Conceptul de marketing defineşte ca principal scop al activităţii economice satisfacerea

cerinţelor effective şi potenţiale ale consumatorilor individuali şi utilizatorilor instituţionali cu o

eficienţă economică şi socială maximă.

Funcțiile marketing-ului Investigarea pieţei, a necesităţilor de consum turistic. Conectarea dinamică a întreprinderii de turism la mediul economico-social. Satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum turistic, Maximizarea eficienţei economice.

1. Care sunt pașii de parcurs pentru analiza mediului firmei de turism?

Primul pas al analizei mediului este constituit de identificarea şi evaluarea oportunităţilor

prezente la nivelul pieţei organizaţiei turistice. Al doilea pas al analizei mediului de marketing

este reprezentat de identificarea şi evaluarea ameninţărilor existente la nivelul acestuia. Cel de-al

treilea pas al analizei mediului de marketing face trecerea dinspre exteriorul organizaţiei turistice

către interiorul acesteia şi are în vedere identificarea şi evaluarea punctelor tari ale organizaţiei.

Pasul al patrulea al analizei mediului de marketing se referă la identificarea şi evaluarea

punctelor slabe ale organizaţiei turistice definite ca limitări sau deficienţe ale organizaţiei în

planul abilităţilor, resurselor şi capacităţilor acesteia de a-şi desfăşura activitatea. Pasul cinci

implică integrarea concluziilor desprinse după parcurgerea precedenţilor paşi într-un cadru logic

care să faciliteze evaluarea contextului general al mediului de marketing, a abilităţilor, resurselor

şi capacităţilor organizaţiei, în vederea identificării situaţiei în care se găseşte organizaţia, a

variantelor strategice disponibile şi a alegerii celei sau celor mai oportune dintre acestea.

2.Care sunt componentele principale ale micromediului firmei?

Micromediul de marketing

Componentele principale ale micromediului firmei sunt : furnizorii de bunuri materiale,

servicii şi forţă de muncă, prestatorii de servicii, clienţii, concurenţa, organismele publice.

Furnizorii Prestatorii de servicii Clienţii Concurenţa Organismele publice

3.Care sunt componentele principale ale macromediului firmei?

Macromediul de marketing

Firma de turism îşi desfăşoară activitatea într-un cadru mult mai larg decât cel definit de

micromediul său. Componentele care configurează macromediul firmei pot fi grupate astfel :

mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politico-legal şi socio-cultural.

Mediul demografic Mediul economic. Mediul tehnologic. Mediul politic şi instituţional Mediul socio-cultural Mediul natural.

4.Orice intreprindere, in cadrul mediului său de activitate, se afla intr-un

sistem de relatii. Care sunt acestea ?

Orice intreprindere, indiferent de domeniul in care isi desfasoara activitatea, in cadrul mediului,

se afla intr-un sistem de relatii clasificate in :

Relatii de piata ale intreprinderii Relatii de parteneriat si colaborare Relatii preferentiale Relatii de concurenta

5.Relaţiile cu diferitele elemente ale mediului se stabilesc în diferite moduri. Care anume?

Relaţiile cu diferitele elemente ale mediului se stabilesc în diferite moduri:

Prin reglementări sau dispoziţii legale Prin asociaţii de întreprinderi Prin acorduri între asociaţii şi întreprinderi turistice

6.Care sunt principalii factori care influenţează evoluţia ofertei de produse şi servicii turistice?

Principalii factori care influenţează evoluţia ofertei de proiduse şi servicii turistice sunt: potenţialul turistic al unei zone sau al unui teritoriu, gradul de amenajare turistică, nivelul de dezvoltare a infrastructurii. Pe lângă aceştia, o serie de factori acţionează asupra cererii, iar prin intermediul acesteia asupra pieţei turistice.

7.Piața turistică totală și componentele sale. Detaliați.

Cele două mari componente ale pieţei turistice – oferta şi cererea Piaţa turistică totală reprezintă ansamblul relaţiilor de vânzare-cumpărare, privite în

interdependenţă. Piaţa întreprinderii de turism se defineşte prin gradul efectiv sau potenţial de pătrundere în consum a produselor şi serviciilor în care este specializată sau pe care le comercializează. Ca subdiviziune a pieţei totale, piaţa produsului turistic poate fi definită prin gradul de penetraţie a acestuia în consum, de solicitare de către consumatori, prin posibilităţile prezente şi viitoare de desfacere a lui.

