GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

- pag. 6

- pag. 5 - 6

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 26, UL 26, UL 26, UL 26, UL 26, IuLie 2008IuLie 2008IuLie 2008IuLie 2008IuLie 2008APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 2 - 3

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 8

Cererea Primãriei, pentru finanþarea proiectului„reabilitarea ºi modernizarea arterei principale aoraºului Agnita”, a trecut de a treia etapã de evaluareºi selecþie, respectiv evaluarea tehnico-economicã.

Comisia de evaluare tehnicã ºi financiarã de laAgenþia pentru Dezvoltare Regionalã Centrurecomandã, ca în proiect sã se facã corelarea ºioptimizarea semnalisticii rutiere ºi pietonale (staþiide transport în comun ºi treceri de pietoni) ºiîmbunãtãþirea soluþiilor tehnice - piste pentrubicicliºti.

Dacã ºi ultima etapã – evaluarea strategicã – vafi aprobatã, urmeazã implementarea proiectului,ceea ce însemnã cã Agnita va avea o arterã principalãmodernã de la un capãt la altul al oraºului, cu parcãri,conducte de apã, care nu se mai sparg ºi canalizarecare funcþioneazã.

I. B.

MODERNIZAREA ARTEREI PRINCIPALE ESTE PE DRUMUL CEL BUNAGNITA

Consiliul Local al oraºului Agnita a hotãrât caîn acest an sãrbãtorea, de acum tradiþionalã aoraºului, sã aibã loc în zilele de 15, 16 ºi 17 august.

Pentru organizarea acesei manifestaþii, care seva desfãºura ca ºi anii precedenþi, în centruloraºului, au fost constituite 7 comisii formate dinconsilieri locali ºi angajaþi ai primãriei.Acestea sevor ocupa de: asigurarea finanþãrii, licitaþiii,organizarea tombolei, mediatizare, ordine,probleme tehnice ºi activitãþile culturale,sportiveºi de protocol.

Din primele informaþii am aflat cã muzicauºoarã va fi susþinutã de formaþiile Cicanos,ºiSpirit iar invitat special va fi solistul Tom Rossdin Irlanda

Spectacolele folclorice vor fi susþinute, în afarãde ansamblurile ºi soliþtii locali, de interpreþiiMariana Anghel, Nineta Popa, Traian Jurchelea,

ZILELE ORA~ULUI AGNITA15 - 17 august 2008

Marcel Avram, Andra Hordobeþ ºi Ana Mureºan.Alte detalii ºi eventuale modificãri vor fi publicate în cotidianul

Tribuna.I Bârsan

Rar s-a putut vedea atâta desfãºurare de forþe ca-ntr-osâmbãtã de iulie. Dupã zile întregi în care a plouat fãrãsocotealã, ºi gospodarii se foiau – printre perdelele de apã sãderetice ºi sã pregãteascã gospodãriile, marea zi a început

promiþãtor. Un soare firav lumina locurile iar membriiAsociaþiei A.T. Laurian ºi toþi cetãþenii care au pus umãrul lareuºita evenimentului au început sã se adune la ºipotul satului.

(continuare în pagina 4)

FOLCLORULFOLCLORULFOLCLORULFOLCLORULFOLCLORULHÂRTIB{CEANHÂRTIB{CEANHÂRTIB{CEANHÂRTIB{CEANHÂRTIB{CEANLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|IN

PREFECTULS-A ÎNTALNIT CU PRIMARII

BIODIVERSITATEABIODIVERSITATEABIODIVERSITATEABIODIVERSITATEABIODIVERSITATEA~I ORGANISMELE~I ORGANISMELE~I ORGANISMELE~I ORGANISMELE~I ORGANISMELE

MODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETIC

ORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAORTODOXIAPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUIPE VALEA HÂRTIBACIULUI

O SPOVEDANIEA COMUNI~TILOR

CONVERTI|I

VRASTAVRASTAVRASTAVRASTAVRASTA

VIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNOLANDAOLANDAOLANDAOLANDAOLANDA

- pag. 8

S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008PROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECU

- un proiect în faºã -

BIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETIC

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2008

25 de bolnavi cronicii, persoane învârstã pe care nu are cine sã-i îngrijeascã,ºi-au gãsit adãpost la Unitatea deAsistenþã Medico-Socialã din Agnita . Aici18 angajaþi le poartã de grijã, începândde la curãþenie pânã la asistenþãmedicalã.

Datã în folosinþã în urmã cu ºase luni,aceastã instituþie îºi dovedeºte utilitatea.Cei internaþi aici sunt persoane cuvenituri foarte mici sau fãrã venituri,bolnavi care nu mai pot fi þinuþi în spital,ºi acasã n-are cine sã le dea un pahar cuapã. Aici au adãpost curãþenie hranã ºimai ales cãldurã sufleteascã, pe care le-o asigurã personalul angajat ºi mai alesdirectoarea acestei unitãþi, tânãra ºiinimoasa doctoriþã Doina David.

Aceasta deºi face naveta de la Sibiula Agnita, unde îºi lasã zilnic un copil micpe care îl regãseºte doar seara, esteprezentã mereu printre cei care aunevoie uneori de tratament medical celmai adesea de o vorbã bunã.

Dotãrile unitãþii cu mobilier ºilenjerie s-au fãcut cu sprijinul Crucii Roºiidin Heidelberg – Germania, din Olandaºi de la Fundaþia „Helpus” din Cisnãdie.

Clãdirea are nevoie de un lift pentrupersoane, de reparaþii exterioare,terminarea scãrilor ºi reparareaacoperiºului. Pentru toate acesteadirectoarea a fãcut studiile defezabilitate, care au fost aprobate pe planlocal ºi judeþean, aºteptându-se acordulministerului.

Cele trei mese zilnicesunt asigurate derestaurantul „La Prut”, iarspãlatul lenjeriei se face laspãlãtoria spitalului.

La ora actualã în unitatesunt internate numaipersoane din Agnita, deºisunt solicitãri ºi dincomunele limitrofe. Darprimãriile de unde suntsolicitãri nu vor sã seimplice, trebuind sãplãteascã 15 mii lei anualpentru un pat.

I Bârsan

NU MAI SUNT SINGURINU MAI SUNT SINGURINU MAI SUNT SINGURINU MAI SUNT SINGURINU MAI SUNT SINGURI PREFECTUL S-A ÎNTALNIT CU PRIMARIIDE PE VALEA H}RTIBACIULUI

Prefectul Ilie Mitea ºi subprefectulRodica Þârlea s-au întâlnit miercuri, cuprimarii ºi secretarii localitãþilor de pe ValeaHârtibaciului, în sala de ºedinþe a primãrieidin Agnita. A fost prima întâlnire de acest feldupã recentele alegeri locale.

Atât celor trei primari nou aleºi cât ºicelor cu mai vechi state de serviciu, RodicaÞârlea le-a cerut sã foloseascã internetulpentru a cunoaºte ºi a aplica atribuþiileprimarului ºi pentru a afla modificãrileintervenite în regulamentul de funcþionare alConsiliilor Locale. Le-a atras atenþia cãºedinþele ordinare ale Consiliilor Locale suntobligatorii ºi trebuie convocate de primari.

Pe tot parcursul discuþiilor conduse desubprefect, referitoare la activitateaadministraþilor locale, prefectul Ilie Mitea aintervenit cu precizãri. A atras atenþia asuprarelaþiilor dintre primar, secretar ºiviceprimar, care trebuie sã fie relaþii de lucruºi respect reciproc, atmosfera de lucru dinprimãrie oglindindu-se în activitatea dincomunã. A vorbit de asemenea despreelaborarea PUG-urilor, organizareateritoriilor, sistematizarea ºi respectareatradiþiilor în arhitectura localã.

Le-a cerut primarilor sã elaborezeproiecte pentru atragerea de fondurieuropene în domeniul investiþiilor rurale, maiales pentru construcþii de locuinþe pentruromi, care sunt o problemã prioritarã cetrebuie rezolvatã.

Primarul Gheorghe Mândreanu dinBârghiº a vorbit despre greutãþile pe care leîntâmpinã din cauza planurilor de cadastrucare nu sunt actualizate, primarul ValentinAldea din Roºia s-a plâns de preþurile marisolicitate de topometriºti. O problemãdeosebitã o au primarii din Iacobeni ºiMerghindeal, care sunt în conflict juridic cuarmata care le ocupã ilegal pãdurile ºipãºunile.

Primarul Ioan Cori din Iacobeni mai areprobleme ºi cu ºcolile ºi cãminele care au fostrevendicate ºi retrocedate BisericiiEvanghelice. Pentru construirea unei ºcoli înIacobeni au fost necesari 4 ani. Pentrucumpãrarea ºcolii din Noiºtat, Bisericasolicitã 70 mii lei, iar pentru un cãmin cultural50 mii lei. În comuna Iacobeni sunt 850 deelevi, din care 350 sunt în Noiºtat.

A fost o ºedinþã de lucru cu discuþiideschise pe teme concrete.

I Bârsan

a) Biodiversitatea (bios gr. = viaþã,diversitas —atis Iat.=diversitate), referindu-sela întreaga lume vie, trebuie inclusã înproblematica generalã a mediuluiînconjurãtor, mediu caracterizat (ºi unanimrecunoscut) ca aflându-se într-o crizã - crizaecologicã actualã - care afecteazã în modneselectiv întreaga noastrã Planetã Albastrã.Ocrizã mult mai puternicã, mult mai extinsãca ºi areal ºi, probabil, mult mai de duratãdecât toate celelalte crize manifestate de-alungul istoriei planetei noastre. O crizã care,la fel ca ºi termenul de biodiversitate, nuapare definitã în nici unul dintre dicþionarelela care ne-am referit, nici chiar în cele carese intituleazã „ecologice” ! Cel mai complexdicþionar (în opinia noastrã) de „ecologie ºiºtiinþele mediului înconjurãtor” (RAMADE,2002) nu face referire directã la acestfenomen. Cum am putea defini, aºadar, acestfenomen, pe care noi îl considerãm real,vizibil ºi extrem de pãgubitor ?

