GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 40, sEPTEMBRIE 2009APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 2

- pag. 5 - 6

- pag. 2

ORTODOXIA Pe Valea

Hârtibaciului

- pag. 8

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

PUBLICITATE

- pag. 3

- pag. 4

Folclor cules de David Olaru

A devenit tradiþie ca în fiecare an, membrii ai Crucii Roºiidin Heidelberg – Germania, sã vinã în Agnita unde lasã omulþime de daruri pentru unitãþile medicale din oraº.

Dupã ce au descãrcat în depozit un TIR cu multemateriale de uz medical, aceºtia au donat pentru Unitatea deAsistenþã Medico Socialã, o ambulanþã cu toate dotãrilenecesare. Atât pentru ambulanþã cât ºi pentru celelaltemateriale primite, directorul unitãþii, Dr. Doina David a fostmai mult decât încântatã. Drept mulþumire pe lângã o cafeale-a oferit musafirilor ºi o listã cu alte materiale de care maiare nevoie pentru a dota unitatea care s-a extins ºi undenumãrul pacienþilor va creºte de la 25 la 35 de paturi.

Mulþumiþi de faptul cã ajutoarele aduse pânã în prezentau fost bine folosite, oaspeþii din Heidelberb au promis cãvor rezolva solicitãrile directoarei, conform principiului bibliccã „celui care i s-a dat, i se va mai da”, pentru cã meritã.

Primarul Marius Radu Curceanu le-a mulþumit darnicilormusafiri, menþionând faptul cã în afarã de foarte multemateriale de uz medical aceºtia au adus în Agnita pânã înprezent 3 microbuze, 3 salvãri ºi o maºinã specialã pentruSMURD, toate echipate complet.

Mulþumiri meritã ºi Dorina Strothe, agniþeana nãscutã

DIN HEIDELBERG, CU DRAGOSTE

Drãgan, care împreunã cu soþul ei Hans-Juren Strothe ºiprietenii lor Diemut Theato ºi Thomas Locher, nu obosescsã procure din Germania ºi sã aducã în Agnita o mulþime demateriale, fãrã de care unitãþile medicale ºi sociale din oraºar fi mult mai lipsite.

I Bârsan

Ploaia, care nu contenea sã cadã mãrunt sâmbãtã

dimineaþa i-a îngrijorat pe organizatorii concursului

pregãtit sã aibã loc pe pãºunatul de la Marpod..

Drumul în pantã mare, înmuiat din cauza ploii i-a

fãcut pe mulþi posesori de atelaje cu mulþi cai putere

sub capotã, sã foloseascã „parcarea” din marginea satului

ºi sã facã paºi prin iarba udã, pânã la locul de desfãºurare

a concursului .

Din fericire la ora când sã înceapã concursul,

picãturile au încetat sã mai cadã, cerul s-a luminat a

ploaie, ºi organizatorii au intrat în febra activitãþilor care

au întârziat. Au fost încheiate înscrierile, medicii

veterinari au verificat animalele (poate trebuiau verificaþi

ºi unii stãpâni), concurenþilor li s-au explicat regulile ºi

traseul, s-a tras la sorþi ordinea plecãrii ºi concursul a

început.

UN SPECTACOL - CONCURSUL DE C{RU|E

(continuare în pagina 8)

AGNITA E PE DRUMUL CEL BUN

Pictura de Lucia Nica

Ziua de 8 septembrie , zi de mare sãrbãtoare creºtinã,Naºterea Maicii Domnului, a fost pentru oraºul Agnita prilejde satisfacþie deosebitã.

În sala de ºedinþe a primãriei, în prezenþa preºedinteluiConsiliului Judeþean, Martin Bottesch ºi a prefectuluiConstantin Trihenea, primarul oraºului Marius Radu Curceanºi directorul ADR Centru Simion Creþu au semnat contractulde finanþare în valoare de 6 milioane de euro, pentrureabilitarea arterei principale a oraºului cea mai mareinvestiþie din ultimii 20 de ani.

Prin acest proiect, pânã în anul 2011 vor fi refãcutestrãzile Mihai Viteazu, Republicii, 1 Decembrie ºi AvramIancu, adicã de la intrarea dinspre Sibiu pânã la ieºire spreFãgãraº, pe o lungime de 4,4 km. Vor fi înlocuite conductelede apã, care acum se tot sparg fiind vechi de peste 40 de ani,se va reface canalizarea ºi vor fi eliminate mirosurile. Drumulva fi desfãcut pânã la 40 de cm ºi refãcut cu locuri de parcare,trotuare moderne, facilitãþi pentru persoanele cu dizabilitãþi,piste pentru bicicliºti marcate ºi spaþii verzi.

Dacã nu se realiza acest proiect, traficul rutier prin Agnitadevenea o problemã gravã, atât datoritã creºterii numãruluide autoturisme, cât mai ales a modernizãrii drumului judeþeanSibiu – Agnita, ºi construirii autostrãzii la 17 km de oraº

Satisfacþia primarului Curceanu este justificatã, având învedere faptul cã Agnita este singurul oraº din judeþul Sibiucare a câºtigat o asemenea finanþare, al treilea din þarã care aobþinut bani prin Programul Operaþional Regional, cu cei maimulþi bani destinaþi reabilitãrii drumurilor.

Valoarea lucrãrii este egalã cu tot bugetul oraºului Agnitape timp de patru ani aºa cã niciodatã nu s-ar fi putut realiza

cu forþe proprii.Pentru aceastã realizare primarul a mulþumit consilierilor

locali care au rãspuns prezent, de câte ori au fost convocaþipentru a aproba proiectele de hotãrâre necesare ºifuncþionarilor din primãrie.

(continuare în pagina 4)

FOFELDEA

CULTURA MEMORIEIConvorbire cu o nonagenarã,

veteranã de rãzboi

Preg[tire pentru evenimente“Transilvanian Brunch” 2010

SPECTACOL DEDICATVÂRSTNICILOR

AGNITA

S-A DESCHIS „CASA SENIORILOR”

- pag. 3

ZIUA MONDIAL{A CUR{|ENIEI

Lacul de cristal

LUPTA INTERIOARA

CREIONUL

- pag. 7

ORTODOC~I AU ÎN{L|AT O CRUCE@N CIMITIRUL GRECO CATOLIC

- pag. 7

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2009

Pentru numãrul anterior al publicaþiei Gazeta Hârtibaciului am primit de la Biroul de presã un comunicat, privindactivitatea deputatului Ioan Cindrea, pe care l-am ºi publicat.

În luna aceasta, de la acelaºi Birou de presã am primit mai multe comunicate care se referã la activitãþile de partid aleparlamentarilor ºi ale altor personalitãþi.

Asemenea informaþii nu se potrivesc cu profilul gazetei noastre care nu publicã nici un fel de informaþii cu caracterpartinic.

Redacþia

- Cine sunteþi dumneavoastrã, doamnãParaschiva Popan?

- Sunt cea mai în vârstã veteranã derãzboi din judeþ. M-am nãscut în anul 1919,în satul Sãsãuº, în familia ªerban.

- În ce împrejurãri aþi ajuns pe front?- În anii 1940/1941 am fãcut ªcoala de

Moaºe din Cluj, mutatã în timpul refugiuluila Sighiºoara. La terminare am fostrepartizatã la chirurgie cu o fatã din Beneºti,Dobre. Era nevoie, cãci veneau mulþi rãniþide pe front. Am fost trimise apoi, amândouã,la Bucureºti, la Crucea Roºie. Acolo ne-aurepartizat la Zaporoje. Am mers întâi laOdesa, cu trenul. Acolo era un punct detriere. Am trecut Bugul pe un pod de vase.

- Bugul? Aþi vãzut lagãre?- Da, am vãzut lagãrele din Transnistria,

unde erau ºi þigani din România, cu care amstat de vorbã. Un neamþ care ºtia româneºte(a stat un an în România) ne-a dus cu maºina.Era zãpadã, frig grozav!

Am trecut apoi Niprul cu un automotorgerman. Nemþii aveau numai bãrbaþi lachirurgie, se minunau ce cãutãm noi douãacolo! Neamþul ne-a predat directoruluispitalului (Spitalul 454, Caracal) la Zaporoje.

- Aþi fost obligate sã mergeþi pe front?Nu puteaþi refuza?

- N-am avut ce face! Ordinul s-a dat de laBucureºti, ne-a venit direct cu foile de drum.

- N-au fost ºi curiozitate ºi aventurã?- Nu. Deºi aveam doar 22 de ani, ºtiam

cã e o necesitate. Era rãzboi, trebuia sã plec!S-a rupt frontul din Crimeea (la Cherci aufost lupte mari) ºi au venit mulþi rãniþi. Aveam60 de militari bolnavi de tifos exantematic!(Tifos exantematic – boalã infecþioasã gravã,transmisã prin pãduchii de corp) L-amîntrebat pe un general:

- Domnule general, v-a piºcat vreodatãun pãduche?

- Da ce, numai unul?Tot acolo era ºi doctorul Gheorghe

Limpede din Sãsãuº. Când a aflat de mine, aexclamat:

„Cum? S-a mai gãsit cineva tot aºa deprost ca mine, sã vinã pe front?”

Când am auzit pe cineva strigând „tu, anoastã!”, am fost sigurã cã e cineva dinSãsãuº!

