe Andrei Ra\=, care este un produc=tor [i DJ trance din Republica Moldova.

Andrew Rayel, pe numele real Andrei Ra\=, s-a n=scut pe 21 iulie 1992 ]n ora[ul C=l=ra[i. El a ]n-ceput s= frecventeze orele de muzic= de la 13 ani, fiind ghidat de p=rin\ii s=i. }n perioada studiilor a ]n\eles c= muzica pentru el reprezint= ceva mai mult dec]t un hobby. „Este modul prin care eu pot s=-mi exprim ideile, emo\iile [i viziunile. Atunci am hot=r]t s= ]ncep ceva de la zero [i s= creez. Mi-au trebuit mai mul\i ani ca s=-mi reu[easc= ceva cu adev=rat”, declar= Andrei. Paradoxal, dar acest t]n=r pasionat de muzic= este student la una dintre cele mai ]n-dep=rtate facult=\i de tot ce ]nseamn= art= [i mu-zic=. Andrei este student la Facultatea de {tiin\e Economice.

o alt= ]ntors=tur= a luat cariera sa ]n 2011, c]nd de single-ul s=u Aether s-a interesat Armin van Buuren, de aici ]ncep]nd colaborarea cu DJ nr. 1 ]n lume. Practic de atunci a ]nceput [i cariera t]n=rului DJ moldovean. }n 2012 a reu[it s= intre ]n Top 100 al revistei DJ Magazine [i ]n 2014 s= ocupe locul 24. De fapt, el este primul DJ din Republica Moldova ]n ToP 100 DJ ai lumii.

Andrew consider= muzica clasic= ca fiind una dintre principalele inspira\ii pentru melodiile sale. „Iat= de ce folosesc de multe ori instrumente clasice ]n piesele mele, cum ar fi pianul [i coardele, pentru a ajuta la crearea unei atmosfere euforice. Combi-na\ia ]ntre sunete trance [i melodii clasice aduce ceva inovator, iar armonia clasic= este ceea ce vreau s= ]mp=rt=[esc ascult=torilor mei”, mai spune DJ-ul din Moldova.

Andrew Rayel a evoluat al=turi de nume mari, cum ar fi: Armin van Buuren, Dash Berlin, Above & Beyond, Ferry Corsten, Myon & Shane 54, Bobina, Stonface & Terminal, Super8 & Tab, Alexander Popov.

Olga BALAN


KATIE LEDECKY

U nu septembrie. Forfot= mare. }mbulzeal=. Emo- \ii. Lacrimi. A[a ar=ta prima zi a acestui an. Pe

o banc= ]n spatele meu, doi elevi au l=sat toate gri-jile [i problemele care aveau s= ]nceap= odat= cu primul sunet al clopo\elului [i discutau despre ]not (din cele auzite ambii practicau acest tip de sport [i erau la curent cu toate nout=\ile). Discutau despre o ]not=toare foarte t]n=r=, dar cu performan\e ului-toare.

Kathleen Genevieve Ledecky s-a n=scut pe 7 mar-tie 1997 ]n Washington. Primul contact cu apa a avut loc devreme, la v]rsta de [ase ani. Mama sa a fost cea care i-a ]nv=\at pe ea [i pe fratele s=u ]notul. Bunicul s=u [i-a dorit ca to\i cei [apte copii pe care ]i avea s= [tie a ]nota. Dar iat= c= nepoata este cea care ]i ]ndepline[te marele vis. Primele performan\e a ]nceput s= le ob\in= ]nc= de pe b=ncile liceului, c]nd stabile[te dou= recorduri na\ionale la 500 [i la 200 de metri liber.

Anii 2012-2013 s-au dovedit a fi plini de succes. ocup= locurile de frunte la concursurile de seniori [i, mai mult, c][tig= medalia de aur la Jocurile olimpice de la Londra. }n 2014 c][tig= cinci medalii de aur cu dou= recorduri mondiale. Astfel, ca la ]nceput de an s= ]nregistreze un record mondial la 1500 de metri liber ]ntr-un timp de 15 : 34.23, iar mai t]rziu un nou record se ]nscrie ]n cariera sa la 800 de metri liber ]ntr-un timp de 8 : 11.00.

Succesul nu fuge de ea [i un an mai t]rziu – ]n 2015, numele Ledecky, apare ]n presa interna\ional= cu cinci medalii de aur [i trei recorduri mondiale. Vic-toriile ei au venit la 200, 400, 800, 1500 [i la 4x200 de metri liber. Campionatele Mondiale de la Kazan i-au adus aceste performan\e, unde americanca s-a im-pus la proba de 800 de metri [i a f=cut un record mondial. 8 : 07.39 este timpul ]n care a parcurs cele 16 lungimi de bazin [i este al zecelea record mondial al carierei sale [i al treilea la aceast= edi\ie. Este prima ]not=toare din istorie care reu[e[te s= se im-pun= la CM ]n cele patru distan\e de liber. P]n= [i marii campioni la nata\ie Michael Phelps [i Ryan Lo-chte au fost impresiona\i. „Am urm=rit-o de mai multe ori ]n ultimii doi ani, ]noat= aproape ca un b=iat. Pe parcursul unei curse e uimitor c]t de mult poate cre[te ritmul”, a declarat Phelps.

Ciudat ar p=rea, dar este adev=rat. Intr= ]n bazin ]n fiecare diminea\= la ora 4:45, deoarece, spune ea, „]mi place s= m= simt c= s]nt prima persoan= din lume care se treze[te”. }noat= zilnic 7 kilometri, iar la 21:30 este ]n pat, preg=tit= de culcare. nu ]n zadar se spune Cine se scoal= de diminea\a mai departe ajunge. Acesta este, probabil, mottoul campioanei americane, lucru de care trebuie s= \in= cont [i fie-care dintre noi.

