GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 63, UL 63, UL 63, UL 63, UL 63, AAAAAUGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 8

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 5-6

- pag. 5-6

- pag. 3

- pag. 5-6

- pag. 5 Asocia\ia“Hosman Durabil”

organizeaz[ laHosman în data

de 17 septembrie,între orele 11 – 19:

V{ A~TEPT{M CU DRAG!V{ A~TEPT{M CU DRAG!V{ A~TEPT{M CU DRAG!V{ A~TEPT{M CU DRAG!V{ A~TEPT{M CU DRAG!

În sala de ºedinþe a primãriei din Agnita au fost invitate12 perechi de oameni vârstnici care au fost sãrbãtoriþi pentrucã în acest an au împlinit 50 de ani de cãsnicie.

Pentru cei sãrbãtoriþi, acþiunea organizatã de AsociaþiaCasa Seniorilor a avut o încãrcãturã emoþionalã deosebitã.Au fost felicitaþi ºi au primit urãrile cuvenite la un asemeneaeveniment, din partea preºedintelui asociaþiei Efta Dorul ºi ad-nei Cioca Marcela. În afarã de felicitãri, sãrbãtoriþii s-aubucurat ºi de un buchet de flori oferit împreunã cu un plic cubani. Pentru ca bucuria sãrbãtoriþilor sã fie completã, eleviiCercului de Etnografie ºi Folclor de la Clubul Elevilor dinAgnita conduºi pe prof. Doina Pãrãu au prezentat o suitã dedansuri iar solistele Diana Nistor, Ioana Bogdan ºi PetronelaSandu i-au încântat cu frumoase cântece populare.

Prezent la acest eveniment, primarul Curcean RaduMarius le-a urat fericire celor sãrbãtoriþi ºi i-a felicitat peorganizatori pentru aceastã iniþiativã.

Organizatorii au mulþumit sponsorilor SC AgnethelnMobilã Tapiþatã S.A., Raiffeisen Bank, Bârsan Aurel, Calboren

Înfiinþatã în 2007 asociaþiei GAL MicroregiuneaHârtibaciu a avut nevoie de 4 ani pentru a primii de laMinisterul Agriculturii Decizia de Autorizare Pânã în 2009funcþionarii de la MAPDR au “uitat” de programul LEADERpe care ei l-au lansat în 2006. Apoi au început poveºtile;instruirea animatorilor, elaborarea ghidurilor, modificareaacestora, schimbarea criteriilor de selecþie.

În sfârºit, Planul de dezvoltare localã al GAL MH a fãcutparte din cele 80 selectate de MAPDR. A urmat elaborareaaltor documente, alte verificãri ºi primirea deciziei deautorizare.

Dacã MAPDR va înþelege cã pentru funcþionarea GAL-urilor este necesarã alocarea de bani, atunci vor putea fielaborate ºi implementate proiecte LEADER, acesta fiindrolul principal al GAL.

Acþiunea unui inconºtient care a dat foc la niºte resturide fân rãmase pe câmp, era sã ducã la un dezastru ecologic.Pajiºtea de pe care a fost recoltat fânul se aflã în apropiereaunei pãduri de pe teritoriul comunei Iacobeni, în zona Zãvoi.

Intervenþia promptã a pompierilor din Agnita cu treiechipaje a oprit dezastrul, incendiul fiind oprit înainte de acuprinde pãdurea. Locul greu accesibil ºi suprafaþa marepe care s-a extins vâlvãtaia au dat de lucru echipajelor depompieri care au oprit extinderea focului. Au ars vreo treihectare de buruieni ºi arbuºti.

NU VÃ JUCAÞI CU FOCUL!!I. B.

FELICIT{RI PENTRU NUNTA DE AURFELICIT{RI PENTRU NUNTA DE AURFELICIT{RI PENTRU NUNTA DE AURFELICIT{RI PENTRU NUNTA DE AURFELICIT{RI PENTRU NUNTA DE AUR

Pompiliu ºi Stângã Nicolae a cãror contribuþie a fãcut posibilãorganizarea acestui eveniment.

I. B.

GAL MICROPREGIUNEA HARTIBACIU A FOST AUTORIZAT

INCENDIU ÎN APROPIEREA P{DURIIINCENDIU ÎN APROPIEREA P{DURIIINCENDIU ÎN APROPIEREA P{DURIIINCENDIU ÎN APROPIEREA P{DURIIINCENDIU ÎN APROPIEREA P{DURII

Ce treab[ are Valea Hârtibaciuluicu Ro`ia Montan[?

CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[

COMEMORARE ~I SFIN|IRECOMEMORARE ~I SFIN|IRECOMEMORARE ~I SFIN|IRECOMEMORARE ~I SFIN|IRECOMEMORARE ~I SFIN|IREDE BISERIC{ LA RETI~DE BISERIC{ LA RETI~DE BISERIC{ LA RETI~DE BISERIC{ LA RETI~DE BISERIC{ LA RETI~

Ob`tea Satului S[s[u`edific[ circuitul turistic

„S[s[u` - patrimoniu în pericol”cu sprijinul Ambasadei Fran\ei

Politici `i programe de mediuPolitici `i programe de mediuPolitici `i programe de mediuPolitici `i programe de mediuPolitici `i programe de mediuîn România `i în lumeîn România `i în lumeîn România `i în lumeîn România `i în lumeîn România `i în lume

Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[continu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpod

- pag. 4

Satul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumdou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinare

PREG{TIREA PENTRU SFIN|IRE ABISERICII “SFÂNTA TREIME” DIN RETI~

Proiectul ,,Alege `coala’’a ajuns `i în Protopopiatul

Ortodox Agnita

- pag. 6

Poezia religioas[româneasc[ (II)

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

Folclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanu

TAB{RA DE VAR{ –TAB{RA DE VAR{ –TAB{RA DE VAR{ –TAB{RA DE VAR{ –TAB{RA DE VAR{ –S{R{TURI 2011S{R{TURI 2011S{R{TURI 2011S{R{TURI 2011S{R{TURI 2011

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …Întotdeauna sã previi un eveniment este mai

uºor decât sã combaþi efectele acelui eveniment.Este ºi motivul pentru care activitatea deprevenire face parte din munca de zi cu zi apoliþistului.

În lunile acestei veri, pline de prafullucrãrilor de reabilitare a drumului Agnita-Sibiu,cele mai vizibile activitãþi de prevenire au fostcele ale poliþiºtilor de la Formaþiunea de PoliþieRutierã care au efectuat zilnic controale în trafic.Efectul acestor activitãþi, care doar în luna carea trecut s-a încheiat cu trei dosare penale pentruconducere sub influenþa alcoolului ºi alte douãpentru conducerea unor autoturisme cu numerede înmatriculare expirate, fãrã a adãugaamenzile, ar trebui sã f ie o mai mareresponsabilizare a ºoferilor ºi a pietonilor înrespectarea regulilor de circulaþie. Acest lucru,în general, se ºi întâmplã. Dar, din nefericire,existã întotdeauna ºi excepþii.

De exemplu V.A. de 22 de ani din Agnita,conducând o motocicletã fãrã plãcuþe deînmatriculare pe drumul dintre Retiº ºi Bãrcut,din neatenþie, a intrat pe contrasens ºi a fostacroºat de un autoturism Dacia condus de G.R.de 33 de ani din Ploieºti, care se deplasaregulamentar. V.A. s-a ales cu traumatismerelativ minore precum ºi cu dosar penal.

Pe raza comunei Alþîna, A.I. de 41 de anidin Sibiu, conducând o maºinã Ford, într-o curbãla stânga a pierdut controlul volanului ºi a intratîn ºanþul din dreapta drumului. Fractura toracicã,fracturile de coaste ºi umãrul dislocat aunecesitat internare la Spitalul Judeþean Sibiu.

În Agnita, M.N. de 61 de ani conducândregulamentar un autoturism Dacia, a acroºat peM.V. de 76 de ani care s-a angajat în traversareprintr-un loc nepermis, fãrã sã se asigure. Rãnilelui M.V. au fost minore ºi nu au necesitatinternare sau supraveghere medicalã.

Când este vorba de copii care se joacã pemarginea drumului orice conducãtor auto estecu ochii-n patru. Dar copii sunt atât de rapizi ºide imprevizibili ...

Cum s-a întâmplat în Rãvãºel unde într-ungrup de copii care se jucau, chiar pe carosabil,s-a desprins un minor care a vrut sã traversezeîn fugã drumul fãrã sã se asigure. Doar atenþiala volan a lui V.M.M. din Târgu Mureº a fãcut caîn urma evenimentului copilul sã se aleagã doarcu traumatism cranio-cerebral acut, închis ºi cucâteva excoriaþii. În stare mai gravã este maºinacare, în urma manevrei de evitare executatã deºofer, a lovit un copac af lat pe margineadrumului.

Ce te faci însã când copilul se loveºte el demaºinã? D.A. de 43 de ani din Lupºa jud. Alba,conducând o autoutilitarã Peugeot de distribuþiemarfã în interiorul localitãþii Hosman, a fost lovitîn mijlocul pãrþii laterale stângi a autovehicululuide cãtre un minor de 6 ani care a ieºit în fugãdin curtea casei ºi, fãrã sã se asigure, a vrut sãtraverseze strada. Din fericire minorul s-a alesdoar cu contuzii minore.

Tot în Hosman a mai avut loc un evenimentînsã de cu totul altã naturã. În data de 02.08.2011P.I. de 23 de ani din Hosman lucra, ca angajat alsocietãþii S.C. Los Mehores S.R.L. din Zalãu, larefacerea instalaþiei de canalizare din localitate.ªanþul, adânc de 2-2,5 m, în care se afla s-a surpatºi l-a acoperit. A fost scos însã rapid ºi transportatla Spitalul Judeþean Sibiu chiar de cãtre patronulsocietãþii angajatoare. La internarea lui P.I.patronul a declarat cã starea acestuia s-ar datoraunor baloþi de paie de 400-500 kg care ar fi cãzutpeste el. O sãptãmânã mai târziu, la externare,P.I. a avut surpriza neplãcutã sã constate cãsocietatea la care lucrase nu i-a întocmit cartede muncã deºi el ºtia, din afirmaþiile patronului,cã este angajat cu carte de muncã. Ca urmare asesizat Poliþia în acest sens. La cercetãrileefectuate au participat ºi inspectori aiInspectoratului Teritorial de Muncã Sibiu.

