GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 32, UL 32, UL 32, UL 32, UL 32, IANUIANUIANUIANUIANUArie 2009Arie 2009Arie 2009Arie 2009Arie 2009APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 4

Aceasta este urarea pe care o fac lolele când pãºesc încurtea gazdelor.

Cea de a IV-a ediþie a manifestãrii „Fuga Lolelor”, aumplut oraºul cu sunet de tãlãngi ºi pocnete de bici. Cele146 de lole, din care 23 de copii sub 14 ani, au strãbãtutartera principalã a oraºului într-o paradã spectaculoasã,admiratã de mulþimea agniþenilor ºi a celor veniþi sã asiste laineditul spectacol.

Tradiþia Lolelor este foarte veche ºi explicaþia acestuiobicei are mai multe variante, din care cea mai plasticã estepovestea fetei Ursula, care a îmbrãcat pentru prima datã acestcostum ºi i-a speriat, cu zgomotul fãcut de bici ºi talangã, peturcii care asediau cetatea.

Apoi lolele au avut rolul sã pãzeascã lada breslei, ceconþinea toate documentele, când aceasta era dusã de lavechiul staroste la cel nou ales. Dupã desfiinþarea breslelor afost o perioadã în care ºi lolele au fost interzise. Spectacolula fost reluat în 1911, când s-a organizat o paradã comunã cu

LOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULAGNITA,AGNITA,AGNITA,AGNITA,AGNITA,

însemnele fostelor bresle, ºi cu fuga lolelor pe la caseleparticipanþilor cu scopul declarat de a alunga spiritele rele.Atunci în spectacol a fost introdus Imnul Agniþenilor

(continuare în pagina 2)

· Noutatea serbãrii de iarnã a fost bazarul deCrãciun organizat de ºcoala Marpod

· ªcoala cu clasele I-VIII Marpod a lansat primulnumãr al revistei ºcolii La noi, despre noi…, ediþiespecialã de Crãciun

· Cel mai aºteptat moment al serbãrii a fost cel aldansurilor tradiþionale româneºti, care au pus învaloare frumuseþea portului popular

Prefaþatã de pregãtiri ample, serbarea de Crãciun a ºcoliicu clasele I-VIII Marpod, a umplut sala Cãminului Cultural îndata de 21 decembrie 2008. Întreaga comunã Marpod, s-aadunat de la mic la mare, la Cãminul Cultural, unde cu mariemoþii, pãrinþi, bunici ºi elevi, au aºteptat cu nerãbdaremomentul începerii serbãrii de sfârºit de an. Sala mare aCãminului, împodobitã frumos ºi cu bradul împodobit, s-adovedit aproape neîncãpãtoare.

În deschidere, doamna directoare a ºcolii, prof. MioaraPrepeliþã, dupã urãrile de bun venit, a prezentat revista ºcoliiLa noi, despre noi…, revistã aflatã la primul numãr, ediþiespecialã de Crãciun. „Primul numãr al revistei este dedicatcercetãtorului ºi profesorului Lucian Bologa, psihosociologºi pedagog nãscut la Marpod. Revista are 40 de pagini, deºiiniþial am dorit ca revista sã conþinã doar 20 de pagini.Entuziasmul elevilor, care s-au întrecut a scrie, a dus lasuplimentarea paginilor revistei. Revista a fost gânditã ca în

Magia serb[rii de iarn[ la Marpod

Sub egida Complexului Naþional Muzeal „ASTRA” ºi aMuzeului de Etnografie ºi Artã Popularã Sãseascã „EMILSIGERIUS” a apãrut lucrarea „Repere cultural – istorice alecivilizaþiei multiculturale Transilvane: Valea Hârtibaciului.

Echipa muzeului ASTRA, compusã din cercetãtorii KarlaRoºca, Camelia ªtefan ºi Simona Malerov au colindat ValeaHârtibaciului, pornind dinspre Sibiu, cu intenþia de adescoperi ºi pune în valoare elementele culturale sãseºti careau rãmas în aceastã zonã, ºi care trebuie pãstrate ca elementede referinþã privind interferenþele culturale dintre saºi ºiromâni. Convinºi cã cercetãrile vor continua ºi în localitãþileRuja, Iacobeni, Stejeriº, Netuº, Noiºtat, Brãdeni, Bruiu ºiªomartin, ne punem fireasca întrebare: când se vor face studiiºi cercetãri competente , ºi pentru salvarea patrimoniuluicultural românesc, aflat în pericol de a se pierde prindepopularea satelor, în special a celor româneºti? În aceastãsituaþie sunt: Fofeldea, Þichindeal, Sãsãuº, Ilimbav, Vecerd,Ghijasa de Sus, Ghijasa de Jos, Beneºti, Ighiº, Rãvãºel , Retiººi Þeline, sate ce au dat nota de identitate româneascã peValea Hârtibaciului ºi care sunt într-o accentuatã scãderedemograficã.

Apreciind lucrarea apãrutã în editura „Astra Museum”,vom publica în Gazeta Hârtibaciului materiale privind

PE VALEA H}RTIBACIULUIPE VALEA H}RTIBACIULUIPE VALEA H}RTIBACIULUIPE VALEA H}RTIBACIULUIPE VALEA H}RTIBACIULUI@N C{UTAREA TRADI|IEI@N C{UTAREA TRADI|IEI@N C{UTAREA TRADI|IEI@N C{UTAREA TRADI|IEI@N C{UTAREA TRADI|IEI

prima parte sã punem accentul pe ceea ce ne reprezintã,prin rubricile Istoricul ºcolii, personalitãþi sibiene de altãdatã- Lucian Bologa, Din viaþa ºcolii (activitãþi ºcolare ºiextraºcolare). O pondere mare o are rubrica de creaþii literareîmpãrþite în texte lirice ºi epice. Am încurajat astfelcreativitatea ºi am stimulat abilitatea de exprimare scrisã aelevilor” a apreciat doamna profesoarã Camelia Mila.

La începutul serbãrii, în clinchete de clopoþei, cu betelistrãlucitoare ºi lumânãri aprinse, elevii claselor I-VIII, pregãtiþide doamna învãþãtoare Cornelia Podariu, au vestit cu colindeºi poezii, Sfânta Sãrbãtoare a Naºterii Domnului. Montajulliterar-artistic a deschis fereastra sufletului pentru a trãi magiasãrbãtorilor de iarnã. Sosirea lui Moº Crãciun, cu cadouri întolbã, a adus Pomul de iarnã. Momentul dialogului între AnulNou întâlnit cu Anul vechi a fost foarte apreciat de public,precum ºi urãrile de An Nou aduse de copii.

În al doilea moment al serbãrii, elevii claselor a V-a ºi aVI-a au interpretat piesa numitã Uriaºul egoist, adaptatã dupãOscar Wilde sub îndrumarea doamnei profesoare CameliaMila. Uriaºul era atât de egoist, încât în grãdina lui era numaiiarnã ºi inima lui era împietritã. În pragul Crãciunului, doarcopilaºul Iisus a reuºit sã-l transforme într-un uriaº bun.Uriaºul, interpretat de Schneider Dominique, elev în clasa aVI-a, a atras atenþia publicului prin fermitate, autoritate ºiprin replicile comice. Copiii au dansat ºi au lãsat sã intre

localitãþile cercetate.MERGHINDEALMERGHINDEALMERGHINDEALMERGHINDEALMERGHINDEAL

Localitatea este situatã pe partea dreaptã a vãiiHârtibaciului, la 68 de kilometri de municipiul Sibiu. Populaþianumãrã 800 de persoane, dintre care 20 de etnici germani.

Prima atestare documentarã a localitãþii apare în anul1332 sub denumirea de Marienthal (Valea Mariei). Din anul1500, Merghindealul aparþine de Scaunul Cincu, având 60 degospodãrii.

Existã o scurtã legendã în zonã despre numele celor treilocalitãþi învecinate: Merghindeal, Ruja ºi Agnita. Sepovesteºte cã între Dealu Frumos ºi Agnita ar fi existat ungrof care a avut trei fete cu numele de Agneta, Maria ºi Rozalia,cãrora le-ar fi dãruit þinuturile din jurul castelului, formândastfel localitãþile Merghindeal / Mergeln, Agnita / Agnethelnºi Ruja / Roseln.

Bazilica romanicã cu trei nave, atestatã documentar dinanul 1336, a fost fortificatã în secolul al XV-lea. Biserica areformã trapezoidalã, cu douã turnuri în interior. Acestea fiindsingurele care s-au pãstrat din cele patru de odinioarã.