Olesea CURMEI

time-out


N imeni nu contest= importan\a invent=rii ro\ii [i multiplelor, eternelor aplica\ii. Mii de ani ea este de ne]nlocuit ]n via\a oamenilor, supor-

t]nd nenum=rate metamorfoze. oamenii niciodat= nu au renun\at la in-ten\iile de a ]nzestra ro\ile cu noi propriet=\i, menite s= le fac= [i mai utile. Uneori altoirea imagina\iei la aceast= simpl=, dar genial= pies=, ofer= prilej de exclamare. E [i cazul trotinetelor electrice, cunoscute cu denumirea de Segway (de la italianul segue – urmeaz=). Dar mai ]nt]i au fost ]ncerc=rile britanicului Clive Sinclair, care ]n 1985 a propus un vehicul electric, cu 3 ro\i, alimentat de un acumulator. Ac-celera p]n= la 24 km/or=, iar o ]nc=rc=tur= a bateriei ]i asigura auto-nomie pentru 15-20 km. Din p=cate, proiectul nu s-a bucurat de succes, de[i ar fi fost o solu\ie ]n criza petrolului. }n 1999, ]n SUA, specialistul ]n domeniul roboticii Dean Kamen a fon-dat o companie pentru a produce un scuter electric. Kamen deja era cu-noscut pentru inven\iile sale ]n domeniul medicinei – pe l]ng= diversele seringi automate, aparate pentru perfuzie, reu[ise s= construiasc= robo\i militari [i c=rucioare pentru persoanele imobilizate, care urcau sc=rile, se deplasau pe terenuri accidentate. Dar visul lui era altul – s= realizeze un vehicul cu dou= ro\i, care s= fie foarte stabil at]t sta\ionat, c]t [i ]n mi[care, purt]nd un pasager. }n acest scop Kamen a dispus dou= ro\i paralel, la mic= distan\= una de alta, ata[ate la o platform= pentru picioa-re. Dar o astfel de construc\ie ar fi stabil= doar sub t=lpile unui artist de circ! Inventatorul ]ns= a dep=[it acest obstacol, instal]nd cinci giros-coape (v= mai aminti\i de rotirea titirezului?). Colegate cu un computer, ele transmit informa\ia despre pozi\ia platformei de 100 de ori pe se-cund=. Acesta din urm= o analizeaz= cu viteza fulgerului [i transmite, ]n continuare, comenzi celor dou= electromotoare de la ro\i, care asigur= pozi\ia orizontal= a platformei. Mai mult ca at]t – acest complex elec-tromecanic a fost „]nv=\at” s= perceap= inten\ia pasagerului – s= mearg= ]nainte ori ]napoi, s= vireze la dreapta sau la st]nga, s= accelereze sau s= fr]neze, f=r= a dispune de fr]ne tradi\ionale. Dup= un deceniu de efor-turi, la finele lui 2001, Kamen a prezentat publicului primul prototip, iar deja peste c]teva luni avea asamblate patru exemplare. Pe acestea le-a v]ndut la o licita\ie de binefacere unor persoane notorii contra unor sume uria[e – de peste 100 de mii de dolari! A fost o ac\iune publicitar= de succes, preg=tind publicul larg pentru o lansare ]n mas=. Spiritul ]ntreprinz=tor american este unul deosebit – ]n acela[i an a fost ridicat= [i uzina pentru producerea acestor vehicule revolu\ionare. Primele modele se dirijau de pe ghidonul ]nalt. Apoi inventatorul a per-fec\ionat sistemul de dirijare, f=c]ndu-l s= reac\ioneze la ]nclin=rile pasagerului. Ghidonul a r=mas doar ca suport comod pentru m]ini. De[i ]nc= destul de scumpe (cost= c]t un automobil: 6-8 mii de euro, unele modele fiind [i de dou= ori mai mult!), ele [i-au conturat ni[ele-\int=: pentru c=l=torii ]n centrele istorice ale ora[elor, pentru poli\i[tii, care monitorizeaz= ordinea public=, pentru deplasarea lucr=torilor ]n halele imense ale uzinelor ]n aeroporturi, pentru marinarii de pe petrolierele gigantice. Chiar [i operatorii video le utilizeaz= pentru film=ri. Iar pentru distrac\ie le g=sim la ]nchirieri – inclusiv ]n capitala noastr=. Bateriile puternice litiu-ion le asigur= un parcurs de 20-40 km cu o vitez= de p]n= la 20-25 km/or=. Pot fi ]nc=rcate de la o priz= obi[nuit= de curent pentru a fi preg=tit= pentru aventura unei zile noi. Dup= ce ]n 2010 a v]ndut compania, Dean Kamen a continuat s= in-venteze alte vehicule, bazate pe acelea[i principii. Astfel, cu aportul gi-gantului General Motors, a ap=rut PUMA (Personal Urban Mobilityand Accesibility) – o bijuterie robotic= pentru doi pasageri, destinat= deplas=rii prin „junglele” urbane. Poate s= se deplaseze at]t pe strazi, c]t [i pe trotuare, ]n regim autonom evit]nd ciocnirile cu pietonii sau alte obstacole. PUMA suport= o sarcin= de p]n= la 150 kg, are o autonomie de 56 km [i viteza de p]n= la 56 km/or=. Geniul roboticii Dean Kamen continu= s= ofere lumii o alternativ= ecologic= a transportului, dar [i s= provoace inventatori din ]ntreaga lume s=-i urmeze exemplul.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

SEGWAY. URMEAZ+-M+!

aventura cunoa[terii

Violeta ZABULIC+


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

LOVE STORY


Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU

Urmare din pag. 24

urma[ii lui {tefan

Sper s= devin un cet=\ean-model, s= fiu con-vins= c= Republica Moldova are un nume [i o istorie asem=n=toare cu timpurile acoperite de glorie.

Laura C+T+R+U, 16 ani, Edine\Colegiul Na\ional de Arte Regina Maria,

Constan\a, Rom`nia

Nota redac\iei: Precum scrisorile au fost adre-sate imaginar lui {tefan cel Mare, la fel am primit un r=spuns imaginar din partea Domniei Sale, pe care ]l g=zduim mai jos.

URMA{II MEI DESTOINICI,

M = ]nchin cu prietenie vou= [i cu durere ]n suflet pentru bucata de p=m]nt pentru care

am luptat al=turi de osta[ii mei curajo[i. Este \ara str=mo[ilor no[tri, [i deci [i a copiilor copii-lor vo[tri. Uite cum se face c= a ajuns s= fie a voastr=, dragi cititori.