Dormeam îmbrãcate, la etaj, cãci nu sefãcea foc, nu erau lemne. Când nebombardau ruºii, nu ne era fricã. Dar cândau început americanii, nu ºtiam unde sã neascundem mai repede! Vântul bãtea aºa detare, încât, când mergeam la masã, bãieþiiziceau cã trebuie sã ne apere, altfel ne luavântul!

Toate astea s-au petrecut în perioada1942- 1944. A urmat evacuarea, cãci situaþiape front s-a schimbat ºi armatele germanã ºiromânã au început retragerea. Nemþii nu-ilãsau pe soldaþii români sã urce în camioane,îi loveau peste degete când se agãþau! De-abia am reuºit sã facem rost de câtevavagoane pentru bolnavii de tifos. I-am întinspe paie ºi i-am trimis la Nikolaiev. Am fostcazaþi în aeroport, într-un cãmin de ucenici,cu 60 de paturi într-o camerã! Deºi eramvaccinaþi, am fãcut ºi eu o formã uºoarã detifos. În toatã seara ne despãducheam! Amfost trimisã în þarã, în convalescentã.

În Bucureºti, la Crucea Roºie, dau decolonelul Liviu Rusu, care era din Sibiu. Eraºeful Spitalului 303, al lui Antonescu. Nu m-a lãsat acasã, ci m-a oprit la spitalul lui. Aºaam prins bombardamentele americane ºi atrebuit sã ne evacuãm la Lipova, judeþulTimiº-Torontal pe atunci.

- Unde v-a prins 23 august 1944?- Acolo. Ruºii au debarcat la Radna (la

Lipova nu era garã). Nu vã spun câte am tras

Locul în care odatã era centrul

satului Fofeldea ºi unde în 1854

credincioºii Bisericii Române Unite ºi-

au ridicat o bisericã, este acum la

marginea satului, nãpãdit de tufiºuri.

Doar câteva resturi de cãrãmizi rãmase

printre morminte cu crucile înclinate

spre pãmânt dovedesc cã aici a fost un

loc sfinþit, un loc de rugãciune.

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

ORTODOC~I AU ÎNAL|ATO CRUCE

@N CIMITIRUL GRECO CATOLIC

FOFELDEA

sfinþit crucea ridicatã, redându-i acestui

loc sacralitatea cuvenitã. P.S. Andrei a

dãruit, din partea Mitropoliei

Ardealului, tabla cu chipul

Mântuitorului care a fost pusã pe cruce.

Dupã oficierea sfintei slujbe,

preºedintele asociaþiei Ioan Gruncã i-a

mulþumit P.S. Andrei pentru cinstea

fãcutã locuitorilor din Fofeldea ºi l-a

CULTURA MEMORIEIConvorbire cu o nonagenarã, veteranã de rãzboi

cu ei! Dezastru! Mereu beþi, pe undeajungeau, jefuiau.

Fetele ºi femeile erau violate, pe bãrbaþiîi împuºcau. Intrau în pivniþele cu vinuri aleºvabilor, trãgeau în butoaie, unii au muritînecaþi. Au bãtut santinela de la poartã ºi auintrat în spital. Erau beþi turtã. Am ieºit culampa sã vãd ce-i ºi mi-au aruncat-o, de a luatfoc!

Aveam rãniþi din divizia „TudorVladimirescu”, care ºtiau ruseºte ºi am vorbitcu ei. Nu am tras pe front ce am tras cu eiacum!

- Nemþii erau aroganþi, dar...- Nu, nu, n-au fãcut ce-au fãcut ruºii. N-

am avut nemþi acolo. Ei voiau sã ajungã laLipova ºi sã facã joncþiunea cu armata lor dela Timiºoara. N-au reuºit.

Comandantul ºcolii de subofiþeri dinRadna era un neamþ. În noaptea de 23 augusti s-a spus ce se-ntâmplã ºi cã sã-ºi ia familiaºi sã plece, ceea ce a ºi fãcut. Ulterior a fostluat prizonier de ruºi ºi l-am vãzut în Radna,în trenul ce-l ducea spre Rusia.

- Pânã la sfârºitul rãzboiului aþi statacolo?

- Da, apoi m-am întors în Bucureºti, undeam stat pânã în 1947, când m-am cãsãtorit.

- În Bucureºti ce-aþi fãcut?- Am revenit la spitalul generalului

Antonescu. Îi venerez ºi acum, pe Antonescuºi pe ea. Era prietenã cu Veturia Goga ºi,sãptãmânal, vizitau spitalul.

La poartã aveam tot timpul gardã regalã.- A-propos de mareºalul Antonescu. Cum

au primit oamenii vestea cã a fost judecat ºiîmpuºcat?

- Mulþi l-au acuzat pe regele Mihai, cafiind singurul ce-l putea salva prin graþiere.Un coleg de-al soþului meu, ºef de post înNocrich, ca soldat a fost aghiotantul luiAntonescu! A fost ºi colegul regelui Mihai(unul din cei 12), la ºcoala unde acesta învãþa.El ne-a spus cã l-a auzit pe Antonescuspunând, când îl chema sã vorbeascã latelefon cu Hitler: „Ce dracu’ mai vrea ºi ãsta?Sã mã lase-n pace!”

Când a fost chemat la rege, în 23 august1944, a fost întrebat de ce merge fãrã gardã.„Doar mã duc în casa regelui”, a rãspunsmareºalul. Antonescu a fost un Om, un domnpentru România!

- E uºor sã judecãm acum. Unii spun cãAntonescu trebuia sã se fi oprit la Nistru.

- Da, dar probabil, ca ofiþer, n-a vrut sã-ºi calce cuvântul. Acum regele vine sã-ºi iaaverile!

- Oare nu era mai bine cu rege?- Cine ºtie? Poate, pentru cã regii din

Europa sunt neamuri între ei.- Ce-a urmat?- În 1947 l-am cunoscut pe soþul meu ºi

ne-am tras încoace. El a studiat doi ani ºi înGermania, la academia militarã din Passau.La terminare, l-au trimis la Sibiu sã aducãrachiu de cazan ºi salam de Sibiu!

- Vã mulþumesc. Vã doresc sãnãtate ºitot eu vreau sã vã iau un interviu la împlinireaa o sutã de ani.

- De ce nu? Pãreþi sãnãtos, domnuleprofesor!!

Sãsãuº, 23 mai 2oo9

Interviu consemnat de

prof. Mircea Drãgan - Noiºteþeanu

Mica bisericã, din care puþiniicredincioºi greco-catolici au fost izgoniþide comuniºti în 1948, a rãmas lamarginea satului neocrotitã ºi încet,încet ploile ºi vântul i-au dãrâmatacoperiºul, dupã care localnicii dinvecinãtate i-au luat cãrãmizile ºi locul afost nãpãdit de buruieni ºi arbuºti.

În aceastã situaþie, este lãudabilãacþiunea Asociaþiei cultural – edilitare„August Treboniu Laurian” de a înãlþao cruce în acest loc în care odatã seînãlþau rugãciuni.

Prin strãdania membrilor asociaþiei,a preºedintelui acesteia Ioan Gruncã ºia secretarului Ioan Chirtop, locul a fostcurãþat, s-a nivelat drumul pânã acoloºi s-a ridicat o cruce din lemn de stejar.De remarcat este ºi gestul D-neiParaschiva Popa pensionarã vãduvã,care a dãruit lemnul din care s-a fãuritSfânta Cruce.

În 14 sept. cu ocazia sãrbãtorii„Înãlþarea Sfintei Cruci”, credincioºiiortodocºi din Fofeldea s-au bucurat deprezenþa în satul lor a P.S AndreiFãgãrãºanu episcop – vicar al Sibiuluicare dupã ce a oficiat slujba de vecernieîn biserica ortodoxã pictatã de fraþiiGrecu, a coborât în cimitirul greco –catolic unde, pe locul fostei biserici, a

rugat sã-i ajute pentru reparaþiileurgente necesare bisericii ortodoxe,monument istoric. P.S. Andrei a rãspunsacestei solicitãri citându-l pe pãrinteleArsenie Boca „Ajutaþi-mã ca sã vã ajut”.

Asociaþia „A. T. Laurian” dinFofeldea are foarte multe probleme încare se implicã ºi pe care doresc sã lerezolve.

În anul 2010 vor sã sãrbãtoreascã200 de ani de la construirea minunateilor biserici, ºi tot atâþia de la naºtereamarelui cãrturar. În acest sens facdemersuri în toate pãrþile, pentru caprintre ceilalþi nemuritori din parculASTRA, sã-ºi gãseascã locul binemeritatºi August Treboniu Laurian. Deasemenea crucea de pe turnul bisericiieste ameninþatã sã cadã din cauzalemnului putrezit, iar în zidurile bisericiisunt numeroase crãpãturi. În fostabancã „Cordiana” vor sã amenajeze unmuzeu în care sã adãposteascã valorosulpatrimoniu de obiecte religioase ºi laicedin casa parohialã.