Considerãm cã prin crizã ecologicã seînþelege acea modificare drasticã aansamblului de factori ambientali ºi, mai ales,a raportului dintre capacitatea de producþieºi de suport a ecosisteme/or dintr-o regiunedatã ºi cerinþele de supravieþuire alecomunitãþilor de organisme (inclusiv ceaumanã), modificare ce pune în pericol însãºiperenitatea vieþii, aºa cum este ea structuratãla un moment istoric dat. Faþã de alte crizeecologice derulate de-a lungul istoriei, crizaactualã se asociazã ºi cu una socialã, generatãde mondializarea capitalismului industrial, cutoate repercusiunile sale (DELEAGE, 1991).

b) Alãturi de marile probleme aleumanitãþii contemporane: rãzboaiele (subtoate formele lor, inclusiv terorismul),sãrãcia, alimentaþia ºi explozia demograficã,criza ecologicã contemporanã reprezintã unadintre problemele globale ce-ºi aºteaptã o

rezolvare în consens cu intereselegeneraþiilor viitoare. Intre efectele sale,„erodarea biodiversitãþii» este deja un faptdemonstrat. Despãduririle masive din toateregiunile Globului (dar mai cu seamã cele dinregiunile tropicale);

• deºertificarea continuã a unor marisuprafeþe, supraexploatarea terenuriloragricole ºi a pajiºtilor (însoþitã de puterniceleeroziuni ale solului ºi de folosirea unor maricantitãþi de îngrãºãminte chimice ºi depesticide);

• modificãrile climatice (generate de maimulþi factori, dar accentuate de erodareastratului de ozon);

• creºterea suprafeþelor ocupate deconstrucþii ºi cãi de comunicaþie;industrializarea acceleratã ºi lipsitã de acelnecesar adjectiv, „respectuoasã faþã demediu»;

• eliminarea necontrolatã de produºi(noxe) în aer, în ape ºi în sol, precum ºiexplozia demograficã din ultimul secol suntprincipalii rãspunzãtori de declanºarea crizeiamintite. Mai simplu spus, criza ecologicãactualã are la bazã dereglarea relaþiilor dintrecele trei mari sisteme: Tehnosferã -Sociosferã - Biosferã (KASSAS, 1987).

c) Identif icarea, conservarea ºivalorificarea biodiversitãþii depãºesc cu multsfera preocupãrilor naturaliºtilor, iar interesulpentru aceastã biodiversitate trece de lanivelul local spre cel regional ºi spre celplanetar. Lansarea ºi, mai apoi, încetãþenireaacestui termen în limbajul a mai tuturororganismelor internaþionale ºi guverna-mentale a fost ºi este rezultatul unorputernice controverse, în care „actorii» aufost ºi sunt naturaliºti ºi juriºti, economiºti ºipoliticieni, industriaºi ºi jurnaliºti, agricultoriºi reprezentanþi ai ONG-urilor etc. Dacã toateaceste categorii sociale, aparþinând unor þãri

cu sisteme socio-economice diferite ºi avândinterese diferite, uneori diametral opuse, auajuns sã recunoascã implicaþiile complexe alebiodiversitãþii în viaþa noastrã, înseamnã cã,într-adevãr aceasta are o importanþã globalã.

d) în fine, globalitatea poate fi intuitã dinînsãºi definiþia termenului. Folosit pentruprima datã în SUA, la primul forum americanNational Forum on BioDiversity (1986),termenul (atribuit lui E.O.Wilson, cunoscutulentomolog ºi pãrintele sociobiologiei, cel carea prezidat acest forum; fig. 1.1) îºi va gãsi, întermen scurt, suficiente argumente înraportul Comisiei Mondiale pentru Mediu ºiDezvoltare, raport cunoscut ºi sub numelede „raportul Brundtland» (dupã numele celeicare a prezidat aceastã comisie ºi care aprezentat raportul în 1987 - G.H. Brundtland).Transpunerea în tiparele politice ºi de dreptinternaþional s-a realizat într-un timp record,astfel cã, în 1992, Conferinþa Naþiunilor Unitepentru Mediu ºi Dezvoltare (CNUE) vaadopta Convenþia asupra DiversitãþiiBiologice (CBD). Cu toatã opoziþia SUA, pânãîn 1993 aceastã convenþie a fost semnatã de168 state, iar pânã în prezent ea a fostratificatã, prin legi, de parlamentele a peste120 de state.

Chiar la începutul acestei Convenþii (înIntroducere) se menþioneazã: „Resurselebiologice ale Tcrrei sunt primordiale pentrudezvoltarea economicã ºi socialã a umanitãþiiîn întregimea sa. In acest sens, existã orecunoaºtere din ce în ce mai mare a faptuluicã biodiversitatea este un atuu universal, deo valoare inestimabilã pentru generaþiileprezente ºi viitoare. In acelaºi timp, acumameninþãrile care planeazã asupra speciilorºi ecosistemelor nu au fost nicicând atât degrave».

Conform art. 2 din CBD, prin diversitatebiologicã se înþelege „...variabilitatea

organismelor vii, de orice origine, inclusiv,între altele, ecosistemele terestre, marine ºialte ecosisteme acvatice ºi complexeleecologice din care fac ele parte; aceastacuprinde diversitatea în sânul speciilor ºiîntre specii, la fel ca ºi pe cea aecosistemelor». Analizând aceastã definiþieoficialã, se pot puncta urmãtoarele aspecte:

• este accentuatã una din proprietãþilefundamentale ale oricãrui nivel de organizarea materiei vii, aceea de a fi distincte, diferiteunele de altele;

• sunt menþionate, practic, toategrupurile mari de tipuri de ecosisteme, ceeace înseamnã cã se face referire, în esenþã, laBiosferã (în accepþiunea celui care a ºiintrodus în ºtiinþã acest termen - Vernadssky,1929) ºi, în final, rezultã caracterul global albiodiversitãþii;

• dar, pentru a fi mai completã ºi maiexactã, definiþia ar trebui sã fie completatãcu urmãtoarele precizãri: * biodiversitateatrebuie „...perceputã ca un ansamblu dinamicºi interactiv între diferitele niveluri aleierarhiei biologice ..., ca ... o versiunemodernã a ºtiinþelor evoluþiei care facesinteza între acumulãrile recente ale biologieimoieadare ºi ale ecologiei» (LEVEQUE, 1997,p. 8);

• biodiversitatea este o valoare apatrimoniului naþional ºi universal;

• ea joacã un rol major în stabilitatea ºidinamica ecosistemelor,

• ea are implicaþii primordiale în viaþasocio-economicã ºi culturalã a tuturorpopoarelor;

• conservarea biodiversitãþii reprezintão datorie a întregii umanitãþi.

Întrucât în definiþie se vorbeºte despreorganismele vii, considerãm ca subînþeleasãºi includerea Omului în sfera biodiversitãþii,

(continuare în pagina 3)

BIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEBIODIVERSITATEA ~I ORGANISMELEMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETICMODIFICATE GENETIC

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 3

Dacã se face numai o analizã statisticã,cu privire la rezultatele de la examenul debacalaureat din acest an, Colegiul ATLaurian din Agnita nu prea are cu ce selãuda. Din cei 141 de elevi care au datexamen, doar 77 s-au bucurat pentru cã îndreptul numelor lor a apãrut frumosulcuvânt „REUªIT”. Ceilalþi 64, care n-aunimerit biletul câºtigãtor, se pregãtesc sãmai tragã odatã la examenul urmãtor. 20,din cei care n-au reuºit, au fãcut contestaþiecu speranþa cã s-a greºit la controlullucrãrilor.La doi din aceºtia speranþa s-aadeverit ºi în loc de 3 ºi 3,90 la limbaromânã, au obþinut nota 5 respectiv 5,1. ªidin cei reuºiþi, doi au fãcut contestaþiepentru a obþine o medie maimare.Jumãtate din ei au avut dreptate,adicã unul, care a obþinut la matematicãnota 7,2 în loc de 6,5 .

Raportat la situaþia de pe judeþ cu68,63% reuºiþi, (sub procentul pe þarã)agniþenii cu 54,6% au contribuit la trasulîn jos al procentelor.

Dacã se analizeazã situaþia pe detalii,rezultatele sunt relevante.

Din clasele de la cursul de zi, filologieºi matematicã- informaticã, au dat examen61 de elevi ºi au reuºit 55 ceea ce înseamnã

BACALAUREATUL LA AGNITABACALAUREATUL LA AGNITABACALAUREATUL LA AGNITABACALAUREATUL LA AGNITABACALAUREATUL LA AGNITAÎn sfârºit revenim cu rubrica

iniþiate în urmã cu câtva timp, încare ne dorim sa arãtãm exemplede case din zona Vãii Hârtibaciuluirenovate cu gust.

Dacã primul exemplu aprovenit din localitatea Nocrich,acum ne-a atras atenþia faþada uneicase din Hosman nr. 191.