8.Căile de dezoltare ale pieței turistice. Detaliați.Calea extensivă are în vedere atragerea unor noi segmente de clientelă din cadrul pieţei

potenţiale sau o extindere a pieţei prin atragerea clienţilor întreprinderilor concurente. Calea intensivă constă în sporirea încasărilor medii obţinute de la un turist.

9.Care sunt diferențele între consumatorii organizaționali, și cei individuali de turism?

Modul în care se ia decizia de cumpărare diferă la consumatorii organizaţionali, faţă de consumatorii individuali.

În majoritatea cazurilor, comportamentul de cumpărare al consumatorului organizaţional este mai complex, deoarece sunt mai multe persoane implicate în procesul de luare a deciziei, iar factorii obiectivi (costurile, calitatea şi facilităţile) au o importanţă mai mare decât cei subiectivi

10.Care este relația prin care se calculează potenţialul global al unei pieţe?

Potenţialul global al unei pieţe corespunde nivelului maxim de vânzări care ar putea fi obţinut de ansamblul întreprinderilor de acrlaşi profil, în cursul unei perioade de timp date, pentru un efort de marketing dar şi în condiţii de mediu date. În general, se estimează utilizând relaţia:

Q= n × q × p , în care: Q= potenţialul pieţei totale;n= numărul de cumpărători ai perechii produs/piaţă;q= cantitatea medie cumpărată pe cap de cumpărător;p= preţul mediu al unei unităţi de produs.

11.Tipologia turiștilor se leagă de ciclul de viaţă al destinaţiei, de

caracteristicile şi motivaţiile lor pentru călătorie. Care sunt aceste

motivații?

O altă lucrare este cea a lui Plog (1987), leagă tipurile de turişti de ciclul de viaţă al destinaţiei, și de caracteristicile şi motivaţiile lor pentru:

1) plăcerea de a se aventura (cercetătorul şi exploratorul);

2) căutarea plăcerii (turistul ce caută confort şi lux într-o călătorie);3) impasibilitate (potenţialul turist ia decizii în mod rapid în ceea ce priveşte o destinaţie, în

ultimul moment chiar fără a o planifica);4) de a-şi demonstra încrederea în sine (turistul este interesat de experienţe unice şi

neobişnuite);5) orientarea spre oameni (turistul caută să se apropie de oameni şi să experimenteze culturi

noi prin intermediul călătoriilor).6) planificare (turistul se gândeşte`la o destinaţie, o planifică şi caută mai mult pachete de

produse turistice);7) masculinism (bărbatul caută activităţi extra -în aer liber- în timp ce partenerul nehotărât

sau neinteresat stă acasă);8) intelectualism (turistul este motivat de un anumit interes pentru istorie şi cultură);

12.Compania Americană de Servicii Turistice, a identificat cinci tipuri de

turişti. Enumerați-le.

Dupa un studiu american au fost identificate 5 tipuri de turisti:I. Aventurierii – persoane independente, increzatoare, carora le place sa incerce activitati

noi, de regula barbati pana la 34 de aniII. Tematorii – manifesta o mare neliniste,in general se tem de zborul cu avionul si prefera

calatoriile interne, sunt femei majoritatea, in jur de 50 aniIII. Visatorii – sunt intrigati de ideea de a calatorii, au venituri mici, educatie modesta, de

regula femei in varsta de peste 50 aniIV. Economii – cauta valoare in calatorie, nu cred ca merita sa plateasca in plus pentru

placeri, chiar daca si le permit, majoritatea sunt barbatiV. Indulgenții – adoră sa fie rasfatati, sunt in mod egal, atat barbati cat si femei; mai bogati

decat ceilalti calatori si sunt dispusi sa plateasca suplimentar pentru un confort si servicii mai bune cand calatoresc

13.Precizați care sunt variabilele endogene care definesc un individ.

Din rândul acestora, mai relevante sunt:

percepţia,

motivaţia,

personalitatea,

învăţarea şi

atitudinea.

14.Care sunt fazele în care poate fi descompu procesul decizional de

cumpărare?