Nu putem încheia ºirul acestor evenimentefãrã sã nu prezentãm douã realizãri alepoliþiºtilor hîrtibãceni. În data de 19.08.2011 peraza comunei Bîrghiº a fost identificat ºi reþinutCazacu Dumitru din Otetoaia jud. Vaslui penumele cãruia judecãtoria Huºi a emis mandatde arestare pentru infracþiunea de furt iar în datade 25.08.2011 în Ruja a fost identificat ºi reþinutGabor Ion, din localitate, pe numele cãruiajudecãtoria Braºov a emis mandat de arestarepreventivã, fiind suspect într-o infracþiune deomor. Ambii au fost depuºi în arestulInspectoratului de Poliþie al judeþului Sibiu.

Ca întotdeauna, credem cã v-am dovedit, cãpoliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciului sunt ...

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

„Cu minerii rezolvãm problemamediului, culturii, socialã” – acest panouafiºat în centrul localitãþii apusene, cu stilulsãu lingval de mineriadã, a fost salutuladresat de susþinãtorii proiectului minierpropus de Roºia Montanã Gold Corporaþion(RMGC) pentru participanþi FânFest-ului de12 – 14 august. M-am dus ºi eu la FânFest,împreunã cu soþia ºi fii noºtri, pentru cã suntconvins cã nici pentru câteva miliarde deeuro nu meritã sã distrugi o localitate atâtde frumoasã, atât de veche (unii spun cã arfi chiar cea mai veche localitate minierãatestatã documentar din România). Ce amvãzut acolo m-a convins cã existã o societatecivilã în România, cã meritã în continuaresã trãiesc aici.

Mai mult, eu am putut trage ºi o liniede la þãranii din Roºia Montanã spre cei depe Valea Hârtibaciului. În 2008, cândlocalnicii din Alþâna ºi nu numai, se opuneauproiectului cinic de incinerator pentrudeºeurile toxice, s-a dovedit ºi la noi cãmeritã sã nu stai cu gura închisã. Îmiamintesc cu mândrie de Hârtibacieni, carescriau atunci petiþii, ieºeau în stradã ºisusþineau demersurile legale. În sfârºit,Valea Hârtibaciului a fost salvatã de oinvestiþie dezastruoasã. ºi atunci,investitorul a încercat sã vopseascã proiectulsãu în culori ecologice, aruncând în aer cucifre mari de potenþiali angajaþi ºinumeroase beneficii.

Aºa fac ºi cei de la „Gold”, cum numescmulþi roºieni firma de exploatare a auruluiRMGC. Ei vorbesc despre „dezvoltareadurabilã” a Roºiei Montana, desprerestaurarea vechiului centru al localitãþii(„odatã cu demararea proiectului minieri”,bineînþeles), despre milioane de euro pecare sunt dispuºi sã-i învesteascã precum ºidespre numere fantastice a locurilor demuncã. Totuºi, dupã posibila exploatarea a

Ce treab[ are Valea Hârtibaciului cu Ro`ia Montan[?

Luna august 2011 va rãmâne cusiguranþã în memoria iubitorilor tenisului demasã agniþean prin inaugurarea noului sediusituat în incinta vechiului internat de laPensiunea – Restaurant „Prut”

Totul a început în luna martie, odatã cudesfãºurarea primului turneu „Amatur” laAgnita, turneu care s-a bucurat de aprecierifoarte bune din partea forurilor sportiveabilitate. Participarea numeroasã dinrândurile copiilor ºi tineretului agniþean ademonstrat organizatorilor cã existã dorinþãºi pasiune pentru acest sport la niveluloraºului, lucru confirmat de prezenþanumeroasã a copiilor ºi la „Cupa OraºuluiAgnita” , turneu organizat cu ocazia zileicopilului de la 1 Iunie.

Rãspunzând dorinþei unanime, PaulOancea ºi Csaba Zedler, doi împãtimiþi aiacestui minunat sport, au demarat campaniade înfiinþare a secþiei de tenis de masã.Beneficiind de de sprijinul Primãriei oraºuluiAgnita, în persoana d-lui primar RaduCurcean, s-a reuºit în scurt timp sã segãseascã spaþiul necesar, douã sãli de clasãdezafectate, situate în incinta vechiuluiinternat. Cu ajutorul preºedintelui C.S.Agnita, Emil Drãgan, s-a reuºit achiziþionareaa douã mese noi , omologate ITTF, ºi altearticole necesare desfãºurãrii activitãþii(mingi, fileuri, palete). Compania a fostmediatizatã ºi pe forumul Amatur beneficiindde donaþii în articole sportive (palete, feþe,

CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[CS Agnita – Tenis de mas[ºi lemne) ºi de suportul moral al numeroºilorcolegi amaturiºti din toatã þara.

Drumul fiind deschis s-a trecut larenovarea spaºiului; zugrãvire, montareainstalaþiilor electrice pentru iluminatcorespunzãtor, curãþenie interioarã ºiexterioarã, urmând ca în viitorul apropiatsã se definitiveze amenajarea vestiarului ºia grupului sanitar. Mulþumim pe aceastã caletuturor prietenilor care au transpirat alãturide noi în aceastã muncã voluntarã

Pasul urmãtor a constat în participareaîn premierã a unui grup de 5 copii la turneulde la Braºov care a avut loc în data de 6august, turneu de categoria „A”, inclus încalendarul naþional „Amatur”. Fiind la primaparticipare în afara oraºului, copiii noºtri aucãzut pradã emoþiilor ºi a oboselii cauzatãde deplasarea dis de dimineaþã la Braºov.

Grupul de copii agniþeni alcãtuit dinRadu Miclea, Rãzvan Moldovan, Ana – MariaOancea, Bogdan Rebegel, ºi Bogdan Raduau lãsat o impresie foarte plãcutã ºi au fostaplaudaþi de cãtre toþi cei prezenþi în salã,peste 150 de participanþi, pentru spiritul deechipã, tenacitatea ºi sportivitatea afiºate peîntreg parcursul turneului. În final cea maibunã clasare a avut-o Bogdan Rebegelcâºtigãtor al concursului de consolare (locul9 la general)

În 27 august echipa tinerilor ping-pongiºti din Agnita completatã cu Nicolae

Despre solidaritatea cu þãranii roºieni care nu vor sã-ºi vândã pãmântul

aurului ar rãmâne un fel de muzeu în umbraunui baraj de 185m înãlþime pentru un iazde decantare a cianurii de peste 300 demilioane metri cub. În cifre: 300.000.000 m3.

Pentru ca proiectul sã fie de succes,cei de la RMGC nu au nevoie de oameni caresã se opunã ideii lor – nici de fermieri local,nici de oameni tineri care vin în sprijinul lordin toatã þara. Nu au nici nevoie de presãindependentã – fapt dovedit cã aºa-zisa presãliberã aproape nu a scris nimic despreactivitatea campaniei „Salvaþi RoºiaMontanã!”, nici despre FânFest-ul cu cei2.500 de participanþi. În schimb, „Gold”-ulle trimite sume serioase pentru campanialui de promovarea proiectului. FânFest-ul afost realizat cu puþini bani, dar daþi deoameni obiºnuiþi ºi prin muncã voluntarã.Au fost trei zile cu oameni de toate vârste,cu mulþi copii ºi cu filme documentare,concerte, piaþã þãrãneascã ºi dezbateridespre viitorul României; ºi bineînþeles,

despre potenþialul Roºiei Montana pentruo dezvoltare alternativã faþã de proiectuldezastruos, bazându-se cu ochii deschiºi pecapacitãþile sale proprii.

Acum sunt înapoi acasã, la noi înHosman. ºi noi de pe Hârtibaciu – fiindcetãþeni, ONG-iºti, întreprinzãtori, primariº.a.m.d. - ºtim cã nu e suficient doar a teopune împotriva unui lucru. Dar dacã eºtiindignat, e începutul pentru ceva nou; dupã-aia urmeazã sã dezvolþi ideile tale sã devinãrealitate, sã oferi ºi ceva pentru cei din jurultãu. Aºa fac ºi oamenii cinstiþi care pun toatãputerea lor în campania „Salvaþi RoºiaMontanã!” Asta nu e o poveste despre fetiþasãracã pe care plouã cu aur. Este o povestede ani de muncã ºi de a fi conºtient de faptulcã meritã sã nu lucrezi numai pentru tine,ci ºi pentru cei care vin dupã noi. Am doicopii, ce mai este de spus?

Joachim Cotaru

Pãcurariu- Becheº, a participat la „Cupaoraºului Bãicoi”. Confirmând pregãtireaasiduã din cele trei sãptãmâni. Ana – MariaOancea a produs surpriza plãcutã aturneului, ocupând locul 5, învinsã în meciuldecisiv de ocupanta locului I de la secþiuneacopii. Aceastã performanþã este cu atât mairemarcabilã cu cât a fost realizatã în faþa altorparticipanþi , cu 2-3 ani mai în vârstã decâtea ºi cu o pregãtire de 3-4 ani în tenisul demasã ( proveniþi din centrele de antrenamentde la Breaza, Bãicoi ºi Vãleni de munte).Completând prestaþiile bune ale agniþenilor,Bogdan Rebegel a ocupat locul 7, fiind învinsdupã o partidã foarte echilibratã deocupantul locului 3 , dupã o partidã foarteechilibratã decisã dupã prelungiri la avantaj.

ªi ceilalþi agniþeni au avut prestaþii bune,terminând cu toþii în prima jumãtate aclasamentului. Iatã aºadar cãantrenamentele intense din ultimelesãptãmâni încep sã dea roade, jocul copiilorobþinând îmbunãtãþiri evidente de la turneula turneu.

Mulþumim pe aceastã cale C.S romgaz– tenis de masã, d-lui Director Costel Totan, pentru ajutorul oferit la efectuareadeplasãrii la Bãicoi

Activitatea secþiei va continua pe toatãperioada vacanþei în locul menþionat mai sus,în zilele de marþi ºi joi , orele 18 – 20.