Locuinþa familiei Nicula abeneficiat de sprijinul din parteafundaþiei Mihai Eminescu Trust,sub patronatului regal a prinþuluiCharles din Anglia. Cu ajutorul ei,la Hosman au fost renovate 5faþade în ultimii trei ani. Lucrãrileau fost efectuate de cãtre asociaþia „HosmanDurabil” care se preocupã de dezvoltareasatului.

În imagine se poate vedea starea clãdiriiînainte ºi dupã restaurare. Deºi spectaculos,

Case frumoase…Case frumoase…Case frumoase…Case frumoase…Case frumoase…

secretul este simplu: nu schimbi geamurilecu unele de plastic, refaci decoraþia originalãºi nu foloseºti ciment în tencuiala. În loc devopsea lavabilã se zugrãveºte cu var pentru

ca pereþii sã poatã respirã.În acest caz s-a optat pentru

o nuanþã plãcutã de verde oxid,un praf accesibil oricui. Pentrucã stratul de vopsea sã rezistemai bine la intemperii s-a adãugatpuþin ulei.

Chiar dacã lucrarea a vizatdoar faþada, proprietarii casei aucolaborat foarte bine ºi au pus ºiei umãrul ca totul sa iasã bine,mai mult decât atât, ei doresc sãîºi renoveze toatã casa în spiritulnormelor estetice de “bun gust”.

ªtefan Vaida

90,16 %. Din cei 40 de seraliºti, doar 15 s-au bucurat cã au reuºit adicã 37,5%. Lacolegiul din Agnita a funcþionat ºi o clasãcu „rutã progresivã” (cl a XIII-a), cu 15elevi care s-au înscris la bacalaureat, dincare a reuºit unul. Pe filiera tehnicã, dinclasa de desing vestimentar au datexamen 28 de elevi ºi au reuºit 7, adicã25%.

Concluziile sunt destul de clare.Elevii care au urmat cursurile de zi,

filologie ºi matematicã informaticã, au avutrezultate bune ºi porþile pentru studiu lerãmân deschise. Mai puþin la informaticã,unde cu toate cã dotarea este la cel maiînalt nivel , nici un elev nu a ales aceastãprobã la examen, ceea ce înseamnã cãelevilor din Agnita accesul în acestdomeniu , dupã absolvire, le este foartelimitat. E pãcat ca din atâta tehnicã sã nuiasã ºi specialiºti.

La colegiul din Agnita cei care vor sãînveþe carte o pot face. La fel ºi cei carevor sã înveþe o meserie. Problema este cãsunt examinaþi dupã aceleaºi criterii, deºiau abilitãþi diferite. ªi mai bine sã fimeseriaº de nota 10 decât intelectual denota 6.

I.B.

împreunã cu toate realizãrile sale spiritualeºi culturale, legate într-un fel sau altul delumea vie în general. în acest sens, primulprincipiu din Declaraþia de la Rio asupraMediului înconjurãtor ºi Dezvoltãriiprecizeazã: „...fiinþele umane se aflã încentrul preocupãrilor privitoare ladezvoltarea durabilã.

Ele au dreptul la o viaþã sãnãtoasã ºiproductivã, în armonie cu natura». Deasemenea, în principiul 22 se aratã:populaþiile ºi comunitãþile autohtone, precumºi alte colectivitãþi locale au jucat un rol vitalîn gestionarea mediului înconjurãtor ºidezvoltãrii, datoritã cunoaºterii mediului lorºi practicilor lor tradiþionale. Statele ar trebuisã recunoascã identitatea lor, cultura lor ºiinteresele lor, dar ºi sã le acorde tot sprijinulnecesar spre a putea participa, în modeficient, la realizarea unei dezvoltãridurabile».

O asemenea abordare va lãrgiconsiderabil sfera biodiversitãþii ºi-i vaadãuga, alãturi de dimensiunile ºtiinþificã,socio-politicã, economicã, pe cele culturale,etice ºi morale. în plus, o astfel deinterpretare va fi un motiv suplimentar îndezbaterile viitoare privind strategiileadoptate pentru conservarea biodiversitãþii:,jyure conservation» ori „conservare prinparticiparea explicitã a OmiduV ?. Suntemtentaþi sã anticipãm poziþia noastrã ºi sã-i dãmdreptate fostului preºedinte a P.B.I.(Programul Biologic Internaþional), care, încãîn 1968 afirma cã: „... sã vrei sã ai în vedere oconservare a naturii fãrã Om, ar fi absurd ºiimoraT (J. Baer, ap. POTVIN 1997, p. 40).La fel, vom fi de acord ºi cu E.O. WîLSONcare, recent, spunea cã „Argumentele moralesunt fundamentul vieþii sociale a oamenilor...,prezentarea biodiversitãþii este de asemeneaun principiu moral sãnãtos» (***, 2000, p. 16),dupã ce se întreba dacã „... este oaremoralmente corect sã se elimine mari pãrþidin viaþa de pe Terra în numai câteva decenii,când evoluþia va avea nevoie de milioane de

ani pentru a opera o lucrare de restaurare ?»(idem, p. 15). Acestei afirmaþii, noi i-amadãuga ºi precizarea cã, în foarte multesituaþii, soluþiile de gestionare corectã au fostgãsite tocmai în tradiþiile culturale locale oriregionale.

În fine, doar la un deceniu de la semnareaCBD au apãrut o serie de nuanþãri aletermenului de biodiversitate, ca un rezultatal acumulãrilor de informaþii, date ºi situaþiinoi. Astfel, LEVEQUE et MOUNOULOU(2001) considerã cã acest termen ar trebuiutilizat exclusiv pentru aspectele ce privescinteracþiunea Om-Naturã. Inventariereaspeciilor ºi evaluarea stãrii populaþiiloracestora ar intra în sfera termenului de„diversitate biologica”, iar termenul de„biocomplexitate» ar fi cel mai nimerit pentruabordãrile integratoare, spaþio-temporale ºiinterdisciplinare (ansamblurile ecologiceprivite prin prisma interacþiunilor, pornindde la sfera socialului, la cea a economicului).Noi vom pãstra termenul general debiodiversitate în accepþiunea sa iniþialã,considerând cã sunt insuficiente argumenteleaduse ºi cã lipsesc aspectele conceptuale ºimetodologice necesare statuãrii celor treinoþiuni.

Concluzionând, se poate afirma cãbiodiversitatea reprezintã o problemã globalãa zilelor noastre, iar conservarea ei constituieo sarcinã majorã ºi cu caracter permanent atuturor celor care, într-un fel sau altul, se simtataºaþi ori sunt rãspunzãtori de destinelegeneraþiilor viitoare, de însãºi perenitateavieþii pe Terra. Tocmai în aceastã idee suntconcepute o serie de articole ale CBD, întrecare art. 6 precizeazã cã fiecare partesemnatarã este invitatã:

• sã elaboreze strategii, planuri sauprograme naþionale menite sã asigureconservarea si utilizarea durabilã a diversitãþiibiologice ori sã-ºi adapteze strategiile înconformitate cu mãsurile prevãzute înConvenþie;

• sã integreze, cât mai mult posibil ºi

într-o manierã corespunzãtoare, conservareasi utilizarea durabilã a diversitãþii biologiceîn planurile sale, programele ºi politicilesectoriale sau intersectoriale.

La fel ca în acest articol, în numeroasealtele se subliniazã necesitatea utilizãriidurabile a biodiversitãþii, motiv pentru careresponsabilitatea celor implicaþi înidentificarea, conservarea ºi utilizarea eicapãtã o semnificaþie înzecit mai complexã.Credem cã principiul, care ar trebui sã ocupelocul prim în strategia acestei utilizãri, ar fivechiul dicton latin: Uti sednon abuti!

VALOAREA BIODIVERSITÃÞII

Importanþa biodiversitãþii a putut fi multmai uºor înþeleasã ºi recepþionatã de cãtrene-specialiºti, pe de o parte prin definireanoþiunii de resurse biologice, iar pe de altãparte prin dezvoltarea conceptului GaYa.

Conform CBD, resursele biologicecuprind: „resursele genetice, organismele sauelemente ale acestora, populaþiile sau oricealt element biolic din ecosisteme, având outilizare sau o valoare efectivã ori potenþialãpentru umanitate» (art. 2).

Ca un rezultat al acumulãrii de informaþiiºi fapte privind funcþionarea ecosistemelorºi a complexelor ecologice, termenulstructural care desemna Biosfera a fostcompletat de conceptul Gaia care, dupã celcare l-a reactualizat ºi l-a dezvoltat(cibemeticianul englez ºi consilier la NASAJ. Levelock, 1979, 1991, ap. AUBERTIN etVIVIEN, 1998, LAMY, 2001), reuneºte Terraîn ansamblul ei, consideratã însã ca „unsistem fiziologic unic», ca o „entitate vie», ca„... un sistem evolutiv auto-organizator, cares-a nãscut ca urmare a coevolutieiorganismelor... cu mediul lor înconjurãtor de-a lungul miliardelor de ani de existenþã a vieþiipe Pãmânt» (ap. AUBERTIN et VIVIEN,1998, p. 9).