Ce se petrece ]n \ara noastr= m-a zguduit. E vreme de viclenii, de goan= oarb= dup= pute-

re, p=rin\i pleca\i peste hota-re, b=tr]ni ajun[i ]n pragul s=r=ciei, furtul banilor din haznaua \=rii... Iar peste toa-te, copiii, sc]nteia declan[a-toare a zilei de m]ine, lipsi\i de c=ldura [i ocrotirea p=rin- \ilor, lipsi\i de amintiri l]ng= mam= [i tat=.

Poate c= nu vou= v= revi-ne s=-i judeca\i pe autorii f=r=-delegilor, vremea le va des-curca [i le va aranja pe toate. Dar nici nu este cazul s= v= ]mp=ca\i cu aceast= de[=n- \are. P=stra\i ]n voi credin\a ]n Dumnezeu [i dragostea de \ar=. Ve\i cre[te, ve\i ajunge mari dreg=tori, luminate min\i – mini[tri, deputa\i, directori

de b=nci, savan\i, profesori, agricultori, oameni de cultur=, OAMENI. Trebuie s= ave\i grij= ca |ara s= prospere, iar pentru atingerea acestui m=re\ ideal s= nu face\i gre[elile p=rin\ilor vo[tri. Iar ]n cele din urm=, s= ]nv=\a\i s= v= asuma\i gre[elile comise.

{TEFAN CEL MARE

cu ochii pe Leu

O AFACERE DE SUCCESD e ce anumite afaceri se dezvolt=, iar altele e[u-

eaz=? Ce face o afacere s= fie de succes? E-xist= mai multe lucruri care conteaz=. Totul porne[te de la idee [i bani. Ia o foaie de h]rtie. }mparte-o ]n dou=. }n prima coloan= ]nscrie plusurile pe care le are ideea aleas= (de exemplu: afacerea pe care vrei s= o ini\iezi este din domeniul ]n care munce[ti, cheltuielile de lansare s]nt minime, po\i avea un num=r mare de clien\i, pre\ competitiv, lips= de con-curen\i), iar ]n a doua coloan= include minusurile (bun=oar=: lipsa de finan\e pentru ini\ierea afacerii, iar pentru dezvoltarea afacerii [i procurarea unor noi utilaje vei avea nevoie de o sum= mai mare, sur-sa de materie prim= este limitat=, nu ai calificarea necesar= pentru a ob\ine licen\= ]n domeniu).

Ceea ce este important e s= alegi o idee de afa-cere care va dura ]n timp [i poate fi dezvoltat=, chiar dac= lansarea ar fi mai dificil= dec]t ]n cazul altora. Ascult= atent sfaturile unui consultant, mai ales c= exist= proiecte finan\ate din exterior unde ]\i pot da sfaturi f=r= plat=, ]nainte de a lua o decizie. Astfel vei putea face alegerea cea mai bun= [i evita multe probleme ]n viitor.

Mult conteaz= cum prive[ti lucrurile. „Dac= le-a reu[it la al\ii, de ce nu a[ putea ]ncerca [i eu? Cu ce s]nt eu mai pre-jos?”, a[a g]ndesc mul\i dintre acei c=-rora nu le-a reu[it afacerea. Unora nu le reu[e[te aface-rea pentru c= mul-te lucruri nu le cu-nosc [i nici nu vor s= ]nve\e. Ca s= con-duci o afacere, ar trebui s= ai cel pu- \in cuno[tin\e elementare despre management, mar-keting, finan\e. Anual s]nt organizate zeci [i sute de cursuri, seminare, ]\i pui ]n pericol viitorul afacerii dac= nu participi la ele, chiar dac= dup= prima participare vei avea impresia c= a fost plictisitor, iar multe lucruri nu le-ai ]n\eles.

Pierd [i acei care ]ncearc=, ]ntr-un fel sau altul, s= induc= ]n eroare clientul, fie c= e vorba de calita-tea produsului sau de termenele de livrare. Clientul dicteaz=. F=r= el afacerea ta nu va avea succes. De aceea acord= o deosebit= aten\ie clien\ilor care ]\i cump=r= produsul, dar [i poten\ialilor clien\i de pe segmentul de pia\= spre care este orientat= aface-rea ta.

Mai s]nt [i alte gre[eli, dar pe multe le vei putea evita dac= vei ]nv=\a din gre[elile altora.

Alexandru DIMITROV


rectificare

CE MAI FACI, BADE...

M ajoritatea neamurilor noastre au fost cadre di-dactice – ]nv=\=tori [i profesori. A mai fost un

medic, un militar, un l=c=tu[. Eram prin clasa ]ntîi sau poate ]nc= nu p=[isem pragul [colii, c]nd ]ntr-o bun= zi a c=zut vestea c= de acu ]nainte avem printre neamuri [i un actor, care e v=r cu tata [i frate cu nana noastr=. Din acea sear= de var= nu mai sc=pam nici un film la c=minul cultural din sat, mai apoi [i la tele-vizor, c=ut]nd pe ecran, ]n primul r]nd, un b=rbat care s= semene cu rudele din-spre tat=, ]ns= nu am des-coperit pe nimeni. nu am z=rit mult= vreme nici nu-mele nostru ]n for[panul de la ]nceputul sau de la sf]r-[itul peliculei. }ntr-o s]m-b=t= s-a l=sat zvonul c= Actorul a sosit ]n sat, la maic=-sa Feodosia. Se adu-nase s=-l vad= lume de peste lume, cei mai mul\i copii – nepo\i, vecini, tre-c=tori ]nt]mpl=tori. Actorul se salut= cu unul, cu altul, descos]ndu-i de fra\ii lor mai mari, de p=rin\i, de bu-nici. Atunci mama l-a ]ntre-bat: Pe al meu nu-l cuno[ti? El [i-a ridicat un pic bereta, a rotit privirea, [i s-a apro-piat de mine, r=t=cit printre droaia de b=ie\i [i fete de toate vîrstele, pun]ndu-mi m]na pe um=r: Ce mai faci, bade Valeric…