A consemnat Csaba Zedler

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

Duminicã 28 august Retiºul a îmbrãcathaine de sãrbãtoare ºi retiºenii înmândrele lor costume populare au ieºit sã-l întâmpine pe Înalt Prea Sfinþitul PãrinteMitropolit Laurenþiu Streza, venit sãoficieze împreunã cu un sobor de preoþi,în fruntea cãrora se afla Protopopul IoanJurca, sfinþirea bisericii cu hramul SfântaTreime. A fost o minunatã zi seninã devarã, cu adieri de vânt ce-au domolit vãpaiaºi au permis credincioºilor sã trãiascã dinplin înãlþãtorul eveniment.

În urmã cu 200 de ani, în 1811strãbunii credincioºilor de azi puneautemelie unei bisericii din piatrã, cãrãmidãºi lemn care avea sã fie sfinþitã în 27 august1823. Atunci pentru importantuleveniment a venit din Sibiu la RetiºEpiscopul Vasile Moga ce va consemnaîn actul de târnosire cã „s-au sfinþit aceastãbisericã neunitã a retiºtor fenilor”.Distanþa mare, pentru acele vremuri, dela care a venit Arhiereul ºi menþiunea„bisericã neunitã” relevã faptul cã Retiºulera o oazã de ortodoxie ºi românitate.

COMEMORARE ~I SFIN|IRE DE BISERIC{ LA RETI~COMEMORARE ~I SFIN|IRE DE BISERIC{ LA RETI~COMEMORARE ~I SFIN|IRE DE BISERIC{ LA RETI~COMEMORARE ~I SFIN|IRE DE BISERIC{ LA RETI~COMEMORARE ~I SFIN|IRE DE BISERIC{ LA RETI~

Timp de 200 de ani biserica SfântulNicolae, aflatã în cel mai înalt loc din sat,a fost pavãzã ocrotitoare pentrucredincioºi. Când se adunau peste sat norigrei aducãtori de vreme mare, sunetulclopotelor sfinte alunga primejdia ºiniciodatã satul nu a fost bãtut de grindinã.În fiecare an, în seara de Crãciuncolindãtorii vestesc din turnul bisericiiNaºterea Domnului ºi colindele strãbunerãsunã peste sat, aducând bucurie ºi liniºteîn casele creºtinilor.

În Primul Rãzboi Mondial biserica afost cea care a scãpat satul de distrugere.Trupele române aflate în Dosul Bãrcuþuluiau trimis un locotenent sã cerceteze cetrupe se aflã în sat ºi ce populaþie îllocuieºte. Tânãrul locotenent a nimeritprin întunericul nopþii în cimitirul dingrãdina bisericii. La lumina scãpãratã, adescifrat pe crucile de lemn numeromâneºti. A ajuns lângã bisericã ºi aobservat cã e româneascã. S-a întors la aisãi ºi i-a informat despre cele aflate,luându-se hotãrârea ca satul sã nu fiebombardat. A doua zi când au pornit ataculromânii au fost distruºi de trupeleduºmane care înþesau satul. Folclorul localconsemneazã cã „între Retiº ºi Bãrcuþgrele lupte s-au bãtut”. Unii cercetãtoricred cã aici este locul în care CamilPetrescu scrie cã „ne-a coperit pãmântullui Dumnezeu”. Prizonierii români au fostaduºi în sat, într-un lagãr improvizat încurtea boiereascã. Aici, femeile din Retiºle strecurau mâncare prin gardul de sârmãghimpatã „cã sânt cãtane nãcãjite ca ºi

ficiorii noºtri care cine ºtie pe unde orzãcea”. Mai târziu, locotenentul ieºit dinrãzboi cu grad de cãpitan, va revenii demai multe ori în sat ºi cutreierând locurileumblate în vreme de rãzboi, pe timp denoapte, le-a povestit oamenilor cum auscãpat de la distrugere datoritã bisericiidin vârf de deal.

În cei 200 de ani, 14 preoþi auîncreºtinat copiii satului, printre care ºipe Chirion Glatz, sas de origine, pe caremama lui, fiind prunc bolnav, l-a botezat

în legea ortodoxã ca sã nu moarãnebotezat. ªi pruncul s-a vindecat ºi vadevenii unul din cei mai frecvenþi cãutãtoriai bisericii româneºti fiind înmormântatîn curtea bisericii.

Acum a fost sfinþitã în legea ortodoxãbiserica ce a aparþinut cultului EvanghelicC.A.. Conform inscripþiilor de pe zidulbisericii, aceasta a fost construitã în 1599.Inscripþia în limba latinã ne sugereazã cãa fost construitã de groful maghiar Hallerpentru credincioºii catolici de pe moºia lui,aceasta neavând arhitectura celorlaltebiserici cetãþi construite de saºi înTransilvania.

Înscripþia în limba germanã din 1835s-a fãcut cu ocazia construirii clopotniþeiºi a montãrii unui clopot.

Se cunoaºte faptul cã groful HallerJanoº a plecat în 1820 din Retiº lareºedinþa lui din Albeºti. Probabil ºi-a duscu el ºi iobagii maghiari, biserica trecândîn proprietatea saºilor veniþi în Retiº dinzona învecinatã, ca meºteºugari, ºi nucolonizaþi.

A fost o vreme în care cele douãcomunitãþi au trãit complet separate darîn bunã înþelegere. Românii aveau caseleºi biserica pe deal iar saºii, o bisericã maimicã ºi „uliþa saºilor”, cu 25 de case peºes. Între ele era curtea boiereascã.

Dupã 1918 au început ºi românii sã-ºiîntemeieze gospodãrii pe ºes ºi casele lors-au amestecat ori au prelungit uliþa saºilor

Dupã plecarea în Germania, parohiaortodoxã, la îndemnul preotului IoanScutea, a cumpãrat întreaga proprietate a

bisericii evanghelice, în care de multãvreme nu s-au mai fãcut rugãciuni.

Retiºenii, mai ales ce vârstnici s-aubucurat. Biserica sãseascã le este maiaccesibilã ºi le este mai uºor sã ajungã laslujbele de duminicã ori din sãrbãtori.

A urmat multã muncã ºi multãcheltuialã din partea preotului ºi acredincioºilor care au reuºit împreunã sãrepare vechea bisericã ºi sã facãamenajãrile necesare pentru a fi sfinþitãîn cultul ortodox. Împodobitã cutradiþionalele icoane, ale vechii credinþeromâneºti, biserica a fost sfinþitã de I.P.S.Mitropolitul Laurenþiu Streza, dupã ceProtopopul Ioan Jurca a dat citire actuluide târnosire ce a fost aºezat în piciorulSfintei Mese din altar.

Pentru strãdania sa, pentruîndelungata slujire a credincioºilor dinRetiº cãrora le-a fost pãstor timp de 41 deani preotul Ioan Scutea a fost înãlþat deIPS Laurenþiu la rangul de iconomstavrofor, primind brâul roºu ºi cruceapectoralã. Pentru implicarea în viaþabisericeascã a satului au primit diplomeonorifice primarul Aurel Dobre, epitropulIoan Baciu, cantorul Voinea Þânþ, enoriaºiiDorel Sbârcea ºi Gabriel Cãtanã.

Dupã sfinþire a urmat o agapã,încheiatã cu un moment folcloric realizatde tinerii retiºeni conduºi de Ioan Baciu.

Deacum chemarea credincioºilor laSfâta Liturghie o vor face 5 clopote dartrei vor rãsuna mai dulce în sufletulretiºenilor. Ele au apãrat satul timp de 200de ani.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Toate comunitãþile cunosc o existenþã maiscurtã sau mai lungã, similarã cu a omului.Naºterea unei aºezãri, maturitatea convieþuirii ºideclinul existenþial, este ilustratã, sintetic, prinzicala: „satul moare precum omul”. Chiar marileimperii s-au prãbuºit în neantul istoriei, urmeleexistenþei lor fiind cãutate doar de arheologi, eleviºi puþinii specialiºti din domeniul istoriei. Cu atâtmai mult comunitãþile mici, care nu sunt centrede comunã, au cunoscut, dupã 1990, o involuþiespectaculoasã. Depopularea, lipsa infrastructuriinecesare dar ºi a proiectelor ºi programelor dedezvoltare au transformat aceste sate în aºezãricu un viitor incert, multe case fiind într-o stare deruinã sau precolaps, obiectivele de patrimoniu fiindîn pericol de prãbuºire, comunitãþile pãstrând doaramintirea a ceea ce a fost odatã.

Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº, fondatã în2010, îºi continuã programul de activitãþi pentruatingerea obiectivelor de promovare ºi valorificarea patrimoniului local prin dezvoltare durabilã ºiînfrumuseþarea localitãþii. Astfel, dupã organizareamanifestãrii « Zilele Culturale ale Sãsãuºului » (21-22.08.10) ºi a primei ªezãtori Culturale (08-10.102010), a depus un proiect pentru finanþareaprimului circuit turistic (in situ) de pe ValeaHârtibaciului.

Proiectul circuitului turistic „Sãsãuº –patrimoniu în pericol” a fost selectat pentrufinanþare de Ambasada Franþei în România, fiindunul din cele 11 proiecte câºtigãtoare (din cele 75de proiecte depuse). Astfel, Serviciul de cooperareºi acþiuni culturale al Ambasadei Franþei a decisatribuirea unei subvenþii de 10.000 lei –reprezentând 50% din bugetul total al proiectului.Proiectul va fi finalizat cel mai târziu la data de 31iulie 2012, Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº ºipartenerii: Primãria Comunei Chirpãr, OcolulSilvic Agnita ºi Asociaþia Ecomuzeul RegionalSibiu, urmând a coopera pentru desfãºurarea înbune condiþiuni a activitãþilor planificate pentruatingerea obiectivelor generale ºi specifice.Obiectivele generale ale proiectului sunt obiectivepe care toate comunitãþile rurale trebuie sã leurmãreascã: a) creºterea calitãþii vieþii în mediul

Ob`tea Satului S[s[u` edific[ circuitul turistic „S[s[u` - patrimoniu în pericol”- cu sprijinul Ambasadei Fran\ei -

Centrul de Cercetãri al Facultãþii de ªtiinþePolitice, Relaþii Internaþionale ºi Studii Europenedin cadrul Universitãþii “Lucian Blaga” Sibiu afinalizat proiectul de cercetare în domeniulsecuritãþii mediului, demarat în anul 2009. Dupãlansarea lucrãrii “Politici ºi proiecte de mediu înregiunea Sibiului. Soluþii locale la problemeglobale” (Editura ULBS, 2010), grupul decercetãtori ºi specialiºti angrenaþi au reuºit sãfinalizeze strategia cercetãrii prin elaborareavolumului “Politici ºi programe de mediu înRomânia ºi în lume” - depãºindu-se nivelul localprin abordarea analiticã a problemelor arzãtoareale mediului la nivel naþional ºi global.