Toate acestea necesitã în primulrând sprijin financiar, pentru obþinereacãruia membrii asociaþiei se adreseazãtuturor instituþiilor care sunt abilitatesã-i ajute ºi sperã cã vor fi ajutaþi.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 3

Cu brunch-ul care a avut loc la Boarta în 26septembrie, s-a terminat seria de succes a anuluicurent. Comparativ cu anul trecut, în anul acestabrunch-urile au atras un numãr dublu de vizitatori.În medie au venit peste 80 de oaspeþi, unii chiardin Bucureºti, Arad sau Braºov pentru a cunoaºtezona noastrã frumoasã, cu ocazia organizãrii“Transilvanian Brunch”.

Cele 21 de persoane care ºi-au gãsit la Cãminuldin Ighiºul Vechi o nouã locuinþã ce le oferã confortºi siguranþã, au avut bucuria ca de ziua lor sãprimeascã în dar un frumos spectacol folcloric.

Iancu Ursu, managerul acestei instituþii deîngrijire a persoanelor vârstnice a apelat la o echipãde dansatori de la ansamblul „Cindrelul- JuniiSibiului” ºi la soliºtii vocali Ioan ºi Andra Hordobeþdin Ilimbav

Dacã dansatorii de la Junii au fost aplaudaþi lascenã deschisã, Nelu ºi Andra Hordobeþ au realizato atmosferã de sãrbãtoare ºi bucurie reuºind sã-idetermine pe cei sãrbãtoriþi sã participe la spectacolcântând împreunã cu ei.

Cu toate cã a trecut aproape un an de când afost lansat generosul program „Casa Seniorilor –regãseºte bucuria de a trãi” perioadã în carepersoanelor vizate sã beneficieze de acest proiectli s-a prezentat felul în care va fi dotat acest club alpensionarilor, ceea ce au vãzu dupã tãierea pangliciiinaugurale i-a surprins.

Preg[tire pentru evenimente

“Transilvanian Brunch” 2010bani, le explicãm cã brunch provine din limbaenglezã ºi înseamnã, masa servitã prea târziu ca sãfie micul dejun ºi prea devreme ca sã fie masa deprânz. Adicã în zilele libere, dupã ce au stat engleziimai mult în pat, când se aºeazã la masã mãnâncãodatã ca de douã ori ºi la aceastã masã îi spunbrunch.

Tot brunch se mai numesc ºi picnicurile dintreprieteni, când participanþii n-au avut timp sãmãnânce acasã ºi nu mai rabdã pânã la amiazã.

„Transilvanian bruch” este o acþiune coordonatãde asociaþia GAL Microregiunea Hârtibaciu” menitãsã facã cunoscute locurile interesante din aceastãzonã. La aceste brunch-uri participã toþi cei caredoresc sã petreacã un timp liber în mod plãcut, sãcunoascã oameni ºi locuri interesante.

Important este ca organizatorii sã ºtie cuaproximaþie câte persoane participã, pentru a ºtiicâtã mâncare sã punã pe mese (de obicei mâncareBio).

De obicei întâlnirile au loc începând cu ora 10,aºa cã mâncarea consumatã începând cu ora 11 estesuficientã pânã la cinã. Pentru consum, participanþiiplãtesc 25 -30 de lei de persoanã, cu excepþiacopiilor care mãnâncã gratis. Bãuturile alcoolice seplãtesc separat.

Cei care au participat odatã la un brunch, capãtãdependenþã ºi revin.

Mai mult, brunch-urile din 2009 au fostpromovate de revista “BBC Good Homes” ºi deAsociaþia Judeþeanã de Turism Sibiu.

Realizate de o echipã de voluntari ai asociaþieiGAL Microregiunea Hârtibaciu, brunch-urile deanul viitor vor fi organizate printr-un parteneriatmai larg, asigurând o mai mare participare,promovarea va fi îmbunãtãþitã, la fel ºi necesitãþiileinfrastructurale.

Îi rugãm pe cei interesaþi, sã ne propunãlocalitãþi pentru urmãtorele sezoane înîntreaga zonã a Hârtibaciului. Pentru detaliinu ezitaþi sã contactaþi echipa prin telefon0722-396755 (Cristian Cismaru) sau emailtransilvanian.brunch@gal-mh.eu .

J. Cotaru

N.R. pentru cititorii noºtri, nefamiliarizaþi cucuvintele strãine care vin din Europa mai uºor decât

SPECTACOL DEDICAT

VÂRSTNICILOR

AGNITA

S-A DESCHIS „CASASENIORILOR”

Spectacolul din curtea cãminului a atrasnumeroºi spectatori din sat care au petrecut douãore minunate alãturi de cei sãrbãtoriþi.

Provocate de cântecele lui Nelu Hordobeþ, ungrup de tinere romanes, adicã cortorãriþe frumosîmbrãcate, au executat un dans specific cu ritmuriindiene care i-au încântat pe spectatori.

Pentru cadoul oferit preºedintele asociaþiei„Cornelia & Bobu” care patroneazã acest cãmin ademonstrat cã este preocupat sã le ofere celor decare se îngrijeºte, ºi hranã spiritualã nu numaimâncare ºi adãpost. Felicitãri!

I Bârsan

Dotãrile din acest spaþiu , nu foarte mare darbine amenajat, au depãºit aºteptãrile viitorilorbeneficiari. Cei care vor frecventa „Casa Seniorilor”au la dispoziþie o salã de odihnã, unde vor puteajuca ºah, table , remy, vor putea urmãrii emisiuniTV pe un imens ecran cu plasmã, vor putea facegimnasticã de recuperare în sala de fitness, avândasiguratã asistenþa medicalã, ori pur ºi simplu vorputea sta de poveºti într-un mediu agreabil.

Întregul program a fost prevãzut pentru capersoanele în vârstã dar active sã-ºi gãseascã unmediu în care sã fie utili, iar cele care au nevoie desprijin moral sã nu se mai simtã abandonate.

Vali Pãun, reprezentantul firmei GPA BusinesConsulting managerul acestui proiect în valoare depeste 204 000, a spus cã la niciunul din proiectelefãcute pânã acum nu a lucrat cu atâta plãcere. ªidupã spusele consilierului judeþean Dãnuþ-ViorelVoinea firma GPA a adus cele mai multe fondurinerambursabile în judeþul Sibiu, prinprofesionalismul cu care lucreazã.

La acest frumos eveniment au fost prezenþii ºireprezentanþi a Crucii Roºii din Heidelberg,Germania, Diemut R Theato ºi Hans-Jurgen Strothe(cetãþeni de onoare ai Agnitei) ºi Thomas Locher,care ºi cu aceastã ocazie au adus o mulþime demateriale sanitare pentru unitãþile medicale dinAgnita.

Preotul protopop Ioan Jurcã a oficiat o scurtãslujbã de binecuvântare a acestei noi instituþii dinoraºul Agnita

Tãind panglica inauguralã, primarul MariusRadu Curcean a mai bifat realizarea unuia dinmultele proiecte, menite sã aducã un plus debucurie agniþenilor.

I. Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2009

�

Data de 23 septembrie este consemnatã încalendarul ecologiºtilor ca Ziua mondialã acurãþeniei, fapt care i-a determinat pe eleviiColegiului Tehnic „AT Laurian” din Agnita sãdesfãºoare o acþiune de ecologizare a oraºului lor.

AGNITA E PE DRUMUL CEL BUN

ZIUA MONDIAL{ A CUR{|ENIEI

Împãrþiþi în patru grupe , având culori diferite,peste o sutã de elevi însoþiþi de diriginþi ºi-au împãrþitoraºul ºi au adunat gunoaiele împrãºtiate deconcetãþenii lor.

Grupa albã cu diriginþii Cristina Neofit ºi DanBârsan au acþionat în zona Parcul Eroilor ºi piaþaagroalimentarã, grupa roºie cu diriginta LuminiþaFeldãrã ºi prof. Iulia Trif, au purces pe strada ªcolii

A remarcat profesionalismul, competenþa ºi implicareasocietãþilor Busines Management condusã de Valentin Pãun,ºi Phoenix Com din Cisnãdie, condusã de ing. Judele Radu.

Pentru edificare privind volumul de muncã al echipelorcare au realizat proiectul trebuie menþionat cã dosarelecuprind 2500 de file ºi fiecare filã a fost cititã, recititã ºiuneori refãcutã de mai multe ori. În afarã de aceasta comisiade evaluare cerea mereu clarificãri, la care trebuia sã serãspundã urgent ºi precis pentru ca proiectul sã nu fie respins.

Un sprijin important pentru finalizarea ºi aprobareaacestui proiect a venit din partea directorului Agenþiei de

(continuare din pagina 1) Dezvoltare Regionalã Centru din Alba Iulia, Simion Creþu.Atât preºedintele Martin Bottesch cât ºi prefectul

Constantin Trihenea, au remarcat rolul decisiv al primaruluiRadu Curceanu în aceastã realizare. Acest lucru a fost subliniatºi de Simion Creþu ºi Valentin Pãun

Dupã semnarea proiectului vor urma etapele de achiziþiea lucrãrilor ºi apoi 25 de luni incomode pentru agniþeni dar lasfârºitul cãrora se vor mândri cu un oraº la nivelul standardeloreuropene.

În numãrul urmãtor vom publica odiseea acestui proiect,pentru a se înþelege efortul depus de cei care au lucrat la el

I. Bârsan

ºi incinta colegiului, grupa albastrã cu diriginta DanaPãtru au acþionat în zona blocurilor ºi grupa verdecu diriginta Dalia Cãlbeazã au curãþat centruloraºului.