Mi-a pl=cut acest „bade”. De atunci [i p]n= aproa-pe de absolvirea [colii din sat m= urm=rea mereu g]n-dul c= mai serios era dac= lucra ca [ofer – m= plim-ba pe toate drumurile, ajungeam chiar [i la nistru, m= ]nv=\a s= fac avioane [i fluiere; ori mai bine ajun-gea pre[edinte de colhoz [i, odat= [i odat=, nivela o palm= de p=mînt pentru un teren de fotbal promis de doi ani de [eful nostru de gospod=rie; ori [i mai bine, se f=cea profesor de chimie [i nu mai ]ncurcam eu

buclucul acesta de formule. Era altfel dec]t ceilal\i. Altfel rupea felia de p]ine; [tia a vorbi cu cîinii [i pisi-cile; nu se temea s= a\ipeasc= un pic sub un stup de albine; dac= se apropia de ni[te cert=re\i, ace[tia imediat se potoleau; c]nd migrau cocostîrcii, neap=-rat se oprea [i ]i petrecea cu ochii p]n= disp=reau ]n ad]ncul cerului.

L a o v]n=toare ne-am oprit s= mesim, ]ntinz]nd bu-catele pe un copac pr=v=lit. Un b=tr]n v]n=tor

i-a ar=tat Actorului cu coada ochiului un omulean dintr-un cap=t al [irului, apoi un altul din cel=lalt cap=t, care se-m=nau ca dou= pic=turi de ap=: Sînt fra\i, dar sînt mînia\i unul pe altul, de un an de zile nu-[i a[tern merindele pe un prosop [i nici „bun= ziua” nu-[i spun...

Atunci Actorul le-a povestit o istorioar= amuzant= din copil=ria sa. C]nd era de vreo [apte ani, tat=l s=u a cum-p=rat de la t]rgul din {ol-d=ne[ti un god=cel. A doua zi diminea\= mare nevoie: l]ng= co[tirea\a lui a c=zut ca din cer un c]ini[or g=l=gios [i nervos de pr=p=denie – l=tra ]ntruna [i nu d=dea voie ni-m=nui s= se apropie de purcelu[. P]n= ]n sear= a ap=rut [i st=p]nul care-i v]n-duse mamiferul domestic: C]i-nele [i god=celul s]nt ca ni[te

fra\i – se ap=r= unul pe altul, se t=v=lesc ]mpreun=, m=n]nc= dintr-o treuc=… Mo[ Ermolae, domnule Er-molae, \i-am adus ]n loc doi purcelu[i, numai ]ntoar-ce-mi c]ini[orul [i acest god=cel…

La ]nchiderea sezonului de v]n=toare la iepuri din ]ndep=rtata toamn=-iarn=, ne-am alipit din nou de echipa de v]n=tori din acea localitate nordic=. Cei doi fra\i, sup=ra\i nu demult, l-au rugat pe Actor s= se a[eze s= ia masa cu ei ]mpreun=.

Valerie VOLONTIRFotografie de autor

}n memoria lui Mihai VOLONTIR


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

LOCALIT+|ILE REPUBLICII MOL-DOVA. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 13. { – T]. Chi[in=u: Fun-da\ia Draghi[tea, 2015, 517 p.

Volumul 13, drag= cititorule, din se-ria unei lucr=ri enciclopedice ce va cu-prinde ]n total 15 volume, uite c= ajunge pe raftul bibliotecii tale. De 15 ani gru-pul de savan\i [i scriitori ai Funda\iei Draghi[tea cerceteaz= istoria vetrelor noastre str=mo[e[ti, adun]ndu-le ]ntr-o antologie a ora[elor, satelor [i c=tunelor de la noi, sistematizate ]n ordine alfabetic=. Volumul de fa\= cuprinde istoria a 75 de localit=\i, ]ntre care or. {old=ne[ti, {tefan-Vod=, Ta-raclia, Telene[ti [i Tiraspol, con\ine informa\ii de ordin istoric, geografic, demografic, administrativ, cultural, toponimic. A[adar, r=m]nem ]n a[teptarea apari\iei ul-timelor numere preconizate ale acestei opere de am-ploare.

RO{U {I NEGRU. Stendhal. Chi-[in=u: Cartier popular, edi\ia a III-a, 2015, 604 p.

numit roman al energiei, vei desco-peri istoria unui t]n=r, Julien Sorel, care ]ncearc= s=-[i dep=[easc= condi\ia so-cial= de \=ran, iar sensul existen\ei se dovede[te a fi goana dup= fericire, prin cultivarea eroic= [i tragic= a cunoa[terii de sine, [i mai ales prin iubire. Toate acestea, apel]nd la munc= [i talent, cunosc]nd decep\ia [i ipocrizia. „Ro[u [i negru este un roman f=r= umbre, dac= nu cumva f=r= perspective. nimeni n-a mai mers vreodat= mai departe pe aceast= cale” (Jean Prévost). Te las pe tine, cititorule, s= deslu[e[ti simbolistica acestor dou= culori din acest roman psihologic, publicat ]n 1830.

POEZIE. PROZ+. Mihai Emi-nescu (2015, 468 p.) [i POVE{TI. POVESTIRI. AMINTIRI. Ion Crean-g= (2014, 320 p.). Chi[in=u: Prut Interna\ional, colec\ia Biblioteca pentru to\i copiii.

Momente-cheie din ]ntreaga o-per= eminescian= propune edi\ia actual=, alc=tuit= [i ]ngrijit= de Eu-gen Lungu, care ne surprinde cu un cuv]nt introductiv Eminescu azi. „}n felul acesta se construie[te imaginea-simbol a celui mai mare creditat dintre intelectualii acestei na\iuni. Efigia sa, de un neo-bosit romantism, cu profilul aproape sacralizat al t]n=-rului de 19 ani, sublimeaz= un Eminescu al tuturor.” (E. Lungu)

Cel de-al doilea titlu este prefa\at de M. Sadoveanu, care conchide: „opera lui Creang= este o valorificare a limbii [i fic\iunii populare, este crea\ie. Deci humule[tea-nul trebuie scos din cutia etichetat= [i l=sat liber, s= r=m]n= a[a cum este, unul dintre cei mai mari scriitori arti[ti ai neamului nostru”.

punctul de pornire

TALENTUL VINE DE LA DUMNEZEU

—D e la cine ai mo[tenit acest talent?— Dumnezeu m-a ]nzestrat cu acest dar, de-

oarece nimeni din familia mea nu a c]ntat. Bunica a fost amatoare a c]ntecului popular [i bunicul a c]ntat la baian, la felamator.

