PROIECTUL „CIRCUITULBISERICILOR PICTATE DE

FRAÞII GRECU” LA ÞICHINDEALÎN 30 AUGUST 2008

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

- pag. 5 - 6

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 27, UL 27, UL 27, UL 27, UL 27, AAAAAUGUST 2008UGUST 2008UGUST 2008UGUST 2008UGUST 2008APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 3

- pag. 2

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Despre frumuseþea Zilelor oraºului Agnita am scrisde multe ori. Am scris frumos ºi atunci când timpul afost urât. Am scris frumos pentru cã sunt zile desãrbãtoare ºi cei care le organizeazã se strãduiesc sã fiecât mai frumoase. ªi chiar dacã este loc de mai bine,chiar dacã sunt cârcotaºi care vãd ºi aratã aspectenepotrivite, aspectul de sãrbãtoare frumoasã e dominantºi asta e important.

Dar sãrbãtoarea din anul acesta mi-a relevat faptulcã strãdania organizatorilor este orientatã mai multpentru a oferii mulþimii un prilej de distracþie. Ofertaeste generoasã; muzicã ºi joc, mâncare ºi bãuturã, jucãriiºi jocuri pentru copii ºi prilej de cãºtig pentru negustoride toate felurile.

Câtã culturã agniþeanã este în toatã aceastãsãrbãtoare, numitã „ZILELE CULTURALE ALEORAªULUI AGNITA.”?

Am pus aceastã întrebare pentru cã de mai multeori în ºedinþele Consiliului Local s-a pus retoricîntrebarea ; „ Ce facem pentru tinerii din Agnita?”.

Un rãspuns l-au dat, la aceastã ediþie, câþiva tineritalentaþi ºi sufletiºti. Vãzând cã nimeni nu-i observã s-au bãgat singuri în faþã ºi au arãtat cã ei existã ºicompleteazã activitatea culturalã a oraºului. Unii au

DESPRE ZILELE ORA~ULUI AGNITADESPRE ZILELE ORA~ULUI AGNITADESPRE ZILELE ORA~ULUI AGNITADESPRE ZILELE ORA~ULUI AGNITADESPRE ZILELE ORA~ULUI AGNITA

s-au bucurat invitaþii la deschiderea oficialã.(continuare în pagina 2)

deschis o expoziþie de picturã ºi craþie literarã laBibleoteca Orãºeneascã unde i-au poftit pe cei invitaþioficial la Zilele Culturale sã le admire relizãrile artistice.ªi cei invitaþi au vãzut ºi le-a plãcut. Profitând de vizitã,câþiva membrii ai trupei de teatru Step by Step, auþinut sã fie ºi ei vãzuþi de organizatori ºi au prezentatun frumos moment artistic.

Au fost de fapt, singurele activitãþi culturale de care

În perioada 3 – 10 august aavut loc pe Valea ªtezii cea de aVII-a ediþie a taberei de varã„Lider pentru mâine”organizatã de filiala Sibiu a CruciiRoºii Române. Proiectul finanþatde Direcþia pentru Tineret aJudeþului Sibiu a strâns la un locpeste 50 de tineri din Bucureºti ºidin judeþele Caraº-Severin,Hunedoara, Ialomiþa, Sãlaj, Sibiu,Tulcea.

„Think green, act red”(Gândeºte cu capul ºi acþioneazãcu inima) a fost sloganul tabereila care au participat pentru primadatã ºi elevii Clubului Copiilor din

ELEVII AGNI|ENI – „LIDERI PENTRU MÂINE”ELEVII AGNI|ENI – „LIDERI PENTRU MÂINE”ELEVII AGNI|ENI – „LIDERI PENTRU MÂINE”ELEVII AGNI|ENI – „LIDERI PENTRU MÂINE”ELEVII AGNI|ENI – „LIDERI PENTRU MÂINE”

VICEPRIMARUL ~I GAZETA

PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?

O scenã mult prea micã

Petronela ºi Mariana Anghel

FII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINE - pag. 3

IMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENE - pag. 4

Protec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborare

O “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiînv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!

- pag. 4

- pag. 3

Un fir de ap[ numit hârtibaciUn fir de ap[ numit hârtibaciUn fir de ap[ numit hârtibaciUn fir de ap[ numit hârtibaciUn fir de ap[ numit hârtibaci (continuare în pagina 2)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2008

DESPRE ZILELEDESPRE ZILELEDESPRE ZILELEDESPRE ZILELEDESPRE ZILELEORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAEle nu erau programate ºi invitaþii

nu au regretat cã le-au vãzut.Alt moment cultural, neprevãzut în

program, a fost dansul modern prezentatla sfârºit de patru tinere pe cât defrumoase pe atât de talentate.

ªi atunci rãspunsul la întrebarea dinConsiliul Local, este cã tinerii din Agnitatrebuie ºi meritã sã fie bãgaþi în seamã.

Din pãcate îi observãm numai pe ceimai puþini dar gãlãgioºi ºi obraznici,atitudinea lor (tot din dorinþa de a fi bãgaþiîn seamã) o generalizãm ºi debitãmsloganul „tinerii din ziua de azi”comparându-i cu amintirile noastreºterse. Este cert cã „tinerii din ziua deazi” sunt mai valoroºi decât cei de ieri,aºa cum ºi cei de mâine îi vor depãºi peei.

La Zilele Oraºului aceºti tinerimeritau sã fie invitaþi pe scenã ºi felicitaþi,meritau sã fie prezentaþi oraºului pentrucã ei sunt valorile lui.

Meritau cunoscute ºi felicitate IuliaBrezae ºi prietenele ei Ana Maria Sandu,Betina Kovacs ºi Andreea Marcu, care auînvãþat singure sã danseze, ºi auprezentat un moment de dans modernprimit cu aplauze de public.

Meritau sã urce pe scenã ºi sãprimeascã felicitãri tinerele care aurealizat expoziþia de la bibleotecã; SilviaPãcurar, Paula Kovacs, Colete Giupana,Marilena Ghiþã ºi Denisa Cerneacâºtigãtore de premii la diverseconcursuri din þarã.

Scurtul „Moment Caragiale” ar fi fostaplaudat pe scenã ,dacã tinerii AlexandraCeaca, Constantin Podu, Claudiu Floriþãºi regizorul Virgil Bãra ar fi avutposibilitatea sã-l prezinte. E multã vremede când trupa de teatru se strãduieºte sãjoace, deranjând uneori cu insistenþa lorde a realiza un act de culturã, fiind nevoiþisã accepte rolul de toleraþi.

ªi de mai multã vreme meritau sã fiefelicitaþi ºi sã li se mulþumeascã în faþacetãþenilor, pentru prestaþia lor laconcursuri ºi pe micul ecran, talentaþilorsoliºti Ionuþ Precup, Petronela Sandu,Aliana Vecerzan ,Eliza Stoica ºi altora,care bucurã sufletul agniþenilor de câteori îi ascultã.

