GAZETA HARTIBACIULUI

>

PUBLICATIE LUNARA A ASOCIATIEI "VALEA HARTIBACIULUI" IN COLABORARE CU PRIMARIA ORASULUI AGNITA, , ,

> > > >

NUMARUL 91, DECEMBRIE 2013APARE LA AGNITA - PRET: 1 LEU

>

,

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI

Paginile 5-6

Pagina 7

Pagina 4

Copiii de pe Valea Hârtibaciului îşi doresc Mocăniţa

CrăciunulProf. Mircea Drăgan Noişteşeanu

I. BârsanFiind invitaţi în Italia cu ocazia Zilei Naţionale a României, ansamblul Cununa din Agnita le-a oferit românilor, mânaţi de necazuri pe meleaguri străine, o baie de dragoste de ţară, de patriotism, de dor pentru locurile copilăriei, pentru cântecele şi jocurile româneşti.10 perechi de dansatori, 5 solişti vocali şi un taraf de 5 instrumentişti au încântat spectatorii din Verona cu minunatele jocuri populare

şi au stors lacrimi de emoţie cu îndrăgitele cântece patriotice care răsună mai profund în inimile celor aflaţi printre străini.Grupul vocal format din Ioana Bogdan, Petronela Sandu, Florin Părău, Ştefan Vaida şi Florin Zamfir, a dus dor de Crăciun românesc cu colinde de pe Valea Hârtibaciului cântate nu numai pe scenă ci şi în două biserici, una catolică şi una ortodoxă.Jocurile populare de pe Valea

Hârtibaciului dar şi cele din Mărginime şi bănăţene au ridicat publicul în picioare la un spectacol într-un Centru de cultură (echivalentul Casei de Cultură) şi unul într-un spaţiu multifuncţional,la care au venit peste 2500 de spectatori.Pe bună dreptate, agniţenii conduşi de Ioan Sârbu şi Doina Părău sau bucurat şi s-au mândrit cu cadoul oferit românilor înstrăinaţi, cu ocazia sărbători naţionale a românilor de pretutindeni.

Cu ocazia sfintelor sărbători şi a noului an, asociaţia „VALEA HÂRTIBACIULUI” le urează tuturor locuitorilor acestei minunate zone, să aibă parte de bucurii depline împreună cu cei dragi, Naşterea Domnului să le lumineze masa şi casa iar noul an să le aducă împlinirea tuturor speranţelor. LA MULTI ANI!

PreşedinteIng. Ioan Dragoman

Adunarea Generală a asociaţiei lolelor din Agnita a hotărât ca „Fuga lolelor” să aibă loc duminică 2 februarie. Atunci agniţenii plecaţi în bejenie prin alte ţări, vor reveni acasă, se vor reîntâlni cu prietenii şi se vor bucura de sărbătoarea oraşului lor.Atunci oraşul se va umple de lume, vor pocni din nou bicele, vor răsuna talăngile, va mirosi a gogoşi şi a sarmale deci va fi mare petrecere.Cei care se vor îmbăta ca lolele, vor încerca să-şi revină pentru a participa la Balul lolelor, unde o vor lua de la început.

I.B.

După ce au participat la momentul

festiv dedicat zilei de 1 Decembrie de la Monumentul Eroilor din parcul Axente Lene, membrii Consiliului Local al oraşului Agnita s-au întâlnit în sala de şedinţe a primăriei, convocaţi de primarul Ioan Dragoman la şedinţa ordinară din luna noiembrie.Ordinea de zi a şedinţei a avut opt proiecte de hotărâri iniţiate de primarul Ioan Dragoman şi un punct de discutat diverse. Cel mai important proiect a fost cel privitor la stabilirea taxelor şi impozitelor locale pe anul fiscal 2014.Fiind dezbătute şi aprobate în comisiile de specialitate, cele opt proiecte au fost votate repede, fără multe comentarii.Taxa pentru vizitarea muzeului va fi de 1,00 lei pentru copiii preşcolari, 1,50 lei pentru ceilalţi copii şi 3,00 lei pentru adulţi. Cine vrea să fotografieze obiecte de muzeu va plăti 3,00 lei iar cine vrea să filmeze, 10 lei. Şi taxa de ghid este tot de 10 lei.Închirierea sălii de sport este de 30 lei/oră/

echipă dar se poate face abonament lunar de grupuri cu cel puţin 10 persoane, contra 150 lei/ grupă/ luna, pentru o oră şi 30 minute săptămânal.De fapt taxele au rămas la nivelul anului 2013, la fel şi cele pentru piaţa de produse alimentare, industriale şi pentru târgul de animale.In acest sens primarul Ioan Dragoman a propus ca nici impozitele pe clădiri să nu se schimbe. Aceste vor fi la fel ca în 2013 şi la fel, cei care vor plăti cu anticipaţie impozitul datorat pe tot anul 2014 , vor beneficia de o reducere de 10%.Proprietarii de apartamente la blocuri care fac lucrări de intervenţie pe cheltuială proprie pentru creşterea eficienţei energetice vor fi scutiţi timp de 7 ani de la plata impozitului.Proprietarii de clădirii care execută lucrări de îmbunătăţire a calităţii arhetecturale şi ambietale a locuinţei beneficiază de o scutire de impozit pe timp de 5 ani. I Bârsan

ANSAMBLUL CUNUNA

LA AGNITA NU SE SCHIMBĂ

IMPOZITELE

LOLELEÎmpreună în folosul comunității

Pagina 8

Pagina 3

GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU,

O SOLUŢIE PENTRU OAMENI HARNICI

ZILELE CULTURALE ALE COMUNEI

NOCRICH

Pagina 2

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20132

Fiecare dintre noi ne facem planuri şi pregătiri pentru sărbătorile de iarnă, care sunt gata să înceapă. Ne dorim să le petrecem alături de cei dragi şi să fie cât mai frumoase, cu cât mai multe bucate pe masă şi daruri sub pomul de Crăciun. Iar, dacă în timpul anului mai strângem cureaua, de sărbători încercăm să fim cât mai largi la pungă ca să putem aduce puţină bucurie celor apropiaţi.Toată lumea bea un păhăruţ de sărbători. Doar de aia sunt sărbătorile, nu? Iar băutura ţi-o cumperi sau ţi-o pregăteşti în timpul anului … şi rămâi fără ea în ajun de sărbători. Cum i s-a întâmplat unui agniţean care a rămas fără 10 litri de rachiu şi 15 litri de vişinată. Dacă nu ai întâmpinat astfel de probleme, te poţi bucura de un pahar de vin sau de rachiu la masă, îndemnat de bucatele tradiţionale. Dar nu duceţi băutura la volanul autovehiculelor, aşa cum a făcut ZV de 38 din Nocrich care a fost depistat în urma unui control rutier în timp ce conducea un tractor aflându-se sub influenţa alcoolului. Tot în urma unui control rutier a fost depistat şi MM de 21 de ani din Sibiu, care conducea un autoturism fără să aibă permis de conducere.Soarta, băutura, neglijenţa sau toate la un loc au dus la decesul a două persoane în Bîrghiş. PN de 72 de ani din Sibiu şi IV de 58 de ani din Bîrghiş s-au întâlnit la unul dintre ei pentru un „pahar de vorbă”. Au fost găsiţi fără viaţă a doua zi, datorită monoxidului de carbon emis de soba din încăpere. Vă reamintim, cu această ocazie, că în perioada iernii este obligatoriu să fiţi mai atenţi cu modul de folosire şi cu întreţinerea instalaţiilor de încălzire. Verificaţi sistemele de ardere a focului, hornurile şi racordurile. Apelaţi la personal specializat pentru orice problemă găsiţi. Aerisiţi cel puţin o dată pe zi încăperile în care faceţi focul. Veţi putea evita ca sărbătorile să se transforme în necazuri pentru cei dragi.Ne-am obişnuit să ne arătăm bucuria de sărbători şi cu ajutorul artificiilor sau petardelor. Vă reamintim că legea limitează perioadele şi categoriile de artificii şi petarde ce pot fi utilizate fără risc de orice persoană. Accidente se pot întâmpla oricând iar legea încearcă să vă protejeze. Încercaţi şi dumneavoastră să vă protejaţi, respectând legea.Pentru că sărbătorile de iarnă sunt aici, lângă noi, poliţiştii de pe Valea Hîrtibaciului vă urează să le întâmpinaţi cu gânduri bune şi să le petreceţi cu sănătate şi voie bună, vă urează „SĂRBĂTORI FERICITE !” şi vă reamintesc că sunt …mereu alături de dumneavoastră

