1

1. Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la inceputul anilor 60 ai secolului XX-lea,cercetarea de marketing reprezinta:

a) culegerea,masurarea si inregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor;

b) culegerea, analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la orice aspecte de marketing;

c) culegerea,inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si serviciilor;

d) specificarea, masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor si ideilor.

2. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici:

a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client;

b) capacitatea mica de adaptare la cererile diferitilor clienti;

c) utilizarea de metode si tehnici standardizate;

d) caracterul permanent al relatiei contractuale cu clientul.

3. Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si intelegera coordonatelor unei probleme are un caracter:

a) instrumental;

b) exploratoriu;

c) descriptiv;

d) predictiv.

4. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert, raspunsurile au fost:

Produsul ZOKOKO are gust placut:

Acord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total

Nr.Pers.450500350350350

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

a) 0,125;

b) 1,325;

c) 0,176;

d) 0,175;

5. In functie de modul de desfasurare in timp,cercetarile descriptive se pot clasifica in urmatoarele categorii:

a) cercetari transversale si cercetari longitudinale;

b) cercetari transversale simple si cercetari transversale multiple;

c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare;

d) cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri.

6. Cercetarile realizate cu ajutorul panelurilor omnibus au urmatoarea particularitate:

a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o perioada la alta,de la aceiasi subiecti selectati anterior;

b) sunt cercetari longitudinale;

c) urmaresc evolutia in timp a acelorasi variabile;

d) nu permit satisfacerea simultana a nevoilor de informatii ale mai multor organizatii.

7. In privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii:

a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa;

b) imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele profunde ale respondentilor;

c) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia tinta;

d) permite obtinerea informatiilorsensibile de la respondenti, in cazul in care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare , fie au un impact negativ asupra propriului statut.

8. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) alegerea surselor de informatii,selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;

b) recoltarea ,prelucrarea,analiza si interpretarea informatiilor;

c) identificarea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor, elaborarea propunerii de cercetare de marketing;

d) selectarea modalitatii de culegere a informatiilor, recoltarea informatiilor.

9. In caracterizarea tendintei generale , in cazul informatiilor masuratte cu ajutorul scalei ordinale, se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea standard;

c) distributia de frecventa;

d) modulul

10. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese este denumita:

a) masurare;

b) codificare;

c) tabulare:

d) scalare.11. Una din conditiile care trebuie respectate in construirea scalelor o constituie:

a) existenta in mod obligatoriu a unui instrument fizic care sa permita masurarea;

b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile;

c) sa posede un numar cat mai mare de nivele;

d) sa permita masurarea concomitenta a cel putin doua caracteristici.12. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele:1)scalele nominale; 2)scalele interval; 3)scalele neparametrice;4)scalele proportionale; 5)scalele ordinale; 6)scalele nemetrice; 7)scalele unidimensionale; 8)scalele multidimensionale:

a) 1,2,3;

b) 2,4,5;

c) 3,4,6;

d) 3,6,8.

13. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale,se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea standard;

c) distributia de frecventa;

d) grupul modal.

14. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici:

a) permite transformari de tipul f(x)=ax+b;

b) permite grupari;

c) nu permite evaluarea distantelor;

d) punctul de origine are semnificatie.

15. Cel mai mare dezavantaj al cercetarii calitative este:

a) costul relativ ridicat;

b) subiectivitatea;

c) perioada mare de realizare;

d) cercetarea calitaiva nu are nici un avantaj.

16. Cel care a afirmat ca o cercetare nu poate fi mai buna decat chestionarul sau se numeste:

a) S.L. Payne; b)S.I. Chelcea; c)C.A. Moser; d) I.V. Margineanu.

17. Transformarile de tipul f(x)=ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor:

a) nominale si ordinale;

b) ordinale si interval;

c) nominale si proportionale;

d) interval si proportionale.

