ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

iunie

6, 2 013PRIMA ZI DE VACAN|+

Lumini\a NICOLAEV, 13 ani{coala de Arte, Co[ni\a, Dub=sari

Auzi? Te strig=!Un glas ginga[ te cheam=Pe tine suflet s=lbatic.

pag. 1-5

L]ng= butoiul pentru ap= de ploaie, ne a[tepta o c=ldare de cire[e albe [i una de cele ro[ii, culese cu codi\e.

pag. 24

Nu [tia prea multe despre acest sport, ]ns= i-a pl=cut de la primul antrenament. Prima lec\ie de tenis a avut-o la v]rsta de opt ani.

pag. 27

Ni[te oaze montane, cu mult deasupra cuiburilor de vulturi, soli-tare [i vis=toare, mai aproape de soare [i de stele. Genera\ii ]ntregi – doar at]t [i cuno[teau – imperiul mun\ilor! Rar le trecea pragul picior de str=in!

pag. 28

NOI

antologie Noi

CVADRIDIMENSIONAL+ Poeziaare mirosul autoruluidac= ea are mirosul unui brand scump de parfumde care autorul se folose[te ]n fiecare diminea\=cineva v= proste[tePoezia are sunetul sfor=ituluide la trei de noaptee ceva adev=rate ceva pl=cutchiar [i c]nd pare dezgust=torPoezia are forma unei buruiene

ce ]ncearc= s= cresc= de sub asfaltpoezia are nevoie de rezisten\=Poezia are gustul unui grepfrutceva ]n\ep=torpu\ini oameni ]n\eleg gustul adev=rat al grepfrutului(acru sau amar)nu to\i ]n\elegPoezia.

Nicolae DEMENCIUC, cl. a XI-aBiruin\a, S]ngerei

COMPETI|IEFotografie: Valerie VOLONTIR

2013, iunie Noi

"MASA CRITIC+" A POEZIEI

capriciile muzei

N atalia POCIUMBAN, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). C=ut=ri ]n perimetrul trasat deja. Nelipsite de

g=selni\e.Doina ST}N+ (Gura Galbenei, Cimi[lia). ”Dea Dom-

nul lacrimi s= mai ai”. Cum scria Pasternak: ”Dostati cernil i plakati, pisati... navzrîd”. E[ti pe o pist= rodnic=, reu[e[ti s= aduni conving=tor mai multe puncte, atin- g]nd ”masa critic=” a poeziei.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a (Pruteni, F=le[ti). Se eviden\iaz= eseul.

Cristina CLIMA (Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti). }n peisajul obi[nuit s-au strecurat note mai grave, mai me-ditative, mai filozofice. E o direc\ie ]n care merit= s= lu-crezi.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a (Ign=\ei, Rezina). Nu toate poemele au dezinvoltura [i finalitatea pe care le-am apreciat ]n Ca doi copii [i Pariu.

Ionela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). Mai mult dec]t cursiv. }ncepi s= g=se[ti punctele de sprijin necesare unui text poetic.

Nicolae DEMENCIUC (Biruin\a, S]ngerei). Ai o intui- \ie deosebit= a poeziei... Ar fi bine s= mai insi[ti asupra mijloacelor de expresie, asupra lexicului [i a gramaticii. Toate textele au ”stof=”. Remarc=m, totu[i, Caracter, Cvadridimensional= [i Dreptul la eroare. Succes!

Cristina VREME{ (Lozova, Str=[eni). Senten\ios [i, totodat=, aparent simplu, discursul poetic pe alocuri atinge cote remarcabile.

Ana IGNAT (Tocuz, C=u[eni). Mai este loc pentru eliberarea de locul comun [i de verbozitate.

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-a (Cobani, Glodeni). Cutremur=tor poemul Mi-e dor de tine din care am de-cupat primele dou= strofe. E[ti mai fireasc= [i mai scli-pitoare acolo unde porne[ti de la realit=\i imediate, de la ceea ce te doare.

Daniel P}RLICI (C=b=ie[ti, C=l=ra[i). Aceea[i tem= a exodului este tratat= neliniar ]n poemul }n reluare. Ai toate atributele scriitorice[ti. R=m]ne s= fii atent la alegerea temelor [i la cizelarea expresiei.

Maria LIVIZOR (Cos=u\i, Soroca). Lacrima pare a fi un experiment de scriitur= descriptiv=, oarecum manie-rat=. Nu f=r= de succes.

Iana CAZACU (Br=viceni, Orhei). Sincer, nepref=cut, cu un anumit rafinament al expresiei.

Erica LAT}POVA (Ciuciulea, Glodeni). Un eseu care ne aminte[te de colaborarea noastr= de c]ndva. Un eseu pe care, ]ntr-un fel, l-am a[teptat.

Lucr=ri interesante ne-au mai trimis Vlada BUZEN-CO [i Mihaela SAVGA, cl. a VI-a (Camenca, Orhei); Nicoleta ISTRATII, cl. a IV-a (T]rnova, Dondu[eni) [i Sil-via MUNTEANU (Susleni, Orhei).

Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, dar r=m]nem ]n a[teptarea altor ]ncerc=ri literare, reali-zate dup= o pauz= de medita\ii, lecturi [i exers=ri.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

Mam=,}n tine se oglinde[te copil=ria mea,Bucurii, triste\i.…M= rog la DumnezeuPentru s=n=tatea ta,{i te rog, mam=, s= m= ier\i.

Iana CAZACU, cl. a VIII-aBr=viceni, Orhei

MAM+

1

}N RELUAREo alt= destina\ie, un alt anturaj,mereu aceea[i pies= ]ntr-un nou peisaj.}n goana dup= bani [i fel de alte lucruriTot adun]nd prieteni cu care s= te bucuri.

Trec zile dup= zile, trec pe neobservateP=str]nd final identic, de g]nduri dezmembrateCu alte desp=r\iri, acela[i str]ns de m]n=C=t]nd la revedere ce mintea \i-o d=r]m=.

{i iar dezam=giri ]n repetate r]nduripierz]nd din ochi imaginea ]ntip=rit=-n g]nduri.o alt= destina\ie, un alt anturajmereu aceea[i pies= ]ntr-un nou peisaj.

Daniel P}RLICIC=b=ie[ti, C=l=ra[i

LACRIMAPrivesc ]n ochii t=i [i v=d o lacrim=,Ca o musafir=, ea ]\i lumineaz= chipul.Se rotunje[te ochiul t=u{i alunec= domol pe obrazu-\i ]mbujorat.

}[i las= urma jilav= pe orizontul fe\ei.Neg=sindu-[i lini[tea, purcede mai departe.Ajung]nd pe buze, spera c= [i-a g=sit tihna,dar... la o mi[care neprev=zut=, moare.

Maria LIVIZOR, cl. a XII-aCos=u\i, Soroca

Noi, iunie 20132

cap ri ci ile mu zei

ULTIMUL SUNET DE CLOPO|ELVictoria CURLIUC, 18 ani

{coala de Arte Plastice, Dondu[eni

o poezie…Cu dou= lacrimi sculptate{i g]ndul pe altarul durerii.o poezie…Tot sufletul ]nchis e ]n eaiar inima-i dicteaz= ritmul.o poezie…o via\= vibreaz= ]n rimeo soart= ][i c]nt= adev=rul.o poezie…

Cristina VREME{, cl. a XII-aLozova, Str=[eni

PARIUPariez c= [tiu ce g]nde[tic]ndv]ntul ca un [trengar]\i fur= identitatea,iar inima ca o adolescent=de 18 ani,rebel= [i inofensiv=,tresalt= la orice imbold de perfec\iune.Pariez pe cel mai destoinicvis al t=u.{tiu c= vei pierde,c=ci intui\ia tae asemeni unui fluture himeric:te minte ne-ncetat[i-\i promoveaz= speran\ele de[arte.

CA DOI COPII

* * *

S]nt obosit=,de anturaj, de mine,de chipuri reci, cuvinte goale,de z]mbete schi\ate de pictori mediocri.S]nt obosit=de nimicuri,de mituri [i legende,ce se cred evenimente reale,de prieteniprea buni pentru a fi adev=ra\i.S]nt obosit=de petreceri cu m=[ti,de nop\i pierdute, cer f=r= stele.S]nt obosit=[i vreau acas=.

Lucia CHIRI|A, cl. a XII-a Ign=\ei, Rezina

MI-E DOR DE TINEDe ziua ta, m=mico,o floare eu \i-a[ da,Dar e[ti plecat=-n Cipru,M=mico, draga mea.Eu stau cu bunicu\a{i nu ]mi este r=u,Dar ]mi e dor, m=mico,De chipul bl]nd al t=u.

Marinela LUPU{OR, cl. a VI-aCobani, Glodeni

IUBE{TE-M+ A{A CUM S}NTS]nt rea, s]nt bun=, cu t=ceri de piatr=,Dar iat=-m=, eu, cea adev=rat=.Nebun=, juc=u[=, suflet bl]nd,Dar tu iube[te-m= a[a cum s]nt.C=ci dac-a[ fi a[a cum m= dore[ti,Ar fi u[or de tot s= m= iube[ti{i to\i, deopotriv=, vor fi la fel ca tine –P=pu[i din plastic m]nuite bine.iar ]ntr-o alt= lume, v=dit=, de favor,Nu voi mai fi a ta, voi fi a tuturor,{i-atunci, c]nd tot ce mi[c=

se va numi p=cat,Tu vei putea r=m]ne acel adev=rat?

Ionela BEJENARU, cl. a XI-a Bute[ti, Glodeni

2013, iunie Noi 3

Auzi? Te strig=!Un glas ginga[ te cheam=Pe tine suflet s=lbatic.Taci? ochii t=i te tr=deaz=!Ei nu sugrum= cuvinte.Visezi? Cau\i o lume mai bun=?Str]nge\i ]n pumni nebunia.Pl]ngi? Lacrimile s]nt ap=,R=t=citorule!

o! Nu te pierde, speran\= secular=Din fr]nta inim= a omenirii!Mai a[teapt= o zi, o clip=,Un nou r=s=rit va veni.o! Nu te pierde, adev=rule,R=t=cit [i uitat ]n ma[in=ria vie\ii!Lumineaz= fa\a, aprinde o sc]nteie,}n ]ntunericul din ochii omenirii.o! Nu te pierde, iubire!Tu, care-i aduni pe to\i [i pe toateLa r=scrucea destinelor,La masa p=catelor.R=sai din negura uit=rii, iubire,}ntinde-le o m]n= acestor oameni,Deschide-le ochii!Deschide-le sufletul!Pune cap=t acestui r=zboi nev=zutDin interiorul lor.iubire, adu-ne pacea pe p=m]nt!

Cristina CLIMA, 17 ani, Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti

ECOUAi v=zutUn dor nebun fugind la tine-n poal=?Ai auzitUn snop de griji pl]ng]nd asear=?Ai atinsUn spin al t=cerii ]n ast= iarn=?Sau ai orbit}n gerul r=pitor de-afar=?Sau poate-un v]nt str=in str]ns te-a cuprins,{i inima cu lac=t \i-a ]nchis?Adormi cu plapuma str=in=, lipit= str]ns la piept,Pl]ng]nd de dorul ce te frige pe nedrept.{i, uite, colo pe tavan, vezi un ecou –}\i este apropiat, l-ai cunoscut...V]nt s=-l atingi nemi[c=tor.Ai c=zut ]n golul [i goliciunea acelui ecou.

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

DREPTUL LA EROAREs]nt om[i am dreptul la eroare:am dreptul s= pl=tesc prea mult la magazin,s= trec strada pe ro[u,s= pierd ultimul microbuzs= comit gre[eli ortografice ]n poeme,s= iubesc -e o eroare.e o eroare pe care o fac repetat.o fac incon[tient .de fiece dat= uit[i ]ncep de la ]nceputgre[eala meaciclic= –iubesc.

Nicolae DEMENCIUC, cl. a XI-aBiruin\a, S]ngerei

R+ZBOIUL NEV+ZUT

CASCAD+Daniela BALAUR, cl. a IX-a

Liceul M. Sadoveanu, H]nce[ti

PE TOLOAC+Ion TCACENCO, 11 ani

{coala de Arte Plastice, Rezina

4 Noi, iunie 2013

cap ri cii le mu zei

OPRI|I-MI VISUL

F}N

T}N

+ U

ITA

T+V

icto

r M

UN

TEA

NU

, 17

ani

Cen

trul

de

Cre

a\i

e a

l Cop

iilor

Sp

era

n\a

, Sor

oca

[i pl]ng adesea f=r= a [ti de ce [i pl]ng adesea pentru voi[i pl]ng c= m= iubi\i a[a cum s]nt[i nu ]mi cere\i s= m= schimb

[i pl]ng adesea pentru idealuri[i pl]ng adesea pentru fericire[i pl]ng s=-mi da\i ]n schimbmai multe lacrimi de iubire

[i pl]ng c= cerul e departe[i pl]ng c= nu pot s=-l ating [i pl]ng de dorul dragostei de carte[i pl]ng c= nu pot s=-l ]nving[i pl]ng, c=ci visul se ]nal\=[i cine [tie unde-l voi opri[i pl]ng, c=ci vreau s= fac dreptate[i pl]ng c= [tiu a[a frumos s= pl]ng

[i pl]ng c= via\a te love[te[i pl]ng c= nu-n\eleg de ce[i pl]ng c= totul se petrece]ntre un “cum” [i un “de ce”

Dea Domnul lacrimi s= mai ams= pl]ng de fericirea voastr=s= cer ca visu-mi s=-l opri\il]ng-un copac cu cetin= albastr=!

Doina ST}N+, cl. a XII-aGura Galbenei, Cimi[lia

C}ND SCRIUC]nd scriu,n-am nevoie de radier=de ceruz=, delete.G]ndurile nu se [terg,nu se evit=,nu se programeaz=,c]nd scriu,am nevoie de muz=,de foaie [i pix.c]nd scriu, am nevoiede tine, cuv]nt]nainte!

Te v=d ]n vis, z]mbind mereu.M= chemi, s= fiu cu tine,{i martor este DumnezeuC=-\i port [i eu iubire…C]nd e[ti departe [i-mi apari}n vise uneori,Cu fruntea-n jos [i ochii mari}n suflet simt fiori,}mi zici ]ncet s= te urmez,De[i ne va fi greuS= fiu pe veci numai a ta,{i tu pe veci al meu…

Ana IGNAT, cl. a XI-aTocuz, C=u[eni

CONTINUITATEMic=, firav=, zglobie,Tremur= o frunzuli\=,Cu rochi\a-i verzi[oar=,At]rnat= de-o codi\=.

Ploaia u[or a sp=lat-o,Soarele cald a-nvelit-o,iar copacul a hr=nit-o, P]n= frunza a crescut.

}n cur]nd, ]n ospe\ieC-un co[ toamna a sosit,C-o rochi\= aurie,Cro[etat= ]n c]rlig.

Cu cu\itu-i pe la spate,Bl]nda toamn= a ucis-o,C=z]nd biata frunz= moart=,Ro[ie ca focu-ncins=.

Cu fulgi grei sosit-a iarna,Trupu[oru-i ap=s]ndu-i,Mistuindu-i r=suflarea,Cu p=m]ntul ]ntrup]nd-o.

iar copacul, prim=vara,Alt= frunz= a n=scut,El hr=nind-o cu cea moart=,Pref=cut= ]n p=m]nt.

Vasilisa CIOBANU, cl. a IX-a Pruteni, F=le[ti

* * *

M+ CONDAMN+ FERICIREA

Figurasem ]n componen\a principal=a oamenilor de paiepe care lectura ]isubjug=necontenit.Uitasem s= setez cronometrul.oreles-au transformat ]n ve[nicie.Era frumos. M-am lovit de oglindarealit=\ii [i azi pl=tescdur.Nu vreau s= fug, ]mi asumconsecin\ele.}n final, fericirea m= vaabsolvi...

52013, iunie Noi

abonament

INIMILE NOASTRE SPER+

I nimile noastre sper= ]n continuu.Sper= dup= unele e[ecuri sentimentale, dup=

unele e[ecuri profesionale. Sper= dup= ce au fost tr=date, dup= ce au fost date uit=rii. Sper=. Dar p]n= c]nd? Pentru totdeauna? Nu.

Pentru c= vine timpul c]nd ]n\elegem c= lucrurile rele o s= se ]nt]mple indiferent dac= le a[tept=m sau nu. Vine timpul c]nd ]n\elegem c= dup= o zi cu soare, sigur, vine alta ]nnorat=, c= dup= clipe de fericire vin [i clipe mai pu\in fericite. Atunci nu mai sper=m cu adev=rat, o facem doar din obi[nuin\= [i din necesi-tatea de a crede c= poate totu[i s= se ]nt]mple o mi-nune.

inimile noastre au nevoie de protec\ie, de protec- \ia noastr=,…s= nu le facem s= se dezam=geasc=. Am ajuns s= \inem at]t de mult la ideea unei vie\i caste, frumoase, ]nc]t sper=m la Paradis. obosi\i de tot ce se ]nt]mpl= aici, ]n jurul nostru, imagina\ia noastr= a creat lumea perfect= [i sper=m ca ea s= existe cu adev=rat, s= avem grij= s= nu ne dezam=gim. De ce nu am ]ncerca s= facem Paradisul aici, pe P=- m]nt, ]n fiecare zi? inimile noastre sper= ]ntr-o schim-bare… Dar oare p]n= c]nd?

Erica LAT}POVA, Ciuciulea, Glodeni

}NCEPUTULP ictam sunetele iubirii pe petale de trandafir

str=in. }ntr-o milisecund= m-am ]ntrebat de ce am ]ncetat s= mai pictez acordurile de chitar= din inima mea...

Penibil... De fapt, ]n via\= e mult mai simplu: “}n-cerci, e[uezi, renun\i, ui\i (te min\i)”.

Deoarece apa [i \=rmul niciodat= nu vor prieteni, precum valul pasiunii nu va suporta ra\iunea. M-am aflat ]n ambele tabere, ]ncerc]nd s=-mi g=sesc urma pierdut=...

Am gre[it de dou= ori... [i a treia [ans= nu mi-a fost oferit=...

Acum a[tept s= m= g=seasc= “ea”, pe drumul uit=rii!

M= va g=si u[or, poate ]n melancolia unei melodii sau ]ntr-o comedie american=. Mi-am tr=it orele din via\= ca un personaj secundar din romanele celor mai mari prozatori ai sec. XX. La sf]r[it, acum, ]n clipe cutremur=toare ]mi amintesc ]nceputul...

... Dumnezeu a creat b=rbatul, apoi crea\ia sa a devenit ]ntruchiparea frumosului odat= cu apari\ia femeii. A ap=rut noaptea [i ziua, iar durerea, ]n chipul neputin\ei de a fi ]mpreun=, au devenit stelele (la-crimile)...

Balansez ]ntre a tr=i [i a (nu) exista, ]n cele din urm= p=[esc ]n universul meu, cu privirea spre un nou ]nceput...

Natalia POCIUMBAN, cl. a XI-aCobani, Glodeni

FARMECUL PRIM+VERIIC e ne poate bucura ochii [i sufletul mai mult dec]t

o floare de prim=var=, dup= un anotimp geros cum e iarna? Razele soarelui din nou ne lumineaz= fa\a, iar cerul senin ne cur=\= sufletele. oamenii ca furnicu\ele ][i petrec ziua ]n gr=din=. P=s=rile ne tre-zesc ]n fiecare diminea\= cu ciripitul lor la strea[ina casei. Pe str=zi vezi doar copii zburd]nd bucuro[i de noul anotimp ]n care natura re]nvie, se treze[te la via\=. Animalele au ie[it din hibernare [i revin la modul lor activ de via\=. }n atmosfer= adie un v]nt cald. De prim=var= se bucur= to\i. Peste tot se simte via\a. E frumos, e cald, e bine...

Iana CAZACU, cl. a VIII-aBr=viceni, Orhei

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene,

Ai observat c= revista [i-a m=rit num=rul de pagini? Colegii t=i merit= un abonament la revista Noi. }n-

deamn=-i s= se aboneze! Abon]ndu-te la Noi, te asiguri cu un adev=rat ghid

pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii asocia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

Noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cu revista Noi au crescut mai multe genera\ii.

Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Au r=mas zile num=rate pentru a te abona la Noi pentru doua jum=tate a anului 2013.

Pre\ul unui abonament semianual este de 78 de lei.

Indicele PM 31239.Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

Noi, iunie 2013

cu ta re r]nd mu[ c=

U na dintre dimine\i am ]nt]l-nit-o cu un superb r=s=rit de

soare ]n Budapesta. Acest ora[ are o arhitectur= ce ]mbin= perfect is-toria bogat= a Ungariei cu lumea contemporan=. Viena! Visam at]t

de mult s= v=d acest ora[.…Pala-tele [i catedralele ]n stil renascen-tin [i baroc, sculpturile de cai, zei [i eroi creeaz= peisajul vienez de neuitat.

Praga este un ora[ al monu-mentelor de art=. Palatul din Pra-ga cu Catedrala Sf. Vitus, turnuri de paz=, muzee, galerii de art= [i Bazilica Sf. George, cunoscut= pentru organizarea concertelor de

muzic= clasic=. Tot aici se g=se[te [i Turnul Eiffel improvizat de cehi.

Palatul Zwinger din Dresda te uime[te printr-o colec\ie de capo-dopere ale sculpturilor de piatr=, care dau ora[ului un aer mistic [i

medieval. Bratislava te sur-

prinde prin str=du- \ele [i blocurile ]ngus-te. Aici i-am sim\it aproape pe renu-mi\ii compozitori W. A. Mozart [i Fr. Liszt. M-a impresionat is-torioara unui t]n=r de prin locurile ace-lea, care a fost bo-tezat n=stru[nic ”Shonynatzi”. Se spune c= el s-ar fi ]ndr=gostit de o fat= foarte fru-moas=, dar care l-ar fi p=r=sit pen-tru altul bogat. B=r-

batul a p=strat memoria acelei fete [i, de aceea, timp de 40 de ani, ]mbr=cat ]ntotdeauna ]n cos-tum elegant, cu toate c= era s=rac, mergea dintr-un cap=t al str=zii ]n cel=lalt [i vorbea cu drag fiec=rei domni[oare pe care o ]nt]lnea. ”Shonnyshonny”, ]nsemna ”foarte frumoas=” - de aici [i numele s=u.

Doina MANIC

Lozova, Str=[eniFotografie de autor

VISUL POATE DEVENI REALITATE!

PRAGA

UN CADOU NEA{TEPTAT

A m un unchi care lucreaz= de mult timp ]n italia. Dar la

s=rb=torile de iarn= [i la cele de Pa[ti e ]ntotdeauna acas=, al=turi de cei dragi. }l a[teapt= to\i, cu mic, cu mare, mai ales c= aduce cadouri pentru to\i. Mi-a adus de toate: o perche de adida[i, blugi, c=m=[i [i tricouri. La ultimul Cr=ciun, zicea c= angajatorul nu-i permite s= plece [i n-o s= poat= veni. Ne-am ]ntristat, dar, ]n ulti-mul moment, spre bucuria noastr=, i s-au oferit c]teva zile libere [i s-a gr=bit spre cas=. Nu a avut timp s= cumpere cadouri din italia, a[a c= ne-am ales cu daruri din Moldova. Eu m-am ales cu un abonament la revista pentru copii [i adolescen\i Noi. Sincer s= fiu, la ]nceput, nu prea m-am bucurat de acest ca-dou, dar dup= un timp mi-am dat seama c= e cel mai frumos [i cel mai valoros cadou pe care l-am primit vreodat=. Am deja cinci nu-mere pe care le-am citit din scoar\= ]n scoar\=.

Unchiul mi-a zis c=, atunci c]nd avea v]rsta mea, era abonat la aceast= revist=, pe atunci se nu-mea Sc]nteia leninist=, chiar a participat la concursul de ecolo-gie. }n anii ’80 to\i elevii erau obliga\i s= se aboneze la o publi-ca\ie pentru copii. Dup= p=rerea mea, ar fi bine [i ast=zi s= fim cel pu\in convin[i s= ne abon=m la una dintre publica\iile pentru co-pii. A trebuit s= vin= unchiul meu din italia, ca s=-mi fac= un abona-ment la o revist=, de existen\a c=reia nici nu [tiam.