În conformitate cu teoria comportamentului consumatorului, procesul decizional de cumpărare

poate fi decompus în următoarele faze:

apariţia unei nevoi nesatisfăcute,

căutarea de informaţii şi identificarea alternativelor,

evaluarea mentală a alternativelor,

rezultanta evaluării şi evaluarea post-cumpărare.

15.Care sunt principalii consumatori organizationali în turism?

In turism, principalii consumatori organizationali sunt: intreprinderile ce cumpara produse/servicii in scopul comercializarii altor produse si/sau

servicii cum sunt: institutiile de invatamant, asociatii non-profit institutiile guvernamentale de stat, nationale si locale ce pot genera fluxul de turisti institutii apartinand altor industrii, ce au legatura cu industria turistica (de exemplu

industria agriculturii, minerit, societatile de asigurari etc)

16.Care sunt principalele direcţii strategice în politica de produs a firmei de turism?

Principalele direcţii strategice în politica de produs a întreprinderii de turism sunt : strategia de flexibilitate, strategia de diferenţiere, strategia de diversificare şi strategia de înnoire a ofertei.

17.Definiți produsul turistic.Conceptul de produs turistic se referă la un „ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabile

să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării şi momentul sosirii în locul de plecare” .

Produsul turistic nu este definit prin elementele sale materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestaţiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul – ci cazarea, nu plaja – ci agrementul pe care îl oferă).

Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resurse şi servicii; resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestărilor de servicii specifice – găzduire, alimentaţie, transport, agrement.

18.Care sunt particularităţile serviciilor din turism? Descrieți-le.

Facilităţile de acces- care sunt în relaţie cu modul de transport pe care îl va utiliza

turistul pentru a ajunge la destinaţia aleasă. Acestea se evaluează mai mult în funcţie de

accesibilitatea lor economică decât în funcţie de distanţa fizică ;

Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice care tind să

atragă turistul şi să îl determine să călătorească.

Echipamentul – care mai rar motivează călătoria, dar care lipsind, restricţionează

această călătorie: de cazare, refacere, distracţie, sportive.

19.Componentele produsului turistic pot fi clasificate în trei categorii principale. Care anume?

A. Facilităţile de acces- care sunt în relaţie cu modul de transport pe care îl va utiliza turistul pentru a ajunge la destinaţia aleasă. Acestea se evaluează mai mult în funcţie de accesibilitatea lor economică decât în funcţie de distanţa fizică ;

B. Patrimoniul resurselor naturale, culturale, artistice, istorice, tehnologice care tind să atragă turistul şi să îl determine să călătorească.

C. Echipamentul – care mai rar motivează călătoria, dar care lipsind, restricţionează această călătorie: de cazare, refacere, distracţie, sportive.

20.Produsele turistice forfetare cuprind formulele „totul inclus” şi formulele mixte (combinate). Prezentați-le.

Formula „totul inclus” („all-inclusive”, „tout-compris”) cuprinde voiajele forfetare tradiţionale incluzând transportul dus-întors, transferurile, cazarea şi masa dar şi sejururile în sistem pensiune completă, circuitele organizate şi croazierele .

Sejurul în sistem pensiune completă Circuitele Croazierele

Formulele mixte (combinate)Formulele combinate sunt forme de voiaj care asociază transportul anumitor servicii. Este

cazul formulei „Fly and Drive” cuprinzând transportul cu avionul şi închirierea unei maşini sau formula „Fly and Hotel” sau „ Fly and Bed” (avion + hotel) cuprinzând transportul cu avionul şi cazarea în hoteluri de categorie superioară, formulă care poate fi utilizată în diferite staţiuni turistice.

Sunt propuse şi formulele originale, ca de exemplu, produsele turistice asociate practicării unui sport, turismul cultural, sejururi de tratament (cu servicii de medicină preventivă sau curativă şi medicină termală), călătorii stimulent (incentive tours), turismul de afaceri şi altele.

21.Definiți ”conceptul de preț” în turismPolitica de preţ cuprinde ,,numeroase decizii, aflate în strânsă legătură cu stabilirea

condiţiilor pentru obţinerea unui anumit rezultat al întreprinderii’’.În accepţiunea de marketing, preţul este conceput ca un element în poziţionarea produsului

care face o declaraţie consumatorilor potenţiali în legătură cu natura, calitatea şi caracteristicile competitive ale produsului pe care îl vor achiziţiona.