La vest, clopotniþa a fost transformatã într-un turn masiv,izolat de corpul bazilical, îngroºat substanþial la înãlþimea

(continuare în pagina 3)

(continuare în pagina 3)

@NT}LNIREA PARLAMENTARILOR CUPRIMARII DE PE VALEA

H}RTIBACIULUI

- pag. 2

O MASC{ R}DE ...O MASC{ R}DE ...O MASC{ R}DE ...O MASC{ R}DE ...O MASC{ R}DE ...O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ PL}NGE ...

JUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{R

FESTIVALUL DE COLINDEFESTIVALUL DE COLINDEFESTIVALUL DE COLINDEFESTIVALUL DE COLINDEFESTIVALUL DE COLINDEDE PE VALEADE PE VALEADE PE VALEADE PE VALEADE PE VALEA

H}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUI

DECEMBRIE LUNAS{RB{TORILOR

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{

DOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCU

Folclor culesFolclor culesFolclor culesFolclor culesFolclor culesde Mircea Dr[gande Mircea Dr[gande Mircea Dr[gande Mircea Dr[gande Mircea Dr[gan

De la Poli\ie …

Deplasarea deputatului Ioan Cindreaîn Colegiul electoral uninominal nr. 4,

- pag. 7

- pag. 8PUBLICITATEPUBLICITATEPUBLICITATEPUBLICITATEPUBLICITATE

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

„Silberburgen”, ºi urarea care se face pentrualungarea spiritelor rele.

Interzisã din nou dupã 1945, „FugaLolelor” a fost reluatã în 1968, în cadrulspectacolului „Cântarea României”. Pentrucã în perioada comunistã spiritele rele nuputeau fi alungate, lolele au primit sarcina sãalunge iarna, ºi au fãcut acest lucru pânã laplecarea saºilor în Germania.

Varianta veche româneascã a Lolelor este,cã aºa au venit saºii din Germania înTransilvania ºi i-au speria pe Români,alungându-i din locurile pe care apoi s-au aºezatei.

Dupã revoluþie saºii plecaþi în Germaniaºi-au luat costumele cu ei ºi au refãcut acoloobiceiul, continuând tradiþia secularã a lolelor,dar spiritul lor a rãmas ºi în Agnita. A fostsuficientã o scânteie, iscatã de învãþãtorulBogdan Pãtru, care în 2006 cu un grup deelevi ºi câþiva pãrinþi a reaprins dorinþaagniþenilorde a revedea lolele în oraºul lor.

Aºa a luat fiinþã asociaþia „BreslaLolelor”, care cuprinde peste 130 de membrii,ce desfãºoarã împreunã diverse acþiunii înfolosul oraºului, din care cea mai importantãrãmâne totuºi manifestarea organizatã anualîn ultima duminicã din Ianuarie.

La spectacolul prezentat anul acesta înfaþa Primãriei, spectatorii, invitaþii ºioficialitãþile au fost salutaþi de preºedinteleasociaþiei Bogdan Pãtru, care a mulþumitConsiliului Judeþean Sibiu, Primãriei Oraºuluiºi Casei de Culturã pentru sprijinul acordat.

Au adresat apoi cuvinte de salut primarulMarius Radu Curcean, reprezentantul FDGRMihail Kraus, membru de onoare al asociaþiei,ºi lola Lenuþa Barbu din a cãrui urare spicuim„A mai trecut un an pe-aici/ Prieteni dragidin vechiul burg/ ªi zgomot de tãlãngi ºi bici/

Rãsunã iarã în ªteinburg.// Cu urs, cãluþi ºiîngeraºi/ Vin toate lolele-n paradã/ s-alungerãul din oraº/ ªi sã salute lumea-ntreagã//....Cu zâmbete ºi cu gogoºi/ la anul iar o sãvenim/ ªi toþi, de fi-vom sãnãtoºi/ Sã bemcâte-un pahar cu vin”

Au urmat apoi dansurile cãluþului, alursului, al mânuitorilor de cercuri cu paharecu vin, dupã care s-a cântat imnul, toatefinalizate cu pocnete de bici, sunet de tãlãngiºi strigãtul lolelor „Hirreiii!”

Dupã ce parada prin oraº a luat sfârºit,ºefii de grup ºi-au adunat fiecare ceata ºi aupornit fuga lolelor prin oraº, pe la casele celordin ceatã, unde dupã ce au fãcut gãlãgianecesarã s-au aºezat în jurul mesei, auînchinat câte unul - douã pahare de vin, aucântat ºi au urat sãnãtate gazdei.

La ora 17, 30 au încetat pocnetele de biciºi zgomotul de talangã, liniºtea s-a aºternutdin nou peste oraº ºi lolele s-au retras cumasca ridicatã pe la casele lor. Pentru mulþidrumul nu mai era prea drept dupã atâteapahare de vin, de unde ºi zicala „Te-ai îmbãtatca o lolã”. Problema ºi-a rezolvat-o fiecare cuma putut, pentru cã la ora 20,00, îmbrãcaþi lapatru ace, toþi participanþii s-au reîntâlnit la„Balul Lolelor”.

Aici, cei care timp de opt ore au cântatsãseºte în costumul inventat de saºi, au fostdelectaþi cu un spectacol folcloric prezentatde ansamblul Casei de Culturã „IlarionCociºiu” din Agnita.

Pentru cã la urma urmei toatã „FugaLolelor” este un mod plãcut, în care un maregrup de prieteni se distreazã simþindu-se bineîmpreunã, respectând ºi pãstrând o vechetradiþie agniþeanã.

I. Bârsan

LOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULLOLELE AU INVADAT DIN NOU ORA~ULAGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA

Obiectivele

deplas[rii:1. Audienþe acordate cetãþenilor din

localitãþile colegiului;2. Întâlniri cu primarii localitãþilor din

colegiu;3. Întâlniri cu conducerile organizaþiilor

teritoriale ºi membrii PSD, din localitãþilecolegiului.

Frecvenþa întâlnirilor va fi trimestrialãsau de câte ori va fi necesar.

Întâlnirile au avut loc în oraºeleDumbrãveni, Copºa Micã ºi Agnita.

1. Audienþe acordate cetãþenilor dinlocalitãþile Colegiului nr. 4.

În cadrul audienþelor, principaleleprobleme ridicate au fost:

Deplasarea deputatului Ioan Cindrea în Colegiul electoral uninominal nr.4, în s[pt[mâna 12-17 ianuarie 2009, la principalele localit[\i din colegiu

întârzieri în plata subvenþiilor dinagriculturã;

probleme sociale: pensii, ajutoaresociale, locuri de muncã;

probleme de fond funciar.Pentru soluþionarea problemelor

semnalate de cetãþenii localitãþilor în cadrulaudienþelor s-au fãcut demersuri la instituþiilepublice care au atribuþii pentru soluþionarealor.

Pentru problemele din agriculturã,privind subvenþiile s-a pregãtit o interpelareadresatã ministrului agriculturii.

2. Întâlniri cu administraþiile locale.La întâlnirile cu toþi primarii din

localitãþile Dumbrãveni, Copºa Micã, Agnita,s-au discutat probleme curente ºi deperspectivã ale administraþiilor locale, cumsunt:

probleme privind strategiile dedezvoltare ale localitãþilor:

- investiþii în infrastructurã;- reabilitarea ºcolilor, grãdiniþelor,

cãminelor culturale ºi a bisericilor;- asigurarea mijloacelor de deplasare a

elevilor la ºcoli;- înfiinþarea a 3 parcuri sau zone

industriale, în Agnita Dumbrãveni ºi CopºaMicã, pentru asigurarea de locuri de muncãîn localitãþi.

Pentru legãtura directã cu cetãþenii dinColegiul uninominal nr.4, am stabilitînfiinþarea a 3 cabinete parlamentare, înoraºele: Dumbrãveni, Copºa Micã ºi Agnita.

Din luna noiembrie 2008, pentrucetãþenii din localitãþile colegiuluifuncþioneazã telefonul cu numãrul,0800877372, care poate fi accesat de cetãþeniidin colegiu.

Pot accesa telefonul ºi alþi cetãþeni dinjudeþ care doresc sã rezolve probleme deinteres local ºi general.

Mesajele vor f i preluate zilnic ºitransmise instituþiilor abilitate sã le rezolve.