De la Poliţie …

Parcă „pitulându-se„ în ascunzişul dealurilor, când line când abrupte,

satul Movile îşi anunţă prezenţa, de departe, în lunga vale sibiană a Hârtibaciului, doar prin turlele înalte ale celor două mândre biserici, zidite, pictate şi sfinţite cu multe secole în urmă. Cea mai mică este a românilor ortodocşi, iar cea mare, de pe dealul cel mai înalt, impunătoare precum o cetate fortificată, aparţine saşilor evanghelici. Cândva, ambele „vizitate” de un număr aproape egal de credincioşi. Acum, însă, îşi mai caută biserica doar bătrânii ţărani români, saşii plecând cu toţii „în lumea largă”. Însă nu mai devreme de-ai pune satului lor un foarte complicat nume german. I-au spus în nemţeşte şi săseşte Hundertbucheln. Ceea ce înseamnă, în româneşte, „100 de movile”. Dacă sunt sau nu atâtea, nici geografii şi nici topografii cei mai iscusiţi n-au de unde ştii. Depinde ce înţelege fiecare prin termenul de movile! Un lucru, însă, este cert. Acela că un întreg hotar de dealuri şi coline este presărat cu astfel de curioase ridicături

de pământ. Cu înălţimi cuprinse între 5 şi 15 de metri. Cele mai impunătoare acoperind un perimetru de 200 de metri pătraţi. Curioşi din fire, istoricii-arheologi, în încercarea lor de a le motiva prezenţa, au săpat adânc când în una când în alta. Însă n-au dat de nici o urmă care să ateste cum că ar fi fost morminte scitice. Aşa cum presupuneau moşii şi strămoşii movilenilor! Au găsit, în schimb, schije de la proiectilele şi gloanţele explodate în timpul bătăliilor din Primul Război Mondial, dintre trupele române şi armata austro-ungară! Negăsind alte dovezi, au concluzionat că „Cele 100 de movile” ar fi apărut, la fel ca şi în cazul marilor ridicături de pământ din „Dealul Apoldului Sighişoarei”, datorită unor masive alunecări de teren. Fenomen natural petrecut cu mii de ani în urmă!Neîncrezători în „dovezile” ştiinţifice sofisticate ale specialiştilor, turişti de peste tot vin să vadă cu ochii lor „marea minune” a movilelor din satul Movile! Iar după ce le filmează şi pozează din toate

unghiurile, zăbovesc, un ceas-două, pe uliţele largi ale frumosului sat. Admirând cele două bătrâne biserici, precum şi faţadele şi curţile interioare ale caselor şi gospodăriilor ţărăneşti mai vechi de cinci secole. Şi nu arareori ţăranii-gospodari îi poftesc în casele lor să guste un păhărel de ţuică şi de tulburel, precum şi o plăcintă umplută mere rase, sau cu urdă şi mărar! După care savurează o cană de apă rece-brumărie, adusă de găleata cumpenei fântânii adâncită până în fundul Pământului! Vara si toamna, cei „surprinşi” de căderea înserării, ca şi de spectacolul reîntoarcerii în sat a vitelor din ciurdă, preferă să cineze cu gazdele, după care să doarmă în imensul şi înmiresmatul „pat al şurii”, acoperit cu fânul de curând cosit! Aşa se întâmplă când numele din vechime al satului este dat de UNA SUTĂ DE MOVILE!

Sibiu, octombrie 2013 Ioan Vulcan-Agniteanul

ioan.vulcan@yahoo.ro

100 de movile dau numele şi renumele unui sat transilvan

Elevii Şcolii Gimnaziale Marpod, din comuna Marpod nu au lăsat să treacă neobservată ziua de 1 Decembrie. Elevii imbrăcaţi în costume naţionale şi înarmaţi cu steaguri, au recitat poezii şi au cântat imnul de stat al României. Aceasta serbare a fost activitatea care a incheiat proiectul educational ,,ROMANIA, TE IUBESC!”, dedicat Zilei Naţionale a României. Conducerea unităţii de învăţământ a încurajat iniţiativa elevilor şi a cadrelor didactice.

Activităţile au demarat cu un set de 3 filme documentare ( despre

Japonia, Maroc şi Senegal ) prezentate la Căminul Cultural din Nocrich, în faţa a peste 450 de spectatori ( preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi). Tot la Căminul Cultural s-a desfăşurat şi activitatea cultural – distractivă ,,teatru în comunitate,,.Clasa a VII-a, condusă de diriginte (prof. Toader Alemănuţa ) a avut ca sarcină o creaţie despre sat. Activitatea a fost coordonată de bibliotecarul comunal Anghel Paraschiva. Câţiva elevi s-au străduit să înveţe tainele acordeonului, într-un atelier al Şcolii Populare de Arte – desfăşurat în Şcoala Gimnazială.Din acest moment, acţiunile s-au mutat în Şcoala gimnazială Nocrich. Mai întâi, o asistenţă de peste 400 de elevi, cadre didactice şi părinţi au vizionat expoziţia de desene şi alte lucrări ale preşcolarilor şi elevilor din Nocrich, prezentată sub titlul ,,Copiii şi mediul înconjurător,,. La etaj,

vizitatorii au fost încântaţi de expoziţia de fotografii ,,Comuna Nocrich, în imagini fotografice,, realizată de elevi ai clasei a VIII-a.Activităţile s-au încheiat în jurul orelor 14,00 cu vizionarea expoziţiei de fotografii legată de viaţa saşilor, realizată de d-na. Camelia Ştefan, de la Muzeul Astra – Sibiu.Ziua s-a terminat cu o surpriză: toţi copiii au primit câte o pungă–cadou cu dulciuri, din partea Consiliului Local şi Primăriei, prin ,,Asociaţia Culturală Nocrich,,.A doua zi ( 6 octombrie ) a debutat cu masa rotundă ,,Trecut, prezent şi viitor cultural în satele comunei Nocrich,, organizată de ,,Asociaţia Culturală Nocrich,, (preşedinte – prof. Mihuleţ Achim) şi Şcoala gimnazială Nocrich, în Centrul de Documentare şi Informare al şcolii ( orele 11,00-12,30 ).Activitatea a debutat prin cuvântul de deschidere al primarului comunei – ec.Vişa Ionel.Au participat la dezbateri:-dl. Galea Ioan din Ghojasa de Jos

-dl. Gligor Stopiţa Ioan –redactor şef la revista ,,Rapsodii,,- Sibiu-dl. prof.Ziegler Winfried, reprezentantul satului Hosman-dl. prof Halmaghi Marius şi d-l Gruncă Ioan-preşedintele Asociaţiei A.T.Laurian din Fofeldea-prof. Popa Ioan de la Colegiul Naţional ,,S.Brukenthal,, Sibiu.De la orele 13,00 activităţile s-au desfăşurat la Căminul Cultural. Şcoala a încheiat programul artistic cu dansurile

copiilor de la Grădiniţă (instructor ed. Filip Marieta ) şi dansurile populare româneşti şi grupul vocal (instructor prof. Mihuleţ Achim).Conducerea Şcolii gimnaziale Nocrich, aduce mulţumiri elevilor şi tuturor cadrelor didactice care au înţeles să depună eforturi pentru ca cele două zile să rămână în amintirea comunităţii ca un eveniment memorabil.

prof. Mihuleţ Achimprof. Nicoară Ionela-Luiza

EVENIMENTE DEOSEBITE LA NOCRICH

,,ZILELE CULTURALE ALE COMUNEI NOCRICH,, s-au desfăşurat simultan cu ,,Zilele culturale ale Judeţului Sibiu,, ( 5-6 octombrie 2013 )

ROMANIA, TE IUBESC!