Acþiunea se înscrie în programul colegiului prinProiectul Comenius „STOP! This is our community”(STOP! Aceasta este comunitatea noastrã).

Acþiunea a fost sprijinitã de Primãria oraºului carea asigurat transportul gunoaielor colectate, la groapade gunoi.

Spre satisfacþia tinerilor ecologiºti care audesfãºurat ºi anul trecut o asemenea acþiune, anulacesta au colectat mai puþine gunoaie, dovadã cãagniþenii încep sã conºtientizeze faptul cã dacã vorsã aibã un oraº curat e bine sã nu-l murdãreascã.

I. Bârsan

Romanii credeau cã varza vindecã melancolia !

Varza - acest aliment atât de comun pentru noi - estecunoscut încã din antichitate, ea fiind consideratã la unmoment dat un adevarat panaceu: magneziu, fier, la fel ºi celîn oligoelemente: iod, cupru, mangan, sulf. Fibrele alimentaresunt abundente, fiind compuse în majoritate din celulozã ºihemiceluloza, ceea ce explica ºi anumite intoleranþeintestinale. Modul de preparare a verzei poate înlãtura însãaceste efecte. Fibrele alimentare sunt capabile sã stimulezeintestinul ºi sã previnã constipaþia. O porþie de 200 de gramede varzã asigurã peste 20 la sutã din cantitatea de fibrenecesarã zilnic (30-37 g).

Proprietãþi terapeuticeVarza este un aliment alcalinizant nutritiv, energetic,

remineralizant ºi tonifiant ºi este preferabil sã se mãnânce înstare crudã, pentru a i se pãstra intacte proprietãþile.

Caracteristici:Prezintã proprietãþi dezinfectante ºi cicatrizante la nivelul

þesuturilorPosedã o acþiune antisepticã pulmonarã importantã ºi

proprietãþi expectoranteFavorizeazã metabolismul glucidelor ºi absorbþia

oxigenului în celule.Are actiune anticancerigenã: specialiºtii recomandã

folosirea verzei în mod regulat, deoarece conþinutul ei crescutde caroten diminueazã riscul apariþiei cancerului. În acelasitimp, sulful ºi hitidina pe care le conþine varza diminueazãtumorile, asigurând eliberarea toxinelor.

Este aperitivã ºi antidepresivã. Romanii, de exemplu, erauîncredinþaþi cã varza vindecã melancolia. Fiind foarte bogatãîn vitamine ºi sãruri minerale, varza asigurã elementeleindispensabile sezonului rece.

Alte proprietãþi: antidiareicã, antiscorbuticã, antisepticã,depurativã

Conþine un pricipiu hipoglicemiant, care face sã fierecomandatã în regimul pentru diabetici.

Indicaþii terapeutice generale : Graþie conþinutului sãubogat în vitamine, sãruri minerale ºi clorofila, varzarestabileºte flora intestinalã ºi contribuie la creºtereanumãrului de hematii (în special varza albã). De aceea varzaeste recomandatã în: astenii, îmbãtrânire prematurã,demineralizari,

Virtu\ile terapeuticeale verzei

Indicatii particulare:Sfera cardiovascularã ºi sanguinã: ulcere varicoase,

anemie simplãSfera respiratorie: afecþiuni bronho-pulmonare, TBCSfera digestivã: ulcer gastric ºi duodenal, colitã ulceroasãSfera genito-urinarã: fenomene congestive spasmodice

ºi inflamatoriiSfera ORL: angina, laringita, sinuzitaInflamaþii ºi infecþii intestinale: ciroza asciticãSfera dermatologicã: infecþii cutanate (abcese, panaritii,

furuncule, antrax) ºi complicaþiile acestora, contuzii ºi rãniSfera neuro-psihicã: nevrozaSfere diverse: insolaþii, stãri congestive cerebrale,

nevralgii, diabetExtern, varza se foloseºte sub forma de cataplasme în

entorse, nevralgii faciale, gutã, abcese, furuncule, afecþiuniale gambelor (varice, flebitã, arteritã) ºi multe altele. (Ocataplasmã foarte utilã în diverse stãri congestive - hepaticede exemplu - sau dureri de origini diverse - lumbago - sepreparã din 4 foi de varzã, 2 cepe rase, 4 pumni de tãrâþe ºiapã, cât sã le acopere. Dupa ce s-a evaporat apa, se aplicãcataplasma pe zona dureroasã ºi se menþine timp de 2-3 oresau toatã noaptea, dacã se aplicã seara, la culcare).

Compoziþie medie pentru 100 gCompusi g : Glucide 2,8 ; Protide 2,8 ; Apa 88,0 ; Fibre

alimentare 3,4 ;Minerale mg : Potasiu 293,000 ; Fosfor 40,000 ; Calciu

53,000 ; Magneziu 21,000 ; Sulf 70,000 ;Sodiu 20,00 ; Clor 40,000 ; Fier 0,500 ; Cupru 0,040 ;

Zinc 0,300 ; Mangan 0,180 ;Vitamine mg : Vitamina C 80,000 ; Provitamina A

(caroten) 3,000 ; Vitamina B1 0,100 ; Vitamina B2 0,200 ;Vitamina B3 (PP) 0,300 ; Vitamina B5 0,210 ; Vitamina B60,160 ; Vitamina B9 (acid folic) 0,100

Vitamina E 1,700 ; Aport energetic Kcal

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 15, iULIE 2009

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

„Este important pentru copii sã-i vadã ºi sã-i simtã pepãrinþi în deplinã înþelegere în toate. Practic, aceastaînseamnã cã atunci când existã vreo neînþelegere între pãrinþi,aceasta trebuie sã-ºi gãseascã pe cât posibil o rezolvarepaºnicã. Nu trebuie sã se certe sau sã se contrazicã, mai alesîn prezenþa copiilor. Ar fi de dorit ca pãrinþii sã aibã în toateduhul blândeþii. Dacã se întâmplã sã fie vãzuþi certându-sesau neînþelegându-se pentru vreo pricinã sau alta, ei trebuiesã fie vãzuþi ºi împãcându-se. Copiii simt, chiar ºi fãrã nici uncuvânt, când existã tensiuni între pãrinþi ºi acest lucru îi facesã sufere imens. Nu ne putem aºtepta ca între doi oameni sãdomneascã o deplinã înþelegere în toate, dar neînþelegerileîntre pãrinþi nu trebuie sã fie simþite de copii ca dezbinându-i. Copiii nu trebuie folosiþi ca intermediari între pãrinþii lor.Deplina înþelegere ºi armonie între pãrinþi are o importanþãvitalã pentru sentimentul copilului de a fi ocrotit ºi ca exemplude urmat de el însuºi în propria sa cãsãtorie.

Când vorbim cu copiii ar trebui sã-i ascultãm cu mareatenþie. Câteodatã adulþii ascultã numai pe jumãtate ceea cele spun copiii...Nimeni nu spune cã un copil poate sã întrerupãoricând o conversaþie pentru a primi atenþia pe care o cere;dar trebuie sã înþelegem cã mare parte din timpul ºi energiapãrinþilor trebuie cheltuite pentru a vorbi cu copiii ºi a asculta

Mãnãstirea a fost înfiinþatã în anul 963 de cãtre Sf.

Atanasie Athonitul. Rãmas orfan de mic, Sfântul Atanasie a fostluat în grijã de cãtre o cãlugãriþã, care l-a crescut în frica deDumnezeu, el urmând-o în post ºi-n privegheri. Mai târziu a ajuns lapalatul împãrãtesc, dar nefãcându-i plãcere traiul îmbelºugat ºi urândslava lumii, s-a retras la mãnãstirea Chimenului, intrând subascultarea cuviosului Mihail, numit Malein. Mai târziu, stareþul i-adat voie sã locuiascã într-o chilie retrasã, pentru a se putea ruga înmai multã liniºte. Nichifor, general în armata bizantinã pe vremeaîmpãraþilor Constantin al VII-lea ºi Roman al II-lea, care era nepotulcuviosului Mihail, întorcându-se de la rãzboi, a trecut pe la mãnãstirealui, iar cuviiosul l-a dus la Sfântul Atanasie, pentru a se folosi decuvintele lui cele pline de har. Nichifor a prins mare dragoste deSfîntul Atanasie ºi l-a preþuit mult. Fiind aproape de sfîrºitul vieþii,cuviosul Mihail se gândea sã-l lase egumen pe Sfântul Atanasie,care, aflând de aceasta ºi fugind de greutatea egumeniei, a plecatpe ascuns în Muntele Athonului. Dupã ce a pustnicit o vreme, aintrat sub ascultare la un bãtrân, schimbîndu-ºi numele în Varnava,ca sã nu fie cunoscut, ºtiind cã generalul Nichifor îl va cãuta. Aici s-a prefãcut cã nu ºtie carte ºi cã este cu totul nepriceput, neºtiindaltã meserie decât pescuitul. Cãutându-l, Nichifor a adunat toþimonahii la Kareya (capitala Sfântului Munte) ca sã vadã dacã–lgãseºte pe cel pe care-l cãuta. Vãzând cã unul dintre monahicorespunde la înfãþiºare, dupã cum fusese descris, l-au pus sãciteascã, dar el se împotrivea zicând cã nu ºtie carte. Dar fiind legatcu jurãmânt de cãtre ceilalþi monahi n-a mai putut sã se ascundã ºi