Alex MEDVEDEV, 15 aniC=rpineni, H]nce[ti

D+RUIRE {I ATITUDINES = p=str=m natura e un lucru

sf]nt, casa ne e una – Planeta P=m]nt, cu acest generic elevii Li-ceului Teoretic din Holercani, ]n-demna\i de profesori, au s=rb=torit Ziua P=m]ntului. S-a desf=[urat s=pt=m]na catedrei de biologie, geografie [i chimie.

S-au ales trei discipline, deoa-rece, prin cuno[tin\ele acumulate anume aici, putem percepe cel mai bine problemele globale ale P=- m]ntului, oferindu-i, totodat=, [i spri-jinul nostru de protec\ie.

Geografia ne cheam= s= c=l=-torim prin toate col\urile planetei,

oferindu-ne impresii inconfunda-bile; biologia – s= ascult=m glasu-rile naturii, oferindu-ne estetic= [i s=n=tate; chimia ne invit= s= des-coperim misterul lumii, propu- n]ndu-ne facilit=\i [i mod=.

A fost o s=pt=m]n= desf=[urat= cu mult= d=ruire [i atitudine fa\= de natur= [i fa\= de P=m]nt. Elevii cei mai activi au primit cadouri dulci [i diplome. Cu to\ii ]ns= ne-am ales cu o pl=cere enorm= [i cu o experien\= unic=.

Maria PORUBIN, cl. a XII-aHolercani, Dub=sari

Farmecul este frumuse\ea ]n mi[-care.

G. E. LESSING

6

2013, iunie Noi 7

noi [i voi

1. Cum a fost acest an de [coal= pentru tine? Cum ai fi vrut s= fie?

2. Prin ce crezi c=-\i va r=m]ne ]n memorie? Te-ai remarcat prin ceva?

3. Consideri c= atitudi-nea profesorilor / colegi-lor a fost adecvat= fa\= de tine?

4. Au fost [i situa\ii c]nd te-ai sim\it ne]n\eles / neapreciat?

5. Ai avut discipline noi, care \i s-a p=rut cea mai interesant=?

6. Ai avut colegi noi? Ai reu[it s= te ]mprietene[ti cu ei?

7. Au plecat unii colegi din clasa ta? |i-a p=rut r=u?

8. Ce griji ai la sf]r[it de an?

9. Ce inten\ionezi s= faci, ]n primul r]nd, ]n aceast= var=? 10. C]nd [i pentru ce a[tep\i cel mai mult noul an [colar?

11. }n timpul vacan\ei, ]n afar= de lectur=, e[ti tentat s= r=sfoie[ti [i noile manuale?

12. Ce-\ i propui s= schimbi ]n noul an de studii?

CHESTIO NAR

DIMENSIUNILE {I IMPACTUL VIOLEN|EI} n ultima perioad= se discut= mult despre violen\=. De[i au fost ini\iate unele cam-

panii sociale, au fost elaborate regulamente, se critic= [i se condamn= at]t ]n mass-media, ]n discu\iile publice [i private, c]t [i la orele de educa\ie civic=, violen\a ]n [coal= [i nu doar, r=m]ne o problem= nerezolvat= deocamdat=. Solu\iile [i opiniile vizavi de aceast= problem= variaz= ]n func\ie de persoan=, educa\ie, v]rst= etc. Ce cred cititorii no[tri despre violen\a ]n [coal=, afla\i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 3 al revistei.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

SF}R{IT DE AN

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. C]nd rostesc sintagma violen\a ]n [coal=, m= g]ndesc la nerespectarea dreptului co-pilului [i privarea lui de a avea propriile percep\ii despre lumea ]n care tr=ie[te.7. Copilul de mic trebuie s= cunoasc= ce este iubirea, cui [i cum o putem oferi. Dac= oamenii s-ar iubi, totul ar fi frumos [i ]n str]ns= armonie.8. Lumea virtual= chiar instig= [i educ= un comportament agresiv.9. Uimire! Fiecare ][i cere drepturile sale, chiar [i ]n fa\a profesorului. M= ]ngrozesc c= ]n 10 -15 ani profesorul va fi dat afar= din clas= de elevi...11. Copiii, elevii consider= c= nu vor fi sus- \inu\i, ]n\ele[i corect, exist= ]ns= [i imposibi-litatea de a te dest=inui cuiva.12. oric]te palme i-ai da copilului t=u, totu[i o vorb= bun=, o m]ng]iere l-ar ajuta mai mult. Deci, comunicarea e unica m=sur= ]m-potriva violen\ei.

Doina ST}N+Gura Galbenei, Cimi[lia

4. N-am fost ]njurat= ]n strad=, dar am fost martor= unor asemenea situa\ii.7. Tinerii duc lips= de comunicare, nu au abilit=\i de a aplana conflictele [i de a lua decizii ]n situa\ii-limit=. Cred c= ar fi bineve-nite ore de psihologie ]n [coli. 8. Nu at]t jocurile la calculator instig= la vio-len\=, c]t izolarea de comunitate, ce ]i trans-form= ]n robi ai internetului.10. Violen\a psihologic=, ]n opinia mea, este una dintre cele mai periculoase forme, ea traumeaz= pentru toat= via\a.12. Copiilor trebuie s= li se explice c= violen\a nu este un mod de a-\i ar=ta pute-rea. Ar fi bine s= se organizeze un [ir de traininguri, ore educative, mese rotunde...

Cristina VREME{Lozova, Str=[eni

1. M= g]ndesc la o mul\ime de scene violen-te cu adolescen\i, pe care le v=d aproape ]n fiecare sear= la [tiri.3. Am fost [i eu victim= a violen\ei verbale, mai ales din partea colegilor mai mari.6. Cred c= violen\a porne[te tot de la violen\=: dac= un copil o vede ]n familie, la [coal= [i ]n societate, cu siguran\=, va urma aceste mode-le. or, societatea noastr= transmite, de multe ori, un mesaj contradictoriu: prin vorbe ni se spune c= violen\a e inacceptabil=, dar prin fapte se vede de la o po[t= c= o toler=m.

Mircea CIOBANUOrhei

3. Din fericire, n-am fost victim= a violen\ei fizice, pe c]nd a celei verbale mi s-a ]nt]m-plat. }n ziua de azi e greu s= o evi\i, e prea variat vocabularul indecent, precum [i nu-m=rul celor ce-l folosesc.5. Cunosc situa\ii c]nd elevii au avut de sufe-rit din cauza agresiunii altor colegi, au avut nevoie chiar de ]ngrijiri medicale.6. Violen\a poate fi cauzat= de un cuv]nt ur]t, de o fapt= necugetat=, de impunerea propriilor opinii sau, pur [i simplu, din senin.11. Adolescen\ii nu vor s= cear= sfaturile celor maturi, deoarece se consider= independen\i.

Vasilisa CiobanuPruteni, F=le[ti

3. Am fost martor= la un act de violen\=, is-cat ]ntre doi colegi, chiar s=pt=m]na aceasta.5. Am auzit un caz cutremur=tor ]n care victi-ma, o elev= de 14 ani, a fost b=tut= [i stropit= pe fa\= cu alcool de c=tre dou= fete mai mari.9. Urm=resc nenum=rate reportaje despre violen\= [i, de multe ori, ]ncerc s= g=sesc o explica\ie a acestui fenomen, care e din ce ]n ce mai r=sp]ndit ]n societatea noastr=.12. Cred c= de multe ori prin comunicare efi-cient= putem evita violen\a.

Veronica POPESCUNisporeni

2. indiferent de forma pe care o ia violen\a emo\ional=, fizic= sau economic=, ea nu tre-buie acceptat= de societatea noastr=.3. Spre marele meu noroc, nu am fost vic-tim= a violen\ei, ]n timp ce unii colegi au fost stresa\i r=u ]n urma violen\ei verbale.6. Cauzele s]nt multiple: ]n primul r]nd, unii cred c= violen\a e un mod de educare, al\ii c= e un mod de r=zbunare sau un mod de a controla o persoan=. 9. Chiar ]n ultima perioad= violen\a ]n me-diul [colar a crescut vizibil.10. Uneori, aceste forme s]nt mai periculoa-se dec]t violen\a propriu-zis=.

Lucia CHIRI|AIgn=\ei, Rezina

6. Una dintre cauzele violen\ei este lipsa dragostei: }n centrul luptei nonviolente se afl= dragostea. A r=spunde cu violen\= ar ]nsemna intensificarea urii ]n univers. (M.L.King)12. Propun ca fiecare dintre modelele noas-tre de comportament: p=rin\ii, profesorii, fra\ii, surorile mai mari s= fie consecven\i, s= nu ne vorbeasc= una, dar s= fac= alta.

Nicoleta |URCANUChi[in=u

Noi, iunie 20138

poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

Trei c=l=tori fantastici cutreier= p=m]ntul:Soarele splendid, gerul ]ngrozitor [i v]ntul.

Unul d= via\=, altul d= moarte, apar]nd,Al treilea m]ng]ie cu aripa-i, zbur]nd.

Ei ]nt]lnesc o fat=, voioas= c=prioar=,Ca soarele de vie, ca v]ntul de u[oar=.

{i-i zic: “Copil= drag=, alege din noi trei,De vrei s= fii mireas=, pe care tu ]l vrei!”

Rom`nca le r=spunde cu o vesel= z]mbire:“S]nt sprinten= ca v]ntul, pe d]nsu-l vreau de mire!”

“Cum? eu, lumina lumei! pe mine m-ai respins?Am s= m= r=zbun la var= cu focul meu nestins.”

“Cum? zice gerul aspru, m-ai dep=rtat pe mine?Am s= ]nghe\ la iarn= [i inima din tine.”

“Nu-mi pas=, m]ndre soare, de focu-\i arz=torC]t mi-a sufla ]n fa\= un v]nt r=coritor.

Nici de-al t=u frig nu-mi pas=, o gerule de ghea\=,C]t v]ntu-n mezul iernii nu mi-a sufla ]n fa\=.”

SOARELE, V}NTUL {I GERUL

SOARE IBERICom de p=dure s]nt [i-mi place frunza.Dar ]n p=durea de pinide la Estoril, subt soarele torid,o umbr= nu g=se[ti printre lumini,s= te apere de raze.Aici izvoarele nu se deschid.V]nturate de mori de v]ntmiresmele fierbin\i ucid.

o clip= m-am=gesccu oceanul ce se vede-n zare,dar umbr= nici apa nu ares=-mi ]nveleasc= inima bolnav=.S=-mi ]nveleasc= inima bolnav=,mi-ar trebui de-aiurea dezmierdare,mult ]nrourata slav=,a Vlahiei deas=, larg=,reav=n= dumbrav=.

SOARELE

ROMAN|A SOARELUILucian BLAGA

Vasile ALECSANDRI

Georg TRAKL

}n fiece zi soarele galben trece deasupra colinei.Frumoase-s p=durea, animalul ]ntunecat,omul – v]n=tor sau cioban.

Ro[ietic se ridic= pe[tele ]n iazul verde.Sub cerul rotundPescarul trece f=r= zgomot ]n barca-i albastr=.

}ncet se p]rguie[te strugurele, gr]ul.C]nd ziua se ]nclin= ]n t=cereTe a[teapt= [i R=ul [i Binele.

C]nd noaptea se las=Drume\ul ][i ridic= ]ncet pleoapele grele;Soarele str=bate din cotlonul de ]ntuneric.

Ion MINULESCU

ROMAN|A SOARELUIR=sar,M=-nal\,Cobor{i-apoi dispar,{i-apusul meu e totu[i r=s=rit...S]nt vagabondul zilei de-a pururi solitar –Portret unic [i ve[nic, expus ]n infinit.

Cu magica-mi baghet= uria[= –St=p]na hot=r]rilor eterne –De[tept m=tur=torii albelor ora[e{i-adorm ]nt]rzia\ii negrelor taverne...

Dau fluviilor gra\ii de reptile,Dau m=rilor priviri fosforescente,iar mun\ilor din zare, aspecte de gorile,{i brazilor, pe coaste, pozi\ii indecente.

Dau fructe noi smochinilor usca\i,Dau bronzului figur= omeneasc=,iar Regilor –Pe socluri de marmur=-n[ira\i –Poruncitoare gesturi, ca-n veci s= porunceasc=.

iar c]nd cobor,C]nd calda-nfiorareSe zbate-n cupa recelui repaos,Azv]rl s=m]n\= nou= ]n vechile tipare{i-ascult Perpetuarea cum fredoneaz=-n haos!...

2013, iunie Noi 9

LUCI, SOARE, LUCI!

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

Luci, soare, luci,C= \i-oi sparge nuci,Nuci [i cu alune,Care s]nt mai bune,{i \i-oi da cire[iie[i, soare, ie[i.

SOARELE SOMNOROS

Emilia PLUGARU

Soarele [i-a stins lumina,A plecat un pic s= doarm=.Pe p=m]nt se las= noaptea,Nu se mai aude larm=.

o puzderie de stele,Pres=rate ca p=satul,Albe [i str=lucitoare,Au acoperit ]naltul.

Stelele din cer nu dorm.o stelu\= juc=u[=,Cam a[a, spre diminea\=,Bate soarelui la u[=:

– Boc, boc, boc, M=rite Soare,Te-ai cam ]ntrecut cu somnul,Scoal= iute, s= fii primul,C= \i-o ia-nainte omul.

Victor TELEUC+

STATUI SOLARE

RONDELUL DE AUR

VIA|A MEA SE ILUMINEAZ+

Nichita ST+NESCU

Alexandru MACEDONSKI

P=rul t=u e mai decolorat de soare,regina mea de negru [i de sare.

|=rmul s-a rupt de mare [i te-a urmatca o umbr=, ca un [arpe dezarmat.

Trec fantome ale verii ]n declin,cor=biile sufletului meu marin.

{i via\a mea se ilumineaz=,sub ochiul t=u verde la amiaz=,cenu[iu ca p=m]ntul la amurg.oho, alerg [i salt [i curg.

Mai las=-m= un minut,Mai las=-m= o secund=,Mai las=-m= o frunz=, un fir de nisip.Mai las=-m= o briz=, o und=.

Mai las=-m= un anotimp, un an, un timp.

o insul= uitat= [i pustie]n care oceanul sap=...Pustiu de cer,Pustiu de ap=.Din cine [tiecareve[nicie]n ap= soarele se-ngroap=.

Asemeni lui, pietre rotundese [lefuiescde-un zbucium verde.Rotunde pietre vin din unde,le-arunc= apa [i le pierde.

Acestea s]nt statui solare,le-a dus pe mal de jos furtuna,iar valul c]ntecul ce-1 are]l toarn=-n ele totdeauna.{i-apoi, dezam=git, oceanul,v=z]nd statuile negata,arunc=-n maluri uraganul[i le ciople[te ]nc=-o dat=.

Mai st= o zi, se uit= mut[i-ncepe iar de la-nceput.

Caldur= de aur topit,{i pulbere de-aur pe grîne,Ciobani [i oi de-aur la stîne,{i aur pe flori risipit.

}n to\i, [i ]n tot, potopit,El bate din aripi p=g]ne.Caldur= de aur topit,{i pulbere de-aur pe gr]ne.

De-al soarelui jar cotropit,Pam]ntul, sub vraj=, r=m]ne,{i orice femei se fac z]ne,Cu suflet din fl=c=ri r=pit –Caldur= de aur topit.

din folclor

10 Noi, iunie 2013

pa uz= de g]ndi re

AUTORUL PROPRIILOR DECIZIIS e vorbe[te mult [i nu de pu\in timp despre decizii, despre cum [i de

ce lu=m decizii. Unii prefer= termenul de alegeri. O bun= parte dintre adolescen\i sus\in c= adul\ii s]nt cei responsabili de deciziile sau alegerile lor. Al\ii se consider=, ]n mare masur=, forma\i [i capabili s= fac= singuri o alegere.

I-am ]ntrebat pe elevii clasei a IX-a din Horodca, Ialoveni, de c=tre cine se l=s= influen\a\i atunci c]nd iau decizii?

Elena LUPAN: }ntr-o prietenie conteaz= foarte mult sinceritatea [i dragostea. odat= cu apari\ia ne]n\elegerilor [i a invidiei, firul ei se rupe. Cea mai bun= prieten= a mea este mama, pe care o iubesc mai mult dec]t pe oricine din lume.

Anastasia RUSEV: Ne]ncrede-rea [i lipsa respectului s]nt factorii care distrug o prietenie. Prietenii buni merit= ]ntotdeauna respect.

Elena {ERBAN: o prietenie nu dureaz= dac= e bazat= pe min-ciun= [i pe indiferen\=. Nu putem construi o astfel de rela\ie, nefiind sinceri cu noi ]n[ine [i neav]nd ]n-credere unul ]n altul.

Alexandru COJAN: Banii pot afecta leg=tura dintre doi amici. Prietenia nu trebuie s= depind= de nivelul de trai pe care ]l ai.

Mihail BURCA: infidelitatea prietenilor duce, deseori, la rupe-rea oric=rei leg=turi de amici\ie. o prietenie poate dura numai dac= ne sus\inem reciproc.

Maria PAVALACHI: Prieteniile se destram=, de multe ori, din cau-za faptului c= nu [tim s= ne ascult=m. E necesar s= ]nv=\=m a ne auzi unul pe altul.

Arina FOC{A: Unei prietenii ]i pot d=una cuvintele nechibzuite [i spuse ]n grab=. Trebuie s= ne g]n-dim bine [i de multe ori ]nainte de a afirma ceva.

Nina IONE|: Deseori, se ]n- t]mpl= ca o prietenie s= nu dureze din cauz= c= nu [tim s= ne oferim ajutorul reciproc atunci c]nd avem nevoie. Prietenul la nevoie se cunoa[te.

Anastasia POSMAC: Prietenii trebuie s= fie one[ti, chiar dac= se r=nesc sau gre[esc unul fa\= de altul.

Ana GAIDAJI: Cei mai periculo[i factori care pot afecta o prietenie s]nt egoismul [i m]ndria. Cu cei de al=turi, dac= ]i consider=m prie-teni, trebuie s= ]mp=r\im totul. Ce-i al nostru e [i al lor.

Pentru NOI – Ionela VIZITIUVulc=ne[ti, UTA G=g=uzia

Sabina CAPMARE: Cei maturi, cum ar fi p=rin\ii sau profesorii, nu-mi doresc r=ul [i ]ntotdeauna m= vor ]ndruma s= fac alegerea co-rect=. Atunci c]nd am ]ncredere to-tal= ]n for\ele proprii, ]ndr=znesc s= iau decizii singur=, fiind sigur= c= n-o s=-mi fac p=rin\ii de ru[ine, [i nici pe mine ]ns=mi.

Alexandrina VICOL: Deciziile le lu=m noi singuri, iar p=rin\ii ne previn de urm=rile ce ar putea s= apar=. Aceasta ne face s= mai cuget=m, dar [i s= ne asum=m res-ponsabilitatea.

Nicoleta CIOBU: Cred c=, ]n unele situa\ii, este necesar= influen\a p=rin\ilor asupra decizii-lor noastre. S]ntem la v]rsta c]nd consider=m c= le [tim pe toate [i, deseori, gre[im.

Valentin PETRULEAC: Cei care au experien\= de via\= cu mai mult= u[urin\= pot face o alegere corect=.

Ion CANDU: Deciziile le iau sin-gur, nu m= las influen\at de nimeni, a[a c= ]mi asum [i e[ecurile.

Natalia BOCMARI: Cred c= p=rin\ii nu reu[esc ]ntotdeauna s= ne fac= s= ]n\elegem c= lumea de-ciziilor, universul lor este larg [i se ]nt]lne[te cu cel al consecin\elor. Exist= decizii mici, neimportante, pentru c= au consecin\e minore, nedramatice. Dar s]nt [i dintre cele ce au urm=ri tragice.

Violeta B+|: Este bine s= fii in-format ]nainte de a lua o decizie. Pentru c= altfel intervine problema consecin\elor.

Ana MUNTEANU: Cei maturi ar trebui s= ne lase s= sim\im gustul

dulce sau amar al urm=rilor unor decizii. Altfel, cum o s= ]nv=\=m s= fim independen\i?

Ion BUDEANU: Nu-mi place c]nd mi se repro[eaz= “eu \i-am spus ce te a[teapt=, eu te-am aten\io-nat, dar decizia e a ta”... p]n= [i adul\ii fac alegeri gre[ite.

Mihai ARSENE: Este interesant faptul c= ]n limba rom`n= spunem “a lua o decizie“, dar traducerea din limba englez= ar fi “a face o decizie“. Mi se pare c= e o reflec-tare mai corect= a procesului ]n sine, pentru c= o decizie nu se ia, a[a cum iei un obiect de pe un raft, ci o faci...

Pentru NOI – Iuliana BUNUHorodca, Ialoveni

A colo unde este prietenie, trebuie, neap=rat, s= existe un echilibru rela- \ional, bazat pe solidaritate, respect, ]ncredere reciproc=. O prietenie

adev=rat= ]\i poate schimba radical via\a de la profesie la s=n=tate, de la comportament la modul de a g]ndi. }ntr-o astfel de rela\ie, fiecare din-tre cei doi se situeaz= pe aceea[i balan\=. Exist= foarte mul\i factori care contribuie la dezechilibrarea ei. Care s]nt ace[ti factori ne spun elevii din clasa a VII-a, Liceul Teoretic Nr. 2, Vulc=ne[ti, UTA G=g=uzia:

BALAN|A PRIETENIEI

2013, iunie Noi 11

IDEI PENTRU VACAN|+S oare, plaj=, distrac\ie, relaxare s]nt doar unele dintre pl=ceri, pe care

a[tept=m s= le savur=m din plin ]n aceast= vacan\=. }n zilele lungi de var= pofta de odihn=, dar [i de mi[care este de nest=vilit. Dorin\a fiec=ruia de a avea o vacan\= activ= [i de neuitat poate fi realizat= u[or. Trebuie doar s= vrei sau, cel pu\in, s= visezi la o astfel de vacan\=, a[a cum o fac elevii claselor a VII-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic Prometeu, Baraboi, Dondu[eni. Ace[tia spun c= nu au aspira\ii prea mari, dar ][i doresc nespus de mult s= fie o var= activ=, plin= de noi descoperiri [i impresii.

Alexandrina RUSU: }n vacan\a de var=, vreau s= explor=m, ]mpre-un= cu prietenii, p=durile din ]mpre-jurimi. }mi place s= g=sesc [i s= cer-cetez diferite specii de plante.

Vadim DEMIAN: A[ dori s= merg ]n aceste trei luni la Chi[in=u, la veri[orul meu Tudor. Dac= ne vom re]nt]lni, vom discuta despre anul [colar trecut [i despre succesul ob- \inut.

Alina BOTEZATU: C=r\ile s]nt pasiunea mea, ]n special cele de aventuri. De aceea, ]n vacan\a aceasta a[ vrea s= vizitez cea mai mare bibliotec= din lume, care se afl= ]n SUA.

Marina BORDIAN: Poate p=rea banal, dar ]mi doresc mult s= m= odihnesc vara aceasta la o tab=r=, ]n mijlocul codrilor. Cred c= aceas-ta va fi o parte perfect= din vacan\a mare a anului 2013.

Carolina ARUSOI: Vacan\a de var=, cu siguran\=, o voi petrece acas=, la Baraboi, al=turi de fami-lie. Aceasta ]mi va oferi o nou= po-sibilitate de a ]nv=\a c]t mai multe lucruri necesare ]ntr-o gospod=rie de la p=rin\ii mei.

Andrei |URCAN: Vara, vreau s= joc foarte mult fotbal. De asemenea, vreau s= citesc c=r\i, dar nu oricare, ci din acele nou-ap=rute.

Doina IONESII: M= voi str=dui s= merg la rudele mele din S]nge-rei. Cu siguran\=, timpul petrecut al=turi de ei va fi de neuitat, a[a cum nu pot s=-l uit pe cel din va-can\ele trecute. Acolo m= voi odih-ni, dar nu voi rata ocazia s= v=d [i locurile frumoase din vecin=tate.

Daniel LUNGU: Doresc s= savurez ]n aceast= var= sfaturile bunicilor mei, cred c= voi pleca la ei, la Chi[in=u. Niciodat= nu am obosit s=-i ascult, mereu ]mi povestesc pagini ]ntregi din via\a lor frumoas= din trecut.

