GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 148, UL 148, UL 148, UL 148, UL 148, SEPTEMBRIE 2018SEPTEMBRIE 2018SEPTEMBRIE 2018SEPTEMBRIE 2018SEPTEMBRIE 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 6

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 3

- pag. 6

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

Cele douã instituþii de învãþãmânt din Agnita,ªcoala Gimnazialã G. D. Teutsch ºi Colegiul AugustTreboniu Laurian, ºi-au deschis porþile, primindu-ipe elevi cu toate sãlile de clasã ºi laboratoarele binepregãtite pentru noul an de învãþãmânt. Atâtcorpurile ºcolare din Agnita cât ºi cele din Coveº ºiRuja, care aparþin de ªcoala Gimnazialã G. D.Teutsch, respectiv Colegiul A. T. Laurian auautorizaþii de funcþionare de la instituþiile abilitatesã le acorde.

Duminicã, dupã Sfânta Liturghie, preotul MihaiNaicu i-a informat pe cei prezenþi despre apariþia unuielement nou în ansamblul cultural al oraºului Agnita,cartea „Sancta Agatha amprente arhaice” a cãruiautoare este Rodica Þichindelean, membrã a UniuniiArtiºtilor Plastici din România.

O carte , document artistic despre oraºul AgnitaÎn puþinele pagini ale acestei lucrãri sunt

concentrate o mulþime de informaþii privind devenireaistoricã a oraºului Agnita al cãrui nume provine de laSfânta Agatha.

Amprentele arhaice descoperite de autoare suntprezentate în context cu evenimentele istorice careau influenþat cultura europeanã din antichitate pânãîn prezent.

Dupã ce face o scurtã prezentare a Sfintei Agatha,martirã creºtinã din Palermo, care a murit dindragoste pentru Isus, ºi al cãrui nume îl poartã ora�ulde pe Hârtibaci, autoarea face o incursiune prinarhitectura clãdirilor reprezentative ale oraºului.Textele sunt însoþite de picturile realizate de artistaplasticã, ale cãrei acuarele îl provoacã pe privitor sãdescopere taina vechilor construcþii prezentând princuloare ceea ce Lucian Blaga a spus prin cuvinte, „Eucu lumina mea sporesc a lumii tainã”.

Cartea artistei Rodica Þichindelean este unveritabil ghid turistic care, însoþind pe cel care vreasã descopere oraºul Agnita, îi relevã acestuia farmeculconstrucþiilor ce fac parte din Patrimoniul Naþional,fiind declarate monumente istorice. Ea ar puteadevenii un capitol distinct într-o monografie a oraºului, dacã vreodatã cineva se va învrednicii s-o realizeze.

Pânã atunci sã ne bucurãm cu ceea ce avem ºi sã-i mulþumim autoarei pentru frumoasa prezentare aoraºului de pe Hârtibaci.

Aprecierile frumoase ºi competente ale preoþilorMihai Naicu ºi Kozma Endre, ale muzeografei MihaelaNevodar, ºi ale artiºtilor plastici Adrian Popescu ºiMircea Corcodel subliniazã valoarea culturalã aacestei cãrþi.

I. Bârsan

ªCOLILE DIN AGNITA PREGÃTITEPENTRU NOUL AN ªCOLAR

În noul an ºcolar sunt înscriºi la ºcolile din Agnita1038 de elevi, din care 71 în clasele pregãtitoare ºi65 care vor trãi emoþiile bacalaureatului. De toþi sevor ocupa 81 de învãþãtori ºi profesori, din care 79sunt calificaþi ºi doar doi sunt în curs de a obþinecalificarea.

Adunaþi în curþile ºcolilor elevii ºi pãrinþii auparticipat la o scurtã slujbã de binecuvântare oficiatãde preoþi, au ascultat mesajul Poliþiei cu sfaturi

privind regulile de circulaþie dar ºi desprecomportamentul civilizat ºi disciplina din ºcoalã.Primarul Ioan Dragoman ºi Viceprimarul CostelMurgoci, prezenþi la acest eveniment important dinviaþa oraºului Agnita, le-au urat profesorilor ºi elevilorsucces în noul an de învãþãmânt.

Dupã ce directorii celor douã ºcoli au declaratoficial deschiderea noului an ºcolar, elevii mai maris-au adunat în grupuri pentru a-ºi povestiiîntâmplãrile din vacanþã iar prichindeii din claselepregãtitoare, de mânã cu pãrinþii mai emoþionaþidecât copiii, au pãºit în sãlile de clasã pentru a-ºicunoaºte învãþãtoarele ºi a vedea diferenþa dintre salade la grãdiniþã ºi cea de la ºcoalã, care de fapt nueste prea mare.

Le urãm succes tuturor elevilor ºi dascãlilor, înacest nou început de an ºcolar, o nouã treaptã pecare elevii vor urca ajutaºi de mentorii lor.

I. Bârsan

Sfânta Agatha - icoanã aflatã în Biserica Catolicã din Agnita

DE ZIUA LORFFFFFonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europeneopeneopeneopeneopene

pentrpentrpentrpentrpentru dezvu dezvu dezvu dezvu dezvoltoltoltoltoltararararare re re re re rurururururalãalãalãalãalã

ERASMUS+ LA COLEGIULTEHNIC „A. T. LAURIAN”

PPPPPomomomomompierpierpierpierpierul anului 20ul anului 20ul anului 20ul anului 20ul anului 201111188888

ÞELINE, SATUL ÎN CARE VEªNICIATRÃIEªTE PRIN FIII SÃI

- pag. 3

Coaliþia pentru Familie

Mitropolitul Ardealuluidespre Referendum

RRRRRefefefefeferererererendumul se vendumul se vendumul se vendumul se vendumul se vaaaaaorororororganiza în 6 ºi 7ganiza în 6 ºi 7ganiza în 6 ºi 7ganiza în 6 ºi 7ganiza în 6 ºi 7

octoctoctoctoctombrieombrieombrieombrieombrieScrisoare unui tânãr

Maria Daniela Pãnãzan

- pag. 5

Protopopiatul Agnitala ITO 2018 Sibiu

PPPPParararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveº în eeº în eeº în eeº în eeº în exxxxxcurcurcurcurcursiesiesiesiesie

MisMisMisMisMisttttter elucidater elucidater elucidater elucidater elucidat

De la Pãrintele MarianTimofte citire:

- pag. 5

Alte cântece specifice din ºezãtoriProf. Mircea Drãgan – Noiºteþeanu

Ziceri de Ioan Gyuri Pascu

DOINÃGeorge FILIP

ACASÃDaniela Pãnãzan Lorinczi

POEMEFranciscLorinczi

- pag. 7

SEPTEMBRIE DE FUMDoina Pavel Barbu

- pag. 7

- pag. 7

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Semn sigur cã a venit toamna pe

meleagurile noastre este apariþia zeului Bachusîn calitate de conducãtor auto pe ºoselelepatriei. Adicã strugurii din vie s-au transformatdeja în vin pentru unii din ºoferii de pe ValeaHîrtibaciului.

Controalele rutiere efectuate în ultimalunã de cãtre echipajele de poliþie din zonã audus la depistarea multor cazuri de conducerea unui autovehicul sub influenþa bãuturiloralcoolice.

La Agnita a fost depistat L.E. din localitatecare avea o îmbibaþie alcoolicã în aerul expiratde 0,58 ml/l, I.C. din Ilimbav a fost oprit laMarpod etilo-testul arãtând 0,91 mg/l. ÎnNocrich, G.V.G. din localitate avea 0,60 mg/l.M.D. din Cisnãdie a fost depistat la Chirpãr cuo alcoolemie de 0,54 mg/l iar P.A.I. din Bîrghiº,oprit pe raza localitãþii, a „suflat” 0,86 mg/l.

Dacã ne referim la cei care au „curajul”adicã inconºtienþa de a conduce un vehicul pedrumurile publice fãrã a avea permis deconducere vorbim de H.F.I. din Nocrich opritla Marpod, precum ºi R.P.M. din Agnita, L.V.din Brãdeni ºi M.I.D. din Retiº depistaþi pe razalocalitãþii de domiciliu.

Amestecaþi alcool cu lipsa carnetului deconducere ºi veþi obþine: C.G. din Netuº opritîn trafic la Brãdeni, G.C. din Feldioara jud.Bra�ov depistat la Nocrich �i S.A.I. din Peli�ordepistat în localitatea de domiciliu.

Câteodatã inconºtienþa ºi nesimþirea daumâna una cu cealaltã ºi apar personaje precumconducãtorul unui Renault cãruia, în Ruja, i s-a solicitat oprirea de cãtre un echipaj de poliie.ªoferul a refuzat sã opreascã ºi ºi-a continuatdeplasarea urmat fiind de echipajul de poliþie.Oprit în faþa unui imobil în care încerca sã intreºoferul a refuzat sã se identifice, a refuzatdeplasarea la Spitalul orãºenesc Agnita ºi s-aopus încãtuºãrii. La sosirea unui alt echipajºoferul a „acceptat” sã se deplaseze la spitalunde însã a refuzat prelevarea de probebiologice. Personajul lipsit de caracter a fostidentificat ca fiind N.D.C. din Ruja, cãruia i s-aîntocmit dosar penal pentru mai multe acuzaþii.

Prezenþa poliþiºtilor în trafic nu înseamnãcã nu existã incidente sau accidente. Laintersecþia cu Vecerd a DJ106 F.I. din Agnita apierdut controlul volanului ºi a acroºat uºorautoturismul condus de C.S.M. din Sibiu,acesta alegându-se ºi cu câteva traumatismeuºoare. Încercând sã facã o depãºire în dreptullocalitãþii Hosman, fãrã însã sã se asigurecorespunzãtor, A.M. din Agnita a intrat încoliziune cu un autovehicul din spate care seangajase deja în depãºirea propriului vehicul.La Fofeldea, M.M. din Ucea jud. Braºov a intratde asemenea într-o depãºire, tot fãrã sã seasigure corespunzãtor. Rezultatul? La intrareape contrasens s-a trezit în faþa unui vehicul carecircula corect ºi în urma manevrelor de evitareM.M. s-a rãsturnat în ºanþul de pe margineadrumului.

Tot la Fofeldea, chiar în localitate, unlocuitor a avut surpriza sã constate cã poartade acces ºi o bucatã de gard îi sunt distruse deun autoturism de culoare neagrã care nu a pututevita coliziunea. ªoferul s-a dat jos din maºinã,a vãzut ce a fãcut ºi, probabil considerând cãnu e un deranj prea mare, s-a urcat din nou lavolan ºi a plecat. Astfel, la sosirea poliþiei lafaþa locului împricinatul lipsea. Martorii l-auidentificat pe „omul berbec” ca fiind O.I. dinlocalitate care, în urma verificãrilor, s-a dovedita nu avea permis de conducere.