Poate cel mai important succes alnaturaliºtilor, obþinut la Rio de Janeiro, a fost

acela al recunoaºterii oficiale, de cãtre toþiparticipanþii, a faptului cã biodiversitatea înansamblul ei prezintã o valoare, fie cunoscutã,fie una potenþialã, pe care generaþiile viitoareo pot descoperi ºi exploata. In general, sevorbeºte despre urmãtoarele 4 categorii devaloare a biodiversitãþii (fig. 1.2 ):

VALOAREA ECONOMICÃTOTALÃ

a. valoarea de folosinþã, resurselebiologice putând constitui materii primepentru diverse procese de producþieartizanalã sau industrialã (valoarea deproducþie), pentru activitãþi comerciale(valoarea de piaþã), alteori ele se consumã înstare proaspãtã sau conservatã (valoarea deconsumaþie, valoarea directã). Deseori,aceastã biodiversitate oferã particularitãþispecifice peisajului ºi însuºiri beneficepentru comunitatea umanã (valoarearecreativã) sau reprezintã obiectul unorcercetãri (astãzi, mai cu seamã în domeniulbiotehnologii lor)) ori acþiuni deinstruire ºi educaþie a populaþiei (valoareacognitivã);

b. valoarea ecologicã sau valoarea deprotecþie ºi de reglaj a întregii noastreambianþe naturale ori semi-naturale care, deºinu poate fi întotdeauna cuantificatã monetar, constitue un enormbeneficiu, cu urmãri, directe sau indirecte,în toate sferele activitãþii noastre (sãnãtate,artã, culturã, producþie etc);

c. valoarea de opþiune viitoare(valoarea de moºtenire), care nu este altcevadecât zestrea pe care noi, generaþia actualã,suntem dispuºi (chiar suntemobligaþi !) sã o lãsãm generaþiilor viitoare,pentru ca ele, la rândul lor, sã opoatã valorifica dupã o strategie pe care eleînsele o vor contura;

Sursa: Vasile Cristea, Simone Denaeyer – Dela biodiversitate la O.G.M-uri, colecþia Universitas,seria Biologie, Eikon, pag. 11-15

(continuare din pagina 2) Va urma

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

Iar invitaþii au sosit: d-l vicepreºedinteal Consiliul Judeþean Sibiu Ioan Banciu, d-ldirector al Direcþiei Judeþene de Culturã prof.dr. Vasile Criºan, d-l director general C.N.M.ASTRA prof. univ. dr. Corneliu Bucur, Pr.Protopop Ioan Jurca, d-l prof. univ. dr. IlieMoise, criticul de artã Olimpia TudoranCiungan ºi d-l expert pictor restaurator LiviuCiungan, d-l director executiv DirecþiaAgricolã ºi Dezvoltare Ruralã ValentinTudorache ºi mulþi alþii. Gazdele noastre:Primãria ºi Consiliul Local Nocrichreprezentate de primarul comunei Ionel Viºaºi alþi funcþionari publici, Asociaþia A. T.Laurian strânsã în totalitate în jurulpreºedintelui Ioan Gruncã ºi reprezentanþiisatelor înfrãþite: Þichindeal ºi Sãsãuº.

S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008S{RB{TOAREA DIN FOFELDEA DIN 19 IULIE 2008PROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECUPROIECTUL BISERICILOR PICTATE DE FRA|II GRECU

- un proiect în faºã -

Toatã suflarea s-a strâns pentru o idee,ce-i drept veche ºi demult uitatã decomunitatea hârtibãceanã dar care, poatereprezenta un vis ºi de ce nu o realitate:circuitul bisericilor pictate de fraþii

Grecu din Sãsãuº. Un proiect ce a fostiniþiat de Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiuºi a fost sprijinit financiar de ConsiliulJudeþean Sibiu, de Primãria Nocrich ºiadoptat de Asociaþia A.T. Laurian care a pusserios umãrul la organizarea punctualã amanifestãrilor. Zile întregi s-au igienizatspaþiile, s-au vopsit garduri, s-au vãruit pomii,s-au cosit buruienile de pe traseul propus ºis-a pregãtit de sãrbãtoare.

Iar aceasta s-a derulat dupã program,liniºtit fãrã hopuri ºi fãrã probleme deosebite:

- în bisericã subiectul principal a fostaceastã avere a satului – un patrimoniuinestimabil ce-n ultima perioadã a început sãprezinte fisuri pe cupolã; fisuri ce lucreazãcontinuu dovadã fiind grãmãjoarele de nisippe covoarele din bisericã; semn cã ceva se-

ntâmplã, iar fenomenul trebuie repedeexpertizat ºi stopat. Dar cine s-o facã?

- D-l Gruncã a propus invitaþilor ocãlãtorie cu cãruþele pe drumuri numai de eiºtiute. Aºa s-a vizitat vechiul cimitir greco-catolic ºi ruinele bisericii greco-catolic (nudoresc sã reproducem comentariileinvitaþilor) minunatele gospodãrii ºi casepe traseul: casa Dragotã (a Mãriei Dinului),casa Anei Neagu ºi casa lui Ioan Bibu. Bravigospodari, toþi tresãrind de emoþie ºiîmbrãcaþi în straie populare de maresãrbãtoare. Iar casele pregãtite atât pedinãuntru cât ºi prin grãdini te îmbiau ºiîncântau privirea cu florile ºi adevãratelemuzee scoase la ivealã din poduri ºi hambare

Fofeldea trãieºte la intensitate maximã ºimeritã sã intre în circuitele turistice locale ºiregionale. ªi toþi sunt conºtienþi cã sunt maimulte de fãcut.

Vizita în sat a continuat, gazdã fiindpreotul Ioan Muntean, în casa parohialã. Aicimai rezistã vechiul muzeu-colecþia parohialãa localitãþii, un tezaur la care nimeni nu seaºtepta sã-l descopere. O colecþie inestimabilãce face cinste comunitãþii ºi pe care preotullocului susþine cã va intra în circuitul vizitabil.

Manifestãrile au continuat la VilaCordescu în spaþiul cãreia s-a vernisat oexpoziþie permanentã cu imagini din cele treisate predominând satul gazdã. S-a doritamenajarea unui prim spaþiu de informaþiituristice, de organizare de întâlniri cuoficialitãþile locului ºi ale zonei ºi – de ce nu

– un spaþiu muzeal. Este un început, aicistrângându-se fotografii vechi cu eroii satului,mãrturii scrise ºi obiecte de uz casnic,aranjate cu gust ºi cu multã dragoste.

Pe tot traseul invitaþii au oferit sugestii,ºi-au exprimat opinii ºi ºi-au oferitdezinteresat sprijinul în soluþionarea vechilorprobleme ale comunitãþii. D-l Bucur Corneliu– un îndrãgostit declarat de aceastã vale aHârtibaciului – a oferit soluþii concrete îndemersurile viitoare pe lângã MitropoliaArdealului ºi Arhiepiscopia Sibiului.

Este regretabil cã nu ºtim sã urmãrimprogresele «uluitoare» prin carebisericile evanghelice fortificatese renoveazã treptat datoritãunui management profesionist ºieficienþei demonstrate decolectivul angajat de cãtreConsistoriul Evanghelic. Nu estepentru prima datã când sesugereazã Mitropoliei Ardealuluiangajarea unui minicolectiv despecialiºti care sã aibã caprincipal scop elaborarea deproiecte de restaurare apatrimoniului cultural ortodox.În lipsa acestor specialiºti toþi preoþii se lasãpe mâna aventurierilor ºi consultanþilor deocazie ce sunt bine intenþionaþi dar lipsiþi decunoºtinþe în privinþa restaurãrii ºiconservãrii picturilor murale, a icoanelor ºimobilierului valoros, ce încã se mai pãstreazãprin diferitele colþuri ale bisericilor noastre.

La Fofeldea, trebuie sã mulþumimgazdelor : d-lui primar Ionel Viºa, conduceriiAsociaþiei A.T. Laurian, Ioan Gruncã, IoanChirtop ºi Sopoiu Valeriu ºi celor 12 membriifondatori ai asociaþiei. Dar ºi gospodarilor ºi

tuturor sãtenilor ce au înþeles cã suntmomente în care cu toþii trebuie sã visãmpuþin ºi sã încercãm sã facem ceva planuri deviitor. Iar reabilitarea celor trei biserici(Fofeldea, Þichindeal ºi Sãsãuº) este încã unvis prea îndepãrtat. Un vis care singular nuar da rezultatele scontate. Mai trebuiescmulte de fãcut la infrastructura localitãþilor,la utilitãþile gospodãriilor, la îmbunãtãþireaconfortului acestora ºi - de ce nu - laschimbarea mentalitãþilor unor gospodari.

Invitaþiile viitoare au fost lansate,urmãtorul popas fiind la Þichindeal (la finele

lunii august). Iar pânã atunci o sã trãim cuamintirea unui colectiv unit, optimist ºisufletist pe care l-am lãsat la Fofeldea. Acestcolectiv ºi-a propus sã reediteze întâlnirea ºila anul pentru a marca acest început de drumºi a nu risipi speranþele satului. Dar eu credcã despre Asociaþia A.T. Laurian Fofeldea veþimai auzi !

Asociaþia Ecomuzeul RegionalSibiu

Marius Halmaghi

(continuare din pagina 1)

pline. Toþi erau mândrii cã sunt vizitaþi ºidovedeau prin sinceritatea privirilor cã n-aunimic de ascuns. Pentru ospitalitatea ºisinceritatea gospodarilor le mulþumim o datãîn plus. Toþi au dorit sã demonstreze cã

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 4, iulie 2008Anul I, nr. 4, iulie 2008Anul I, nr. 4, iulie 2008Anul I, nr. 4, iulie 2008Anul I, nr. 4, iulie 2008

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Parohia Agnita III se prezint[Parohia Agnita III se prezint[Parohia Agnita III se prezint[Parohia Agnita III se prezint[Parohia Agnita III se prezint[Parohia Agnita III este o parohie tânãrã,

înfiinþatã în anul 1990 la propunereaProtopopiatului Agnita, atunci când în oraºulAgnita numãrul enoriaºilor a atins apogeulde peste opt mii de suflete, iar cei doi preoþide la parohiile I ºi II nu mai puteau face faþãsolicitãrilor credincioºilor în exercitareaslujbelor religioase.