Mulþumiri publice meritã ºi pãrinþiicare fac eforturi pentru ca fii lor sã aibãcostume populare cu care sã reprezinteAgnita pe scena oraºului ºi la diverse

concursuri unde sunt remarcaþi. ªi acum,unii din ei au plecat supãraþi pentru cãscena a fost prea micã ºi nu au avut loctoþi copii sã joace.

Poate ºi alþi agniþeni meritaufelicitaþi; cei mai bãtrâni, cei care ºi-ausãrbãtorit nunta de aur, cei care îºiîmpodobesc balcoanele, casele ºi curþilecu flori, cei care înfrumuseþeazã oraºulcu vitrine deosebite ºi în general cei caredau un plus de valoare acestui oraº.

Dacã se renunþa la câþiva interpreþide muzicã popularã, valoroºi dar scumpi,(ºi unii cam uzaþi) banii puteau fi folosiþipentru premierea agniþenilor valoroºi.

N-am pomenit nimic despreactivitãþile sportive din aceastã perioadãpe care nimeni nu le-a bãgat în seamã, înafarã de participanþi. Câþi agniþeni cunoscsportivii din oraº ºi performanþele lor?

Asta trebuie fãcut pentru tinerii dinAgnita. Sã-i cunoaºtem pe cei valoroºi,sã-i apreciem ºi sã ne mândrim cu ei.

Poate pentru urmãtoarea ediþie se vaorganiza un concurs de scenariipentruZilele Oraºului. ªi cel mai bun sãfie premiat. Pentru cã deocamdatã ZileleCulturale ale Oraºului Agnita au devenitun spectacol de rutinã ce seamãnã cumajoritatea zilelor organizate în oraºeleºi satele din România.N-are nimicspecific. Spectacol artistic pe scenã,mâncare, bãuturã ºi manele (la 50 metride scenã, soliºtii nu se mai aud) , gãlãgiemultã ºi o mizerie de nedescris în spateletarabelor.

Cred cã tinerii din Agnita pot gãsisoluþia ca aceastã manifestare sã fie maimult o sãrbãtoare a agniþenilor, decât unspectacol scump pentru agniþeni.

I Bârsan

Agnita: Bonea Maria, Potor Ioan, HîrþoagãPaul, Roman Rãzvan împreunã cu profesorullor Vaida Ioan.

A fost o sãptãmânã în care buna dispoziþieºi veselia au fost prezente tot timpul pe Valeaªtezii alãturi de vremea bunã care a þinut cunoi. Programul taberei a început cu activitãþide ecologizare. Au fost strânºi zeci de saci degunoaie aruncate de turiºtii inconºtienþi cares-au perindat prin acele locuri.

Activitãþile pe ateliere s-au desfãºurat zide zi f ie ele sportive, f ie dezbatereaproblemelor de actualitate legate decomportamentele de risc, fie motivaþia de afi lider sau protejarea ºi acordarea primuluiajutor atunci când mergem pe munte.

Pentru unii dintre noi a fost primaexpediþie în care s-a dormit în corturi, în careduºurile cu apã din râul de munte au fost camreci, saltelele cam tari ºi în care am gãtit noisinguri la bucãtãria de campanie.

Tot ceea ce am învãþat am þinut sã arãtãm

ºi locuitorilor Sibiului în ziua destinatãdeclaraþiei taberei.

Sperãm ca aceastã primã prezenþã aelevilor agniþeni la tabãra de varã organizatãde Crucea Roºie Românã sã fie dublatã în aniiurmãtori de o prezenþã mai mare a elevilornoºtri la astfel de activitãþi.

Þinem sã mulþumim în primul rând D-reiClaudia Popa – Directorul Filialei Sibiu aCrucii Roºii Române, cea care este an de anprincipalul artizan al taberei de varã ºi tuturorsponsorilor care ne-au ajutat ca tabãra dinacest an sã fie o reuºitã.

Un singur regret, la final de articol,subfiliala Agnita a Crucii Roºii a fost practicinexistentã la astfel de acþiuni. O aºteptãmsã se implice în educaþia copiilor, sã lepropunã acestora activitãþi care sã îipregãteascã pentru integrarea în societate,sã fie un bun exemplu civic pentru toþicetãþenii oraºului.

Ioan Vaida

ELEVII AGNI|ENIELEVII AGNI|ENIELEVII AGNI|ENIELEVII AGNI|ENIELEVII AGNI|ENI„LIDERI PENTRU MÂINE”„LIDERI PENTRU MÂINE”„LIDERI PENTRU MÂINE”„LIDERI PENTRU MÂINE”„LIDERI PENTRU MÂINE”

În ºedinþa ordinarã a Consiliului LocalAgnita din iulie, viceprimarul Matei Dumitruºi-a exprimat pãrerea referitor la douã articoleapãrute în Gazeta Hâribaciului din luna iunie,ºi anume „Aºa sã-i ajute Dumnezeu” ºi„Agnita are un Consiliu Local sau douã tabereostile?”.

Ameninþarea cã va cere schimbareacolectivului de redacþie, dacã vor mai fipublicate asemenea articole, mã determinãsã revin asupra acestor articole .

Primul l-am scris în urma unei discuþiicu un amic din Sibiu, originar din sud, motivpentru care ne tachinãm de câte ori avemocazia. Cum era spre sfârºitul campanieielectorale ºi la televizor s-a comentat modulîn care unii candidaþi din sud ºi-au plãtitalegãtorii ºi i-au pus sã jure pe Biblie cã-i vorvota, n-am vrut sã pierd ocazia ºi sã-i arãt câtsunt de corupþi cei din zona lui de origine.

-„Norocul vostru, cã ºtiriºtii de lateleviziuni se învârt numai în jurulBucureºtiului ºi nu ºtiu cã ºi pe ValeaHârtibaciului s-a practicat metoda cu Biblia”.

Nu l-am crezut dar în ziua alegerilorspusele lui mi-au fost confirmate de persoaneinformate, care n-au vrut sã-mi spunã nicinume, nici detalii. Fapta era consumatã,efectele ei nu mai puteau fi anulate, aºa cãnu mai aveau importanþã persoanele dar amconsiderat important sã descriu metodamurdarã practicatã.

Pentru cã ºi atunci, când unii au stricatlocul de joacã pentru copii, ºi atunci, cândam vãzut murdãria de pe Steinburg, n-am ºtiutcine sunt fãptaºii dar am criticat mârlãnia ºinesimþirea lor. De aceea am þinut sã scriu ºidespre posibilele practici murdare dincampania electoralã.