C=t=lina SP}NU: }mi place s= m= odihnesc ]n s]nul naturii. Astfel, sper s= merg la tab=ra din localita-tea Plop, din raionul nostru.

Victoria J}TARI: Nu am fost nicio-dat= la munte, de aceea ]mi doresc ca ]n vacan\a mare s= mergem aco-lo. Aerul de munte mi-ar prinde bine dup= un an de studii.

Victoria |URCAN: Vacan\a de var= a[ vrea s= o petrec ]n capitala Rusiei, al=turi de familia mea, care lucreaz= acolo de mai mult timp.

Valeria GÎSC+: Am fost ]n 2010 la Praga. M-au impresionat locurile [i oamenii de acolo. A[ vrea s= plec pentru toat= vacan\a, s= cunosc c]t mai multe locuri pitore[ti din Cehia.

Mihaela STR}MBAN: Dorin\ele mele nu s]nt prea mari. Vreau s= merg ]n Rom`nia, locul perfect pen-tru o vacan\= de vis.

Pentru NOI – Olesea CURMEIBaraboi, Dondu[eni

numai pentru noi

D ragi cititori, numi\i plantele care s]nt rep-rezentate ]n imaginile al=turate. Primilor

trei participan\i care vor trimite r=spunsul corect, redac\ia le va oferi Cartea Ro[ie a Republicii Moldova. C][tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 9, 2013.....................................................................................

Cu po[ta de diminea\= am primit cinci scri-sori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 3, 2013. Ne onor=m cuv]ntul [i oferim premiul – cartea Arta Muzical= din Republica Moldova, is-torie [i modernitate, Editura Grafema Libris ce-lor cinci participan\i: Silvia MUNTEANU, Mihaela DODI, Daniela GORGOS din Susleni, Orhei; Daniela DUBANJIU din Cetireni, Ungheni [i Ioa-na GRIGORI|+ din Sculeni, Ungheni. Premiile v= a[teapt= la redac\ie.

R=spunsul corect este urm=torul: acordeon, nai, lir=, cobz=, vioar=, trambulin=, saxofon, pian, ocarin=.

Noi, iunie 201312

VENI, VIDI, VICI

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena BANARI, magistru ]n filologie

R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

i. Se vor considera corecte r=spunsurile ]n care s-a res-pectat urm=torul algoritm:

Demult – (odinioar=, c]ndva) adv. (r=spunde la ]ntre-barea: c]nd?). Ex.: Demult am citit aceast= carte.

De mult – (de vreme îndelungat=; dintr-o vreme ]n-dep=rtat=) prep. + adv. (r=spunde la ]ntrebarea: de c]nd?). Ex.: De mult timp nu-mi r=spunde la telefon.

Niciodat= – (]n nici un moment) adv. Ex.: Niciodat= n-a dansat mai bine.

Nici o dat= – adv. + num. Ex.: Nu a m]ncat azi nici o dat=.

Dec]t – adv. (]n compara\ii). Ex.: Azi e mai cald dec]t ieri.De c]t – prep. + pr. sau prep. + adj. Ex.: De c]t timp ai nevoie?Desear= – (ast=-sear=) adv. Ex.: Vino desear= pe la noi.De sear= – prep. + s.f. Ex.: Mi-am cump=rat o rochie de

sear= foarte frumoas=.C]teodat= – (uneori) adv. Ex.: C]teodat= merg la teatru.C]te o dat= – (cîte o singur= dat=) adv. + num. Ex.: C]te

o dat= pe s=pt=m]n= facem cump=r=turi la pia\=.

ii. Sensul urm=toarelor neologisme:Bestseller – carte sau alt produs care se vinde repede;

fashion – mod=, termen general referitor la un stil, ]n spe-cial, ]n ]mbr=c=minte, ]nc=l\=minte, accesorii [i tot ce cu-prinde domeniul modei; fast-food – restaurant cu m]ncare preparat= la minut, relativ ieftin=; sale – ofert= special= de m=rfuri la pre\ redus; hight-life – ]nalta societate, lu-mea bun=; cool – super, grozav, extraordinar, formidabil, nemaipomenit; boss – [ef, patron, director; copyright – drept de autor; drept de reproducere a operei unui autor; cash – bani ghea\=, numerar; jogging – alergare u[oar=, practicat= pentru men\inerea unei bune condi\ii fizice.

iii. {t. Augustin Doina[ spunea despre Nichita St=nescu c=: “El este cel mai important poet rom`n de dup= cel de-al doilea razboi mondial. odat= cu el, prin el, logosul lim-bii rom`ne ia revan[a asupra poe\ilor ei.” Este laureat al mai multor premii: Premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1969, 1972), Premiul “M.Eminescu” al Academiei Rom`ne (1978), Premiul interna\ional “Gottfried von Herder” (1975). A scris urm=toarele plachete de versuri: Sensul iubirii (1960), o viziune a sentimentelor (1964), Dreptul la timp (1965), 11 elegii (1966), Ro[u vertical, Alfa, oul [i sfera (1967), Laus Ptolomaei (1968), Necuvintele, Un p=m]nt numit Rom`nia (1969) etc. [i volume de eseuri: Cartea de recitire (1972), Respir=ri, Antimetafizic= (1982). Pe 31 martie anul curent s-au marcat 80 de ani de la na[terea marelui poet.

iV. Adolescen\a reprezint= o perioad= ini\ial= a vie\ii ]n care fiecare ]ncepe s= cunoasc= mai bine lumea, s=-i descopere secretele, s= porneasc= pe c=r=rile neumbla-te, neb=t=torite, s= se ini\ieze ]n diverse domenii. Adoles-centul ]ncepe s= se cunoasc= pe sine, descoper= laturile personalit=\ii lui [i realizeaz= schimb=rile esen\iale ce ]i marcheaz= existen\a.

Adolescen\a ]nseamn=, pentru mine, cea mai frumoas= perioad= a vie\ii: ]n care ]nc= pot zbura cu capul ]n nori, pot juca cu prietenii, nu am nici o responsabilitate fa\= de ziua de m]ine. Acum s]nt la etapa ]n care ]mi aleg un ideal, un etalon pe care s=-l urmez ]n procesul cunoa[terii mele.

Farmecul adolescen\ei nu poate fi comparat cu o alt= perioad= a vie\ii.

Valeria POSLAVSCHICiripc=u, Flore[ti

Rezultatele etapei a VI-a:39 de puncte (10,10,10,9): Doina MANIC, Lozova, Str=[eni. 38 de puncte (9,10,10,9): Veronica BUGA, Lozova,

Str=[eni; Valeria POSLAVSCHI, Ciripc=u, Flore[ti. 37 de puncte: Valentina MIHALCIUC (9,10,10,8), Sus-

leni, Orhei; Tamara BIVOL (10,9,10,8), Bardar, Ialoveni.36 de puncte: Natalia POCIUMBAN (9,9,10,8), Cobani,

Glodeni; Lucia CHIRI|A (9,10,9,8), Ign=\ei, Rezina.35 de puncte (9,9,9,8): Silvia MUNTEANU, Susleni, Orhei. 34 de puncte: Ionela BEJENARU (9,9,8,8), Bute[ti, Glo-

deni; Vasilisa CIOBANU (8,8,10,8), Pruteni, F=le[ti.33 de puncte: Ion RO{U (8,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti;

Daniela GORGOS, cl.VI–A (8,8,10,7), Susleni, Orhei.32 de puncte: Mihaela PATRA{CO (9,7,8,8), Ciripc=u,

Flore[ti; Iustin ANDONII (7,8,9,8), Ciripc=u, Flore[ti; Mi-haela DODI (8,8,9,7), Susleni, Orhei.

31 de puncte (7,7,9,8): Dumitru USAT}I, Ciripc=u, Flore[ti. 28 de puncte (9,5,6,8): Daniela GORGOS, cl.VI–B, Sus-

leni, Orhei.

Etapa a Vi-a a luat sf]r[it [i odat= cu ea s-a finalizat concursul Veni, Vidi, Vici. Dragi participan\i, ]nainte de toate, vrem s= v= mul\umim tuturor pentru implicarea ac-tiv= la acest concurs [i pentru faptul c= a\i demonstrat, odat= ]n plus, c= [ti\i, pute\i [i vre\i s= persevera\i ]n c=utarea r=spunsurilor corecte. Rodul muncii depuse este apreciat cu urm=toarele premii:

Premiul I (unul): DEI JUNIOR, Editura Cartier; dona-tor: Revista NOI, i-a revenit Veronic=i BUGA (224 p.), Lo-zova, Str=[eni.

Premiul II (dou=): Patru volume din opera lui Ion Dru\=, Editura Cartea Moldovei, donator: Autorul – Doi-nei MANIC (218 p.), Lozova, Str=[eni [i Ionelei BEJENA-RU (213 p.), Bute[ti, Glodeni.

Premiul III ([ase): Enciclopedia Chi[in=u, Editura Museum,donator: Departamentul de Cultur= al Prim=riei municipiului Chi[in=u – Vasilisa CIOBANU (208 p.), Pru-teni, F=le[ti; Valentina MIHALCIUC (205 p.), Susleni, Or-hei; Iustin ANDONII (205 p.), Ciripc=u, Flore[ti; Natalia POCIUMBAN (201 p.), Cobani, Glodeni; Dumitru USAT}I (200 p.), Ciripc=u, Flore[ti; Lucia CHIRI|A (199 p.), Ign=- \ei, Rezina.

Tuturor c][tig=torilor le-au fost oferite c=r\ile: M. Dol-gan, Polifonismul creativit=\ii, Tipografia Central=, 2010; H. Corbu, Vasile Alecsandri [i teatrul, Chi[in=u, 2010; A. Bor[, Breviar de maxime [i medita\ii, Chi[in=u, 2012; Revista Philologia, mai - august, Academia de {tiin\e a Moldovei.

To\i ]nving=torii au primit Diploma Revistei Noi. Vacan\= frumoas=! Sper=m c= [i ]n edi\ia 2013-2014,

care va demara, tradi\ional, ]n luna octombrie, vom avea [i mai mul\i participan\i.

Pentru participarea activ= [i ob\inerea unor locuri premiante la diferite concursuri organizate de revista NOI, ]n ultimii ani, Academia de {tiin\e a Moldovei (Insti-tutul de Studii Enciclopedice) ofer= Edi\ia Enciclopedic= Republica Moldova urm=torilor elevi: Tatiana POPU{OI (Holercani, Dub=sari), Veronica BUGA, Doina MANIC (Lozova, Str=[eni).

2013, iunie Noi 13

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU,doctor ]n biologie, profesor universitar

SOL LUCET OMNIBUSˇ R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:

1. Asem=n=ri – ambele specii s]nt din acela[i gen, fa-milie [i ordin, sedentare, comune, depun 2-3 ponte, din 5-6 ou=, puii de tip nidicol, hr=nesc puii cu insecte. Deo-sebiri – vrabia de cas= este sinantrop=, ceva mai mare dec]t vrabia de c]mp, masculul are cre[tetul capului cenu[iu, cuib=re[te ]n sate [i ]n ora[e sub strea[ina case-lor, ]n colivii artificiale, cuiburi de l=stun de cas= etc. Vra-bia de c]mp cuib=re[te solitar, ]n perechi, ]n scorburi, ]n arbori, f]nt]ni. Masculul are cre[tetul maro-castaniu, cu o pat= neagr= la ureche. Spre toamn= formeaz= stoluri pentru a c=uta hran= pe terenurile deschise. Ambele spe-cii, hr=nindu-[i progeniturile cu insecte, aduc un aport considerabil ]n protec\ia livezilor.

2. Ar\arul negru, sin. Ar\ar american sau canadian (Acer negundo), originar din America de Nord, aclimati-zat ]n Europa ]n sec. XVii, iar ]n Moldova ]n sec. XX. A fost introdus ca specie decorativ= ]n parcuri, scuaruri, apoi [i ]n silvicultur=. Datorit= cre[terii [i fructific=rii rapide (la 6-7 ani) [i dispers=rii ]n spa\iu [i timp, ar\arul negru a devenit o specie invaziv=, substituind speciile de arbori caracteristice zonei date. Este o specie rezistent= la polu-area atmosferei, temperaturi sc=zute [i nepreten\ioas= fa\= de substrat. Lemnul ar\arului negru este de calitate inferioar=. A devenit o specie nedorit= ]n silvicultur=.

3. Litofile (din gr. Lithos – piatr=, st]nc=, [i philein – a iubi). Saxifile, Petrofile, Rupifile. Plante [i animale care prefer= substratul pietros, st]ncos etc. Exemple: unele specii de alge, licheni, mu[chi, nevertebrate (gasteropo-de, viermi, insecte ), unii pe[ti care depun icrele pe pietre, prundi[ etc. }n apele curg=toare bogate ]n oxigen (nise-trul, somnul, scobarul, mreana, moruna[ul etc.).

Punctajul acumulat de participan\i la etapa a VI-a:

30 de puncte (10,10,10): Doina MANIC, Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni.

29 de puncte (10,10,9): Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni.

25 de puncte (10,6,9): Rita ANDREEV, Tatiana POPU{OI, Felicia COJUHARI, Holercani, Dub=sari; Da-niela CORE|CHII, Nina SCAUN, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

24 de puncte (10,6,8): Maria PORUBIN, Valentina CHICERMAN, Doina C}RNA|, Oxana DARII, Elena RO{CA, Dorina BO{C+NEANU, Holercani, Dub=sari; Maria BE{LEAGA, Alisa LECA, Olga SMOCVINA, Dani-ela CERNEI, Doina BEZNOS, Nadejda VERLAN, Caroli-na BIVOL, Aliona POPA, Iuliana S}RGHI, Valeria NIR-CA, Marina DOROFEEV, Dumitru ANGHELU|A, Diana BR+DUCEANU, Alina BULGAC, Doina BURGHIL+, Vic-tor EVTU{ENCO, Olga GA|CAN, Radu MARDARI, Doi-na NICOLAEV, ANDREI RUSU, Liceul M. Eminescu, Dub=sari.

D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au acumulat minimum 24 de puncte. La bilan\ul general ]ns= am \inut cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Concursul desf=[urat pe parcursul a [ase luni ]n peri-oada octombrie-martie 2012 – 2013 a luat sf]r[it. }n rezul-tatul analiz=rilor [i al totaliz=rii r=spunsurilor date de participan\i, juriul a determinat numele c][tig=torilor:

Locul I – 300 de lei Veronica BUGA – Lozova, Str=[eni – 168 p.

Locul II – 250 de leiDoina MANIC – Lozova, Str=[eni – 167 p.Mihaela STICEA – Cobani, Glodeni – 163 p.

Locul III – 200 de lei Tatiana POPU{OI – Holercani, Dub=sari – 160 p.Rita ANDREEV – Holercani, Dub=sari – 159 p. Maria PORUBIN – Holercani, Dub=sari – 158 p.

Cele [ase premii de ]ncurajare le-au revenit urm=torilor participan\i:

Felicia COJUHARI – 157 p.Doina C}RNA| – 156 p.Oxana DARII – 156 p.Valentina CHICERMAN – 154 p.Elena RO{CA – 150 p. Dorina BO{C+NEANU – 144 p., to\i din Holercani,

Dub=sari.

Tuturor participan\ilor le-au fost oferite colete de carte cu tematic= ecologic=, c]te un chipiu [i c]te un tricou, Ca-lendarul ilustrat 2013 [i Diploma Revistei Noi.

Premiile au fost acordate de c=tre Ministerul Mediului, oficiul ozon/Ministerul Mediului, Mi[carea Ecologist= din Republica Moldova [i de c=tre Revista Noi.

Ministerul Mediului ofer= Liceului Teoretic din Holer-cani, Dub=sari, cu cel mai mare num=r de c][tig=tori ai concursului diploma Ministerului [i cartea Resurse acva-tice, Editura {tiin\a, iar Liceului M. Eminescu din ora[ul Dub=sari, cu cel mai mare num=r de participan\i la con-curs diploma Ministerului [i Cartea Ro[ie a Republicii Moldova, Editura {tiin\a.

E necesar de men\ionat c= liceele din Lozova, Cobani [i din Holercani, datorit= entuziasmului participan\ilor [i a colectivului didactic care a cultivat setea de cuno[tin\e elevilor, au ob\inut rezultate performante la concursul ]n cauz=, ocup]nd toate locurile premiante.

Academia de {tiin\e a Moldovei (Institutul Patrimo-nial Cultural) doneaz= albumul REPUBLICA MOLDOVA PATRIMONIAL, Editura Princeps, elevei Veronica BUGA (Lozova, Str=[eni), de\in=toarea locului I la trei concur-suri, edi\ia 2012-2013: Veni, Vidi, Vici; Sol lucet omni-bus, Historia est magistra vitae.

V= ur=m s=n=tate [i o vacan\= interesant=.Urm=toarea edi\ie a concursului ecologic va ]ncepe

din luna octombrie curent.

ˇ

Noi, iunie 201314

nimic altceva

FAC CEEA CE-MI SUGEREAZ+ MUZA

—D omnule Iulian Fi-lip, de[i poe\ii nu

au v]rst=, totu[i, ca om, a\i s=rb=torit recent 65 de ani de via\=. La aceast= v]rst=, ce v= spune inspira\ia atunci c]nd bate la geam?

— Drag= Gheorghe, inspira\ia mea ]mi bate – nu la geam – ]n ale mele toatele, interioarele (ca s= nu zic for interior), [i m= face atent pe care parte de mine mi-s mai activat, mai sensibilizat, mai pus ]n priz=, ca s=-mi fie mai pl=cut= lucra-rea: pe a cuv]ntului? pe a culorilor, liniilor? pe a clapelor pianului?

— Ba[tina Dumnea-voastr= – satul Sofia din raionul Drochia – este ca un cuib din care [i-au luat zborul mai multe talente. Cu care dintre “zbur=tori” v= place s= reveni\i acas=, acolo unde, vorba poetului Iulian Filip, po\i vedea cerul f]nt]nilor?

— Scriitorii Lidia istrati, Valeria Grosu, Pavel Proca, Boris Schi\co, actorii iuli-an Cod=u, iulian P`slaruc, igor Caras, pictorul Vasi-le Toma, savan\ii Nicolae Filip, ion Tighineanu [i mul\i al\i c=rturari ]n diferite domenii construiesc imaginea satului Sofia. Revenirea acas= e de dorit s= fie cu plinul [i atunci zborul e mai jos, foarte jos. }mi place zborul cons=tenilor mei cu plinul. Lidia is-trati, iulian Cod=u, Valeria Grosu, Vasile Toma, Pavel Proca au trecut la…trecut, dar urmele lor au r=mas lucr=toare.

— Poetul Grigore Vieru ne prive[te prin bronzul din Aleea Clasicilor din Chi[in=u. Ce a\i vrea s=-i m=rturisi\i despre poezia de ast=zi, cea destinat= copiilor?

— Modelul vierean de crea\ie [i activitate de im-plementare pe cel mai important segment al deveni-rii omului – pornirea la cre[tere s=n=toas= a acestor ”vie\i mititele” – e de camerton pentru scriitorii basa-rabeni, noroco[i s= poat= comunica cu copiii. Avem, realmente, o poezie bun=, diferit= pentru copii, ]mpli-niri cu care nu se poate l=uda orice literatur=.

— Scrie\i foarte mult pentru copii, dar cred c= a\i fost [i un copil prin poezie… A\i debutat cu versuri pe c]nd era\i elev?

— Am debutat public prin clasa a Vii-a, c]nd am fost provocat de [ase colegi de clas= s= scriu o poezie (]n-seamn= c= [tiau c= scriu ver-suri) despre o fat= din clasa noastr=. Am devenit cel de-al [aptelea admirator al ei – i-am compus o poezie pe dou= foi duble… Aici m-a surprins ]nv=\=torul de limb= [i literatur=, care m-a invitat la [edin\ele cenaclului literar (exista ]n [coal=, dar nu [tiam)… Am debutat ]n toa-te gazetele…de perete ale [colii din Sofia, la postul de radio din sat, ]n careva ziar din B=l\i, poate [i ]n publica- \iile din Chi[in=u, dar cred c= debutul meu adev=rat a fost mai t]rziu.

— {tiu c= poetul Iulian Filip deseneaz= foarte bine, apoi mai [i c]nta\i la pian, v-a\i manifestat [i aptitudinile de regizor. Cum explica\i [i cum folosi\i acest conglome-rat de talente?

— Cu mare pl=cere fac ceea ce-mi sugereaz= (vorba ta) muza, c= de ce s= nu ]n-

cerc s= fac? Am ajuns s= nu m= tem de mine [i de c]te mi-i a face. Uneori mi-i a desena, alteori a c]nta (la acordeon, la pian, la muzicu\=), alteori a scrie (poezie ori teatru, ori proz=, ori publicistic=). Nici o ]ncurc=tur= – doar nu vin toate odat=, s= m= oblige s= le fac concomitent. Fiece lucru ][i are clipa, ora [i ziua c]nd poate fi f=cut bine.

— Pe timpuri, se vorbea foarte mult de un pro-iect al Dumneavoastr= – Satul Trei Iezi la Chi[in=u. De ce a\i renun\at la el?

— Nu eu am renun\at. Pe timpul lui Voronin, copiii basarabeni au avut [ansa real= s= vad= realizat Sa-tul Trei iezi. Au fost g=si\i [i invita\i investitori din Germania, cu care am avut trei ]nt]lniri la prim=ria condus= atunci de Vasile Ursu. Am redactat concep- \ia, am f=cut machete, s-a stabilit (chiar!) [i ziua pu-nerii pietrei de [antier (27 august 2006), dar pre[edintele \=rii de atunci [i-a luat de seam= c=-s de alt= culoare – urechean=… – [i a stopat av]ntul. Mi-i sc]rb= de ce fel de politic= se face la noi [i nu m= prea dau cu p=rerea despre relele comuni[tilor actu-ali, dar nerealizarea unui Disneyland pentru copiii basarabeni e pe con[tiin\a fostei conduceri de pe

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU POETUL IULIAN FILIP

2013, iunie Noi

atunci a republicii noastre… Totu[i, trenul n-a plecat ]nc=. Spre onoarea Chi[in=ului, teritoriul prev=zut [i alocat pentru Satul Trei iezi ]nc= nu-i p=pat definitiv. A fost luat= doar insuli\a. Faptul c= primarul general de azi al mun. Chi[in=u, Dorin Chirtoac=, nu e c=s=torit [i nu are copii ar constitui, probabil, un fel de explicare a neg=sirii necesit=\ii unui asemenea spa\iu miraculos, ]n care copiii [i p=rin\ii ar comuni-ca altfel.

— Care dintre c=r\ile copil=riei Dvs. v-au r=mas ]n suflet p]n= azi?

— Cred c= Prin\ [i cer[etor m-a de[teptat la altfel de lectur=. Abia mai t]rziu am ]n\eles valoarea [i magnetismul acestei c=r\i de c=p=t]i. Robinson Cru-soe, C=pitan la 15 ani erau pe al=turi...

— V= mai aminti\i de prima declara\ie de dra-goste a Dvs.?

— Cred c= a fost cea mai b]lb]it= [i fricoas= de-clara\ie de dragoste lansat= de un poet debutant. o conduceam pe fata admirat= de cei [ase colegi de clas= (clasa a Vii-a!), care mi-au comandat o poezie – pentru ea. Ea mergea pe o parte de drum, eu pe cealalt= – aproape c= nu respiram, nu c= s= mai vor-bim. Dar trebuia. {i am pornit s= zic ceva: {tii ce a[ vrea s=-\i spun?... M= temeam s= aud c=-mi r=spunde nu [tiu, dar…ce-ai vrea s=-mi?... Se vede c= se te-mea [i ea de cuvintele prea bine [tiute, c= mi-a trimis imediat spre partea mea de drum un foarte scurt [tiu, [tiu!

— Domnule Iulian Filip, ce sfaturi le da\i acelora care ]ncearc= s= scrie poezie?

— S= scrie. De dorit s= scrie bine. Dar, ca s= scrii bine, ar trebui s= ai dou= talente sigure – pentru scris [i pentru citit. Scrii, ca s= deprinzi s= scrii, cite[ti, ca s= vezi ce au scris al\ii ]naintea ta [i ca s= ]n\elegi c]t de mult lipse[te ceea ce \i-i dat doar \ie s= scrii.