>

GAZETA HARTIBACIULUI 2013 3

Au trecut un an şi patru luni de când asociaţia Grupul de Acţiune Local “Microregiunea

Hârtibaciu” a lansat prima sesiune pentru depunere de proiecte în vederea accesării de fonduri europene prin Axa 4 Leader.Neîncrederea potenţialilor beneficiari, birocraţia exagerată şi regulilie schimbate în timpul jocului au creat probleme deosebite experţilor şi animatorilor din echipa angajaţilor GAL M.H. care nu au lucrat după un

orar prestabilit ci după programul impus pentru rezolvarea tuturor problemelor.Conform Planului de Dezvoltare Locală, a strategiei, GAL Microregiunea Hârtibaciu trebuie să atragă în acest spaţiu peste 2,2 milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale. Activitate ce trebuia să înceapă în august 2010, a început abia în august 2012 din cauza ignorării GAL-urilor de către Ministerul Agriculturii, fapt ce i-a obligat pe angajaţii GAL M.H. să facă eforturi deosebite, pentru că în cazul în

care fondurile prevăzute în strategie nu sunt consumate, locuitorii din acest spaţiu nu vor mai putea beneficia de fonduri europene în etapa următoare 2015 - 2020.Datorită activităţii angajaţilor GAL MH dar mai ales a unor oameni harnici, dispuşi să muncească şi să-şi ,,facă rânduiala lor”, până la această dată au fost depuse proiecte eligibile în valoare de peste 1,6 milioane euro.Pentru cei interesaţi se mai pot depune proiecte pe măsurile:

- 112. Instalarea tinerilor fermieri- 121. Modernizarea exploataţiilor agricole- 312. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi- 313. Încurajarea activităţii turisticeSuntem convinşi că şi cei 600000 euro rămaşi vor ajunge în gospodăriile unor oameni harnici şi cu iniţiativă din spaţiul GAL Microregiunea Hârtibaciu.La această dată sunt 29 de proiecte aprobate si 9 proiecte în faza de evaluare dintre care 8 beneficiari au primit prima transa de bani:

GAL MICROREGIUNEA HÂRTIBACIU, O SOLUŢIE PENTRU OAMENI HARNICI

CRISTINELA BRUMARIU din Agnita are 34 de ani şi a depus un proiect pe măsura 112 – instalarea tinerilor fermieri . Are împreună cu soţul 351 de oi şi un saivan cu o capacitate de 400. Prin proiect a solicitat 40 mii euro şi a primit prima tranşă de 24 mii euro cu care şi-a procurat un tractor. Vor să-şi mai cumpere oi şi teren arabil pentru furaje.

FRĂŢILĂ ACHIM LUCIAN din Şeica Mare în vârstă de 40 de ani şi soţia lui Cosmina au patru solarii funcţionale pe o suprafaţă de 30 de ari. A depus un proiect pe măsura 121 – modernizarea exploataţilor agricole, din dorinţa de a procura utilajele necesare. Prin proiect solicita 40 mii de euro, i-au fost aprobaţi şi cu prima tranşă de 24 mii de euro şi-a comandat utilajele în Germania. În afară de utilaje vrea să-şi extindă solariile.

SIMON IULIANA din Agnita are 31 de ani şi o stupină cu 30 de familii de albine. Dorind să mai cumpere 40 de stupi a depus un proiect pe măsura 141- sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă şi a solicitat 7500 de euro. Proiectul a fost eligibil şi a primit prima tranşă în valoare de 1500 de euro.

LOGHIN MIHAELA din Agnita are 42 de ani şi se ocupă tot cu albinăritul. Are 50 de stupi şi dorind să-şi mai cumpere încă 50, a depus, tot pe măsura 141, un proiect prin care solicita 7500 de euro. Prima tranşă de 1500 de euro au intrat în cont şi la primăvară îşi va completa stupina.

VIRCHEA IOAN VIOREL, tot din Agnita şi tot producător de miere. Are 33 de ani şi 30 de stupi. Dorind să lucreze şi să producă mai mult a depus un proiect şi i-a fost aprobată suma solicitată adică 7500 de euro. Şi el are deja 1500 de euro în cont şi va începe să-şi extindă „fabrica de miere”.

În numerele următoare îi vom menţiona şi pe ceilalţi beneficiari ai fondurilor europene obţinute cu sprijinul Grupului de Acţiune Local Microregiunea Hârtibaciu Sunt oameni cu iniţiativă ce doresc să muncească şi să-şi fie propriul stăpân.Aşteptăm şi alţi solicitanţi care au idei de afaceri dar le lipsesc banii. Pot găsi o soluţie la GAL Microregiunea Hârtibaciu, la punctual de lucru din Agnita, str. Avram Iancu, nr 60, tel. 0269 510030 Preşedinte GAL MH

Ilarion Bârsan

Avand in vedere Hotararea Consiliului Director al Asociatiei GAL Microregiunea Hartibaciu,

Nr.1.236/13.12.2013,Alocarea financiara nerambursabila aferenta sesiunii

M41- 07/13-27.12.2013 pentru masura 312, aflata in desfasurare, se suplimenteaza cu suma totala

nerambursabila de 141.186 euro.Sesiunea de depunere a proiectelor

M41- 07/13-27.12.2013 pentru masura 312 se prelungeste pana in data de 15.01.2014.

Solicitantii vor avea in vedere ca prezentul apel este ultimul organizat de GAL pentru Masura

312, in cadrul Strategiei de dezvoltare a Microregiunii Hartibaciu 2012 – 2015.

Ilarion Barsan, PresedintePERSOANE DE CONTACT:

Elena Curcean, Manager GAL Microregiunea Hartibaciu

ANUNȚ IMPORTANTCalendarul estimativ actualizat de lansare a sesiunilor de depunere pentru anul 2014

Măsura NumărSesiuni

Alocare indicativăsesiune (euro)

Alocare totală prevăzută a fi lansată în anul 2014 (euro)

Alocare totală prevăzută în

strategie (euro)

112 2

06 ianuarie – 07 februarie 160.000,00

160.000,00 512.000,0003 martie – 04 aprilie

In functie de fondurile ramase disponibile dupa finalizarea primei sesiuni

2014

121 2

06 ianuarie – 07 februarie 86.300,00

86.300,00 86.300,0003 martie – 04 aprilie

In functie de fondurile ramase disponibile dupa finalizarea primei sesiuni

2014NOTA: Prezentul calendar va fi actualizat periodic, in functie de eventualele modificari ale Planului de Dezvoltare Locala al GAL Microregiunea Hartibaciu

Presedinte: Ilarion Barsan

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20134

Elevii din şcolile din satele de pe Valea Hârtibaciului s-au

implicat cu entuziasm în concursul “Mocăniţa noastră” lansat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei – s-au documentat despre istoria liniei, au căutat fotografii şi obiecte vechi, au aflat de la părinţi poveşti şi anecdote despre mocăniţă, au intervievat oameni care au lucrat la linie iar apoi au ilustrat prin desene şi au descris în cuvinte cum trebuie să arate “mocăniţa lor” şi de ce e important să fie repornită.Sâmbătă 14 decembrie 2013 la Teatrul Gong au fost premiaţi peste 100 de elevi pentru contribuţia lor în acest concurs iar la final toţi au strigat în cor “Mocăniţaaa!”. Este semnalul pe care acesti copii îl trimit tuturor oamenilor “mari” care

pot face ceva, atât la nivel regional cât şi central, pentru repornirea mocăniţei. Copiii sunt din acest moment în mod oficial “prieteni ai mocăniţei” şi se vor implica activ în activităţile de voluntariat pe linie.Ştiam până în prezent că mocăniţa este sufletul Văii Hârtibaciului dar aşa cum reiese din poveştile culese de elevi mocăniţa era şi ceasul văii, ceas în funcţie de care localnicii îşi organizau viaţa zilnică

(mergeau la câmp, mâncau la amiază, se întorceau de la câmp s.a.m.d.). În septembrie 2001 acest “ceas” a fost oprit pe Valea Hârtibaciului din motive ce ţin de interese mărunte.