Din nefericire nu au avut loc doar incidentepe drumurile publice. V.E.L. din Agnita ºi-apierdut viaþa în coliziunea dintre motocicletape care o conducea ºi un microbuz. Conducândcu o vitezã neadaptatã drumului, la Nocrich într-o curbã, a pierdut controlul motocicletei, aderapat ºi a izbit în plin microbuzul care circulape contrasens.

La Marpod a avut loc o altercaþie spontanãîntre patru persoane. Trei dintre ele au agresat-o pe a patra, aceasta din urmã având nevoie deîngrijiri medicale pentru fracturi, traumatismeºi rãni la nivelul capului.

Un minor de 12 ani din Merghindeal aajuns la Spitalul Orãºenesc Agnita cutraumatisme la nivelul capului ºi toraceluiprovocate de un mânz din gospodãrie care l-alovit cu copita. Minorul se afla nesupravegheatîn grajd ºi nu se ºtie ce a provocat momentulde agresivitate a mânzului.

Evenimente multe, evenimente puþine,indiferent de numãr, indiferent de anotimp saude vremea de afarã poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului sunt …

… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Pentru orice lucru din viaþa noastrã, casã-l putem aprecia cu adevãrat, trebuie sãavem un termen de comparaþie. Ceva faþãde care sã îl putem evalua.

Iar oamenii care au o bogatã experienþãde viaþã, cei care cãlãtoresc, care citesc, carese informeazã, care sunt curioºi ºi deschiºicãtre orice este nou sau altfel, au termen decomparaþie pentru aproape orice. ªi atuncipot sã aprecieze, sã evalueze corect uneveniment sau situaþie cu care se întâlneºteîn viaþã. Cu cât cunoºtinþele sunt mai bogatecu atât evaluarea este mai corectã.

Imaginaþi-vã un tablou pe un perete.Pentru cineva neavizat este doar un tabloupe un perete. Pentru un designer de interiorva fi un tablou pus pe peretele care trebuieiar rama se asorteazã perfect cu lemnulgaleriei. Pentru un artist este un tablou cu ocromaticã remarcabilã, perfect asortatã cutonurile de culoare din camerã. Un critic deartã, atras de poziþionarea ºi cromaticatabloului, va constata cã este lucrarea unuipictor celebru ºi, eventual, va putea face oevaluare în bani, a tabloului.

Cine are cele mai multe informaþiidespre acel tablou? Cine este cel mai înmãsurã sã îi aprecieze adevãrata valoare? Celcare îl considerã un tablou oarecare sau celcare îi recunoaºte valoarea artisticã ºieconomicã?

Atunci când viaþa ne pune în faþa uneidecizii, în funcþie de cunoºtinþele fiecãruiadintre noi, luãm o decizie mai bunã sau maiproastã. Acea decizie ne afecteazã în

principal pe noi ºi eventual pe cei apropiaþinouã. Cu cât decizia pe care o luãm este maibunã cu atât efectele ei vor fi mai beneficepentru noi. Cu cât este mai proastã, cu atâtmai proaste efectele. Dar astea sunt deciziilenoastre. Le luãm noi pentru noi ºi ne asumãmconsecinþele lor pentru cã „ne-am fãcut-o cumâna noastrã”.

Dacã este însã vorba de cei care neconduc, avem voie sã gândim la fel? Avemvoie sã permitem cuiva care se prezintã înfaþa noastrã ºi se bate cu pumnul în piept cãºtie mai bine decât noi ce ne trebuie, sã ia înnumele nostru decizii ce ne pot schimbaviaþa?

Atâta timp cât acea persoanã dovedeºtecã ºtie ce face, cã are cunoºtinþele ºipriceperea necesarã, nu este un lucru rãu.Nu oricine poate fi croitor, sau medic, saupolitician. Dar sunt persoane care au toatecalitãþile sã fie croitor, sau medic, saupolitician. Pare firesc sã îi lãsãm sã practiceacea meserie. Dar este oare deajuns? Suntcroitori mai buni sau mai slabi. Sunt medicimai buni sau mai slabi. Sunt politicieni maibuni sau mai slabi. Când ne alegem croitorulsau medicul, îl alegem pe cel bun nu pe celmai slab în meseria lui. De ce nu facem la felºi cu cei ce ne conduc? De ce le permitemunor „politicieni” experþi în arta interesuluipropriu ºi total neinteresaþi de artainteresului popular sã ia decizii în numelenostru? Sã ne conducã vieþile cum vor ei, nucum vrem noi? Nu vi se pare firesc ca aºacum ne alegem persoanele din viaþa noastrãsã îi alegem ºi pe cei care ne conduc viaþa?

Este adevãrat. Nu poþi ºti ce poate facecineva pânã nu-l pui la încercare. Dar dacã l-ai încercat ºi vezi cã nu face faþã, de ce-l maiþii? Când ºtii cã orice decizie proastã a aceluipolitician te va afecta cu siguranþã ºi pe tine?Dacã îmi aleg un medic slab s-ar putea sã mãîmbolnãvesc mai rãu sau chiar sã mor. Dacãaleg un politician slab s-ar putea sã moarãmilioane de oameni sau o naþiune. Dacãmedicul nu îºi face treaba, îl schimb. De cesã nu schimb ºi politicianul?

Un politician bun înseamnã o naþiuneprosperã, înseamnã cetãþeni care nu duc grijazilei de mâine. Ãsta este rostul lui. Pentruasta îl aleg. Sã ia, în numele nostru, al tuturorcelor pe are îi reprezintã, decizii care ne vorafecta viaþa. În bine. Nu în rãu.

Veþi spune cã asta facem de treizeci deani încoace. Schimbãm politicieni, doar-doarvreunul este mai bun. Nu este adevãrat. Votuluninominal este cel ce îmi permite sã schimbpoliticieni. Noi votãm pe liste. Schimbãmpartide. Iar în spatele partidelor sunt aceeaºioameni.

Luãm decizii în fiecare clipã a vieþiinoastre ºi ne asumãm consecinþele lor. Oarecum ar fi dacã politicienii ºi-ar asuma deciziilepe care le iau? Dar dacã ar lua deciziile încunoºtinþã de cauzã? Dacã ar avea abilitãþilenecesare sã facã din politicã o meserie pecare sã o punã în slujba noastrã, a celor carele încredinþãm destinele noastre?

Cred cã asemenea politicieni existã.Trebuie doar sã îi cãutãm. Începând cuoamenii de lângã noi. Oameni în care avemîncredere ºi care ne vor rãsplãti aceaîncredere.

Cãtã V.

În 13 septembrie a fost ziua lor, apompierilor, a acelor oameni minunaþi, gataoricând sã sarã în foc pentru a salva oameni ºibunuri, a paramedicilor de la SMURD, pregãtiþisã-i smulgã din ghearele morþii pe cei accidentaþiori bolnavi. De ziua lor Staþia de Pompieri dinAgnita ºi-a deschis porþile pentru a-ºi prezentatehnica din dotare, ºi elevii de la ªcoala GDTeutsch s-au dus sã-i vadã ºi sã-i felicite.

De la purtãtorul de cuvânt al ISU Sibiu, Slt.Ramona Nistor, am aflat cã pompierii din cadrulStaþiei Agnita au intervenit de la începutul anuluiºi pânã în prezent la un numãr de peste 660 deintervenþii în situaþii de urgenþã ºi cazurimedicale. Dintre acestea, cele mai multe au fostintervenþii asigurate de cãtre paramediciiSMURD, care au intervenit la un numãr de 564de solicitãri, acordând asistenþã medicalã ºitransportând la spital persoanelor cu diferiteafec�iuni medicale. Fiind alãturi de cetãþeni îndiverse situaþii, atunci când viaþa acestora a fostpusã în pericol, pompierii din cadrul StaþieiAgnita au intervenit pentru stingerea a 10incendii, asistenþa persoanelor ºi descarcerareîn patru situaþii, alte douã misiuni au fost pentruprotecþia comunitãþilor ºi 12 misiuni pentruasigurarea mãsurilor de apãrare împotrivaincendiilor pe timpul desfãºurãrii activitãþilor cupublic numeros. Pe timpul manifestãriiinundaþiilor, în raionul de intervenþie al Staþieide pompieri Agnita, s-a intervenit la 70 demisiuni de evacuare a apei din gospodãriilecetãþenilor.

De asemenea, pompierii din cadrul StaþieiAgnita au efectuat 120 de acþiuni de recunoaºtereîn teren pentru identificarea surselor de

Stimaþi locuitori de peValea Hîrtibaciului!

ªtiþi dacã actul dumneavoastrã de identitate seaflã în termen de valabilitate?

Dacã nu, verificaþi data înscrisã în colþul dindreapta-jos al acestuia. Prin lege aveþi obligaþia de avã prezenta, cu cel puþin 15 zile ºi cel mult 180 dezile înainte de aceastã datã, la Serviciul PublicComunitar Local de Evidenþã a Persoanei în vedereapreschimbãrii acestuia. Nu lãsaþi sã treacã acesttermen. Este posibil sã aveþi nevoie de actul deidentitate la medic, la bancã, la notar sau orice altãinstituþie iar un act de identitate expirat nu vã estede folos.

Pentru a vã putea preschimba actul de identi-tate trebuie sã aveþi asupra dumneavoastrã:

· actul de identitate vechi· certificatul de naºtere în original ºi copie

xerox· actul cu care faceþi dovada spaþiului de locuit

(contract de vânzare-cumpãrare, contract deînchiriere, certificat de moºtenitor, adeverinþã dela primãria locului de domiciliu etc.)

ºi, dacã este cazul, urmãtoarele acte:· certificat de cãsãtorie în original ºi copie xerox· sentinþã de divorþ rãmasã definitivã ºi

irevocabilã în original ºi copie xerox· certificatul de deces al soþului/soþiei în

original ºi copie xerox· certificatele de naºtere ale copiilor care nu

au încã 14 aniAþi cãutat certificatele de naºtere ale copiilor

ºi aþi constatat cã au împlinit 14 ani ºi nu au încãact de identitate ? Vã aºteptãm împreunã cu aceºtiapentru a-i pune în legalitate, cu cel mult 15 zile dupãîmplinirea vârstei de 14 ani, conform legii.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþãa Persoanei al oraºului Agnita funcþioneazã în sediulPoliþiei oraºului Agnita ºi are urmãtorul programcu publicul:

de luni pânã joi 09 - 15vineri 09 - 12

DE ZIUA LOR

alimentare cu apã ºi familiarizarea cuparticularitãþile fiecãrei clãdiri.