Deputat, Ioan CindreaSibiu, 23.01.2009

N.R.. Nu am primit informaþii despre activitatea senatorului Viorel Arcaº

Primarii de pe Valea Hârtibaciului aufost prezenþi vineri în sala de ºedinþe aprimãriei din Agnita, pentru o primã întâlnirecu parlamentarii aleºi sã reprezinte aceastãzonã. Senatorul Viorel Arcaº ºi deputatulIoan Cindrea au venit la întâlnire însoþiþi deconsilierii judeþeni Mariana Târniþã ºi IoanTerea, de secretarul executiv al PSD Sibiu,Cornel Langa ºi alþi membrii ai partidului.

Exprimându-ºi speranþa ca asemeneaîntâlnirii sã aibã loc cel puþin odatã petrimestru, deputatul Ioan Cindrea a subliniatcã doreºte ca discuþiile sã nu aibã coloraturãpoliticã, ci sã devinã o modalitate derezolvare a problemelor din aceastã zonã.ªi-a arãtat disponibilitatea de a interveni înelaborarea bugetelor, de a grãbiimodernizarea drumului Sibiu – Agnita,

@NT}LNIREA PARLAMENTARILOR CU PRIMARII DE PE VALEA H}RTIBACIULUIalimentarea cu apã a zonei ºi susþinereaproiectelor elaborate de primari.

Senatorul Viorel Arcaº a promis cã vadeschide un cabinet parlamentar în Agnitapentru o mai bunã colaborare cu cetãþenii,administraþiile ºi instituþiile din zonã.

Invitaþi sã-ºi exprime doleanþele, toþiprimarii au vorbit în primul rând despreproiecte pentru care au nevoie de susþinerefinanciarã.

Radu Curceanu, primarul din Agnita, asalutat prezenþa parlamentarilor în zonã,exprimându-ºi convingerea cã de acum va fio comunicare mai concretã, mai eficientã. Avorbit despre cele 6 proiecte aprobate,pentru care are nevoie de 1,3 milioane lei ,cotã de cofinanþare. De asemenea a vorbitdespre faptul cã din bugetul oraºului Agnita

se finanþeazã SMURD, UAMS, EvidenþaPopulaþiei ºi Spitalul Orãºenesc, instituþiicare servesc întreaga zonã.

Tot pentru cofinanþare primarul dinBârghiº Gheorghe Mândreanu are nevoie de3.5 milioane lei, primarul din Marpod -Sebastian Dotcoº ºi cel din Nocrich câte 1,2milioane fiecare pentru un proiect comun deaducþiune a apei ºi canalizare.

Aproape toþi primarii au probleme cutransportul elevilor, cu reparaþiile drumurilorºi cu ajutoarele sociale.

S-a vorbit despre realizarea unei zoneindustriale, care sã rezolve locurile demuncã, despre ºcolarizare ºi în specialcalificarea elevilor în ªcolile de Artã ºiMeserii.

Unii primari au reclamat modul

birocratic în care sunt trataþi cetãþenii launele instituþii din Agnita, menþionându-seîn acest sens Agenþia pentru Ocuparea Forþeide Muncã din Agnita, unde pe lângã tonulagresiv cu care li se vorbeºte oamenilor,aceºtia sunt nevoiþi sã piardã ore ºi uneorizile la uºa instituþiei.

Deputatul Ioan Cindrea a promis ca laurmãtoarea întâlnire va invita la discuþiiinstituþiile deconcentrate ale judeþului,pentru a se rezolva problemele cu acestea.

Dacã aceste întâlniri se vor ºi concretizaprin rezolvarea unor probleme înseamnã cãalegerile uninominale au fost chiar eficiente.

I Bârsan

(continuare din pagina 1)Sperãm cã dupã ce aþi petrecut

sãrbãtorile de iarnã, liniºtiþi ºi alãturi de ceidragi; aþi pãºit cu noroc ºi sãnãtate în aceastãprimã lunã a anului 2009, în acest gerarneobiºnuit de cald.

Nu toþi cei care au început acest an l-auînceput cu noroc ºi voie bunã, aºa cum secuvine. Astfel, în luna ianuarie au avut loc oserie de evenimente rutiere datorate vremiisau a atitudinii conducãtorilor auto.

Între Hosman ºi Cornãþel, pe DJ106 lakilometrul 38+200, în data de 16.01.2009 aavut loc un accident rutier în care au fostimplicate un VW Golf ºi un Opel Corsa,accident care a cauzat trei victime, respectivDBI de 35 de ani conducãtoareaautovehiculului Opel Corsa, BGL de 35 ani ºifiul acestuia BRL de 11 ani pasageri în acestvehicul. Conducãtorul autoturismului VW nua avut rãni majore. Nici unul dintreconducãtorii autovehiculelor nu erau subinfluenþa bãuturilor alcoolice. Cercetãrilecontinuã în vederea stabilirii cu exactitate acelui sau celor vinovaþi.

Doar trei zile mai târziu, în data de19.01.2009, tot pe DJ106 dar pe porþiunea dedrum dintre Agnita ºi Bîrghiº un altautoturism VW condus de CG de 24 de ani,cetãþean italian, nu a pãstrat distanþacorespunzãtoare faþã de autoutilitara Volvocondusã de HI de 46 de ani, din Agnita. Astfel,la o manevrã de virare la stânga aautoutilitarei cele douã autovehicule au intratîn coliziune ce a dus la rãnirea lui CG. Victimaa fost transportatã de urgenþã la spital undea fost externatã în scurt timp constatându-sesuperficialitatea rãnilor. Din fericire ...

Cu aceastã ocazie, stimaþi conducãtoriauto, vã reamintim cã deºi vremea este relativcaldã pentru aceastã perioadã iar carosabilulrelativ uscat, din loc în loc existã porþiuniumede, cu mâzgã sau la anumite ore chiar cupolei ºi de aceea aveþi obligaþia de a fi atenþiºi de a avea o conduitã corectã la volan. Vãrugãm sã nu uitaþi nici de respectul pe careîl datoraþi celorlalþi participanþi în traficpentru a f i respectaþi la rânduldumneavoastrã.

Trebuie sã menþionãm ºi un accident demuncã care a avut loc în data de 20.01.2009în pãdurea localitãþii Ruja. BM de 48 de anidin Agnita, angajat la Ocolul Silvic Agnita, întimp ce tãia un arbore în îndeplinireaatribuþiilor de serviciu, a fost lovit deextremitãþile acestuia în timpul cãderii. BMs-a ales cu fracturi ale ambelor gambe.Cercetãrile continuã pentru stabilirea cuexactitate a împrejurãrilor în care a avut locaccidentul.

Încheiem cu o acþiune a lucrãtorilorPoliþiei oraºului Agnita care la data de13.01.2009 l-au depistat ºi reþinut pe numitulBârsan Emil care se sustrãgea unui mandatde executare a închisorii pe o perioadã de 1an ºi 10 luni pentru conducerea pe drumurilepublice fãrã permis de conducere a unuiautoturism neînmatriculat ºi cu numãr fals.

În speranþa cã luna viitoare va fi maisãracã în evenimente, poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului sunt ...

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 3

Magia serb[rii de iarn[ la Marpodprimãvara în sufletul Uriaºului înacorduri vesele ºi suave deRahmaninov, Schumann, Massenetºi Kalman.

Cei mai drãgãlaºi, cu glasuri deînger, au fost copiii de la GrãdiniþaMarpod, care au cântat colinde ºicântece de iarnã ºi au recitat poezii,sub îndrumarea doamneloreducatoare, Eugenia Aldea ºiElisabeta Moldovan.

Urmãtorul moment a readusfolclorul ºi tradiþia în prim plan,datoritã grupului vocal“Hârtibaciul” din Marpod, condusde dl Ioan Hordobeþ. Folclorul ºitradiþiile româneºti au fostîntotdeauna elementul de rezistenþãîn timp a spiritualitãþii româneºti.Dl Ioan Hordobeþ, cunoscutpublicului, a cântat ºi a cucerit pecei prezenþi, încurajându-i sã cânte.