Iată câteva argumente oferite de cei mici pentru cei “mari”:

Trenuţul era foarte plăcut: vara se circula cu geamul deschis şi neavând viteză mare, nu se făcea curent şi pătrundeau înăuntru toate miresmele pădurii şi ale câmpului înflorit. În tren se legau prietenii, se făceau cunoştinţe, se aflau veşti... Duminica după-amiaza trenul era plin de elevi care plecau în oraş la şcoală. Toţi se cunoşteau între ei şi-şi povesteau atâtea încât nu le venea să mai coboare. Iarna,

în tren era cald, iar călătorii urcau îngheţati din gări, se aşezau şi aţipeau fără grijă pentru că se găsea întotdeauna un cunoscut să-i trezească când ajungeau la destinaţie. Eu spun cu părere de rău că nu am văzut Mocăniţa, dar aş dori foarte mult să călătoresc măcar o dată cu “trenuţul” din copilăria părinţilor mei. (Bârsan Gabriela, clasa a VIII-a Marpod)

Eu m-aş bucura dacă ar

circula din nou trenul pentru că părinţii mei ar fi fericiţi. (Stoica Abigaela, clasa a VI-a Alţâna)

Eu sunt de părere că mocăniţa trebuie să revină pe traseul ei pentru ca noi să mergem în excursii amuzante, să vedem peisaje noi şi să cunoastem frumuseţile României. (Andreea Dragan, clasa a V-a Agnita)

Mocăniţă eşti tren sfânt / Unică pe-acest pământ / Tu esti trenul românesc / Şi de-aceea te iubesc. (Săsăujan Adela, clasa a VIII-a, Chirpăr)

Când a venit prima dată Mocăniţa oamenii i-au pus în faţă fân crezând că este o “ghibolă”. (Boborodea Alexandra, clasa a IV-a Vurpăr)

As vrea să fie un vagon unde să fie multe jucării şi de ce nu chiar o mică bibliotecă. Mocăniţa să fie mai spaţioasă iar călătorii să se plimbe în voie prin ea. Conductorul să poarte costum românesc. Ferestrele să fie mari iar călătorii să privească minunăţiile ţării noastre. Iarna să fie căldura în ea iar vara răcoare. Dacă chiar ar fi cum mi-aş dori eu, o să mă plimb cu ea peste tot să văd peisaje deosebite şi multe

altele despre care nu am auzit. (Hauţ Camelia, clasa a V-a, Vurpăr)

După ce mi-a povestit bunica amintirile ei dragi în legătură cu mocăniţa am stat şi m-am gândit că ar fi frumos să fie reintrodus acest mijloc de transport pe Valea Hârtibaciului. Într-o eră a vitezei în care oamenii nu mai au timp să socializeze, o plimbare cu mocăniţa ar fi binevenită. Să cunoşti oameni sau chiar să te îndrăgosteşti în timp ce călătoreşti cred că este ceva deosebit. (Botoşăneanu Mihaela cls. a V-a, Nocrich)

Mama ne-a dorit întotdeauna binele. Când o aud cu cât drag ne povesteşte despre copilăria ei, îmi doresc ca atunci când voi fi mare să am şi eu amintiri aşa de frumoase. Mocăniţa este pentru mama nu doar un tren cu care făcea naveta, ci şi un tren care i-a înfrumuseţat copilăria. Îmi doresc şi eu un tren de acesta! (Banea Cornel cls. a VI-a, Nocrich)

Era multă lume în vagoane – un adevărat furnicar. Oamenii erau bine dispuşi, râdeau şi povesteau tot felul de întâmplări. Chiar dacă mocăniţa mergea încet, timpul trecea foarte repede. Tata spune că poveştile auzite în timpul călătoriilor cu mocăniţa i-au înfrumuseţat copilăria şi au fost adevărate lecţii de viaţă. Mi-ar plăcea să se reintroducă mocăniţa pe Valea Hârtibaciului ca să pot asculta şi eu poveştile

oamenilor. (Bălăban Miruna cls. a VI-a, Nocrich)

Mie mi-ar plăcea să se pună în circulaţie din nou mocăniţa pe Valea Hârtibaciului. Pentru că merge foarte încet ai posibilitatea să citeşti o carte sau să admiri peisajul deosebit de frumos: pădurile umbroase, dealurile pe care ciobanii îşi pasc oile. Poate pentru unii o călătorie cu mocăniţa însemnă o pierdere de timp pentru că durează foarte mult până ajungi la destinaţie, dar pentru mine înseamnă o adevărată provocare de a cunoaşte lucruri noi şi de a lega prietenii trainice. (Fâţan George cls. a V-a, Nocrich)

Acest proiect este implementat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, GAL Microregiunea Hârtibaciu, Consorţiul pentru Dezvoltare Interregională Sibiu – Agnita, Asociaţia Mioritics, Asociaţia Monumentum şi Asociaţia Hosman Durabil cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Campania aduce în discuţie contextul şi rolul repunerii în circulaţie a mocăniţei în Valea Hârtibaciului şi prezentarea beneficiilor la nivel regional şi local a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.

Copiii de pe Valea Hârtibaciului îşi doresc Mocăniţa

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI

>

FOAIE EDITATA DE PROTOPOPIATUL ORTODOX AGNITA ANUL VI, NR. 66 DECEMBRIE 2013>

Lumina lui Hristos luminează tuturor.“ (Liturghia Darurilor) Apare cu binecuvântarea ÎPS Părinte Mitropolit dr. Laurenţiu Sreza

““

1 Decembrie este şi trebuie să fie cea mai mare sărbătoare a naţiunii române, a neamului românesc. Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost împlinirea unei aşteptări de veacuri a poporului român: convieţuirea după aceeaşi lege a tuturor celor ce vorbesc româneşte şi în care pulsează acelaşi sânge de român. A fost poate cea mai glorioasă zi din istoria poporului român, ziua în care, după Basarabia şi Bucovina, s-a alipit de patria mamă şi Transilvania, zâna provinciilor istorice româneşti. Fără Transilvania, România arăta ca un mare mutilat de vitregiile istoriei. Împreună cu Transilvania, România se apropia, prin forma sa rotundă, de perfecţiune, de forma soarelui, simbolul nemuririi în credinţa strămoşilor noştri daci, exprimat şi în hora jucată de flăcăii români din toate colţurile ţării. Asemenea tuturor românilor de pe întreg cuprinsul Transilvaniei, şi românii din Agnita au participat cu multă însufleţire la realizarea acestui act istoric. Rândurile de faţă au menirea de a alimenta un pic orgoliul românilor agniţeni legat de unire şi de a aduce în memoria colectivă şi a generaţiilor de azi amănunte din istoria locală de acum 95 de ani. Poate puţini agniţeni de azi ştiu că adunarea electorală a Cercului Electoral Agnita, ţinută în data de 27 noiembrie 1918, pentru alegerea celor cinci delegaţi care vor participa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a avut loc în actuala casă parohială a Parohiei Agnita II, de pe strada Griviţa, nr. 4, iar Biserica Ortodoxă din Agnita a fost şi ea prezentă la acest act istoric prin reprezentanţii ei. Transcriu aici procesul-verbal încheiat cu această ocazie, în data de 14/27 noiembrie 1918: „Proces-verbal,luat în Adunarea Electorală a cercului electoral Agnita din comitatul Târnava Mare, ţinută în 27 noiembrie 1918,

în Şcoala greco-ortodoxă română din AgnitaPrezident: Ioachim Muntean, protopop greco-ortodox în Agnita; notar: Dimitrie Pulca, paroh greco-ortodox în Proştea (Stejeriş).Prezidentul dă citire ordinului venit de la Consiliul Central Naţional Român, prin care se ordonă alegerea urgentă alor 5 delegaţi în Marea Adunare Naţională, care va fi convocată în scurt timp. Constată că publicarea alegerei de azi s-a vestit de cu vreme în toate comunele din cerc. Salută pe alegătorii prezenţi şi îi provoacă să numească 5 bărbaţi de încredere. Se numesc de atari prin aclamaţiune domnii: Romul Constantinescu, Ioan Floca, Ioachim Părău, Simion Vecerzan şi Pavel Crişan. Prezidentul deschide votarea, care decurgând în ordine, pe baza scrutinului făcut, de biroul adunării se constată că unanimitatea voturilor au întrunit domnii: Dr. Simeon Cheţian din Agnita, Dr. Alexandru Vasu din Cincu Mare, Aurel Păcală din Dealu Frumos, Ioan Prescurea din Retiş, Axente Lenea din Agnita.Ca urmare, prezidiul declară pe domnii: Dr. Simion Cheţian, advocat Agnita, Dr. Alexandru Vasu, advocat Cincu Mare, Aurel Păcală, maior Dealu Frumos, Ioan Prescurea, mare proprietar Retiş, Axente Lenea, căpitan Agnita, aleşii din partea românilor din acest cerc cu vot universal ca delegaţi ai cercului electoral îndreptăţiţi a lua parte cu vot decisiv în Marea Adunare Naţională Română, care se va convoca din partea Consiliului Central Naţional Român, încă în decursul acestui an şi la adunările care eventual le vor convoca în decursul anului următor. Prezidiul dispune ca în urma acesteei enunţări prezidialii aleşi deputaţi să fie prevăzuţi cu credenţional, iar o parie (copie) a acestui proces-verbal să se trimită imediat Consiliului Central Naţional Român.Spre ştire: Despre ce luându-se acest proces-verbal în două parii, dintre cari unul se va păstra la Consiliul Naţional Român din fruntea comitatului, actul de

alegere se încheie la orele 11 a.m.Semnează: Ioachim Muntean, prezidentul adunării electorale, Dimitrie Pulca, notarul adunării electorale, Ioan Floca, paroh ortodox în Zlagna, Romul Constantinescu, preot ortodox în Ighişul Vechi, Ioachim Părău, preot greco-ortodox în Agnita, Simoin Vecerzan, proprietar în Coveş, Pavel Crişan, contabil, bărbaţi de încredere din comunele cercului, designaţi de colegiul electoral a verifica procesul-verbal şi credenţionalele în numele tuturor comunelor reprezentate.”Lecturând aceste rânduri, cititorii pot constata că şi pentru românii din Agnita şi de pe Valea Hârtibaciului ziua de 1 decembrie 1918 a fost ziua marilor împliniri, ziua cea mai aşteptată, ziua cea mai binecuvântată. Se poate deduce foarte clar că şi agniţenii, dar şi românii din satele din jur, au fost prinşi în iureşul premergător ceasului hotărâtor şi s-au pregătit cu toată însufleţirea, cu toată dăruirea şi patriotismul lor pentru ziua cea mare – 1 Decembrie 1918.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