ATHON, ATHOS - „GR{DINA MAICII DOMNULUI”M{N{STIREA MAREA LAVR{

Comunicarea p[rin\ilor cu copiii lor

ce au de spus. Chiar atunci când suntem ocupaþi, trebuie sãfim în stare sã deosebim când anume întrebarea unui copilmic e destul de serioasã pentru a ne face sã ne întrerupemdin treburile noastre, cãci s-ar putea sã nu ne mai întâlnim cualtã ocazie pentru a-i rãspunde la ea. Abia atunci când copilulva fi ajuns la o anumitã maturitate vom putea amânarãspunsurile serioase. Atunci când rãspundem unui copil, eimportant sã ne adresãm lui ºi nu celorlalþi adulþi aflaþi defaþã ºi care pot fi amuzaþi sau impresionaþi de cuvintelecopilului. E foarte important sã purtãm conversaþii adevãratecu copilul, oricât de mult trebuie ele adaptate nivelului lui deînþelegere. Trebuie sã fim atenþi sã nu ne arãtãm amuzaþi defelul de exprimare al copilului, cãci s-ar putea ca acest fapt sãstrice calitatea conversaþiei...Orele mesei oferã familiei oºansã de a se aduna, de a mânca ºi de a discuta împreunã.Din pãcate, televiziunea ºi programul încãrcat de viaþã aumodificat ºi poate chiar au eliminat din multe case timpulpreþios al întâlnirilor familiei în jurul meselor. Pãrinþii creºtiniar trebui sã încerce sã organizeze asemenea mese de familiecât mai des cu putinþã...”.

(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA, Sfaturi pentru o

educaþie ortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2000)

a citit cum a putut. Nichifor ºi-a dat seama cã nu-l poate duce peAtanasie la curte. Mai târziu însã, i-a trimis cuviosului mult aur,rugându-l sã zideascã o mãnãstire în care va veni ºi el sã secãlugãreascã, dar nu a reuºit sã-ºi mai împlineascã fãgãduinþa,deoarece, dupã moartea împãratului Roman al II-lea, a fost numitîmpãrat cu numele Nichifor al II-lea Focas (963–969). FericitulAtanasie, urmând îndemnul împãratului, a zidit o bisericã frumoasãîn numele Preasfintei Nãscãtoare de Dumnezeu, cu chilii, fãcându-se povãþuitor al fraþilor ce se adunaserã acolo.

Într-un timp, înmulþindu-se numãrul vieþuitorilor, s-au terminattoate alimentele ºi nu mai aveau cu ce se hrãni. Sfântul Atanasie,fiind foarte mâhnit, ºi-a luat toiagul ºi a pornit pe cãrare spre Kareya,voind sã anunþe conducerea Sfântului Munte cã nu mai poate sãasigure hranã fraþilor. Dupã douã ore de mers s-a aºezat pe o piatrãsã se odihneascã. Când s-a ridicat sã plece mai departe, a vãzut ofemeie venind în întâmpinarea lui. Cum a vãzut-o, a privit-o uimit,întrebându-se ce cautã aici, în aceste locuri, unde nu intrã niciodatãfemei? Vãzându-l nedumerit, femeia necunoscutã l-a întrebat cublândeþe:

- Unde mergi, bãtrânule?Sfântul Atanasie, privind-o cu atenþie, a întrebat-o la rândul sãu:- Cine eºti tu ºi cum ai ajuns aici?- Eu sunt stãpâna acestor locuri, îþi ºtiu mâhnirea ºi pot sã te

ajut, dar mai întâi vreau sã-mi spui încotro ai plecat!Atunci sfântul i-a spus greutãþile ºi necazurile sale.- ªi tu atâta n-ai putut suferi? - a adãugat necunoscuta. ªi pentru

fãrâma de pâine tu þi-ai pãrãsit mãnãstirea care trebuie sã devinãpreaslãvitã? Oare dupã duhul cãlugãriei este fapta ta? Unde îþi estecredinþa? Întoarce-te ºi eu te voi ajuta! Toate þi le voi dãrui cuîndestulare ºi se va preaslãvi mai mult decât celelalte mãnãstiri!

- Cine eºti tu? – a întrebat-o din nou cuviosul.- Aceea în al cãrui nume ai sfinþit locaºul tãu, cãreia i-ai

încredinþat soarta ºi mântuirea ta. Eu sunt Maica Domnului tãu.Sfântul Atanasie fiind neîncrezãtor, i-a zis:- ªi cum pot sã ºtiu cã eºti cu adevãrat cea de care spui?- Vezi aceastã piatrã? Loveºte în ea ºi te vei încredinþa!Lovind dupã cum i-a spus, piatra s-a despicat în semnul crucii

ºi a izvorât un izvor îmbelºugat de aghiasmã, care curge ºi astãzi.Vãzând minunea, Sf. Atanasie i s-a închinat, iar Maica Domnului i-aspus:

- Întoarce-te în mãnãstirea ta ºi de acum sã nu mai pui econom,cãci eu voi fi econoama mãnãstirii ºi mã voi îngriji de toate.

ªi zicând acestea s-a fãcut nevãzutã, iar Sfântul Atanasie i-a

muþumit ºi s-a întors în mãnãstire unde a gãsit magaziile pline cualimente ºi vasele pline cu untdelemn.

Astãzi izvorul este amenajat ca un mic tunel, cu piatrã cioplitãprin care curge o apã limpede ºi rece. Deasupra tunelului este oplacã de marmurã pe care este inscripþionatã în limba greacã ºienglezã întâmplarea istorisitã mai sus. Tot la izvor s-a construit decãtre cãlugãri un frumos pridvor acoperit, unde este amplasatã omasã lungã din lemn masiv, cu douã bãnci de-o parte ºi de alta.Existã un dulap de metal, amplasat desigur tot de cãlugãri, care esteîn permanenþã descuiat ºi în care pelerinul, ostenit de cãldurã ºi dedrum, dupã ce a gustat din apa vindecãtoare a izvorului, gãseºtepungi cu cafea, zahãr, ibrice, pahare ºi linguriþe de plastic de unicãfolosinþã, lãmpi cu butelii de gaz, unde îºi poate fierbe o cafea ºipoate sã se odihneascã admirând de sus de la înãlþime minunatapriveliºte a muntelui ºi a mãrii.

Dupã adormirea Sfântului Atanasie, Maica Domnului s-a arãtatunuia dintre stareþi ºi i-a zis:

- De acum sã nu mã mai prãznuiþi pe mine, cã eu sunt preaslãvitãde toatã lumea, ci sã-l prãznuiþi pe Sfântul Atanasie care s-a ostenitºi a ridicat mãnãstirea.

De atunci s-a schimbat hramul Buna Vestire, cu ziua de prãznuirea Sf. Atanasie, ctitorul mãnãstirii. La prãznuire se adunã majoritateacãlugãrilor din Athos, fãcându-se priveghere de toatã noaptea.

(va urma)

Pr. Cãlin Roajdã

(Hosman)

Graþie unei rude apropiate mi-a fost dat ca timp de douãsãptãmâni sã fiu oaspete într-un orãºel al Spaniei – Calatayud –oraº în care trãiesc, muncesc ºi-ºi petrec timpul o bunã parte dinagniþenii noºtri (aº putea spune chiar cã acolo e o bunã parte dinviitorul Agnitei).

Câteva date istorice ºi geografice cu privire la Spania ne-arputea ajuta sã înþelegem mai bine ceea ce se întâmplã acolo ºi nepoate fi chiar ºi nouã spre luare-aminte ºi folos. Regatul Spanieieste situat în S-V Europei, în Peninsula Ibericã, teritoriu ocupatºi râvnit de-a lungul timpului de mai multe popoare, fenicieni,celþi, greci, cartaginezi, romani, fiecare lãsându-ºi amprenta înistoria, cultura ºi civilizaþia Spaniei. În secolul XVII Spania eracea mai puternicã naþiune a europei, datoritã bunãstãrii rezultateîn urma colonizãrii Americii, însã acest moment înfloritor a fosturmat de o perioadã de declin. Prima parte a secolului XX a fosttulburãtoare pentru Spania, binecunoscut fiind faptul cã în 1936 aavut loc Rãzboiul Civil Spaniol, în urma cãruia forþele naþionalisteconduse de Francisco Franco au ieºit victorioase, iar din 1939pânã în noiembrie 1975 generalul Franco a condus cu mânã defier o naþiune epuizatã politic ºi economic.

Impresii de c[l[torie –Calatayud, Spania (I)

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

„A zis iarãºi avva Antonie: va veni vremea ca oamenii sã înebuneascã

ºi când vor vedea pe cineva cã nu înebuneºte, se vor scula asupra lui,

zicându-i cã el este nebun, pentru cã nu este asemenea lor”

(Patericul, ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinþilor

bãtrâni, Alba Iulia, 1993).

Notã: acea vreme a ºi venit.