22.Definiți noțiunea de ”cost în turism și elementele saleCosturile se referă la cheltuielile făcute pentru realizarea produsului: cheltuieli materiale directe,

de muncă, de regie, de administraţie, costuri de distribuţie (transport, comisioane etc.), costuri de

promovare, costuri de menţinere a calităţii şi imaginii produsului etc.

23.Care snt tehnicile de stabilire a preţurilor pentru produsele turistice, recunoscute de literatura de specialitate?

Tehnicile de stabilire a preţurilor recunoscute de literatura de specialitate pentru produsele turistice sunt :

• - tehnica orientată după costuri;• - tehnica orientată după cerere;• - tehnica bazată pe competiţie.

Preţul final pentru produsul/serviciul respectiv va fi undeva între cele două elemente.

24.Strategiile de stabilire a preţului pentru produsele turistice se schimbă cel puţin odată cu parcurgerea de către produs a diferitelor etape din cadrul ciclului de viaţă. Menționați câteva.

Strategia de ,,luare a caimacului’’ Strategia de pătrundere pe piață

25.Caracteristicilor serviciilor turistice influențează asupra preţul acestora.Cum?

- perisabilitatea serviciilor impune adaptarea preţului pentru a veni în întâmpinarea fluctuaţiei

cererii şi deci pentru a elimina pierderea totală a lui;

- consumatorul poate întârzia sau anula utilizarea unui serviciu, uneori având chiar posibilitatea

de a şi-l realiza, ceea ce conduce la o competiţie intensă între prestatorii de servicii;

- intangibilitatea serviciilor are multe implicaţii asupra preţului. Cu cât este mai mare ponderea

componentelor materiale în valoarea serviciilor, cu atât mai mare este tentaţia standardizării lor,

ceea ce conduce de cele mai multe ori la negocierea preţurilor între cumpărător şi vânzător;

- preţul este cu atât mai competitiv, cu cât serviciile sunt mai omogene (libertatea de stabilire a

preţurilor este mult mai mare pentru serviciile unice şi în acest caz preţul va fi un indicator al

calităţii şi reputaţiei întreprinderii);

- inseparabilitatea serviciilor de persoana care le prestează stabileşte limite pe piaţa deservită,

preţul serviciilor operând numai în cadrul acestor limite).

26.Care sunt intermediarii în procesul de distribuție din turism? Cine sunt și care este rolul lor?

In majoritatea cazurilor organizaţiile de turism folosesc canale de distribuţie indirectă

apelând la serviciile intermediarilor. Rolul şi funcţiile acestora sunt însă diferite având în vedere

categoriile de bunuri şi/sau servicii cât şi piaţa internă sau externă pe care se realizează

distribuţia. Intre aceştia, prin rolul şi volumul de activitate pe care le deţin în procesul de

distribuţie se detaşează : agenţiile de turism, tur-angrosiştii şi tur-operatorii şi agenţiile

specializate.

27.Care sunt cele 4 etape distincte în dezvoltarea sistemelor de distribuție electronică?

Sistemele de rezervare telefonice au reprezentat prima variantă de implementare a unor

soluţii eficiente de distribuţie a produselor şi serviciilor turistice ;

Sistemele de rezervare computerizate au avut ca suport introducerea tehnologiilor

informatice capabile să stocheze un volum semnificativ de informaţii privind oferta de

produse şi servicii turistice ;

Sistemele de rezervare electronice au reprezentat expresia reacţiei furnizorilor şi

intermediarilor la evoluţia nevoilor consumatorilor de servicii turistice concretizată în

creşterea acestora atât sub aspectul calităţii cât şi prin prisma serviciilor oferite ;

Sistemele de rezervare online reprezintă varianta de implementare cea mai eficientă

pentru distribuţia produselor turistice.

28.Care sunt variantele strategice cel mai frecvent utilizate în activităţile de distribuţie pe pieţele turistice?

Variantele strategice cel mai frecvent utilizate în activităţile de distribuţie pe pieţele turistice sunt : distribuţia selectivă, distribuţia exclusivă, distribuţia intensivă.

29.Canalele de distribuție în turism – variante și intermediari.