— De ce anume muzica popular=?— E un gen ]n care m= reg=sesc. Acum doi ani

am fost cu p=rin\ii la o petrecere [i atunci am sim\it c= aceasta vreau s= fac: muzic= popular=.

— C]nd ai ]n\eles c= muzica e viitorul t=u?— Dup= ce am urcat pe scen= la o serat=. Am

cobor]t ]n aplauzele spectatorilor [i mi-am zis : vreau s= mai fac acest lucru. Scena ]nseamn= foarte mult pentru mine.

— Ai vrea s= faci carier= muzical=? Sau optezi [i pentru alt= profesie?

— Vreau s= ]mbin muzica [i televiziunea. Sper s= ajung s= lucrez la vreun post de televiziune [i s= prezint emisiuni de divertisment.

— Ce alte genuri de muzic= ascul\i?— }mi place foarte mult opera, chiar ]ncerc s= o c]nt,

[i muzica u[oar=, depinde ]ns= [i cine o c]nt=. Pre-fer muzica de calitate.

— Cum reu[e[ti s= ]mpaci muzica [i [coala?— Se mai ]nt]mpl= s= ]mi cer voie de la profesori

[i de la dl director s= plec ]n turnee. C]nd revin, ]n-cerc s= fiu ]n pas cu materia, ax]ndu-m= pe disci-plinele care ]mi plac mai mult.

— Cine te-a sus\inut cel mai mult la ]nceput de cale?

— Profesoara de limba rom`n=, dna Svetlana Mih=e[. Ea a fost cea care m-a ]ncurajat s= par-ticip la Moldova are Talent, o experien\= deosebit= pentru mine.

— Ce sim\i atunci c]nd urci pe o scen=, ]n fa\a unui public necunoscut?

— Inima ]mi bate foarte tare, ]ns= chipul meu arde de ner=bdare s= ias= ]n fa\a publicului... M= lini[tesc c]nd ]ncep a c]nta. Pe scen= m= simt ]mplinit.

— Ai un vis pe care neap=rat ai vrea s= ]l rea-lizezi?

— Am un vis mare... s= ofer lumii o muzic= bun=, de calitate [i piese frumoase, care s= d=inuie.Toate bune. Doamne ajut=!

Pentru NOI – Olesea COSOI

Gabriel NEBUNU, clasa a IX-a, L. T. Ion Vod=, Cahul. Trofeul de Ex-celen\= [i Popularitate [i premiul II la Festivalul Interna\ional de Muzic= Hermannstadt Fes din Sibiu (2015), Premiul PRESEI [i locul I la Festivalul Interna\ional de Muzic= pentru to\i de la Bac=u (2014).


fii s=n=tos!

ANTIBIOTICELE — ALIAT SAU DU{MAN?

poft= bun=!

F iecare anotimp este o provocare pentru noi. De la ar[i\= la ninsori, organismul trece printr-o se-

rie de st=ri, iar pentru a-l sus\ine [i a-i oferi confort, avem nevoie ]n primul r]nd de o hran= corespunz=toare temperaturii de afar=, ]ndeosebi acum, c]nd frigul ][i face tot mai sim\it= prezen\a. Din rezervele mele pen-tru iarn= nu lipsesc niciodat= alunele de p=dure. }nc= de pe c]nd eram mic=, alunele de p=dure au fost cele mai a[teptate [i ]ndr=gite de ]ntreaga noastr= familie daruri ale naturii. }mi amintesc cum se ascun-deau printre frunzele c=zute, iar noi, copiii, le str]n-geam una c]te una. Atunci [tiam doar at]t, c= s]nt de-licioase. Ast=zi mai [tiu c= ]nainte de toate s]nt pline de s=n=tate.

Alunele de p=dure constituie o surs= inepuizabil= de vitamine, substan\e minerale [i gr=simi s=n=toase. Dintre fructele uscate, alunele s]nt unele dintre cele mai bogate ]n vitamina E, care asigur= o piele s=n=toas= [i un organism preg=tit pentru sezonul rece. Mai con\in vitamine din grupul B care au o ac- \iune pozitiv= ]n special asupra sistemului nervos – ]m-bun=t=\e[te memoria [i performan\a intelectual=, ]n-dep=rteaz= oboseala [i insomniile. Al=turi de vitamine, alunele s]nt bogate ]n minerale, precum magneziul, fierul, cuprul, zincul, ]n fibre, flavonoide [i acid oleic. }n doar 100 de gra-me de alune se g=-sesc 10 grame de fibre. Acestea par-ticip= la facilita-rea digestiei [i la procesul de deto-xifiere a organis-mului. Acidul oleic [i flavonoidele con-tribuie la buna fun-c\ionare a sistemu-lui cardiovascular: ]nt=resc vasele de s]nge, regleaz= nivelul colesterolului [i scad riscul de infarct. Renun\= la gust=rile nes=n=toase, pline de aditivi [i ]nlo-cuie[te-le zilnic cu o por\ie de alune de p=dure. Da-torit= con\inutului mare de proteine [i uleiuri de ]nal-t= calitate, miezul de alune proaspete este foarte hr=nitor [i reprezint= o adev=rat= surs= de energie, fapt pentru care se recomand= ]n special ]n regimul alimentar al sportivilor.