Staþia de pompieri Agnita face parte dincadrul Inspectoratului pentru Situaþii de UrgenþãCpt. Dumitru Croitoru al judeþului Sibiu, alecãrui obiective principalele rãmân asigurareaclimatului de siguranþã la nivelul comunitãþii ºicrearea culturii de securitate, reprezentândelemente fundamentale ce susþin activitãþilederulate în sprijinul ºi pentru cetãþean.

Îi felicitãm pe bravii noºtri concetãþeni, lemulþumim pentru spiritul lor uman ºi le dorimsucces în minunata profesie pe care ºi-au ales-o.O felicitare în plus pentru Rareº Florin Jecan,cel mai bun pompier din judeþul Sibiu.

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

Un nou an ºcolar ºi noi oportunitãþide educaþie ºi formare profesionalãpentru colectivul de elevi ºi cadredidactice de la Colegiul Tehnic „AugustTreboniu Laurian” Agnita.

Scopul general al acestui demerseste creºterea calitãþii formãriiprofesionale a viitorului confecþionerproduse textile ºi tâmplar universal,prin stagii de practicã în contexteuropean în vederea creºterii ºanselorde angajare la finalizarea studiilor, princooperare internaþionalã ºi mobilitateîn scop educaþional.

Proiectul de mobilitate Erasmus+nr. 2018-1-RO01-KA102-047981 „Stagiude practicã la nivel european pentruconfecþioner produse textile ºitâmplar universal” se adreseazã unuinumãr de 37 de elevi aflaþi în clasa a XI-a, ºcoalã profesionalã, f ilierãtehnologicã, din care 26 de elevicalificarea confecþioner produse textileºi 11 elevi calificarea tâmplar universalºi are ca parteneri AssociacaoIntercultural Amigos DaMobilidade, Com-prensa,ImpressãoTêxtil, Lda ºi Manuel daCosta Gomes & Ca, Lda, Barcelos dinPortugalia. Proiectul se va derula înperioada 31.08.2018-30.08.2020,proiect ce se va realiza cu sprijinulfinanciar al Comisiei Europene, prinAgenþia Naþionalã pentru ProgrameComunitare în Domeniul Educaþiei ºiFormãrii Profesionale.

În cadrul acestor firme elevii vorputea exersa operaþii tehnologice cu

Centrul comunitar din Chirpãr.

În luna septembrie GAL MicroregiuneaHârtibaciu a afiºat la Primãriile din

teritoriul GAL, listele cu proiecteleeligibile ºi selectate pentru finanþare pentrudouã din mãsurile prevãzute în Strategia deDezvoltare Localã 2016 – 2020.

Prima listã cuprinde MP1 – „Investiþiipentru incluziunea socialã ºi combatereasãrãciei”, unde, prin SDL a fost prevãzutãsuma de 200 mii de euro.

Rareº Florin Jecan este ªef GardaIntervenþie la Secþia de Pompieri Agnitade 14 ani. Anul acesta, datoritã implicãriisale în timpul inundaþiilor din judeþul Sibiudin aceastã varã precum ºi datoritã moduluiîn care a gestionat intervenþiile la care aluat parte, sibianul de 35 de ani a fostdistins cu titlul de Pompierul Anului.

Reporterul Turnul Sfatului a stat devorbã cu pompierul anului despre distincþiaprimitã, una din cele mai marcanteintervenþii din cariera sa, precum ºi despreintervenþiile la inundaþiile din aceastã varã.

Pentru ce anume aþi primit aceastãdistincþie?

Anul acesta, dupã cum se ºtie,subunitatea noastrã a fost alarmatã pentruintervenþia la inundaþii, în localitãþileMarpod, Nocrich, Alþâna, cât ºi oraºulAgnita. Am intervenit împreunã cu Gardade Intervenþie a Subunitãþii pentruprotejarea ºi evacuarea apei din gospodãrii,

ERASMUS+ LA COLEGIUL TEHNIC„AUGUST TREBONIU LAURIAN”

utilaje ºi tehnologii moderne, înconformitate cu standardele europene,normele tehnice de securitate a muncii,vor putea sã-ºi dezvolte uncomportament specific unui loc demuncã în care accentul se pune peproduse de înaltã calitate. Elevii îºi vorîmbunãtãþi substanþial ºansele de accespe piaþa muncii, prin noi cunoºtinþe ºiabilitãþi ce le vor dobândi ºi prinvaloarea adãugatã dezvoltãriiprofesionale ºi personale.

Bugetul proiectului este 112.585euro.

Echipa de proiect este formatã din5 cadre didactice cu o pregãtireprofesionalã de înaltã calitate, cucompetenþe în aplicarea, gestionarea,implementarea de proiecte ºi programefinanþate din fonduri europene. Echipaformatã din prof. ing. Ionele Daniela-Elena - coordonator proiect, prof. PetruþMirela Monica - Responsabil cumonitorizarea ºi evaluarea proiectului,prof. ing. Anghelina Paraschiva -Responsabil cu formarea profesionalãºi selecþia participanþilor, prof.Zgabercea Dana Elena - Responsabil cupromovarea ºi diseminarea rezultatelorproiectului, prof. Morariu Ana Maria -Responsabil cu pregãtirea pedagogicãa participanþilor, a efectuat analiza denevoi de formare a elevilor ºi ainstituþiei ºi a realizat proiecþia acesteianalize, materializatã în ideea acestuiproiect.

Coordonator proiect,Prof. ing. Ionele Daniela-Elena

FFFFFonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europene pentropene pentropene pentropene pentropene pentruuuuudezvdezvdezvdezvdezvoltoltoltoltoltararararare re re re re rurururururalã prinalã prinalã prinalã prinalã prin

GGGGGALALALALALMicrMicrMicrMicrMicrorororororegiuneaHâregiuneaHâregiuneaHâregiuneaHâregiuneaHârtibaciutibaciutibaciutibaciutibaciu

Pe aceastã mãsurã au fost depuse ºiselectate trei proiecte în valoare totalã de167.637 euro. Douã proiecte au fost depusede Primãriile Bârghiº ºi Brãdeni, care vorrealiza câte un Centru ComunitarMultifuncþional pentru servicii integrate,adicã vor amenaja câte o locaþie în carecetãþenii, mai ales persoanele vârstnice, sãse poatã întâlnii, sã desfãºoare împreunãacþiuni de socializare, sã organizezeevenimente de recreere de destindere.Centrele vor fi dotate cu mobilier ºi aparatespecifice acestor activitãþi. Proiectul comuneiBîrghiº este în valoare de 24087 euro iar alcomunei Brãdeni în valoare de 22417 euro.

Al treilea proiect, depus ºi selectatpentru finanþare, a fost al Primãriei Nocrich,cãreia i s-a probat suma de 121133 europentru a moderniza strada Verzelor din satulHosman. Strada va fi modernizatã pe olungime de 280 m ºi lãþime de 18 m.

Lista a doua cuprinde MA3 – „Sprijinpentru micii fermieri”, în care sumaprevãzutã prin SDL, în aceastã sesiune, a fostde 90 000 euro ºi a fost alocatã integral prinºase proiecte depuse ºi selectate, fiecarebeneficiind de câte 15000 de euro. Cu sumeleprimite beneficiarii îºi vor achiziþionaterenuri, utilaje ºi echipamente apicole, liniede procesare ºi ambalare miere, tractoarepentru fermã de legume etc.

I. Bârsan

PPPPPomomomomompierpierpierpierpierul anului 20ul anului 20ul anului 20ul anului 20ul anului 201111188888„Mã implora sã îl salvez pentru cã acasã îl aºteptau copiii”

Interviu realizat de CRISTINA BÃLÃU

fiind un numãr foarte mare de intervenþiiºi cu o duratã foarte mare, undeva în jurulºi a zece ore de intervenþii uneori. Acestanu a fost singurul motiv pentru care am fostales pompierul anului. Au contat ºiconducerea ºi gestionarea acþiunilor deintervenþie la care am participat.

Cât de solicitante au fostintervenþiile la inundaþii?

A fost o perioadã de câteva sãptãmâniîn care aproape zilnic subunitatea a fostalarmatã pentru intervenþia la evacuareaapei din gospodãriile populaþiei. Au foststrãzi întregi inundate. Am fost peste totîn zonele afectate, chiar ºi în localitateaRuja. Am lucrat ºi în cooperare cu restulsubunitãþilor ISU la Cristian, unde s-aufãcut îndiguiri.

Ce aþi gãsit la faþa locului?Din fericire, nu au fost pierderi de vieþi

omeneºti. Au fost afectate locuinþele,beciurile, dar nu au fost locuinþe care sã

cadã din cauza inundaþiilor. Dupã evacuareaapelor s-a putut locui din nou în caselerespective. Am avut parte de ajutor atât dinpartea autoritãþilor locale, cât ºi din parteaserviciilor voluntare ºi a locatarilor.

Povestiþi-ne despre o intervenþiecare v-a marcat în mod special.

E foarte greu sã spun, pentru cã îndecursul a 14 ani au fost foarte multeintervenþii, atât incendii cât ºi accidenterutiere unde impactul emoþional este multmai mare de multe ori. Ce îmi vine acumrepede în minte este o intervenþie în care undomn a rãmas încarcerat în maºina proprieºi ne implora ºi ne spunea „Vã rog sã mãsalvaþi pentru cã acasã mã aºteaptã copiii”.

Aþi reuºit sã îi salvaþi viaþa?Din fericire, da. Am reuºit sã îl scoatem

ºi echipajul SMURD l-a transportat la spital,iar domnul respectiv a supravieþuit.

Ce vã face sã continuaþi sã mergeþizi de zi la muncã, deºi vã solicitã atâtde mult emoþional?

Spiritul de echipã este cel care nedeterminã sã continuãm. Suntem cu toþii omare familie în care nu ne putem desfãºuraactivitatea individual. Totul este o muncã

în echipã în care primeazã spiritul dedevotament ºi curaj.

Ce sentimente vã încearcã ºtiind cãaþi fost ales pompierul anului?

Sunt mândru de acest titlu ºimulþumesc pe aceastã cale conducerii ISU,care m-a sprijinit pe toatã durata activitã�iimele, le mulþumesc colegilor fãrã de carenu pot sã îmi asum acest titlu.

Familia vã susþine?Bineînþeles! Nu pot uita de familia mea,

îi mulþumesc soþiei mele pentru cã mãîn�elege ºi acceptã timpul pe care îl petrecdeparte de ea ºi de copii. Am douã fetiþe,una de 8 ani ºi una de 1 an. Fetiþa cea mareînþelege ceea ce fac ºi chiar e mândrã cãtatãl ei este pompier.