Contextul ºi substanþa cercetãrii o constituielista ameninþãrilor ºi catastrofelor posibile(reîncãlzirea planetei, rarefierea stratului de ozon,poluarea, epuizarea resurselor, dispariþia pãdurilorºi zonelor umede asociatã cu dispariþia acceleratãa speciilor vii, acumularea demenþialã a deºeurilor,etc.) ce fac ca pãmântul sã fie o planetã bolnavã,ºansele supravieþuirii umanitãþii depinzând de omulþime de variabile. Umanitatea se confruntã cucrize grave ce pun sub semnul întrebãriidurabilitatea dezvoltãrii societãþii în ansamblu. Iarca o dezvoltare durabilã sã fie viabilã ºi susþinutãca proces dinamic, f lexibil ºi ecologic esteimportant a se identifica un optim a interacþiuniicelor 4 subsisteme: economic, uman, ambientalºi tehnologic. În acest context general România s-a integrat în Uniunea Europeanã, trebuind sã-ºiredimensioneze politicile ºi strategiile de mediusectoriale sau globale.

Lucrarea s-a constituit printr-un amplu efortcolectiv articolele prezentate îmbrãþiºând o gamãlargã de problematici: Ecologismul ca ecologie(Eugen Strãuþiu), Partide ºi organizaþii demediu în Europa (Nicoleta Munteanu), Strategiiglobale de mediu. Protocolul de la Kyoto(Gabriel ªerban), Convenþiile de la Rio –

rural ºi crearea unui mediu favorabil dezvoltãriidurabile, a activitãþilor non-agricole, b)consolidarea ºi dezvoltarea societãþii civile înparteneriat cu administraþia publicã localã pentrususþinerea ºi întãrirea coeziunii ºi îmbunãtãþireacadrului de desfãºurare a vieþii ºi c) punerea învaloare ºi promovarea patrimoniului cultural ºinatural al satului Sãsãuº. Obiectivele specifice suntmult mai precise ºi concise: 1) crearea unui traseude vizitare a localitãþii, ce pune în valoare peisajulnatural ºi cultural local; 2) includerea satuluiSãsãuº în circuitele turistice zonale ºi judeþene;3) sensibilizarea actorilor locali cu privire laproblemele patrimoniului local ºi natural; 4)asigurarea unui cadru de dialog între actorii localiºi autoritãþi pentru conservarea ºi valorificarea înscop turistic a patrimoniului cultural existent, toateaceste obiective necesitând multã muncã ºiseriozitate, dar ºi un efort continuu, lipsit deinterese meschine.

Localitatea, integratã în podiºul Hârtibaciului(un þinut slab dezvoltat economic), este situatã peo rutã cu un mare potenþial turistic (Sighiºoara –Agnita – Bâlea) ºi a beneficiat de un proiectdezvoltat, din 2006, în cadrul Asociaþiei EcomuzeulRegional Sibiu. Primul proiect a fost de identificareºi promovare a patrimoniului existent, specialiºtiifrancezi coordonaþi de dl. Georges Zouaine-GaiaHeritage, identificând case ºi gospodãriitradiþionale integrate în cadrul unor tematicedistincte, dar complementare. S-a constatat cãfondul imobil construit are o valoare arhitecturalãdeosebitã, pãstrându-se construcþii din sec. XIX-lea (majoritatea din piatrã, cãrãmidã ºi lemn destejar) tot satul fiind protejat prin P.U.G-ullocalitãþii, principalele puncte slabe fiind: lipsa delocuire permanentã, lipsa mijloacelor financiarede conservare a patrimoniului, lipsa unui punctde informare turisticã dar ºi lipsa implicãrii activea autoritãþilor (administrative ºi religioase). Un riscpotenþial, permanent, îl reprezintã ºi «importul»soluþiilor ºi materialelor constructive utilizate înmediu urban, inestetice ºi contribuind activ ladistrugerea peisajului cultural moºtenit.Elementele arhitecturale ºi decorative de pe faþade

ºi din gospodãrii, monumentul istoric biserica« Adormirea Maicii Domnului », biserica micã(fosta bisericã greco-catolicã) ºi monumentuleroilor din sat, au fost subiectele a trei simpozioane(2007-2008-2009) organizate cu participareareprezentanþilor instituþiilor de culturã ºi aiadministraþiei judeþene. Concluzia generalã a fostcã potenþialul local este insuficient valorificat,infrastructura localã fiind de invidiat (existã reþelede energie electricã, apã, gaz metan, satul fiind înaria de acoperire a reþelelor de telecomunicaþiimobile) satul având multe alte puncte tari: un fondcinegetic ºi piscicol bogat, valoarea deosebitã apeisajului natural ºi cultural (cu o viziunepanoramicã a frontului de nord a munþilorFãgãraº), caracterul întreprinzãtor ºi ospitalier allocuitorilor, un patrimoniu imaterial marcant(dinastia de pictori de biserici : familia Grecu,portul, etc).

Politicile administraþiilor (dupã 1965) au

determinat o migraþie masivã, majoritatea tinerilorpãrãsind satul pentru a se angaja în mediul urban.Se constatã o lipsã de pregãtire ºi preocuparepentru cultura organizaþionalã, locuitorii dincomunã nefiind pregãtiþi în domeniu, existândnevoia de proiecte care sã anime teritoriul – fiecaresimpozion, dezbatere sau proiect, fiind o infuziede informaþie ºi prilej de dialog pentru actorii locali- tematica valorificãrii prin turism a peisajuluinatural ºi a celui construit fiind mult discutatã darneimplementatã, în întreaga regiune.

Este posibil ca satul Sãsãuº sã reînvie?O întrebare la care fiecare „sãsãuºean” ar

trebui sã rãspundã! O întrebare la care toþi actoriilocali trebuie sã mediteze, pentru o implicareactivã, responsabilã ºi lipsitã de interpretãri.

Asociaþia Ecomuzeul Regional SibiuMarius Halmaghi

Politici `i programe dePolitici `i programe dePolitici `i programe dePolitici `i programe dePolitici `i programe demediu în România `i în lumemediu în România `i în lumemediu în România `i în lumemediu în România `i în lumemediu în România `i în lume

În iulie 1994 s-a semnat acordul de înfrãþiredintre primãriile comunei Marpod, judeþul Sibiu,România ºi a comunei Quebriac, departamentulIlle et vilaine, Franta. Ca o consecinþã fireascã alacestui acord au luat fiinþã atât în Marpod cât ºi înQuebriac asociaþii nonprofit cu scopul de aducereîmpreunã a oamenilor din comunitãþile localepentru a împãrtãºi ºi schimba experienþe, opiniiºi valori, pentru a învãþa din istorie ºi pentru aconstrui pentru viitor.

De-a lungul timpului aceste schimburi au avutscopul de a promova acþiuni, dezbateri ºi reflecþiilegate de cetãþenia europeanã ºi democraþie, devalori împãrtãºite, istorie ºi culturã comunã, princooperare în cadrul organizaþiilor societãþii civilela nivel european. Ca ºi finalitate s-a reuºitimplementarea de proiecte de origine francezã încomuna noastrã, încurajând interacþiunea dintrecetãþeni ºi organizaþiile societãþii civile dincomunele noastre, prin contribuirea la dialogulintercultural ºi prin aducerea în prim plan adiversitãþii ºi unitãþii europene, acordându-se oatenþie particularã activitãþilor destinate sãdezvolte legãturi mai strânse între cetãþeniistatelor membre ale Uniunii Europene.

În acest scop de-a lungul timpului s-au derulatactivitãþi care au implicat ºi promovat schimburiledirecte între cetãþenii comunelor noastre, prinparticiparea activã a reprezentanþilor acestora încadrul acþiunilor de înfrãþire a comunelor ºi prinîncurajarea legãturilor ºi cooperãrii între comuneleînfrãþite.

În perioada 1 – 12.august o delegaþie formatãdin 8 persoane din comuna înfrãþitã Quebriac,departamentul Ille et vilaine, Franþa, a fostprezentã în comuna noastrã în cadrul proiectului„Cetãþeni activi pentru Europa”. Activitãþile pecare le-am desfãºurat împreunã au avut drept scopdescoperirea valorilor tradiþionale a satuluiromânesc ºi istoriei noastre. În acest sens amefectuat împreunã 2 excursii în cetatea medievalSighiºoara (singura cetate locuitã din Europa) ºiîn cetatea Alba-Iulia (oraºul reîntregirii neamului

“Înainte de oameni a fost pãdurea, dupã ei deºertul”F.R. de Chateaubriand

elemente de sinergie (Maria Mihaela Antofie),Conferinþele ONU asupra schimbãrilorclimatice. Discurs politic ºi cooperareinternaþionalã (Ovidiu Oltean), Agricultura subpresiunea globalizãrii (Marius Halmaghi),Politici de mediu în România (Iulia Crãciun),Politici ºi “politici” pentru protecþia mediului(Dumitru Ungureanu), Legislaþia privindenergia verde. Proiecte de succes înRomânia.(Vlad Vasiu, Alin Mantea), Dezastrelenaturale. Cunoaºterea te poate salva (MariaCecilia Dobrotã).

Coordonatorul Eugen Strãuþiu prezintãlucrarea ca un inventar al riscurilor ºiameninþãrilor, al politicilor ºi programelor derãspuns, al instituþiilor care implementeazã acestepolitici dar ºi al succeselor ºi eºecurilorprogramelor implementate – demersul înscriindu-se, astfel, ca un material util, facil de lecturat ºiconsultat atât de cãtre specialiºti, cât ºi de cãtrefuncþionarii publici ºi nespecialiºti, responsabilisau interesaþi de analiza ºi prognoza fenomenuluiprotecþiei mediului.