Fructele alunului de p=dure se consum= proaspete, u[or pr=jite [i s]nt folosite ]n industria dulciurilor. Se adaug= ]n ciocolat= [i cafea pentru a le oferi o arom= puternic= [i delicioas=. Mix]nd alunele ]ntr-un blen-der se ob\ine ]n rezultat o past= cremoas=, bun= de uns pe p]ine, pe care o mai numim [i unt de alune. Totodat=, din aceste nucifere de p=dure, se mai pro-duc f=in= [i paste, iar din miezul presat – ulei. M=cinate, pot fi pres=rate peste salate sau ameste-cate ]n iaurt [i cerealele de la micul dejun.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

F ie c= este vorba de o r=ceal=, fie c= de o durere, mul\i dintre noi g=sesc o prim= salvare apel]nd

la antibioticele din farmacie. Antibioticele s]nt o gru-p= de medicamente, folosite pentru tratarea bolilor infec\ioase, produse de bacterii. }n cazul bolilor pro-duse de viru[i – grip=, r=ceal= – antibioticele s]nt inutile. Este adev=rat, de multe ori ne pot salva via-\a. Dar ar trebui s= con[tientiz=m c= dac= ajungi s= le iei pe perioade lungi [i le administrezi incorect, ele pot face mai mult r=u dec]t bine [i ri[ti s= dai peste mari proble-me de s=n=tate. A-ceasta ar ]nsemna s= dezvol\i ]n orga-nism ni[te bacterii rezistente la antibi-otice, cum ar fi sta-filococul auriu, iar boala s= dureze sau s= dea compli-ca\ii.

Adesea, o cur= gre[it= cu antibiotice poate pro-voca dezechilibru digestiv, distrug]nd flora bacteri-an= intestinal= sau bucal=, poate afecta ficatul, rini-chii [i, nu ]n ultimul r]nd, duce la sc=derea imunit=\ii. {i cum o problem= nu vine niciodat= singur=, un sistem imunitar afectat poate ataca pancreasul – or-ganul care produce insulin=. Studiile au ar=tat c= antibioticele luate la o v]rst= fraged= cresc riscul de diabet ]n r]ndul copiilor. Plus la toate, antibioticele mai s]nt [i foarte toxice.

Durata tratamentului cu antibiotice [i cantitatea acestora se indic= doar de medic. La fel ca orice alt medicament, antibioticele pot cauza reac\ii aler-gice, de aceea, uneori, medicul nu poate prescrie antibiotice p]n= pacientul nu face o investiga\ie ]n prealabil.

Totodat=, trebuie s= \inem cont c= exist= o varie-tate de produse naturale [i plante cu o imens= pu-tere antibiotic=. Acestea nu au efecte secundare [i pot fi folosite at]t ca metod= de tratare a infec\iilor, c]t [i pentru prevenirea lor. S]nt populare [i la ]n-dem]na oricui. Usturoiul [i ceapa – dou= antibiotice naturale, cunoscute ca sus\in=tori ai sistemului imu-nitar – distrug viru[ii [i infec\iile puternice. Ideal ar fi s= consum=m 1-3 c=\ei de usturoi [i o ceap= pe zi. Ardeiul iute este unul dintre cele mai rapide remedii pentru dureri ]n g]t, av]nd ]n compozi\ia sa o sub-stan\= cu propriet=\ii antiinflamatoare, numit= cap-sicin=. Un bun efect bactericid ]l au hreanul [i ridi-chea neagr=. Sub form= de sirop, aceste dou= alimente trateaz= tusea [i bron[ita. Ghimbirul, l=m]-ia [i mierea, ad=ugate ]n ceai, calmeaz= inflama- \iile g]tului, scad febra.

ALUNELE DE P+DURE


abc-ul Af ro di teisimbolistica lunilor

N umele decembrie provine din lat. decem, adic= zece, a-

ceast= lun= fiind cea de-a zecea ]n calendarul roman ]nainte de in-troducerea lunilor ianuarie [i fe-bruarie. }n timp ce 1 decembrie re-prezint= ]n emisfera nordic= prima zi a iernii meteorologice, aceast= zi marcheaz= debutul verii meteo-rologice ]n emisfera sudic=.

Conform tradi\iei astrologice, simbolurile caracteristice oameni-lor n=scu\i ]n luna decembrie (zo-dia S=get=torului: 1-21 decembrie [i zodia Capricornului: 22-31 de-cembrie) s]nt cele ce urmeaz=.

Turcoazul este una dintre cele mai vechi amulete de protec\ie [i un recunoscut simbol al bog=\iei ]n multe culturi antice. numele a-cestei geme, semnific]nd piatra turceasc=, se datoreaz= faptului c= ea era adus= odinioar= ]n Eu-ropa prin Turcia. Se spune c= da-c= d=ruie[ti o piatr= de turcoaz unui prieten, acesta va fi ap=rat de energiile negative [i va fi ]nso- \it mereu de noroc. Totodat=, exis-t= credin\a c= aceast= gem= aduce lini[te [i armonie asupra unei case.

Zirconul ]nglobeaz= simboluri-le intui\iei, adev=rului, stabilit=\ii [i credin\ei. Recunoscut ]n cultura antic= drept o gem= de protec\ie, fiind folosit pentru alungarea dia-volilor [i ap=rarea contra otr=- vurilor, prevenirea fulgerelor [i asi-gurarea unei recolte bune. De asemenea, era utilizat pentru tra-tarea insomniilor, depresiilor, cram-pelor, r=nilor [i bolilor de inim=.

Zirconul alb are acelea[i semnifi-ca\ii [i puteri magice ca cele ale diamantului. Cel galben este folo-sit mai ales ]n amulete de dragoste, cel portocaliu – ca simbol al fru-muse\ii [i amulet= de protec\ie ]n vremea c=l=toriilor, cel maro – ca simbol al p=m]ntului. Zirconul ver-de este ales pentru amulete de atragere a bog=\iei [i norocului, iar cel ro[u este simbolul averii, puterii [i al curajului.

Tanzanitul poate fi g=sit numai ]n Tanzania, la poalele muntelui Kilimanjaro. Caracterizat printr-o ]mbinare armonioas= de violet [i albastru, tanzanitul este conside-rat o piatr= mistic=, n=scut=, potri-vit unei legende Masai, dintr-o st]nc= lovit= de un fulger.