De câþi ani sunteþi pompier?Sunt absolvent al ªcolii de Subofiþeri

de Pompieri ºi Protec�ie Civilã „PavelZãgãnescu” Boldeºti, promoþia 2002-2004.Din anul 2004 am fost repartizat la Staþiade Pompieri Agnita, unde am rãmas pânãîn prezent ºi am îndeplinit funcþia de ªefGardã Intervenþie.

Articol preluat din publicaþiaTurnul Sfatului

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Satul Þeline, aparþine de comunaBrãdeni ºi se aflã în marginea de sud-est a judeþului, la cea mai mare distanþãde Sibiu, aproape 100 de km, avândgraniþã de hotar cu judeþele Mureº ºiBraºov. Ascuns între dealuri ºi ocrotitde pãduri satul, prin casele rãmase, îºimai etaleazã azi vechea strãlucire.

Poveºtile locului vorbesc despreîntemeietorii satului cã ar fi fost iobagifugari de pe moºiile grofilor, oamenicare n-au acceptat robia ºi s-au ascunsaici între pãduri ºi dealuri, trãind laînceput în colibe. Apoi, când vremurileau devenit mai îngãduitoare, dârzeniaºi hãrnicia i-au fãcut sã rãzbeascãvitregia locurilor, au crescut animale,au lucrat în pãdure ºi ºi-au ridicat casemari cu heiuri multe. Cei plecaþi înAmerica au revenit cu dolari ºi au

ÞELINE, SATUL ÎN CARE VEªNICIA TRÃIEªTE PRIN FIII SÃI CARE NU-L UITÃsã-ºi gãseascã rosturi prin oraºele dinþarã, apoi mai departe, prin þãri strãine.

Acum în Þeline mai trãiesc 20 defamilii, majoritatea trecuþi de primatinereþe, dar muncind aºa cum au fãcutpãrinþii, bunicii ºi strãbunicii lor.Majoritatea celor plecaþi revin cu dragacasã, mai ales toamna când rodulgrãdinilor trebuie adunat. Cãci una dinbogãþiile þelnerenilor au fost grãdinilecare, protejate de dealurile ceînconjoarã satul, le-au umplutîntotdeauna cãmãrile ºi pivniþele cupoame, mai ales cu prune bune derachiu.

Dar nu numai de grãdini le este dorcelor plecaþi ci mai ales de liniºteauliþelor, de curãþenia satului pe care ceirãmaºi o pãstreazã aºa cum au fãcutdintotdeauna.

cumpãrat pãmânturi de la locuitoriisatelor vecine. Tot cu dolari ºi cu forinþi,în 1890 prin vrednicia preotului NicolaeEnciu ºi a enoriaºilor Zosim Fãgãdar,Ioan Drãgan ºi Gheorghe Modoi ºi-auridicat bisericã nouã, cea mai mare dinîmprejurimi, sfinþitã în 1893 de cãtreMitropolitul Ioan Merþianu, cu hramul„Schimbarea la faþã”

Apoi au venit comuniºtii ºi, dupãmodelul sovietic, au schimbat regulilecomunitãþilor sãteºti impunând altele,nepotrivite cu spiritul oamenilordemni, învãþaþi sã fie stãpâni pe muncalor ºi sã trãiascã mândri din rodul trudeilor. ªi la fel ca în toate satele, mai alescele româneºti de pe ValeaHârtibaciului, tinerii au trebuit sã plece

ªi venind acasã, cei plecaþi au vãzutcã vechea bisericã se degradeazã pe zice trece ºi cã necesitã reparaþii pe carecei rãmaºi nu puteau sã le plãteascã,aºa cã, la fel ca înaintaºii lor care auconstruit biserica cu dolari ºi forinþi,ei au donat euro ºi lei ºi numai în treiani au refãcut vechiul locaº de latemelie pânã la acoperiº. În interior,doar vechile icoane au mai fostpãstrate, aºezate la loc de cinste înaltar, restul e totul nou, pardoseala dingresie albã aºezatã pe placã de betoncu fier armat în toatã biserica, icoanelitografiate ºi icoane pictate în tehnicãacrilicã, obiecte de cult ºi icoaneîmpãrãteºti, strane noi sculptate,mobilier nou în altar ºi Sfânta Masã pe

care s-a aºezat o placã de marmurã.ªi când toate au fost gata l-au rugat

pe Înalt preasfinþitul Laurenþiu,Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului sã purceadã la sfinþireabisericii îmbrãcatã în haine noi, lucrupe care marele Ierarh l-a fãcut cuplãcere. Împreunã cu un sobor depreoþi din care au fãcut parteProtopopul de Agnita, Mihai Naicu ºiparohul bisericii, Petru Cosmin Dãnilã,precum ºi alþi slujitori bisericeºti, atârnosit lãcaºul de cult cu Sfântul ºiMarele Mir ºi cu apã sfinþitã, a aºezatîn Sfânta Masã moaºte ºi Actul deTârnosire ºi a sfinþit altarul ºi icoanelede pe catapeteasmã.

Dupã sãvârºirea acestei mari ºisfinte lucrãri, a urmat Sfânta Liturghie,

rãspunsurile liturgice fiind date degrupul vocal „Anatoly” din Braºov, carele-au oferit celor prezenþi un minunatconcert muzical.

Cuvântul de învãþãturã a fost rostitde Înalt preasfinþitul Laurenþiu care,dupã ce a explicat Evanghelia cu pildanunþii fiului de împãrat, i-a sfãtuit pecredincioºi sã ia parte la Referendumulpentru familie, pentru a opri pericoluldecãderii morale a poporului.

Preotul Petru Cosmin Dãnilã le-amulþumit enoriaºilor pentru sprijin laimportanta lucrare realizatã. Amulþumit ºi înaltului ierarh pentru cãa sfinþit frumosul locaº de rugãciune ºidrept recunoºtinþã i-a dãruit spreamintire o frumoasã icoanã, pe careÎnalt preasfinþitul a primit-o cu bucurie,

fãgãduind cã aceasta va fi aºezatã într-un aºezãmânt social pentru copii.

Pentru vrednicia lui, MitropolitulLaurenþiu l-a hirotesit iconom pepreotul Petru Cosmin Dãnilã,înmânându-i brâul roºu iar pãrinteluiIoan Scutea, care a slujit aici peste 40de ani, i-a oferit distincþia „Cruceaºagunianã pentru preoþi”. Primaruluicomunei Brãdeni, Liviu Modoi, i-adãruit Ordinul Sfântul Ierarh Andreiªaguna, pentru contribuþia Primãrieila lucrãrile executate. Acte de cinstireau primit ºi Boholt Ioan, DeneºanEleonora, Etves Maria, GîrlonþeaViorica, Hantãu Lucia, Hantãu Emil,Moraru Felicia ºi Moldovan Ioan,binefãcãtori care au fãcut donaþiiconsistente pentru ca satul lor sã aibã

nu numai cea mai mare bisericã dinProtopopiatul Agnita ci ºi una din celemai frumoase.

Apoi toþi credincioºii prezenþi aupãºit cu smerenie în Sfântul Altar undes-au închinat ºi au cinstit moaºteleSfântului Ierarh Andrei ªaguna adusede la Catedrala mitropolitanã din Sibiu.

Dupã sãvârºirea celor sfinte,gazdele ºi oaspeþii au luat parte la oagapã creºtineascã, urmatã de unspectacol folcloric dedicat fiilor satuluiprezenþi la aceastã sãrbãtoare. Dinspectacol n-a lipsit îndrãgita cântãreaþãMaria Lia Bologa, bucuroasã cã se aflãaproape de izvorul Hârtibaciului, locbinecuvântat de vrednicia ºi spiritullocuitorilor sãi.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 121, SEPTEMBRIE 2018Anul X, nr. 121, SEPTEMBRIE 2018Anul X, nr. 121, SEPTEMBRIE 2018Anul X, nr. 121, SEPTEMBRIE 2018Anul X, nr. 121, SEPTEMBRIE 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

În comunicatul de presã emis în 12septembrie 2018, Coaliþia pentruFamilie ºi Platforma Împreunãsubliniazã faptul cã referendumul „nueste al niciunui partid, al niciunui liderpolitic, este al tuturor acelora care vorveni la vot pentru apãrarea copiilor lor,pentru ca viaþa lor sã fie scutitã deminciuna ideologicã a revoluþiei sexuale,de minciuna acelora care vor sã nereeduce pe toþi, pãrinþi ºi copii”.

Cele douã organizaþii civice au mulþumit„senatorilor care au votat pentru ca poporulromân sã-ºi poatã exercita suveranitatea prinreferendum” ºi au anunþat cã „vor continuaimplicarea pânã la Referendum, îndeplinindmandatul conferit de cele 3 milioane deromâni semnatari ai iniþiativei cetãþeneºti”.

Coaliþia pentru Familie este o iniþiativãcivicã fãrã personalitate juridicã,independentã de orice partid politic ºineafiliatã confesional, deschisã tuturor celorcare împãrtãºesc valorile familieitradiþionale.

Text integral:Votul de ieri, 11 septembrie 2018, din

Senatul României, pune capãt unei îndelungiaºteptãri din societatea româneascã.Mulþumim tuturor senatorilor care au votatpentru ca poporul român sã-ºi poatã exprimaopinia, sã-ºi poatã exercita suveranitatea prinreferendum.

Am ajuns, astfel, în faþa ultimei etape alungului nostru drum pentru apãrareaminþilor ºi sufletelor copiilor noºtri deintruziunea minciunii ºi falsului unei ideologiiradicale care vrea sã-i înveþe cã naturalul ºifirescul sunt doar expresia unei aºa-ziseprejudecãþi, ºi nu fundamentul vieþii noastreca fiinþe umane libere ºi demne, capabile defrumuseþe ºi dragoste, de demnitate ºimoralitate.

Coaliþia pentru Familie ºi PlatformaÎmpreunã vor continua implicarea pânã laReferendum, îndeplinind mandatul conferitde cele 3 milioane de români semnatari aiiniþiativei cetãþeneºti. Au trecut trei ani grei,plini de nedreptãþi comise împotriva noastrã,a tuturor.

Referendumul care se va organiza esteºansa noastrã istoricã, acum, la o sutã de anide la Marea Unire, sã ne reunim într-o imensãafirmare a libertãþii, demnitãþii ºisuveranitãþii noastre ca popor, în concertulpopoarelor europene.

Referendumul nu este al niciunui partid,al niciunui lider politic, este al tuturor acelora

Înaltpreasfinþitul Pãrinte Laurenþiu i-a îndemnat vineri pe credincioºi sãparticipe la referendum despre care a spuscã este „un examen, cel mai greu examenpe care-l susþinem noi acum, în libertate”,informeazã Agerpres.