— Ca elev, [i pentru Dumneavoastr= sf]r[itul anului de ]nv=\=m]nt era o s=rb=toare. V= mai aminti\i acele s=rb=tori? Care dintre ele a fost cea mai frumoas=?

— Sosirea vacan\ei o a[teptam ]n fiecare an cu sufletul la gur=. Vacan\ele erau mereu altele, diferite – mai ]nt]i mergeam la p=scut vaca [i la deprinderea pescuitului [i a ]notului, apoi – la normele c]mpului, care ]nsemna altfel de comunicare cu cei maturi, dar [i cu colegii de [coal=. ochii copil=riei fac s=rb=toare din orice, iar Sofia avea dealuri [i v=i de un pitoresc [i o atractivitate deosebit=: cire[ele de la Fluieraru se coceau mai repede, ]n schimb la Buznea harbujii erau mai harnici, dar poama cea mai harnic=, v=ratica de ea, era la H]rtop… iar peste toate – pe[tele V=rs=torului de mine!

— P]n= ]n 1985 a\i fost colaborator [tiin\ific la Academia de {tiin\e, unde a\i ]nceput o activitate de folclorist ]n baza unei teze despre teatrele popu-lare. V= mai preocup= aceast= tem=? Ce se ]n- t]mpl= azi cu teatrele noastre folclorice?

— Dup= o vacan\= de 25 de ani, am revenit la Academie (]n 2010), am sus\inut doctoratul cu tema Teatrul popular din Basarabia [i din nordul Bucovi-nei. Am editat [i monografia Miracolul scenei ]n arta popular=, 2011, Editura Profesional service, ]n care vorbesc, mai pe ]ndelete, despre norocul rom`nilor moldoveni de a avea acest fenomen sincretic popu-lar – teatrul folcloric. Scena cu cel mai bogat reperto-riu teatral e geografia fixat= [i de ioan Massof, Teo-dor Burada, Vasile Ad=sc=li\ei, dar confirmat=/ilustrat= [i de investiga\iile mele – Moldova.

— Dup= 1990, a\i lucrat mai mul\i ani ]n func\ia de – cum ]mi place mie s= spun – ”ministru” al cul-turii din capital=. Care au fost cele mai aplaudate realiz=ri ale Dumneavoastr= ]n acea perioad= [i ce nu a\i reu[it s= face\i?

— }mi plac aplauzele u[ilor ce nu se mai ]nchid la bibliotecile de carte rom`neasc=, pe care s-a ]nt]mplat s= le deschidem ]n fiecare an de s=r-b=torirea Limbii Noastre celei Rom`ne [i a u[ilor libr=riilor, [i a u[ilor teatrelor noi municipale, [i a Centrului Academic Eminescu. Au fost aplaudate de cei care ]n\elegeau importan\a c=r\ii rom`ne[ti, a c=rei pondere pe cap de locuitor era de 2 c=r\i fa\= de 17 ]n limba rus=. Am fost la locul potrivit [i ]n comisia pentru urbonime. Azi, trec pe jos str=zile Chi[in=ului [i-mi plac rezultatele activit=\ii acelei comisii... La scena deschis= eram aplaudat cu pro-iectul de autor Academia Duminical= pentru Copii [i P=rin\i 2 ore + 3 iezi, cu suita de Festivaluri, ]ntre care Crizantema de Argint, uluitor, chiar ]n anii de guvernare comunist= nu s-a anulat nici o edi\ie (din p=cate, avem deja un precedent – anul acesta, al democra\iei noastre din Chi[in=u, Crizantema s-a scuturat mut=)... Programe editoriale, monumente, pl=ci comemorative... }n fine, nu regret acei 16 ani [i 16 zile de la Departamentul Cultur= Chi[in=u (astfel se numea ]n anii buni actuala Direc\ie Cul-tur=, fosta Upravlenie Kultur] din ani mai tri[ti). P=cat c= nu s-au continuat ni[te practici incontesta-bil benefice pentru cultura capitalei [i a educa\iei lumii diferite din Chi[in=u prin programe culturale. Acestea solidarizeaz= politicul, dac= ocup= prea mult spa\iu [i timp, dezbin=. Precum vedem... Nu am reu[it s= conving factorii de decizie s= edific=m un local nou, mai modern pentru Biblioteca Munici-pal= B.P. Hasdeu [i nu am reu[it proiectul pentru care am venit ]n birocra\ie – Satul Trei iezi. De[i, timp de [ase ani, duminic= de duminic= am \inut u[a larg deschis= a elementului nuclear al acestei concep\ii – Academia cu progamul 2 ore cu cei mai frumo[i copii ai Chi[in=ului. S-ar fi putut realiza mai multe, dar at]tea mi-au reu[it.

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

15

Noi, iunie 201316

RUGA|I-V+, NU V+ DESCURAJA|I!

R ug=ciunea este dialogul omului cu Dumnezeu. {i este foarte important s-o ]n\elegem [i s-o

practic=m corect, s= facem, ]n primul r]nd, rug=ciuni de sl=vire [i de mul\umire [i doar apoi de cerere. iat= ce ne vorbe[te despre rug=ciune p=rintele Arsenie Papacioc (1914-2011):

”Se vorbe[te prea mult despre rug=ciune. +sta-i un lucru care nu trebuie vorbit, ci trebuie f=cut. St= ]n firea [i ]n puterea oricui s= priceap= lucrul =sta.

Nu avem numaidec]t ne-voie de o rug=ciune de tipic. Avem nevoie de o prezen\= continu= a inimii, aceast= stare continu= de dragoste, de rela\ie cu Dumnezeu, asta este esen\a rug=ciunii. Pen-tru c= [i o t=cere ad]nc= ]n-seamn= o rug=ciune ad]nc=.

{i o rug=ciune ad]nc= ]nseamn= o t=cere ad]nc=.Dac= se face o rug=ciune din aceasta dup= tipic,

dup= ce se termin=, omul se consider= achitat de obliga\ia rug=ciunii din inim= [i se retrage f=r= ni-mic de la ceea ce ar trebui s=-l \in= prezent. Adic= s]nt mai mult pentru o continu= tres=rire duhovni-ceasc=. De aceea, m= face\i s= spun c= orice clip= poate s= fie un timp [i orice suspinare poate s= fie o rug=ciune. Suspinarea nu se face a[a: «Uf!», ci o faci lui Dumnezeu, ca plec]nd din ad]nc spre El. A[a ni se va ar=ta. C=ci El nu se arat= unei min\i ascu\ite, dar celei smerite. «Nu tot cel ce zice Doamne, Doamne va intra ]n ]mp=r=\ia Mea!». Ci numai cel care are inima curat=, cel care are inima spre El, continuu. oricine vrea s= dobîndeasc= rug=ciunea s= tac= [i s= o zic=.

|ine\i-v= de Biseric=, dragii mei! {i pute\i s= zice\i rug=ciunea aceasta a min\ii din inim=: «Doamne ii-suse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie[te-m=!». Este puterea numelui aceea care ne ajut= at]t de mult. oriunde ve\i fi, oriunde ve\i avea necaz, ruga\i-v=, nu v= descuraja\i!

iubi\i mult! Hristos v= porunce[te!”.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

SECRETE DESCUSUTE

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXIULIE

7 Duminica II dup= Cincizecime. Na[terea Sf. Pr. Ioan Botez=torul (S]nzienele). Sf. Iacov [i Ioan.

12 Sf. Apostoli Petru [i Pavel. Ziua Sf]ntului ocroti-tor al P.S. Petru, Episcop de Ungheni [i Nisporeni.

15 A[ezarea ]n racl= a Cinstitului Ve[m]nt al Maicii Domnului. Binecredinciosul Voievod {tefan cel Mare [i Sf]nt; Sf. Irh. Fotie, Iuvenalie.

28 Duminica a V dup= Cincizecime. Sf. Mc. Chiriac [i Iulita. Sf. }ntocmai cu Apostolii Marele Cneaz Vladimir. Ziua Sf]ntului ocrotitor al }nalt Prea Sfin\itului VLADIMIR, Mitropolit al Chi[in=ului [i al ]ntregii Moldove.

M are mi-a fost sup=rarea c]nd prin clasa a patra cea mai bun= prieten= mi-a divulgat un secret unei co-

lege de-a noastre. Nu am vorbit cu ea vreo lun= [i jum=tate... Atunci ni se p=rea c= astfel se coace o priete-nie sau din contra, dar a nu divulga un secret este mai greu dec]t pare la prima vedere. }nc= din primii ani de via\=, c]nd p=rin\ii fac diferen\a ]ntre privat [i public, c]nd ne aten\ioneaz= c= nu avem voie s= spunem ceva sau c= asta r=m]ne ]n cas=, copilul asociaz= secretul cu ru[inea, pericolul [i vinov=\ia.

Un studiu recent al Comisiei Europene relev= faptul c= cei mai secreto[i copii fa\= de p=rin\i s]nt cei din Bul-garia, Rom`nia, Cehia [i Slovacia. Unul din doi ado-lescen\i ][i ]mp=rt=[esc secretele mai ]nt]i prietenilor [i abia apoi p=rin\ilor. De partea cealalt=, copiii din Gre-cia s]nt cei mai deschi[i fa\= de p=rin\ii lor?

Sociologul german Georg Simmel ]n lucrarea sa Des-pre secret [i societatea secret= consider= c= secretul este vital pentru coexisten\a oamenilor. S]ntem secreto[i nu fiindc= \inem musai s= ne ascundem unii de al\ii, ci fiindc=, f=r= respectarea conven\iei secretelor intime, ne-am scoate ochii unii altora. A[adar, discre\ia nu e doar o virtute moral=, ci [i o cerin\= psihologic=. Spu-nem c= putem p=stra un secret, dar, de fapt, curiozitatea de a afla ce ascunde cel=lalt nu are margini. A descoa-se pe cineva ne pare intrigant [i distractiv. Dar [tii, drag= cititorule, sarcinile cotidiene s]nt mai greu de dus la bun sf]r[it atunci c]nd trebuie s= p=strezi un secret? o tain= apas=. Dac= informa\iile confiden\iale ale altor persoa-ne te afecteaz=, poate ar fi mai bine s= nu vrei s= le cuno[ti?! oare vindecarea de o tain= ]nseamn= s=-\i acorzi libertatea de a vorbi despre ea?

Aminte[te-\i cum te-ai sim\it c]nd cineva \i-a dezv=luit o tain=. ”oare cum a putut s=-mi fac= a[a ceva?” este prima reac\ie. Te sim\i dezam=git, do-bor]t [i r=scolit de fel de fel de g]nduri. Ei bine, persoana care \i-a ]ncredin\at un se-cret se va sim\i exact la fel dac= o vei tr=da. ia aminte: ce \ie nu-\i place, altuia nu-i face! Simte-te ]norat c= ai fost ales s= fii p=rta[ul unui secret, c= cineva a avut ]ncredere ]n tine. Nu dezam=gi. iar dac= e[ti gur=-spart=, mai bine evit= s= ascul\i dest=inuiri str=ine. Nici ]n grupul t=u de prieteni nu vei fi privit cu ochi buni dac= vei r=sp]ndi b]rfe. }ns= dac= totu[i ai gre[it, nu ezita s=-\i ceri scuze.

G]nde[te-te de dou= ori ]nainte de a ]mp=rt=[i un se-cret. oamenii de [tiin\= britanici, ]n urma unui studiu re-alizat pe un e[antion de 3000 de femei, afirm= c= o fe-meie nu poate p=stra un secret mai mult de 32 de minute. Una din zece nu poate \ine un secret, ]n vreme ce 85% dintre intervievate au r=spuns c= ador= b]rfele [i secre-tele. B=ie\i, voi c]t de secreto[i s]nte\i?

Apropo, am impresia c= ]n ultimul timp Parlamentul \=rii noastre a r=mas f=r= nici un secret.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, iunie Noi

B+TR

}NUL

{I M

ARE

A

33 /

se f

ac=

vre

me

rea

, zi

se e

l. D

ar

nu

]n n

oa

pte

a a

sta

[i

nic

i m

]in

e.

G]n

de[

te-te

acu

m c

e s=

fa

ci c

a s

=

dor

mi

pu\in

, c]

t= v

rem

e pe

[tel

e e

lini[

tit [

i sta

torn

ic.

Apu

c=

str]

ns

sfoa

ra

cu

m]n

a

dre

apt

= [

i ][

i l=

s= c

oaps

a p

este

pa

lma

m

]inii,

re

zem

]nd

u-se

cu

to

at=

gre

uta

tea

]n le

mnu

l pun

\ii d

e la

pro

ra. A

poi ]

[i l=

s= s

foa

ra p

u\in

m

ai

jos

pe u

mer

i [i

o s

tr]n

se b

ine

cu s

t]ng

a.

”At]t

a ti

mp

c]t r

=m

]ne

]ncl

e[ta

t=,

m]n

a d

rea

pt=

o s

= \

in=

sfo

ara

”,

][i

spus

e b

=tr

]nul

. ”D

ac=

se

rela

-xe

az=

c]n

d d

orm

, m]n

a s

t]ng

= o

s=

m

= t

reze

asc

= ]

n cl

ipa

c]n

d s

foa

ra

]nce

pe s

= s

e d

esf=

[oa

re.

}i e

gre

u m

]inii

dre

pte.

Da

r e

obi[

nuit=

cu

chin

ul. C

hia

r d

ac=

dor

m d

ou=

zeci

d

e m

inut

e sa

u ju

m=

tate

de

or=

, tot

e

bin

e.”

Se

]ntin

se ]

n fa

\=,

]nco

-vr

ig]n

du-

se c

u to

t co

rpul

pe

l]ng

=

sfoa

r=

[i

l=s]

ndu-

se

cu

]ntr

eag

a

gre

uta

te p

e m

]na

dre

apt

=,

dup

=

care

ad

orm

i.

Nu

vis=

lei,

ci u

n im

ens

ba

nc d

e m

ars

uini

, ca

re s

e ]n

tind

ea p

e vr

eo

zece

-cin

cisp

reze

ce k

ilom

etri

[i e

ra

]n ti

mpu

l sez

onul

ui d

e ]m

pere

cher

e,

a[a

c=

m

ars

uini

i f=

cea

u sa

lturi

m

ari

]n

aer

[i

c=d

eau

]n a

ceea

[i

ad

]nci

tur=

pe

care

o f

=cu

ser=

]n

ap=

atu

nci c

]nd

\][n

iser

= a

far=

.A

poi

vis=

c=

era

]n

sat,

la e

l ]n

pa

t, [i

c=

b=

tea

un

v]nt

rec

e d

in-

spre

nor

d,

a[a

c=

]i

era

fri

g,

iar

bra

\ul

dre

pt ]

i a

mor

\ise,

fiin

dc=

][i

cu

lca

se c

apu

l pe

el, n

u pe

per

n=.

Dup

= a

ceea

]nc

epu

s= v

isez

e pl

aja

lu

ng=

[i

g

alb

en=

[i

v=

zu

cum

pri

mul

leu

cob

oar=

]ns

pre

ea

]n p

rag

ul ]

nser

=ri

i [i

apo

i ve

nir=

[i

cei

lal\i

lei

, ia

r b

=tr

]nul

][i

od

ih-

nea

b=

rbia

pe

lem

nul p

rore

i, a

colo

un

de

anc

ora

se n

ava

, [i

, ]n

v]n

tul

]nse

r=ri

i, ce

b=

tea

din

spre

ma

re,

a[t

epta

s=

va

d=

da

c= o

r s=

ma

i vi

n= [

i al\i

lei [

i era

feri

cit.

Luna

se

ri

dic

ase

d

e m

ult

pe

cer,

da

r el

dor

mea

]n

cont

inua

re,

pe[t

ele

tr=

gea

nea

b=

tut,

iar

ba

rca

a

lune

ca p

rin

tune

lul d

e no

ri.

40 /

Ern

est

HE

MIN

GW

AY

Soa

rele

[i f

apt

ul c

= ][

i mi[

case

n

e]n

ceta

t deg

etel

e ]i

des

cle[

-ta

ser=

de-

acum

cu

totu

l m]n

a st

]ng

=

[i ]

ncep

u s=

tra

g=

tot

ma

i ta

re d

e sf

oar=

spre

el,

]nco

rd]n

du-

[i m

u[ch

ii sp

ate

lui,

ca s

= s

chim

be

pu\in

locu

l un

de

pres

iune

a ]l

r=

nea

.—

Da

c= n

-ai o

bos

it, m

=i p

e[te

, ]n

sea

mn=

c=

e[t

i foa

rte

ciud

at,

zise

b

=tr

]nul

cu

voce

tare

.E

l se

sim

\ea

foa

rte

obos

it [i

[tia

c=

]n c

ur]n

d o

s=

se

lase

noa

ptea

, a

[a c

= ]

ncer

c= s

= s

e g

]nd

easc

=

la a

ltele

. S

e g

]nd

i la

mec

iuri

le d

e b

ase

ba

ll d

in li

gile

sup

erio

are

, ca

re

pen

tru

el e

rau

Gra

n Li

ga

s, [

i ][

i a

min

ti c=

Ya

nkee

s d

in N

ew Y

ork

juca

u cu

Tig

res

din

Det

roit.

”E d

eja

a d

oua

zi

]n c

are

nu

ma

i [t

iu r

ezu

lta

tele

de

la j

ue-

gos

1 ”,

][i s

puse

el.

”Da

r tr

ebui

e s=

fiu

]ncr

ez=

tor

[i tr

ebui

e s=

m=

ar=

t d

emn

de

ma

rele

DiM

ag

gio

, ca

re

face

toa

te lu

crur

ile p

erfe

ct, c

hia

r [i

c]

nd a

re u

n pi

nten

oso

s d

urer

os la

c=

lc]i.

Ce-

i =la

un

pint

en o

sos?

” se

]n

treb

= a

poi b

=tr

]nul

. ”U

n es

puel

a

de h

ueso

.2 N

oi n

-ave

m a

[a c

eva

. A

r pu

tea

fi la

fel d

e d

urer

os c

a p

in-

tenu

l un

ui c

oco[

de

lupt

= ]

nfip

t ]n

c=

lc]iu

l cu

iva

? N

u cr

ed c

-a[

fi ]n

st

are

s=

]nd

ur a

[a c

eva

ori

s=

-mi

pier

d u

n oc

hi –

sa

u ch

iar

am

]nd

oi

ochi

i –, [

i tot

u[i s

= l

upt

]n c

ontin

u-a

re,

a[a

cum

fa

c co

co[i

i d

e lu

pt=

. o

mul

nu

]nse

amn=

mar

e lu

cru

]n

fa\a

p=

s=ri

lor

[i a

fia

relo

r m

ari

. To

tu[i

mi-a

r co

nven

i m

ai

deg

rab

=

s= fi

u fia

ra a

sta

de

aic

i, d

in a

d]n

c,

din

bez

na m

=ri

i.”—

Num

ai

de

n-a

r ve

ni r

echi

nii,

se g

]nd

i el c

u vo

ce ta

re. D

ac=

apa

r re

chin

ii, D

omnu

l s=

aib

= m

il= d

e el

[i

de

min

e. ”

Cre

zi c

= m

are

le D

iMa

gg

io a

r st

a c

u un

pe[

te a

t]ta

c]t

o s=

sta

u eu

cu

=st

a?”

se

]ntr

eb=

b=

tr]n

ul.

”S]n

t sig

ur c

= d

a. {

i-ar

sta

chi

ar

[i

ma

i m

ult,

fiind

c= e

t]n

=r

[i ]

n pu

-te

re. {

i ta

t=l l

ui a

fos

t [i e

l pes

car.

D

ar

nu l

-ar

sup=

ra p

rea

ta

re p

in-

tenu

l oso

s ?”

— N

u [t

iu,

spus

e cu

voc

e ta

re.

Eu

n-a

m a

vut

nici

oda

t= u

n pi

nten

os

os.

Pe c

]nd

soar

ele

]nce

pea

s= a

pun=

, b

=tr

]nu

l rel

u=

]n m

inte

– c

a s

= ][

i ]n

t=re

asc=

]ncr

eder

ea ]n

el –

faza

aia

di

n ta

vern

a di

n C

asab

lanc

a, c

]nd

se

]ntre

cuse

]n fo

r\a b

ra\u

lui c

u un

neg

ru

imen

s di

n C

ienf

uego

s, c

el m

ai p

uter

-ni

c b=

rbat

de

la d

ocur

i. S

t=tu

ser=

o z

i [i

o n

oapt

e cu

coa

tele

pus

e pe

o li

nie

tras=

cu

cret

= pe

mas

=, c

u an

tebr

a\e-

le r

idic

ate

[i c

u p

alm

ele

m]i

nil

or

]ncl

e[ta

te z

drav

=n.

Fiec

are

]nce

rca

s=

cul

ce p

e m

as=

bra\

ul c

elui

lalt.

S

-au

f=cu

t o

groa

z= d

e pa

riuri,

oa-

men

ii to

t int

rau

[i ie

[eau

din

]nc=

pere

]n

lum

ina

l=m

pilo

r cu

petro

l, ia

r el s

e ui

ta l

a br

a\ul

[i

la p

umnu

l ne

grul

ui,

dar

[i la

chi

pul l

ui. A

u sc

him

ba

t a

r-b

itrii

din

pa

tru

]n p

atr

u or

e d

up=

ce

-au

trec

ut p

rim

ele

opt,

ca a

ce[t

ia

s= p

oat=

dor

mi c

u r]

ndul

. Am

]nd

u-ro

ra le

\][n

ise

s]ng

e de

sub

ung

hiile

1 . Jo

curi

, mec

iuri

(sp

.)2.

Un

pin

ten

de

os (

sp.)

NO

TE

Va

urm

a. }

ncep

utul

]n n

r. 2

a. c

.

Noi, iunie 2013

de la

m]ini [i s-a

u privit unul pe a

ltul ]n ochi, [i-au privit pa

lmele [i

anteb

ra\ele, ia

r pariorii tot intra

u [i ie[ea

u din ]nc=

pere, se a[eza

u pe sca

unele ]nalte ]n[ira

te l]ng=

perete [i se uita

u la ei. Pere\ii era

u zug

r=vi\i ]ntr-un a

lba

stru aprins [i

erau d

in lemn, ia

r l=m

pile proiec-ta

u pe ei umb

rele am

]ndurora

. U

mb

ra neg

rului era g

iga

ntic=

[i se depla

sa pe perete a

tunci c]nd

curentul cl=tina

flac=

ra l=

mpilor.

Sor\ii s-a

u tot schimb

at d

e la unul

la cel=

lalt pe ]ntreg

parcursul nop-

\ii, iar neg

rului i s-a d

at s=

bea

rom

[i i s-au ]ntins \ig

=ri g

ata

aprinse.

Apoi, d

up= rom

ul b=

ut, negrul s-a

la

nsat ]ntr-un efort cople[itor [i la

un m

oment d

at i-a

culcat b

ra\ul

b=

tr]nului – care pe a

tunci nu era

b=

tr]nul, ci era E

l Ca

mpeon S

an-

tiag

o – aproa

pe opt centimetri. D

ar

b=

tr]nul [i-a ]m

pins din nou b

ra\ul

la m

ijloc, ]n pozi\ia neutr=

. }n mo-

men

tul a

cela a

fost sig

ur c=

l-a

]nvins pe negru, ca

re era un om

de

treab

= [i un a

tlet minuna

t. iar ]n zori, atunci c]nd pariorii au ]ntreb

at

da

c= n-a

r trebui s=

decla

re meci

ega

l, iar a

rbitrul a

cl=tina

t din ca

p, b

=tr]nul [i-a

str]ns toat=

for\a [i

i-a ]m

pins m]na

negrului d

in ce ]n ce m

ai jos, p]n=

c]nd i-a

lipit-o de

ma

s=. Pa

rtida

]ncepuse ]ntr-o du-

minic=

dim

inea\a

[i s-a ]ncheia

t ]ntr-o luni d

iminea

\a. M

ul\i dintre

pariori ceruser=

s= se d

eclare m

eci eg

al, pentru c=

trebuia

u s= m

earg

=

la m

unc=, la

docuri, ca

s= ]ncarce

saci de

zah=r, sau

la C

ompania

M

inier= Havana. A

ltfel tuturor le-ar fi pl=cut s= vad= cum

se termin=. D

ar el term

inase oricum [i chiar ]nainte

ca vreunul dintre cei de acolo s=

trebuiasc= s= se duc= la m

unc=.