}n credin\a vechilor romani, fa-gul era considerat copacul sacru al zei\ei Diana. Ei purtau buc=\i din lemnul acestui arbore drept talismane [i consacrau liba\ii prin care turnau vin peste trunchiurile de fagi. Cel\ii considerau fagii drept arbori ai ]nv=\=rii, ]n\elep-ciunii, simboluri ale cuv]ntului scris [i ale prosperit=\ii. }ntr-o str=-veche credin\= se spune c= dac= ]\i scrii c]teva dorin\e pe un lemn de fag [i ]l ]ngropi ]n p=m]nt, do-rin\ele se realizeaz= pe m=sur= ce lemnul putreze[te.

M=rul este simbolul magiei, ti-nere\ii, frumuse\ii, ispitei, dragos-tei, fertilit=\ii, masculinit=\ii [i feri-cirii. Pentru cel\i, acest copac era simbol al creativit=\ii, al artei [i poeziei, dar [i un simbol al virtu\ii, purit=\ii sau maternit=\ii.

L una decembrie este cunos-cut= ]n popor sub mai multe

denumiri: Undreia, Andrea (luna lui Sf. Andrei), neios, ning=u (luna ninsorii), luna lui Cojoc. Este una dintre cele mai bogate luni ale anului ]n s=rb=tori religioase, c]n-tec [i voie bun=.

VOCEA AMINTIRII

} ntoarcem fil= cu fil= [i cre[-tem odat= cu amintirile noas-

tre. Ele se adun= ]ntr-un m=nunchi. V]njos ori fragil. Cununa de amin-tiri se ]mplete[te din oamenii pe care via\a \i-i scoate ]n cale, nu la ]nt]mplare. Din ]ntreb=ri [i r=s-punsuri. Din gesturi [i sim\uri. Din reu[ite sau e[ecuri.

Te ]ntrebi probabil, drag= citi-torule, cum de iau na[tere aminti-rile, cum ]ncap ]ntr-un creier de om at]tea la num=r, cum de nu fug din sufletele noastre, de ce uneori dor, cum ar fi via\a f=r= de ele...

ne este h=r=zit s= intr=m ]n po-sesia lor de la o v]rst= fraged=. Cu ele vom tr=i ]n mare parte, din ele ne vom alimenta [i prin ele ne vom pierde adeseori descul\i [i striga\i de mama. Pentru ele vom pl]nge, vom r]de. Cu ele vom che-ma Copil=ria. Cu ele vom fi ]n a[teptare.

Va urma apoi perioada de ado-lescen\=, care va aduna amintiri solide din anii de [coal=, cu prie-teni noi, cu profesori care ]\i vor deveni exemplu, cu a[tept=ri m=-re\e de la ziua de m]ine, unde to-tul devine posibil. Apoi vei cunoa[-te amintiri pe care le-ai prins [i tu odat= de la ai t=i p=rin\i [i bunici – despre iubire, familie, fr=\ie.

P=streaz= amintirile din poze, cele din scrisori sau cele din jur-nale naive create la gura sobei. }n locuri [i zile, ]n cuvinte rostite [i nerostite, prin ]mbr=\i[=ri [i des-p=r\iri. Prin voci care dor de dor.

DECEMBRIE


ARRINERA HUSARYA — REVENIREA CAVALERIEI

ieri [i azi

DECEMBRIE

N e-am convins nu o singur= dat= c= [i o \ar= f=r= tradi\ie secu-

lar= ]n industria automobilistic= poate oferi surprize la compartimen-tul „supercar”. Azi foarte mult con-teaz= ideea, viziunea, conceptul, ele

fiind lipsite de orice prejudicii [i preistorii. Pe o coal= alb= au desenat schi\ele unui automobil sportiv designerii de la firma polo-

nez= Arrinera Automotive, ]nfiin\a-t= ]n 2008 pentru a produce un concu-rent „greilor” din domeniu. Dup= trei

ani a ap=rut [i primul prototip – ARRI-nERA VEnoCARA, primul supercar construit ]n Polonia. Automo-bilul cu dou= u[i, prev=zut pentru dou= persoane, era propulsat de un motor V8 de 6,2 l, ]mprumutat de la Che-vrolet Corvette ZR-1. Acesta putea lansa 640 c.p. pentru a ajunge la 100 km/or= ]n doar 3,2 secunde, iar dac= pilotul mai ap=sa pe accelerator, ARRInERA VEnoCARA se transforma ]ntr-o s=geat= cu viteza de 340 km/or=. Aceste calit=\i de sprint se datorau tehnologiilor [i ma-terialelor revolu\ionare utilizate – fibra de carbon, kevlarul. F=r= ba-

nalit=\i, habitaclul luxos [i rafinat ]ncorpora [i un monitor mare, dar [i un termovizor pentru a facilita [ofatul nocturn [i ]n condi\ii meteo dificile.

Ceva, totu[i, nu i-a satisf=cut pe constructorii polonezi pentru a sem-na lansarea ]n produc\ie, ei insist]nd s= mai vr=jeasc= asupra bolidului pentru a-i face [i pe fanii lui Ferrari s= ]ntoarc= privirile. Sarcina ]mbun=-t=\irii a revenit designerilor, polone-zului Pavlo Burkatskyy [i britanicului Lee noble. Eforturile lor au rezumat ]ntr-un exterior [i mai elegant, dina-mic. A fost reg]ndit= [i denumirea automobilului – HUSSARYA, ]n me-moria cavaleriei poloneze din sec.

XVI-XVIII, ne]nvinse ]n lupte.

Astfel, premiera primu-lui supercar polonez a re-u[it. Deja s]nt mul\i doritori gata s= pl=teasc= peste o sut= de mii de euro pentru a intra ]n posesia unuia din cele 100 de exemplare ce urmeaz= a fi produse anual. Modifica\ia pentru curse – ARRInERA HUS-SARYA RACInG 33, care

va fi realizat= ]n doar 33 de exempla-re, ajunge la 500 de mii de euro, ]n

timp ce altele, mai democrate – la „doar” 388 de mii de euro. S]nt scumpi „caii” polonezi, dar, conform exper- \ilor, merit=!

Iurie SCUTARU

600 de ani de la na[terea lui Jan DłUGoSZ, istoric, geograf, cronicar [i diplomat polonez (1 dec. 1415 – 19 mai 1480).