MAREA UNIRE ŞI AGNIŢENII

În după-amiaza zilei de duminică, 10 noiembrie, în biserica parohiei din Marpod, s-a săvârșit taina Sfântului Maslu de un sobor de șapte preoți ce a fost condus de preacucernicul părinte protopop Jurcă Ioan, care a răspuns cu dragoste invitației tânărului preot paroh Munteanu Marius, dar și chemării

lui Dumnezeu. Biserica ce ocrotește de aproape două secole marpozenii a fost arhiplină, dovedind încă o dată credința lor smerită, dar sinceră, și dorința de a fi cu adevărat împreună cu Dumnezeu, prin sfintele taine. Prin slujba săvârșită, preoții și credincioșii, au adus mulțumire Sfintei Treimi, în

primul rând pentru darul vindecării sufletești și trupești, prin harul Sfântului Duh, care s-a pogorât și a dăruit vindecare fiecăruia, după credința sa, prin untdelemnul sfințit, iar în al doilea rând pentru faptul că pe parcursul acestui an biserica a dobândit la interior o nouă înfățișare prin strădania celor care-L iubesc pe Hristos și Biserica Sa, pregătindu-se pentru a deveni mireasa Sa, așa cum de fapt trebuie să fie orice biserică. La finalul slujbei, părintele protopop a ținut un frumos cuvânt de învățătură, referitor la nevoia sfintelor taine în viața credincioșilor, încheind cu o pildă despre sfinții lui Dumnezeu, care slujesc oamenilor, însă care sunt în grija lui Dumnezeu, și care nu au nevoie decât de cinstirea și rugăciunea oamenilor, nimic mai mult. De harul lui Dumnezeu se vor bucura și bătrânii azilului din comună, care vor fi cercetați la începutul postului Nașterii Domnului, prin săvârșrea tainei Sfântului Maslu în mijlocul lor, dar mai ales prin unirea cu Hristos prin taina Spovedaniei și a Împărtășirii, astfel prelungindu-se grija părintească a preotului paroh și a preotului pensionar,

îndemnând prin faptă și cuvânt și pe credincioși la dragoste frățească față de cei care cu adevărat au nevoie mai ales în această perioadă a bucuriei care trebuie exteriorizată prin faptă, astfel împlinind cuvântul Mântuitorului: „Întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40). Din rândul preoților slujitori au mai făcut parte părintele protosinghel Casian, de la Schitul Sibiel, părintele Avram Aurel de la parohia Nocrich, părintele Tiberiu Kiss, inspector social al Mitropoliei Ardealului, părintele Datcu Florin de la parohia Șura Mare II și părintele pensionar Moise Rusu, ajutorul și coslujitorul preotului paroh Munteanu Marius. Starea duhovnicească s-a prelungit cu o agapă frățească ce a avut loc la căminul cultural din centrul comuniei, unde credincioșii au demonstrat că fac parte dintr-o comunitate ortodoxă autentică mărturisitoare, care trăiește în Duhul lui Hristos permanent.

Pr. Munteanu Marius(Marpod)

Binecuvântarea lui Dumnezeu prin taina Sfântului Maslu

în Parohia „Sfântul Nicolae” din Marpod

COLEGIUL DE REDACŢIEOrtodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325Preşedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactor responsabil: Pr. Axente-Cosmin Coşorean (Coveş)Colectivul de redacţie: Pr. Marius-Ciprian Bogdan (Vecerd), Pr. Aurel Dolea (Stejerişu), Pr. Ion Popescu (Noiştat), Pr. Sebastian Toma (Movile), Pr. Ioan-Dumitru Tãtoiu (Fofeldea)Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAşteptãm opiniile şi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacţiei sau pe

email la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com şi ortodoxiapehartibaci@yahoo.com

>

ORTODOXIA PE VALEA HARTIBACIULUI 20136

În general sărbătoarea Crăciunului este asociată cu bucuria maximă. Spre deosebire de sărbătoarea Paştilor, precedată de dramatismul patimilor şi morţii

Mântuitorului Iisus Hristos, care mai atenuează oarecum în percepţia comună intensitatea bucuriei, Naşterea Domnului pare a fi prilejul ideal de bucurie. Totuşi, dacă am simula un exerciţiu de sinceritate şi de recunoaştere a realităţii înconjurătoare, firesc ar fi să ne gândim la următoarea întrebare: cine şi pentru ce se mai bucură cu adevărat de Crăciun? Bineînţeles că se bucură aproape toată lumea. În primul rând se bucură comercianţii, începând cu „marile” hyper-super marketuri din aglomerările urbane şi până la cea mai prăpădită prăvălie de la parterul blocurilor de cartier sau din cea mai înfundată văgăună locuită de pe meleagurile patriei (care au în comun cel puţin petul de Coca-Cola şi pachetul de ţigări „străine”). Este de-a dreptul halucinant şi neverosimil ritmul în care magazinele îşi golesc rafturile în această perioadă şi frenezia cu care oamenii se angajează aproape religios în ritualul „cumpărăturilor”. Nu poţi să nu te întrebi dacă în perioadele din afara sărbătorilor oamenii mai mănâncă ceva sau mănâncă doar o dată la câteva zile. Altfel cum s-ar explica faptul că brusc în această perioadă creşte spectaculos vânzarea produselor alimentare şi a celor necesare traiului de zi cu zi. Uneori te gândeşti că poate s-a anunţat vreo stopare a producţiei, deşi pare mai greu de crezut. Nu e mare diferenţă nici în privinţa vânzării hainelor şi încălţămintei, electronicelor sau produselor destinate uzului caznic. Pare perioada cea mai potrivită pentru a-ţi schimba sau mări garderoba, pentru a-ţi tehnologiza bucătăria şi livingul sau pentru a te pricopsi cu oareşce computer, tabletă sau smartphone. Mi se pare incredibil modul în care suntem convinşi subliminal să cumpărăm şi ceea ce nu ne trebuie neapărat şi în cantităţi evident nejustificate. Probabil la vremea colindatului comercianţii de tot soiul numără teancurile de bani sau fac bilanţul profitului, salivând la gândul că mai urmează un mare şi prosper hop: revelionul. Aş numi acest aspect bucuria vânzării şi a cumparării.Nu mult în spatele ei se află bucuria unei iluzorii transfigurări a spaţiului public. Brazi împodobiţi, beculeţe diverse şi în toate nuanţele, perdele de lumini, ghirlande, steluţe şi multe alte elemente colorate şi luminoase invadează principalele locaţii publice începând cu primele zile ale lunii decembrie. Toate ne provoacă să ne aţintim privirile în sus (dar nu spre Dumnezeu). Uneori această feerie artificială reuşeşte să ne anuleze funcţionalitatea simţului observării gropilor din drumuri şi trotuare şi mizeriei aferente spaţiului public. Este o bucurie ieftină din toate punctele de vedere (mai puţin din partea autorităţilor administrative), care poate genera bună dispoziţie, dar este şi o expresie a faptului că suntem superficiali şi prea uşor de mulţumit.