Începuturile comunei Hosman sunt îndepãrtate în timp(aproximativ secolul XIII), necunoscându-se data exactã aîntemeierii ei. Se presupune cã ea a fost înfiinþatã de saºi înperioada în care în toatã Transilvania au fost aduºi de cãtreregele Ungariei saºii ºi secuii ºi aºezaþi în pãrþile de sud ºi estale Ardealului. Ei s-au infiltrat printre populaþia româneascãaflatã în aceste þinuturi, trãind ca oameni liberi. Nu se ºtieîncã dacã saºii au gãsit la Hosman o aºezare mai vecheromâneascã sau nu. Cert este faptul cã în secolul XIIIHosmanul exista. Acest lucru e dovedit ºi de documente încare se aratã cã la 1275 s-a construit aici o bisericã romano-catolicã. Deducem cã la acea datã trãia în Hosman un însemnatnumãr de locuitori saºi, care doreau sã aibã o bisericã proprie.

Denumirea localitãþii Hosman a suferit multe schimbãride-a lungul veacurilor: Holzmenia (1318); Holgsmengen(1479); Holczmang, Holczmanig ºi Holzmang (1494); Holzman(1506); 1695 Hoolzmang (1695); iar din 1918 dupã unireaTransilvaniei cu România, comuna e amintitã în documentecu numele actual, Hosman.

Evenimentele istorice pe care le-a trãit comuna Hosmansunt din nefericire puþin cunoscute. Se spune cã la 1456,Hosmanul a fost distrus în întregime de Vlad Þepeº, deoarecelocalnicii s-au opus cu dârzenie dorinþei domnitorului românde a-i supune. Acest lucru pare plauzibil deoarece se ºtie cãVlad Þepeº a dat o serie de interdicþii saºilor din Ardeal carefãceau comerþ cu Þara Româneascã. Satul a fost refãcut, dardata precisã a refacerii, precum ºi numãrul persoanelorrãmase dupã incendiere nu se cunosc. Dar chiar dacã s-a

Impresii de c[l[torie – Calatayud, Spania (I)Între 1960-1970 Spania a fost transformatã treptat într-o

economie industrialã modernã, dublatã de un sector de turism înplinã creºtere. La moartea sa, generalul Franco l-a desemnat personalca ºi urmaº la conducerea þãrii pe prinþul Juan Carlos, care a devenitastfel rege ºi conducãtor al statului. Acesta a jucat u rol importantîn evoluþia Spaniei spre un stat modern ºi democratic. Spania adevenit membrã a UE în 1986, iar de atunci pânã azi Spania acunoscut o ascensiune economicã fãrã precedent, miracol la careau contribuit ºi la care au fost martori ºi sute de mii de conaþionaliai noºtri. Cea mai mare suprafaþã a Spaniei este dominatã de platouriînalte ºi lanþuri muntoase, din care izvorãsc mai multe râuri. De-alungul coastelor se gãsesc câmpii aluvionare. Clima Spaniei este înprincipal temperatã ºi mediteraneanã.

Din punct de vedere administrativ Spania este împãrþitã în 17comunitãþi sau provincii, care au o largã autonomie, iar sub aspectreligios este o þarã predominant romano-catolicã (94%).

De cum am ajunge avionul deasupra teritoriului Spaniei, îþi daiseama cã este o þarã aridã, cu multã uscãciune. Apropiindu-ne deMadrid, coborând sub pânza norilor, se vedeau strãlucind în arºiþasoarelui ca într-un puzzle parcele de pãmânt galbene, roºii sau verzi.Se zãreau satele, localitãþile mai mari, ºoselele, autostrãzile ºi nupeste puþin timp, în depãrtare, Madridul, ale cãrui margini nu puteaufi distinse. Am aterizat pe unul dintre cele mai mari aeroporturi aleEuropei, cu 47 de terminale, fiecare terminal având 4-5 ramificaþiide îmbarcare ºi debarcare. La ieºirea din aeroport ne-a aºteptatbucuria revederii cu cei dragi, dar prima impresie a fost cã am intratîntr-un cuptor încins. Termometrele arãtau 42 grade Celsius. A urmato cãlãtorie fascinantã de 235 km printre vãi strãjuite de dealuri depiatrã. La început mi se pãrea un peisaj selenar, totul uscat, arºiþã,ºi totuºi suprafeþe întregi de miriºte (grâul era recoltat) se perindauprin faþa ochilor. În cele din urmã am intrat pe cursul apei Jiloc, iarundeva în aval, de-o parte ºi de alta a râului, într-o depresiune nuprea largã, dar alungitã pe traseul râului, se aflã oraºul Calatayud,destinaþia cãlãtoriei noastre. Era pe înserate. Dupã ce ne-am revãzut

ºi cu cei de acasã, dupã ce am schimbat primele impresii, am pornitpe jos prin oraºul gazdã. E de neconceput sã fii ºi numai în trecereprin Calatayud ºi sã mergi pe paseu. Acesta a devenit celebru ºiimportant mai întâi pentru cã e locul de întâlnire al localnicilor,unde-ºi beau cafeaua, berea, unde-ºi mãnâncã cina sau unde-ºipovestesc de toate. E un fel de str. Nicolae Bãlcescu din Sibiu, însãare ºi particularitãþile lui. De-o parte ºi de alta, pe lângã magazine,cofetãrii, restaurante, sunt strãzi circulate, iar pe mijloc se aflã oalee largã pietonalã, de-a lungul ei trei rânduri de arþari, care ausudate crengile între ei, atât pe rând, cât ºi peste cele douã alei,formând adevãrate tunele din coroanele ºi frunzele lor, cu o umbrãdeasã ºi rãcoritoare pentru cei care stau pe bãnci, la mese sau seplimbã. Paseul îi atrage ca un magnet dimineaþa pe pensionari, pemamele, bunicile sau bonele cu copii mici în cãrucioare. Când cãlduradevine insuportabilã, paseul rãmâne gol, iar spre searã el atrage dinnou pe toatã lumea, mai ales pe cei care au suportat zãpuºeala ºinãduful zilei pe câmp, în fabrici sau în depozite. Paseul este aortaprin care curge vitalitatea economico-financiarã a Calatayudului.Calatayudul este un mic orãºel în provincia Aragon (una dintre celemai aride regiuni), cu o populaþie de aproximativ 17000 locuitori,iar o datã cu imigrarea românilor a ajuns la aproximativ 23000-24000de locuitori, iar dintre cei 5000-6000 de români 75-80% sunt agniþeni.

(va urma)

Pr. Ioan Jurca

(Protopop Agnita)

FRAGMENTE DE PATERICDespre cum se formeaz[ opinia public[

(continuare din pagina 5)

PAROHIA ORTODOX{ ROMÂN{ HOSMAN – SCURT{ PREZENTARErefãcut, acestã reconstrucþie n-a durat prea mult, cãci dintr-un document din 1479 reiese cã Hosmanul a fost din noudevastat în întregime de cãtre turci. Cu acestã ocazie, avereanobilã a parohiei a fost predatã Scaunului din Nocrich dincare fãcea parte ºi Hosmanul. Inventarul parohiei a fost predatCapitolu-lui din Sibiu, cu menþiunea “pânã la repopulareacomunei”. Se pare cã într-un timp relativ scurt, satul a fostrefãcut ºi repopulat, amintindu-se într-un document din 1500cã Hosmanul se numãra printre comunele libere ale Scaunuluidin Nocrich, având o populaþie grupatã în 14 familii. Estedemn de remarcat faptul cã, deºi erau un numãr mic delocuitori, aceºtia prezentau interes pentru învãþãturã, îndocument pomenindu-se de un Schulmaister (dascãl). Se pareînsã cã starea materialã a locuitorilor Hosmanului era destulde precarã, ei fiind nevoiþi sã se angajeze la diferite munci însatele vecine pentru a-ºi câºtiga existenþa. Treptat populaþiaHosmanului continuã sã creascã, ajungând sã fie egalã cu ceaa Nocrichului, iar în 1528 parohia din Hosman recapãtãobiectele predate Nocrichului cu ocazia evenimentelor din1479. Începând cu secolele urmãtoare datele istorice privindHosmanul sunt mult mai sãrace. În 1776, într-o scriereoriginalã a saºilor, Samuel von Brukenthal spune cã în Hosmanexistau 85 capete de familie ºi 17 vãduve. În perioada stãpâniriiotomane în Transilvania românii din Hosman au avutpermanent de suferit de pe urma mãsurilor asupritoare ºiexploatatoare. În secolul al XVIII-lea, dupã ce stãpânireaotomanã a fost înlocuitã cu cea habsburgicã situaþia românilors-a înrãutãþit ºi mai mult din cauza politicii de deznaþionalizareºi convertire forþatã la catolicism a românilor.

În ceea ce priveºte organizarea ºi viaþa bisericeascã aromânilor din Hosman, menþionãm faptul cã aici existã douãbiserici ortodoxe: biserica cu hramul “Buna Vestire” ºi biserica“Cuvioasa Paraschiva”.

Biserica cu hramul “Buna Vestire” a fost ziditã în anul1897 din piatrã ºi cãrãmidã ºi acoperitã cu þiglã.