80 de ani de la na[terea poetu-lui rom`n nicolae LABI{ (2 dec. 1935 – 22 dec. 1956).

345 de ani de la na[terea dom-nului Moldovei Antioh-Vod= CAn-TEMIR, fratele lui Dimitrie Cante-mir (4 dec. 1670 – 1726).

140 de ani de la na[terea lui Rainer Maria RILKE, poet, proza-tor, dramaturg [i eseist austriac (4 dec. 1875 – 29 dec. 1926).

85 de ani de la na[terea lui Vladimir CURBET, maestru de ba-let, coregraf, etnograf, folclorist, valorificator al dansului [i al mu-zicii populare (5 dec. 1930).

75 de ani de la na[terea lui Ion PAULEnCU, c]nt=re\ (bas) de o-per= [i de muzic= popular=, pe-dagog, animator al culturii muzi-cale, regizor (5 dec. 1940).

65 de ani de la na[terea picto-rului Andrei S}RBU (6 dec. 1950 – 14 apr. 2000).

2080 de ani de la na[terea poe-tului latin (Quintus Horatius Fla-ccus) HoRA|IU (8 dec. 65 ].Hr. – 27 nov. 8 ].Hr.).

125 de ani de la na[terea lui Alexandru CRISTEA, muzician, profesor, dirijor de cor, compozi-tor, poet, autorul muzicii renumi-tului imn Limba noastr=, remarca-bil om de cultur= (13 dec. 1890 – 27 nov. 1942).

75 de ani de la na[terea lui An-drei TAMAZLÂCARU, dirijor de cor, folclorist [i istoriograf (13 dec. 1940).

80 de ani de la na[terea lui Vlad IoVI|+, prozator, scenarist [i regizor de film (15 dec. 1935 – 24 iun. 1983).

245 de ani de la na[terea com-pozitorului [i pianistului german Ludwig van BEETHoVEn (16 dec. 1770 – 26 mart. 1827).

100 de ani de la na[terea lui Edith PIAF, interpret=, compozi-toare [i autoare francez= de ver-suri (19 dec. 1915 – 11 oct. 1963).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Calc= reguli-le moralei. 2. Crea\ie – Vechi monede de argint. 3. Con\in re\ete medicale. 4. Bio! – 563 412 cara[i! 5. Felicia Gorgan – Sodiu – Uniunea Vinificatorilor din Moldova. 6. M=rgele pe un fir – Lipe[te obiecte. 7. Acid acetic – Sf]r[it de balad=! 8. Str]mbare. 9. Cupru – Transmite impul-sul nervos. 10. Dichisit – Dumnealui.

VERTICAL: 1. Joc de societate – Are carbonat de sodiu. 2. Internet Protocol – Au grad militar. 3. Plin de stele – Transplantat. 4. Supersti\ie – Mici particule. 5. Prost=nac – Pu\in numeros. 6. Perioad= istoric= – Posed. 7. nimic – Cioc. 8. Cele ce \in de oracol. 9. Transparen\=. 10. C=ma[= – oaie t]n=r= – Vele!

Cuv]ntul p]rnaie ]nseamn=:1. oal=; 2. }nchisoare; 3. n=duf.

R=spunsurile corecte – nr. 9, 2015

ORIZONTAL: 1. Pentatlon. 2. Ad]nc. Arol. 3. Tir. Libere. 4. I. L. Para. op. 5. Dam=. Dcr. 6. Acas=. {a. 7. Tur=. S=la[. 8. or=. Teren. 9. Rachet=. Al. 10. I\e. neto\i.

VERTICAL: 1. Patinatori. 2. Edil. Curat. 3. nir. Darace. 4.

Cuv]ntul suav ]nseamn= foarte dulce, ginga[.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

Incredibil, dar acolo calul sare peste cal. Unde?

Foarte simplu – doarme noaptea.

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

cuvinte ]ncruci[ate

} n secolele XVII-XVIII, cafenelele Londrei [i ale Parisului au devenit sediile juc=torilor de [ah, iar monarhii [i familiile lor au continuat s= practice jocul cu mult zel. }n Fran\a, Caterina de Medici,

Henric al IV-lea [i Ludovic al XIII-lea au fost [ahi[ti ]nzestra\i, ca [i Elisabeta I a Angliei, care a ju-cat lungi partide de [ah cu secretarul ei, Roger Ascham.

Tn. Pasa. 5. Aclama. Ten. 6. Ira. Sete. 7. Lab=. S=rat. 8. ore. Dale. 9. noroc. Anat. 10. Lepros. Li.

Caissa

1. Te8 Dxe8. 2. Dh7X, sau

1. Te8 Rh7. Dxg8X.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Eugène GALIEN-LALOUE (1854-1941): BASTILIA

Pictor francez, cunoscut pentru peisajele urbane pariziene. A fost recunoscut prin scenele stradale realizate toamna sau iarna. Picturile sale de la ]nceputul anilor 1900 reprezint= cu exactitate epoca ]n care a tr=it: Parisul fericit cu tr=suri de cai, ma[ini, troleibuze [i primele omnibuze. Lucr=rile sale redau un sentiment de lejeritate [i naturale\e cu ni[te culori care au fost aruncate ]n grab=, dar au aterizat frumos.

Lucr=ri: TEATRUL GYMnASIUM, ZI DE ToAMn+, STRAD+ DIn PARIS, MAGAZIn DE FLoRI, PARISUL SUB Z+PAD+ etc.

Bilan\ul concursurilor noi [i voi [i unde dai [i unde crap=.De vorb= cu interpretul FUEGo.Lerui Ler: Colinde culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZLÂCARU.Calendarul ilustrat 2016.fii s=n=tos!: oBICEIURI S+n+ToASE.time-out: Jimmie JoHnSon.

FON DA TOR:MI nIS TE RUL EDUCA|IEI

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TIR

Iuliana {CHIRC+secretar responsabil

Leo BoR DEIAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEIre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 8396For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|IEI:Re vis ta noI,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUnIVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

Indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

PUNCT DE REPER Valerie VOLONTIR

ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal 11 mic.pdf · antologie noI...

Documents

Transcript of ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal 11 mic.pdf · antologie noI...