Surpriza mea a fost când, în ºedinþaConsiliului Local, viceprimarul MateiDumitru a susþinut cã în articol este vorbadespre el. Eu n-aº fi îndrãznit sã afirm aºaceva , neavând nici un fel de dovadã, aºa cumnu am nici argumente sã-l contrazic. Edreptul fiecãruia sã creadã ce vrea desprearticol ºi sã-ºi dea cu pãrerea despreconþinutul lui.

În al doilea articol comentat deviceprimar, descriam felul în care s-adesfãºurat prima ºedinþã a Consiliului Localnou ales. Atât modul în care ºi-au ocupatconsilierii locurile, cât ºi conþinutul discuþiilormi-au sugerat titlul articolului, care era o

VICEPRIMARUL ~I GAZETAîntrebare retoricã, al cãrui rãspuns urmeazãsã-l af lãm din modul de desfãºurare alºedinþelor ulterioare. Am încercat sã redaucât mai fidel atmosfera ºedinþei fãrã sã facreferiri la organizaþii sau partide politice.

Viceprimarul considerã cã articolul estepolitic ºi nu reflectã realitatea. Dupã pãrereasa nu sunt douã tabere, consilierii acþioneazãunitar în interesul cetãþenilor iar în articoleste denigratã activitatea lor. De aceea aameninþat cã va cere schimbarea colectivuluide redacþie dacã vor mai fi publicateasemenea articole.

Dacã nu sunt douã tabere, de ce în „SibiuStandard” declarã cã este liderul celor 10consilieri, asumându-ºi rãspunderea pentrumodul cum aceºtia vor vota? Dacã cei 10 suntîntr-o alianþã ºi el este liderul lor, ceilalþi 7consilieri din afara alianþei nu sunt un altgrup? ªi atunci , nu sunt douã grupuri întrecare, dupã modul discuþiilor , nu prea existãarmonie?

Referitor la alianþa celor 10 consilieri, mi-ar face plãcere sã ºtiu mai multe despre ea,pentru a-i informa pe agniþeni ºi nu numai.

Ar fi foarte bine dacã cetãþenii oraºului– atât de des invocaþi în discuþiile din ºedinþe- ar afla pe ce criterii a fost constituitã alianþaºi care este scopul ei? Despre relaþii deprietenie între membrii alianþei nu poate fivorba, datoritã acuzelor reciproce exprimatemai ales în prima prima parte a campanieielectorale iar o platformã politicã comunã aravea succes ca în fabula „Racul, broasca ºi oºtiucã”.

Un comunicat oficial din care sã reiasãîn folosul cui s-a constituit alianþa oriîmpotriva cui, ar fi bineprimitã de agniþeni,ºi stã în puterea liderului sã facã acest lucru.

În ceea ce priveºte intenþia de a cenzuraGazeta Hârtibaciului, comentariile sunt deprisos. Calitatea de viceprimar ºi de lider(persoanã dominantã într-un grup) al celor10, nu-i conferã nici un fel de prerogative înceea ce priveºte drepturile cetãþenilor de ase informa ºi de a informa. Atunci cândconsiderã cã un articol nu reflectã realitateaare dreptul la replicã ºi garanþia cã acesta vafi publicat.

Apropo: ºtiaþi cã viceprimarul a fãcutpariu cu un prieten, pe 1000 lei noi (10milioane lei vechi), cã va fi ales consiler? ªi acâºtigat. Câþi bani câºtiga dacã fãcea pariucã va fi ales ºi viceprimar?

I Bârsan

(continuare din pagina 1)

Silvia Pãcurar ºi picturile ei

Moment Caragiale

(continuare din pagina 1)

PROIECTUL „CIRCUITUL BISERICILOR PICTATE DE FRAÞII GRECU” LA ÞICHINDEAL ÎN 30 AUGUST 2008

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 3

Va urma

O lucrare monograficã despre Þichindeal– nu existã tipãritã, un manuscris putând ficercetat prin grija fam. Florian Dragoman.Este un manuscris dactilografiat – pãstrat cugrijã – în care sunt culese datele „esenþiale”despre o comunã vestitã altãdatã, ajunsã –datoritã vremurilor – un sat „cu case rãzleþeºi strãzile largi ºi frumoase”. Manuscrisul esteîntocmit la 1975 prin grija preotului pensionarLazãr Bordeanu.

Vechea comunã Þichindeal - situatã la 504m altitudine - avea o suprafaþã de 133 jugãre,65 jugãre curþi (în 1950 avea 1500 de hectare).Un act de strângerea dãrilor bisericeºti –datat la 1350 ºi pãstrat la Vatican – aratã cãîn sat erau, la acea datã numai saºi, deconfesiune romano-catolicã. Potrivit uneitradiþii locale primii români aºezaþi în sat arfi fost familiile Dragoman, Tatu, Aron, Hidu,Ienciu ºi Mihai. Istoria populaþiei româneºtiar începe cu Absid Dragoman venit aici dinBanat. El ar fi donat bisericii din Gelmar –Hunedoara, un clopot, pe care ºi-a scrisnumele sãu ºi al satului Þichindeal.

Prima ºcoalã româneascã de pe valeaHârtibaciului este consemnatã, în acestmanuscris, în 1780, aici activând dascãlulSimion Mihai, ce þinea cursurile ºcolare încasele particulare ale scriitorului Toader Aron(la nr. 8, la Dragoman –nr. 28 ºi la SimionGiurgiu de la nr. 68).

Seria învãþãtorilor a continuat cu AronAron (în 1836) ºi cu Simion Dragoman ( în1898). Simion Dragoman a construit cuajutorul material ºi financiar al þichindelenilorºcoala profesionalã (în prezent cãminulcultural), „unde funcþioneazã împreunã cu

PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{ PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{ PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{ PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{ PRIMA ~COAL{ ROMÂNEASC{ - PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?- PE HÂRTIBACI - LA |ICHINDEAL?învãþãtoarea Lucreþia Ienciu pânã în 1936.Mai recent amintim pe învãþãtorii Rãduþ dinÞichindeal, Jeleriu din Loamneº, MinervaDragoman, Veturia Dragoman (de la grãdiniþade copii), Filip ºi Mihuleþ.

Dintre intelectualii satului care s-auafirmat în cultura româneascã ardeleanã,amintim pe Teodor Aron, din familiaprotopopului Aron (nãscut în 1776), fostelev la liceul imperial din Sibiu, unde a învãþatºi Gheorghe Lazãr din Avrig, tribunul Lauriandin Fofeldea ºi Bologa din Marpod.

Teodor Aron este cunoscut prinscrierile prin scrierile sale despre „OrigineaRomânilor ºi creºtinarea românilor”, care afost tipãritã în 1850, la Budapesta.