18. O scala de tipul urmator:

Foarte favorabil _ _ _ _ _ Foarte nefavorabil este denumita:

a) scala cu suma constanta;

b) scala nominala;

c) diferentiala semantica;

d) scala Likert. 19. Diferentiala semantica conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a) nominale;

b) ordinale;

c) interval;

d) neparametrice.

20. In randul metodelor comparative de scalare,se inscriu:

1)metoda comparatiilor perechi; 2)scala Likert: 3)scala Stapel; 4)metoda ordonarii rangurilor; 5)scala interval; 6)scala proportionala; 7)scala cu suma constanta; 8)diferentiala semantica

a) 1,3,8;

b) 1,4,7;

c) 3,4,5;

d) 5,7,8.

21. O ancheta realizata pe un esantion de 1000de persoane a solicitat subiectilor intervievati sa indice ordinea de importanta ( locul I,II,III,IV ) a patru atribute ( fiabilitate, pret, usurinta in utilizare, silentiozitate ) in decizia de cumparare a unei masini de spalat. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:

AtributeIIIIIIIV

Fiabilitate250350250150

Pret300250200250

Silentiozitate150250280320

Usurinta in utilizare300150270280

Care este ierarhia celor 4 atribute in decizia de cumparare (de la cel mai important la cel mai putin important )?

a) fiabilitate,pret,silentiozitate,usurinta in utilizare;

b) silentiozitate, usurinta in utilizare,pret,fiabilitate;

c) usurinta in utilizare, fiabilitate,pret, silentiozitate;

d) fiabilitate,pret,usurinta in utilizare, silentiozitate.22. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor :

a) de asociere;

b) de constructie;

c) de completare;

d) de exprimare.

23. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sugerand transpunerea intr-o alta lume, poarta denumirea de;

a) tehnica asocierii dirijate;

b) testul aperceptiei tematice;

c) tehnica portretului chinezesc;

d) psihodrama.

24. Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in miezulchestionarului,poarta denumirea de:

a) principiul palniei;

b) principiul palniei rasturnate;

c) principiul sarcinii respondentului;

d) principiul sectionarii chestionarului.

25. Observarea este o metoda de cercetare de tip:

a) descriptiv sau cauzal c) exploratoriu sau descriptiv;

b) explicativ; d) cauzal.

26. Pe plan mondial , in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se inscriu urmatoarele tipuri:

a) firmele de servicii de teren, firmele specializate in generarea de esantioane, firmele de analiza statistica;

b) firmele de servicii standardizate, firmele care ofera servicii secundare, firmele de prelucrare a datelor;

c) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii sindicalizate, firmele de prelucrare statistica;

d) firmele de servicii ad-hoc,firmele de servicii standardizate, firmele de servicii sindicalizate;

27. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati:

a) definirea vaga a nevoilor de informatii,abordarea in general nestructurata, flexibila;

b) desfasurarea pe scara mare, utilizarea de esantioane reprezentative sub aspect statistic;

c) importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului, caracterul nestructurat;

d) definirea precisa a nevoilor de informatii, formularea de concluzii empirice, nu neaparat finale.

28. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o semnificatie ambigua , pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o intamplare poarta denumirea de:a) testul frustrarii c) testul aperceptiei tematice

b) testul Z

d)testul completarii de fraze

29. In literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi ,,Considerati ca acest preparat culinar are un aspecct si un gust placut?,, se spune ca este :

a) dihotomica c)mixta

b) cu ,,masura dubla,(double-barreled) d)filtru

30. Metoda sinectica face parte din categoria:

a) metodelor de studiere a motivatiilor c) metodelor rationale de creativitate

b) metodelor intuitive de creativitate d) metodelor proiective

31. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o semnificatie ambigua , pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o intamplare poarta denumirea de:

a) testul frustrarii c)testul Z

b) testul aperceptiei tematice d)testul completarii de fraze

32. Pe plan mondial , in randul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se inscriu urmatoarele tipuri:

a) firmele de servicii ad-hoc,firmele de servicii standardizate, firmele de servicii sindicalizate;

b) firmele de servicii de teren, firmele specializate in generarea de esantioane, firmele de analiza statistica;

c) firmele de servicii standardizate, firmele care ofera servicii secundare, firmele de prelucrare a datelor;

d) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii sindicalizate, firmele de prelucrare statistica.