Turnul s-a ridicat în 1898 pânã la creasta acoperiºuluibisericii ºi numai în 1902 s-a terminat, acoperindu-se cu tablãzincatã. Planul edificiului a fost întocmit de arhitectul KappiterKaroly din Sibiu, fondul a fost creat de pr. Iosif Morariu dindonaþii proprii ºi colectele din comunele Rãºinari, Sãliºte º.a.Credincioºii locali au contribuit numai cu prestarea lucrãrilornecalificate. Sfinþirea bisericii s-a fãcut la 23 august 1898 decãtre Protopopul Nicolae Moldovan din Nocrchih asistat deºapte preoþi. În anii 1946 ºi 1973 biserica a fost renovatãsub îngrijirea pr. Vasile Cinezan. Pânã în anul 1829 toþicredincioºii din Hosman au fost ortodocºi, având o bisericãde lemn construitã în veacul al VII-lea, adusã din Cârþiºoara,lângã Fãgãraº. Preoþi stabili nu erau în comunã ºi parohia afost administratã de protop. Radovici ºi pr. Filimon ambii dinGlâmboaca. Între anii 1829-1841 a pãstorit pr. Ioan Popovicioriginal din Crãciunel. În acest timp, mulþi din credincioºi autrecut la greco-catolicism ºi erau adiministraþi de pr. PavelTrifan (tatãl lui August Trebonui Laurian) din Fofeldea. Înanul 1841 au trecut la uniþi pr. Ioan Popovici cu toþicredincioºii. În anul urmãtor o parte din cei trecuþi s-au întorsla ortodoxie, biserica rãmânând însã la uniþi. Aceºti puþiniortodocºi au fost administraþi de preoti din Gâmboaca ºiFofeldea. Neavând bisericã, serviciul divin se fãcea într-o odaiela Coman (Oanea maierului) pânã în 1848. Apoi s-a sãvârºitslujbã în casa lui Ioan ªerban, mai târziu Grecu Roºca (pevale). În anul 1864 credincioºii ortodocºi au cumpãrat obisericã de lemn din comuna Alþîna cu 60 de florini. Pe loculacesteia s-a zidit actualul edificiu. Biserica are acum douãclopote: unul turnat în anul 1900, al doilea cumpãrat în anul1925. Primul clopot pe care l-a avut biserica, donat deGuvernatorul Montenuovan în 1863 a fost luat pentrucerinþele primului Rãzboi Mondial. Preoþii care s-au succedatîn Parohia Ortodoxã Românã Hosman, parte din ei servind înactualul edifiuciu sunt: Ioan Popovici (1829-1841, la anul 1841trecut la greco–catolici); între 1841-1862 parohia a fostadministratã de preoþi din comune vecine; pr. Iosif Morariu(1862-1922); pr. Nicolae Vasu (1923-1925); pr. Ioan Ceteandin Þighindeal, administrator parohial (1925-1929); pr. C. I.Mihãilesc, administrator parohial (1929-1930); pr. EvghenieBrânzescu (1930-1934); pr. Vasile Cinezan (1935-1948). Din1948, când toþi credincioºii au revenit la Biserica Mamã,edificiul Bisericii cu Hramul “Buna Vestire” a fost abandonat,slujbele sãvâºindu-se în fosta bisericã greco-catolicã cu hramul“Cuvioasa Parascheva”. În anul 2001 a fost reintrodusã încircuituil cultic dupã multe reparaþii de fãcute prin grija pr.Roajdã Cãlin, epitrop fiind Ioan Damian, trecut mai târziu lacele veºnice. Sfinþirea Bisericii s-a fãcut de cãtre P.S. VisarionRãºinãreanu. Actualmente se sãvãrºesc slujbe alternativ.

Biserica “Cuvioasa Paraschiva” s-a clãdit în anul 1875 dinpiatrã ºi cãrãmidã, fiind acoperitã cu þiglã ºi tablã galvanizatã,în vremea pãstoriri pr. Matei Popoviciu. Ea a servit cultuluigreco-catolic pânã în anul 1948.

Forma bisericii este dreptunghiularã, iar altarul semicerc.Construcþia nu poate fi încadratã într-un stil definit. Nucunoaºtem provenienþa fondurilor necesare edificãrii ºi nicimãsura sporului credincioºilor locali la aceastã zidire. A fostrenovatã în 1946 sub îngrijirea pr. Cornel Haþegan, iar în anul1973 sub îngrijirea pr. Vasile Cinezan. În turn sunt douãclopote: unul de 30 kg. din anul 1925 ºi celãlalt de 220 kg dinanul 1947.

Preoþii care s-au succedat la acestã bisericã au fost: Pr.Ioan Popviciu 1841-1848; Pr. Matei Popoviciu 1849-1877; Pr.Iosif Banciu 1877-1885; Pr. Nicolae Pinciu 1885-1931; Pr. ValerPinciu 1931-1938; Pr. Cornel Haþegan 1959-1980; Pr.Gheorghe Bogãþan 1980-1988; Pr. Ioan Stancu 1988-1990;Pr. Romulus Leonte Luca 1990-1995; Pr. Cãlin Roajdã 1995-pânã în prezent.

Pr. Cãlin Roajdã

(Hosman)

GAZETA HÂRTIBACIULUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NOCTOMBRIE

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Cãtanã Eufimia 01 oct 80 de ani MarpodMãniº Livia 02 oct 96 de ani ChirpãrCiurar Valeria 02 oct 82 de ani BrãdeniNeghirlã Ortansa 03 oct 88 de ani MetiºBarb Elena 03 oct 85 de ani MerghindealBenchea Ion 03 oct. 86 de ani MihãileniMarcu Ana 04 oct 83 de ani AgnitaBotoº Ana 05 oct. 83 de ani AlþânaOprenea Ana 07 oct 81 de ani SãsãuºMicloº Rozalia 08 oct 86 de ani Ghijasa de SusArmean Lucreþia 11 oct 85 de ani CoveºPãcurar Mãriuþa 11 oct 85 de ani CoveºToma Sora 12 oct 80 de ani MihãileniOnea Emil 13 oct 8o de ani RetiºHordobeþ Ironim 14 oct 81 de ani IlimbavMuntean Victoria 14 oct 82 de ani RujaHordobeþ Victor 16 oct 84 de ani IlimbavZamfir Virsavia 16 oct 84 de ani RujaAlamã Eleonora 18 oct 80 de ani MarpodNotaru Lucreþia 18 oct 82 de ani RujaLenghel Paraschiva 19 oct 85 de ani AlþânaBoar Ana 20 oct 89 de ani IlimbavBobari Aurelia 20 oct 85 de ani RujaPaºcalãu Ana 22 oct 83 de ani MarpodIrod Anica 23 oct 84 de ani Ghijasa de SusBãrdaº Ioan 23 oct 83 de ani RetiºPopiþa Elisabeta 24 oct 85 de ani MetiºOpriº Maria 24 oct 83 de ani MihãileniRãu Ana 25 oct 90 de ani AlþânaBãjan Ioan 25 oct 84 de ani MarpodNistor Maria 27 oct 85 de ani VãrdItu Victoria 28 oct 89 de ani Ghijasa de SusTatu Amalia 28 oct 86 de ani AlþânaBârsan Elena 28 oct 83 de ani AlþânaVulea Elena 29 oct 82 de ani MerghindealÞichindelean Mãierean 29 oct 80 de ani AlþânaBaba Ion 30 oct 81 de ani Metiº

Urcând drumul anevoios pecrestele munþilor Fãgãraº, vedeamde departe cum se scãldau în orizontvârfurile cele mai înalte, Negoiu ºiMoldoveanu, mândria ºi semeþiaCarpaþilor Meridionali.

De peste tot apele trãsneau cuputere, treceau ca un vârtej printrestânci, pentru ca mai apoi sã seîntâlneascã în albia mamã, pentru a-ºi urma cursul cu repeziciune,clipocind printre pietre ºi spãlândtotul în cale.

Pe alocuri, în cãldãrile adânci,formate între pietrele muntoase,luminau ca niºte fãclii, pâlcurile dezãpadã, rãmase parcã spre aducereaminte a iernii trecute.

Nu am putut rezista sã nu iau cuasalt înãlþimile din zonaTransfãgãrãºanului, pentru a cãlcamai întâi pe vegetaþia sãlbaticã aacestor munþi, iar mai apoi sã mãdezmierd în miez de varã cupuritatea zãpezii care îmi scârþâiasub picioare ºi în palmele arse de

Într-o searã, un bãtrân indian îiexplicã nepotului sãu ce luptã teribilã sedã în interiorul fiecãrei persoane

ªi îi spune aºa:- Existã în fiecare din noi doi lupi (la

creºtini, cei doi lupi sunt îngerii, cel depe umãrul drept ºi cel de pe umãrulstâng.)

Lupul Rãului. El este furia, gelozia,invidia, lãcomia, tristeþea, regretele,aroganþa, cupiditatea, vinovãþia,

Copilul îºi privea bunicul scriind oscrisoare. La un moment dat întreabã:

- Scrii o poveste care ni s-a întâmplatnouã? Sau poate scrii o poveste despremine.

Bunicul s-a oprit din scris, zâmbii ºispuse nepotului:

- E adevãrat, scriu despre tine. Darmai important decât cuvintele estecreionul cu care scriu. Mi-ar plãcea sã fiica el când vei fi mare.

Copilul privi creionul intrigat, fiindcãnu vãzuse nimic special la acesta.

- Dar e la fel ca toate creioanele pecare le-am vãzut în viaþa mea!