Departamentul de culte al statului de pevremea aceea aproba înfiinþarea acesteiparohii, iar în urma adresei 8133/1990 aavizat transferul preotului Mãrginean Nicolaede la parohia Iacobeni la parohia Agnita III.Înfiintarea acestei noi parohii a necesitatreîmpãrþirea parohiilor cu un numãraproximativ egal de credincioºi, parohiei IIIrevenindu-i strãzile Piaþa Republicii, MihaiViteazul, Dealului, Fabricii ºi Spitalului,ponderea cea mai mare având-o credincioºiide la blocuri.

Neavând bisericã ºi nici casã parohialã,parohia nou înfiinþatã îºi desfãºoarãactivitatea liturgicã, alãturi de parohia I înBiserica Catedralã „Sfinþii ÎmpãraþiConstantin ºi Elena”.

Pornind cu un buget de minimãnecesitate ºi în condiþiile unei inf laþiigalopante, parohia III nu a putut cumpãra ocasã parohialã, preotul fiind nevoit sã sedescurce pe cont propriu în ceea ce priveºtelocuinþa ºi biroul parohial, cu toateintervenþiile care s-au fãcut la primãrie sauprotopopiat.

În anul 2002 Consiliul Parohial alParohiei Agnita III propune construirea uneibiserici, idee agreatã ºi aprobatã de AdunareaParohialã, fapt pentru care s-a înaintatPrimãriei Agnita solicitarea unui teren învederea construirii unui locaº de cult.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul s-anãscut în þara Galaadului, în cetatea Tesvi(fapt pentru care i s-a spus Tesviteanul), într-o familie preoþeascã din seminþia lui Aaron.Când mama lui l-a încredinþat lumii, tatãl sãu,pe nume Sovac (Sovah), a vãzut în jurulpruncului niºte bãrbaþi îmbrãcaþi în hainealbe, învãluindu-l în flãcãri ºi dându-i sãmãnânce vãpaie de foc. Tatãl sãu, vãzândaceste imagini, s-a înspãimântat ºi s-a dus deîndatã la Ierusalim unde a povestit aceastãvedenie preoþilor de la templu. Unul dintreei, fiind înainte vãzãtor, i-a zis: ,,Omule, nute teme, vei ºtii cã pruncul acela va fi lãcaº alluminii darului lui Dumnezeu, iar cuvântul luiva fi lucrãtor ºi puternic ca focul. El va judecape poporul lui Israel cu sabie ºi cu foc!...’’

Crescând pruncul mare, ºi-a arãtat lavremea potrivitã înclinaþia sa pentru preoþie,iubind fecioria ºi îndelednicindu-se cu odumnezeiascã gândire. Adeseori ieºea înpustie, unde prin rugãciunea lui plinã deînf lãcãrare stãtea de vorbã cu BunulDumnezeu, arzând ca un serafim de dragostepentru El.

În vremea aceea peste poporul lui Israeldomneau fãrãdelegile, credinþa în Dumnezeufusese înlocuitã cu idolatria, judecãtorii ºi maimarii poporului sãvârºeau nelegiuiri, iar ceicare credeau ºi se rugau la Dumnezeul celAdevãrat erau prigoniþi de cãtre popor. Mai

Sfântul ProorocIlie Tesviteanul

(continuare în pagina 6)

mult decât atât, rege peste Israel era Ahab,avându-ºi scaunul în Samaria. Acesta ºi-a luatca nevastã pe Isabela, fiica lui Ieteval,împãratul Sidonului, care se închina la idolulBaal, iar în scurt timp a devenit adeptul lui,cerând ºi obligând poporul sã i se închineacestuia.

Bunul ºi Adevãratul Dumnezeu, vãzândaceste nelegiuiri, l-a trimis pe Ilie în faþaregelui Ahab ºi i-a anunþat o perioadã de treiani de secetã, drept pedeapsã din partea luiDumnezeu. Însã Ahab nu a luat în seriosaceste cuvinte ºi l-a alungat pe Ilie de la curteasa. Profetul Ilie a fost trimis de Dumnezeu înpustiu, la râul Horat lângã Iordan, unde aveaapã de bãut, iar corbilor le-a poruncit sã-lhrãneascã. Apoi a fost trimis în þinutul SareptaSidonului, unde a stat la o vãduvã sãracã ºi cufiul ei. Aici, datoritã rugãciunilor, Dumnezeuînmulþeºte mereu fãina ºi untdelemnul dintr-un vas. Mai mult decât atât reuºeºte sã-l înviepe copilul acesteia, care cãzuse rãpus deboalã.

Pentru a dovedi falsitatea idolilor ºiputerea adevãratului Dumnezeu, Ilie îlcheamã pe Ahab pe muntele Carmel ºi pe toþioamenii trimiºi din triburile lui Israel, ca sãparticipe la o probã a focului. A zis Ilie cãtreei: ,,Pânã când veþi ºchiopãta de ambelepicioare? Dacã Domnul este Dumnezeu,urmaþi-L pe El, ºi dacã este Baal, urmaþi-l pe

acesta...Proroc al Domului am rãmas numaieu singur, iar prooroci ai lui Baal sunt patrusute cinzeci de oameni ºi prooroci aidumbrãvilor Astartei patru sute. Daþi-ne doijunci, ei sa-ºi aleagã unul, sã-l taie în bucãþi ºisã-l punã pe lemne, dar foc sã nu aprindã, iareu voi gãti pe celãlalt viþel ºi-l voi pune pelemne ºi foc nu voi aprinde. Apoi voi sãchemaþi numele dumnezeului vostru, iar euvoi chema numele Domnului Dumnezeuluimeu. Iar Dumnezeul care va rãspunde cu foc,Acela este Dumnezeu. ªi a rãspuns poporul:,,Bine ai grãit!” (III Regi 18, 21-25). Însã oricâtde mult s-au rugat respectivii preoþi, focul nus-a coborât din cer. Dar când a venit rândullui Ilie, Dumnezeu a ascultat rugãciunea lui“ºi a mistuit arderea de tot ºi lemnele ºipietrele ºi þãrâna ºi a mistuit ºi toatã apa careera în ºanþ….Iar poporul cãzând cu faþa lapãmânt a zis: “Domnul este Dumnezeu,Domnul este Dumnezeu!” (III Regi 18, 36-39). Acest lucru a apropiat din nou poporulde Dumnezeu, cu Care ºi-a reînnoitjurãmântul, iar foametea a încetat printr-oploaie binecuvântatã în urma rugãciuniiproorocului.

Deºi a fost alungat de furia Isabelei,Sfântul Ilie a fost urmãrit îndeaproape deDumnezeu, care nu l-a pãrãsit niciodatã. Deºinu a reuºit sã vadã triumful deplin aladevãratei credinþe, lupta sa în acest scop vafi dusã la bun sfârºit de ucenicul lui, Elisei.Elisei de altfel a fost singurul martor alsfârºitului tainic a lui Ilie, întâmplat în jurulanului 850 î. Hr., prin urcarea lui la ceruriîntr-un car de foc.

Sfântul Prooroc Ilie a sãvârºit mai multeminuni: a înviat pe fiul vãduvei din SareptaSidonului, a vãzut pe Dumnezeu la munteleHoreb, „în adiere de vânt subþire”, a despãrþitapele Iordanului cu ajutorul veºmântului sãu,a stat înaintea Mântuitorului la Schimbareala Faþã pe muntele Tabor alãturi de Moise.

Sfânta Scripturã ºi Sfânta Tradiþie nespun cã el va reveni pe pãmânt la sfârºitulveacurilor ca Înainte-Mergãtor al lui Hristos,atunci când va veni sã judece viii ºi morþii.Numele de Ilie se tãlmãceºte „DumnezeulMeu este Iahve”. La rostirea acestui numene vom aminti mereu crezul pe care SfântulProoroc Ilie l-a trãit ºi l-a apãrat: „DomnulDumnezeul nostru este singurul Domn”.

Amintirea Sfântului Ilie ºi-a pus oamprentã deosebitã ºi peste ValeaHârtibaciului, dovada regãsindu-se ºi însumedenia de persoane care poartã numeleacestuia, dar mai ales a lãcaºurilor de cult carepoartã acest important hram. Amintim aiciBiserica Ortodoxã din Brãdeni (construitã înanul 1824) ºi Mânãstirea din Peliºor. La felca în fiecare an ziua de 20 iulie când estecomemorat ºi cinstit Sfântul Ilie reprezintãpentru Brãdeni o zi deosebitã, fiind ziuasatului. De dimineaþã lumea merge laBisericã, la Sfânta Liturghie, iar dupã-amiazã,la ora 15.00, are loc slujba Sfântului Maslu(Maslul de obºte). Important este ca în acestemomente de sãrbãtoare sã nu uitãm mesajulpe care ni l-a transmis Proorocul Ilie prin viaþaºi activitatea sa: „Domnul Dumnezeul nostrueste singurul Domn!”

Pr. Nicu Lazãr(Brãdeni)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2008

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Virgil Manase (Merghindeal), Pr. Ioan Socaci (Chirpãr), Pr. Alexandru Copãceanu(Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram (Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. CalinRoajda (Hosman), Pr. Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. NicuLazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mailla adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

(urmare din pagina 5)S-au solicitat mai multe locuri accesibile

pentru construire, dar Primãria împreuna cuConsiliul Local de atunci au gãsit disponibillocul din Piaþa Republicii nr.3 ( fostapopicãrie), care s-a atribuit în folosinþãgratuitã, dupã demersurile fãcute devenindproprietatea Parohiei III.