Cel mai aºteptat moment a fostcel al dansurilor populare.Frumuseþea portului popular a fostpusã în valoare prin dansurileromâneºti specifice Ilimbavului ºiMarpodului al grupului ºcolii

condus de dl Ioan Terchilã.În final, elementul de noutate

la Marpod a fost bazarul de Crãciunorganizat de doamnele învãþãtoareCornelia Podariu ºi Schneider Ana-Maria ºi doamnele profesoareDotcoº Bianca ºi Bercea Maria.Toate produsele decorative deCrãciun confecþionate, brãduþi,coroniþe, lumânãri, pahare,

ornamente de Crãciun, au fostfoarte repede vândute. „Mi-ar fiplãcut sã cumpãr ceva de la bazar.Nu am reuºit, pentru cã era multãlume ºi nu a mai rãmas nimic” a fostde pãrere Ana-Maria Pãcalã, elevãîn clasa a VIII-a. Nu în ultimul rând,bucuria pãrinþilor ºi a elevilor acrescut pentru cã nu au lipsitpungile de la Moº Crãciun.

Prof. Camelia Mila

PE VALEAPE VALEAPE VALEAPE VALEAPE VALEAH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUIH}RTIBACIULUI@N C{UTAREA@N C{UTAREA@N C{UTAREA@N C{UTAREA@N C{UTAREA

TRADI|IEITRADI|IEITRADI|IEITRADI|IEITRADI|IEIprimului nivel ºi întãrit printr-ogalerie cu parapet de lemn.

Turnul are trei etaje, cudeschideri înguste, iar la ultimulnivel a fost construit un coridor deapãrare din lemn deasupra cãruiatroneazã un acoperiº piramidal.

În interiorul bisericii, peperetele nordic se poate citiinscripþia în limba latinã:TEMPORE MICHAELISVOIVODE DEVASTATUM ESTHOC TEMPLUM ANNO DOMINI1600 (trupele lui Mihai Viteazul audevastat cetatea fortificatã în anulDomnului 1600).

astãzi dupã mai multe restaurãri.Clopotul cel mare, din turn areinscripþia în limba latinã, iarclopotul mic este datat 1778.

Katharina Lautner este unadintre puþinele sãsoaice rãmase încomunã care are grijã în prezent,cu un deosebit devotament, debisericã ºi de casa parohialã. Acoloam gãsit totul în ordine, dupãbinecunoscuta zicalã „rânduialã cala saºi”. Cu toate cã în bisericã nuse mai þin slujbe decât în timpulverii, interiorul este foarte binepãstrat ºi aerisit.

Am transformat camera ceamai spaþioasã din casã parohialã încasã de rugãciune, deoarece

NR: presupunem cã traducereamai corectã este „În vremea luiMihai Voievod, a fost devastat acesttemplu în anul Domnului 1600”

Altarul în stil baroc, format dingrupul de statuete reprezentându-ipe Isus Hristos rãstignit, MariaMagdalena, Sfântul Ioan ºi doiÎngeri, a fost realizat în anul 1794de cãtre sculptorul Iohann Huttigdin Sibiu. În partea inferioarã aaltarului este pictatã „Cina cea deTainã”.

Orga, cu cele nouã registre, afost realizatã în anul 1777 de cãtreJohannes Hahn, fiind funcþionalã ºi

suntem foarte puþini, în jur de optpersoane care participã la slujbelereligioase de duminicã. Preotul vinedin Agnita, iar o datã se þine slujbãla noi ºi în urmãtoarea duminicã laDealu Frumos. Ne bucurãm cã nemai putem reîntâlni cu acest prilej.

Katharina ne-a arãtat „mantalecreþe” ºi haine lungi de postavnumite „dolman”, cu care odinioarã,femeile ºi bãrbaþii din sat mergeaula bisericã. La plecarea lor înGermania, saºii le-au lãsat în grijaparohiei ºi nu le-au mai folosit deatunci. Cine sã le mai îmbrace... s-adus totul, ne mãrturiseºte cu regret.

Din aceastã localitate i-au fostdonate muzeului douã mantalecreþe femeieºti, o hainã neagrã depostav, o hainã scurtã bãrbãteascã,un dolman ºi o cahlã, cu remarca:decât sã putrezeascã aici, mãcaracolo cineva le va vedea.

Concursul de mãºti(confecþionate de elevii claselor I-VIII) a fost iniþiat de ºcoala noastrãîn anul ºcolar 2007-2008 ( ediþia I-aa avut loc în 15.01.2008 )

Data aleasã pentru concurs afost ºi rãmâne 15 ianuarie, pentrucã am dorit sã fie o acþiunepremergãtoare „fugii lolelor”-obicei reînviat de câþiva agniþenisufletiºti pentru care eforturile ºi„ faulturile în careu” nu conteazãatunci când e vorba de ceva legatde spiritul locului (învãþãtorul PãtruBogdan, primarul Radu Curcean ºialþi agniþeni necunoscuþi pentrumulþi.)

Sã revenim la acþiunea noastrã.Doi învãþãtori ºi un profesor de

educaþie plasticã (Pãtru Margareta,Pãtru Bogdan ºi Schiau Gabriela -toþi trei dascãli ce nu ºi-au greºitprofesia) sunt organizatorii acestuiconcurs .

ªi apoi sunt atâtea obiceiuri(care folosesc mãºti simbolice înRomânia) încât e

pãcat sã nu cultivãm tradiþii(locale ºi nu numai) Tu, desigur, n-ai uitat cum reuºim noi dascãlii sãstârnim puþin creativitatea elevilor,ºi-apoi copiii ne impresioneazã prince iese din mâinile lor; (imagini alesufletelor puse în mici opere de

artã). Concursul l-am numit ,,Omascã râde... O mascã plânge…” -expresie simplã a evenimentelor dinviaþã.

Fiecare lucrare are povestea ei,e inspiratã de un obicei, tehnicilefolosite la realizare sunt diverse ºitocmai acest lucru a asigurat un maimare succes la ediþia a II –a aconcursului, care dorim sã devinãtradiþional.

Anul acesta au expus lucrãrielevi de la: ªc. Regina Maria Sibiu,ªc. M Eminescu

Mediaº, ªc. Axente Sever, ªc.8 Sibiu, ªc. 4 Sibiu, ªc. Arpaº, ªc.Marpod, ªc. Waldorf Sibiu, ªc. ªuraMare, Colegiul A. T. Laurian Agnita,ªc. Roºia, S.A.M. Nocrich, ªc Avrig,

ªc. Ocna Sibiului, ªc. Armeni, ªcolidin Focºani ºi Soveja ºi ªc Gen. G.D. Teutsch Agnita (gazdaconcursului)

Legãtura pe care o avem cuactorii de la Teatrul “Masca” estedin 2007. Atunci cu ocazia“Festivalului Cetãþilor”, profesorulactor Marian Râlea cu un grup destudenþi au „gãsit”cetatea noastrãºi ne-au vizitat.

Am pãstrat aceastã legãturã,aºa cum e firesc atunci când ai cevaîn comun, ºi noi cred cã avem -dragostea pentru copii, dorinþa de

promovare a imaginii ºcolii ºi alocurilor, promovarea elevilortalentaþi, pãstrarea tradiþiilor ºi a,,poveºtilor locurilor”.

Sprijin am avut din parteacolegilor din judeþ, a PrimãrieiAgnita, Casei de Culturã “IlarionCociºiu”, I.S.J. Sibiu, iar elevii aufost beneficiarii de drept ai acesteimanifestãri, în primul rând prinstimularea creativitãþii artistice ºiapoi prin bucuria trãitã de ei alãturide îndrãgiþii actori de la “Masca”.Aºa cum spuneam, fiecare mascãrealizatã de micii artiºti, arepovestea ei ºi o va spune celui carevine sã viziteze expoziþia deschisãpânã în 25.01.2009

prof. Marina FloriþãN.R. - Pentru juriul care a

evaluat calitatea exponatelor a fostdificil sã realizeze un clasament ºitoþi participanþii au primit diplome.

Noi am remarcat lucrarea“Þãranul ºi criza economicã”realizatã la ªc. Axente Sever, pecare o publicãm.

O MASC{ R}DE ... O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ R}DE ... O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ R}DE ... O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ R}DE ... O MASC{ PL}NGE ...O MASC{ R}DE ... O MASC{ PL}NGE ...

(continuare din pagina 1)

(continuare din pagina 1)

Nimeni nu-ºi mai aminteºte decând este obiceiul junilor dinChirpãr, ca în a patra zi de Crãciunsã colinde din nou pe la fete ºifeciori, mascaþi în bãieºi ºi bãieºiþe.

În ajunul Sf. Nicolae feciorii seadunã ºi-ºi aleg judele, care esteunul din fruntaºii feciorilor ºi careva fi conducãtorul lor pe toatãperioada sãrbãtorilor, pârgarul careeste ºi ajutorul judelui, casieruljunilor ºi paharnicul ce se va ocupacu adunatul, pregãtitul ºi servitulbãuturii. Tot atunci sunt numiþigocii, din rândul celor mai tinerifeciori care trebuie sã preiabucatele primite, sã le transportela gazdã, sã ajute la pregãtireamâncãrii ºi la spãlatul vaselor.