33. Care dintre urmatoarele tehnici de depasire a dificultatilor situatiilor de interviu se bazeaza pe Testul Aperceptiei Tematice?

a) completarea de caricaturi sau desene animate;

b) desenarea unor imagini;

c) interpretarea unor imagini;

d) testul listelor de cumparaturi.

34. Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati:

a) definirea vaga a nevoilor de informatii,abordarea in general nestructurata, flexibila;

b) desfasurarea pe scara mare, utilizarea de esantioane reprezentative sub aspect statistic;

c) importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului, caracterul nestructurat;

d) definirea precisa a nevoilor de informatii, formularea de concluzii empirice, nu neaparat finale.

35. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul:

a) estimarea ponderii pe care o detin in ansamblul populatiei, subiectii care au un anumit comportament de cumparare si consim;

b) stabilirea tipului de intrebari care ar trebui sa fie incluse in chestionarulunui sondaj;

c) generarea de noi idei de produse;

d) elaborarea de ipoteze

36. Cercetarea de marketing transversala multipla permite:

a) studierea evolutiei in timp a anumitor variabile de marketing;

b) studierea in profunzime a fenomenului de marketing;

c) prezentarea situatiei specifice a unei anumite entitati individuale din esantionul si colectivitatea studiata;

d) utilizarea unui panel.

37. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele:

a) caracterul planificat si nestructurat;

b) manipularea variabilelor cauzale independente;

c) desfasurarea intr-un mediu necontrolat;

e) caracterul descriptiv.

38. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape:

a) definirea problemei decizionale,alegerea surselor de informatii, stabilirea bugetului cercetarii;

b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii,elaborarea ipotezelor;

c) estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare, stabilirea bugetului si programarea in timp a cercetarii;

d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor.

39. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice, este denumita:

a) obiectiv de cercetare;

b) scopul cercetarii;

c) ipoteza

d) problema decizionala.

40. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:

a) procesul de culegere a datelor primare si secundare;

b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate;

c) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristici si\sau proprietatile unui fenomen

d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cercetarii.

41. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:

a) definirea scopului cercetarii;

b) elaborarea ipotezelor;

c) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare;

d) recoltarea informatiilor.

42. In caracterizarea tendintei generale , in cazul informatiilor masuratte cu ajutorul scalei ordinale, se utilizeaza:

a) mediana; c) distributia de frecvente

b) abaterea standard; d) modulul.

43. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai in cazul scalelor:

a) nominala si ordinala;

b) ordinala si interval;

c) interval si proportionala;

d) proportionala si nemetrica.

44. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici:1) permite clasificari; 2) nu are origine unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 50 nu permite clasificari; 6) are origine unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametrica

a) 1,3,6;

b) 2,3,4;

c) 4,6,7;

d) 5,6,8.

45. In cazul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000de persoane, opinia utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO, masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte, a fost urmatoarea:

Opiniaf.favorabilaFavorabilanici-nicinefavorabilaf.nefavorabila

Nr.pers.550500350250350

a) 4,125;

b) 3,325;

c) 3,405;

d) 6,650.

46. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing,fac parte urmatoarele:

a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii de teren;

b) firmele specializate in generarea de esantioane, firmele care ofera date secundare, firmele de servicii sindicalizate;

c) firmele de servicii sindicalizate , firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii standardizate;

d) firmele care ofera date secundare, firmele de analiza statistica, firmele de servicii ad-hoc.

47. Cel mai mare dezavantaj al cercetarii calitaive este:

a) costul relativ ridicat;

b) subiectivitatea;

c) perioada mare de realizare;

d) cercetarea calitaiva nu are nici un avantaj.