Mult tim

p dup=

aceea

toat=

lu-m

ea l-a

striga

t Ca

mpionul, ia

r ]n prim

=va

r= a

avut loc [i o reva

n[=.

Da

r nu s-a pa

riat cu prea

mul\i

ba

ni, iar el a

]nvins foarte u[or,

fiindc=

]i distrusese neg

rului din

Cienfuegos ]ncrederea ]n sine de la

prim

a partid=. Dup= aceea b=tr]nul

a mai f=cut c]teva partide [i gata.

Hot=r]se c=

ar putea

s= ]nfr]ng

= pe

oricine da

c= o voia

suficient de ta

re [i m

ai hot=

r]se [i c= ]i f=

cea r=

u la

m]n

a d

reap

t=, cu

care p

escuia

. }ncerca

se s= fa

c= ni[te pa

rtide d

e a

ntrenam

ent cu bra

\ul st]ng. D

ar

bra

\ul st]ng ]l tr=

da

se ]ntotdea

una

[i nu voia s=

fac=

ce ]i spunea el

s= fa

c=, a

[a c=

nu avea

]ncredere

]n el.”D

e-acum

soa

rele treb

uie s=

m

i-l fi ]nc=lzit ca

lumea

”, se g]nd

i el. ”N

-ar treb

ui s= ]l m

ai a

puce c]r-ceii. N

uma

i s= nu se fa

c= prea

frig

la noa

pte. M=

]ntreb ce-o s=

ma

i a

duc=

[i noaptea

asta

.”U

n avion ]i trecu pe d

easupra

ca

pului, ]nd

rept]ndu-se

spre M

i-a

mi, [i b

=tr]nul se uit=

cum um

bra

m

a[in=

riei pune pe fug=

ba

ncurile d

e pe[ti zbur=

tori.—

La c]\i pe[ti zb

ur=tori sunt

aici, a

r trebui s=

fie [i dora

de, zise

el [i se l=s=

pe spate, tr=

g]nd

de

sfoara

undi\ei, ca

s= va

d=

da

c= nu

reu[e[te s= m

ai recupereze ceva

]n d

auna

pe[telui.N

u reu[i. Sfoa

ra r=

ma

se tare [i

zb]rn]i, ]m

pro[c]nd stropi d

e ap=

, g

ata

s= se rup=

. Ba

rca a

lunec= ]n-

cet ]nainte [i b

=tr]nul se uit=

dup=

a

vion p]n= ce-l pierd

u din ved

ere.”Trebuie s= fie foarte ciudat ]ntr-un

avion”, se g

]ndi el. ”M

= ]ntreb

cum

arat= marea de la o asem

enea ]n=l-

\ime? D

ac=

nu zboa

r= prea

sus, ar

umeri [i, cu m

]na d

reapt=

, ][i scoa-

se cu\itul din tea

c=. D

e-acum

stele-le str=

luceau pe cer, a

[a c=

b=

tr]-nul v=

zu clar d

orad

a. }nfipse cu\itul

]n capul pe[telui [i ]l tra

se afa

r= d

e sub

puntea d

e la pupa

. Puse talpa

peste trupul lui [i ]l spintec=

repede

de la

coad

= p]n=

la ca

p=tul f=

lcii d

e jos. Dup=

aceea

l=s=

cu\itul jos [i eviscer=

pe[tele cu m]na

drea

pt=,

golind

u-l de m

=runta

ie [i smulg

]n-d

u-i [i bra

nhiile. Sim

\i c= stom

acul

dora

dei era

greu [i a

lunecos, a[a

c=

]l despic=

, ]n=untru era

u doi

pe[ti zbur=

tori. Era

u proaspe\i, ta

ri la

pip=it, ia

r b=

tr]nul ]i a[ez=

unul l]ng

= a

ltul [i arunc=

peste bord

m

=runta

iele [i bra

nhiile dora

dei.

Ele se scufund

ar=

]n ap=

, l=s]nd

]n urm

= o d

]r= fosforescent=

. Dora

da

era

rece, [i acum

, ]n lumina

stelelor, lua

se o culoare g

ri-alb

icioas=

, ca

de lepr=

, iar b

=tr]nul ]i jupui pielea

d

e pe o parte, \in]nd

piciorul drept

pe ca

pul pe[telui.

Apoi

]ntoarse

dora

da

pe partea

ceala

lt=, jupui [i

buca

ta r=

ma

s= [i d

esprinse cu cu- \itul d

e pe oase fieca

re jum=

tate,

de la

cap la

coad

=.

Arunc=

oasele peste b

ord [i se

uit= s=

vad

= d

ac=

nu ap=

rea vreun

v]rtej ]n ap=

. Da

r nu z=ri d

ec]t luci-rea

scheletului de pe[te scufund

]n-d

u-se lent. Atunci se ]ntoa

rse, puse cei d

oi pe[ti zbur=

tori ]n=untrul celor

dou=

fileuri de d

orad

=, ][i v]r] cu\itul

]napoi ]n tea

c= [i se ]ntoa

rse ]nce-ti[or la

prora. S

patele ]i era

g]rbovit

de a

p=sa

rea sforii ce i-l str=

b=

tea,

iar ]n m

]na d

reapt=

ducea

carnea

t=

iat=

.}ntors la

prora, b

=tr]nul ]ntinse

cele dou= fileuri de dorad= pe sc]n-d

ura b

=rcii, pun]nd

al=

turi [i cei d

oi pe[ti

zbur=

tori. M

ut=

un pic

sfoara

, [i-o potrivi peste umeri [i

se a[ez=

iar cu m

]na st]ng

= pe co-

pastia

b=

rcii. Se a

plec= peste m

ar-

ginea

b=

rcii [i sp=l=

]n ma

re pe[tii zb

ur=tori,

urm=

rind

viteza

apei

care-i trecea

peste m]n=

. Cum

ab

ia

spintecase d

orad

a, m

]na ]i d

eveni fosforescent=

[i b=

tr]nul se uit= cum

trece a

pa peste ea

. {uvoiul era

ma

i sla

b, ia

r c]nd ][i frec=

dosul pa

lmei

de lem

nul b=

rcii, i se desprinser=

d

e ea ni[te pa

rticule de fosfor ca

re plutir=

]ncet ]nspre pupa.

— E

obosit sa

u se odihne[te,

zise b=

tr]nul. Acum

hai s=

m=

apuc

[i eu s= m

=n]nc d

orad

a a

sta [i

dup=

aia

o s= m

= od

ihnesc [i-o s=

[i dorm

pu\in.S

ub cerul ]nstela

t [i ]n noaptea

d

in ce ]n ce ma

i r=coroa

s=, b

=tr]nul

]nghi\i jum

=ta

te dintr-un file d

e do-

rad

= [i un pe[te zb

ur=tor, d

up= ce

]l goli d

e m=

runtaie [i ]i ]nd

ep=rt=

ca

pul.—

Ce pe[te m

inunat este d

orad

a

da

c= o m

=n]nci g

=tit=

! exclam

= el.

{i ce m

izerab

il= e c]nd

e crud=

! Nu

m=

ma

i urc ]n via\a

mea

]n ba

rc=

f=r=

sare sa

u l=m

]i verzi la m

ine.”D

ac=

a[ fi a

vut destul=

minte,

a[ fi ]m

pro[cat ni[te a

p= pe punte

toat=

ziua [i c]nd

apa

s-ar fi uscat,

ar fi f=cut rost de sare”, se g]ndi a

poi. ”Totu[i, pe d

e alt=

parte, n-a

m prins

dora

da

d

ec]t a

proape

pe ]nse-

rat. o

ricum a

r fi, tot neglijen\=

se chea

m=

. Da

r am

mesteca

t-o bine

[i nu mi s-a

f=cut d

eloc grea

\=.”

Spre r=

s=rit cerul se a

coperea

de nori [i stelele pe ca

re le [tia

b=

tr]nul d

isp=rur=

una

c]te

una.

Acum

avea

senza\ia

c= se d

epla-

seaz=

printr-un gig

antic ca

nion de

nori, iar v]ntul ]nceta

se s= b

at=

.—

Peste trei sau pa

tru zile o s=

34 /39 /

2013, iunie Noi

nea

la,

a[

pute

a s

= p

ierd

[i

eu a

t]t

de

mul

t= s

foa

r=, ]

nc]t

s=-m

i sca

pe.

Spr

inte

nea

la b

=rc

ii ne

pre

lung

e[te

su

feri

n\a

am

]nd

uror

a,

da

r to

t ea

e

[i [

ans

a m

ea d

e iz

b]n

d=

, fii

ndc=

pe

[tel

e po

ate

gon

i m

ult

ma

i ta

re

[i

p]n=

a

cum

n-

a

f=cu

t-o

]nc=

. o

rice

s-a

r ]n

t]mpl

a, t

reb

uie

s= s

cot

m=

runt

aie

le d

in d

ora

d=

, ca

s=

nu

se s

tric

e, [

i s=

m=

n]nc

pu\

in d

in e

a,

ca s

= ]m

i p=

stre

z vl

ag

a.”

”o s

= m

= o

dih

nesc

]nc

= o

or=

[i

-o s

= v

erifi

c d

ac=

pe[

tele

ma

i e la

fe

l de

zdra

v=n

[i d

e ]n

d]r

jit, i

ar d

up=

a

ia o

s=

m=

]nt

orc

la p

upa

, ca

s=

-m

i fa

c tr

eab

a [

i s=

m=

hot

=r=

sc c

e [i

cum

. }nt

re ti

mp

o s=

-l v=

d c

um s

e co

mpo

rt=

[i d

ac=

d=

vre

un s

emn

de

schi

mb

are

. V]s

lele

s]n

t o [

mec

heri

e b

un

=,

da

r a

ven

it v

rem

ea s

= m

=

g]n

des

c la

izb

]nd

=. E

l e ]n

c= p

e[te

, pe

[te

]n t

oat=

put

erea

cuv

]ntu

lui.

Am

v=

zut

cum

are

c]r

ligul

pri

ns ]

n co

l\ul

gur

ii [i

cum

\in

e g

ura

str

]ns

]nch

is=

. C

hinu

l pr

ovoc

at

de

c]rl

ig

e flo

are

la u

rech

e. C

hinu

l pro

voca

t d

e fo

am

e [i

de

lupt

a ]

mpo

triv

a a

ce

va c

e nu

]n\e

leg

e –

=st

a-i

esen

\i-a

lul.

Acu

m o

dih

ne[t

e-te

, b=

tr]n

e, [

i la

s=-l

pe e

l s=

tru

dea

sc=

p]n

= ]

\i vi

ne ia

r r]

ndul

[i \

ie.”

Se

odih

ni p

re\

de

ceea

ce

lui

i se

p=

ru

a

fi vr

eo

dou

=

cea

suri

. Lu

na n

u r=

s=ri

p]n

= t

]rzi

u [i

b=

tr]-

nul n

-ave

a a

lt= c

ale

s=

afle

c]t

era

or

a. D

e fa

pt o

dih

na lu

i nic

i n-a

fost

od

ihn

= d

ec]t

com

pa

rati

v. U

mer

ii ]i

]nd

ura

u ]n

con

tinua

re a

p=sa

rea

sf

orii

t]r]te

de

pe[t

e, d

ar s

e pr

inse

se

cu m

]na

st]n

g=

de

copa

stia

de

la

pror

a [

i tr

ans

fera

asu

pra

b=

rcii

o pa

rte

tot m

ai m

are

din

for\

a c

u ca

re

tr=

gea

cre

atu

ra.

”Ce

sim

plu

ar

fi d

ac=

a[

pute

a

s= le

g s

foa

ra!”

se

g]n

di e

l. ”N

uma

i

c= a

tunc

i pe[

tele

ar

pute

a s

-o r

up=

d

intr

-o

smuc

itur=

sc

urt=

. Tr

ebui

e s=

am

ortiz

ez c

u tr

upul

meu

for\

a c

u ca

re tr

ag

e [i

s=

fiu

preg

=tit

tot t

im-

pul

s=-i

da

u sf

oar=

cu

am

]nd

ou=

m

]inile

.”—

Num

ai

c= ]

nc=

n-a

i d

orm

it,

b=

tr]n

e, ][

i spu

se e

l cu

voce

tare

. A

trec

ut ju

m=

tate

de

zi [

i jum

=ta

te d

e no

apt

e, ia

r acu

m ]n

cepe

]nc=

o z

i [i

tu n

-ai

dor

mit.

Tre

bui

e s=

tic

luie

[ti

ceva

ca

s=

po\

i d

orm

i un

pic

at]t

a

timp

c]t p

e[te

le r=

m]n

e lin

i[tit

[i s

ta-

torn

ic.

Da

c= n

u d

orm

i, s-

ar

pute

a

s= \i

se

]nce

\o[e

ze m

inte

a.

”Am

min

tea

des

tul d

e lim

ped

e”,

se g

]nd

i. ”P

rea

lim

ped

e. }m

i e la

fel

de

limpe

de

ca [

i a

[tri

i d

e pe

cer

, ca

re-m

i s]

nt f

ra\i.

Tot

u[i

treb

uie

s=

dor

m. {

i ei d

orm

, [i l

una

[i s

oare

le

dor

m

[i

chia

r [i

oc

eane

le

dor

m

uneo

ri, ]

n an

umite

zile

, c]

nd n

u s]

nt

cure

n\i

[i t

otul

e c

alm

[i

netu

lbu-

rat.” ”D

ar

ad

u-\i

am

inte

s=

te

culc

i”,

][i m

ai z

ise

el”.

”Sile

[te-

te s

= o

fa

ci

[i g

]nd

e[te

-te la

o m

etod

= s

impl

= [

i si

gur

= c

a s

= a

sig

uri

sfor

ile.

Acu

m

]nto

arc

e-te

[i p

reg

=te

[te

dor

ad

a. E

pr

ea ri

sca

nt s

= fi

xezi

v]s

lele

pe

post

d

e fr

]n=

da

c= tr

ebui

e s=

te c

ulci

.””M

-a[

pute

a

des

curc

a

[i

f=r=

so

mn”

, se

g]n

di

b=

tr]n

ul.

”Num

ai

c= e

pre

a p

eric

ulos

.”S

e a

puc=

s=

se

stre

coa

re ]n

apo

i la

pup

a,

mer

g]n

d p

e co

ate

[i

pe

gen

unch

i [i a

v]nd

gri

j= s

= n

u sm

u-ce

asc

= s

foa

ra,

ca s

= n

u zg

]nd

=re

pe

[tel

e. ”

S-a

r pu

tea

s=

fie

[i

el p

e ju

m=

tate

ad

orm

it”, ]

[i z

ise

b=

tr]n

ul.

”Da

r eu

nu v

rea

u s=

se

odih

nea

sc=

. Tr

ebui

e s=

tra

g=

p]n

= m

oare

.”A

jun

s ia

r la

pu

pa

, se

r=

suci

]n

a[a

fel

]nc

]t m

]na

lui

st]n

g=

s=

-i m

en\in

=

sfoa

ra

]nco

rda

t=

pest

e

35 /

38 /

St=

tuse

r= o

zi [

i o n

oap

te...

cu

pa

lmel

e m

]inilo

r ri

dic

ate

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

Noi, iunie 2013

trebui s=

vad

= pe[tii cu u[urin\=

. M

i-ar pl=

cea s=

zbor ]ncet d

e tot la

vreo trei sute de m

etri ]n=l\im

e [i s=

v=d

pe[tele de-a

colo de sus. C

]nd

lucram

pe va

sele de p

escuit \es-toa

se, st=tea

m pe cruceta

din v]rful

cata

rgului [i chia

r [i de la ]n=l\im

ea

aceea tot vedeam o gr=m

ad=. De-aco-

lo dora

dele pa

r ma

i verzi [i po\i s=

le vezi dung

ile [i p=r\ile lilia

chii. Po\i s=

vezi cum ]noa

t= tot b

ancul

de d

orad

e. Cum

se face c= to\i pe[tii rapizi din ad]ncul m

=rii a

u spin=rile

liliachii [i d

e obicei m

ai a

u [i dung

i [i pete lilia

chii? Sig

ur c= d

orad

ele pa

r verzi, fiindc=

de fa

pt s]nt aurii.

Da

r c]nd vin s=

caute d

e m]nca

re [i-s cu a

dev=

rat fl=

m]nd

e, pe am

]n-d

ou= la

turile le apa

r dung

ile alea

m

ov, ca la

un ma

rlin. oa

re furia

sau viteza

ma

i ma

re cu care ]noa

t=

s= fie d

e vin= c=

apa

r?”C

hiar

]nainte

s=

se ]ntunece

de-a binelea, pe c]nd treceau pe l]ng=

o insul=

ma

re de sa

rga

se pluti-toa

re, care se tot ]n=

l\a [i cob

ora,

unduind

[i v=lurind

u-se, de pa

rc=

oceanul a

r fi f=cut d

rag

oste cu cine-va

sub o p=

tur= g

alb

en=, o d

orad

=

a m

u[cat la

undi\a

cea m

ic=. o

v=

zu ab

ia c]nd

pe[tele f=cu un sa

lt prin a

er, lucind ca

aurul ]n b

=ta

ia

ultimelor ra

ze ale soa

relui, ]n timp

ce zv]cnea [i se zb

=tea

s=lb

atic

dea

supra a

pei. Dora

da

f=cu ]nc=

un sa

lt, apoi ]nc=

unul [i ]nc= unul,

ca

]ntr-un exerci\iu

acrob

atic

al

spa

imei, ia

r b=

tr]nul se ]n

drep

t=

]ncet c=tre pupa

b=

rcii, se ghem

ui pe vine [i, \in]nd

de sfoa

ra und

i\ei celei m

ari cu b

ra\ul [i pa

lma

m]inii

drep

te, trase d

orad

a la

bord

cu m

]na st]ng

=, fix]nd

sfoara

cu talpa

g

oal=

a piciorului st]ng

pe m=

sur=

ce o ad

una. C

]nd d

orad

a a

junse

s= a

t]rne la pupa

, unde tot plonja

[i se repezea

dintr-o pa

rte ]n alta

, cuprins=

de d

isperare, b

=tr]nul se

aplec=

peste

ma

rginea

b

=rcii

[i tra

se la b

ord a

lunecosul pe[te au-

riu, cu pete liliachii. F=

lcile dora

dei

se ]nchidea

u [i se deschid

eau ra

-pid

, m

u[c]nd

spasm

odic

c]rligul,

iar pe[tele se tot izb

ea d

e fundul

b=

rcii cu trupul lui lung [i neted

, cu coa

da

, cu capul, a

[a c=

b=

tr]nul lu=

cioma

gu

l [i ]ncep

u s=

-l loveasc=

]n \ea

sta lui a

urie [i str=lucitoa

re p]n=

c]nd crea

tura se porni s=

tre-m

ure [i-apoi ]ncrem

eni.B

=tr]nul ]i scoa

se c]rligul, p

use ]n el a

lt= sa

rdea

drept m

omea

l= [i

arunc=

undi\a

]n ap=

, dup=

care

se ]ntoarse ]ncet-]ncet la

prora. }[i

sp=l=

m]na

st]ng=

[i [i-o [terse de

panta

loni. Apoi ][i m

ut= sfoa

ra d

e la

undi\a

ma

re din m

]na d

reapt=

]n m

]na st]ng

= [i se sp=

l= [i pe

drea

pta ]n ocea

n, uit]ndu-se ]ntre

timp la

soarele ce se scufund

a ]n

ap= [i la firul lung [i piezi[ al undi\ei.—

Nu s-a

schimb

at cu nim

ic, zise el.

Da

r c]nd urm

=ri curg

erea a

pei peste m

]na lui, ob

serv= c=

era ]n

mod

clar m

ai lent=

.—

o s=

leg v]slele la

olalt=

la

pupa [i a

sta o s=

-l ma

i ]ncetineasc=

peste noa

pte, coment=

cu voce tare

b=

tr]nul. C=

e ]n stare s-o \in=

tot a

[a [i la

noapte – d

ar [i eu.

Atunci ][i zise: ”A

r fi bine s=

scot m

=runta

iele din d

orad

= ceva

ma

i ]ncolo, ca

s= nu g

olesc carnea

de

s]nge. A

[ putea s-o fa

c ma

i t]rziu [i tot a

tunci s= leg

[i v]slele la pupa

, ca

s=

-l m

ai

fr]nez. D

eocam

da

t=

a[ fa

ce ma

i bine s=

las pe[tele

s= stea

lini[tit [i s= nu-l s]c]i prea

m

ult tocma

i acum

, la a

pus. Apusul

soarelui e un m

oment d

ificil pentru orice pe[te”.

}[i l=s=

m]n

a s=

i se usuce ]n v]n

t, dup=

care a

puc= sfoa

ra und

i- \ei cu ea

, se puse ]ntr-o pozi\ie c]t m

ai conforta

bil=

[i se l=s=

tras ]n

fa\=

, ]ntinz]ndu-se p

este sc]nduri,

]n a[a

fel ]nc]t ba

rca s=

preia [i ea

jum

=ta

te din pova

r= – sa

u chiar

ma

i mult.

”}nv=\ ce s=

fac”, m

edit=

el. ”Cel

pu\in la pa

rtea d

e-acum

. {i m

ai

ad

u-\i am

inte [i c= el n-a

m]nca

t nim

ic de c]nd

a ]ng

hi\it mom

eala

, c=

e imens [i c=

are nevoie d

e mult=

hra

n=. E

u am

m]nca

t un ton ]ntreg.

M]ine o s=

m=

n]nc o dora

d=

.” B=

tr]-nul ]i spunea

dora

do. ”Poa

te c= a

r treb

ui s= ]ng

hit pu\in din ea

atunci

c]nd o cur=

\. o s=

fie ma

i greu d

e m

]ncat d

ec]t tonul. Da

r, la urm

a ur-

mei, nim

ic nu-i u[or.”—

Cu

m te

ma

i sim\i, p

e[te

? ]ntreb

= el cu voce ta

re. Eu m

= sim

t b

ine, m

]na

mea

st]ng

=

s-a

ma

i vind

ecat [i a

m m

]ncare pentru o

noapte [i o zi. Tra

ge b

arca

, pe[te!A

dev=

rul era

c= n

u se sim

\ea

]ntru totul bine, fiind

c= d

urerea pe

care i-o provoca

sfoara

ce-i ap=

sa

spatele a

proape c=

dep=

[ise sta-

diul d

e durere [i se tra

nsforma

se ]ntr-o

am

or\eal=

ce-l

]ngrijora

. ”D

ar a

m suferit eu [i d

e altele m

ai

rele”, se consol= el. ”N

-am

dec]t o

crest=tur=

mic=

la o m

]n=, ia

r c]r-celul d

e la cea

lalt=

mi-a

trecut. Picioa

rele ]mi sunt zd

ravene. ia

r a

cum sun

t ]n a

van

taj fa

\= d

e el ]n ceea

ce prive[te mijloa

cele de

trai.”S

e f=cuse d

eja ]ntuneric, pen-

tru c= ]n septem

brie se ]ntunec=

foa

rte reped

e dup

= a

pusul soa

re-lui. B

=tr]nul se ]ntinse pe lem

nul

lustruit de la

prora

[i se odih

ni

at]t c]t se putea

. R=

s=rir=

primele

stele. Nu [tia

numele d

e Rig

el, da

r v=

zu steaua

aceea

[i [tiu c= ]n

cur]nd vor r=

s=ri toa

te celelalte, ia

r el va

fi ]nso\it de to\i a

cei prieteni ]n-d

ep=rta

\i.—

{i pe[tele m

i-e prieten, zise el ta

re. }n via\a

mea

n-am

v=zut un

asem

enea pe[te [i nici n-a

m a

uzit d

e vreunul la fel. D

ar treb

uie s=-l

ucid. M

= b

ucur c= nu s]ntem

sili\i s=

]ncerc=m

s= ucid

em stelele.

”}nchipuie-\i ce-ar fi d

ac=

vreun om

ar treb

ui s= ]ncerce ]n fieca

re zi s=

ucid=

luna”, ][i zise b

=tr]nul.