„Dacã pierdem examenul acesta, multelucruri vor veni ºi vom plânge apoi, nu se vamai repeta niciodatã momentul acesta, esteirepetabil”, a remarcat ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Laurenþiu.

Prezent la hramul Mãnãstirii Sãdinca, dinjudeþul Sibiu, ierarhul a explicat cã este necesarun numãr de 6.000.000 de persoane careferendumul sã fie validat.

„Dacã nu suntem acum ºase milioane casã votãm, n-are niciun rost, nu are nicio valoare,deci nu se aprobã referendumul, nu este valid(…). De aceea, vã rugãm mult de tot, este unexamen, cel mai greu examen pe care-l dãmnoi acum, în libertate”, a spus ÎnaltpreasfinþiaSa.

Totodatã, Mitropolitul Laurenþiu a vorbitdespre efectele indiferenþei noastre faþã deaceastã iniþiativã cetãþeneascã.

„Gândiþi-vã cã nu noi vom suferi, ci urmaºiiºi urmaºii urmaºilor noºtri. ªi atunci vor zice:mãi, ce pãrinþi, ce înaintaºi am avut de nu ºi-au lãsat ei mãcar o jumãtate de orã sã se ducãacolo ºi sã împlineascã.

ReferendumPropunerea legislativã de revizuire a

Constituþiei care prevede cã familia seîntemeiazã pe cãsãtoria liber consimþitã întreun bãrbat ºi o femeie a fost adoptatã marþi înplenul Senatului.

107 senatori au votat pentru, 13 contra,iar 7 s-au abþinut.

Cel mai probabil, referendumul va avea locîn data de 7 octombrie.

Demersuri privind modificarea Constitu-

Referendumul pentru definirea cãsãtoriei se va organiza în zilele de 6 ºi 7octombrie, a anunþat marþi premierul Viorica Dãncilã la începutul ºedinþei deGuvern, potrivit Agerpres.

La acest referendum românii îºi vor putea exprima dreptul la vot cu privire la propunerealegislativã de revizuire a Constituþiei care prevede cã familia se întemeiazã pe cãsãtoria liberconsimþitã între un bãrbat ºi o femeie.

Demersurile privind modificarea Constituþiei în ceea ce priveºte limpezirea noþiunii decãsãtorie au fost iniþiate de Coaliþia pentru Familie.

Coaliþia pentru Familie este o iniþiativã civicã fãrã personalitate juridicã, independentãde orice partid politic ºi neafiliatã confesional, deschisã tuturor celor care împãrtãºesc valorilefamiliei.

Biserica Ortodoxã Românã susþine în mod natural demersul Coaliþiei pentru Familie.Foto Credit: South Family Dental(http://basilica.ro/referendumul-pentru-definirea-casatoriei-se-va-organiza-in-6-si-7-

octombrie)

Mitropolitul Ardealului despreReferendum: Este cel mai greu examen

pe care-l susþinem noi acum, în libertate

Coaliþia pentru Familie:Referendumul nu este al niciunui

partid, este al acelora care vorvota pentru apãrarea copiilor lor

care vor veni la vot pentru apãrarea copiilorlor, pentru ca viaþa lor sã fie scutitã deminciuna ideologicã a revoluþiei sexuale, deminciuna acelora care vor sã ne reeduce petoþi, pãrinþi ºi copii.

Trebuie acum ca noi sã înþelegem cât demultã nevoie este de votul nostru, deprezenþa noastrã, cât de multã nevoie aucopiii ºi nepoþii noºtri de protecþia noastrãºi de mobilizarea noastrã pentru a le apãradrepturile ºi viitorul.

Definirea cãsãtoriei ca uniunea dintre unbãrbat ºi o femeie în Constituþia Românieiva face ca lumea noastrã, societatea noastrã,viaþa noastrã sã poatã prezerva adevãrulcivilizaþiei noastre creºtine. Sã facem acestlucru posibil prin votul nostru!

Pentru a reuºi în încercarea noastrãtrebuie sã fim cel puþin 6 000 000 de cetãþenila vot. Dacã nu ne vom lãsa pãcãliþi de furiaºi zgomotul din jurul nostru, dacã vomdiscerne adevãrul cum se cuvine printretoate minciunile care ni se servesc, dacã vomreuºi sã ne deschidem suf letul pentrumesajul simplu ºi direct al acestei iniþiative,vom izbândi.

Dumnezeu sã ocroteascã România!http://basilica.ro/coalitia-pentru-familie-

referendumul-nu-este-al-niciunui-partid-este-al-acelora-care-vor-vota-pentru-apararea-copiilor-lor/

-þiei în ceea ce priveºte definirea clarã a noþiuniide familie au fost fãcute de Coaliþia pentruFamilie.

Coaliþia pentru Familie este o iniþiativãcivicã fãrã personalitate juridicã, independentãde orice partid politic ºi neafiliatã confesional,deschisã tuturor celor care împãrtãºesc valorilefamiliei tradiþionale.

Aceasta are în componenþã peste 40 deasociaþii ºi fundaþii ºi reprezintã, informal,iniþiativa legislativã a cetãþenilor de revizuirea Constituþiei României.

La finalul lunii noiembrie a anului 2015,în Monitorul Oficial a fost publicat proiectulde lege prin care se propune modificareaactualului art. 48, alin. 1, din Constituþie, cuformularea urmãtoare: „Familia se întemeiazãpe cãsãtoria liber consimþitã între un bãrbat ºio femeie, pe egalitatea acestora ºi pe dreptulºi îndatorirea pãrinþilor de a asigura creºterea,educaþia ºi instruirea copiilor”.

Biserica Ortodoxã Românã sprijinã în modnatural demersul Coaliþiei pentru Familie, înspiritul învãþãturilor creºtine ºi al valorilorfundamentale româneºti privind familia,ocrotirea ºi creºterea copiilor, dar nu este niciiniþiatoarea, nici organizatoarea acestei acþiuni.

(http://basilica.ro/mitropolitul-ardealului-indeamna-pe-credinciosi-sa-participe-la-referendumul-pentru-familie)

Scrisoare unui tânãrMaria Daniela Pãnãzan

Copile, pune-þi genunchii în rugare.

Aici se aflã salvarea-þi ºi iubirea-þi,

Aici tu eºti în ascultare ºi-n bucurie

Aici tu simþi cã eºti un Om

Care-ºi plineºte menirea iubitor.

Eu ºtiu cã mântuirea e-n iubire

ªi cã doar iubind te vei gãsi-n Luminã

Dar gãsit-ai oare calea spre rugare

Când nopþile-þi petreci în prihãniri

Si-þi vinzi iubirea celor în nelegiuri?

Copile, pune-þi genunchii în rugare.

Ridicã ochii spre cer ºi cautã salvare.

ªi tu ºtii cã mântuirea e-n iubire.

Iubeºte dar, fii un Om ce face-ascultare

În rugare ºi-atunci primi-vei iertare!

RRRRRefefefefeferererererendumul pentrendumul pentrendumul pentrendumul pentrendumul pentruuuuudefdefdefdefdefinirinirinirinirinirea cãsãtea cãsãtea cãsãtea cãsãtea cãsãtoriei se voriei se voriei se voriei se voriei se vaaaaa

orororororganiza în 6 ºi 7 octganiza în 6 ºi 7 octganiza în 6 ºi 7 octganiza în 6 ºi 7 octganiza în 6 ºi 7 octombrieombrieombrieombrieombrieombrie

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Autor: Florin Puºcaº, Redactor

În anul centenar, în data de 15 septembrie 2018,un grup de 56 de persoane din Coveº au participat laexcursia de o zi, la Alba Iulia ºi Mãnãstirea Prislop. Laaceasta au avut asigurat transport gratuit din parteaparohiei un grup de 30 de persoane, care a participatîn luna decembrie, anul trecut, la „Concursul de colindetradiþionale de pe Valea Hârtibaciului”, susþinut la Casade Culturã din oraºul Agnita. Traseul s-a desfãºuratavând ca þintã de vizitare obiective importante, precum:Mãnãstirea Prislop, Castelul Corvinilor ºi principaleleatracþii turistice din oraºul Unirii - Alba Iulia.Încãrcãtura spiritualã, dar ºi istoricã a locurilor vizitateau fost adevãrate lecþii de demnitate pe careparticipanþii la excursie le-au înþeles ca pe oredescoperire a identitãþii poporului român.

Bogãþia culturalã de la Alba IuliaÎn prima parte a zilei, participanþii la excursie au

vizitat Muzeul Marii Uniri din Alba Iulia. Aici, cãlãuziþide explicaþiile unui ghid, oamenii s-au putut bucuraenorm de mult la auzul poveºtii unei þãri, pe nume -România. Au fost copleºiþi mai ales de nenumãratele

(Foto: Iancu Andrei)

În perioada 06-09 septembrie a.c.,Protopopiatul Agnita s-a bucurat de participareaºi de implicarea activã în desfãºurarea celei de aV- a ediþii a Întâlnirii Tinerilor Ortodocºi, care aavut loc anul acesta la Sibiu. Entuziasmul a fostcuvântul care a caracterizat ºi Protopopiatul,Biserica, oraºul Agnita sau pe locuitorii VãiiHârtibaciului, pe toatã desfãºurarea programuluiITO Sibiu 2018. Bucuria a atins proporþiicopleºitoare ºi în aceastã zonã, mai ales datoritãtinerilor, profesorilor ºi preoþilor, care au luatparte ca participanþi, moderatori sau de pildã,însoþitori a o parte din delegaþiile sosite la Sibiu,din þarã sau din toate colþurile lumii.

În prima zi, 06.09.2018, la festivitatea dedeschidere a evenimentului, în faþa Patriarhului,a Mitropoplitului Ardealului ºi a înalteloroficialitãþi, alãturi de toate delegaþiile sosite aufost ºi reprezentanþi ai grupului de 10 tineri (dinCoveº, Agnita, Cornãþel, Daia ºi Ruja). Grupulcare a reprezentat Agnita ºi care a fost însoþit depr. Marius Briscan (Parohia Vecerd), a participatîn toate cele patru zile, la toate evenimenteleorganizate cu prilejul acestei întâlniri.

Rolul de gazdã a ITO 2018 Sibiu l-au avut ºicâþiva preoþi din parohiile de pe ValeaHârtibaciului, care au însoþit cu multã dãruire oparte din grupurile din þarã sau strãinãtate petoatã durata evenimentului. Aceºtia au fost: pr.Danciu Alin (Parohia Daia), pr. Grama Bogdan(Parohia Cornãþel), pr Duºescu Rareº (ParohiaGhijasa de Sus), pr. Moga Sergiu-Eugen (ParohiaVurpãr), pr. Munteanu Marius (Parohia Marpod),pr. Ilincãi Eugen (Parohia Nou) ºi pr. Iancu Andrei(Parohia Coveº).