Vrednic de amintit este apoi DimitrieÞichindeal, un strãnepot al lui AbsidDragoman. Dimitrie s-a nãscut la Þichindealdar din pricina asupririi românilor, a trebuitsã se refugieze împreunã cu pãrinþii, tatãl luifiind preotul Zaharia din Banat. Familia luiDimitrie ºi-a schimbat atunci numele defamilie din Dragoman în acela de Þichindeal, în amintirea satului natal. DimitrieÞichindeal - cântat de Eminescu – a fost unscriitor ºi un traducãtor de valoare, într-olimbã curat româneascã. Eliade Rãdulescu –contemporanul sãu – îi lãuda strãdaniilepentru ridicarea limbii româneºti ºi pentrudrepturile poporului român. Dimitrie a învãþatla Timiºoara, însuºindu-ºi o culturã aleasã, ºistãpânind mai multe limbi strãine. EliadeRãdulescu îl numãra printre luceferiiTransilvaniei, alãturi de Gheorghe Lazãr,Petru Maior ºi Gheorghe ªincai. Din pricinagreutãþilor naþionale ºi politice pe care le-a

avut cu sârbii, Dimitrie nu trãieºte decât 42de ani. Nici fiul sãu, care ºi-a luat licenþa înlitere, nu a trãit mai mult, ci a murit înaintede de a-ºi face o carierã.” ( …)

„Satul Þichindeal a dat apoi neamuluiromânesc o seamã de bãrbaþi vrednici deremarcat în viaþa publicã. Dintre aceºtiaamintim pe generalul Ioan Hidu – Cluj,colonelul Ioan Hidu – Lugoj (cel care a semnatla Alba Iulia actul unirii din partea satuluiÞichindeal ºi care a fost susþinut la ºcoalã deun unchi ce era colonel la Viena) . Toþi treiau luat parte la rãzboiul din Italia (1866).”

Trebuie menþionaþi Ioan Ienciu,

local, Maria Muntean – contabilã la BalanþaSibiu, Ioan Oana – funcþionar CFR Sibiu,Elisabeta Oanã – funcþionarã la Bancã,Virginia Oanã – asistentã Laborator Sibiu,Maria Duma – subinginerã, Paraschiva Duma– asistentã Laborator Sibiu, Florica Bordean– învãþãtoare Sibiu, Virgil Cetean – directorfabrica de textile Mediaº, Ioan Hidu – inginerîn Persia (Iran), Anghel Dumitru – contabilFlamura Roºie Sibiu, Ioan Dragoman –colonel Braºov, Simion Dragoman – colonelDeva, Dragoman Ioan – colonel Bucureºti,Ienciu Ioan – loclotenent Miliþie Sibiu, PetruMaria – învãþãtoare Þichindeal, Bera Simion

preºedintele Tribunalului din Cluj, pe TomaIenciu, avocat, pe Giurgiu Ioan – secretar laPrefectura din Sibiu, precum ºi pe notarii:Mihu Ioan (Noul Sãsesc), Mihai Toma(Þichindeal), Viorel Ienciu (Þichindeal),Dragoman Silviu (Vurpãr), Petru Simion(Hosman), Ioan Albu (Ghijasa de Jos).

De amintit învãþãtorii:„Dragoman Liviu (Brad), Dragoman

Minerva (Sibiu), Elisabeta Benea (NoulSãsesc), Dragoman Simion (Nocrich),Cornelia Marin-Florea (directoare degrãdiniþã – Bucureºti). Dintre ceilalþiintelectuali amintim pe „Tatu Artenie –director general la Banca de InvestiþiiBucureºti, Ioan Tatu – inginer textilist , AnaTatu – sorã medicalã, dr. Ioan Ienciu – medicchirurg Sighiºoara, dr. Ioan Bordean – medicprimar ºi ºef de lucrãri la Institutul dinTimiºoara (trimis în 1974 ca specialist înAlgeria), Achim Mihuleþ – director la Arad,Livia Rivel ºi Ana Gheorghiu – funcþionareîn Sibiu, Dragoman Achim – brigadier silvic

– ºef serviciu Braºov , Giurgiu Simion –funcþionar superior Bucureºti, DragomanValeriu – inginer ºef secþie ºi deputat înMarea Adunare Naþionalã (a salvat 16 familiiîn rãzboiul cu fasciºtii), Achim Cloþan –inspector regional silvic Cluj, MariaDragoman – funcþionarã PTT, ParaschivaDragoman – asistentã, Coriolan Dragoman –funcþionar, Maria Hidu – funcþionarã la Cluj,Aurel Hidu – colonel Cluj, Pantiloi Ioan –secretar consiliu, Aurel Pantiloi – colonelMiliþie, Mihai Pantiloi – tehnician Deva, VirgilPantiloi – cãpitan Bucureºti, Ienciu Simion –funcþionar superior Bucureºti, DragomanAurel – tehnoredactor Casa ScânteiiBucureºti. Lista nu se terminã aici, chiar dacãmanuscrisul finalizeazã (în 1975) o situaþiemai mult decât lãudabilã.

Vechea comunã politicã Þichindeal a fosto localitate româneascã înf loritoare cuoameni cu carte ºi care erau vrednicigospodari ºi cu „fricã de Dumnezeu”.

Marius Halmaghi

Satul Þeline, nu este numai unul din cele maiîndepãrtate de Sibiu, 91 km, dar mai ales unul din cele maiizolate localitãþi. Este la 4 km de Brãdeni, dacã mergi pejos peste deal ºi la 12 km cu maºina. Mai departe de Þelinenu ai unde merge cu maºina, fiind la capãt de drum civilizat.Pe jos poþi ajunge prin pãduri în Daia ºi Meºendorf ori pestedeal în Grânari.

În urmã cu 116 ani, când nu se vorbea de artere decirculaþie, când legãtura dintre sate se fãcea cu cãruþa oripe jos, în Þeline s-a construit cea mai încãpãtoare bisericãortodoxã, din protopopiatul Agnita. Atunci profitând deocrotirea dealurilor ºi a pãdurilor ºi de pãmântul mãnos,þelnerenii îºi afiºau cu mândrie hãrnicia ºi bogãþia.

Hãrnicia ºi bogãþia nu s-au potrivit cu legilesocialismului ºi colectivizarea i-a fãcut pe tot mai mulþi sãpãrãseascã satul, sã-ºi caute rostul prin Sighiºoara, Agnitaori alte oraºe.Oameni mândrii, þelnerinii n-au întins mâna,ºi-au fãcut case, ºi-au cumpãrat apartamente ºi au doveditcã pot fi fruntaºi ºi la oraº.

ªi aºa satul s-a împuþinat mereu, preotul n-a mai oficiatde multã vreme taina cununiei, foarte rar a botezului ºi foartedes slujbe de înmormântare.