Un canal de distribuţie reprezintă un set de organizaţii independente implicate în procesul

de a pune la dispoziţie un produs sau un serviciu consumatorilor sau utilizatorilor serviciului

(Stern & El-Ansary, 1998). Realizarea unui canal de distribuţie presupune ca un prim pas,

selectarea membrilor canalului şi atragerea acestora. Odată stabiliţi membrii, atenţia se îndreptă

spre gestionarea acestuia. Cele mai uzuale reţele de distribuţie din industria ospitalităţii sunt

acordurile contractuale şi alianţele organizate între societăţi independente (Corey, Cespades, &

Rangan, 1989).

În marketing, canalele de distribuţie sunt folosite, în mod tradiţional, pentru a mişca bunul

(produs tangibil) de la producător la consumator. În industria ospitalităţii, sistemele de distribuţie

mişcă consumatorul la produs: Hotel, restaurant, croazieră, avion, etc.

30.Factorii importanţi luați în considerare de o agenţie pentru selectarea unui hotel

Reputaţia pentru onorarea rezervărilor Reputaţia pentru servicii oferite bune Uşurinţa de colectare a comisionului Preţurile camerelor Succes mai vechi de rezervare a unui client la un hotel aparte Eficienţa sistemului de rezervări al hotelului Rata comisionului Oferta specială la un hotel aparte Se poate efectua rezervarea printr-un sistem de rezervare

computerizat Relaţia cu reprezentantul de vânzari al hotelului Cererea clientului a unui hotel aparte datorită unui program de

fidelitate

31.Cine sunt ”formatorii de opinie” și ” liderii de opinie”? Care sunt

activitățile lor?

Formatorii de opinie - persoane sau grupuri de persoane care emit informatii despre

produs/serviciu in masura sa influenteze consumatorul.

Liderii de opinie - persoane care fac parte din aceeasi categorie sociala cu cei pe care-I

influenteaza si cu experienta in consumul produsului/serviciului respectiv.

32. Care sunt cele mai cunoscute modele comunicationale? Detaliați.

Cele mai cunoscute modele comunicationale sunt :

AIDA (Attention, Interest, Desire, Action – Atentie, Interes, Dorinta, Actiune). Conform

acestui model, mesajul trebuie mai intai sa atraga atentia potentialului client, apoi sa-i starneasca

interesul pentru produsul promovat si dorinta de a-l achizitiona. Aceasta dorinta trebuie sa fie

suficient de puternica pentru a-l determina pe client sa actioneze in modul care ii este indicat in

mesaj (sa mearga la agentia de voiaj, sa telefoneze pentru a solicita o brosura sau pentru a

rezerva loc la un hotel etc.). In general, un mesaj promotional eficient contine un astfel de

indemn la actiune;

AIETA (Awareness, Interest, Evaluation, Trial, Adoption), sau in romaneste CIETA

(Constientizare, Interes, Evaluare, Testare, Adoptare). Semnificatia fiecarui pas: potentialul turist

trebuie mai intai sa afle (sa devina constient) de existenta unui produs sau serviciu turistic, sa i se

trezeasca interesul pentru acesta, sa i se ofere posibilitatea de a-l evalua in prealabil (pe baza

informatiilor oferite de documentele promotionale) si apoi de a face o prima achizitie pentru a

testa (incerca) oferta. Daca in aceasta ultima etapa turistul este satisfacut, exista sanse mari de a

repeta cumpararea (de a reveni la o destinatie, de a sta la acelasi hotel, de a merge din nou intr-o

excursie organizata de acelasi turoperator etc.)

33. La fel ca în orice domeniu, mixul promotional in turism este format din

cinci instrumente principale, așa cum au fost identificate de Ph. Kotler.

Enumerați-le

publicitatea;

- publicitatea directa;

- promovarea vanzarilor;

- relatiile publice;

- vanzarea personala.

34. Menționați alte forme de promovare în turism. Precizați domeniile în care

sunt folosite.

Aria geografică vizată prin intermediul campaniilor de publicitate reprezintă un al treilea criteriu

de clasificare a publicităţii în industria ospitalităţii. Pornind de la clasificarea pieţei organizaţiei

turistice în raport cu aria acesteia, se disting patru forme de publicitate:

publicitatea locală,

publicitatea regională,

publicitatea naţională şi

publicitatea internaţională.