Cea de-a doua zi a ITO Sibiu 2018, a fostcaracterizatã în prima parte a zilei de dezbateripe tema: „Unitate, Credinþã, Neam. De 100 deori România”. Din rândul moderatorilordezbaterilor fãcute de tinerii participanþi s-aunumãrat ºi doamna Luminiþa Trofin Feldara -profesor la Colegiul Tehnic August TreboniuLaurean din Agnita ºi pãrintele Iancu Andrei(Parohia Coveº).

În cea de a treia zi (08 septembrie 2018),tineri din Agnita ºi satele hârtibãcene (un grup

Protopopiatul Agnitala ITO 2018 Sibiu

de 50 de participanþi), s-au alãturat celor peste3000 de participanþi, vorbind mai întâi cuDumnezeu la Sfânta Liturghie, care a fost oficiatãîntr-un cadru pitoresc, pe o scenã amplasatã pelacul din Muzeul Satului din Sibiu, dupã care luândparte la atelierele interactive ºi tematice,organizate în dupã amiaza zilei. Grupul a fostînsoþit de pr. protop. Naicu Mihai, doamneleprofesoare Lãstun Otilia-Bogdana, LuminiþaTrofin Feldara, Rebegel Livia, Neofit Cristina ºipreoþii Rebegel Marius (Parohia Ruja), ÞânþFlorin (Parohia Brãdeni) ºi Sasu Cristian (ParohiaMerghindeal).

ITO 2018 Sibiu a fost o adevãratã reuºitã.Timp de patru zile, Sibiul a fost locul declaraþieide tinereþe ºi unitate pe care au spus-o peste 3000de tineri din þarã ºi strãinãtate veniþi în acest oraº.De asemenea s-a vãzut cã tinerii sunt prezentulºi nu doar viitorul. Energia fantasticã a tinereþiis-a imprimat adânc în sufletele celor care i-auvãzut ºi însoþit. Tot ei, aºa cum poate mãrturisifiecare dintre cei care au fost implicaþi, fie caresponsabili de grup, moderatori sau participanþi,devin o pãrticicã din bucuria gustatã ºi prilejuitãde întâlnirea gãzduitã. În anul centenar, cu ocaziaacestei întâlniri s-a simþit unitatea vie, pe care odoreºte fiecare român. Asta, în pofida dezbinãriiafiºate în contextele diferite ale spaþiuluiromânesc. ªi, încã o datã în plus, atât Biserica cainstituþie, cât ºi celelalte foruri ale societãþiiromâneºti au deprins o lecþie importantã: În tineritrebuie investit la modul real ºi corect. Nu doarfinanciar, ci mai ales fiind alãturi de ei ºiascultându-i.

Protopopiatul Agnita, alãturi de toþi ceiimplicaþi s-a simþit revigorat ºi plin de optimismºi ancorat în nãdejdea în Dumnezeu. Tinerii sosiþila Sibiu, redau României certitudinea cã viitorulþãrii poate fi unul promiþãtor. Sã ajute BunulDumnezeu la cât mai multe ediþii de acest gen.ªi, de ce nu (la proporþii mult mai mici, evident),poate chiar la un început al unei astfel de acþiuniºi pe Valea Hârtibaciului - locul în care se aflã unadevãrat tezaur, care poate deveni ghid înpurtarea paºilor în viaþã pentru tineri.

Pr. Iancu Andrei,Coveº

PPPPParararararohia Coohia Coohia Coohia Coohia Covvvvveº în eeº în eeº în eeº în eeº în exxxxxcurcurcurcurcursie la Albasie la Albasie la Albasie la Albasie la AlbaIulia ºi MãnãsIulia ºi MãnãsIulia ºi MãnãsIulia ºi MãnãsIulia ºi Mãnãstirtirtirtirtirea Prislopea Prislopea Prislopea Prislopea Prislop

toþi, i se adreseazã cu: „Sfântul Pãrinte Arsenie Boca”.Pãrintele plin de compasiune ºi de milã, care-i ajutã peoameni ºi dincolo de mormânt. Aici, la aceastãMãnãstirea, toþi au simþit odihna pe care o revarsãHarul lui Dumnezeu, adus în aceste locuri de oamenicare au primit cerul ºi l-au pãstrat în sufletele lor, casã-l dea pânã la sfârºitul veacurilor celor care suntistoviþi de duhul lumii acesteia. Fiecare dintreparticipanþi, dupã întâlnirea cu pãrintele la mormântºi închinarea la peºtera Sfântului Ioan a avut deplinaîncredinþare de la pãrintele Arsenie, cã va fi ajutat înpurtarea crucii. Totodatã, aici, fiecare a simþit, deasemenea, cã suntem responsabilizaþi ca români sã nepãstrãm valoarea de familie, de þarã ºi de credinþã.Bucuria reîntâlnirii tinerilor de toate vârstele cupãrintele Arsenie Boca a adus un surplus de energie ºide viaþã în inima ºi fiinþa fiecãruia. Pentru cã toþi ausimþit dragostea lui Dumnezeu într-un mod deosebit.Acesta fiind în mod sigur darul pe care li l-a fãcutPãrintele ºi cãruia toþi i-au simþit prezenþa tainicã.

obiecte de patrimoniu, fiecare dintre ele alcãtuind unpuzzle care spune istoria þãrii noastre. Apogeulcãlãtoriei prin istorie la Muzeu l-a constituit expoziþiade documente, fotografii ºi obiecte, referitoare laînfãptuirea Marii Uniri de la 1918.

Impresionaþi de reamintirea istoriei propriei þãri,treziþi de entuziasmul redescoperirii a ceea ce suntemca români, în continuare, oamenii, au asistat la multdoritul ceremonial de schimbare al gãrzii. În cadrulcãruia, oaspeþii Cetãþii Alba Carolina au fãcut oincursiune în timp, datoritã vederii mai ales auniformelor soldaþilor, specifice secolului XVIII.

Nu micã a fost, de asemenea, mirarea pentruexcursioniºti atunci când au auzit cã splendida„Catedralã a Reîntregirii Neamului” a fost construitãde înaintaºii noºtri în doar un an de zile (1921-1922).Totodatã, au fost strãpunºi de bucuria reamintirii, cãaceasta a fost locul în care au fost încoronaþi RegeleFerdinand ºi Regina Maria ca suverani ai RomânieiMari.

Tot un obiectiv care s-a vizitat în Cetatea AlbaCarolina, cea mai mare cetate în stil Vauban dinRomânia, a fost ºi Catedrala Catolicã, extraordinar deimpresionantã.

Întâlnirea cu Pãrintele Arsenie laMãnãstirea Prislop

Cu multã nerãbdare ºi cu mare bucurie s-adesfãºurat ºi întâlnirea cu pãrintele, cãruia românii,

La Castelul CorvinilorUn loc de poveste, despre care atunci când au

fost puºi în faþa faptului de a-l vizita, toþi au fostsurprinºi într-un mod extrem de plãcut la auzireacuvintelor, care spuneau cã este unul dintre cele maifrumoase castele de basm din lume, dar ºi top 10 înEuropa. Dupã un tur al castelului fãcut contra timp(lucrul acesta ni l-am criticat, dar ce sã-i facem dacãam avut la dispoziþie doar o zi...), fiecare dintre ceicare l-au vizitat a constatat cã locul este incredibil defrumos.

ConcluziiÎn unanimitate, participanþii au ajuns sã spunã în

cor douã cuvinte referitoare la excursie: „mai vrem”.Aºa cã, într-un viitor apropiat, cu ajutorul lui Dumnezeuºi cu respectarea fãgãduinþei fiecãruia, parohia Coveºîºi propune o serie de excursii, care sã nu mai durezedoar o zi, ci cel puþin douã sau trei zile. La 100 de anide la Marea Unire de la 1918, prin aceastã vizitã laobiectivele enumerate, coveºenii în mod special (chiardacã printre participanþi s-au aflat ºi persoane dinAlþâna, Mureº sau Agnita), au dedus cã unitatea în juruliubirii de þarã, de neam ºi de valori autentice aducemultã bucurie ºi face ca neamul românesc sã dãinuiascãpeste veacuri.

Pr. Iancu Andrei,Parohia Coveº

De la Pãrintele Marian Timofte citire:M-am obiºnuit, din pãcate, sã vãd cã:1. Cei ce nu au copii în ºcoalã fac propuneri privind educaþia copiilor;2. Cei ce nu cred în Dumnezeu (sau au alte credinþe) dau sfaturi Bisericii cu privire la ce

ar trebui sã facã;3. Cei ce nu lasã un ban la Bisericã mor de curiozitate cu privire la ce face Biserica cu

banii;4. Cei ce nu cunosc niciun preot, decât din ce dau televiziunile despre preoþi, fac aprecieri

(de obicei pripite) la adresa lor;5. Cei ce n-au oferit nimic nimãnui (sau mai nimic) criticã pe cei ce dãruiesc pentru cã

dau prea puþin.

MisMisMisMisMisttttter elucidater elucidater elucidater elucidater elucidat: De ce într: De ce într: De ce într: De ce într: De ce întrebarebarebarebarebarea de laea de laea de laea de laea de larrrrrefefefefeferererererendum nu conþine nicio rendum nu conþine nicio rendum nu conþine nicio rendum nu conþine nicio rendum nu conþine nicio refefefefeferirerirerirerirerire la fe la fe la fe la fe la familieamilieamilieamilieamilie

de revizuire a Constituþiei României în formaaprobatã de Parlament?” Cu alte cuvinte,indiferent de tema referendumului, dacã scopul emodificarea Constituþiei, întrebarea e una standard,stabilitã încã din anul 2000.

2. Nimeni nu mai poate adãuga ceva la legeade revizuire a Constituþiei. Ea a fost publicatã înMonitorul Oficial, împreunã cu avizul CCR. Legeade revizuire e cea din imaginea de mai jos. Oricemodificare (de exemplu: „Vreþi ca Dragnea sãprimeascã imunitate totalã?”) ar fi tardivã, ilegalãºi în afara avizului dat de CCR, rezultând în nulitateaîntregului demers. Practic, nu existã nici cea maimicã posibilitate ca întrebarea de la referendum sãse refere la altceva în afarã de articolul 48 dinConstituþie.

Referitor la faptul cã legea de modificare nuare numãr în Monitorul Oficial: Legeaconstituþionalã nu se numeroteazã înainte dereferendum. Aºa cum e publicatã în MonitorulOf icial, e doar o propunere de revizuire aConstituþiei. Va deveni lege cu numãr dacã trecereferendumul.