Dar cei plecaþi din sat, cei care poartã în suflet umbraamintirilor revin mereu sã-ºi astâmpere dorul de locurilecopilãriei. ªi pentru a se vedea unii cu alþii, au hotãrât cadin trei în trei ani sã se întâlneascã în ultima duminicã dinluna iunie.

ªi anul acesta s-au întâlnit în 29 iunie.Au regãsit biserica aºa cum o ºtiau. Împodobitã cu

multe icoane încadrate cu minunate ºtergare þesutedemult la rãzboi, în seri lungi de iarnã, de mâini harnicecare împleteau fire negre ºi albe, cu gânduri frumoase ºicu rugãciuni.

Au regãsit-o mare, mult prea mare pentru cei care mairevin la întâlnirea fiilor satului. Pentru cã ºi aceºtia sunttot mai puþini. Sunt tot mai puþini cei care s-au nãscut înÞeline.

Pe fii lor, nãscuþi la oraº ºi crescuþi cu cheia la gât, nu-i prea intereseazã amintirile pãrinþilor, iar pe nepoþiiamatori de discotecã ºi mai puþin.

Poate aceastã puþinãtate a mulþimii þelnerenilorprezenþi, l-a fãcut pe profesorul universitar Ioan Hantãu sãþinã o cuvântare de salut scurtã, emoþionantã, din care areieºit mai mult tristeþea dupã cei care nu mai sunt, decât

FII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEFII SATULUI |ELINEbucuria întâlnirii cu cei veniþi.

Tot mai puþini vor revenii în satul atât de puternic odatã,ºi vor regãsii în sat tot mai puþini din cei care n-au vru sãplece ºi au rãmas lângã biserica lor, cea mai mare dinprotopopiatul Agnita. I Bârsan

Letiþia Urdea de 95 de ani ºi strãnepoata ei Evelina

blemele din zona sa ºi încearcã sã lerezolve. Când acestea sunt grave ºi impunalte mãsuri, apeleazã la ceilalþi poliþiºtisau instituþii abilitate.

Poliþia de proximitate face legãtura

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

IMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENEIMAGINI AGNI|ENE

Deºi poliþia de proximitate a luatfiinþã din anul 2003, prea puþini cetãþeniºtiu

cu ce se ocupã aceastã structurã apoliþiei urbane. Poate ºi pentru faptul cãtermenul de proximitate – apropiereimediatã, vecinãtate- nu este prea folositîn vorbirea curentã.Sau poate pentru cãam rãmas cu aceeaºi imagine veche apoliþiei provenitã din miliþie care aresarcina exclusivã de a sancþiona.

Pentru cã democratizarea a impusalte relaþii între poliþie ºi cetãþeni a fostcreatã o structurã nouã, menitã sãrealizeze o altã colaborare a cetãþeanuluicu poliþia bazatã pe ideea cã aceasta esteîntradevãr în slujba cetãþeanului.. Aceastaeste Poliþia de Proximitate.

între cetãþean ºi instituþia poliþiei,identificã factorii de risc ºi face totulpentru a-i elimina, mediazã conflicteleinterumane, identificã relaþiile tensionatedintre cetãþeni ºi intervine pentruameliorarea lor.

Pentru a realiza toate acesteapoliþistul de proximitate trebuie sã aibãcalitãþi de bun negogiator, aptitudini decomunicare ºi sã fie un bun psiholog. Eltrebuie sã realizeze un parteneriat întrepoliþie ºi cetãþeni, direct sau prin unitãþiºcolare, bisericã, organizaþii neguverna-mentale sau autoritãþi publice locale.

În Agnita poliþistul de proximitateeste agentul ºef ajunct, Gheorghe Blãjan,(George) care a profitat de zilele oraºului

POLI|IA DE PROXIMITATEPOLI|IA DE PROXIMITATEPOLI|IA DE PROXIMITATEPOLI|IA DE PROXIMITATEPOLI|IA DE PROXIMITATE

Din iniþiativa asociaþiei GALMicroregiunea Hârtibaciu, în data de 9august reprezentanþii acesteia s-au întâlnitcu reprezentanþi fundaþilor ADEPT, MihaiEminescu Trust ºi Milvus, la Sighiºoara.Acolo, împreuna cu primarul din Agnita,Radu Marius Curcean, s-a discutat despreoportunitãþile care rezultã din statutulNatura 2000 al Podiºului Hârtibaciului.

Protec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiProtec\ia eficient[ a naturiiare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborareare nevoie de colaborare

Cele patru organizaþii sunt preocupatede elaborarea în comun a unui program deinformare, privind protecþia pãsãrilor ºioportunitãþile ce decurg din aceasta pentrulocalnici.

Asociaþia GAL MicroregiuneaHârtibaciu pregãteºte, împreuna cupartenerul sãu Fundaþia Federalã Germanãde Mediu (DBU) construirea unui „Centrude Informare S.P.A. Podiºul Hârtibaciului“.

Pentru realizarea unui program eficientprivind managementul Spaþiului deProtecþie Avafaunisticã (SPA) PodiºulHârtibaciului care se întinde pe o suprafaþãde 248 000 Ha. este necesarã colaborareacelor patru organizaþii.

Întâlnirea ºi dezbaterile au avut succesdatoritã D-nei Erica Stanciu director alprogramului Dunãre – Carpaþi la WWFinternaþional, un O.N.G cunoscut pe planmondial. În calitate de moderator ErikaStanciu a ºtiut sã canalizeze dezbaterile peproblemele de interes comun, putându-seastfel contura o colaborare între cele patruorganizaþii care urmeazã sã sereîntâlneascã la mijlocul lunii septembrie.Atunci se preconizeazã ca fiecare sãprezinte modul în care se va implica larealizarea Centrului se Informare ºielaborarea în comun a unui “Plan demanagement” pentru SPA PodiºulHârtibaciului.

J. Cotaru

Fundaþia ADEPT este foarte activã înzona Saschiz ºi cunoscutã prin programeleconcrete pentru îmbunataþirea situaþieifermierilor mici. Trustul Mihai Eminescueste implicat de multã vreme în acþiunieficiente pentru pãstrarea patrimoniuluicultural din sudul Transilvaniei. AsociaþiaMilvus din Tîrgu Mureº a elaborat, pentruMinsterul Mediului, o documentaþiecompetentã pentru toate toate siturileNatura 2000 din Ardeal inclusiv pentru SPAPodiºul Hârtibaciului..

O condiþie esenþialã aeficienþei poliþistului deproximitate este cãacesta trebuie cunoscut ,cã oamenii trebuie sãaibã încredere în el, cãîntre ei trebuie sã existecomunicare.