35. Definiți relațiile publice și categoriile de public vizate.

Relaţiile publice se referă la instrumentele şi activităţile care vizează stabilirea unor relaţii bune

cu diferite organisme publice, prin obţinerea unei publicităţi favorabile din partea acestora,

crearea unei imagini de firmă corespunzătoare şi preîntâmpinarea sau dezminţirea zvonurilor şi a

ştirilor nefavorabile. Principalele instrumente de relaţii publice care stau la dispoziţia organizaţiei

turistice sunt: relaţiile cu mass-media, comunicaţiile organizaţiei, lobby-ul, consultanţa.

Exista doua categorii de public pentru o firma:

- publicul intern (propriul personal);

- publicul extern, componenta a mediului de marketing.

36.Care sunt etapele cercetării de marketing?

Definirea problemei si a obiectivelor cercetarii Elaborarea planului de cercetare Culegerea si analiza informatiilor Interpretarea si prezentarea rezultatelor

37.Kotler a definit sistemul informational de marketing. Comentați.

Kotler a definit sistemul informational de marketing ca fiind un “ansamblu format din

specialisti, echipamente si procedee de culegere, sortare , analiza, evaluare si distribuire a

informatiilor necesare, corect si la timp, catre factorii de decizie din domeniul marketingului.

38.Prezentați, la alegere, 3 metode de cercetare directă a fenomenelor de

marketing

După modul de desfăşurare în timp, metodele de cercetare directă pot fi permanente şi ocazionale;

După modul de transmitere a informaţiilor către şi de către purtătorul acestora, informaţiile pot fi transmise pe cale orală şi scrisă;

Din punct de vedere al rigurozităţii lor ştiinţifice, metodele de cercetare directă se pot grupa în: metode empirice şi metode cu fundament ştiinţific

39.Definiți ”experimentul de marketing”.

O metodă de obţinere a informaţiilor în cercetările de marketing care contribuie

substanţial la creşterea calităţii deciziilor, o reprezintă experimentul de marketing.

Acesta reprezintă acea metodă modernă de cercetare prin care variaţia uneia sau mai

multor variabile explicative este controlată sau manipulată de cercetător, după care se măsoară

efectul acesteia asupra variabilei dependente. În strategia planificării unui experiment o decizie

de maximă importanţă o reprezintă alegerea celei mai potrivite scheme de proiectare.

40.Ce este ”Contul satelit din turism” și cum este utilizatContul Satelit al Turismului şi Călătoriilor permite pe de o parte, o evaluare completă a

impactului turismului asupra dezvoltării economiei mondiale şi naţionale, iar, pe de alta parte, prin informaţiile furnizate, reprezintă un instrument care facilitează adoptarea deciziilor pe termen lung.

Specialiştii Consiliului Mondial al Turismului au propus un grup de metode pentru evaluarea mai detaliată a impactului circulaţiei turistice, evidenţiind relaţia acesteia cu una sau mai multe variabile.

41. Definiți noțiunile de planificare, planificare strategică și planificare strategică de marketing

Planificarea, în general, este definită ca fiind procesul de stabilire a modului în care sistemul de management îşi va îndeplini obiectivele sau, cu alte cuvinte, ea stabileşte modul în care întreprinderea poate ajunge acolo unde doreşte să ajungă

Planificarea de marketing, reprezintă un proces complex ce cuprinde etape operaţionale succesive, valori şi ipoteze, în care, pe baza analizei situaţiei existente a unei întreprinderi, se identifică şi se stabilesc obiectivele de marketing ale acesteia, căile şi mijloacele prin care acestea se pot atinge (strategii de marketing), posibilităţile de evaluare a stadiului de realizare a lor, precum şi eventualele corecţii în cazul nerealizării indicatorilor de performanţă

Planificarea strategică de marketing reprezintă  un proces complex de stabilire si menţinere a celei mai bune relaţii între obiectivele, pregătirea angajaţilor şi resursele unei

întreprinderi, pe de o parte, şi mixul de marketing, raportat la conjunctura pieţei, pe de altă parte.