48. Cumparatorul misterios este o metoda de observare:

a) structurata b) nepersonala c) indirecta d) disimulata

49. In cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de persoane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert, raspunsurile au fost:

Produsul ZOKOKO are gust placut:

Acord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total

Nr.Pers.450500350350350

Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului?

a) 0,125;

b) 1,325;

c) 0,175;

d) 0,176.

50. In literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi ,,Considerati ca acest preparat culinar are un aspecct si un gust placut?,, se spune ca este :

a) dihotomica c) mixta

b) cu ,,masura dubla,(double-barreled) d) filtru

51. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare., notate A,B,C, se utilizeaza scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza100 de puncte, in functie de preferintele sale, astfel:

1. Marca A 70 Marca B 30

2. Marca B 60 Marca C 40

3. Marca A 80 Marca C 20

Scorul calculat , pentru fiecare marca, in ordinea A, B, C, este:

a) (30,50,20)

b) (50,30,20)

c) (50,20,40)

d) (50,40,20).

52. Brainstormingul face parte din categoria:

a) metodelor intuitive de creativitate;

b) metodelor de studiere a motivatiilor;

c) metodelor rationale de creativitate;

d) metodelor proiective.

53. Intrebarea Care este ocupatia dumneavoastra?, face parte din categoria intrebarilor:

a) deschise; c) filtru

b) inchise; d) mixte.

54. Cel care a afirmat ca o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau se numeste:

a) S.L. Payne b) S.I. Chelcea c) C. A. Moser d) I. V. Margineanu

55. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing sunt:

a) mijloacele de comunicare in masa;b) intermediarii cu ridicata;

c) agentiile de publicitate si relatii publice;

d) producatorii de bunuri de consum sau industriale.56. Ca tehnica a cercetarii calitative, interviurile de grup sau discutiile de grup au ,de regula , o durata de :

a) aproximativ 15 minute;

b) aproximativ 20-30 de minute;

c) aproximativ 2-3 ore;

d) aproximativ 60 de minute.

57. Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, la inceputul anilor 60 ai secolului XX-lea,cercetarea de marketing reprezinta:

a) culegerea,inregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la marketingul bunurilor si serviciilor;

b) culegerea, analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la orice aspecte de marketing;

c) culegerea,masurarea si inregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor;

d) specificarea, masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor si ideilor.

58. Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici;

a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client;

b) capacitatea mica de adaptare la cererile diferitilor clienti;

c) utilizarea de metode si tehnici standardizate;

d) caracterul permanent al relatiei contractuale cu clientii.

59. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este:

a) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza o singura masurare, la un moment dat;

b) un esantion de dimensiune variabila,pe care se efectueaza masurari repetate;

c) un set de esantioane dependente, folosite pentru studierea evolutiei in timp a unor variabile de marketing;

d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp

60. Aplicarea tehnicii asocierilor de cuvinte presupune;

a) prezentarea unor fraze neterminate ;

b) prezentarea tuturor cuvintelor din lista simultan;

c) chestionarea subiectilor privind primul cuvant care le trece prin minte, cand aud un cuvant dintr-o lista ;

d) ignorarea raspunsurilor nonverbale.

61. Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de marketing sunt:

producatorii de bunuri de consum sau industriale;

intermediarii cu ridicata;

agentiile de publicitate si relatii publice;

mijloacele de comunicare in masa.

62. Din randul firmelor care ofera servicii limitate, in domeniul cercetarilor de marketing,fac parte urmatoarele:

a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii de teren;

b) firmele specializate in generarea de esantioane, firmele care ofera date secundare, firmele de servicii sindicalizate;

c) firmele de servicii sindicalizate , firmele de prelucrare a datelor, firmele de servicii standardizate;

d) firmele care ofera date secundare, firmele de analiza statistica, firmele de servicii ad-hoc.

63. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarele:

a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in randul expertilor;

a) sondajul, reuniunile focalizate de grup;

b) simularea, studiul pilot;

c) studiul de caz, experimentul.