(https://www.stiripesurse.ro/mister-elucidat-de-ce-intrebarea-de-la-referendum-nu-contine-nicio-referire-la-familie_1290118.html)

Pe reþelele de socializare se rãspândeºterapid o confuzie legatã de întrebarea de lareferendumul din 6-7 octombrie. De ceîntrebarea face trimitere la legea adoptatã deParlament ºi nu supune nimic de familie/cãsãtorie?

Explicaþia este una simplã, la mijloc nefiindvreo conspiraþie a puterii politice:

1. Forma întrebãrii e stabilitã prin lege, nu e lalatitudinea organizatorului (Guvernul). Mai precis,Legea 3/2000, „legea referendumului”, prevede laarticolul 7: „(1) Cetãþenii care participã lareferendum au dreptul sã se pronunþe prin„DA“ sau „NU“ la urmãtoarea întrebare înscrisãpe buletinul de vot: „Sunteþi de acord cu legea

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EO C T O M B R I EProf. Mircea Drãgan – Noiºteþeanu

ACASÃDaniela Pãnãzan Lorinczi

e Frumuseþea din gândul de fineþe a firiidescoperitã de dragostea din dorulinimii cãzute pe creasta luminii –hotar de poezie ºi har de preamãrire

e Dumnezeu cãzut în noi Fiinþã

e Cetatea din care ne naºtemºi pentru care respirãm credinþã

e margine de ceruri ºi chip de îngereascã

Patrie. E Alba. E Acasã.

Mã dusei pe lângã vale,Mã-ntâlnii cu popa-n cale;Popa prinde-a mã-ntrebaDragã mi-i furca ori ba?O, mai las-o-n foc, pãrinte,Nu mi-o mai aduce-aminte!Cã am tri hire râºtete,Rãzãmate de-un pãrete.La elea atât-am tors,ªase sãptãmâni în post!Pentr-un fârtai de pãlincãDãdui tri clãi de cânepã,Cã pãlinca-i sãnãtoasã,Da’ cânepa-i boalã-n casã!

Frunzã verde de cicoare,Maicã, inima mã doareSã mã duc în ºezãtoare;Frunzã verde trei bãnuþi,Sã mã pui ºi eu rânduþ,Sã vie º-ai mei drãguþi.Frunzã verde de mãr dulce,Draga mamii, nu te duce,C-am auzit cã iubeºtiMãruþ roºu pãdureþ,Voinic sãrac ºi mãreþ.Ba io, mãicuþã, iubescMeriºor roºu rotat,Voinic tânãr ºi bogat!

Pe uliþã-n sus, pe uliþã-n sus,Doi din ei s-o dus,La poartã-o strâgat:- Ieºi, Mãrie, afarã!- Rãu mã doare capu’!- Io ºtiu ce þi-i leacu’:Turtuþa ºi mac’ªi Ion sãracu’!(Se cânta pe rând, în faþa fiecãrei fete.)Hordobeþ Maria, 69 de ani, Pascu Maria(Mama Moaºî), 81 de ani, Ilimbav, 3 X 2011

Cât îi lumea pe sub soare,Nu-i ghine ca-n ºãzãtoare.Unde vine drãguþu’

Alte cântece specifice din ºezãtori

Gal Sabin 03 oct 83 de ani BrãdeniBârlã Nicolae 03 oct 82 de ani SãsãuºOprean Anica 05 oct 82 de ani Ghijasa de SusNistor Maria 09 oct 91 de ani ªalcãuGeanã Zosim 09 oct 85 de ani RetiºToma Sofia 12 oct 89 de ani MihãileniMoldovan Melania 12 oct 84 de ani ÞelineOnea Emil 13 oct 89 de ani RetiºHantãu Emil 15 oct 80 de ani ÞelineÞichindelean Maria 17 oct 86 de ani AlþînaAlamã Eleonora 18 oct 89 de ani MarpodTobiaº Eugenia 19 oct 85 de ani AlþînaBasarabã Paraschiva 19 oct 82 de ani BeneºtiAlbu Nicolae 20 oct 82 de ani RãvãºelVâju Ana 21 oct 84 de ani SãsãuºCanciu Paraschiva 21 oct 81 de ani ªalcãuSubþirel Traian 21 oct 81 de ani AlþînaIrod Anica 23 oct 93 de ani Ghijasa de SusBãrda� Ioan 23 oct 92 de ani RetiºSpechea Victoria 23 oct 86 de ani ªalcãuPopiþã Elisabeta 24 oct 94 de ani MetiºOpriº Maria 24 oct 92 de ani MihãileniStãnilã Ioan 24 oct 89 de ani MihãileniDraga Maria 24 oct 84 de ani MoardãºBãjan Ioan 25 oct 93 de ani MarpodFoloba Victoria 25 oct 84 de ani VãrdCãldãrar Herman 27 oct 81 de ani NetuºBârsan Elena 28 oct 92 de ani AlþînaBârsan Magdalena 28 oct 81 de ani BrãdeniNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe lini�titã ºi bucurii din partea urmaºilor.

Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

George FILIP

DOINÃ- poetului Ioan Gligor STOPIÞÃ - la Stopiþã în grãdinã,mare cum i-e sufletu,s-au oprit sã ia hodinãomul bun ºi umbletu.

bardul nu era acasã,însã - pentru musafir,a lãsat jimblã pe masãºi rachie - în clondir.

colo-n crucea din rãscruce,Stopiþã un han a pus,sã descind, sã se culceromânul ce-n lumi s-a dus...

am bãtut ºi eu la poartãºi hangiul mi-a deschisºi-am vãzut cã straie poartãdichisite...cu dichis.

era blând bãtrânul gazdã,ca feciorii din Sighii;pe frunte-i sãpase brazdãghiara nopþilor târzii.

- truditorule de carteºi românule de soi,eu am venit de departesã ne-nfrãþim amândoi.

... în grãdina lui Stopiþã,pe-ale vieþii lungi poteci,doi poeþi de-aceeaºi viþãs-au fãcut ortaci pe veci,

iar de versul n-o mai merge,nu suntem bãtrâni, aºa-i?jurãmântul nu l-om ºtergeºi ne facem...hoþi de cai!

POEMEFranciscLorinczi

Cântec de cucuveaDe ce te temi de cântecul pãsãriicare loveºte cerul cu cântecul ei nocturnsub aripã de stelestând pe caferii ºurii?Ea are rostul ei sã tulbure noapteaaºa cum privighetoarea mângâie ziua.

Lebãda albastrãNufãrul alb pe oglinda unui lace o splendoare parcã pentru þãrmul fantezieiºi totuºi vãd lebede albastrecum vâslesc din aripi.

SimfonieAscult Liszt la pianºi aud cum se sparg bobocii-n floare.Mã trezesc pe câmpul înverzit din copilãriamea…Ce fire lungi de iarbã -Cu mâinile întinse spre cer în rugãciuneîncerc sã le imit,lecþie despre Dumnezeu,autodidact în grãdinã.

SEPTEMBRIE DE FUMDoina Pavel Barbu

Tu mi-ai spus cã o sã plouã de mâineºi mi-ai pus în avans, doua lacrimi pe gene,peste rumeguºul din viaþã ºi din pâine,peste credinþa ce pleacã din noi, prea devreme.Pe timpul nostru curg ºiroaie subþiriîncet, încet se face Septembrie-n iubiriºi o sã plouã, spuneai ,ca o apã de fumspre nicicum,ca un cântec pe unde,spre niciunde,ca un zbor de tãcerispre nicãieri.Eu þi-am pus lacrimile înapoipe pleoapele tale cu gust lunarþi-am întins o mirare de umbrã, apoio dulce poamã foºnitoare ca un altar.Cai selenari cu copite de sare,spuneau cã Septembrie nu moare...Apoi a-nceput un fel de delir,ploua tremurat de minute în ºir,pe cãmaºa ta de poeme,fãrã vremeºi parul meu e o ranã verdece se pierde,o iluzie sfâºietoare de vântspre nicicând.Printre degete-mi se prelinge un colþ de Marecai lucitori-haite de stele uºoareploua pe umerii tãi,în cavalcadãspre niciodatã

Ziceri de Ioan Gyuri Pascu

- Universul este eternul cântec al lui Dumnezeu.- A asculta muzicã numai cu urechile este ca ºi cum te-ai hrãni numai cu firimituri.- ªtiinþa este suma momentelor de graþie care au permis omului accesul în laboratorul

eternului proces de Creaþie.- Adevãrata ºtiinþã va fi atunci când filizoful, savantul ºi înþeleptul vor fi aceeaºi persoanã.- Spiritualitatea ºi ºtiinþa sunt una; oamenii de ºtiinþã ºi clericii sunt persoane diferite.- În spiritualitate, unu + unu = UNU- Un om de ºtiinþã fãrã credinþã e ca frunza fãrã luminã.- Incertitudinea este un alt nume dat liberului arbitru.- Iluzioniºtii au curajul de a recunoºte natura iluzorie a Universului. Sã fii actor con�tient

al Marii Iluzii e cel mai frumos joc al Spiritului Etern- „Sã vezi ºi sã nu crezi” –ce frumos adevãr. „Sã crezi ceea ce nu vezi” e adevãrul suprem.- Cu ce e mai puþin adevãratã „Fata Morgana” decât bursa de pe Waal Street?

Ca sã ridice fusu’;Nu-l dã fãrã sãrutat,Cã-i plata la ridicat.El sub furcã sã aºazãª-aºteaptã sã-mi cazã iarã.Nu ºtiu, fuioru’ nu-i bun,Nu-mi þâne hiru’ nicicum!Ori io nu-l rãsucesc bine,Cã ce-i badea lângã mine!Când se stinge lumina,Mie-mi creºte inima;Când lumina-i la loc iarã,Io-mi fãceam fusu’ cu cearã!

Dobre Vica, 65 de ani, Retiº, 2 II 1979

De-cu - zori ºi pânã-n sarã,Te aºtept, mãi bade, iarã;De cu sarã pânã-n zori,Te aºtept prin ºezãtori.Te aºtept cu dor sã vii,Bãdiºor, ochi cãprii,Cã mi-s zilele pustii.Pustie-i cãsuþa noastrã,De plâng florile-n fereastrã;Se uscã de doru’ tãuªi de vorbele de rãu;ªi când torc, îmi uit de fusDe când, bãdiþã, te-ai dus;ªi când þes, suveica-mi picãTot gândind la tin’, bãdicã!

Scutea Ion, 50 de ani, Chirpãr, 15 iunie1981 (notat de el în anul 1945)

Badea-i dus la oi pe coastã,În fundu’ grãdinii noast’e.El º-o trimes slugileSã-i dau io buzuþele,Da’ io nu-s copilã proastãSã-mi dau guriþa pe coastã!Da’ vie stãpânu’ oilor,Vie domnu’ oilor,Car’ ºti’ treaba uºilorªi dulceaþa buzelor!