42. Care sunt principalele bariere in implementarea planificării de marketing

Bariere in implementarea planificarii de marketing:• confuzia între tactici de marketing şi strategii de marketing;• separarea funcţiei de marketing de alte funcţii în cadrul unei întreprinderi;• confuzia între funcţia de marketing şi conceptul de marketing;• lipsa unor analize profunde;• lipsa de pricepere în stabilirea unor obiective prioritare (bariera cognitivă);• existenţa şi a unei bariere cultural-politică (culturi organizaţionale ostile,

mentalitatea grupului etc.)

43. La ce referă ”declaraţia misiunii întreprinderii”? În mod frecvent, declaraţia misiunii întreprinderii se referă la produsele sau serviciile pe care

le oferă, la pieţele pe care aceasta îşi desfăşoară (sau urmează să-şi desfăşoare) activitatea şi la consumatori, conţinând liniile generale sau credinţele (crezul) pe care le urmează în îndeplinirea obiectivelor proprii.

44. Cum trebuie formulate obiectivele generale ale întreprinderii pentru a putea fi îndeplinite ?

Misiunea trebuie să fie formulată prin scopurile stabilite astfel încât angajaţii, clienţii, etc., să poată avea încredere în ea, să-i oblige pe toţi angajaţii să îndeplinească aceste scopuri, cu alte cuvinte, prin conţinutul ei să reuşească unificarea eforturilor tuturor pentru ca întreprinderea respectivă să-şi poată justifica existenţa. Misiunea se concretizează în obiective.

45. Planificarea strategică de marketing se desfăşoară pe mai multe niveluri. Care sunt acestea?

nivelul organizaţional superior (misiunea firmei, obiectivele generale pe termen lung, portofoliul de activităţi, strategiile de dezvoltare a întreprinderii şi resursele ei etc., având ca principal instrument de realizare a ei planul strategic al întreprinderii) ;

nivelul unităţii strategice de afaceri (activitate) - cu următoarele caracteristici: planificare separată, conducere distinctă şi concurenţi proprii;

nivelul funcţional (cercetare-dezvoltare, producţie, resurse umane, financiar-contabil, marketing).

46.Interacţiunea strategie-segmentare a dus la conturarea a trei tipuri de

strategii care definesc atitudinea firmei faţă de structurile pieţei, denumite

şi alternative de poziţie. Care sunt aceste strategii?

Aceste strategii sunt :

strategia nediferenţiată,

strategia diferenţiată şi

strategia concentrată.

47.Prezentați și detaliați, la alegere, 3 tipuri de strategii de piață.

Strategia de penetrare a pieţei presupune concentrarea eforturilor firmei prin

îmbunătăţirea poziţiei pe pieţele actuale în condiţiile oferirii, în continuare, a aceloraşi

produse.

Strategia de dezvoltare a pieţei orientează firma spre găsirea unor noi segmente de

cumpărători care să-i solicite produsele actuale cărora urmează să le dea utilizări noi.

Strategia de reformulare conduce la îmbunătăţiri ale produselor cu scopul de a spori

vânzările acestora pe pieţele actuale ale firmei

48.Care sunt criteriile avute în vedere la segmentarea pieței turistice?

Zona geografica de provenienta care permite segmentarea pietei în regiuni, zona

montana, litoral, spatiu rural, urban etc., firmele trebuind sa tina cont în dezvoltarea

strategiilor de variatiile locale ale nevoilor si preferintelor consumatorilor vizati;

Caracteristicile demografice (vârsta, sex, venit, ocupatia, religia etc.);

Factorii sociali, psihologici si de comportament (personalitate, clasa sociala, stil de viata

etc.).

49.În literatura de specialitate se delimiteaza trei elemente esentiale ale

turismului contemporan. Care anume?

a) Cresterea cererii turistice la nivel mondial: cresterea calatoriilor intra si inter – regionale, cu

toate ca multe segmente de populatie fac numai calatorii locale ori sunt straini de acest concept.

b) Similaritatea cererii turistice: se observa o convergenta a preferintelor, gusturilor si stilurilor

de viata.

c) Concentrarea si omogenizarea aprovizionarii turistice: expansiunea sistemelor de distributie,

fuziunilor de afaceri, etc.

50 .Care sunt principalele responsabilități ale statului în definirea

strategiei macroeconomice în sectorul turistic?

Cresterea condițiilor de distributie Cresterea “fabricii de afaceri” Îmbunatatirea conditiilor privind cererea Cresterea serviciilor si sectoarelor înrudite