Obiect al contractulul de cercetare încheiatîntre Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu, cartea va fiprezentatã în cadrul evenimentelor organizate deAsociaþie ºi membrii fondatori – primãriilelocalitãþilor Sãliºte, Gura Rîului, Moºna, ValeaViilor, Biertan ºi Chirpãr (Sãsãuº), astfel încâtmesajul realist ºi obiectiv al studiilor sã fiediseminat corespunzãtor la nivelul publicului larg,principalul “beneficiar” al acestor politici.Contribuþia financiarã a societãþilor ROMGAZ S.A.,SC Tehnolemn SRL ºi SC Taxi 942 SRL, a asiguratdesfãºurarea corespunzãtoare a proiectului, fiindun exemplu de participare civicã ºi implicare acomunitãþii de afaceri în planul ºtiinþific alcercetãrii universitare.

Marius Halmaghi

Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[Colaborarea româno-francez[continu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpodcontinu[ la Marpod

românesc).Prietenii noºtri au fost entuziasmaþi deposibilitatea descoperirii pe viu a acestor douãvalori ale patrimoniului naþional, precum ºi destadiul foarte bun de conservare. Câte un momentdin fiecare vizitã i-a entuziasmat: vizita turnuluicu ceas la Sighiºoara ºi spectacolul schimbãriigãrzii la Alba-Iulia. Pe pan local am vizitat împreunãmonumentele istorice biserica de lemn din Ilimbav(unde au fost uimiþi de pictura deosebitã ca stil) ºibiserica ortodoxã, cea supranumitã catedrala VãiiHârtibaciului. Aici mi-au spus cã regãsesc liniºteaspiritualã ºi sentimentul de beatitudine. Amdescoperit împreunã frumuseþile peisajului dinapropierea comunei noastre prin drumeþii pedealurile din apropiere, dar ºi preparateletradiþionale la o stânã. Aici au fost foarte încântaþide posibilitatea de a asista la mulsul oilor ºidegustarea bucatelor tradiþionale.

Noutatea acestui an a fost animarea centruluide vacanþã Shrek din comuna Marpod. Pentruaceasta ei au venit pregãtiþi cu materialelenecesare desfãºurãrii de activitãþi de creaþiepentru copii. Din materiale reciclabile au reuºitîmpreunã cu copiii sã realizeze obiecte care austârnit curiozitatea ºi la sfârºit mândria copiilorprezenþi. La sfârºitul zilelor copiii plecau bucuroºicã au realizat obiecte prin forþele proprii. Grupulcondus de preºedintele asociaþiei de prietenie dinQuebriac, Patrick Boissier, m-a uimit prinomogenitatea lui vârstele participanþilor fiind între11 ºi 63 ani. Am luat-o ca o lecþie în ceea ce priveºtemodul diferit al societãþilor noastre de a priviimplicarea în dezvoltarea tinerei generaþii.

La petrecerea de final, am consemnatîncurajarea primitã din partea prietenilor noºtricã suntem pe drumul cel bun în apropierea deEuropa, precum ºi invitaþia lansatã de a ne întâlnianul viitor în Franþa.

ing.Vasiu Crucian DoruPreºedinte

Asociaþia Împreunã pentru Marpod

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 39, A, nr. 39, A, nr. 39, A, nr. 39, A, nr. 39, AUGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011UGUST 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Ziua de 28 august va rãmâne în istoria satuluiRetiº, ca o zi memorabilã datoritã faptului cã,atunci biserica cu hramul ,,Sfânta Treime” a primitîn altarul ei binecuvântarea Bunului Dumnezeuprin Sfintele Moaºte depuse în interiorul ei.Dorinþa comunitãþii ortodoxe din Retiº de aadministra biserica evanghelicã din sat a apãrutîn urma plecãrii celor 25 de familii de saºi imediatdupã Revoluþia din 1989. Lipsa enoriaºilor deconfesiune evanghelicã a dus la o oarecare pãrãsirea lãcaºului de cult. Din acest motiv, în 1992,comunitatea ortodoxã din Retiº, prin voceapreotului paroh Ioan Scutea, s-a adresat conduceriiBisericii Evanghelice C.A. din Sibiu pentru a primiîn administrare lãcaºul de cult. În adresa înaintatã,pãrintele Ioan Scutea a menþionat cã Parohia Retiºdoreºte chiar sã cumpere biserica dacã aceasta vafi scoasã la vânzare. „Rãspunsul a venit printoamna anului 1992 ºi s-a cerut la acea vreme sumade douã milioane de lei. S-a convocat AdunareaParohialã pentru a discuta condiþiile impuse ºi nus-a reuºit sã ajungã la un consens cu oamenii dinsat. În primãvara anului 1993, s-au reluatnegocierile ºi s-a reuºit sã se ajungã la suma de1,5 milioane de lei”. Delegaþia evanghelicã de laSibiu a venit la Retiº, unde s-a semnat unantecontract de vânzare-cumpãrare. A urmat oserie de colecte prin sat, coordonate de preotulIoan Scutea ºi epitropii parohiei, în urma cãroras-au strâns cei 500.000 de lei, reprezentând primatranºã cãtre Biserica Evanghelicã C.A. din Sibiu.În ciuda dificultãþilor de tot felul, s-a reuºit caenoriaºii de la Retiº sã fie convinºi de necesitateaunei astfel de achiziþii ºi sã contribuie lacumpãrarea bisericii. În acelaºi an a urmatachitarea sumelor restante cãtre BisericaEvanghelicã C.A., pentru semnarea actului devânzare-cumpãrare. Pe 5 martie 1994, dupã

Satul Reti` are de acum dou[ loca`uri de închinareSatul Reti` are de acum dou[ loca`uri de închinareSatul Reti` are de acum dou[ loca`uri de închinareSatul Reti` are de acum dou[ loca`uri de închinareSatul Reti` are de acum dou[ loca`uri de închinare

Bine eºti cuvântat Hristoase Dumenezeul nostru, Cela ce preaînþelepþi pe pescari i-ai arãtat,trimiþându-le lor Duhul cel Preasfânt, ºi printr-înºii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mãrire Þie’’

(Troparul Pogorârii Sfântului Duh)

achitarea restanþelor, biserica a fost intabulatã,împreunã cu casa parohialã din incintã ºi curteabisericii. Au urmat câþiva ani de pregãtire pentrucomunitatea de la Retiº, timp în care s-a realizatplanul de renovare ºi amenajare a lãcaºului de cult.Nu dupã mult timp au început ºi lucrãri de reparaþiiexterioare ºi interioare. Acestea au culminat în2006, când s-au reparat acoperiºul, turnul ºi pereþiiexteriori. Starea avansatã de degradare adeterminat efectuarea unor reparaþii capitale,pentru a reda bisericii atât siguranþa, cât ºifrumuseþea arhitecturalã. În ultimii ani s-au realizatlucrãri interioare ºi amenajãri în Sfântul Altar.Întrucât resursele financiare ale parohiei nu aupermis efectuarea unor lucrãri de picturã, pereþiiinteriori au fost împodobiþi cu icoane. Reparaþiiexterioare s-au realizat ºi la casa parohialã dinincinta bisericii, întrucât clãdirea era într-o starede paraginã. A fost amenajatã ºi curtea parohialã,cu trotuare, garduri ºi toate cele necesare. Înlãcaºul de cult se vor oficia periodic slujbereligioase, iar credincioºii în vârstã nu vor mai finevoiþi sã urce pânã la Biserica “Sfântul Nicolae”pentru a participa la Sfânta Liturghie. Lucrãrileefectuate la bisericã nu au acoperit inscripþiileoriginale de pe zidurile bisericii, în latinã ºigermanã. Acestea ne oferã date importante despreistoria lãcaºului de cult. Astfel, una dintre inscripþiine aratã cã biserica a fost ziditã la 1599. În aceeaºiinscripþie apare anul 1694, datã la care biserica afost refãcutã.

Turnul a fost zidit la 1835, conform alteiinscripþii. Altarul dateazã din 1883, tabloulprincipal fiind pictat de Carl Dorschlag. Existãmãrturii care atestã existenþa unui altar mai vechiºi sculpturi de la 1700.

Aºa cum reiese ºi din hrisovul depus în SfântaMasã :,, S-a sfinþit, prin punere de sfinte moaºte,

Pe lângã biserica ortodoxã veche din sat,monument istoric zidit la 1811, existã în Retiº oveche bisericã evanghelicã, ce a fost cumpãratãde comunitatea ortodoxã ºi care, dupã mai multelucrãri de renovare ºi amenajare interioarã, a fostpregãtitã pentru târnosire ºi pentru oficiereaslujbelor religioase.

Dorinþa comunitãþii de la Retiº de a administrabiserica evanghelicã din sat a apãrut în urmaplecãrii celor 25 de familii de saºi imediat dupãRevoluþia din 1989. Lipsa enoriaºilor de confesiuneevanghelicã a dus la o oarecare pãrãsire a lãcaºuluide cult. Din acest motiv, în 1992, comunitatea dela Retiº, prin vocea preotului paroh Ioan Scutea,s-a adresat conducerii Bisericii Evanghelice C.A.din Sibiu pentru a primi în administrare lãcaºulde cult. În adresa înaintatã, pãrintele Ioan Scuteaa menþionat cã Parohia Retiº doreºte chiar sãcumpere biserica dacã aceasta va fi scoasã lavânzare. “Rãspunsul a venit prin toamna anului1992 ºi au cerut la acea vreme suma de douãmilioane de lei. Am convocat Adunarea Parohialãpentru a discuta condiþiile impuse ºi nu am reuºitsã ajungem la un consens cu oamenii din sat. Înprimãvara anului 1993, am reluat negocierile laSibiu ºi am reuºit sã ajungem la suma de 1,5milioane de lei”, ne-a povestit pãrintele paroh IoanScutea. Delegaþia de la Sibiu a poposit la Retiº,unde a semnat un antecontract de vânzare-cumpãrare. A urmat o serie de colecte prin sat,coordonate de preotul Ioan Scutea ºi epitropiiparohiei, în urma cãrora s-au strâns cei 500.000de lei, reprezentând prima tranºã cãtre BisericaEvanghelicã C.A. din Sibiu. În ciuda dificultãþilorde tot felul, s-a reuºit ca enoriaºii de la Retiº sã fieconvinºi de necesitatea unei astfel de achiziþii ºisã contribuie la cumpãrarea bisericii. “Oamenii auînþeles cã avem nevoie de aceastã bisericã ºi aucontribuit fiecare cu sume considerabile. Au avutaceeaºi râvnã ca ºi strãmoºii lor, care au ziditBiserica “Sf. Nicolae” numai din banii lor”, ne-amai spus pãrintele Scutea.