Colindatul începe în ajunulCrãciunului dupã liturghie, cândjunii urcã în turnul bisericii ºi pestesat rãsunã colindele Toatã legea, Cevedere minunatã ºi Acum am vãzutminune. Apoi aceleaºi colinde sunt

JUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{R,,Lolã burduhoasã / Cu-n picior de coasã / ªi cu unu de arine / Ia-te dupã mine”

Din folclorul copiilor din Chirpãrcântate în casã la preot, dupã carejunii strãbat satul colindând pe lacasele oamenilor de unde primesctrei coaste de porc, colac sauhencleº pâine ºi bani.

Dupã aceea trei zile la rândtinerii îºi petrec cu jocuri ºi cântece,cu mâncare ºi bãuturã. În prima zimãnâncã fripturã cu pireu decartofi, a doua zi sarmale iar a treiazi se dreg cu zamã acrã. Bineînþelescã în primul rând cântã ºi joacã.

A patra zi pornesc din noucolindatul.

Acum, feciorii mai mari semascheazã în bãieºi, cu pantaloninegri, cãmãºi albe, peste care puncenturi ori ºerpare, ºi cãciuli albeiar cei mai tineri se mascheazã înbãieºiþe, cu rochii pestriþe ºi pãlãriicu multe panglici colorate. Toþi aufeþele acoperite. Bãieºii poartãclopote ºi bice cu care fac destulãgãlãgie, iar bãieºiþele au spoitoareîmbibate cu cremã neagrã ºi

mânjesc cu ele pe faþã pe ceiîntâlniþi în cale ºi pe gazdele încurþile cãrora poposesc.

În aceastã zi sunt vizitategospodãriile fetelor , a feciorilordin ceatã, a preotului, oficialitãþilelocale ºi primãria. Acum pe lângãtot felul de pozne, pentru carenimeni nu se supãrã, bãieºi ºibãieºiþele joacã în curtea caseisârba ºi periniþa. La periniþã în locde batistã e folosit un cojocciobãnesc. Un rol important îl aude aceastã datã gocii. Aceºtiapoartã cu ei þechire (coºuri denuiele) în care trebuie sã adunecât mai multe chiºcãturi, pentru acompleta proviziile junilor.

Ei cer de la gazde cârnaþi,carne de porc ºi nu pleacã pânãnu primesc ceva. Uneori, dacãajung în cãmarã, îºi iau singuri ºinimeni nu-i acuzã de furt.

Cu aceste provizii îºi petrecjunii seara de revelion.

(continuare în pagina 7)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

A II-a ediþie a Festivalului de colindede pe Valea Hârtibaciului, organizatã deProtopopiatul Ortodox Agnita, Casa deCulturã „Ilarion Cociºiu” ºi Primãria dinAgnita, a confirmat faptul cã în tezauruletnografic al acestei zone mai suntcomori ce meritã puse în valoare.

Colindele din Ardeal au fost cea maieficientã modalitate a românilor de a-ºipãstra ºi cultiva identitatea naþionalã.Nici stãpânirile strãine nici deºãnþatapropagandã ateist - comunistã n-au reuºitsã le interzicã.

Dar acum a apãrut pericolul ca elesã se piardã prin depopularea satelor,

FESTIVALUL DE COLINDE DE PE VALEA H}RTIBACIULUIFESTIVALUL DE COLINDE DE PE VALEA H}RTIBACIULUIFESTIVALUL DE COLINDE DE PE VALEA H}RTIBACIULUIFESTIVALUL DE COLINDE DE PE VALEA H}RTIBACIULUIFESTIVALUL DE COLINDE DE PE VALEA H}RTIBACIULUIS-A @NT}MPLAT DE S{RB{TORIS-A @NT}MPLAT DE S{RB{TORIS-A @NT}MPLAT DE S{RB{TORIS-A @NT}MPLAT DE S{RB{TORIS-A @NT}MPLAT DE S{RB{TORI

DECEMBRIE LUNA S{RB{TORILOR

prin numãrul tot mai redus de tineri,principalul potenþial de continuitate alfrumoaselor tradiþii. Sunt tot mai puþinesatele unde feciorii se organizeazã în cetece strãbat uliþele, vestind naºtereaDomnului.

De aceea a apãrut necesitateaorganizãrii acestui festival, la care pringrija preoþilor ºi a primarilor, auparticipat peste 200 de colindãtori dinsatele de pe Valea Hârtibaciului ºi dinAgnita, care au impresionat prinautenticitate ºi valoare interpretativã.

Dupã o scurtã cuvântare dedeschidere, þinutã de preotul Mihai Naicu

secretarul Protopopiatului Agnita, grupulcelor mai tineri colindãtori format dinsoliºtii Casei de Culturã, Diana Nistor,Ioana Bogdan, Andreea Sebeºan, AlianaVecerzan ºi Ionuþ Precup a deschisdeschis regalul de colinde, din care multen-au mai fost auzite pânã acum decât delocuitorii satelor în care seara de Crãciuneste în primul rând Seara Sfântã.

Alãturi de colindãtorii din Chirpãr,Retiº, Sãsãuº, Alþâna, ºi Agnita, care auparticipat ºi la primul festival, la aceastãediþie au urcat pe scenã grupurile dinCoveº, Ghijasa de Sus, Ighiºul Vechi,Mihãileni, Nocrich ºi Rãvãºel.

Spectatorii care au umplut sala Casei

de Culturã au fost impresionaþi defrumuseþea colindelor, ºi mulþi au ºterso lacrimã de emoþie retrãind frumoaseleseri de Crãciun, ce le-au încântat copilãriapetrecutã prin satele de unde au plecatdemult.

Pentru reuºita acestui spectacolmeritã felicitãri, alãturi de organizatori,primarii din Chirpãr, Mihãileni, Nocrichºi Alþâna care au fost alãturi decolindãtori, preoþii acestor grupuri cares-au implicat, la fel ca mai vechii lorînaintaºi, pentru pãstrarea ºi revitalizareaacestor comori de spiritualitateromâneascã.

Festivalul a fost încheiat de corul Sf.Nicolae din Agnita, dirijat de Doru PaulNiþescu, dupã care Protopopul Ioan Jurcai-a felicitat pe colindãtori, le-a mulþumitcelor ce s-au implicat în organizare, ºi le-a urat tuturor

„Sãrbãtori Fericite”!Sponsorul acestui festival a fostS.C Murfatlar S.A.

I Bârsan

Colindãtori din Alþâna

Colindãtori din Ighiº

Colindãtori din Mihãileni

Colindãtori din Ghijasa de Sus

Colindãtori din Coveº

Colindãtori din Nocrich

Colindãtori din Rãvãºel

Colindãtori din Sãsãuº

Colindãtori din Retiº

Colindãtori din Chirpãr

Colindãtori din Agnita

În fiecare an, generaþiile de copii de la grãdiniþa Agnita, Structura nr. l,împreunã cu educatoarele încearcã sã trãiascã cât mai frumos, cât mai aproapede tradiþiile autentice sãrbãtorile de iarnã.

Sãrbãtorile care le-am încheiat au debutat cu prãznuirea Sfântului Nicolae.Fiecare clasã a fost decoratã în spiritual sãrbãtorilor de iarnã, cu mult bun

gust, bradul a fost împodobit cu multã emoþie. Educatoarele le-au spus copiilorpoveºti ºi legende despre Mos Nicolae, iar vineri 5 decembrie copiii s-au bucuratsã primeascã de la preotul Parohiei Agnita II dulciuri trimise de Moº pentru cãau fost cuminþi.

Dupã Moº Nicolae, copiii ºi educatoarele s-au pregãtit intens sã aºteptevenirea lui Moº Crãciun cu: colinzi, poezii ºi cântece de iarnã, scenete, pluguºorºi sorcova. Emoþie, bucurie, aºteptare, nerãbdare... Se apropie NaºtereaDomnului. Suntem pregãtiþi pentru marea sãrbãtoare.

În 16 decembrie educatoarele Radu Ionelia ºi Jurca Eleonora cu grupelelor au plecat sã colinde personalul de la Protopopiatul Ortodox Agnita. Miciicolindãtori s-au prezentat excepþional ºi toþi au primit daruri.