- Totul depinde cum priveºti lucrurile.Existã cinci calitãþi la creion pe care dacãreuºeºti sã le menþii, vei fi totdeauna unom care trãieºte în bunã pace cu lumea.

Prima calitate: poþi sã faci lucrurimari, dar sã nu uiþi niciodatã cã existã oMânã care ne conduce paºii. Pe aceastãMânã o numim Dumnezeu ºi El neconduce totdeauna conform dorinþei lui.

Ce focu’, bade, te þine,De nu vii seara la mine?Þine-mã pãmânt cu iarbã,Iartã-mã, mândruþo dragã,Nu pot veni fãrã trebã.Treaba-i lesne a o facePentru omu’ care-þi place.Crede, mândro, n-am venit,Cã somn greu m-a-nþepenitLâng-un pãr mândru-nflorit.Florile m-au coperit,Mirosul m-a adormit.

Frunzã verde stejerel,Pân’ eram mai tinerel,Luam satul de-a lungulDe-a lungul ºi de-a latul.Câte mândre mã-ntâlneau,Toate nume îmi puneau.Spate late de voinic,Buze moi de copil mic.Frunzã verde lemn sucit,Dar dac-am îmbãtrânit,Câte fete mã-ntâlneau,Toate nume îmi puneau:Spate late, degerate,Buze moi, dãbãzãlate.Cine dracu-a mai vãzutCal cu coarne ºi bou ºut?

Spune-mi, bade-adevãratPentru care m-ai lãsat?Pentru cea de lângã valeCare-þi pare albã tare.Cã nu e albã de neam,Da-i albã de suliman.A luat suliman d-un zlotªi l-a pus pe obraz tot.ªtie dracu’ cum l-o pus,Cã pe nas nu i-o ajuns.I-o rãmas nasul pãtatªi dânsa de râs în sat.Lasã, bade, lasã, lasã,Cã-þi va pãrea þie rãuC-ai lãsat gura ca muraª-ai iubit pe spãlãtura.ª-ai lãsat gura ca fraga,ª-ai iubit pe tãpãlaga.

Ce focu’, bade, te þine,

Frunzã verde stejerel Spune-mi, bade-adevãrat

Spune, bade, spune verde,Cã minciuna eu n-oi crede.Floricicã floricea,Mândrã mândruliþa mea,ª-asarã-am pornit la tineCu struguri ºi cu smochine.Era vremea-ntunecoasãªi cãrarea lunecoasã;Lunecai la altã casã,La o nevastã frumoasã,Cã bãrbatu-i dus de-acasã.

Folclor cules de David Olaru din Sasaus

CREIONULDe Paulo Coelho

A doua calitate: din când în cândtrebuie sã mã opresc din scris ºi sãfolosesc ascuþitoarea. Asta înseamnã unpic de suferinþã pentru creion, dar pânãla urmã va fi mai ascuþit. Deci sã ºtii sãsuporþi unele dureri pentru cã ele te vorface mai bun.

A treia calitate: creionul ne dã voiesã folosim guma pentru a ºterge ce eragreºit. Trebuie sã înþelegi cã a corectaun lucru nu înseamnã neapãrat ceva rãu,ceea ce este absolut necesar e faptul cãne menþinem pe drumul cel drept

A patra calitate: la creion nu esteimportant lemnul sau forma lui exterioarãci mina de grafit din interior. Tot aºa,îngrijeºte-te de ce se întâmplã înlãuntrultãu.

ªi în sfârºit , a cincea calitate acreionului: lasã totdeauna o urmã. Tot aºasã ºti cã ceea ce faci tu în viaþã va lãsaurme, astfel cã trebuie sã fi conºtient defiecare faptã a ta.

Lacul de cristal

LUPTA INTERIOARAinferioritatea, minciuna, orgoliul,superioritatea ºi egoismul.

Lupul Binelui. El este bucuria, pacea,iubirea, speranþa, liniºtea, modestia,bunãtatea, generozitatea, adevãrul ºimila.

Dupã o clipã de gândire nepoþelul îlîntreabã:

- Bunicule ºi care lup câºtigã?La care bãtrânul îi rãspunse simplu:- Cel pe care îl hrãneºti.

Folclor • Folclor • Folclor

soarele torid.În zona Bâlea Lac, un adevãrat

monument de frumuseþe naturalã,pâlcurile de zãpadã se mãreau,îmbiind turiºtii la practicareasporturilor de iarnã.

În lacul albastru ºi limpede, aflatla mare altitudine, se reflectau, caîntr-o oglindã de cristal, crestelemunþilor ºi siluetele obiectivelor cese aflau în preajmã.

Nu te puteai sãtura privindminunãþiile naturii luminate desoare, ale cãrui raze lungi se opreauparcã în licãrirea lacului albastru.

Încetiºor, încetiºor, soarele s-aretras de pe bolta cereascã vrândparcã sã plece la culcare, iar astrulceresc cu miile de stele luminauPãmântul. Un vânt uºor ºi rece, desearã a început sã batã, iar noapteas-a aºternut ºi a încremenit întreaganaturã.

Samoilã Cristina-Maria

Clasa a VII-a B

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

UN SPECTACOL - CONCURSUL DE C{RU|EPrima plecare, primul prilej de amuzament pentru

spectatori. Un cioban de pe alte meleaguri stabilit în

zonã, a reuºit sã se rãtãceascã, luând-o prin râpi ºi a

avut noroc cu calul care l-a scos la liman. I s-a oferit a

doua ºansã, dupã ce au eu evoluat ceilalþi concurenþi

dar s-a rãtãcit din nou.

Au urmat ceilalþi concurenþi ºi concursul s-a

desfãºurat normal cu excepþia unuia mai slab decât calul,

ºi care, din cauza echilibrului precar a ajuns sã conducã

de pe fundul cãruþei ratând proba de slalom ºi de

parcare cu spatele. De fapt proba de parcare a fost cea

mai dificilã, unde majoritatea concurenþilor au coborât

din cãruþã ºi au condus calul de cãpãstru, pierzând

puncte.

Proba de cãlãrit fãrã ºa a atras mai ales tinerii. Din

pãcate traseul a fost prea scurt, obstacolele n-au fost

deosebite, ceea ce nu le-a permis concurenþilor sã-ºi

demonstreze calitãþile. Organizatorii au luat notã de

acest aspect ºi promit cã la anul aceastã probã va fi mai

bine organizatã fiind apreciatã atât de concurenþi cât ºi

de spectatori.

Câºtigãtorii concursului au fost urmãtorii:

- la cãruþe:

locul I Alexandru Galea cu 124 de puncte

locul II Ioan Pãcalã cu 120 de puncte

locul III Adrian Sava cu 116 puncte

- la cãlãrit:

locul I Eugen Sopa cu 77 de puncte

locul II Dan Colibanschi cu 70 de puncte

locul III Ionel Galea cu 68 de puncte

Caii cei mai frumoºi ºi sãnãtoºi au fost Vera de la

proba de cãruþe, proprietar Ioan Sava ºi Dan de la proba

cãlãrie, proprietar Daniela Gigulich.

Deºii concursul a fost o reuºitã, organizatorii au tras

(continuare dinn pagina 1)

multe concluzii pentru ca la anul sã fie ºi mai

ºi. Pentru cei care vor sã-ºi dea cu pãrerea, îi

informãm cã vinovaþi de tot ce s-a întâmplat

acolo sunt: Primãria din Marpod prin

Sebastian Dotcoº, asociaþia GAL

Microregiunea Hârtibaciu prin Joachim

Cotaru, societatea Daniela’s Bastelstube prin

Daniela Grieulich, societatea GreenCanter

prin Gerth Ziegler care a fost ºi preºedintele

juriului ºi MIM Atelier prin Manfred Mehrer.

De modul cum a fost prezentat concursul sunt

eu vinovat.

I Bârsan

Sâmbãtã ºi duminicã - 17 ºi 18 octombrie 2009

- a treia ediþie a festivalului –

Consiliul Local – Primãria Comunei Moºna ºi Asociaþia Ecomuzeul

Regional Sibiu organizeazã în viitorul week-end „FESTIVALUL

VERZEI” la Moºna.

Din programul manifestãriilor:

Sâmbãtã 17.10.2009

Ora: 10,00 – primirea invitaþilor la Primãria Comunei Moºna

Ora: 10,30 – Simpozionul: „Agricultura tradiþionalã încotro?”

Inaugurarea Centrului de Informaþii Turistice Moºna

Ora: 12,30 – Deschiderea oficialã a manifestãrilor

în centrul localitãþii.

Program folcloric cu expoziþii cu vânzare a produselor

agroalimentare.

Organizatorii pregãtesc o manifestare cu multe surprize – unicã în

sudul Transilvaniei – atât prin spaþiul neconvenþional ce valorificã

patrimoniul local cât ºi prin delicatesele culinare pregãtite de

gospodarii din Moºna.

Vizitarea circuitului ecomuzeului din localitatea Moºna!

Veniþi la Moºna – în urmãtorul week-end – sã petreceþi o zi în

gospodãrii tradiþionale ºi sã savuraþi produsele ecologice locale!

Duminicã 18.10.2009 – programul manifestãrilor continuã cu

noi surprize!

Invitaþie lansatã de

primarul comunei Moºna

Eugen Roba

FESTIVALUL VERZEILA MO~NA – MESCHEN