REZUMAT

Mizele studiului de faţă sunt următoatrele:

1. reliefarea Sinelui prin intermediul cărţii – individualizarea: compararea

lectorului cu ceilalţi asemănători;

2. definirea identităţii în raport cu cartea – individualitatea;

Deşi se condiţionează recproc, putem vorbi de individualizare în absenţa

individualităţii.

Ipoteza principală este următoarea: costurile de achiziţionare şi acumularea

capitalului de cunoaştere exprimă dorinţa de maximizare a individualizării.

În cazul individualităţii ipoteza este: cu cât distanţa faţă de Idee (mesaj) scade, cu

atât creşte distanţa faţă de Sine. Miza devine salvarea subiectivităţii.

Se constrieşte filosofia unitară care reprezintă sinteza dintre achiziţiile realizate şi

corelaţiile intertextuale, ceea ce face ca lectorul să nu se identifice cu cărţile lecturate.

Corelaţiile intertextuale reprezintă sensul pe care lectorul îl dă cărţilor lecturate, sau

exprimat altfel logica personală.

În interiorul câmpului literar poziţia lectorului este de:

dominant: este centrat pe a fi – îşi construieşte identitatea postraţional;

dominat: este centrat pe a şti – identitatea este dată de preferinţa pentru un

anumit gen de literatură;

Lectura am definit-o ca fiind corelaţia dintre discurs şi semnificaţiile atribuite de

către lector acestuia.

Între cititor şi carte se crează un spaţiu (teoretic) de întâlnire, sau exprimat altfel

câmpul de manifestare al subiectivităţii.

Din punct de vedere economic am analizat cartea ca produs în funcţie de raportul

dintre cerere şi ofertă. Valorizarea Sinelui este determinată de costurile implicate în

achiziţie. Costurile nu indică valoarea obiectivă (preţul), ci sunt date de cele de căutare

(timp energie şi economice).

Individualizarea este determinată atât de numărul produselor cât şi de cel al

indivizilor care le doresc: oferta fiind mică şi cererea mare, consumatorii potenţiali sunt

I

dispuşi să investească oricât pentru a-şi însuşi produsul respectiv. Deşi acest raţionament

se aseamănă cu ceea ce se întâmplă la o licitaţie, există totuşi o deosebire fundamentală.

Să presupunem doi indivizi A şi B care nu se cunosc reciproc. Amândoi ştiu de produs,

fiecare ştie că celălalt ştie, dar nu există un arbitru care să medieze o posibilă negociere,

iar cei doi nu sunt faţă în faţă. Astfel, pentru A şi B, valoarea simbolică a produsului va

creşte, fără ca valoarea economică să sufere modificări.

II