Foarte importantă este şi bucuria celor care dăruiesc şi a celor care primesc. Este una dintre cele mai pure şi autentice bucurii. Există oameni care chiar pot dărui dacă vor (şi unii chiar dăruiesc) şi oameni care chiar au nevoie să primească. Crăciunul este perioada în care dăruirea îşi poate recupera şi afirma deplina semnificaţie. Faptul de a dărui este o imitare a lucrării dumnezeieşti. Dumnezeu este Dăruitorul prin excelenţă. Iar de Crăciun omenirea primeşte cel mai important dar: Fiul lui Dumnezeu Care Se face om. Gândul nostru atunci când oferim ceva ar trebui să se înscrie în această logică a lucrării dumnezeieşti. Dăruim pentru că vrem să fim imitatori ai lui Dumnezeu, vrem să fim ca Dumnezeu. Important este ca dăruirea să nu rămână la nivelul formalismului. Adică să nu dăruim doar pentru că aşa este bine şi frumos, simţind că oarecum prin acest gest ne-am liniştit şi împăcat conştiinţa. Fiecare dar pe care îl oferim sau primim ar trebui să ne transforme, să ne apropie mai mult de ceilalţi oameni şi de Dumnezeu. Darul nu trebuie să fie o ispăşire sau o compensaţie pentru păcatele noastre de până atunci şi implicit un drept de a o lua de la capăt în acelaşi fel, ci o şansă de trezire şi revenire. Îndrăznesc să cred şi să afirm că prin câţiva (poate zeci sau sute) cozonaci „tradiţionali” (cu ceva aditivi şi emulgatori prin ei), asezonaţi eventual cu ciocolată şi portocale, nu ne aranjăm complet destinul existenţial în faţa lui Dumnezeu. Oricât de grotescă ar părea, nu putem trece cu vederea bucuria celor care manâncă şi beau până plesnesc. Ne-am obişnuit ca în perioada sărbătorilor toate emisiunile de ştiri să debuteze cu prezentarea numeroaselor cazuri în care diverşi cetăţeni din toate cotloanele ţării ajung la unităţile de primiri urgenţe

ale spitalelor cu probleme medicale cauzate de consumul iraţional de mâncare şi băutură. Pentru ei mâncatul şi băutul sunt un mod de a dobândi bucuria sau bucuria este un prilej de a mânca şi bea peste măsura umană. Nu îmi dau seama exact.Specificul prin excelenţă al acestei perioade este bucuria colindatului. Este o bucurie supranaturală, aproape imposibil de explicat şi de discutat cu privire la ea. Este ceva ce trebuie trăit deplin şi discutat mai puţin. Dacă ar fi să definim pe scurt şi clar colindatul, am spune că este vestirea prin cântare a faptului că Fiul lui Dumnezeu S-a născut ca om în Betleem (Viflaim) pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire. Lucrare mai importantă decât vestirea prezenţei lui Dumnezeu în lume nu poate fi. Şi la această lucrare ar trebui să participe toată suflarea, de la cel mai mic, care abia poate vorbi, pănă la cel mai în vârstă care încă îşi mai poate purta trupul vlăguit. Ar fi bine să încercăm să redescoperim sincer sensul colindatului şi profunzimea excepţională a colindelor tradiţionale. Parcă devine tot mai obsedant şi tracasant colindul despre boierii care nu au succes la vânătoare de căprioare şi se mulţumesc cu un iepuraş din a cărui blană fac „veşmânt frumos Domnului” (mulţi dintre copii cântă „veşnic” în loc de „veşmânt”).Toate aceste dimensiuni ale bucuriei (şi multe altele, cum ar fi cea a venirii mitologicului Moş Crăciun) sunt normale şi nu consider că trebuie contestate la modul absolut. Însă ele pot fi încununate de cea mai substanţială şi completă bucurie pe care o poate trăi adevăratul creştin: bucuria naşterii Domnului nostru Iisus Hristos. Nu poate fi bucurie mai mare şi mai intensă decât conştientizarea faptului că Dumnezeu ne bagă în seamă, că lui Dumnezeu Îi pasă de noi într-un mod cât se poate de concret şi de direct. Şi Dumnezeu nu Se arată deloc zgârcit şi superficial în această preocupare faţă de noi, nu lucrează cu fărâme sau jumătăţi de măsură, nu-Şi condiţionează grija Sa faţă de om în niciun fel şi nu o întrerupe sau fragmentează discriminatoriu. Dăruirea lui Dumnezeu faţă de oameni este totală şi veşnică: Fiul dumnezeiesc Se naşte în locaş pământesc. Bucuria acestei dăruiri nu poate fi trăită complet de către om decât în spaţiul liturgic al Bisericii. Crăciunul este sărbătoarea bucuriei naşterii Fiului lui Dumnezeu ca om pe pământ. Toate celelalte bucurii nu pot fi decât accesorii ale bucuriei naşterii Domnului. Aceasta ar fi provocarea şi invitaţia substanţială pe care ne-o adresează apropierea sărbătorii Crăciunului. Până la urmă nu contează foarte mult cât de îmbelşugată este masa de Crăciun, câte daruri oferim sau primim, cine şi cât colindă. Esenţial ar fi să începem să conştientizăm şi să transformăm în reper al existenţei noastre pământeşti faptul că Fiul lui Dumnezeu Se naşte în fiecare an de Crăciun. Aceasta este adevărata bucurie a Crăciunului.

Pr. Cosmin Coşorean (Coveş)

BUCURIA CRĂCIUNULUI

Cu prilejul sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Botezului Domnului adresez Prea Cucernicilor preoţi fraţi întru Hristos şi tuturor credincioşilor de pe cuprinsul protopopiatului Agnita urări de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună. Naşterea lui Hristos să vă fie de mare folos, vouă şi tuturor celor dragi şi apropiaţi sufletelor dumneavoastră. Să de Dumnezeu ca noul an 2014 să fie mai bun pentru întreaga lume, cu pace şi prosperitate pentru toţi.

La mulţi ani!Pr. Ioan Jurca

(Protopop Agnita)

MESAJ DE SFINTELE SĂRBĂTORI

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie) are o semnificaţie deosebită în special pentru copii.

Sfântul Nicolae a trăit în urmă cu 1700 de ani faţă de noi şi a fost episcop al localităţii Mira din Asia Mică (Turcia zilelor noastre). Pe lângă hotărârea pe care a arătat-o în păstrarea corectă a credinţei creştine în faţa învăţăturilor greşite, Sfântul Nicolae s-a remarcat şi ca un mare binefăcător. Însă de fiecare dată când venea în ajutorul celor nevoiaşi, Sfântul Nicolae se străduia atât cât îi stătea în putinţă ca faptele sale bune să fie împlinite pe ascuns. Altfel spus, nu voia ca el să fie identificat ca şi autor al binefacerilor sale şi să primească mulţumirea sau lauda celor pe care îi ajuta. Sfântul Nicolae a înţeles şi a pus în aplicare exemplar îndemnul Mântuitorului din predica de pe munte: „luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci,

când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie” (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 6, versetele 1-4). De aceea Moş Nicolae aduce daruri pe ascuns, intrând pe gaura cheii sau pe fereastră, în timpul nopţii, atunci când nu poate fi văzut de nimeni. În mod normal primesc daruri cei care au fost cuminţi, cinstiţi şi harnici (îşi lustruiesc ghetele). Dar mai există şi excepţii, pentru că bunătatea nu poate fi îngrădită de reguli searbede. Moş Nicolae este bun, cinstit şi integru, nu făţarnic. El nu face bine de ochii lumii, ci pentru a împlini porunca lui Dumnezeu, Care ne garantează câştigarea împărăţiei cerurilor dacă împlinim cu sârguinţă faptele iubirii faţă de aproapele (Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul

25). Chiar dacă aceste mijloace ar fi existat în vreme sa, pe Sfântul Moş Nicolae nu l-ar fi interesat niciodată dacă faptele sale bune sunt lăudate prin ziare, filmate şi promovate de televiziune sau trâmbiţate pe la colţurile uliţelor. Dimpotrivă, a detestat programatic această atitudine. El ştie că este suficient ca Dumnezeu atotcunoscătorul să aprecieze ceea ce facem. Ştie de asemenea că răsplata pe care o putem primi de la Dumnezeu este incomparabilă cu orice recompensă pe care am primi-o de la ceilalţi oameni. Ba chiar de multe ori răsplata şi aprecierea din partea oamenilor nu coincid cu ceea ce ia în considerare Dumnezeu. Probabil Dumnezeu nu este specializat în contabilitate şi statistică, aşa cum uneori suntem noi înclinaţi să credem. Dar asta o ştiu mai bine sfinţii, între care şi Sfântul Nicolae. Sfântul Moş Nicolae a înţeles esenţialul, pe care noi de multe ori nu îl înţelegem: Dumnezeu nu rămâne dator şi răsplata Sa este garantată şi veşnică. Acest aspect ne interesează pe noi, creştinii.