”Luna tot gone[te. D

ar ]nchipuie-\i

ce-ar fi d

ac=

vreun om a

r trebui

s= ]ncerce ]n fieca

re zi s= ucid

=

soarele. N

e-am

n=scut cu noroc.”

Apoi

sim\i

c=-i

pare

r=u

de

pe[tele =sta

imens, ca

re n-avea

nim

ic de m

]ncare, ]ns=

chiar d

ac=

]l c=

ina ]n sinea

lui, hot=r]rea

de a

-l ucid

e nu ]i sc=zu nici o clip=

. ”C]\i

oam

eni s-ar putea

hr=ni d

in el!” se g

]ndi. ”D

ar oa

re s]nt ei vrednici s=

]l m

=n]nce? N

u, bine]n\eles c=

nu. D

up= felul ]n ca

re se comport=

[i im

ensa lui d

emnita

te, e clar c=

ni-m

eni nu-i vrednic s=

m=

n]nce din

el.””Nu pricep lucrurile a

stea”, con-

tinu= s=

med

iteze b=

tr]nul. ”Da

r e b

ine c= nu s]ntem

nevoi\i s= ]n-

cerc=m

s= ucid

em soa

rele, luna

sau stelele. N

e ajung

e c= tr=

im pe

ma

re [i ne ucidem

propriii no[tri fra

\i.””A

cum treb

uie s= m

= g

]ndesc

la ni[te fr]ne. id

eea a

re [i riscuri, d

ar

[i a

vanta

je. D

ac=

pe[tele

se str=d

uie[te din toa

te puterile, d

ac=

v]slele or s=-l ]ncetinea

sc=

[i ba

rca ][i pierd

e toat=

sprinte-

36/37/

2013, iunie Noi 21

Continuare ]n pag. 25

calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE R=spunsurile corecte la etapa a VI-a:1. }ncep]nd cu anul 1943, dup= victoriile de la El

Alamein, Stalingrad [i Kursk, coali\ia antihitlerist= a preluat ini\iativa strategic=. Victoria ]mpotriva nazis-mului a ]nsemnat [i victoria URSS asupra armatelor germane de pe teritoriul Europei Centrale [i de Est. De asemenea, ]nc= ]n anul 1944, W. Churchil s-a ]nt]lnit cu i. Stalin la Moscova [i au ]mp=r\it Europa de Sud-Est ]n sfere de influen\= prin a[a-numitul ”Acord de procentaj”. Prezen\a armatei Ro[ii ]n Europa Central= [i de Est a determinat venirea la putere a guvernelor de st]nga sau a celor ]n care aveau o influen\= mare partidele comuniste. Acest lucru a fost determinat [i de imaginea de salvator al Europei al Armatei Ro[ii [i URSS, ceea ce a f=cut ca partidele comuniste s= fie populare ]n r]ndurile aleg=torilor. C=tre anul 1947, ]n Bulgaria, Rom`nia, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria au venit la putere guverne cu majoritate comunist=. }n 1947-1948, ]n toate aceste \=ri au fost instaurate regi-muri comuniste, iar statele au fost proclamate repu-blici populare. }mp=r\irea Germaniei ]n zone de ocu-pa\ie a determinat direct instaurarea ]n zona de ocupa\ie sovietic= a regimului politic dup= modelul sovietic. Victoria asupra nazismului a f=cut posibil ca partidul comunist din iugoslavia care organizase lup-ta de partizani, ]n frunte cu Tito, s= preia puterea ]n acest stat. Prin urmare, factorul sovietic, implicarea direct= ]n politica intern= a statelor din Europa Cen-tral= [i de Est a URSS, prezen\a armatei sovietice ]n aceste \=ri [i imaginea acesteia, agen\ii sovietici ca V][inski ]n cazul Rom`niei, sus\inerea partidelor co-muniste locale sau importarea acestora din URSS, dar [i acordurile URSS cu celelalte state ale coali\iei antihitleriste au cauzat instaurarea regimurilor totali-tar-comuniste ]n aceste \=ri.

2. Vasile Lupu (1634-1653), originar din Levant, ini- \ial m=re[te num=rul boierilor b=[tina[i ]n Sfatul dom-nesc, pentru a potoli nemul\umirea ]mpotriva grecilor, love[te ]ns= [i ]n boierii care nu erau agrea\i.

Epoca lui Vasile Lupu se remarc= prin prosperitate economic=. Domnul instaureaz= un regim autoritar, submin]nd rolul Sfatului domnesc, reu[e[te s= men- \in= echilibrul dintre boierimea partizan= politicii Por\ii [i boierimea favorabil= apropierii de Polonia.

}n politica intern=, epoca lui Vasile Lupu s-a f=cut remarcat= printr-o fiscalitate excesiv=, prin m=suri de consolidare a servajului, prin suprimarea anilor de prescriere. Domnul sprijin= boierimea greac= ce se consolideaz= economic prin cump=r=ri de sate [i de pr=v=lii sau arendarea str]ngerii impozitelor. El ]mpar-te popula\ia ]n unit=\i fiscale, ceea ce a reprezentat o inova\ie.

introduce aplicarea normelor juridice scrise, baza-te pe dreptul bizantin, ]n locul patriarhalismului boie-resc.

Vasile Lupu subordoneaz= Biserica scopurilor sta-tului, de ]nt=rire a structurii feudale, ]ncerc]nd s= ape-re ortodoxia, ]n general, de asalturile calvinismului [i, ]n mod special, pe rom`nii transilv=neni.

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

Politica extern= a domnului Moldovei era orientat= ]mpotriva alian\elor cu \ara Rom`neasc= [i cu Transil-vania. El a urm=rit s= ob\in= domnia muntean= pentru fiul s=u, sau pentru el ]nsu[i. }n esen\=, orientarea lui Vasile Lupu reflect= tendin\a sa de suprema\ie asupra \=rilor rom`ne, urm=rit= prin apelul la ajutorul Por\ii, la alian\a cu Polonia sau la leg=tura cu cazacii zapo-rojeni. Este ]nlocuit ]n 1653 cu Gheorghe {tefan (1653-1658).

3. }n imagine este prezentat Castelul Chambord, situat la Chambord, Fran\a. Este unul dintre cele mai cunoscute castele din lume, datorit= unei foarte dis-tincte arhitecturi renascentiste franceze, care ]mbin= stilul tradi\ional francez cu structuri renascentiste. Castelul, cel mai mare de pe valea Loirei, a fost con-struit ]n inima celui mai mare parc forestier ]nchis din Europa (5441 ha), din ordinul regelui Francisc i ]ntre 1519 [i 1547.

Rezultatele etapei a VI-a:C]te 30 de puncte (15,10,5) au acumulat: Anasta-

sia ROTARU, Zina STOICA, H]nce[ti; Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni; Natalia POCIUMBAN, Co-bani, Glodeni.

29 de puncte (15,9,5): Natalia DOBO{, Gabriela VELE{CO, Adriana BUDACA, Cristina MOVILEANU, Marcela DAMIAN, Cristian TAG}R{, H]nce[ti; Miha-ela STICEA, Cobani, Glodeni; Marina MERIUTA, Sil-via ISTRATI, Eugenia MIHAILA, V=sieni, Ialoveni; Doina ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia.

28 de puncte: (15,8,5) Gheorghe B}NZARI, H]nce[ti; (14,9,5) Silvia NACU, V=sieni, Ialoveni; (13,10,8) Lau-ren\iu CALANCEA, Liceul Orizont, Chi[in=u.

27 de puncte (15,10,2): Ana JUCOVSCHI, H]nce[ti. 26 de puncte (15,9,2): Silvia JIGANU, H]nce[ti. 24 de puncte (15,9,0): Victoria BUNESCU, H]nce[ti.22 de puncte (13,9,0): Irina C+LUG+REANU, H]nce[ti.D=m publicit=\ii doar numele participan\ilor care au

acumulat minimum 22 de puncte. La bilan\ul general ]ns= am \inut cont de punctajul tuturor participan\ilor.

Fiecare popor [i-a adus contribu\ia la dezvoltarea [i evolu\ia civiliza\iei universale. odat= cu inventarea scrisului [i cu apari\ia primelor forma\iuni statale, umanitatea a p=[it decisiv pe calea progresului. Stu-dierea istoriei universale [i na\ionale a civiliza\iilor ce s-au succedat [i a contribu\iei acestora la dezvoltarea umanit=\ii este, deseori, ]nv=luit= ]n mister. Dezlega-rea enigmelor istoriei ne poate face s= ]n\elegem mai corect legit=\ile dezvolt=rii societ=\ii, originile popoa-relor, a diverselor probleme cu care se confrunt= uma-nitatea etc. ceea ce poate contribui la construirea vii-torului fiec=ruia dintre noi, a \=rii, a ]ntregii omeniri. Participarea la concursul Historia Est Magistra Vitae este, de asemenea, un pas ]n calea spre cunoa[tere, unde fiecare dintre participan\i a ]ncercat s= dezlege micile ”enigme” ale istoriei [i astfel s=-[i l=rgeasc=

Noi, iunie 201322

Carul-Mic

P =unul, c]nd ]i face curte p=uni\ei, se poart= deo-sebit. }[i etaleaz= cu ardoare penajul colorat,

este foarte curtenitor [i pare c= prezint= garan\ia unui so\ [i a unui tat= ideal. or, lucrurile acestea nu dureaz= prea mult timp. Dup= ce p=uni\a depune ou=le pentru clocit, nu-l mai intereseaz= nimic din familie, comport]ndu-se necuviincios. Refuz= s= dea ajutor incuba\iei ou=lor, ignor= p=uni\a, iar dup= ce ies pui[orii, nici nu se uit= la ei, r=m]ne total indife-rent fa\= de familia sa. Masculii p=uni au un \ip=t isteric, foarte puternic.

}n trecut, romanii cre[teau p=unii pentru carne, aceasta fiind considerat= un deliciu.

A i fi crezut vreodat= c= vestitul scriitor rus Lev Tolstoi ][i l=sa masa de lucru [i se apuca s=

fac= ilustra\ii la cartea altui scriitor?Citind seara fiului s=u ocolul p=m]ntului ]n 80 de

zile de Jules Verne, Lev Tolstoi a v=zut c= opera acestuia nu are ilustra\ii. De aceea, scriitorul rus a ]nceput s= ilustreze singur romanul. }n fiecare zi, preg=tea ilustra\iile pentru lectura de sear= [i ele erau at]t de reu[ite, ]nc]t fiului ]i pl=ceau mai mult dec]t cele ce ]nso\eau alte c=r\i ale scriitorului. Tolstoi nu [tia s= deseneze, dar ilustra\iile ]i ieşeau destul de bine, ceea ce pe copilul s=u ]l ]nc]nta.

”C]nd ajungea cu lectura la un anumit moment, tata se oprea [i scotea de sub carte ilustra\ia potri-vit=”, poveste[te cu drag fiul scriitorului. Tolstoi [i so\ia sa au avut 12 copii.

Muzeul Lev Tolstoi din Moscova p=streaz= 17 ilus-tra\ii ale scriitorului la romanul lui Jules Verne.

T heseu, spune legenda, era fiu de rege. El, ca [i Heracle, ][i dob]ndise faima prin vrednicia [i

prin curajul de a lupta cu f=r=delegile [i de a curma zilele tic=lo[ilor. Theseu este cel care a pus sf]r[it zilelor lui Procust.

Procust b=gase spaima ]n toate ]mprejurimile Ate-nei. T]lharul acesta era o namil= de om, care a\inea calea trec=torilor, [i, dup= ce ]i cur=\ea de bani [i de tot ce aveau mai de pre\, ]i poftea s= se culce ]n patul lui.

Nenorocitul c=l=tor se ]ntindea ]n pat. Dac= patul era mai scurt, Procust ]i reteza bietului drume\ pi-cioarele sau capul. iar dac= patul se dovedea a fi mai lung, t]lharul ]ncepea s= ]ntind= corpul victimei, tr=g]ndu-l pe om de cap ori de picioare p]n= i le sco-tea din ]ncheieturi. Astfel, ]ntr-un fel sau altul, nimeni nu sc=pa cu via\= din m]inile lui Procust.

Auzind de una ca asta, Theseu ]l c=ut= pe nemer-nic [i lupt= cu el patru zile. Abia a patra zi vrednicul erou ]l dobor]. Atunci ]l ]n[fac=, ]l ]ntinse ]n patul lui [i ]l spintec= ]n dou= cu palo[ul. Pieri n=prasnicul t]lhar din legend=, dar a r=mas s= tr=iasc= [i p]n= ast=zi expresia Patul lui Procust. Expresia se folose[te ]n cazul c]nd e[ti for\at s= accep\i o situa\ie care nu corespunde realit=\ii.

Dumnezeul meu, binevoie[te [i pov=\uie[te-m= cu ]n\elepciunea Ta, C=l=uze[te-m= cu

dreptatea Ta, Ap=r=-m= cu puterea Ta. Te rog cu umilin\=: Lumineaz=-mi mintea, o\ele[te-mi voia, cur=\e[te-mi trupul [i [fin\e[te-mi sufletul! Amin.

POV+|UIE{TE-M+, DOAMNE

CE E VACAN|A?M=-ntrebi ce-i vacan\a?R=spund la-ntrebare:Vacan\a-i odihn=,{i munc=, [i soare.Vacan\a e codru{i iaz, [i c]mpie,Arom= de cimbru{i de iasomie.Vacan\a te-ndeamn=,Te poart=, te duceAcolo pe undeE apa mai dulce,Pe unde pr=saziiCoc fructe mustoase,

iar paji[tea-i moalePrecum e m=tasea.Te poart=-n p=dure,ora[e [i sate,La mare, la munte −Pe c=i neumblate.Ori mai pe aproape −La holda de gr]ne,Pe unde te-mbat=Miresme de p]ine{i-auzi c]t e largulC]nt=ri m=iestrite,iar bra\ele taleS]nt binevenite.

UN SO| {I UN TAT+ R+U

Vitalie FILIP

2013, iunie Noi 23

Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

A sta a fost de mult. Pe atunci Sandu era mic. Tata ]l tot purta pe la doctori. Dar zadarnic.

— Du copilul la mare, ]n \=rile calde, i-a spus un doctor. Alt leac n-are.

— P=i, dac= ar fi r]ndunic=..., a oftat tata.Dar Sandu era palid ca t=m]ia [i se topea v=z]nd

cu ochii.Tata a v]ndut calul de la cas=, a v]ndut vaca cu

vi\el cu tot [i a sclipuit parale pentru drum.L-au urcat pe Sandu ]n tren. S-a dus [i dus a

fost.}l a[tepta c]inele la poart=, [i mama l=crima ]n

n=fram=.— De era o r]ndunic=, g=sea drumul acas=, sus-

pina mama.Au trecut mul\i ani... [i iat= c= sose[te ]n sat un

plic ]nflorit cu timbre [i [tampile.”Am sc=pat de o boal= [i am dat peste alta, scria

Sandu. Dorul de casa p=rinteasc= – asta e boala cea mai grea din lume!”

iar ]ntr-o zi mama vede la porti\= un om alb-dalb la cap. oare de ce nu latr= c]inele?

omul se las= ]n genunchi [i intr= ]n ograd=, tot s=rut]nd p=m]ntul.

— E Sandu! a sc=pat mama o farfurie din m]n=. S=racul, e mai c=runt dec]t mine!

omul a ]nconjurat casa ]n genunchi.— Sandu! s-a apropiat mama de el.omul s-a uitat lung la d]nsa. N-a zis nimic.— E mut, s=racul! a podidit-o pe mama alt r]nd

de lacrimi.omul s-a ridicat ]n picioare. Dar tot atunci se

las= iar ]n genunchi [i s=rut= pragul. Apoi s=rut= ferestrele...

S-a str]ns lume.— E mut ori a uitat limba? ]ntreab= o femeie.

Abia ]n amurg i s-a ]ntors graiul:— Bun= seara, mam=! a zis Sandu [i a cuprins-o.

Dar cum s= cuprind= casa?!

CASA P+RINTEASC+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

Spiridon VANGHELI

ILEANA COS}NZEANAM am=, o ]ntreab= Tudor, de ce zici mata casa

cea mare?— S= ]ncap= mul\i oaspe\i.— Dar c]nd se duc oaspe\ii, cine r=m]ne?— Amintirea bunelului [i a bunicii.— Mam=, [i ]nc= cine r=m]ne?— Busuiocul. Aici se odihne[te el.— {i ]nc= cine, mam=?— R=m]n gherghinele. Ele a[teapt= oaspe\ii.Tata ]ns= i-a spus la ureche:— Aici tr=ie[te ileana Cos]nzeana. Ea are grij=

de odaia asta.

— A-a! s-a bucurat Tudor. iat= de ce e a[a de frumos la noi!

De atunci b=iatul se ascunde ]n casa cea mare: tot are s-o vad= el pe ileana Cos]nzeana! }ntr-o zi aude pa[i. Tudor scoate capul de dup= pern=. i-i-i, ce frumoas= e ileana Cos]nzeana! Ea se apropie de fereastr= [i trage perdelele. C]nd colo, Tudor o vede pe mama cu ni[te busuioc ]n m]n=.

— Mata e[ti ileana Cos]nzeana? o ]ntreab= b=-iatul.

— Eu, a z]mbit mama [i l-a netezit pe cap.

Noi, iunie 201324

CU SPIRIDON VANGHELI LA CIRE{E

ce-a fost n-a trecut

C ]nd am ie[it afar=, soarele era sc=p=tat peste dealuri; foarte sus, de unde, posibil, se mai ve-

dea. C]teva p=s=rele aurite f=ceau figuri de zbor acrobatic, alung]ndu-se dup= insecte. L]ng= butoiul pentru ap= de ploaie, ne a[tepta o c=ldare de cire[e albe [i una de cele ro[ii, cu-lese cu codi\e.

— Ave\i o traist=, s= vi le de[ert? privi la noi b=iatul.

Distrat ca mai to\i oame-nii de litere care se g]ndesc necontenit ce cuv]nt s= alea-g= pentru a-l plasa ]n locul unui alt cuv]nt, Spiridon Vangheli ][i aminti c=-[i l=sase geanta ]n ma[in=. ori de c]te ori mergea ]n [coli sau ]n biblioteci, o tic-sea cu c=r\i de-ale lui, ca s= le dea elevilor [i profesoa-relor. De acolo, o aducea aproape plin= cu ]ntreb=ri [i cu desene de-ale copiilor. Acas=, recitea de unul sin-gur ce voiau s= afle de la el cititorii, ]ncerc]nd s= [i-l ima-gineze pe fiecare dintre ei. Cele mai interesante ]ntre-b=ri le punea deoparte, ca s= le arate so\iei sale, Eleo-nora, care i-a fost coleg= de grup= la facultate, iar apoi coleg= de serviciu [i direc-tor la [coala din N=p=deni. Acum scoase o carte [i a[-ternu pe foaia de titlu o de-dica\ie pentru st=p]na casei. Femeia puse cartea pe un taburet [i, emo\ionat=, se repezi s= rup= cele mai m=[cate flori, ca s= le lu=m cu noi ]n ora[. Scriitorul mai scoase o carte, aceasta fiind destinat= nepotului ei dup= frate, care s-a urcat, de dragul nostru, ]n cei doi cire[i. }nainte de a-i scrie ceea ce avea ]n g]nd, Spiridon vru s=-i afle numele.

— Nic=, se prezent= b=iatul. A[a ]mi spun acas= [i ]n sat. iar ]n catalog s]nt ion.

— Ca s= vezi! se ]nsufle\i Spiridon Vangheli. Ai, poate, [i colegi – Tr=snea, o[lobanu…?

— }n clasa noastr= [i ]n toat= [coala, n-avem b=ie\i cu a[a porecle.

— Dar ce porecle poart= la voi elevii?— Diferite... Am stat cu unul ]ntr-o banc= – Vasile.

M=run\el, dar iute ca un titirez, nu [edea la lec\ie o

secund= f=r= s= se foiasc=. }nt]i fetele, apoi [i noi, ceilal\i, i-am zis Titiric=.

Autograful adresat b=iatului era mai desf=[urat ca cel de pe cartea d=ruit= m=tu[ii sale, ocupa o jum=tate de pagin=.

— Ave\i un scris clar, ]l l=ud= pe Spiridon Van-gheli b=iatul, m=gulit de urarea lui m=rinimoas=. Parc= a\i b=tut fiecare liter= cu cioc=nelul, s= fie mai rotunde. Ca s= nu ne treac= prin g]nd c= se d= cu binele pe l]ng= scriitor, ]i ]naint= o preten\ie: – Da’ de ce nu mi-a\i pus [tampil= pe carte?

— Ce [tampil=, Nic=? Scriitorul nu \i-i ministru ori director, s= aib= [tampil= [i seif.

— {ti\i cum ]s oamenii no[tri! C]nd au s= citeasc= ce mi-a\i scris, dar au s= vad= c= sub semn=tur= nu-i [tampil=, n-au s= m= cread= c= am cartea chiar de la Spiridon Vangheli ]n persoan=.

Victor PROHIN

Fotografie: Mihai POT~RNICHE

2013, iunie Noi 25

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

R=spunsurile corecte la etapa a V-a: 1. Lionel Messi. 2. Veaceslav Gojan. 3. Sergiu Toma.Au fost nota\i cu c]te 12 puncte urm=torii par-

ticipan\i: Mihai AFANASII, Z]mbreni, Ialoveni; Tudor PORUBIN, Elena PORUBIN, Inga S}RBU, Rita AN-DREEV, Maria PORUBIN, Holercani, Dub=sari; Ve-ronica POPESCU, Liceul B. Cazacu, Nisporeni; Lucia CHIRI|A, Ign=\ei, Rezina, care s-au dovedit a fi cei mai perseveren\i [i mai insisten\i.

Rubric= sus\inut= de Ion ROBU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

Ce comportament juridic ar trebui s= adopt momentan, ]n cazul ]n care am fost martor= la un furt, la un jaf, la un accident sau la alte infrac\iuni?

Maria CIOBANUUngheni

Drag= Maria,}n cazul ]n care ai fost martor= la o infrac\iune, ar fi bine

s= anun\i organele de drept: poli\ia sau procuratura. Anume martorul ]i poate ajuta pe poli\ist, pe procuror

sau pe judec=tor s= analizeze comportamentul altora [i s= ia o decizie corect=, deoarece anume martorii au v=zut sau au auzit ceva important, cunosc unele detalii despre un eveniment care li s-a ]nt]mplat lor sau altora [i pot de-pune m=rturii despre cele v=zute sau auzite.

Nu este u[or s= te prezin\i ]ntr-o institu\ie de drept – fie poli\ie, procuratur= sau judec=torie – de aceea, ]nainte de a depune m=rturii, discut= cu cineva ]n care ai ]ncredere.

Dup= depunerea declara\iei la organele competente [i ]n cadrul examin=rii infrac\iunilor, fiecare martor are drepturi [i obliga\ii prev=zute de lege.

Martorul are dreptul: 1) s= [tie ]n leg=tur= cu care cauz= este citat; 2) s= cear= ]nlocuirea interpretului, traduc=torului care

particip= la audierea sa; 3) s= fac= cereri; 4) s= fie informat despre toate m=surile de protec\ie

disponibile, conform Legii privind protec\ia de stat a p=r\ii v=t=mate, a martorilor;

5) s= fie informat despre posibilitatea audierii, prin in-termediul unei teleconferin\e cu imaginea [i vocea distor-sionate, astfel ]nc]t s= nu poat= fi recunoscut;

6) s= refuze de a face declara\ii, de a prezenta obiecte, documente;

7) s= fac= declara\ii ]n limba matern= sau ]n alt= limb= pe care o posed=; s= ia cuno[tin\= de declara\iile sale ]nregistrate, s= cear= corectarea sau completarea decla-ra\iilor sale;

8) la participarea la ac\iunile procesuale din cadrul urm=ririi penale, s= fie asistat de un ap=r=tor ales de el ca reprezentant;

9) s= scrie personal declara\iile sale ]n procesul-verbal al audierii din cadrul urm=ririi penale;

10) s= cear= compensarea cheltuielilor suportate ]n ca-uza penal= [i repararea prejudiciului cauzat de ac\iunile nelegitime ale organului de urm=rire penal= sau ale in-stan\ei;

11) s= i se restituie bunurile ridicate de organul de urm=rire penal= sau prezentate de el ]nsu[i ]n calitate de probe, s= primeasc= documentele, ce ]i apar\in, ]n original.