S-a trecut apoi la obþinereadocumentaþiei pentru construirea bisericiiprin întocmirea proiectului de arhitecturã ºirezistenþã, iar cu data de 2 aprilie 2004 s-auînceput lucrãrile la noua bisericã al cãreihram va fi „Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel”.

S-au procurat materiale prin fondurileobþinute de credincioºi, de la bugetulprimãriei, s-au executat lucrãrile derezistenþã la întreaga clãdire, urmând ca înscurt timp, cu ajutorul lui Dumnezeu, sãînaintãm cu lucrãrile în proporþie de 80 %, înfuncþie de fondurile bãneºti pe care le vomobþine.

Nu este uºor sã construieºti o bisericã,atunci când fondurile îþi sunt limitate, darnãdãjduim cã un lucru bun început va avea ofinalitate frumoasã, aceasta depinzând ºi deconºtiinþa fiecãruia dintre noi.

Nu construim o bisericã pentru un preot,ci pentru o comunitate de credincioºi, carevor lãsa în urma lor, peste sute de ani unlocaº sfânt de care sa fie mândrii urmaºiinoºtri.

Trãim într-o perioada în care fluxulmigraþiei a luat proporþii, numãrulcredincioºilor scãzând considerabil, iarcontribuþia fixatã pentru bugetul parohieieste la minimul existenþei, la capitolulinvestiþii având la dispoziþie o sumã modicã,lucrãrile executându-se în funcþie de acestesume pe care le încasãm. Înþelegemgreutãþile credincioºilor, de aceea nici nu amimpus o taxã specialã pentru construireabisericii, ci am lãsat la latitudinea fiecãruicredincios, a firmelor din oraº ºi nu numai,hotãrârea de ne sprijini financiar sau materialpânã la finalizarea ei. Este cea mai maresatisfacþie sufleteascã sã ºtim cã eu ºi tu ºialþii am pus o cãrãmidã la acest sfânt locaº ºicã darul tãu va rãmâne acolo pentrueternitate.

Pr. Mãrginean Nicolae(Agnita III)

În aceastã casã s-a þinut prima ªCOALÃ ROMÂNEASCÃ

din Agnita, organizatã dupã 1795

Iatã cum s-ar putea exprima niºtecomuniºti, pe care o minune i-ar converti(poate fi vorba de comuniºti din lumea în-treagã, nu doar de cei ruºi):

„Doamne, iartã-ne nouã cã Þi-ammaimuþãrit domnia. Lumea are o faþã, pe careo lumineazã chipul Tãu. Ea are ºi un revers,îndreptat cãtre neant ºi care, prin blasfemieºi batjocurã, încearcã sã maimuþãreascã faþa.Doamne, noi am slãvit acest revers. Te poþiînºela uneori, cãci, indiferent ce ai slãvi, faciaceleaºi gesturi: sãrutul ºi prosternarea.Acum ºtim cã nea-m prosternat în faþa unoridoli ºi i-am dat sãrutul cel mârºav luiSatana...Noi am pretins cã aducem domniaomului fãrã Dumnezeu ºi pe cea a iubirii fãrãIubire. Ne-ai spus cã nu-L putem iubi pe Dum-nezeu dacã nu ne iubim aproapele ºi eadevãrat. Dar nu ne putem iubi aproapele,dacã, chiar fãrã a-L numi, nu-L iubim pe Dum-nezeu, care e singurul izvor al iubirii. Neputem sacrifica pentru omenire, dar omeni-rea nu e aproapele nostru. Mai multpreþuieºte sã-þi iubeºti aproapele decât sã tejertfeºti pentru omenire. Jertfa nu este deajuns. Nu ne-ai spus-o chiar Tu: „Milã voiesc,

iar nu jertfã!”? Pot fi foarte bine sfânt, erouºi martir, zicea Sfântul Pavel, dar dacã iubirenu am, nimic nu-mi foloseºte. În viaþa noastrãpublicã, clandestinã pentru cei mai buni din-tre noi, am sãvârºit tot felul de orori, pe caream vrea sã ni le ierþi. Nu ele sunt cele maigrave. Cel mai grav e cã eram mândri cã lefãceam ºi credeam cã trudim pentru Bine,fãcând rãul. Nu ziceam: „sunt un pãcãtos, decipãcãtuiesc”, ci ziceam aproapelui nostru:„ºtiu mai bine decât tine, ce e bine pentrutine”...

ªi noi credeam. Dar nu într-un Tatã Caree în ceruri. Credeam în oameni ce trãiau pepãmânt, care fumau sau nu fumau, care beausau nu beau ºi care scriau cãrþi bune sau rele,câºtigând bani pe ele. Iar noi credeam în ei!Dar credinþa adevãratã se vãdeºte mai alescând crezi în cele ce nu se vãd. E un marepãcat sã fii credincios în cele în care nu secuvine...

Mãcar de ne-am fi mulþumit sã luptãmpentru convingerile noastre, aºa cum atâþiaoameni s-au luptat ca sã-ºi apere patria sauchiar pentru a-i aservi pe alþii! Noi însã voi-am sã domnim nu numai peste trupuri, ci ºi

O SPOVEDANIE A COMUNI~TILOR CONVERTI|Ipeste minþi ºi suflete. Pentru aceasta am fo-losit tot felul de tehnici: propaganda, dezin-formarea, influenþa...

ªtii care e pasajul din Evanghelia Ta careni se potriveºte cel mai bine? Cel în care Tuspui cã nici un om nu va da copilului sãu pi-atrã în loc de pâine ori ºarpe în loc de peºte.Noi suntem chiar acei oameni pe care Tu nicin-ai cutezat sã þi-i închipui. Cãci în toate þãrilelumii am propovãduit evanghelia pâinii ºi amînfometat popoarele care ne-au crezut. Ampropovãduit libertatea ºi le-am adus sclaviacea mai abjectã...Am promis mãri pline depeºte ºi n-am fãcut decât gãuri de vipere...

Doar iertarea nu poate fi maimuþãritã,Doamne. Aici se aflã marea diferenþã dintreun comunist ºi un creºtin, ba chiar am zicedintre un bun comunist ºi un rãu creºtin. Pen-tru prima datã, aflaþi în faþa Celui ce iartã,încercãm sã iertãm ºi sã fim iertaþi.”

(dupã VLADIMIR VOLKOFF, Treimearãului. Rechizitoriu în procesul postum al luiLenin, Troþki, Stalin, Editura Anastasia,Bucureºti, 1991)

Pr. Cãlin Roajdã

Dublã semnificaþiePrima duminica dupa Rusalii pentru

noi, locuitori ai satului Benesti, are oînsemnatate deosebita, deoarece traditiastrabuna ne-a învatat ca în aceastaduminica sa se savârseasca an de an TainaSfântului Maslu. Aceasta data a foststabilita în anul 1923, când mai mult dejumatate din aceasta localitate a fostmistuita de un incendiu. Si în acest an,respectând traditia, în data de 22 iunie afost savârsita aceasta sfânta taina de catreun sobor de sase preoti: Pr. ProtopopJurca Ioan – Agnita, Pr. Piros Nicolae -Bârghis, Pr. Stoia Mircea - Altâna, Pr.Rusu Mihai - Ghijasa de Sus, Pr. IridonDumitru – Ighisu Vechi si Pr. ZegreanAlin –Benesti.

La aceasta mare sarbatoare participanu numai putinii locuitori crestini dinBenesti, ci vin în fiecare an un numar

DUMINICA TUTURORDUMINICA TUTURORDUMINICA TUTURORDUMINICA TUTURORDUMINICA TUTURORSFIN|ILOR LA BENE~TISFIN|ILOR LA BENE~TISFIN|ILOR LA BENE~TISFIN|ILOR LA BENE~TISFIN|ILOR LA BENE~TI

mare de fii ai satului pentru a cere iertarede greseli lui Dumnezeu, pentru amultumi pentru toate facerile de bine sipentru a se ruga în biserica strabuna undeau primit numele de crestini adevarati.

Cu ocazia acestui mare eveniment alsatului a avut loc lansarea biografiei,Benesti…un sat de pe valea Hârtibaciului,scrisa de Viorel Nistor, fiu al satului,avându-i coautori pe Dr. Ioan Bucsa, careprezinta în capitolul întâi o “Scurtamonografie a satului Benesti”, si pe Prof.Univ. Dr. Ioan Opris, care în partea a-II-aa aceluiasi capitol prezinta “Segmente deviata spirituala din perspectiva unui sattransilvanean – Benesti”.

Autorul, din dorinta de a reconstituio parte din cele mai importante obiceiuri,cântece si jocuri traditionale ale unui satde pe valea Hârtibaciului, realizeazaaceasta biografie a satului natal. Pe lângaobiceiurile ce sunt descrise: jocul satului,nunta, obiceiurile de vara si primavara sicele de Craciun si Anul Nou, autoruladauga si 31 melodii de joc si 29 decântece care ne conduc într-o calatorieîn trecut. Lucrarea cuprinde 8 capitole,care contin monografia propriu-zisa asatului, se continua cu descriereaprincipalelor evenimente folclorice dinciclul vietii de peste an, portul populartraditional, partituri muzicale, anexe sila final biografia.

Majoritatea materialelor biograficepe care se bazeazã autorul sunt culese

de el încã din tinereþe, de la locuitoriisatului care au participat la înregistrãrilede cântece ºi strigãturi, la descriereaobiceiurilor, dar ºi la executarea jocurilorspecifice satului.