În 17 decembrie, sãrbãtoare în grãdiniþa noastrã - serbare! La fiecare grupãa venit Mos Crãciun cu daruri de la Primãria oraºului ºi de la sponsorii: KristaBuchholzer - Germania, Eugen Muntean, Ovidiu Duºleag, Ofelia Nica, LiaOrlandea ºi Mihaela Olariu. Toþi cei prezenþi au simþit, alãturi de copii, emoþiasãrbãtorilor.

Vineri 19 decembrie, corul grãdiniþei a colindat cu multã sensibilitate,personalul de la Primãria oraºului Agnita, unde au fost rãsplãtiþi din nou cudaruri bogate.

A urmat o vacanþã bine meritatã ºi atât de aºteptatã, cu sãrbãtorile deiarnã în familie.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 9, IANUAnul iI, nr. 9, IANUAnul iI, nr. 9, IANUAnul iI, nr. 9, IANUAnul iI, nr. 9, IANUARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Luni, 12 ianuarie 2009, într-un cadru festiv, a fostinaugurat magazinul de obiecte bisericeºti, aflat în sediulProtopopiatului Ortodox Agnita, strada Mihai Viteazul,nr. 20.

Din încredinþarea Î.P.S. Dr. Laurenþiu Streza,Arhiepiscop al Sibiului ºi Mitropolit al Ardealului, P.S.Dr. Andrei Fãgãrãºanul, episcop vicar al ArhiepiscopieiSibiului, a participat în aceastã zi la ºedinþaadministrativã lunarã a preoþilor din protopopiatulAgnita. Dupã încheierea ºedinþei ºi în prezenþa preoþilor,a domnului primar al oraºului Agnita, Radu Curcean, ºia unui grup de credincioºi P.S. Andrei, împreunã cu P.C.pr. consilier Liviu Anghel ºi P.C. pr. protopop Ioan Jurca,au sãvârºit rânduiala binecuvântãrii ºi sfinþirii nouluimagazin, invocând harul ºi puterea lui Dumnezeu asupralocului ºi asupra tuturor celor care vor intra acolo.

La final pr. protopop Ioan Jurca a transmis mulþumiri

VIZITA P.S. DR. ANDREI FÃGÃRêANUL LA AGNITAîntâi Grãdiniþa nr. 1, iar apoi ªcoala Generalã nr. 1 dinAgnita. A fost o surprizã plãcutã pentru educatoarele ºiprofesorii celor douã instituþii. P.S. Andrei i-abinecuvântat pe cei prezenþi, a binecuvântat munca ºistrãdania profesorilor ºi elevilor, i-a felicitat pe ceimerituoºi care au obþinut rezultate excepþionale laolimpiade, i-a încurajat ºi sfãtuit pe elevi în preþuirea pecare trebuie sã o arate faþã de ºcoalã ºi a împãrþit iconiþetuturor.

Nu ºtim dacã aceastã vizitã a fost un moment unicpânã acum, dar cu siguranþã a fost un moment deosebitºi îmbucurãtor pentru toþi. Suntem convinºi cã ºi cualte ocazii ºi în alte locuri din oraº ºi din protopopiatvom mai avea privilegiul ºi bucuria vizitei P.S. Andrei.

Redacþia

Foarte mulþi dintre noi condamnãmformalismul ºi respectarea „de ochiilumii” a tradiþiilor ºi rânduielilor creºtinepe care le avem, considerând cã acestformalism afecteazã ºi nu exprimã esenþacredinþei creºtine în deplinãtatea ei. Maimult decât atât, foarte des apelãm lacritica formalismului din Bisericã pentrua ne justifica refuzul ºi lipsa noastrã deangajare personalã în exprimarea ºiasumarea credinþei pe care am primit-ola Botez. Gândim ºi uneori spunem cã nuare rost sã mai mergem la bisericã, sãmai solicitãm sau sã mai participãm lasãvârºirea Sfintelor Taine ºi a rânduielilorbisericeºti, pentru cã toate acestea au uncaracter preponderent formal ºi suntlipsite de fond, nu ne reprezintã. Uitãmînsã douã aspecte determinante: înprimul rând faptul cã ºi Mântuitorul S-asupus într-un mod indiscutabil ºi completrânduielilor Legii religioase (iudaice) încare S-a nãscut ºi a crescut, chiar dacãulterior a recurs la o desãvârºire sau operfecþionare a acesteia; ºi în al doilearând, fondul trebuie sã-l asigurãm noi.

Praznicul Întâmpinãrii Domnului (2februarie) ne reveleazã tocmai acestaspect al normalitãþii respectãrii Legiireligioase în care ne-am nãscut ºi seînscrie într-o serie de evenimente dinviaþa Mântuitorului care au acelaºicaracter de respectare a Legii: tãierea-împrejur ºi punerea numelui; participarea

DESPRE ÎMPLINIREA SAU RESPECTAREA LEGII CRE~TINE~TI

în mod repetat la sãrbãtoarea Paºtilor laIerusalim; frecventarea rânduielilor de lasinagogã; începutul propovãduirii lavârsta de 30 de ani.

Sf. Evanghelist Luca ne spune cãatunci „când s-au împlinit zilele curãþiriilor, dupã legea lui Moise”, Iosif ºi MariaL-au adus pe Pruncul Iisus la Ierusalim,“ca sã-L punã înaintea Domnului. Precumeste scris în Legea Domnului, cã oriceîntâi-nãscut de parte bãrbãteascã sã fieînchinat Domnului. ªi sã dea jertfã,precum s-a zis în Legea Domnului, o

pereche de turturele sau doi pui deporumbel” (Luca 2, 22-24). Aici Iisus afost întâmpinat de cãtre Simeon, un om“drept ºi temãtor de Dumnezeu,aºteptând mângâierea lui Israel, ºi DuhulSfânt era asupra lui”. Acesta a fostîncredinþat de cãtre Dumnezeu “cã nu vavedea moartea pânã ce nu va vedea peHristosul Domnului”.

În momentul în care a luat contactcu Pruncul Iisus, Simeon a recunoscutîn Persoana Acestuia pe Mântuitorulpromis de Dumnezeu în Vechiul

Testament. Aceeaºi revelaþie a avut-o ºiproorociþa Ana, care trãia la templul dinIerusalim ºi ajunsese la “adâncibãtrâneþe”.

Faptul cã Biserica a consacrat înorganizarea timpului ei liturgic zile carereactualizeazã astfel de momente dinviaþa Mântuitorului Iisus Hristos nu esteîntâmplãtor ºi lipsit de semnificaþiepentru noi. Prin aceste zile esteredescoperitã ºi revalorizatã dimensiuneaprofundã a formalismului respectãriiLegii. În Biserica Ortodoxã forma faceparte din fiinþa Tradiþiei ºi a credinþei,forma are valoare de normã sau regulã.Prin respectarea strictã, conºtientã ºiasumatã a formei putem ajunge la fiinþãsau la esenþã. Mântuitorul Iisus Hristosa respectat formalismul Legii religioaseiudaice ºi pornind de la acest respect adesãvârºit-o, asigurându-ne pe noi defaptul cã împlinirea ºi respectarea Legiidepãºeºte dimensiunile spaþio-temporaleîn care ne desfãºurãm existenþa. Legeape care ne-a lãsat-o Mântuitorul IisusHristos, ca Fiu al lui Dumnezeu ºiÎnvãþãtor absolut ºi atotºtiutor, nu mai arenevoie de corecturi sau adãugiri datoritãcaracterului ei desãvârºit. Ceea ce-i“lipseºte” este împlinirea ei în fiinþa ºiviaþa fiecãruia dintre noi.

Pr. Cosmin Coºorean (Coveº)

Î.P.S. Dr. Laurenþiu Streza, care a sprijinit financiarlucrãrile de amenajare a spaþiului destinat magazinului,ºi tuturor celor care au fost implicaþi în acest demers.

Rostul ºi finalitatea unui astfel de magazin sunt înprimul rând misionare ºi spirituale. Magazinulreprezintã o noutate ºi în acelaºi timp o necesitate înspaþiul comercial ºi cultural-spiritual al oraºului Agnitacu împrejurimile sale. Prin ceea ce oferã (carte religioasãºi de cult, icoane, cruci ºi cruciuliþe, veºminte preoþeºti,diferite materii necesare desfãºurãrii cultului creºtin ºialte obiecte cu simbolisticã creºtinã) magazinul încearcãsã rãspundã nevoilor preoþilor ºi credincioºilor dinprotopopiat cu privire la ceea ce înseamnã organizareaºi trãirea vieþii liturgice ºi spirituale într-un mod cât maideplin. Creºtinismul este în esenþa sa o religie careimplicã ºi are în vedere atât sufletul, cât ºi trupul,spiritualul ºi materialul. Acest fapt reiese cel mai binetocmai din ceea ce constituie evenimentul fondator ºispecific al creºtinismului: întruparea Fiului luiDumnezeu, venirea Fiului lui Dumnezeu pe pãmântpentru a-ºi însuºi firea umanã în mod deplin, cu trup ºisuflet.