Martorul este obligat: 1) s= se prezinte atunci c]nd este citat pentru a face

declara\ii [i a participa la ac\iuni procesuale; 2) s= fac= declara\ii veridice, s= comunice tot ce [tie ]n

leg=tur= cu cauza respectiv= [i s= r=spund= la ]ntreb=rile puse;

3) s= accepte, la cererea organului de urm=rire penal=, examinarea corporal=;

4) s= se supun= dispozi\iilor legale ale reprezentantu-lui organului de urm=rire penal= sau ale pre[edintelui [edin\ei de judecat=;

5) s= nu p=r=seasc= sala de [edin\e f=r= permisiunea pre[edintelui [edin\ei;

6) s= respecte ordinea stabilit= ]n [edin\a de judecat=.

ORGANELE DE DREPT

abonament

Urmare din pag. 21

propriile cuno[tin\e [i orizonturi – ]n acest sens to\i ci-titorii revistei Noi s]nt ]nving=tori.

Participan\ii care au dat dovad= de cele mai bune cuno[tin\e ]n cadrul concursului [i au acumulat cel mai mare punctaj s]nt men\iona\i cu Diploma Revistei Noi [i premia\i cu colete de carte din partea Academi-ei de {tiin\e a Moldovei (institutul de Stat [i Drept; in-stitutul de Studii Ecologice; institutul integrare Euro-pean= [i {tiin\e Politice), institutul Cultural Rom`n, redac\ia revistei Destin Rom`nesc. Mul\umim [i pe aceast= cale acestor institu\ii pentru generoasa inves-ti\ie ]n poten\ialul intelectual al \=rii. Mul\umim tuturor participan\ilor la concurs.

Locul I: Lauren\iu CALANCEA, Liceul Orizont, Chi[in=u (178 p.); Veronica BUGA, Lozova, Str=[eni (178 p.).

Locul II: Natalia DOBO{, Liceul M. Viteazul, H]n-ce[ti (177 p.); Doina ST}N+, Gura Galbenei, Cimi[lia (177 p.); Silvia ISTRATI, V=sieni, Ialoveni (176 p.).

Locul III: Mihaela STICEA, Cobani, Glodeni (175 p.); Marcela DAMIAN, Liceul M. Viteazul, H]nce[ti (175 p.).

Mul\umim tuturor participan\ilor la concurs.V= dorim o vacan\= pl=cut=. Ne revedem la o nou=

edi\ie ]n octombrie curent.

Noi, iunie 201326

pa gi na mu ze lor

EMMY

E mmanuella Catan=, sau Emmy, e domni[oara care la doar [ase ani a luat titlul de Mini Miss Europa. E

pentru prima dat= c]nd cineva din Republica Moldova c][tig= acest titlu. Dup= ce ]n 2012 a c][tigat Mini Miss Moldova, ]n acest an ne-a reprezentat \ara ]n Cehia la Mini Miss Europa. Chiar dac= a avut de ]nfruntat 38 de concure\i din diferite \=ri, [i nu a fost u[or, coroni\a de miss a fost a ei.

La prima vedere e o domni[oar= mic= [i ginga[=, dar plin= de energie [i talent. Poate [i numele ]i poart= no-roc, s-a n=scut de sf]ntul Emanuel, p=rin\ii nu s-au con-trat cu bunul Dumnezeu [i au numit-o Emmanuella, ceea ce ]nseamn= Dumnezeu e cu noi.

P=rin\ii au aflat ]nt]mpl=tor despre talentul muzical al fiicei lor. Educatoarea de la gr=dini\= a fost cea care a descoperit-o. Chiar dac= ]n familia lor nimeni nu a co-chetat cu muzica [i cu dansul, au acceptat provocarea. }n prezent, Emmy are mai multe piese ]nregistrate. Dintre care, dou= scrise special pentru ea: C=r=ru[a de G. Voi-novan [i Moldova de S. Gorgos. Se poate m]ndri [i cu

trei clipuri video. }n 2012 c][tig= Cupa Ring-Star. S]ntem siguri c= a\i v=zut-o la emisiunile de duminic=.

Emmy frecventeaz= Studioul de Dansuri Sportive Co-dreanca. S-a dovedit a fi bun= [i la dans. Doar dup= c]-teva luni de antrenament, ]mpreun= cu partenerul ei Maxim, a participat la Campionatul European de Dansuri Sportive (Polonia) [i au luat locul i. A urmat Campionatul Mondial de Dansuri Sportive la care locul i le-a revenit tot lor. De cur]nd face [i dans popular la Academia de Arte.

“Nu prea am timp de copil=rie”, ne-a spus Emmy. De diminea\= p]n= sear= dansul, muzica [i alte ore supli-mentare nu-i prea las= timp pentru pl=cerile copil=riei. }i plac mult zilele de var=, s]nt lungi [i seara reu[e[te s= se dea ]n leag=n, s= se joace cu pisoiul Marchiz [i cu c]inii Lola, Linda, Graf [i Leida.

Emmy este o feti\= foarte stilat=. De imaginea ei are grij= mama sa, Veronica Catan=.

o mic= vedet= care promite multe. Noi ]i dore[te mult succes.

Ana BRADU

2013, iunie Noi 27

RADU ALBOT

D e la orele de dans pe care le frecventa, tat=l lui l-a dus pe un c]mp de tenis. A mers la {coala Repu-

blican= de Tenis din Chi[in=u, fiindc= a[a au decis p=rin\ii lui. Nu [tia prea multe despre acest sport, ]ns= i-a pl=cut de la primul antrenament. Prima lec\ie de tenis a avut-o la v]rsta de opt ani. Pe la unsprezece ani c][tig= primul turneu, ]ns= aceast= victorie nu a ]nsem-nat prea mult pentru el, declar= sportivul, deoarece, pe atunci, nu se g]ndea c= va face tenis de performan\=. Lui ]i apar\ine, deocamdat=, ]nc= un record unic ]n isto-ria tenisului moldovenesc – ]n 2005 a c][tigat la Reggio Calabria (italia) turneul rezervat celor mai buni opt juc=tori juniori ]n v]rst= de p]n= la 16 ani din Europa.

}n 2006 intr= ]n circuitul profesionist, iar un an mai t]r-ziu devine membru al na\ionalei Republicii Moldova de Cupa Davis (trofeu sportiv acordat ]n tenisul de c]mp, cunoscut [i sub numele de Salatiera de Argint). }n 2011, la doar 21 de ani c][tig= turneul iTF din Antalia. Fede-ra\ia Moldoveneasc= de Tenis, ]n 2011 [i 2012, ]l desemneaz= cel mai bun juc=tor de tenis de la noi, ]n topul mondial ]n 2011 fiind pozi\ionat pe locul 501. Surprinz=tor, ]ns= la distan\a de doar doi ani tenisme-nul reu[e[te s= urce pe pozi\ia 220 ]n acela[i clasament. Pozi\ia 220 este una de v]rf pentru reprezentan\ii \=rii noastre ]n circuitul interna\ional, dup= ce ceilal\i patru

moldoveni se afl= dup= locul 359. “Vreau s= ajung ]n primii o sut= [i s= reprezint Republica Moldova – lucru greu de realizat”, s]nt afirma\iile pline de elan ale lui Radu Albot. Mai tot timpul plecat ]n turnee, se antre-neaz= ]n Germania [i ]n Turcia. Recunoa[te c= tenisul este un sport costisitor [i c= sprijinul p=rin\ilor este unul colosal.

Prezent pe corturile de la Australian open de dou= ori vorbe[te vizibil emo\ionat despre aceast= expe-rien\=, deoarece acesta este unul dintre cele patru tur-nee de ”Mare {lem” din circuitele de tenis. Recent, la doar 23 de ani, a ]nregistrat dou= presta\ii remarcabile ]n Turcia, unde a avut acces pe podiumul de premiere la dou= turnee interna\ionale. }n februarie, anul curent, a ob\inut a doua victorie la Turneul interna\ional Fu-tures-8 de la Antalya [i s-a calificat ]n sferturile de fi-nal=. Cu dreptul a debutat [i ]n Turneul interna\ional Challenger de la Bergamo (italia). }n prima rund= ad-versar i-a fost Djordje Djoković, fratele renumitului tenis-men s]rb Novak Djoković. Cu o evolu\ie modest= la ]nceput, Albot pierde ]n primul set cu scorul de 3–6. Re-vine spectaculos dup= aceast= ]nfr]ngere [i trece de trei seturi de Djordje Djoković, scor 3–6, 6–3, 6–2.

Cel mai ]n form= tenismen de la noi ne va surprinde, cu siguran\=, [i ]n continuare. }i dorim mult succes!

Daniela COJOCARU

time-out

28 Noi, iunie 2013

M are este puterea viselor! Nu m= ]ntreb dac= a\i v=zut avioane ]n co-bor]re spre punctul de destina\ie – cu siguran\= c= da, [i nu o singur=

dat=. De la ]n=l\imea de vreo 10 km, gr=bit, se apropie de pista de ateri-zare. Acum imagina\i-v= c= pe la jum=tate din aceast= altitudine – pe la vreo 5 km – vede\i un tren neobosit, cu multe vagoane, care ][i duce c=l=torii printre nori, mai fluier]nd din c]nd ]n c]nd. E un vis? E o halucina\ie (Doamne fere[te)? Mul\i p=m]nteni nici nu au ]ndr=zneala s= viseze ceva de genul acesta. Dar chinezii au realizat visul [i, ]n prezent, pot c=l=tori ]ntr-un tren romantic deasupra norilor.

China e o \ar= mare – o [tim cu to\ii. Are [i v=i ]ntinse, [i mun\i ]nal\i. Unii localnici [i-au ridicat cu multe veacuri ]n urm= casele printre mun\i ]nal\i, scrut]nd cu mult= libertate ]mprejurimile. Ni[te oaze montane, cu mult deasupra cuiburilor de vulturi, solitare [i vis=toare, mai aproape de soare [i de stele. Genera\ii ]ntregi – doar at]t [i cuno[teau – imperiul mun\ilor! Rar le trecea pragul picior de str=in! }ntre timp \ara cre[tea, se dezvolta, se reforma. {i cei de la c]rma \=rii ]ndr=znir= s= schi\eze un proiect de re\ele de c=i ferate, care ar ]mp]nzi ]ntreg teritoriul [i ar lega toate provinciile. Astfel, pe coala de h]rtie a ap=rut [i o linie inocent= la prima vedere, ce pornea din capitala Beijing spre Lhasa – capitala provinciei autonome Ti-bet, trec]nd prin capitala provinciei vecine Quinghai, ora[ul Xining. H]rtia le rabd= pe toate, [i cine nu cuno[tea locurile nici griji nu-[i f=cea c]t de anevoios este s= ”zg]rii” mun\ii cu aceast= linie. Perseveren\a, r=bdarea [i niscaiva ”galbeni” au dat na[tere celei mai exotice [i mai complicate c=i ferate din lume, sortit= s= r=stoarne mai multe recorduri fenomenale.

De la Beijing p]n= la Xining este o cale ferat= obi[nuit=, ca multe altele. }n 1984 a fost dat ]n exploatare urm=torul tron[on, Xining-Golmud de 815 km. De la Golmud p]n= la Lhasa s]nt 1140 km, prin mun\i ]nal\i, st]nco[i, periculo[i. Construirea acestui segment prin mun\ii Himalaya p=rea s= fie extrem de dificil=, necesit]nd costuri exorbitante, solu\ii tehnice exclusive [i eroism ]n tot sensul cuv]ntului. }nceput= ]n 2001 [i finalizat= la mijlocul lui 2006, ]nghite 3-4,2 miliarde de dolari! Dar ce minune de cale ferat= a fost edificat=! }ncep]nd cu altitudinea de 2800 m la Golmud, trec]nd de 4000 de metri pe circa 80% din tot parcursul. Solul permanent ]nghe\at, suprafa\a c=ruia se ]nmoaie u[or vara, a solicitat trat=ri inginere[ti originale. Pe sub anumite por\iuni au fost instalate \evi, prin care circul= amoniac lichid – ca ]n unele sisteme frigorifice – pentru a men\ine solul tare ca piatra! inginerii nu au uitat nici de furtunile n=prasnice [i reci, cu rafale ale v]ntului de p]n= la 150 km/or=, nici de cutremurele puternice frecvente. Peste numeroase r]uri [i r]ule\e, dar [i peste c]mpiile cu sol ]nghe\at, au fost ridicate 675 de poduri cu o lungime total= de 160 km. Mai aproape de Lhasa este [i sta\ia Tanggula, la 5068 m deasupra m=rii – cea mai ]nalt= sta\ie din lume, iar ]n vecin=tate este [i cea mai ]nalt= cot= a c=ii ferate – 5072 m – un record absolut! Este mai sus dec]t ]n=l\imea maxim=, pe care o atinge o alt= cale ferat= faimoas= din lume – cea din mun\ii Anzi din Peru (4817 m), construit= ]n 1869-1890. Tot aici e [i tunelul feroviar cel mai ]nalt din lume – 4905 m.

Dar cum se simt pasagerii trenului din nori? Desigur, [i trenul este unul special, cu vagoane ermetizate ca avioanele, cu geamuri duble cu protec- \ie sporit= de nocivele radia\ii ultraviolete. }n vagoane se pompeaz= oxigen p]n= la concentra\iile obi[nuite, iar, pentru cazuri ie[ite din comun, scaunele s]nt prev=zute cu m=[ti de oxigen. Fiecare tren este ]nso\it de medici pentru a controla starea s=n=t=\ii c=l=torilor [i a le acorda asisten\a co-respunz=toare. Vagoanele dispun de afi[aje, ce indic= altitudinea, viteza, temperatura exterioar=. Climatizoarele asigur= o temperatur= conforta-bil=, chiar dac= dup= geam sunt minus 45o C. }n doar 48 de ore, odat= ur-cat la Gara de Vest ]n Beijing, purtat de acest tren magic cu viteze de p]n= la 100 km/or=, vei ajunge ]n misteriosul ora[ de pe creasta lumii, Lhasa, capitala mondial= a budismului, parcurg]nd 4064 km.

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

FLUIER+ UN TREN PRIN NORI

aventura cunoa[terii

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+

292013, iunie Noi

anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

ADIO, {COAL+

30 Noi, iunie 2013

Rubric= sus\inut= de Liuba AGAPI

T e z=resc lenevind, distr]ndu-te, c=l=torind... alt-fel spus, bucur]ndu-te din plin de vacan\=! E

dreptul t=u, dar nu uita de lecturi [i de alte activit=\i ce ]\i vor cre[te tonusul intelectual. Pentru a te men\i-ne ]n form=, m-am g]ndit s=-\i propun de data aceasta o serie de ]ntreb=ri la care a[tept r=spunsuri iste\e. Acestea ]\i vor aduce ]n septembrie numele ]n revista noastr=, premii deosebite, priviri [i cuvinte pline de admira\ie din partea colegilor, prietenilor [i rudelor. C]nd m= g]ndesc c]te avantaje s]nt, aproape c= a[ par-ticipa [i eu la con-curs! P=cat c= nu am dreptul. M= bucur ]n schimb pentru tine [i-\i urez mult succes [i o vacan\= minu-nat=!

Iar acum ]\i pro-pun tema pentru acas=:

1. Un arici ]ntr-un de[ert se love[te de un cactus. Ce crezi c= spune?

2. C]nd e duminic= ]naintea s]mbetei?

3. Ce culoare are cameleonul c]nd se uit= ]n oglind=?

4. C]nd spune un eschimos bun= ziua?

5. Ce ]nva\= mai ]nt]i un elev c]nd merge la [coal=?

6. Ce se a[az= pe mas=, se taie, dar nu se m=n]nc=?

7. E[ti ]ntr-o competi\ie de alergat, ]l ]ntreci pe al doilea, pe ce loc vei fi?

8. }n ce sticl= nu po\i pune lapte?

9. Cum iese un cal alb din Marea Neagr=?

10. C]t p=m]nt exist= ]ntr-o groap= de 2 m lun-gime, 1 m l=\ime [i 3 m ]n=l\ime?

} n ceea ce prive[te r=spunsurile pentru pro-voc=rile de data trecut=, am doar cuvinte de

laud= pentru Veronica POPESCU din Valea-Tres-tieni, Nisporeni. iat= c]teva dintre g=selni\ele ei: cine alearg= dup= doi iepuri m=n]nc= friptur=; cine are carte d= [i la al\ii; cine se scoal= mai diminea\=, casc= toat= ziua. Despre cretanul care spune despre cretani c= ar fi mincino[i, Veronica zice c=

acesta minte, pentru c= nu poate [ti cu exactitate un asemenea lucru. Adev=rul e c= cele dou= parado-xuri la care m-am referit anterior ][i adjudec= pe deplin “statutul”, deci, vr]nd-nevr]nd, ne prind ]ntr-un labirint specific acestora. o s=-i men\ionez, cu pl=cere, pentru agerimea lor [i pe Lia IONEL din C=l=ra[i, Petru VARANI|+ [i Vitalie LUCA din Chi[in=u. Felicit=ri [i inspira\ie pentru noi per-forman\e!

ALARMA CEASULUI

Ilustra\ie: Cristian MARCUDRUM BUN

Ilustra\ie: Valeriu CURTU

para lui N=t=flea\=

VARA SE COC R+SPUNSURILE ISTE|Eprovoc=ri vesele

}n nr. 9 curent redac\ia va desemna cei mai buni autori ai concursului de umor.

312013, iunie Noi

O ]ntrebare se afl= pe buzele tuturor fashionistelor ]nr=ite:

ce vom purta ]n vara aceasta? Modelul domni[oarelor elegante,

extrem de misterioase [i atr=-g=toare prin stilul vestimentar [i culorile purtate, se ]ntoarce anul acesta ]n prim-plan [i aduce ele-mente ]ndr=gite de orice fat= care tinde spre stilul retro – vintage–bohemian. imprimeurile florale, florile supradimensionate, fustele lungi, sandalele clasice, cati-feaua, jachetele peticite, benti\ele ]mpletite...

Rochiile s]nt omagiate ]n fie-care colec\ie de c=tre designeri, iar ]n colec\iile var= 2013, s]nt pe prima pozi\ie. Anotimpul c=lduros ]mbie la rochii din voal u[or de purtat care, asortate cu o pereche de balerini, dau un aer chic & trendy oric=rei \inute.

Bumbacul a r=mas ]n preferin- \ele designerilor ]n acest sezon, iar rochiile din bumbac, colorate, se asorteaz= perfect la o pereche de teni[i sau la sandale joase pentru un look casual relaxat.

Frumuse\ea rochiilor este ]n elegan\a pe care ele o inspir=. Rochia poate fi purtat= diferit ]n fiecare zi, ]n func\ie de starea de spirit. o rochie din voal, fluid=,

poate fi purtata la pr]nz cu o pereche de balerini pentru un look chic [i seara cu o pereche de san-dale cu toc pentru un look elegant.

Tocmai versatilitatea face rochia o pies= esen\ial= ]n orice garderob=.

}n top se afl= [i fustele lungi, combinate cu suc-ces cu un maiou de o cu-loare neutr= [i o jachet= din blug, ori o fust= mini cu franjuri, combinat= cu o jachet= de piele [i o pereche de ghete cu toc.

Dungile groase [i-au f=cut marea re]ntoarcere pe podiumurile de mod=. orizontale sau verticale, trebuie s= ai m=car o pies= vestimentar= cu dungi sau cu imprimeuri marine ]n vara aceasta.

Albul este ]n mod ofi-cial, culoarea verii. Po\i purta al-bul nu doar fiind mireas=. Nude

– noua tendin\= ce poate ]nlocui albul. Culorile pastelate au in-vadat podiumurile [i ]n sezonul

trecut, dar ][i fac apari\ia [i de aceast= dat=.

Nici accesoriile nu vor fi uitate. Poart= br=\=ri mari [i cercei lungi, acum c= e vacan\=, se permite.

B=ie\ii s=-[i dea fr]u liber ima-gina\iei: culori tari: verde, porto-caliu, galben, albastru, ro[u; c=m=[i-ie cu printuri florale, dar [i piese de un alb imaculat; \inute

sport, pentru cei activi [i plini de energie.

Ana BRADU

papion

ROCHII VAPOROASE PENTRU ZILE C+LDUROASE

32 Noi, iunie 2013

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

GHICITOARE F+R+ SF}R{IT. Grigore Vieru. Chi[in=u: Prut In-terna\ional, 228 p.

Cartea reune[te poeziile ]n-dr=gite de fiecare copil: Dou= mere, Prietenul, Pui[orii, Cuv]ntul mama, F=ptura mamei, Ghici-toare f=r= sf]r[it, dar [i un com-partiment special cu titlul Poeme din b=tr]ni, ce cuprinde g]nduri [i fraze ce v= ]ndeamn= la medita- \ie: Sunt ochii m=rii frumo[i, dar mergem dup= ap= la izvor (p.197); Po\i iubi p]n= la Dum-nezeu, dar nu este cu putin\= s= [i g]nde[ti p]n= la el (p.205); }n biseric= [i la [coal= nu este nimeni de prisos (p.206). Astfel, colec\ia Bucuria copiilor din care face parte [i prezenta edi\ie ][i propune s= fie chiar o bucurie pentru micii cititori [i, totodat=, un instrument de lucru pentru educatori, profesori, elevi, studen\i [. a. Volumele ap=rute s]nt edi\ii de lux, ilustrate cu reproduceri ]n baza lucr=rilor unor pictori renumi\i.

}N OGLINZILE LUI VICTOR TE-LEUC+. Theodor Codreanu. Chi-[in=u: Universul, 272 p.

Din primele pagini sesiz=m c= e mai mult dec]t o carte de critic= lite-rar=. Aceast= lucrare e o recuperare [i, ]n unele cazuri, chiar o reevaluare, o redimensionare a crea\iei [i a per-sonalit=\ii lui Victor Teleuc=. }nc= din introducere ni se r=spunde la ]ntreba-rea: De ce o carte despre Victor Te-leuc=? iat= doar o parte din r=spuns: ”Victor Teleuc= a ]ncercat s= rup= z=gazurile paradigmei clasice cu articula\iile altui ro-mantism proiectat, con[tient, c=tre o nou= paradigm= cultural=, cea postmodern-transmodern=” (p. 5,6). Ci-tind cartea, vi se va contura imaginea unui spirit crea-tor de excep\ie: “Am venit s= r=storn lumea. Dar lumea era pl=smuit= de la ]nceput r=sturnat=... {i m-am g]n-dit c= misiunea mea nu este de a vedea lumea cum este, ci de ce este” (p. 262).

AVENTURILE LUI ROBINSON CRUSOE. Dup= romanul lui Da-niel Defoe. Chi[in=u: Arc, 112 p.

Unul dintre cele mai cunoscute romane de aventuri, care nu-[i pierde din autenticitate de-a lungul timpului. Eroul ][i divulg= de la ]n-ceput marea pasiune: ”Pasiunea mea pentru mare era at]t de puter-nic=, ]nc]t am nesocotit voin\a tatei, n-am dat ascultare rug=min\ilor mamei [i sfaturilor prietenilor” (p. 6). Mai departe cred c= [ti\i ce se ]nt]mpl=: ”Soarta m= aruncase pe o insul= nelocuit= care, dup= toate aparen\e-le, se afla departe de c=ile maritime obi[nuite” (p. 30). }n afar= de peripe\ii, ]n carte, la rubrica Enciclopaedia afla\i [i alte informa\ii interesante despre umbrela lui Robinson, construirea pirogilor, astrolab, busol=, fre-gat=, artilerie de bord etc.

punctul de pornire

—A veai doar 10 ani c]nd ai luat medalia de bronz...

— A fost primul meu campionat. La poliatlon trebuiau ]nfruntate trei etape sportive: tragerea la \int=, luptele f=r= arm= alb= [i cu arm= alb=. Au par-ticipat 19 \=ri. Pe c]t de greu a fost, pe at]t de interesant. La prima prob= am acumulat doar 3 puncte, eram mic=, dar arma mare [i nu ajungeam s= trag la \int=. La a treia prob= i-am ]nvins pe to\i. Antrenorul mi-a pus m=nu[a pe m]na dreapt=, iar ]n st]nga mi-a dat cu\itul, nu unul adev=rat, ci din cauciuc, dar oricum ]\i provoac= durere. Adversarii au fost uimi\i, nu credeau ]n aceea c= vor fi ataca\i din partea st]ng=.