Poliþistul de proxi-mitate nu sancþioneazã,nu dã amenzi ºi nuîntocmeºte proceseverbale. El af lã pro-

pentru a realiza un stand de informarecu pliante pe care le-a distribuitcetãþenilor. El este cel care îi invitã peagniþeni sã i se adreseze cu încrederepentru rezolvarea diverselor situaþii.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul I, nr. 5, aAnul I, nr. 5, aAnul I, nr. 5, aAnul I, nr. 5, aAnul I, nr. 5, august 2008ugust 2008ugust 2008ugust 2008ugust 2008

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Sfânta Scripturã nu ne oferãinformaþii foarte multe ºi completedespre viaþa Maicii Domnului, eaconcentrându-se asupra prezentãrii vieþiiºi activitãþii Mântuitorului Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu fãcut om. Cu toateacestea Maica Domnului a reprezentat opersoanã importantã atât pentru SfinþiiApostoli, cât ºi pentru creºtinii Bisericiiprimare, astfel încât s-a format oadevãratã tradiþie teologicã ºi culticã înlegãturã cu ea, transmisã de-a lungultimpului pânã în zilele noastre. Dacã laînceput aceastã tradiþie a avut un caracterpreponderent oral, ulterior ea a luat ºiforma unor texte scrise, cum ar fiEvanghelii apocrife populare (care nusunt cuprinse în Sfânta Scripturã) saufragmente ale scrierilor Sfinþilor Pãrinþi.Ele au constituit materialul de bazãpentru alcãtuirea unor „Vieþi ale MaiciiDomnului”, datate în a doua jumãtate aprimului mileniu. În continuare vom redacâteva paragrafe referitoare la sfârºitulpãmântesc al Maicii Domnului, aºa cumacesta este prezentat în Viaþa MaiciiDomnului scrisã de cãtre Sfântul MaximMãrturisitorul (secolul VII).

„Când Hristos, Dumnezeul nostru, avrut sã o facã sã iasã din aceastã lume pepreasfânta ºi curatã Maica Sa ºi sã o ducãîn împãrãþia cerurilor pentru a primicununa veºnicã a bunãvoirilor ºiostenelilor mai adânci decât firea, pentrua o aºeza la dreapta Sa cu veºmânt deaur þesut cu strãlucire din felurite culoriºi sã o proclame împãrãteasã a tuturorfãpturilor, sã o ducã înãuntrulcatapetesmei ºi sã o facã sã locuiascã înSfânta sfintelor, i-a vestit dinainte slãvitamutare. ªi i-a trimis din nou peArhanghelul Gavriil sã-i vesteascã slãvita

Adormirea `i pream[rirea Maicii DomnuluiAdormirea `i pream[rirea Maicii DomnuluiAdormirea `i pream[rirea Maicii DomnuluiAdormirea `i pream[rirea Maicii DomnuluiAdormirea `i pream[rirea Maicii Domnului

mutare, ca odinioarã minunata zãmislire.Arhanghelul a venit deci ºi a întins ramurade palmier care era semnul biruinþei ºi aspus: „Fiul ºi Domnul tãu te cheamã: Eceasul venirii la Mine a Maicii Mele! Deaceea m-a trimis sã-þi vestesc din nou þie,cea binecuvântatã între femei!...” CândSfânta Nãscãtoare de Dumnezeu a auzit

acestea, s-a umplut de bucurie ºi a datîngerului rãspunsul ei dintâi: „Iatã roabata! Fie mie ºi acum dupã cuvântul tãu!”ªi îngerul a plecat. Atuncipreabinecuvântata ºi slãvita Nãscãtoarede Dumnezeu Maria s-a ridicat ºi, plinãde bucurie, s-a dus în Muntele Mãslinilorca sã aducã Domnului în liniºte ºi în

lucrarea harului mulþumirea ºi cererileei pentru sine ºi pentru lumeaîntreagã...Când ºi-a sfârºit rugãciunea ºimulþumirea, s-a întors în Sion ºi de îndatãDomnul l-a trimis pe Ioan Evanghelistulºi Teologul pe un nor, cãci Sfânta fecioarãdorea sã-l vadã...

El a aºezat-o pe slãvita Maicã a luiHristos în sicriul ei, iar credincioºiistrânºi acolo suspinau din nou ºi mai multpentru cã au aflat de mutarea sfinteiFecioare, maica lor...Atunci Sfântanãscãtoare de Dumnezeu ºi-a deschisgura nestricãcioasã ºi preacuratã...ºi pecând binecuvântata Maicã a lui Hristosvorbea ºi-i binecuvânta s-a auzit glasulunui tunet puternic ºi un nor cu adierepaºnicã. ªi iatã cã din norul strãlucitorau cãzut ca niºte picãturi de rouãînmiresmatã sfinþii ucenici ºi apostoli ailui Hristos, care fuseserã adunaþi de lamarginile pãmântului în faþa caseiPreasfintei Fecioare Nãscãtoare deDumnezeu...Au intrat înaintea ei ºi ausalutat-o cu fricã ºi respect. Iar Fericitaºi Preasfânta i-a binecuvântat ºi i-aînºtiinþat de plecarea ei din aceastã lume.Le-a povestit ºi moartea ce îi fusesetâlcuitã de cãtre înger ºi le-a arãtatsemnul morþii ei, ramura de palmier datãei de cãpetenia îngerilor, i-a mângâiat ºii-a binecuvântat..., poruncind rânduialaîmbãlsãmãrii ºi îngropãrii sale, ºi-a ridicatmâinile ºi a început sã mulþumeascãDomnului... Când Sfânta ºiPreabinecuvântata Nãscãtoare deDumnezeu a tãcut dupã lauda ºirugãciunea ei, Sfinþii Apostoli au începutsã vorbeascã la porunca Duhului Sfânt ºiau lãudat ºi slãvit fiecare dupã putereasa ºi dupã cum îi dãdea Duhul Sfânt...

Hirotonia nou alesului episcop vicar alArhiepiscopiei Sibiului a avut loc pe data de15 august, de praznicul „Adormirii MaiciiDomnului”, la Mãnãstirea Brâncoveanu de laSâmbãta de Sus.

La slujba de hirotonire au participat,alãturi de Înaltpreasfinþia Sa Dr. LaurenþiuStreza, Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului, ºi Înaltpreasfinþia Sa Irineu,Mitropolit al Olteniei, Înaltpreasfinþia SaSerafim, Mitropolitul Germaniei, EuropeiCentrale ºi de Nord. De asemenea au fostprezenþi ºi Preasfinþia sa Ioan Selejan,Episcopul Covasnei ºi Harghitei ºi Preasfinþiasa Paisie Lugojanu, episcop vicar alArhiepiscopiei Timiºoarei.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului aadunat la Mânãstirea cu acelaºi hram dinSâmbãtã de Sus mii de oameni. Credincioºiortodocºi din Sibiu, Braºov, dar ºi din altejudeþe au venit sã se roage împreunãFecioarei Maria. Având în vedere numãrulmare de pelerini sosiþi la Sâmbãta, serviciulreligios a fost oficiat în aer liber, într-opãdurice din apropierea mãnãstirii.