De aceea ºi exprimarea ºi manifestarea credinþeicreºtine presupune nu numai participare sufleteascã,ci ºi trupeascã. Prin acest magazin nãdãjduim sã putemveni în întâmpinarea credincioºilor pentru a-i cãlãuzi ºisprijini spre o împlinire cât mai rodnicã a credinþeicreºtine ºi o intensificare a acesteia, atât pe planspiritual, cât ºi trupesc.

Dupã inaugurarea magazinului, la propunereapãrintelui protopop Ioan Jurca, P.S. Andrei a vizitat mai

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Opt copii au Nicoleta Florea ºi Herman Wagner din Stejeriº. Opt copii frumoºi, din carenumai Andreea, care are 10 ani, a fost botezatã. Pentru ceilalþi ºapte, pãrinþii n-au avut bani sãplãteascã taxele la bisericã ºi nu erau botezaþi.

De acest lucru au aflat familia Dan ºi Lidia Zãmãcãu când au venit din Spania, sã-ºipetreacã sãrbãtorile acasã. Buni creºtini, pe care rugãciunile i-au ajutat sã treacã prin greutãþilestrãinãtãþii, aceºtia au considerat cã în semn de mulþumire pentru ajutorul divin, trebuie sãfacã ceva spre salvarea sufletelor celor ºapte copii.

Împreunã cu Cãtãlin Câmpu, au cumpãrat toate cele necesare pentru aceºti copii, auplãtit taxele la bisericã ºi i-au încreºtinat, preotul sãvârºind asupra lor Sfânta Tainã a Botezului.

Astfel numãrul creºtinilor ortodocºi din Stejeriº este mai mare cu ºapte credincioºi alcãror nume a fost scris în ceruri: Andrei de 8 ani, Gãbiþa de 6 ani, Ana Maria de 5 ani,Roxana de 4 ani, Cristina de 3 ani, Mãdãlina de 1 an ºi 7 luni ºi Raluca de 6 luni.

Credem cã cei care au fãcut aceastã faptã creºtineascã au un plus de bucurie în suflet ºimeritã felicitãri.

I. B.

ÎNCRE~TINAREÎNCRE~TINAREÎNCRE~TINAREÎNCRE~TINAREÎNCRE~TINARE

Sfârºitul ºi începutul de an revarsã în sufletuloricãrui credincios trãiri nebãnuite, bucurii nespuse,nostalgii, aduceri-aminte plãcute. ªi sãrbãtorile care s-au încheiat s-au dovedit la fel de provocatoare ºi la felde înãlþãtoare pentru noi.

„CERUL ~I P{M}NTUL @N C}NT{RI (COLINDE) R{SUN{” „CERUL ~I P{M}NTUL @N C}NT{RI (COLINDE) R{SUN{” „CERUL ~I P{M}NTUL @N C}NT{RI (COLINDE) R{SUN{” „CERUL ~I P{M}NTUL @N C}NT{RI (COLINDE) R{SUN{” „CERUL ~I P{M}NTUL @N C}NT{RI (COLINDE) R{SUN{”comercial, trupesc, am putea spune, nefiresc.

ªi totuºi în colindul grupelor de copii de la grãdiniþanr. 1, împreunã cu educatoarele Radu Ionelia ºi JurcaEleonora, de la grãdiniþa nr. 3 cu educatoarea BrumarMaria ºi de la grãdiniþa nr. 2 cu educatoarele HorumbeteElvira ºi Nicula Andreea, prin glasurile lor cristaline,am retrãit Crãciunul copilãriei, Crãciunul de altãdatã.Prin gura pruncilor „s-a sãvârºit laudã” Prunculuidumnezeiesc. Mulþumim pe aceastã cale pruncilornevinovaþi ºi educatoarelor lor, care au coborât cerulpe pãmânt, pregãtindu-ne pentru sãrbãtoare.

Apoi în seara zilei de 21 decembrie (DuminicaSfinþilor Pãrinþi dupã trup ai Domnului), în sala Caseide Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita a avut loc cel de-al doilea festival de colinzi organizat de Primãria Agnita,Casa de Culturã ºi Protopopiatul Agnita. Au participatcete de colindãtori din zece parohii ale protopopiatului:Alþâna, Chirpãr, Coveº, Ghijasa de Sus, Ighiºul Vechi,Mihãileni, Nocrich, Rãvãºel, Retiº, Sãsãuºi, corul „Sf.Nicolae” din Agnita ºi un grup de tineri colindãtori aiCasei de Culturã. A fost un veritabil regal, a fost o searãmirificã, o searã în care am atins cerul cu creºtetul, cusufletul, cu inima, o searã de neuitat. Sigur nu o voruita nici sutele de spectatori care au umplut sala pânãla refuz. Fiecare ceatã de colindãtori care a urcat pescenã a adus aerul autentic ºi original, pur românesc ºicreºtinesc din satele din care veneau. În salã spectatoriiagniþeni ºi veniþi de pe meleagurile satelor respective,au lãsat fãrã voia lor sã li se prelingã o lacrimã pe obraz.Emoþii la cel mai înalt nivel, trãiri la tensiuni maxime, oîntoarcere înapoi la anii copilãriei, la nopþile sfinte „cândcolindele se cântã”. În copilãrie trãiam convingerea cãîn noaptea de Crãciun îngerii coboarã din cer ºi colindãîmpreunã cu noi, copiii sau flãcãii care umblam din casãîn casã cu steaua prin întreg satul, la toate gazdele.

Mulþumim tuturor cetelor de colindãtori, preoþilordin parohiile respective care au scos de la „naftalinã” ºile-au dat agniþenilor comorile lor de nepreþuit, colindelenoastre care vin din adânc de istorie, preluate probabil

chiar de la îngerii din ceruri, aduse la noi de soldaþiiromani ºi cântate la ferestrele fetelor dacice, iar apoi încasele primelor familii romano-dacice ºi duse dingeneraþie în generaþie de cei care mai târziu ºi-au zisromâni.

Sã dea Bunul Dumnezeu ca în anul în care am intrat„Naºterea lui Iisus Hristos sã ne fie tuturor de folos”,iar creºtineºtile obiceiuri specifice sãrbãtorilor de iarnãsã fie duse mai departe de poporul romândreptcredincios pânã-n veºnicie.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

Socotesc cã înainte prãznuirea Praznicului celuimare al Naºterii Domnului începe o datã cu sãrbãtoareaSf. Ierarh Nicolae. ªi de data aceasta bisericuþa din deal,care-i poartã numele a fost neîncãpãtoare pentrucredincioºii agniþeni ºi cei patru preoþi slujitori. A urmatvremea colindelor...În grãdiniþe, în ºcoli, pe la caseleoamenilor se aud colinde, se repetã, se învaþã altele noi.Se apropie Praznicul luminos. Întreg pãmântul e înforfotã pentru pregãtirea Crãciunului material,

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NFEBRUARIE

Deºi acum îºi spun lole,obiceiul din Chirpãr nu are nimiccomun cu tradiþiile sãseºti. Cu aniîn urmã îºi spuneau mãtãhãli.