Prin aceasta lucrare se dorestepastrarea identitatii si oferirea unorinformatii despre trecutul satului celortineri si nu numai, care sunt interesatide cunoasterea traditiilor locale.

Pr. Alin ZegreanBenesti

Parohia Agnita IIIParohia Agnita IIIParohia Agnita IIIParohia Agnita IIIParohia Agnita IIIse prezint[se prezint[se prezint[se prezint[se prezint[

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 7

@N LUNA IULIEESTE ZIUA LOREhrman Ecaterina Bruiu 1 aug 87 de aniBãrtuº Maria Merghindeal 2 aug 86 de aniGiurcã Maria Marpod 2 aug 82 de aniGârlea Fimea Hosman 4 aug 95 de aniOniþu Iosif Fofeldea 4 aug 89 de aniFrolich Ecaterina Marpod 7 aug 87 de aniSander Ana Marpod 10 aug 87 de aniBecheº Nicolae Þeline 10 aug 83 de aniDuca Emilia Dealu Frumos 10 aug 83 de aniBuzgariu Floarea Dealu Frumos 12 aug 88 de aniBãcilã Ana Bruiu 13 aug 85 de aniMoraru Mãrioara Elena Ruja 14 aug 80 de aniZimmer Ioan Merghindeal 15 aug 80 de aniDâlbea Elena Þeline 16 aug 88 de aniStoica Maria Alþâna 16 aug 86 de aniDepner Herman Alþâna 17 aug 81 de aniTatu Ana Beneºti 18 aug 87 de aniGiorgicã Ioan Marpod 20 aug 90 de aniBrezoi Ioan Dealu Frumos 21 aug 88 de aniOprean Silvia Ghijasa de Jos 22 aug 86 de aniButa Cornelia Merghindeal 23 aug 81 de aniJiman Maria Alþâna 25 aug 92 de aniOprean Ioan Gijasa de Sus 27 aug 84 de aniAron Viorica Alþâna 27 aug 84 de aniMuntean Maria Beneºti 27 aug 80 de aniUrea Elena Merghindeal 29 aug 80 de aniOros Viorica Merghindeal 30 aug 87 de aniGherghel Silvia Bruiu 31 aug 84 de ani

Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor.

LEUL ªI OMUL

Un om a întâlnit într-o zi un leu,povesteºte Loqman într-una din fabulelesale. Cei doi au început sã vorbeascã despreînsuºirile fiecãruia, iar leul s-a lãudat cuputerea ºi cu iuþeala lui pe care le credeafãrã seamãn.

Au trcut pe lângã un tablou care înfãþiºaun om sugrumând un leu cu mâinile goale.

„......Pentru fiecare membru al familieiterminarea seceratului era o mare bucurie.Faptul cã ai gãtat la secere era împlinirea uneimunci de un an de zile de la arat, la semãnat,secerat, treierat ºi pânã la dus grâul în pod.

În satul Beneºti Cununii de grâu ise spune Vrâstã. Familia noastrã a avutpãmânt puþin ºi la secerat au participat maimult membrii familiei. La noi, ca de altfel înfiecare sat, seceratul holdelor se fãcea cusecera ºi cu coasa. Unii secerau, alþii legausnopii ºi dupã câteva zile snopii se adunau înclãi. Peste claie se punea un snop cu spiceleîn jos.

Dupã atâþia ani eu îmi aduc aminte cãatunci, în ultima zi când s-o fãcut Vrâsta, lasecerat au participat ºi niºte femei: cumãtralu’ Zosim, lelea Mãrie a lu’ Moise, lelea Cercii,mãtuºa Raºculii ºi lelea Lucî. Femeile eraufoarte necãjite ºi veneau la o zi de secerepentru o ferdãlã de grâu. În aceastã perioadãa verii nu mai aveau nici grâu nici porumbaproape nimic” (1. 03. 2007 Gligor Ana 70ani).

„În dealul Boburilor sub pãdure, acolocãtre Ighiºtiorf, noi am avut pãmânt pe caretata l-o arat cu vacile ºi apoi o semãnat grâu.În ultima zi, când era aproape gata de secerat,femeile care se pricepeau luau de pemarginea sau din mijlocul holdei cele maifrumoase spice cu paiul lung ºi împleteau ovrâstã sub formã de cruce. Acolo era un mãrºi la umbra lui parcã acum vãd cum femeilese chinuiau sã aranjeze cât mai aspectuosspicele de grâu în acea cununã. În timp cefemeile fãceau vrâsta eu parcã le-am auzitcântând ceva cu umbra snopului, dar nu maiºtiu. Dupã ce vrâsta era gata eu am luat-o ºicu ea în mânã am plecat cãtre sat. Dar sã ºtiþicã la noi în acea zi mai mulþi gãtau de secerat.ªi care cum gãta de secerat fugea cu vrâsta.Când am ajuns în capul satului, la moarã ºi laa lu’ Bãlãºcan am început sã strig din toateputerile „Vrâsta mãã!” sau „O vint Vrâstamãã!”Dar majoritatea oamenilor din sat ºtiau

cã noi cei ai lui Iov în ziua de azi terminãm desecerat. La Croitoru’, la Bãlãºcan, la VictoruMitrii ne aºteptau cu cãldãrile de apã. Unii leascundeau dupã poartã. Atunci în sat era lumemultã nu ca acum. Când treceam, venea câteo cãldare de apã în cap ºi peste mine ba deaici, ba de dincolo. Abia aºteptam sã ajungacasã. Eu am vãzut cã pe alþii care au dusvrâsta i-o bãgat în crepla cu apã de unde beauvitele. Nu ºtiu nici acum dacã pentru cel careo adus vrâsta udatul era ceva sãnãtos. Dar eunu am auzit pe nimeni sã spunã cã dupã ce oadus vrâsta cineva sã se fi îmbolnãvit. Dupãce ajungeam acasã mã schimbam, luam haineuscate ºi aºteptam secerãtorii care veneaumai încet. Femeile ºi cei care au participat înultima zi, cei care au fost la secerat, eraucinstiþi de cãtre gazdã cu un pahar de rachiuºi cu mâncare. Dar de multe ori secerãtoriinu primeau nimic, ei erau bucuroºi cã auterminat lucrul ºi istoviþi plecau pe la caselelor.

Dupã ce ajungea la casa stãpânuluiholdelor secerate vrâsta nu se arunca, ea sepunea undeva în ºurã, în sprivari sau în casã,în grindã ºi acolo sta pânã în anul urmãtor.

Sã ºtii cã ºi în anul 2006, pe la sfârºitullui august, Nelu nostru a fãcut Vrâstã. Sã vãuitaþi cã ºi acum e în sprivari dacã nu oaruncat-o” (1.03.2007 Iosif Nistor 64 ani)

„Vrâsta este fãcutã de cei mai bãtrâni ºiîmpodobitã cu flori, dar era dusã mai ales decopiii care erau aºteptaþi. Trebuia sã fie uncopil mai dezgheþat sã aibã curaj, sã poatãstriga ºi sã nu-i fie fricã de apã atunci cândeste udat. Deºi tradiþia nu se mai pãstreazãfamilia noastrã a adus vrâsta în fiecare an,chiar dacã acum noi recoltãm grâul mecanizatcu combine de tot felul. Dacã nu or fost copiila secerat noi am adus vrâsta în grup cu toþimecanizatorii care au participat la recoltareagrâului” (Ioan Nistor, 66 de ani).

Din volumul „BENESTI...un sat de peValea Hârtibaciului” de VIOREL NISTOR

VRASTAVRASTAVRASTAVRASTAVRASTA

Nicu GaneaE gândul o luminã ºi ochii tãi vor gânduriSunt stranii ºi albastre ºi râzânduriAdânci fântâni de lacrimi arzãtoareE o luminã gândul ºi ochii tãi sunt soare.

E gândul o luminã ºi ochii tãi irumpIncandescente sensuri pe epitetul scumpCu cât gândesc mai bine, mã înþeleg mai greuªi gândul meu de tine, ce simplu e mereu.

Dar mã luminã gândul sã vãd cât mai puþinªi-mi lãcrimeazã vorba închisã când o þinMi-e gândul o luminã ºi vreau sã îl asculþiCu pleoapa larg miratã a ochilor adulþi.

E gândul o luminã, iar ochii tãi luminãCã tot ce-ai vrea a-mi spune e o minciunã finãDar dorul meu de tine, atât de mult plângându-lMã sfãtuie tãcere ºi îmi luminã gândul,

Cãci e luminã gândul ºi ochii tãi vor soareÎn pleoape strângi pãcatul, lumina când te doareªi obosit de vorbe, prin gânduri rãtãcindGãsesc minciuni corecte ºi totuºi nu mã prind!

FRUNZULIÞÃ DENEGHINÃ,

Inimã de zbucium plinã,De te-aº mai vedea-mpãcatãCum erai demult odatã.De m-aº mai vedea acasã,Colo printre-ai mei la masã.Sã mãnânc, sã beau râzând,Chiar de m-oi scula flãmând.Cãci la masã la strãiniCreºte floarea cea de crini.Of, da’ floarea crinuluiMie-mi pare-a spinului.Darã la ai mei la masãCreºte numa’iarba deasã,Dar li-s feþele senine,Vorbele-de miere pline;Cã stã sorã lângã frate,Inima de-un dor le bate.ªi cumnat lângã cumnatã,De-ºi pricep durerea toatã.