SFÂNTUL MOŞ NICOLAE ŞI VIRTUTEA DISCREŢIEI

EI S-AU NÃSCUT ÎN

I A N U A R I E

>

GAZETA HARTIBACIULUI 2013 7

Timar Vasile 01 ian 83 de ani IlimbavCaloian Vasile 01 ian 81 de ani BruiuDragomir Maria 02 ian 84 de ani RetişRadu Ana 02 ian 81 de ani VecerdGrecu Zaharia 04 ian 86 de ani SăsăuşGrecu Toader 05 ian 94 de ani Ghijasa de SusCândea Nicolae 05 ian 89 de ani Ighişu VechiHârla Nicolae 05 ian 82 de ani MihăileniBlotor Marioara 06 ian 87 de ani PelişorŢânţ Maria 07 ian 91 de ani RetişIghiştorfean Ioan 07 ian 82 de ani BîrghişHolerga Nicolae 08 ian 84 de ani PelişorVlad Emil 09 ian 84 de ani ŢelineMuntean Marioara 10 ian 93 de ani MerghindealRusu Ana 10 ian 84 de ani ŞomartinJecan Reghina 11 ian 91 de ani MerghindealMartiniuc Maria 11 ian 82 de ani MarpodRadu Ioan 11 ian 81 de ani VecerdBrumar Emil 12 ian 90 de ani RetişMănesea Ioan 12 ian 82 de ani Chirpăr Popia Maria 13 ian 93 de ani AlţînaComşa Matilda 13 ian 87 de ani ZlagnaMihuleţ Maria 13 ian 84 de ani ŢichindealOprean Hila Anica 13 ian 84 de ani Ghijasa de SusBoroghină Ana 13 ian 82 de ani Ghijasa de SusCălin Ana 14 ian 90 de ani Ghijasa de SusDrăgan Elena 16 ian 89 de ani ŢelineŞulumberchian Ioan 16 ian 86 de ani BîrghişŞchiau Rachira 16 ian 84 de ani Ighişu VechiDobre Aurel 17 ian 89 de ani RetişSoreanu Paraschiva 19 ian 91 de ani VărdTatu Ioachim 19 ian 87 de ani AlţînaDragoman Simion 19 ian 82 de ani ŢichindealHerbert Ioan 23 ian 91 de ani Dealu FrumosCrişcă Ana 24 ian 83 de ani Ghijasa de SusBraicu Eugenia 25 ian 90 de ani VecerdBratu Silvia 26 ian 84 de ani RetişCândea Fimia 27 ian 90 de ani AlţînaHolerga Ioan 27 ian 82 de ani PelişorCostea Maria 28 ian 91 de ani HosmanOargă Mihai 29 ian 84 de ani MihăileniBrezae Maria 31 ian 89 de ani Alţîna

Noi le dorim sănătate, bătrâneţe liniştită şi bucurii din partea urmaşilorCelor ce nu mai sunt le dorim odihnă veşnică de-a dreapta Tatălui.

Plânge satu-n mine ghemuit în suflet,La vămi străine visul mi-e beteag,Durerea-mi ne-ntreruptă din amăgitu-mi umbletPrin lumi de domni mă face-un trist pribeagPlânge ţara-n mine ghemuită-n sânge, Văpaie ne-ntreruptă mi-e setea de dreptate,Visele-mi sunt ţăndări, neantul mă linge,Degeaba sap fântâni adânci cu maluri spartePlânge-un neam în mine, mă face să zbierCând la poarta-nchisă a speranţei cad,Deschid cu gândul teafăr o fereastră-n cerSă pot închide, poate, uşa unui iad...Până ce gând de pâine iar o să ridice,Din glia ţării, scânteia de jertfă şi luptăŞi-o respirare adâncă şi galbenă de spice,Durerea mea va fi văpaie ne-ntreruptă!...

PlânsGligor Stopiţă

Prof. Mircea Drăgan Noişteşeanu

Calendarul vechilor români şi mai ales al satului românesc avea doi piloni mari: Naşterea şi Învierea Domnului, Crăciunul şi Paştile. Pe urmă veneau alte repere ierarhic aşezate. Ţăranii îşi organizau viaţa în concordanţă cu marile sărbători şi cu momentele importante din istoria mântuirii. Naşterea Mântuitorului avea un caracter anticipativ şi pregătitor al Învierii. Venirea acestui moment al anului năştea în viaţa omului tradiţional o aşteptare, un freamăt şi presupunea o pregătire, şi spirituală, dar şi trăită plenar, adică de fiinţa întreagă. Crăciunul e singura sărbătoare capabilă să îmbine fericirile din două registre atât de diferite: cea religioasă (bucuria naşterii Mântuitorului) şi cea hedonistă şi consumistă (bucuria petrecerii şi a consumului).Pregătirile încep din 14 noiembrie, odată cu Lăsatul Secului, când începe Postul Crăciunului, perioadă de rugăciune şi meditaţie creştină. În satul tradiţional se instala o perioadă de agitaţie, toată lumea era angrenată în pregătirile sărbătorilor de iarnă. Creştinii trebuie să intre în noul an curaţi sufleteşte, curaţi moral, curaţi trupeşte. De aceea ei postesc, uită toate supărările, îşi iartă aproapele cu care s-au certat, spun o vorbă bună celor cu care n-au mai vorbit de multă vreme. Vasele de dulce erau spălate şi duse în pod. Din seara de Lăsata Secului, străbunii noştri puneau deoparte toate bucatele de dulce, pentru a nu fi ispitiţi, puneau busuioc nou la icoane şi se închinau mai mult decât de obicei, ca să le dea Dumnezeu putere şi sănătate, să ducă şi acest post la bun sfârşit. Gospodarii cei mai respectaţi ţineau postul chiar ca la mănăstire, fără să mănânce nimic, de la răsăritul până la asfinţitul soarelui. Bucatele

de post erau foarte simple şi sănătoase, într-un contrast evident cu cele de astăzi. La loc de frunte pe masa ţăranilor erau turtele de grâu şi mămăliga, cu precizarea că, înainte de 1700 (când a fost introdus porumbul), mămăliga se făcea din mei. La masa de prânz erau nelipsite supa de linte, varza şi bobul. Desertul era compus din mere, gutui şi pere puse la păstrare de cu toamna, iar copiilor li se dădeau câteva nuci şi miere de albine. Vitaminele erau luate din rădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină, sfeclă), puse bine la păstrare peste iarnă, în chimniţă, din coaja cerealelor integrale şi din fructe. Această dietă poate părea spartană omului modern, dar, din punct de vedere nutriţional, era extrem de echilibrată şi făcea adevărate minuni. O vorbă veche spune că gospodina adevărată în post se cunoaşte. Femeile spuneau o rugăciune înainte de a face bucatele, iar mâncarea se făcea pe negustate, deoarece se ajuna până la apusul soarelui. Reuşita sau nereuşita mâncărurilor erau puse în legătură cu curăţenia sufletească şi cu pregătirea spirituală a gospodinelor.Obiceiul postului are o vechime mai mare de patru milenii şi s-a împletit, acum două mi de ani, cu tradiţia creştină. Obiceiurile populare româneşi străvechi includ în orice ritual de vindecare sau dezlegare abţinerea de la mâncare şi de la toate obiceiurile rele. Nu se mai face joc în sat şi bărbaţii o mai răresc cu crâşma, să nu afle popa că s-au îmbătat şi să-i facă de ruşine în biserică. În ziua de lăsatul secului, oamenii, cât de săraci, au masa încărcată şi se înfruptă să le ajungă cât va ţine postul. După ucisul porcilor, gospodarii fac rânduială prin curţi şi în casă. Femeile spoiesc casa, şurluie podina, şterg geamurile şi, cu două-trei zile înainte de Crăciun, coc în cuptor pită, lichie, cozonaci şi colaci pentru colindători.

CRĂCIUNUL

COLINDA DIN TURN

Hoi lerui, lerui, Doamne,Sub cest deal de răsărit;Da nu-i deal de răsărit,Că mi-i deal de mese-ntinse.Mese-ntinse jos sunt scrise.Rând la mese cine şade?Şade domnul Dumnezeu,Ş-al doilea Sfânt Ioan,Ş-al treilea Stan Vasile,Ş-al patrulea cest domn bun.Deci de-nchină c-un pahar.Şi-n fundu’ paharuluiScrisă-i floarea raiului.Şi-n duzna paharuluiScrisă-i viţa vinuluiŞi-ncă spicu’grâului.Dalelele, cest domn bunu, Vinde-mi mi’ acest pahar;Ori mi-l vinde, ori mi-l schimbă.