— La ce v]rst= ai ]nceput s= practici sportul? — Judo am ]nceput s= practic de la cinci ani, iar

kickboxing de la [ase ani. Merg la dansuri de la trei ani [i tot de atunci am ]nceput s= fac [i circul. Cu c]t mai implicat= s]nt, cu at]t reu[esc mai multe.

— Cine ]\i este antrenor? — La judo [i kickboxing m= bucur s=-l am ]n cali-

tate de antrenor pe tat=l meu. El are titlul de maestru al sportului de categorie interna\ional=. La circ [i la dans o am drept antrenoare pe mama. S]nt m]ndr= de ei.

— }\i mai r=m]ne timp pentru pl=cerile copil=riei?— Sincer, nu prea am reu[it s= prind farmecul

copil=riei. La [coal= m-am dus la v]rsta de [ase ani, s]nt cea mai mic= din clas=, dar s]nt [efa clasei, iau note mari, de[i s-ar putea [i mai bine, dar nu-mi prea ajunge timp.

— Peste ani, te vezi sportiv= de performan\= sau artist= de circ?

— Ca s= devii un sportiv de performan\=, ai nevoie de multe antrenamente [i particip=ri la competi\ii in-terna\ionale, dar, cu regret, salariul p=rin\ilor mei nu le permite s=-mi ofere aceast= posibilitate. Am un frate pe care-l iubesc [i, deseori, acesta se dezice de multe ]n favoarea mea.

— Tu e[ti fata mamei sau fata tatei?— S]nt fericit= c]nd v=d c= p=rin\ii nu m= pot ]m-

p=r\i. Eu m= str=duiesc s= le fac bine pe toate [i s=-i ]mpac pe ambii.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

FATA MAMEI, FATA TATEIAna-Maria MELNIC are

12 ani, ]nva\= la gimnaziul din |aul, Dondu[eni. Are ]n palmaresul ei o medalie de bronz la Campionatul lumii la poliatlon sportiv, categoria de greutate 25 kg. (Harkiv, 2011); locul I la Campionatul Interna\io-nal la lupta na\ional= Vo-ievod, categoria de greu-tate 28 kg. (Chi[in=u, 2012); locul I la Cupa Moldovei la kickboxing (aprilie, 2013) [i multe altele.

332013, iunie Noi

fii s=n=tos!

BUCUR+-TE DE VAR+!

poft= bun=!

V ara ne ofer= multe surprize. R]nd pe r]nd, ]n gr=dini, o mul\ime de fructe cap=t= culoare... Este

vremea vi[inelor. R=sf=\a\i de dulcea\a “rudelor lor apropiate” – cire[ele – uit=m, de multe ori, de aceste fructe acri[oare [i parfumate, consider]ndu-le de-a dreptul banale.

Am marele noroc de a avea un vi[in ]n curte. Zi de zi, fructele suculente ale acestuia ]mi ofer= cea mai bun= hidratare [i energie. iar atunci c]nd vreau s= prepar un desert – ]nghe\at=, pr=jitur=, sufleu sau je-leu, vi[inele ]mi s]nt cel mai “fidel” ingredient. {i pen-tru c= vara nu dureaz= o ve[nicie, neap=rat ]mi fac c]teva rezerve de vitamine pentru iarn=. Pe l]ng= me-toda clasic= de conservare ]n dulce\uri sau compoturi, prefer s= p=strez [i c]teva pungi la congelator. Totu[i, vi[inele ]nseamn= mult mai mult dec]t at]t, motiv pen-tru care profit din plin de acest sezon al lor.

Adev=rate oferte ale naturii, vi[inele constituie un depozit de fructoz=, zaharoz=, ap= (80-90%) [i o com-bina\ie reu[it= de substan\e minerale (calciu, fosfor, fier, magneziu) [i de vitamine (A, B1, B2, C, E, PP). Da-torit= compozi\iei lor at]t de bogate, vi[inele au impor-tante propriet=\i terapeutice, pe care, recunosc, am fost surprins= s= le descop=r.

De-a lungul anilor, cura cu vi[ine [i-a demonstrat cu ]ncredere eficacitatea ]n tratarea [i prevenirea mai multor afec\iuni, cum ar fi anemia sau imunitatea sc=zut=. }n plus, ajut= la ]mbun=t=\irea vederii [i a memoriei. Posesoarele unei cantit=\i ]nsemnate de potasiu, vi[inele fac parte din ca-tegoria alimente-lor ”pe placul ini-mii”. Ele ]mpiedic= acumularea gr=-similor pe vasele de s]nge, ]mbu-n=t=\esc circula- \ia acestuia, astfel, produc]ndu-se un ritm cardiac sta-bil.

Avantajul aces-tor fructe const= ]n aceea c= [i con-gelate, uscate sau conservate, ]n ele se p=streaz= multe dintre calit=\ile fructelor proaspete.

Consum=-le oric]nd — la gustare, la desert, dup= masa de pr]nz sau cin=. Dar, aten\ie! Ca [i multe alte fructe, vi[inele au c]teva restric\ii. Aceste fructe trebuie consumate cu pruden\= de c=tre persoanele cu acidi-tate gastric= ]nalt=, cu afec\iuni ale pl=m]nilor sau cu diabet zaharat. Cantitatea suficient= recomandat= este de 200 de grame de vi[ine pe zi.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

O dat= cu zilele ei lungi [i ]nsorite, vara ne aduce [i o mare problem= — transpira\ia excesiv=. Trans-

pira\ia este un proces fiziologic natural, prin care temperatura corpului se men\ine constant= [i prin care are loc eliminarea apei [i a toxinelor din orga-nism. Nu ar trebui s= sperie pe nimeni, ]ns= creeaz= un mare discomfort [i este at]t de jenant atunci c]nd, ]ndeosebi ]n public, ]\i sim\i haina [i fa\a pline de ap=.

Din fericire, trans-pira\ia ]n exces poate fi controlat=. Evident, deodoran-tele [i antitranspi-rantele ar fi o solu\ie rapid= [i comod=, dar nu le po\i utiliza pe termen lung, ]n-truc]t au [i ele efec-tele lor negative. }\i propun c]teva remedii, pe care le folosesc [i eu, cu ]n-credere, pe timp de canicul=. Pentru ]nceput, ]nar-meaz=-te cu r=bdare [i spune adio transpira\iei printr-o igien= riguroas=. Foarte simplu, apa din abunden\= ]mpreun= cu s=punul antibacterial con-stituie cel mai bun elixir pentru piele ]n zilele toride. iar atunci c]nd mergi la baie, adaug= ]n cad= o m]n= de sare de mare. Respect= un regim alimentar s=rac ]n sare, zah=r [i gr=simi, ]n schimb, bazat pe fructe [i legume proaspete, sucuri (]ndeosebi sucurile de ro[ii) [i salate de verde\uri [i nu uita de hidratare. Acum organismul are nevoie mai mult dec]t oric]nd de li-chide [i anume de cei doi litri de ap= plat= consuma\i zilnic. Chiar dac= ]\i este cald, ai grij= ca apa pe care o bei s= nu fie foarte rece. {i ceaiurile din plante s]nt binevenite, ]n special cel de salvie (2-3 c=ni pe zi, ne- ]ndulcit), care reduce activitatea glandelor sudori-pare. De asemenea, [i ceaiul de ment= este foarte bun, ]ntruc]t menta ajut= la r=corirea [i revigorarea organismului. Se recomand= ca ceaiul s= fie c=ldu\, deoarece atunci c]nd prime[te lichide calde, corpul tinde s= se r=coreasc=. Extern, sucul de l=m]ie [i o\etul de mere reduce eficient transpira\ia. Procedura const= ]n tamponarea zonelor ]n care transpira\ia este mai abundent=. Hainele pe care le purt=m ne ajut= [i ele ]n mare m=sur= s= nu transpir=m, cu con-di\ia ca acestea s= fie curate, confec\ionate din in sau din bumbac, s= fie deschise la culoare [i din p]nz= sub\ire. Stofele sintetice trebuie evitate pe par-cursul verii, ele ]mpiedic]nd pielea s= respire.

E VREMEA VI{INELOR!

34 Noi, iunie 2013

abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

SFIN|ENII

O riginea br]ului vine din epoca Vechiului Testament, av]nd co-

respondent ]ntre ve[mintele sacer-dotale de la cortul sf]nt, cing=toarea lui Aaron pe care o purta la piept, spre a ]nsemna demnitatea [i cur=- \ia slujirii.

Br]ul a fost introdus ]n cultul cre[tin din sec. al V-lea [i i s-au atribuit ]n timp o multitudine de sen-suri simbolice. El reprezint= simbo-lul puterii divine care ]l ]nt=re[te pe slujitor ]n s=v]r[irea actelor de cult [i a tuturor lucr=rilor sfin\itoare, a[a cum reiese din rug=ciunea: Binecuv]n-tat este Dumnezeu, Cel ce m= ]n-cinge cu putere [i a f=cut f=r= pri-han= calea mea, Cel ce ]ntocme[te picioarele mele ca ale cerbu-lui [i peste cele ]nalte m= pune (Ps. XVii, 35-36). El mai ]n-chipuie t=ria [i virtutea preotului, precum [i cur=- \ia trupului [i sfin\irea lui, totodat=, ”lucrul de slujire”.

Felonul sau sfita aminte[te de mantaua sau de pelerina pe care o purta M]ntuitorul [i Sfin\ii Apostoli [i care, la evrei [i ]n lumea greco-ro-man=, era ]n uz general ca un suprave[m]nt. Uz]ndu-se cu timpul, felonul s-a p=strat numai printre ve[mintele liturgice ale slujitorilor biserice[ti. }ncep]nd cu secolul al Xi-lea, feloanele apar ornamentate cu cruci.

Felonul simbolizeaz= harul, pu-terea, dreptatea [i sfin\enia lui Dum-nezeu: Preo\ii T=i, Doamne, se vor ]mbr=ca ]ntru dreptate [i cuvio[ii T=i, ]ntru bucurie, se vor bucura, tot-deauna... (Ps. CXXXi, 9). El mai ]nseamn= [i haina lung= a botezu-lui, purtat= de neofi\i, adic= a celor de cur]nd boteza\i care au fost ren=scu\i ”prin ap= [i prin duh” (ioan iii, 5) la via\a cea nou= ]n Hristos.

Av]nd plenitudinea harului sfin- \itor, arhiereul are dreptul de a pur-ta toate ve[mintele liturgice existen-te ]n cultul ortodox, afar= de orarul diaconesc pe care ]l poart= sub for-ma dubl= a epitrahilului. Pe l]ng= ve[mintele propriu-zise, arhiereul ][i pune mantia [i mitra, precum [i engolpionul, crucea pectoral=, c]rja, dichero-tricherele [i vulturul.

omoforul nu este numai un ve[- m]nt liturgic propriu-zis, ci [i o dis-tinc\ie a demnit=\ii episcopale. Po-trivit tradi\iei, Maica Domnului ar fi f=cut cu propria ei m]n= un omofor lui Laz=r din Betania, pe care M]n-tuitorul ]l ]nviase din mor\i [i care, mai t]rziu, ajunsese episcop al Cipru-lui, iar Sf]ntul iacob, fratele Domnu-lui [i primul episcop al ierusalimu-lui, s=v]r[ea sfintele slujbe purt]nd pe grumaz un omofor. Prima atesta-re documentar= despre ]ntrebuin- \area omoforului ]n cultul divin o avem din sec. al iV-lea.

Engolpionul are forma unei ico-ni\e rotunde din email, aur sau din argint care ]nf=\iseaz= chipul M]n-tuitorului sau al Maicii Domnului cu pruncul ]n bra\e. ierarhul poart= aceast= icoan= la piept pentru a-[i aduce aminte c= trebuie s=-l aib= permanent pe lisus Hristos ]n inima sa [i spre a se ]ncredin\a mijlocirii [i ocrotirii Sfintei Fecioare Maria. El simbolizeaz= pecetea [i m=rturia credin\ei ”cea din inim=” [i e purtat de arhiereu at]t la cultul divin, c]t [i ]n afara serviciilor religioase, ca o

distinc\ie a gra-dului ierarhic [i ca un semn caracteristic al ierarhilor de rit bizantin, deoa-rece este speci-fic numai Biseri-cilor ortodoxe.

originea engolpionului rezid= ]n acele mici ”relicvarii”, cutiu\e ]n care se p=strau p=rticele din sfinte-le moa[te ori lucruri sfinte (relicve) [i erau purtate la piept de c=tre sta-re\ii de m=n=stiri [i, mai apoi, de c=tre ierarhi. Un astfel de relicvar a trimis ]n 811, patriarhul Constantino-polului Nichifor M=rturisitorul Papei Leon al iii-lea; el avea forma unei cutiu\e de aur, cu ornamente pre\ioa-se, care con\inea o bucat= din lem-nul Sfintei Cruci.

Engolpionul ]nseamn= arvuna Bisericii lui Hristos [i prin darea lui se ]nchipuie leg=tura arhiereului cu Bi-serica. Patriarhul, spre a se deosebi de mitropoli\i [i de ceilal\i episcopi [i arhierei, poart= dou= engolpioa-ne. El mai simbolizeaz= marturisirea credin\ei [i puritatea Sfintei Cruci.

ACORDURI PERFECTE

V ara s]ntem mai fericite, mai frumoase [i parc= mai s=-

n=toase. R]dem mai des, pentru c= soarele face o mic= magie ]n corpul nostru, s]ntem mai str=lu-citoare cu pielea u[or bronzat=, ]narmate cu acel aer unic de prospe\ime, accentuat de rochiile [i de fustele diafane, ]nflorate, va-poroase.…

Starea de spirit se afl= ]n acor-duri perfecte cu timpul pl=cut de-afar=, dar ai grij= s= nu pierzi zi-lele lungi [i pline de soare ale verii.

Afrodita vine cu c]teva idei pentru a-\i petrece timpul liber c]t mai pl=cut, care ]\i vor aduce un aport mare de energie. Te po\i ]nscrie la un curs de art=. oferta este destul de variat=. Vei avea de ales ]ntre cursuri de ol=rit, pic-tur=, confec\ionare de bijuterii [i multe altele. Nu-i a[a c= \i-ar pl=cea s= ]\i po\i decora camera cu obiecte confec\ionate [i pictate de m]na ta? Sau s= por\i vara aceasta bijuterii unicat, produsele muncii tale?

ia aparatul foto [i mergi ]n na-tur=. Vara e anotimpul care ]\i poate oferi numeroase momente prielnice pentru o [edin\= foto. Spectacolul copacilor [i al ierbii, de un verde intens, reprezint= unul dintre cele mai frumoase su-biecte ce pot fi surprinse de obiec-tivul aparatului de fotografiat. Prinde momente interesante [i po-zele cele mai reu[ite le po\i expe-dia la adresa redac\iei pentru concursul foto.

Un alt mod de a te relaxa [i de a te men\ine ]ntr-o forma fizic= [i psihic= excelent= este sportul. Fie c= ]\i faci abonament la o sal= de fitness, te ]nscrii la un curs de gim-nastic=, de aerobic=, mergi la pis-cin= sau la un lac, pur [i simplu, alergi prin parc, p=dure sau li-vad=. Vei sim\i, cu siguran\=, o schimbare ]n bine [i vacan\a de var= va fi mai frumoas=.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

urmare din nr. 5 a. c.

352013, iunie Noi

"V}RFUL DE LANCE" AMERICAN

ieri [i azi

IULIEC ine [tie mai bine cum ar trebui

s= fie un automobil sportiv [i ce caracteristici ar trebui s= ]ntruchi-peze pentru a fi una cu pilotul [i i-ar oferi cele mai reale [anse de a ]n-vinge? Sau pentru a savura pl=ce-

rea [ofajului pe str=zile obi[nu-ite? Desigur, un pilot de curse sportive! Astfel, s-a g]ndit [i Ste-ve Saleen, fost pilot profesio-nist de perfor-

man\= (Formula Athlantic) din ora[ul irvine, statul California (SUA), c]nd, ]n 1983, a fondat com-pania Saleen Autosport. Steve ][i

propunea s= perfec\ioneze diverse automobile at]t la capitolul ”carac-teristici tehnice”, c]t [i la cel al designului. {i deja ]n 1984 a ap=rut primul auto-mobil, astfel, modificat cu sigla Saleen – un Ford Mus-tang, care a fost produs ]n num=r de vreo opt mii. ide-ea a prins [i nu au ]nt]rziat s= apar= [i alte modele. }n 1995 a fost lansat modelul propriu Saleen S351 Speed-ster. Sub capot= avea mo-tor de 3,5 l cu 371 c.p. ]n ”mu[chii de metal”. Avea dou= locuri [i asigura [ofe-rilor adrenalin= din abunden\=.

Compania producea at]t ma[ini de curse, c]t [i de strad=, pentru amatorii de senza\ii tari. {i unele, [i altele se bucurau de succes [i fiece debut era a[teptat cu ner=bdare. Unul cu totul r=sun=tor a avut loc ]n 2000, c]nd Saleen scoate la lumin= modelul Saleen S7 – o perl= ]n ”her-

ghelia” automobilelor sportive de strad=. Cu caroserie din carbon, motor de top de 7 l, de la Mustang, ce dezl=n\uia tocmai 575 c.p., de o elegan\= cople[itoare, din 2001 a ]nceput s= fie produs la comand=. Pe baza lui au fost lansate modele modificate – Saleen S7R (pe circui-tul din imola, italia, le-a dep=[it chiar pe faimoasele Ferrari, Lam-borghini [i Maserati). }n 2005 – o nou= surpriz= – Saleen S7 Twin Turbo, pe care cei 750 c.p. ]l accele-rau p]n= la 100 km/or= ]n doar 2,8 secunde [i se l=sau p=guba[i doar c]nd atingeau viteza de 390 km/or=! Doar peste un an puterea propulso-

rului a fost sporit= p]n= la 1000 c. p., viteza maxim= fiind de 418 km/or=!

C]\iva ani la r]nd [i-a a[teptat lansarea ]n serii mici urma[ul legendaru-lui Saleen S7 – Saleen S5S Raptor. Cu per-forman\e mai modeste (c]t se poate de alergat dup= noi cai-putere?), modelul vine cu tehnologii [i ma-teriale noi [i este mai ac-

cesibil. Acest supercar, cu 650c.p., ”ad=pa\i” din 5 l, trac\iune posterioar=, de asemenea, este iute

la picior, necesit]nd doar 3,2 sec. pentru a ajunge la 100 km/or= [i poate dezvolta peste 300 km/or=.

Totodat=, compania continu= s= ofere un tuning tehnic [i vizulal de excep\ie unor modele Ford, Chevro-let, Toyota, Dodge.

Iurie SCUTARU

90 de ani de la na[terea poetei poloneze, laureat= a Premiului Nobel pentru literatur=, Wislawa SZYMBoRSKA (2 iul. 1923 – 1 febr. 2012).

125 de ani de la na[terea lui Herbert Spencer GASSER, fizio-log, cercet=tor [tiin\ific, profesor american, laureat al Premiului Nobel (5 iul. 1888 – 11 mai 1963).

60 de ani de la na[terea inter-pretei de muzic= u[oar=, Anasta-sia LAZARiUC (6 iul. 1953).

120 de ani de la na[terea lui Anton CRiHAN, economist, om po-litic, avocat, publicist, profesor, membru al Sfatului |=rii (10 iul. 1893 – 9 ian. 1993).

100 de ani de la na[terea lui Willis Eugene LAMB, fizician ame-rican, inventator, profesor univer-sitar, laureat al Premiului Nobel pentru fizic= (12 iul. 1913 – 15 mai 2008).

65 de ani de la na[terea scriito-rului [i omului politic, membru de onoare al Academiei Rom`ne [i al Academiei de {tiin\e a Moldo-vei, Nicolae DABiJA (Ciobanu) (15 iul. 1948).

65 de ani de la na[terea lui An-drei E{ANU, doctor habilitat ]n is-torie, membru titular al Academiei de {tiin\e a Moldovei (16 iul. 1948).

125 de ani de la na[terea fizici-anului olandez, laureat al Premiu-lui Nobel, Fritz ZERNiKE (16 iul. 1888 – 10 mart. 1966).

75 de ani de la na[terea cine-astului [i maestrului fotograf Pa-vel B+LAN (17 iul. 1938).

145 de ani de la na[terea lui Miron CRiSTEA, teolog, publicist, istoric literar, om de cultur= rom`n, membru de onoare al Academiei Rom`ne (18 iul. 1868 – 6 mart. 1939).

70 de ani de la na[terea poetu-lui [i publicistului rom`n Adrian P+UNESCU (20 iul. 1943 – 5 nov. 2010).

calendar

Noi, iunie 201336

un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Teatru nipon – Dorin\= puternic=. 2. Cu presiune constant= – }ntreab= ceva. 3. Ultimii tic=lo[i! – Preo\i catolici. 4. Cu ele se cur=\= br=zdarul – Tub de argil=. 5. A se mole[i. 6. Umblau cu uratul – Abreviere. 7. Se ]ndreapt= spre noi – Patru implicate ]n preg=tiri! 8. Un fel de pan= care despic= – {i el ]n ziar are un caracter satiric(dac= lipse[te litera l). 9. Cat – }nsemnare. 10. Alian\= a trei conduc=tori.

VERTICAL: 1. Multiplu al cuv]ntului. 2. Nitrogen – o parte a fericirii! 3. Locuie[te ]n sudul Africii – Vie! 4. Prezent pretutindeni – Jum=tate din trofeu! 5. Fiin\= ]n mitologia egip-tean= – Dumnealor – }ncepe a bol-moji! 6. Exprim= mirare – Eugenia S]rbu. 7. S]nt din partea locului. 8. Crocodil american. 9. Are ceva cu cifra opt – Gr=mad=. 10. Trecut dup= moarte ]n alt corp.

Cuv]ntul lacherd= ]nseamn=:

1. P=l=mid=;2. Un soi de pe[te;3. instrument muzical.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 4, 2013

ORIZONTAL: Tomografie. 2. idol. Am]na. 3. Toreadori. 4. iro-chez. M.C. 5. Cutremur. 6. Elat. i\i. 7. Zinic. ora[. 8. Poc=it=. 9. Pis=log. La. 10. i. T. i. Anomal.

VERTICAL: 1. Titirez. Pi. 2. odor. Lipit. 3. Moroc=no[i. 4. olecu\ic=. 5. Aht. Cal=. 6. Raderi. ion. 7. Amoze. otgo. 8. Fir. Mira. 9. inimu\=. La. 10. Ea. Cristal.

Cuv]ntul turmentat ]nseamn= beat; chinuit.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

}n care situa\ie expresia 23 ₊ 2 ₌ 1 e corect=?

iat= varianta.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

ARTHUR GARGUROMIN VERONA (1868 – 1946):|+R+NCU|+ ODIHNINDU-SE

Pictor rom`n, ][i face studiile la Academia de Arte Frumoase ]n München. Prima lucrare a viitorului pictor va fi expus= la Viena, ]n 1889 cu titlul PATRULA DE NoAPTE. }n 1902, organizeaz= [i prima expozi\ie personal=. Lucreaz= intens, ]n ulei, peisaje, ]n special, din Moldova, Br=ila, Her\a. impresionismul picturii lui dob]nde[te o not= particular=, lipsit= de spontanietate. Cu timpul, pictura sa devine idilic=.

Lucr=ri: SPARTUL HoREi, NUNT+ }N MoLDoVA, APoTEoZ+, }N CoDRii HER|Ei, LA SC+LDAT etc.

De vorb= cu folcloristul Andrei TAMAZL~CARU.

Versuri de Nicolae DABiJA.

roza v]nturilor: PATRU RoM~Ni AU F+CUT }NCoNJURUL P+-

M}NTULUi }N oPiNCi.

Bilan\ul concursului sportiv CiTiUS, ALTiUS, FoRTiUS!

totul e o minune: ALEARG+ CAii, ALEARG+ CA NEBUNii.

pagina muzelor: Ludmila Ro{CULE|.

time-out: Michael JoRDAN.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 981For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91Email: revistanoi1930@yahoo.com

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

VREMEA CIRE{ELORFotografie: Alexandru DIMITROV