PREG{TIREA PENTRU SFIN|IRE A BISERICII“SFÂNTA TREIME” DIN RETI~

Patriarhia Ortodoxã Românã a organizatºi în acest an tabere ºcolare la care auparticipat numeroºi copii din parohiileortodoxe de pe tot cuprinsul þãrii. Dacã înprimele douã etape ale proiectului naþional,,Alege ªcoala’’ preoþii de la parohiileProtopopiatului Ortodox Agnita au fostinformaþi ºi instruiþi, copii participanþi laprogramul ,,Hristos împãrtãºit copiilor’’, auavut ºansa sã fie selectaþi la participarea întabãra organizatã la Mânãstirea Tismana dinJudeþul Gorj.

În data de 20 august, 9 copii din parohiileBrãdeni, Agnita ºi Ruja au plecat la aceastãtabãra unde au stat pânã în data de 25 august.

În tabãra de la Mânãstirea Tismana ei auparticipat la activitãþi de creaþie (picturã,sculpturã), au urmat cursuri de religie ºi auavut activitãþi sportive la alegere (fotbal,baschet, tenis), au fãcut drumeþii iar lasfârºitul taberei au organizat o serbare undeau cântat cântece, au pus în scenã o piesã deteatru ºi au rostit poezii.

La întoarcere majoritatea copiilor eraudezamãgiþi de faptul cã tabãra a durat doar osãptãmânã ºi ºi-au manifestat dorinþa de a maiparticipa încã o datã la aceasta.

Pr.Nicu LazãrBrãdeni

Proiectul,,Alege `coala’’

a ajuns `i înProtopopiatul

Ortodox Agnita

Reparaþii capitaleÎn acelaºi an a urmat achitarea sumelor

restante cãtre Biserica Evanghelicã C.A., pentrusemnarea actului de vânzare-cumpãrare. Pe 5martie 1994, dupã achitarea restanþelor, bisericaa fost intabulatã, împreunã cu casa parohialã dinincintã ºi curtea bisericii. Au urmat câþiva ani depregãtire pentru comunitatea de la Retiº, timp încare s-a realizat planul de renovare ºi amenajare alãcaºului de cult.

Nu dupã mult timp au început ºi lucrãri dereparaþii exterioare ºi interioare. Acestea auculminat în 2006, când s-au reparat acoperiºul,turnul ºi pereþii exteriori. Starea avansatã dedegradare a determinat efectuarea unor reparaþiicapitale, pentru a reda bisericii atât siguranþa, câtºi frumuseþea arhitecturalã. În ultimii ani s-au

realizat lucrãri interioare ºi amenajãri în SfântulAltar. Întrucât resursele financiare ale parohiei nuau permis efectuarea unor lucrãri de picturã,pereþii interiori au fost împodobiþi cu icoane.“Reparaþii exterioare s-au realizat ºi la casaparohialã din incinta bisericii, întrucât clãdirea eraîn paraginã. Nu puteam sã lãsãm casa în acea stare.Pe viitor, ne dorim sã reparãm ºi interiorul clãdirii.A fost amenajatã ºi curtea parohialã, cu trotuare,garduri ºi toate cele necesare”, a continuatpãrintele Scutea. Hramul pe care biserica îl vapurta va fi “Sfânta Treime”. În lãcaºul de cult sevor oficia periodic slujbe religioase, iar credincioºiiîn vârstã nu vor mai fi nevoiþi sã urce pânã laBiserica “Sfântul Nicolae” pentru a participa laSfânta Liturghie.

altarul bisericii cu hramul „Sfânta Treime” dinparohia Retiº, Protopopiatul Agnita, Judeþul Sibiu,de cãtre Înaltpreasfinþitul Pãrinte Dr. LaurenþiuStreza, Arhiepiscopul Sibiului ºi MitopolitulArdealului, înconjurat de un sobor de preoþi ºidiaconi, în anul 7519 de la zidirea lumii, iar lanaºterea dupã Trup a lui Dumnezeu Cuvântul anul2011, luna august, ziua 28, paroh fiind Pr. IoanScutea…’’, la slujba de sfinþire a participatÎnaltpreasfinþitul Pãrinte Dr. Laurenþiu Streza,

Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului,Preoþii: Pr. Protopop Ioan Jurca (protopop deAgnita), Pr. Ioan Scutea (Paroh Retiº), Pr.Aroneasa Aron (Albeºti), Pr. Consilier (IezechilOancea), Pr. Ciprian Constantin (Netuº) , Pr. NicuLazãr (Brãdeni); Diaconii:Arhidiacon VasileAvraam ºi Arhidiacon Ioan, D-nul Primar AurelDobre, numeroºi credincioºi din sat sau veniþi dinalte localitãþi.

(continuare în pagina 6)

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Sacralitatea este „o manifestare deplinã aFiinþei”1 pe când „omul religios îºi asumã un modde existenþã specific în lume ºi, în pofida numãruluiapreciabil de forme istorico-religioase, acest modspecific poate fi întotdeauna recunoscut. Oricarear fi contextul istoric în care se încadreazã, homoreligiosus crede întotdeauna în existenþa uneirealitãþi absolute, sacrul, care transcende aceastãlume, unde totuºi se manifestã, sanctificând-o ºifãcând-o realã.”2 Acest homo religiosus poate fi încentrul preocupãrilor literaþilor în mãsura în careînþelegem cã „omul istoric, care trãieºte iluziaautodesãvârºirii ºi acceptã moartea absolutã esteo arãtare absurdã. Real e eternul om religios”3

deoarece „sacrul nu poate fi gândithierofanic-ascensional, culminând cu Christosarhetip. (...) Sacrul constant nu se obþinehermeneutic. Fãrã Dumnezeu, graþie ºi revelaþie,sacrul nu înseamnã nimic, rãmânând doar o simplãneliniºte metafizicã.”4

Sacralizarea/ Desacralizarea lumiicontemporane se regãseºte în preocupãrile poeticiide astãzi. Poeþii îºi revendicã deseori apartenenþala diverse spaþii sacralizate/ desacralizate,distincþia dintre sacru ºi profan devenind opreocupare constantã a literaþilor ºi filosofilor.Concepþii teiste despre lume se impun rând perând în timp ce obsesia unui Deus absconditus seregãseºte în literatura perioadei moderniste. Sacruºi profan devin complementare. Omulcontemporan nu le mai poate distinge, pentru cãcele douã lumi, a sacrului ºi a profanului, co-existã,se exclud ºi se presupun în acelaºi timp. Sacruleste un spaþiu tot mai frecvent invocat de liricamodernã. ªi aceasta deoarece „omul religioscreºtin este Omul etern. Nu existã om religios înafarã de cel ritualic determinant. Am mai spus cãmiticul, magicul ºi raþionalul autonom situeazãomul în afara adevãrului, frumosului, binelui ºisacrului, izvorâte din Dumnezeu. Fãrã ritualcreºtin cu conþinutul canonic al comunicãrii nu sepoate vorbi de sacru. Conceptele, definiþiile,sistemele, organismele, visul ºi entropia, rãmânîn posesiunea omului întrebãtor, cãutãtor ºirãtãcitor.”5

De la cele mai vechi imnuri religioase lacelebrul poet Rainer Maria Rilke ºi pânã astãzi sepoate vorbi despre existenþa unui spaþiu sacru înpoezie. În literatura românã, manifestãri alesacrului se resimt constant din cele maiîndepãrtate timpuri ...literare ºi pânã astãzi.Datoritã îndeosebi cercetãrilor de istorie areligiilor ale lui Mircea Eliade, secolul al XX-leapromoveazã douã concepte fundamentale: aceleade sacru ºi profan, asociate ideii de camuflare asacrului în profan. Recititã din aceastã perspectivã,dar ºi cu un alt ochi critic, poezia românã are, fãrãîndoialã, printre reprezentanþii ei de seamã, poeþireligioºi. Astfel îi pot numi pe Ioan Alexandru,Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Daniel Turcea,Valeriu Anania, Sandu Tudor, Valeriu Gafencu,Radu Gyr, Zorica Laþcu-Teodosia ºi alþii.

Nu toþi istoricii ºi criticii literari împãrtãºescînsã aceastã idee. Ion Negoiþescu remarca, înpostfaþa la o antologie de George Ciorãnescu (Maiaproape de îngeri. Traduceri din lirica religioasã),faptul cã în literatura românã a secolului al XIX-leaar exista doar douã capodopere ale liricii religioase:Fecioara Maria de Dimitrie Bolintineanu ºiRugãciune de Mihai Eminescu: „e adevãrat cãlirismul religios nu prea are reprezentanþi deseamã în literatura românã, ceea ce ar dovediinteresul îndeobºte scãzut al publicului de la noifaþã de problemele religioase altele decât celepractice. În secolul al 19-lea, nu aº putea cita decâtdouã poezii, douã veritabile capodopere însã:Fecioara Maria de Bolintineanu ºi Rugãciunea luiEminescu, fãrã ca totuºi pe cei doi clasici sã ne fie

Satul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumSatul Reti` are de acumdou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinaredou[ loca`uri de închinare

Poezia religioas[ româneasc[ (II)permis a-i trece printre poeþii religioºi:Bolintineanu este un senzual înnebunit de plãcerileorientului, combinat cu un patriot melancolizat defilosofia istoriei, versurile din Fecioara Mariastrãlucind aproape vinovat, ca podoabele numaipentru ochi concepute de fraþii Asam din catolicaBavarie a barocului târziu; iar Eminescu adunã înpoezia sa de la începuturi ºi din tinereþe, o îngerimepe cât de numeric bogatã pe atât de suspectãdogmatic, astfel cã identificarea Maicii preacuratecu Luceafãrul mãrilor þine mai degrabã dedemonologie decât de angelologie.”6 Desigur, dinaprecierea criticului Ion Negoiþescu, care s-a referitdoar la secolul al XIX-lea, nu reiese cã nu existãdeloc poeþi religioºi în literatura românã. Însã ceeace reproºeazã Ion Negoiþescu scriitorilor religioºieste faptul cã „minþile de români care s-au dãruitcel mai sistematic spiritualitãþii umane, precumLucian Blaga ºi Mircea Eliade, în pofida fascinaþieiexercitate asupra lor de fenomenul religios, l-aucãutat mai cu sârg pe Dumnezeu în erezii ºisuperstiþii, în eresuri ºi în magie, decât în sânulbisericilor constituite.”7