Dan Ion, 75 de ani, Retiº,2VIII 1981 (notat de el în 1926)

MÂNDRUÞÃ CUOCHII VERZI,

Ieºi afarã de mã vezi.Ieºi afarã pân’la poartã,De vezi doru’ cum mã poartã.Mã poartã din poartã-n poartãCa pe-un om bãtut de soartã.Mã poartã din loc în locCa pe-un om fãr’de noroc.Mândruþa cu ochii verziNiciodatã sã n-o crezi.Ea se joarã vinereaCã n-are pe nimenea;Dar asearã la fântânãAm prins-o cu doi de mânã.Unul îi þinea cofiþa,Altu-i sãruta guriþa.

Grup de femei din Alþâna,10 mai 1987

STRÂGÂNDURISTRÂGÂNDURISTRÂGÂNDURISTRÂGÂNDURISTRÂGÂNDURI

Nicu GaneaDeparte e Mâine ºi e greu de ajunsCãci pãcãtosul meu Ieri nu se lasã ascuns!

Azi aº fi vrut sã purced pânã-n IeriDar nici nu mai ºtiu unde vine.Ori, cu cât mã dor mai multe dureri

Cu atât mi se face Speranþa mai bineªi cu cât mã despart în mai multe pãreri

Îmi pare cã Ieri s-a ascuns de ruºine.Ceva mai târziu am sã ies în decor.Simt cum se zbat douã tâmple pe-aproapeUna la stânga alta la dreapta, de dorIar esenþa luminii stã gata sã-mi scape.Adineaori prinsesem Adevãrul din zborªi fotonii încinºi, mã ardeau sub pleoape.

Numai cã nu pot sta locului ºi ascuns,Am ceva de-ndreptat în alt timp, pe aproapeIeri m-am luat dupã mine ºi unde-am ajunsNu-i viitor ºi nimic altceva sã mã scape,Nu am pe nimeni în mine-ndeajunsDe înalt, sã mã scoatã din tristele ape.

Iar pânã Mâine nu e uºor de ajunsCu pãcãtosul de Ieri cel greu de ascuns!

R{SG}NDURIR{SG}NDURIR{SG}NDURIR{SG}NDURIR{SG}NDURI

Pove`ti filozofice dinPove`ti filozofice dinPove`ti filozofice dinPove`ti filozofice dinPove`ti filozofice dintoat[ lumeatoat[ lumeatoat[ lumeatoat[ lumeatoat[ lumea

Omul a arãtat spre tablou ºi a începutsã râdã.

-Ah, a spus animalul, dacã s-ar aflapictori ºi printre lei....

CELE DOUÃBRÃÞÃRI

Tagore spune povestea lui Govida,marele predicator sikh, care citea cãrþilesfinte aºezat pe o stâncã, lângã un râu.Învãþãcelul sãu, Raghunath cel bogat, s-aînclinat în faþa lui ºi i-a dãruit douã frumoasebrãþãri de aur împodobite cu pietrepreþioase.

Govida a luat una din brãþãri ºi aînvârtit-o între degete. Brãþara i-a cãzut dinmânã , a alunecat pe stâncã ºi a fost înghiþitãde apele repezi.

Raghunath a scos un strigãt ºi s-aaruncat în apã. A cãutat îndelung brãþara,în vreme ce Govida se cufundase din nouîn cãrþi.

Se fãcuse searã când învãþãcelul s-aîntors la mal, obosit ºi ud.

- Dac-ai vrea numai sã-mi arãþi unde acãzut, i-a spus el înþeleptului, poate cã aºgãsi brãþara.

Govida a luat atunci cealaltã brãþarã ºia aruncat-o în bulboanã, spunând:

- A cãzut chiar acolo!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞIIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIªI AMENAJÃRI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Cine vrea produse ºi servicii decalitate se poate adresa firmei S.C.MODEST IMPEX S.R.L.!

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are oechipã de constructori bine calificatã,cu experienþã, capabilã sã executelucrãri de cea mai bunã calitate, careoferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama demateriale necesare unei construcþii,de la cele folosite pentru fundaþie pânãla cele pentru finisaj. În magazinele firmei S.C. MODEST

IMPEX S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str.Mihai Viteazu se gãsesc cele mai variateproduse: aparaturã electro-casnicã,materiale ºi instalaþii sanitare, obiecte ºiaparate de uz gospodãresc, scule ºiaccesorii la preþuri fãrã concurenþã ºicalitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselorcumpãrate de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

ºi cu reduceri de preþ, în alte localitãþi.În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc

numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX

S.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

La „CHIRI”

Deºi sunt proprietari numai pe parter, cînd a amenajat noul sediual farmaciei, în Piaþa Republicii , proprietarul Riofarm împreunã cuproprietarul florãriei vecine au dat o nouã înfãþiºare întregii clãdiri,un fapt ce trebuie apreciat.

În ceea ce priveºte interiorul acesta este „ca-n farmacie” ºiserviciile sunt la înãlþime.

FARMACIA RIOFARM

Biserica Reformata dinAgnita împreunã cu BisericaReformata din Oosterbeek-Olanda- începând cu data de 25iulie 2008 pânã pe data de 10august 2008, organizeazã încadrul unui schimb de experienþãîntre tineri o excursie religioasãculturalã în Olanda având ca temã:“Viaþa ºi societatea noastrã întoate culorile ei”. La acesteveniment vor participa tineri,care aparþin de biserica catolicã,ortodoxã, evanghelicã ºireformatã. Acþiunea estesponsorizatã de AgenþiaNaþionalã pentru ProgrameComunitare în DomeniulEducaþiei ºi FormãriiProfesionale.

sursa: Kosma Endrepreot reformat

VIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNVIZITA ÎNOLANDAOLANDAOLANDAOLANDAOLANDAPropabil cã au atras

deja atenþia unuia saualtuia – panourile coloratedin mai multe localitãþi alem i c r o r e g i u n i iHârtibaciului. Au fostelaborate în cadrul unuiproiect al asociaþiei GALMicroregiunea Hârtibaciuºi finanþate de FundaþiaFederalã Germanã deMediu precum ºi deoperatorul turistic sibian,Reky-Travel Club cãrora lemulþumim.

Acum se gãsescinformaþii utile în limbaromânã ºi germanã pentruturiºti în 15 sate, întreBrãdeni, Roºia, Mihãileni ºiBruiu.Pe panouri estedescrisã pe scurt istoriasatului ºi sunt indicate locurile cemeritã sã fie vãzute.Cei ce dorescsã viziteze împrejurimile VãiiHârtibaciului pot afla informaþiidespre drumuri ºi despreposibilitãþile de cazare.

Pe o parte a panourilor a

Noþiunea artificialã„brunch” provine dinlimba englezã ºidenumeºte o mâncareîntre micul dejun(„breakfast”) ºi prânz(„lunch”). Mai importanteste aspectul social aevenimentului: semanâncã mai puþin, dar sedegustã, se priveºte ºi sepovesteºte. Asta fost ºifondul ideii unui grup dincadrul asociaþiei GALMicroregiunea Hârtibaciu, sapromoveze „Transilvanian Brunch”la sate hârtibaciene.

Odatã pe lunã, sâmbata, seorganizeazã aceastã întâlnire într-unsat, unde se consumã produselocale, de obicei produse naturale.

Evenimentele au avut locîntr-o atmosferã placutã – lapensiunea biertanã „CasaDornröschen”, la „Moara Veche”din Hosman, gospodãria pitoreascãa lui ªtefan Vaida din Alþâna ºi pe

Spectacolul folcloric „Androhiel – superstiþia se confirmã”, unproiect al asociaþiei Valea Hârtibaciului, realizat de Irina Dragoman afost prezentat în 23 iulie pe scena teatrului Facultãþii Agricole dinoraºul maghiar Debreþin.

Cu toate cã scena mai micã a creat unele probleme de scenografie,spectacolul s-a bucurat de aplauze la scenã deschisã.

Spectatorii au fost impresionaþi atât de frumuseþea jocurilor câtºi de scenele subliniate de muzicã; doinele, cântecele de jale ºi de jocde pe Valea Hârtibaciului.

Universalitatea limbajului muzical ºi coregrafic a facilitatînþelegerea temei complexe a acestui spectacol la care a fost prezentºi preºedintele Consiliului Judeþean din Debreþin.

Preºedintele comisiei culturale judeþene Iantyik Zsold a subliniatcã din asemenea întâlniri, manifestãri, legãturi se poate naºte o lumemai bunã.

I B

Panouri informative pentru turi`tiPanouri informative pentru turi`tiPanouri informative pentru turi`tiPanouri informative pentru turi`tiPanouri informative pentru turi`tiîn Microregiunea Hârtibaciuîn Microregiunea Hârtibaciuîn Microregiunea Hârtibaciuîn Microregiunea Hârtibaciuîn Microregiunea Hârtibaciu

rãmas loc liber pentru eventualeanunþuri publicitare ºi informaþiinoi, locale.

Panorile au fost concepute deMima Atelier/ Marpod, realizate ºimontate de atelierul de tâmplãrieal Danielei Greulich din Marpod.

J. Cotaru

„Transilvanian Brunch”pe Valea Hârtibaciului

26 iulie, la pensiunea „Bio-Haus”din Nucet.

Un „Transilvanian Brunch”va avea loc în cadrul sesonuluiactual în lunile august ºiseptembrie. Copiii în mod special,sunt bineveniþi; adulþi platesc osumã de 25 lei, bãuturi nealcoolicefiind incluse. Înscrierile se pot faceprin telefon 0748-800049.

J. Cotaru

FOLCLORUL H}RTIB{CEANFOLCLORUL H}RTIB{CEANFOLCLORUL H}RTIB{CEANFOLCLORUL H}RTIB{CEANFOLCLORUL H}RTIB{CEANLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|INLA DEBRE|IN