Rogoz Galina, 76 de ani, Retiº, 8 X 1979

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Pentru al doilea an consecutiv CentrulPentru Seniori din Merghindeal ºi-a descisporþile ºi i-a invitat pe prietenii ºi rudelebeneficiarilor acestui aºezãmânt social sã iaparte la o zi de sãrbãtoare pentru cei îngrijiþiaici.

Eugen Vaida este un arhitect cu oactivitate bogatã în protejarea ºi promovareapatrimoniului rural în România. În domeniulpatrimoniului, el a construit, iniþiat ºidezvoltat prin intermediul AsociaþieiMonumentum //Asociatia Monumentum oserie de programe de conservare ºi educaþieaplicate în strânsã legãturã cu comunitãþilerurale locale. O gamã largã de preocupãri suntîndreptate cãtre formarea arhitecþilor ºi astudenþilor de arhitecturã în domeniulmeserii tradiþionale ºi emergente pentruidentificarea soluþiilor pentru îmbunãtãþireaconfortului viu pe baza resurselor locale.

În calitate de membru al grupului ruralal ordinului arhitecþilor din România // El ainiþiat ºi a sprijinit dezvoltarea unor ghiduri

Preluat de pe pagina FB „Iubesc Sibiul”

UN ALÞÂNÃREAN CE APÃRÃPATRIMONIUL NAÞIONAL

de design contextuale pentru o mare parte azonelor etnografic din România. În prezent,el este membru al numeroase comisiiconsultative pentru intervenþii în locuriistorice cu fonduri valoroase.

Ambulanþa pentru monumente are cascop sã acþioneze în cadrul protejãrii bunuluiimobil prin asigurarea siguranþei obiectivelorde patrimoniu gãsite într-un stadiu avansatde degradare sau de degradare cu ajutorulvoluntarilor. Proiectul vizeazã o mai bunãimplicare a societãþii civile ºi cea a societãþiifilantropice din România, în conservareapatrimoniului imobil.

Astfel, regula proiectului este destul desimplã: în cazul în care existã cel puþin unsprijin pentru achiziþionarea materialelornecesare, ambulanþa ºi voluntarii vor aveagrijã de siguranþa acestui monument.

Proiectul pilot a fost co-finanþat deadministraþia Fondului Cultural Naþional ºieste sprijinit de alteþa sa regalã, prinþul dewales ºi de trustul anglo român pentruarhitectura tradiþionalã.

www.ambulanta-pentru-monumente.ro

CENTRCENTRCENTRCENTRCENTRUL PENTRUL PENTRUL PENTRUL PENTRUL PENTRU SENIORI DINU SENIORI DINU SENIORI DINU SENIORI DINU SENIORI DINMERGHINDEAL ªI-A DESCHIS PORMERGHINDEAL ªI-A DESCHIS PORMERGHINDEAL ªI-A DESCHIS PORMERGHINDEAL ªI-A DESCHIS PORMERGHINDEAL ªI-A DESCHIS PORÞILEÞILEÞILEÞILEÞILE

vocal de la Casa de Culturã din Agnita,pregãtit de prof. Doina Pãrãu, care a încântatauditoriul cu cântece populare, din care n-aulipsit cântecele patriotice primite cu bucuriede cei cãrora le-au fost dedicate.

De la Bârsan Ioan preºedintele Fundaþiei

Din nou desDin nou desprpre Mocãniþãe Mocãniþã

Calea feratã îngustã Sibiu – Agnita (-Sighiºoara) este o cale feratã cu ecartamentde 760 mm care strãbate Podiºul Hârtibaciuluipe teritoriul judeþului Sibiu, legând oraºeleSibiu ºi Agnita, precum ºi comunitãþile de petraseu. Pânã în anul 1965 calea feratã lega maideparte Agnita de Sighiºoara, urcând dealulApoldului pentru a lega Podiºul Hârtibaciuluide cel al Târnavelor, însã politica regimuluicomunist de dezvoltare a transportului rutiera dus la desfinþarea acestei porþiuni, pentru aface loc noului drum judeþean pe versanþiiabrupþi din apropierea Sighiºoarei. Caleaferatã este clasatã ca monument istoric, cucodurile SB-II-a-B-20923 în judeþul Sibiu(secþiunea Sibiu-Brãdeni) ºi MS-II-a-B-20924în judeþul Mureº (secþiunea Brãdeni-Sighiºoara). În dialectul sãsesc trenul carecircula pe linia respectivã era numit Wusch.

Secþiunea Sighiºoara - Agnita a fostoperatã de 3 locomotive cu tender noi, seria388, producþie a fabricii de locomotive WienerNeustadt, de la deschiderea circulaþiei în 15noiembrie 1896, pânã la închiderea liniei, la1 iunie 1965. Puteau tracta 60 tone per trende persoane, respectiv 180 tone per tren demarfã, la o vitezã medie de 10 km/h. În anii1950 au fost introduse ºi locomotive tenderReºita, seria 764.15x.

Pe secþiunea Agnita - Sibiu au fostoperate trenuri mixte începând cu anul 1914,câte trei perechi pe zi în primii ani, între 1940ºi 1960, respectiv între 1980 ºi 1990. Între1990 ºi 1995 au circulat douã perechi detrenuri pe zi, urmând ca din 1995 numãrulacestora sã scadã la doar o pereche de trenuri.Primele 5 locomotive care au asigurattracþiunea pe aceastã secþiune, seriile 389 ºi399, erau similare cu cele 3 clasa 388 de pesecþiunea Sighiºoara - Agnita, ºi au fost adusede la minele de sare din judeþul Maramureº,respectiv calea feratã Teresva - Ust Corna,azi în Ucraina. Diverse alte locomotive tenderproduse de Maffei, BorsigSchwartzkopf,Budapesta ºi Reºiþa/23 August au fost aduse

de la alte cãi ferate înguste din þarã pentru aajuta micuþele de la Wiener Neustadt, iar înanii 1960 depoul Sibiu a primit 5 locomotivecu tender puternice produse de Uzinele 23August, seria 764.20x, pentru tractareatrenurilor de marfã.

Tracþiunea diesel a fost introdusã laînceputul anilor 1970, locomotivele cu aburifiind treptat retrase din circulaþie. Cele mainorocoase ºi-au gãsit în continuare rostpentru încãlzirea garniturilor de cãlãtori petimp de iarnã, sau chiar pentru trenurituristice în anii 1990, altele au fost trimise latopit sau transferate altor cãi ferate, cuprecãdere forestiere. În 1994 noul muzeu allocomotivelor cu aburi de la Sibiu a preluatmajoritatea celor trase pe linie moartã îndepou, aici rãmânând active doar 764.155 ºi764.205, pentru tractarea trenurilor turistice.

Deºi consorþiul încearcã diferitemodalitãþi de a gãsi finanþare pentru refacereatronsonului Sibiu - Agnita, deocamdatãsingurii care activeazã pe linie sunt tineriivoluntari de la asociaþia „Prietenii Mocãniþei”.Aceºtia încearcã sã întreþinã ceea ce a mairãmas din calea feratã, clãdirile sale ºimaterialul rulant, sã previnã furturile ºi sãrefacã, cu încetul, ceea ce se poate reface fãrãinvestiþii majore.

Cu ocazia centenarului cãii ferate Sibiu -Agnita, pe 26 septembrie 2010, s-a reuºitrepunerea pe ºine a unui tren, dupã 9 ani dela închiderea liniei. Astfel, o locomotivãîmprumutatã ºi un vagon de cãlãtori în cursde restaurare au circulat pe o distanþã deaproape 2 km, din gara Agnita spre Sibiu, spredeliciul participanþilor ºi invitaþilor. Copiii s-au bucurat ºi de ciclodrezina „PrietenilorMocãniþei”.

Prezenþi la sãrbãtorirea centenarului din2010, un grup de pasionaþi feroviari britanici,implicaþi activ în restaurarea ºi operarea celormai faimoase cãi ferate înguste pe planmondial - WelshHighlandRailway ºiFfestiniogRailway din Þara Galilor,

impresionaþi de entuziasmul ºi devotamentultinerilor voluntari sibieni, au format GrupulSuporterilor din Marea Britanie a Cãii FerateSibiu - Agnita (SARUK), o organizaþie non-profit având ca obiective principalepromovarea proiectului, aportul deexperienþã ºi strângerea de finanþãri.

Planurile pentru viitorul apropiat includrestaurarea tuturor celor patru vagoane aflateîn proprietatea Consorþiului, precum ºiidentificarea ºi restaurarea unei locomotivecu aburi, preferabil una dintre cele care aucirculat în trecut pe aceastã linie.

Cât priveºte activele statice, se doreºte

reabilitarea clãdirilor din gara Agnita pentrua funcþiona ca sediu al întregului proiect derestaurare, dar ºi construirea unui adãpostpentru materialul rulant, pe una din liniilegãrii din Agnita. Totodatã se sperã readucereaîn parametri de funcþionare a tot mai mulþikilometri de linie, în direcþia Sibiu.

Pe termen lung este avutã în vederereabilitarea întregului traseu de cale feratãîngustã Sibiu – Agnita - Sighiºoara, inclusiv aderivaþiei Cornãþel - Vurpãr, atât în scopturistic cât ºi pentru a asigura transportulregulat de cãlãtori, dacã va exista cerere.

Cei mai puþin bolnavi au fost duºi labiserica „Buna Vestire”, unde s-au rugat, auascultat Sfânta Liturghie ºi cuvântul deînvãþãturã rostit de preotul Cristian NicolaeSasu.

Dupã rugãciune, oaspeþi ºi gazde auparticipat la o masã festivã organizatã încurtea acestui aºezãmânt în care ºi-au aflatliniºtea ºi beneficiazã de îngrijire 26 depersoane

Bucuria întâlnirii celor îngrijiþi, cu ceidragi veniþi în vizitã, a fost completatã cu unfrumos moment artistic prezentat de un grup

B&B ADEPT proprietarul Centrului PentruSeniori, am aflat cã a început extindereacentrului, fiind în curs de amenajare saloanepentru încã 15 persoane. Preºedintele a spuscã intenþioneazã ca acest eveniment sã devinãtradiþional, pentru a le oferii beneficiarilorun moment de bucurie alãturi de cei dragi.Pentru organizarea de acum le mulþumeºtecelor care au fãcut donaþii, Primãriei dinMerghindeal ºi în mod special doamnei notarElena Barbu care a pregãtit cele mai multedin bunãtãþile de care s-au bucurat toþi ceiprezenþi.

I. Bârsan