Pe de altã parte însã, existã critici importanþiai literaturii române care recunosc, fãrã echivoc,cã „oricare ar fi convingerile noastre, un fapt îmipare clar: este falsã ideea cã literatura românãcultivã doar formele satiricului când este vorba deviaþa religioasã ºi, în genere, de factorul spiritual;dovadã poezia româneascã strãbãtutã de unsubteran curent metafizic în care neliniºtea denaturã misticã, sentimentul terorizant al treceriise cheamã ºi se condiþioneazã. De la T. Arghezila Daniel Turcea (cel din „Poemele dedragoste”) este un spaþiu vast de poeziereligioasã în care încap toate stihurile, de laexpresionismul panic al lui Blaga lavizionarismul satiric al lui N. Stãnescu. Esteinutil sã mai precizez cã mai ales acest tip depoezie religioasã mi se pare esenþial. Întrealtele ºi pentru faptul cã implicã ºi altedimensiuni ale existenþialului ºi alespiritului”.[s.n. M.D.P.]”8

Aºadar, lirica româneascã se îmbogãþeºteconsiderabil cu „acest spaþiu vast de poeziereligioasã” ce se manifestã diferit de la un autor laaltul dar, în acelaºi timp, trebuie sã remarcãm faptulcã un alt spaþiu liric – cel al desacralizãrii, al lipseivoite sau nevoite de sens sacru, va deveni multmai bogat decât cel sacru (nu neapãrat calitativdar cantitativ). Treptat, în secolul al XX-lea, autoriide poezie se vor desprinde de acest spaþiu sacru(poate ºi datoritã imixtiunii politice din anii ’60) ºivor cãuta sã exprime viziunea religioasã/sacralizarea/ desacralizarea poeticii în stiluriproprii inconfundabile sau chiar ...inexistente.

Consider cã opiniile critice legate de existenþasau inexistenþa unui spaþiu de poezie religioasã sedatoreazã ºi ele formãrii profesionale ºipersonalitãþii autorului, deoarece este în mod certadevãrat cã omul care gândeºte religios este acelacare are ºi o trãire religioasã, chiar dacã nuadecvatã întru totul canoanelor teologice. Aºa cumspunea ºi Mircea Eliade, omul contemporan nupoate face abstracþie de existenþa permanentã alui homo religiosus, omul profan fiind un urmaº alacestuia, el neputându-ºi anula propria istorie ºiistoria strãmoºilor sãi religioºi. Existenþa omuluise bazeazã pe iniþiere ºi pe credinþã, iar crizaomului contemporan este chiar de naturãreligioasã, pentru cã omul de astãzi nu se confundãcu sacrul, precum în alte rãstimpuri ºi perioadeistorice, deºi lumea omului este întemeiatã peexperienþa sacrului. Acest fapt, evidenþiat decunoscutul istoric al religiilor, se resimte acut înliteratura românã a secolului trecut, mai ales lasfârºitul perioadei. Este absolut firesc ca dupã cincidecenii de imposibilitate a acceptãrii unui discurs

La sfârºitul slujbei Sfintei Liturghii,Înaltpreasfinþitul Pãrintele Dr. Laurenþiu Streza,Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealuluia acordat câteva distincþii unor persoane maiînsemnate care au avut un aport mai important larealizarea lucrãrilor din bisericã:

Pr.Paroh Scutea Ioan a fost hirotesit la rangulde iconom-stavrofor

Consiliul Parohial ºi Comitetul ParohialD-nul Primar Aurel Dobre ºi Consiliul Local

BrãdeniD-nul Voinea TânþD-nei Baciu Ioan

D-nul Cãtanã GabrielNoi sperãm ca Bunul Dumnezeu sã ne

binecuvânteze în continuare ºi sã ne ajute sãcontinuãm lucrãrile începute sau prevãzute ºi nebucurãm cã Ne-a învrednicit pe noi pãcãtoºii sãvedem ºi sã simþim la aniversarea de 200 de anide la construcþia bisericii cu hramul „SfântulNicolae” ºi a celei de-a doua bisericã nou sfinþitecu hramul „Sfânta Treime”, cã avem ºi mai multapropierea lui Dumnezeu faþã de noi prin sfinþireaadusã Sfântului Altar a Locaºului din localitateaRetiº. Amin!

Pr. Nicu Lazãr, Brãdeni

Un alt proiect important al parohiei vizeazãamenajarea sãlii mari din casa parohialã, care vagãzdui activitãþile importante din parohie.

Bucurie atât pentru ortodocºi, cât ºi pentruevanghelici

Lucrãrile efectuate la bisericã nu au acoperitinscripþiile originale de pe zidurile bisericii, înlatinã ºi germanã. Acestea ne oferã dateimportante despre istoria lãcaºului de cult. Astfel,una dintre inscripþii ne aratã cã biserica a fostziditã la 1599. În aceeaºi inscripþie apare anul1694, datã la care biserica a fost refãcutã. Turnula fost zidit la 1835, conform altei inscripþii. Altaruldateazã din 1883, tabloul principal fiind pictat deCarl Dorschlag. Existã mãrturii care atestã

PREG{TIREA PENTRU SFIN|IRE ABISERICII “SFÂNTA TREIME” DIN RETI~

(continuare din pagina 5) existenþa unui altar mai vechi ºi sculpturi de la1700. Recent, familii de saºi din Retiº, care s-austabilit de ani buni în Germania, au vizitat lãcaºulde cult ºi s-au arãtat încântate ºi bucuroase cãbiserica unde au fost botezaþi ºi unde le-au fostîncreºtinaþi copiii a fost scoasã din paraginã ºiredatã cultului, chiar dacã acesta va fi de ritortodox. “Dumnezeu este Unul pentru toþi ºi aregrijã de noi. Pentru noi era o dramã când veneamvara aici ºi vedeam cum arãta biserica. Acumsimþim cã amintirile noastre legate de acest satreînvie într-un mod plãcut”, ne-a mãrturisit unmembru al familiilor de saºi din Germania.

ªtefan Mãrculeþ(preluare din Ziarul Lumina,

ediþia de Transilvania, 25 august 2011)

(continuare din pagina 5)

religios, sã aparã dintr-o datã opinii favorabileacestui tip de lirism. ªi pentru cel care scrie poeziereligioasã, ºi pentru cel care analizeazã o asemeneapoezie, ca ºi pentru cititori, este absolut nevoiede o culturã de facturã religioasã, fãrã de careasumarea actului critic poate deveni improprie.

Prin urmare, este de remarcat apariþia unorpoeþi de mare valoare în perioada 1948-1989, careadecvându-ºi limbajul artistic, au reuºit sãcomunice ºi sã transmitã valori literar-religioase,într-o epocã ce s-a opus categoric afirmãriidiscursului liric religios. O revenire expresã laideea de spaþiu sacru în poezia româneascã sepetrece imediat dupã 1990, ceea ce e relativ uºorde înþeles. Ancorat însã în realitãþile secolului alXX-lea, poetul religios se lasã, la rândul lui,influenþat de îndoieli ºi întrebãri, precum toþiceilalþi: „omul modern este mãcinat de timp, rosde întrebãri ºi îndoieli ºi înghiþit de spaþiul infinit,spaþiul empiric se aflã sub semnul experienþeideschise”9 .

Nu trebuie ignorat faptul cã, dupã 1990, deºiau fost publicate numeroase cãrþi de inspiraþiereligioasã, totuºi nu putem vorbi de o literaturãprin excelenþã religioasã. Iar lucrul cel mai greude constatat este acela cã nu orice carte cuinflexiuni religioase poate fi consideratã literaturãreligioasã. Acest lucru a fost remarcat ºi în tezade doctorat intitulatã Biblia ºi sacrul în literaturã,în care autorul Constantin Jinga a fãcut disociereaclarã între sacru ºi profan, relevând frumuseþeadeosebitã a poeziei de inspiraþie biblicã dar ºicaracterul fals pe care îl poate avea uneori...sacralizarea: „reciproca este valabilã ºi poate

cã tocmai aici ar fi de aflat una dintre celemai discrete, dar ºi periculoase, fisuri alemodernismului: nu numai sacrul secamufleazã în profan dar, adeseori, la rândullui profanul îºi arogã posturile ºi mãºtilesacrului. (s.n. M.D.P.)”10

Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

1 Mircea Eliade, Sacrul ºi profanul, Ediþia aII-a, Editura Humanitas, Bucureºti, 2000, p. 109

2 Ibidem, p. 1353 Petre Þuþea, Omul. Tratat de antropologie

creºtinã, Volumul I, Editura Timpul, Iaºi, 1992, p.110

4 Ibidem, pp. 336-3375 Ibidem, p. 3376 Ion Negoiþescu, Postfaþã la volumul George

Ciorãnescu, Mai aproape de îngeri. Traduceri dinLirica Religioasã, Editura Universal Dalsi, 2003(apud revista « Dialog », Caiet de literaturã, nr. 1-2,martie 1998)

7 Ion Negoiþescu, Scriitori contemporani,Ediþia a II-a îngrijitã de Dan Damaschin, EdituraParalela 45, Piteºti, 2000, Colecþia „Cercul literarde la Sibiu”, p. 135

8 Eugen Simion, Poezia religioasã, înFragmente critice, Vol. I, Scriitura taciturnã ºiscriitura publicã, Editura « Grai ºi suflet – Culturanaþionalã », Bucureºti, 1998, p. 137

9 Petre Þuþea, op. cit., p. 10510 Constantin Jinga, Biblia ºi sacrul în

literaturã, Cu un Cuvânt însoþitor de TeodorBaconsky, Editura Universitãþii de Vest, Colecþiaepisteme [2], Timiºoara, 2001, p. 7