64. Exemple de metode aplicate in cadrul cercetarilor descriptive sunt urmatoarele:

a) analiza datelor secundare, experimentul,sondajele periodice;

b) observarea ,sondajul,simularea;

c) analiza datelor secundare, sondajul,interviurile in randul expertilor;

d) sondajele periodice, sondajele ad-hoc, reuniunile focalizate de grup.

65. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este:

a) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza o singura masurare, la un moment dat;

b) un esantion de dimensiune variabila,pe care se efectueaza masurari repetate;

c) un set de esantioane dependente, folosite pentru studierea evolutiei in timp a unor variabile de marketing;

d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp

66. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea etapa:

a) alegerea surselor de informatii;

b) alegera metodei de culegere a informatiilor;

c) analiza si interpretarea informatiilor;

d) programarea in timp a cercetarii.

67. In etapa de stabilire a scopului cercetarii , se considera urmatoarea recomandare:

a) apelarea la formulari vagi;

b) recurgerea la definitii cat mai ample ale scopului;

c) definirea cat mai ingusta a scopului;

d) definirea scopului in functie de problema decizionala.

68. Masura in care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteriul denumit:

a) actualitatea informatiilor;

b) acuratetea informatiilor;

c) relevanta informatiilor;

d) suficienta informatiilor.

69. In cercetarea de marketing, scalarea reprezinta:

a) procesarea informatiilor de marketing;

b) activitatea de construire a scalelor;

c) procesul de exprimare simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau proprietatile unui fenomen;

d) activitatea de construire a instrumentarului de masurare.

70. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata:

a) permite clasificarea subiectilor cercetati in doua mari grupe;

b) clasificarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile;

c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate;

d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi conceptualizate decat in forma categoriala.

71. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici:

a) are intervale egale;

b) permite transformari de tipul f(x)=ax+b;

c) permite clasificari;

d) permite masurarea distantelor.

72. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai in cazul scalei:

a) nominala; c) proportionala

b) ordinala d) ponderala

73. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale, se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea;

c) modulul;

d) media geometrica.

74. In cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de1000 de persoane,opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte.Disttributia opiniilor a fost urmatoarea;

Opiniaf.favorabilaFavorabilanici-nicinefavorabilaf.nefavorabila

Nr. Pers.4503121454647

Care este scorul mediu exprimand opinia esantionului despre gustul produsului respectiv?

a) 6,8;

b) 3,1;

c) 4,1;

d) 2,7.

75. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a) ordinale;

b) interval;

c) proportionale;

d) parametrice.

76. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul:

a) scalelor interval si proportionala;

b) scalei interval;

c) scalei proportionale;

d) scalelor metrice.

77. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sugerand transpunerea intr-o alta lume, poarta denumirea de;

a) tehnica asocierii dirijate;

b) testul aperceptiei tematice;

c) tehnica portretului chinezesc;

d) psihodrama.

78. Efectul de pozitie ( distorsiunea datorata ordini ) poate sa apara in cazul intrebarilor:

a) dihotomice;

b) cu alegere multipla (multihotomice)

c) deschise;

d) mixte.

79. Cel care a afirmat ca o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau se numeste:

a) S.L. Payne b) S.I. Chelcea c) C. A. Moser d) I. V. Margineanu

80. In literatura de specialitate despre o intrebare cum ar fi ,,Considerati ca acest preparat culinar are un aspecct si un gust placut?,, se spune ca este :

a) dihotomica c) mixta

b) filtru

d) cu ,,masura dubla,(double-barreled)

81. Intr-un chestionar atunci cand fluxul intrebarilor merge de la intrebari de spart gheata si de ,,incalzire- la o extrema spre intrebari privitoare la caracteristicile demografice ale respondentului, la cealalta extrema, , se spune ca acesta are la baza:

a)principiul ,,pilniei; c)principiul sectionarii chestionarului;

b) principiul sarcinii respondentilui; d) principiul ,,pilniei rasturnate.