Ceremonia hirotonirii a debutat încã dejoi seara (14 august), când Pãrintele Andrei

Hirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopvicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiului

a fãcut mãrturisirea de credinþã, jurând în faþalui Dumnezeu cã va mãrturisi ºi va apãracredinþa adevãratã. Hirotonirea a fostdesãvârºitã a doua zi, când PreasfinþitulAndrei Fãgãraºanu a oficiat prima sa liturghieîn calitate de episcop vicar. La finalul ei, s-adat citire hotãrârii prin care Sfântul Sinod alBisericii Ortodoxe Române îl recunoaºte penoul episcop vicar al Sibiului, iar acesta aprimit însemnele de episcop vicar de la ceitrei mitropoliþi participanþi la hirotonie.

Noul episcop vicar a fost prezentatmulþimii de credincioºi de cãtre Înalt PreaSfinþitul Pãrinte Laurenþiu, care a precizatfaptul cã este pentru prima datã când lamânãstirea de la Sâmbãta de Sus se sfinþeºteun episcop ºi l-a încredinþat pe Prea SfinþitulAndrei de faptul cã va avea sprijinul sãu.

Urãrilor de slujire rodnicã ºi împlinireadresate proaspãtului episcop vicar s-aualãturat preºedintele României, TraianBãsescu, printr-un mesaj transmis cu acestprilej, ºi ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu.

Proaspãtul episcop vicar ºi–a exprimatconvingerea cã, prin rugãciune ºi cu ajutorulsfaturilor înalþilor ierarhi ai Bisericii OrtodoxeRomâne, îºi va putea îndeplini misiunea ce i–

a fost încredinþatã, precizând cã este“conºtient de greaua misiune”. Noul episcopvicar a mulþumit Prea Fericitului PãrintePatriarh Daniel, Înalt Prea Sfinþitului PãrinteLaurenþiu pentru încrederea pe care i-aacordat-o, Prea Sfinþitului Ioan al Covasnei ºiHarghitei pentru ocrotire, precum ºi tuturorpãrinþilor ºi fiilor spirituali.

Prea Sfinþitul Pãrinte Andrei Fãgãrãºanus-a nãscut la data de 22 noiembrie 1967, înlocalitatea Cheþani, judeþul Mureº, primulcopil al pãrinþilor Nicolae ºi Maria. ªcoalaprimarã ºi gimnaziul le-a urmat în satul natal

Cheþani, judeþul Mureº. A absolvit Liceul dinIernut, judeþul Mureº, promoþia 1986. În anul2000 a absolvit Facultatea de TeologieOrtodoxã „Patriarhul Justinian” din Bucureºti.A urmat, în perioada 2002-2005, studii post-universitare la Facultatea de TeologieOrtodoxã din cadrul Universitãþii Aristotel dinSalonic, Grecia.

În anul 1989 a intrat ca vieþuitor laMânãstirea Topliþa, judeþul Harghita. La 19iulie 1990 a fost tuns în monahism cu numelede Andrei, de cãtre Î.P.S. Andrei al Alba-Iuliei.

(continuare în pagina 6)

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Dupã aceasta, din nou, Sfânta Nãscãtoarede Dumnezeu i-a binecuvântat ºi inima sa s-aumplut de o mângâiere dumnezeiascã. ªiatunci s-a întâmplat, iatã, mãreaþa ºi minunatavenire a lui Hristos, Dumnezeul ºi Fiul ei, ºiîmpreuinã cu El au venit oºtile nenumãrateale îngerilor ºi arhanghelilor ºi alte oºtiri aleserafimilor, heruvimilor, scaunelor; toþistãteau cu fricã înaintea Domnului...ªi venireade acum a Domnului era mai mãreaþã ºi maiînfricoºãtoare decât cea dintâi, cãci S-a arãtatmai strãlucitor decât fulgerul ºi decâtSchimbarea la Faþã lucratã pe Tabor... AtunciApostolii au tremurat ºi au cãzut la pãmântca niºte morþi; iar Domnul le-a spus: Pacevouã!...Când Apostolii au auzit glasul dulce ºidorit al Domnului, au fost învioraþi ºi întãriþila suflet ºi la trup, ºi au început sã priveascãcu evlavie strãlucirea slavei ºi faþa luidumnezeiesc de frumoasã. Iar Preasfânta,Preacurata ºi Preabinecuvântata Maicã a luiHristos s-a umplut de bucurie ºi faþa sastrãlucea de strãlucirea slaveidumnezeieºti...ªi a spus: „Binecuvânteazã-mã, Doamne, cu dreapta Ta ºi binecuvânteazãpe toþi cei ce Te slãvesc ºi pomenesc NumeleTãu ºi Îþi aduc toate rugãciunile ºi cererilelor!” Atunci Domnul a întins dreapta Sa ºi abinecuvântat-o pe Maica Sa...ªi, de îndatã, laporunca Domnului, îngerii au început sã laudecu voce dulce, cu glas auzit ºi dorit, iar sfinþiiapostoli s-au închinat în Duhul Sfânt ºi lãudaucu laudã îngereascã. ªi aºa, Preasfânta Maicãa Domnului ºi-a încredinþat fericitul ºi curatulei suflet Domnului, Împãratului ºi Fiului ei,ºi a adormit un somn dulce ºi mult dorit. Aºacum a ocolit durerile naºterii cu o naºterenegrãitã, tot aºa nici durerile morþii n-au atins-o în vremea morþii sale...Mulþimile îngerilorºi-au întins mâinile lor nevãzute la trecereasufletului ei sfânt. Casa ºi împrejurimile s-auumplut cu o mireasmã negrãitã...ªi aºa,Învãþãtorul ºi ucenicii, cerul ºi pãmântul aucondus-o pe Sfânta Fecioarã, Învãþãtorul ºi