EI S-AU N{SCUT @N SEPTEMBRIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

Bârsan Axente 01 sept. 84 de ani CoveºBârsan Maria 01 sept. 80 de ani RetiºNãstase Paraschiva 02 sept. 83 de ani FofeldeaCãtanã Ioan 02 sept. 81 de ani RetiºGavrea Maria 02 sept. 80 de ani BeneºtiBucur Ana 04 sept. 83 de ani MoardãºCostea Ecaterina 05 sept. 86 de ani GherdealChirtop Maria 06 sept. 85 de ani FofeldeaGabor Romul 07 sept. 82 de ani RujaScutea Gafia 07 sept. 82 de ani SãsãuºCoroiu Maria 09 seot. 88 de ani RujaDavid Ana 09 sept. 83 de ani IlimbavDrãgan Maria 09 sept. 83 de ani MihãileniDrãgan Mihai 09 sept. 83 de ani MihãileniToader Elena 10 sept. 83 de ani RujaPascu Maria 10 sept. 81 de aniI limbavIonaº Pavel 11 sept. 85 de ani MihãileniRusu Maria 11 sept. 80 de ani Ghijasa de SusBrumar Ana 13 sept. 89 de ani RetiºSilaghi Livia 13 sept. 85 de ani BrãdeniAvram Felicia 13 sept. 83 de ani VãrdKessler Konrad 13 sept. 82 de ani MarpodGavrilã Susana 15 sept. 92 de ani Dealu FrumosFrãticiu Eufimia 16 sept. 83 de ani AlþînaNoaghea Maria 17 sept. 87 de ani BruiuNicolae Maria 18 sept. 87 de ani GherdealBela Olimpia 19 sept. 85 de ani RãvãºelMoldovan Ioan 21 sept. 82 de ani ÞelineGheorghea Maria 22 sept. 80 de ani MihãileniNistor Ana 23 sept. 83 de ani Ghijasa de SusToma Nicolae 24 sept. 89 de ani ChirpãrMocanu Maria 25 sept. 86 de ani FofeldeaSerafim Ana 25 sept. 86 de ani FofeldeaPrecup Ioan 25 sept. 84 de ani FofeldeaStrek Wilhelm 26 sept. 84 de ani RãvãºelSusu Maria 27 sept. 86 de ani FofeldeaCiochea Victoria 27 sept. 84 de ani MoardãºMoldovan Amilia 28 sept. 81 de ani MihãileniBucur Maria 29 sept. 87 de ani MoardãºLãcãtuº Maria 30 sept. 89 de ani Dealu FrumosSbârcea Ioan 30 sept. 88 de ani RetiºToader Gheorghe 30 sept. 83 de ani RujaGabor Varvara 30 sept. 81 de ani Brãdeni

DAN HERCIUscurt – metraj

dimineaþa se prelingeprintre cãrãmizile din turnîn Piaþa Mareo dulceaþã de gutui pe pâine graham

- stop motion -arteziana se coloreazã treptatoraºul se spalã pe faþã

porumbeii coboarã prinochii din acoperiºuri sã ascultespovedania unui clopot

umbra se retrage înpas de tango

în aer aromã de cafea la ibric.

hai sã-þi ghicesc în cafea

la radio ºtiri, aºtept horoscopul.deschid geamul, pe geam intrã cu

nesimþire oraºulacopãr cana de cafea sã nu îmi sperie

ziua.

nimeni nu ºtiecum naiba funcþioneazã viitorulaºa cã dau pe netgoogle search: gândurile lui herciunimic.

trebuie sã plec

dar nu e întotdeauna aºa.câteodatã îmi place sã zâmbesc de

dimineaþã.aºa ca prostu’

H E X A G O N U LFigura de mai sus e o figurã…

dupã naturã!

Figura de mai sus, de era spartã,

scriam pe ea: “Naturã moartã”.

Figura de mai sus, care mã-ncântã,

este formatã dintr-o linie frântã.

Figura de mai sus, fie slãvitã,

de albine harnice e preþuitã.

Figura de mai sus, ca sã se ºtie,

e geometrie sau filozofie.

Vedeþi mai sus…lucrarea de salon

ce se numeºte HEXAGON.

Prof. Baciu Gheorghe Victor

HOÞUL DE CAI

Futu-þi morþii tãi, rãchitã,De te-aº vedea-nmuguritã!Sã iau coaja de pe tine,Sã fac dârloage la frâne.Sã fur calu’ sasuluiCheri din fundu’ grajdului.Când cota sasu’ prin grajd,Io suiam cu el la Blaj.Când cota sasu’ prin curte,Io suiam cu el la munte.Când cota sasu’ prin ºurã,Io facem pe el þâdulã.

Frãþilã Maria (a Sâmului),77 de ani, 22 VII 1984

HOÞUL DE CAI

Pe drumu’SighiuluiMerge-un cãruþ ferecat,Cu un fecioraº legat.Dindãrãptu’ carului,Mãicuþa ficiorului;Tot plângând ºi lãcrimând,ªi pe domnii blãstãmând.Ficioru’ din grai grãia:Taci, mãicuþo, taci, cãþea,Cã tu mi-ai fãcut asta.Când am fost de-o lunã plinã,Luam ou’ de sub gãinã.Când am fost de nouã ani,M-ai învãþat sã fur cai.Când am fost de cincisprezece,ªtiam vama cum se treceªi lumea cum se petrece.

Frãþilã Maria(a Sâmului),77 de ani, Sãsãuºi, 22 VII 1984

BÃTRÂNEÞEA

Dialogul de mai jos, dintre un medicºi un bãtrân venit la consultaþie, estepovestit de Rumi:

- Nu mai sunt întreg la minte, spunebãtrânul. Mã lasã memoria, încep sã uit.

- Asta e din pricina vârstei, spunedoctorul

- Mi-a slãbit ºi vederea- Pentru cã eºti bãtrân.- Simt dureri ascuþite în spinare. Am

încã dorinþe, dar nu le mai pot satisface.- Aºa e bãtrâneþea.

VÃLEAN

La poarta VãleanuluiTufa mãghiranului.Vãlean, când sã scula,Faþa albã îºi spãla,Pãr galbin îºi cheptena,Pe cal alb încãlecaªi prin sat sã preumbla.Sã primbla, sã preumbla,ªi din gurã fluiera.Câte fete-l auza,Fereasta o deschidea.Numa’ Leana, mândra lui,Datã pradã dorului,Fereasta n-o deschidea,Fãr’ în casã cã-l chema:- Hai, Vãlene, hai în casã,Cã-i rujuliþa-n fereastãªi rachiu-i cald pe masã!Vãlean în curte intra,Calu’ de gard îl legaªi în casã intra.Dupã masã s-aºezaªi din rachiu închina,Din rujuliþã gusta.El afarã cã ieºeaªi pe cal încãleca,La maicã-sa cã mergeaªi din gurã-aºa grãia:- Deschide, mãicuþo, poarta,Cã m-o otrãvit Leana!Deschide, maicã, portiþa,Cã m-o otrãvit Lenuþa!Adã, maicã, apã rece,ªi-mi pune la cap, cã-mi trece.Când era la miez de noapte,Vãlean sã bãtea de moarte.Când era pe la zâuori,Îl cântau douã surori.Cântã cucu-n vârf de nuc,Pe Vãlean la groapã-l duc.Cântã cucu pe fântânã,Pe Vãlean trage þãrânã.

Frãþilã Gatia (a lu’ Cãzâlã),46 de ani, Sãsãuºi, 2 I 1981

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE- Pe deasupra, tot ce mãnânc îmi cade

greu. Mi s-a nenorocit stomacul.- Ai peste ºaptezeci de ani. Ãsta-i

motivul.- Când respir, simt o apãsare pe piept.- E firesc, pentru cã eºti bãtrânDeodatã , bãtrânul se supãrã:- Idiotule! Ce-mi tot spui acolo? Eºti

mai prost decât un mãgar! Dumnezeu afãcut leacuri pentru toate bolile, dar tuhabar n-ai! Nu-mi spui altceva decât cãsunt bãtrân!

- Da, spune medicul. Eºti bãtrân. Deasta eºti ºi aºa de supãrãcios,

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Peste 120 de elevi dinAgnita, Alþîna, Bruiu, Chirpãr,Marpod ºi Merghindeal, aupetrecut cinci zile minunate întabãra de varã de la Sãrãturi.

Au dormit în corturi, aufolosit veselã de unicãfolosinþã dar mai ales s-audistrat participând la tot felulde întreceri sportive iar searaau cântat în jurul unui imensfoc de tabãrã.

Tabãra a fost organizatã deasociaþia Valea Hârtibaciului,cu contribuþia financiarã afiecãrei primãrii care a plãtitcâte 100 de lei pentru un elev.Meritã felicitaþi primarii careau înþeles importanþa acesteitabere, unde copiii au avutocazia sã înveþe sã ridice uncort, sã-ºi pregãteascã ºi sãadune sacii de dormit dar maiales sã socializeze; sã-ºi facãprieteni ºi sã participe la totfelul de întreceri sportive:fotbal, volei, badminton,korfbal, orientare turisticã,tenis de masã ºi ºah.

Toate competiþiile au avutcâºtigãtori, ºi toþi câºtigãtoriiau primit diplome dar pentruparticipare la tabãrã au primitdiplome toþi elevii. În afarã dediplome au primit ºi câte unfrumos tricou cu sigla taberei.

Principalul organizator afost preºedintele asociaþieiValea Hârtibaciului ing.Marius Radu Curcean care s-a bucurat de sprijinul maimultor colaboratori ºi înprimul rând minunata echipãde participanþi la Ofroad careau lãsat utilitãþile, baie, toaleteecologice ºi cortul pentru a fifolosit ca salã de mese ºipentru sporturile de salã;tenis de masã, ºah. Au fostapoi profesorii care i-au însoþitpe elevi ºi profesorii de sportdin Agnita coordonatoriiîntrecerilor sportive: StelicãSârbu, Ion Armeanu, IancuMihãilã, Dan Jecan deasemenea de un real sprijin afost Mircea Vasiu de laCentrul de Îngrijire Agnita.

S-au implicat foarte multepersoane ºi elevii s-au simþitminunat. Poate vor înþelege ºiceilalþi primari cã ºi elevii lorau nevoie de vacanþe plãcute,mai ales premianþii. Suma de100 de lei pentru un elev esteprea micã pentru a motivalipsa de implicare.

Sperãm cã anul viitor vorfi mai mulþi participanþi laTabãra de varã Sãrãturi 2012.

I.B

TAB{RA DE VAR{ – S{R{TURI 2011TAB{RA DE VAR{ – S{R{TURI 2011TAB{RA DE VAR{ – S{R{TURI 2011TAB{RA DE VAR{ – S{R{TURI 2011TAB{RA DE VAR{ – S{R{TURI 2011