Ia-mi fi, Doamne, iertătoriu,Nu-mi fi, Doamne, vânzătoriu, Nece, Doamne, schimbătoriu,Că mi-i dat de nănăşieCa să-mi fie de moşie,Şi mie, şi pruncilor,Şi tuturor limbilor.

Scutea Simion(Micloi), 64 de ani, Săsăuşi,

20 VII 1984

AM PLECAT SĂ COLINDĂM

Am plecat sa colindam,Pe la case să cântăm;Măruţ, mărgăritar.Dar boierii nu-s acasă,C-au plecat la vânătoareSă vâneze căprioare.Căprioare nu vânară,

Numa-un pui de căprioară.‚Tinse puşca să-l împuşte:Hop, hop, hop, nu mă-mpuşca,Că-s Ionu, Sânt IonŞi-s frate cu-al vostru domn.Rămâi, gazdă, sănătoasă,Să plăteşti colinda noastră:Cu colaci şi bănişori,Că suntem colindători.Noi vă zicem-să trăiţiÎntru mulţi ani fericiţi!

Frăţilă Lucreţia (n.Herciu), 57 de ani, Ghijasa de Sus,

Colindă de fată

PESTE CEŞTI DOI CODRI VERZI

Pare-mi soare că răsare;Da nu-i soare răsărit,Că mi-i Doanea-mpodobit.

Stă-n suliţă răzămat,C-un păr galbin retezatŞi se ceartă cu dom’so,Cu dom’so, cu Ştefan Vodă:Nu băga slugă de grecu,Că e grecu om frumosuŞi la masă-i bucurosuŞi la război rău fricosu.Bagă slugă de rumân,Că la masă-i ruşinosu’Şi la război bucurosu.Noi umblăm şi colindămCestor gazde o-nchinăm.Le-o-nchinăm cu sara bună,La mai mulţi ani împreună.Sara din ia-sară la mai mulţi ani!

Stănuleţ Ana(a lu’ Ştefan), 70 de ani, Săsăuşi,

19 VII 1980

Aho, aho!Mâine anul se-noiestePlugusorul se pornesteSi începe-a colindaPe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,Semne bune anul are,Semne bune de belsugCa si brazda de sub plug.Mânati mai, hai, hai, hai!

Aho, aho, Plugurel mititelCu rotilele de fier,Plugusor cu sase boi,Plugusor mânat de noi,Nu ca plugul lui TarâtaTras de zece pui de mâta,Unu-i lung si altu-i scurtDa-mi colacul sa ma duc.Roata-n brazda, mai flacai,Mânati mai si hai, hai, hai!

Si când grâul a fost coptTreierat si vânturatÎn care l-a încarcatSi la moara a plecat,Acolo a macinat

Si-a facut un colac pentru satPe piatra morii masurat,În cuptor l-a vârât prin tindaSi 1-a scos afara c-o grinda,Si l-a taiat în douaSi ne-a dat si noua;

Noi am rupt în cinciSi-am dat si la calici,Care stau cu limba-n guraSi nu stiu nici-o uraturaMânati mai, hai, hai, hai!

Jupâneasa gazda a facutUn colac rarSi-mpletit frumosPentru plugarasi scos;

Si 1-a taiat în douaSi ne-a dat si noua;Si 1-a taiat în cinci

Si mi-a dat si mieCa-s încaltat cu opinci,Cu opinci îngurguiate,Cu paie de ovaz legate.Mânati mai, hai, hai, hai!

Am mai avea de uratDar nu suntem dintr-un sat apropiatCi din loc îndepartat,Unde iepureleSti-a pazi oile,Iar vulpea gaini nu pofteste.Mai îndemnati, mai flacai,Hai, hai, hai!Mai mânati, maï!

Plugusor umoristic

Colinde Culese de Mircea Drăgan Noişteţeanu

COLEGIUL DE REDACŢIE AGNITAColectiv de redacţie:

Ilarion Bârsan, Mircea Drăgan, Bogdan Albu, Marius Halmaghi, Cătălin Varga,

Ioan Vulcan-Agniţeanu, Septimiu Nicolae Bălţatu

Str. P-ţa. Republicii nr. 19

>

GAZETA HARTIBACIULUI 20138

“Hai să dăm mână cu mână, să facem o faptă bună”, și-au spus organizațiile umanitare din Agnita înainte de startul sărbătorilor de iarnă.

Asociația Pensionarilor Casa Seniorilor Agnita, Serviciul de Voluntari Agnita și Societatea Națională de Cruce Roșie, Filiala Sibiu, Subfiliala Agnita au făcut front comun într-o amplă acțiune de ajutorare a persoanelor defavorizate din Agnita, Ruja și Coveș.În cadrul campaniei “Fii și TU Moș Crăciun” peste 250 de persoane, de la copii până la vârstnici, s-au bucurat de pachetele cu alimente, dulciuri și rechizite primite în dar de la voluntarii organizațiilor agnițene la mijlocul lunii decembrie. Pe lângă aceștia, alte 25 de familii cu probleme deosebite au fost sprijite cu acceași ocazie. Deși pachetele au fost distrubuite într-un interval relativ scurt, cinci zile, acțiunea a fost demarată cu mai mult timp în urmă când, cu ajutorul Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Agnita, a Școlii cu clasele I-VIII “G.D. Teutsch” Agnita și a voluntarului Erasmus au fost identificate persoanele cu defavorizate. În urma acestei acțiuni s-a stabilit concret lista de cumpărături în funcție de vârsta și nevoile fiecăruia dintre

beneficiar.Din bugetul de 3500 de lei, provenit atât din fondurile proprii ale organizațiilor cât și dintr-un sprijin extrem de important din partea Fundației Romania Contact Oosterbeek au putut fi pregătite pachete pentru 35 de vârstnici de la Unitatea de Asistență Medico-Socială Agnita, 15 foști beneficiari Asociației APADOR, peste 200 de copii din Agnita, Ruja și Coveș și

25 de familii aflate în dificultate.“În urma unor ședințe comune am hotărât că este foarte important să ajutăm persoanele aflate în nevoie. A fost un efort considerabil din partea fiecărui membru implicat în această acțiune, însă importanța oferirii unui ajutor în prag de sărbători și mai ales bucuria pe care le-am adus-o tuturor acestor persoane a fost mai presus de orice”, a declarat pentru Gazeta Hârtibaciului,

Doru Efta, președintele Asociației Pensionarilor Casa Seniorilor.În cadrul aceleiași acțiuni, la o săptămână după distribuirea pachetelor cu alimente, dulciuri și rechizite, membrii organizațiilor agnițene s-au mobilizat din nou și au distribuit pachete cu îmbrăcăminte, jucării și dulciuri copiilor proveniți din 50 de familii din Ruja și din satele de pe Valea Buii.

Bogdan Albu

Împreună în folosul comunității

Societatea Națională de Cruce Roșie Subfiliala Agnita a pregătit câte o supriză dulce tuturor

celor care găsesc timp și resurse pentru a-i spijinii pe cei mai puțin norocoși.La bazarul organizat în cu ocazia sărbătorilor de iarnă, voluntarii Crucii Roșii Agnita au pregătit și au oferit turtă dulce, covrigei și ceai cald în schimbul donațiilor venite din partea agnițenilor

care le-au vizitat standul în 13 decembrie.Cei care doresc în continuare să sprijine acțiunile umanitare ale Crucii Roșii Agnita și o pot face vineri, 20 decembrie, când Bazarul de Crăciun se va deschide din nou de la ora 10.30, în apropiere de Poșta Agnita.Totoodată, Crucea Roșie Agnita ti-l poae aduce pe Moș Crciun acasă sau la locul de muncă. Moșul

poate fi închiriat până în 20 decembrie în schimbul unei donații.Sumele colectate, atât de la Bazarul de Crăciu câș si din închirierea lui Moș Crăciun vor fi folosiți de Crucea Roșie Agnita pentru pregătirea unor pachete cu alimente și dulciuri care vr fi distribuite copiilor proveniți din familiile defavorizate de pe Valea Hârtibaciului.

B.A.

Bazar de Crăciun