Bãieºii erau þigani corturari, ceumblau pe vremuri prin sate ºivindeau spoitoare, perii din pãr deporc, fãraºe, þesale ºi alte produsede fabricaþie proprie. Dupã ceplãteai unul din produsele lor decare aveai nevoie, nu scãpai deinsistenþele bãieºiþei, sã-i mai dai ochiºcãturã (bucãþicã) de ceva,

JUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{RJUNII DIN CHIRP{R

Borza Toader 2 febr. 83 de ani CoveºCiorogar Maria 7 febr. 93 de ani RujaAxente Ioan 7 febr. 92 de ani BeneºtiTogan Maria 7 febr. 81 de ani Ghijasa de SusHelerea Viorel 8 febr. 89 de ani BruiuÞichindelean Nicolae 8 febr. 82 de ani AlþânaPiroº Zaharie 11 febr. 89 de ani BrãdeniNistor Toader 11 febr. 84 de ani Ghijasa de SusAlamã Alexandru 11 febr. 82 de ani MarpodBaciu Leontina 12 febr. 88 de ani RetiºBogdan Ana 12 febr. 86 de ani AlþânaTecuºan Margareta 12 febr. 85 de ani CoveºBrumar Otilia 12 febr. 83 de ani RetiºCioca Lucreþia 12 febr. 83 de ani CoveºBucºã Maria 14 febr. 95 de ani AlþânaÞânþ Emilia 15 febr. 83 de ani MarpodDragotã Aurelia 15 febr. 82 de ani MarpodNicula Niculae 17 febr. 95 de ani Dealu FrumosBârsan Rafira 17 febr. 89 de ani AlþânaOprean Elisabeta 17 febr. 81 de ani Ghijasa de SusFlorea Maria 18 febr. 80 de ani RujaOniþu Viorica 20 febr. 86 de ani FofeldeaSân Octavian 20 febr. 85 de ani

MerghindealGânfãlean Ana 21 febr. 80 de ani AlþânaNãstase Pavel 27 febr. 86 de ani FofeldeaDumitru Filofteia 27 febr. 83 de ani StejeriºJoldeº Ana 28 febr. 92 de ani RujaPoplãcinel Maria 28 febr. 81 de ani Iacobeni

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Mihai Eminescu a fostcomemorat la BibleotecaOrãºeneascã Agnita de elevii claseia II-a din Colegiul AT Laurian,învãþãtoare Maria Munteanu.

A fost organizat un concurs dedesene, s-a cântat ºi s-a recitat dinversurile marelui poet.

Remarcabil eseul prezentat deînvãþãtoarea Angelica Banu:

DE CE EMINESCU?Mihai Eminescu înseamnã

- Vorbe de pahar -E o capcanã fatalã cu lichid carnivorÎn apele ei aromate colcãiemoartea,Îþi mângâie sufletul, vindecã dorÎþi dã libertatea unei clipe de zborªi îþi ia ca rãsplatã-napoi

Chiar libertateaE ca un pod suspendat peste viaþãClãtinându-se putred deasupra dehãuTot cerul e numai al tãuNepãsare în gânduri ºi ceaþã,Ameþealã, durere ºi greaþãIar celui ce scapã cu bine,În suflet, pãrere de rãu

Pasaj subteran sau refugiu,Sustragere laºã ori subterfugiuªi leac pentru ranã,ªi cancer ºi manã.

Adevãrata dreptate nu este rostitã totdeauna gura unuijudecãtor. Iatã ce ne aratã o veche poveste irlandezã.

Într-un bordei sãrman trãia un om împreunã cu nevasta,tatãl ºi fiul sãu, care era încã în leagãn. Bãtrânul nu mai erabun de nimic. Era prea slab ca sã mai munceascã. Toatã ziuamânca ºi fuma ºezând în faþa uºii. Atunci omul a hotãrât sã-lalunge, sã-l lase pe drumuri, cum se fãcea demult, în vremurilevitrege, cu cei ce nu aduceau nici un folos.

Nevasta a încercat sã-l împiedice, dar degeaba.- Da-i barem o pãturã, l-a rugat ea.- Nu. Am sã-i dau doar o jumãtate de pãturã. Îi ajunge.Nevasta l-a rugat ºi pânã la urmã l-a înduplecat sã-i dea

toatã pãtura. În clipa în care bãtrânul se pregãtea sã iasã dincasã, plângând, s-a auzit glasul pruncului din leagãn. Pruncula grãit astfel cãtre tatãl sãu:

- Nu! Nu-i da toatã pãtura! Dã-i doar jumãtate.- De ce? A întrebat tatãl, uimit, apropindu-se de leagãn- Fiindcã, a rãspuns copilul, are sã-mi trebuiascã jumãtatea

cealaltã pentru tine când am sã te dau afarã din casã.

O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{O JUM{TATE DE P{TUR{

ALTCEVA DE PUS PE GANDURIIubire, vise, dorinþe, zâmbete,

flori – Hai sã strigãm un singurnume: EMINESCU...

E adevãrat cã încet uitãmMai ales ce e fericireaIubirea s-o dãruim celor din

jur...Noroc cã mai e poezia!Eminescu a fost ºi va fiSufletul tânãr din toþiCãutãtorii de viseUniþi într-un dor.

DOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUDOR DE EMINESCUfrumuseþea din om.

Versurile lui mi-au încãlzitinima adolescentinã, au trezit înmine iubirea

?i m-au transformat în visãtor.El e „Lacul”, „Dorinþa”,

„Revedere”... e tot ce are nevoiesufletul tãu.

Ce frumoasã e tinereþea atuncicând treci dincolo de cuvinte!

Hai sã purtãm în inimi versurilelui, dacã vrem sã fim veºnic tineri.

slãninã, brânzã, fãinã, pâine etc.Obiceiul din Chirpãr este în

totalitate laic, fãrã nici o conotaþiereligioasã ºi de aceea nu se practicãniciodatã duminica, în timpul slujbeireligioase.

Anul acesta junii conduºi dejudele Gabriel Aldea au pornit jocullolelor luni dimineaþa la preot ºidupã ce au trecut pe la fete ºi fecioriau jucat în faþa primãriei undeprimarul Chirion Stãnuþ le-amulþumit ºi i-a felicitat pentrupãstrarea tradiþiilor.

I. Bârsan

Cãci eu nu mai pot trãi.Arzã-te focu’de lume,Cã m-am nãcãjât în tine.Arzã-te focu’, nãcaz,Cã din tine mult am tras.De te-aº vedea, lume arzând, N-aº sãri ca sã te stâng,Aº sãri ca sã te-aprind.Pe trei pãrþi cu lemne verziªi pe douã cu uscate,Ca sã arzi de jumãtate,Cã mi-ai fost fãrã dreptate.N-am parte ºi nici norocSã fiu cu-ai mei la un loc;Cã cât rãu a fost pe lume,S-a strâns tot rãu’la mine.

Dan Ion, 75 de ani,2 VII 1981

(notat de el în 1926)

Mai apleacã-þi vârfu-n jos;Sã mã sui în vârfu’ tãu,Sã mã uit în satu’ meu.Sã mã sui în vârf la tine,Sã mã uit în sat la mine,Sã-mi vãd casa ºi averea,Copilaºii ºi muierea.Copiii-ntreabã de mine;Mamã, tata când mai vine?Vine azi sau vine mâne,Vine peste-un an de zile.Vine azi sau vine joi,Vine peste-un an sau doi.

Sãsãujan Ion(Onu lu’Zahiut),

44 de ani,Chirpãr, 20 VII 1980

Nu sta ca ghibolu-n tinã.Mai rãzbunã-te odatã,Nu sta ca ghibolu-n poartã.Mãiculiþã, al meu noroc:Mi l-ai pus cu lemne-n foc.Peste lemne-ai pus coceni,Sã arzã ,maico, minteni.Spune-mi, mãiculiþã, spuneDe ce n-am noroc pe lume?Eu þi-am spus ºi þi-oi mai spuneCã tu n-ai noroc în lume.C-ai trecut pe lâng-un tãu ,S-o-necat norocu’ tãu.ª-ai trecut pe lâng-o vale,S-o-necat în supãrare.

Mihãilã Ana,67 de ani,

Coveº, 18 mai 1988

Folclor cules de Mircea Dr[ganFolclor cules de Mircea Dr[ganFolclor cules de Mircea Dr[ganFolclor cules de Mircea Dr[ganFolclor cules de Mircea Dr[ganDE-AI FI, LUME,

DE N-AI FI,MUNTE,MUNTE,BRAD

FRUMOS,

MAIR{ZBUN{-TE,

INIM{,

Scufundare în danãPrea-des naufragiu.

Naufragiu de un singur minutPe tãrâm interzis ºi în aer toridIncitant teritoriu necunoscutExcitant sentiment de plutire învid

ªi cãdere apoi, dureroasã,Sufler schilod ºi vise ucise,Iubire pierdutã, privire întoarsã,Gratii de iriºi ºi zãvoare închise.

E pãcatul de un singur minutCel ce-þi preface destinul în chinFulgerãtor, nedureros ºi plãcutÎþi îngroapã speranþa, paharul cuvin.

Rãmâne dorinþa la timpul trecut,De-a nu te fi fostNiciodatã nãscut.

NICU GANEA

(continuare din pagina 3)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.