82. Valoarea modala se poate calcula in cazul datelor provenite numai din scale:

a) metrice b)nemetrice c) metrice si nemetrice d)comparative.

83. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:

a) procesul de culegere a datelor primare si secundare;

b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului in care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate;

c) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristici si\sau proprietatile unui fenomen

d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cercetarii.

84. In cazul datelor provenita din scale interval si proportionale pot fi calculate urmatorii indicatori ai tendintei centrale:

a) valoarea modala(grupul modal) c) media aritmetica

b) mediana d) toti cei de mai sus.85. Ca tehnica a cercetarii calitative, interviurile de grup sau discutiile de grup au ,de regula , o durata de :

a) aproximativ 15 minute;

b) aproximativ 20-30 de minute;

c) aproximativ 60 de minute;

d) aproximativ 2-3 ore.

86. Cumparatorul misterios este o metoda specifica:

a) sondajului b) cercetarii calitative c) observarii d) experimentului.

87. Utilizarea metodei completarii frazelor presupune ca respondentii sa completeze fiecare fraza din chestionar ,inregistrand;

a) cuvantul care le vine in minte dup a fiecare inceput de fraza;

b) cuvantul care este agreat de cercetator;

c) cuvintele acceptate de ceilalti respondenti;

d) cuvintele care au o semnificatie pozitiva referitoare la tema abordata.

88. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici:1) permite clasificari; 2) nu are origine unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 50 nu permite clasificari; 6) are origine unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametricaa) 2,3,4;

b) 4,6,7;

c) 1,3,6;

d) 5,6,8.

89. In principiu, ultima etapa a procesului de cercetare este:

a) implementarea cercetarii;

b) elaborarea raportului de cercetare;

c) prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor;

d) interpretarea informatiilor

90. In cazul datelor provenita din scale interval si proportionale pot fi calculate urmatorii indicatori ai tendintei centrale:

a) valoarea modala(grupul modal) c) media aritmetica

b) mediana d) toti cei de mai sus.

91. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de marketing sindicalizate, se inscriu urmatoarele:

a) desfasurarea cercetarii pe baze ocazionale;

b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capacitatea de a plati pentru obtinerea datelor si informatiilor;

c) capacitatea mare de adaptare la cerintele specifice ale fiecarui client;

d) oferirea unor informatii distincte, fiecarei firme cliente.92. Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru:

a) formularea sau mai buna definire a problemei;

b) sugerarea de noi idei de produse;

c) familiarizarea cu un anumit context de marketing;

d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune.

93. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate:

a) analiza preponderent calitativa a informatiilor;

b) caracterul formal si structurat;

c) esantioanele de dimensiune mica, nereprezentative;

d) mai buna cunoastere si intelegere a unui fenomen de marketing.

94. O cercetare de marketing transversala multipla este realizata:

a) pe un singur esantion, la un moment dat,pentru studierea mai multor variabile;

b) pe un singur esantion, de mai multe ori, in decursul unei perioade;

c) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte, periodic;

d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de la fiecare in parte, doar o singura data, de regula in momente diferite.

95. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata :

a) focalizarea asupra comportamentului public;

b) obtinerea de informatii care nu pot fi verbalizate cu usurinta;

c) eroarea de reamintire;

d) eroarea datorata modului incorect de formulare a intrebarilor.

96. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa:

a) definirea scopului cercetarii;

b) elaborarea ipotezelor;

c) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare;

d) recoltarea informatiilor.

97. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare in functie de urmatorul criteriu:

a) importanta lor in raport cu scopul cercetarii;

b) relevanta lor pentru cercetarea de marketing;

c) legatura lor cu sursele de date primare si secundare;

d) complexitatea activitatilor de culegere,prelucrare, analiza si interpretare pe care le implica.

98. Scala preferata de respondenti este:

a) scala nominala;

b) scala ordinal;

c) scala interval;

d) scala proportionala.

99. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se pot realiza in cazul unei scale:

a) nominale;

b) ordinale;

c) interval; d) proportionale.

100. Mediana se poate calcula in cazul datelor provenite din scale:

a) ordinale b) interval c) proportionale d) toate cele de mai sus.

101. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: 1)origine unica; 2)intervale egale; 3)nu permite clasificari; 4)nu permite ordonari; 5)este o scala parametrica; 6)nu are origine unica; 7)permite clasificari; 8)nu are intervale egale

a) 1,2,3;

b) 3,4,5;

c) 4,5,6;

d) 6,7,8.

102. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a) nominale; b) ordinale; c) interval d) proportionale.

103. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici:

a) nu are intervale egale;

b) nu permite transformari de tipul f(X)=ax+b;

c) nu permite multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala cu altul;

d) nu este preferata de respondenti.

104. Scala de tipul urmator:acord total:acord:indiferent:dezacord:dezacord total este denumita:

a) scala lui Likert;

b) diferentiala semantica;

c) scala nominala;

d) scala cu suma constanta.

105. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinerea de informatii specifice scalei:

a) nominale;

b) ordinale;

c) interval

d) proportionale.

106. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizoare., notate A,B,C, se utilizeaza scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza100 de puncte, in functie de preferintele sale, astfel:

1. Marca A 70 Marca B 30

2. Marca B 60 Marca C 40

3. Marca A 80 Marca C 20

Scorul calculat , pentru fiecare marca, in ordinea A, B, C, este:

a) (50,40,20);

b) (50,20,40);

c) (30,50,20);

d) (50,30,20).

107. Brainstormingul face parte din caregoria:

a) metodelor de studiere a motivatiilor;

b) metodelor intuitive de creativitate;

c) metodelor rationale de creativitate;

d) metodelor proiective.

108. Intrebarile inchise sunt denumite de unii autori :

a) intrebari filtru;

b) intrebari nestructurate;

c) intrebari structurate;

d) intrebari despart gheata.

109. Aplicarea metodei comparatiilor perechi , pentru un numar de n stimuli , presupune realizarea urmatorului numar de comparatii:

a) n(n+1)/2; b) 2n(n-1); c) (n-1)(n+1)/2; d) (n2-n)/2.

110. Panelul utilizat in cercetarile de marketing longitudinale este:

a) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite intervale de timp;

b) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza o singura masurare, la un moment dat;

c) un esantion de dimensiune variabila,pe care se efectueaza masurari repetate;

d) un set de esantioane dependente, folosite pentru studierea evolutiei in timp a unor variabile de marketing.

111. In etapa de stabilire a scopului cercetarii , se considera urmatoarea recomandare:

a) apelarea la formulari vagi;

b) definirea scopului in functie de problema decizionala.c) recurgerea la definitii cat mai ample ale scopului;

d) definirea cat mai ingusta a scopului;

112. Metoda sinectica face parte din categoria :

a) metodelor de studiere a motivatiilor;

b) metodelor intuitive de creativitate;

c) metodelor rationale de creativitate;

d) metodelor proiective.

113. Ca tehnica a cercetarii calitative, interviurile de grup sau discutiile de grup au ,de regula , o durata de :

a) aproximativ 2-3 ore;

b) aproximativ 15 minute;

c) aproximativ 20-30 de minute;

d) aproximativ 60 de minute.

114. Rezultatele cercetarii calitative de marketing, comparativ cu rezultatele cercetarii cantitative:

a) sunt reprezentative la nivel national;

b) sunt reprezentative la nivel local;

c) sunt reprezentative atat la nivel national cat si la nivel local;

d) nu sunt reprezentative.

115. Care dintre urmatoarele aspecte pot constitui scopul unei cercetari de tip interviu in profunzime;

a) identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit produs;

b) estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romaneasca;

c) cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiului;

d) determinarea cotelor de piata ale producatorilor.