Domnul milostiv ºi slãvit a dus sfântul sufletal Maicii Sale preacurate în ceruri, iar uceniciiau aºezat trupul ei neprihãnit pe pãmânt, casã-l ungã cu miresme ºi sã-l ducã acolo undevoia ea, ca dupã puþinã vreme sã fie dus în raisau în locul pe care l-ar voi Fiul ºi Dumnezeulei...Sfinþii apostoli au ridicat pe umeri sicriulcinstit ºi, la porunca Duhului Sfânt, au plecatîn þarina Gheþimanilor, cum le fusese dinainteporuncit de Sfânta Nãscãtoare deDumnezeu...Toþi Apostolii i-au însãrcinat pePetru ºi Pavel sã punã în mormânt sfântultrup...Atunci Petru ºi Pavel n-au atins sfântultrup cu mâinile lor, ci au luat fâºiile ce atârnauici colo plini de evlavie ºi hotãrâre, ºi aºa auridicat fericitul trup din sicriu ºi l-au aºezatîn mormânt...Din adunarea sfinþilor apostolila moartea Împãrãtesei unul dintre apostoli,prin voia proniei, n-a putu fi înºtiinþatîmpreunã cu ceilalþi. ªi sfinþii apostoli l-auaºteptat ca sã dobândeascã ºi elbinecuvântarea prin întâlnirea cu trupul celbinecuvântat ºi fericit. A treia zi însã a sositºi apostolul acesta ºi i-a gãsit pe ceilalþiprieteni ai sãi gata sã cânte psalmi în faþamormântului sfânt. A auzit ºi el psalmodiadulce a îngerilor ºi i-a rugat pe Sfinþii Apostolisã deschidã mormântul cinstit ca sã vadãtrupul slãvit al Preasfintei Nãscãtoare deDumnezeu. Fericiþii Apostoli au ascultatcererea fratelui lor ºi prin porunca DuhuluiSfânt au deschis mormântul cu fricã. Iar cândl-au deschis, na-u mai gãsit trupul slãvit alsfintei Maici a lui Hristos, cãci fusese mutatde acolo unde voise Fiul ºi Dumnezeul ei. Cãciaºa cum Acesta S-a supus mormântului, cânda suferit moartea în trup pentru mântuireanoastrã ºi a înviat a treia zi, tot aºa i-a plãcutsã fie pus în mormânt ºi trupul fãrã prihanãal Preasfintei Maici ºi ea sã fie mutatã înnestricãciunea cea veºnicã dupã cum a voit...Aºadar mormântul a fost gãsit gol. Fâºiile ºigiulgiul în care au aºezat-o le-au aflat, dartrupul Fecioarei nu mai era, ci fusese înãlþatla Fiul ºi Dumnezeul ei, ca sã vieþuiascãîmpreunã cu El ºi aºa a fãcut sã urce fireanoastrã în Împãrãþia cea veºnicã, nu numaiprin Fiul, ci ºi prin Maica Sa. Atunci, fericiþiiApostoli s-au umplut de uimire ºi bucurie ºiau ºtiut cã întârzierea unuia dintre Apostolis-a întâmplat prin voia proniei pentrudescoperirea acestei taine, ca sã se deschidãpentru el mormântul ºi aºa sã se vesteascãmutarea sfântului trup...Au închis deci dinnou sfântul mormânt, iar slãvita mutare aSfintei Nãscãtoare de Dumnezeu a fostpropovãduitã în lumea întreagã...Atunci SfinþiiApostoli, dupã rugãciune ºi salutãriîntreolaltã, s-au împrãºtiat iarãºi fiecare înþara propovãduirii lui ºi-i învãþau pe toþipãgânii în credinþa cea dreaptã dupã poruncaºi cu ajutorul Domnului ºi cu lucrareaminunilor”.

(SFÂNTUL MAXIM MÃRTURISITORUL,Viaþa Maicii Domnului, traducere de diac.Ioan I. Icã jr. În volumul Trei Vieþi bizantineale Maicii Domnului, Editura Deisis, Sibiu,2001)

Adormirea `i pream[rireaAdormirea `i pream[rireaAdormirea `i pream[rireaAdormirea `i pream[rireaAdormirea `i pream[rireaMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii DomnuluiMaicii Domnului

Ne aflãm la un popas de liniºte interioarãºi de schimbare duhovniceascã pe parcursulacestui sfânt ºi mare post rânduit de BisericaOrtodoxã în f iecare an, timp de douãsãptãmâni, pentru întãrirea sufleteascã acreºtinilor care îºi aduc aminte de persoanaMaicii Domnului, de rolul pe care îl are SfântaFecioarã în iconomia mântuirii neamuluiomenesc.

Am ales sã vorbesc despre acest sfântpost ºi nu despre sãrbãtoarea MaiciiDomnului pentru a arãta cã în sufletulcreºtinului din ziua de astãzi, cei doi termeni,post-sãrbãtoare, riscã sã se contopeascã, sãdisparã în sfera de preocupãri ale lumiiprofane.

Astfel, acest post reprezintã pentru noicreºtinii un adevãrat urcuº duhovnicesc, opunte de legãturã între rugãciunile noastreºi rugãciunile sfinþilor aduse ca jertfã acolosus pentru noi lui Dumnezeu, moment în careplângem pentru adormirea celei care L-anãscut pe Mântuitorul dar totodatã nebucurãm cã de acolo de sus din cer, ea nepriveºte pe toþi ca pe niºte fii ai sãi, fiind ceamai bunã mijlocitoare în faþa Fiului sãu pentrutoþi creºtinii.

De aceea postim în aceastã perioadã,pentru cã hrãnindu-ne din bucatele din carelipsesc carnea, laptele, ouãle ºi celelaltealimente de dulce sã ne agonisim creºtereasuf leteascã ºi sã fim alãturi de MaicaDomnului ºi Maica noastrã. Intr-adevãr estetrist atunci când vezi cã termenul de post atâtde îndrãgit de sufletul strãbunilor noºtri, esteînlocuit parcã ºi asimilat de alte cuvinte, cumar fi sandwich, hot-dog sau dietã. Trãireasufleteascã a sãrbãtorii creºtine în general,este în pericol sã fie înlocuitã cu trãirea oferitãde aceastã lume, care ne include într-ununivers fals ºi rigid. Lumea de astãzi nu maivede în aceste mari sãrbãtori prãznuite deBiserica Ortodoxã, decât prilejuri de a evadadin ceea ce este cotidian ºi nu de a intra înospãþul Împãrãþiei celei veºnice. Prea adânciþiîn problemele noastre uitãm sã mai aducemla capãtul Maicii noastre adormite darul cel

Str[lucire duhovniceasc[ prinPostul Adormirii Maicii Domnului

mai de preþ care este postul ºi rugãciunile demulþumire. Durerea este cu atât mai mare cãîn ziua de praznic, de serbare a persoanei caremijloceºte acolo sus în faþa Pãrintelui ceresc,mulþi dintre creºtinii noºtri înlocuiesc mersulla Sfânta Bisericã sau prezenþa la maslul careanunþã ziua multor Biserici (sãrbãtoarea dehram), cu multe alte activitãþi printre caregãsim distracþii care includ un „grãtar”organizat la iarbã verde care nare nici olegãturã cu sãrbãtoarea Adormirii MaiciiDomnului.

Sã încercãm sã legãm iubiþi creºtiniaceastã sãrbãtoare de persoana care a fostpocalul din care ne-a izvorât „lumina adevãratãce vine în lume”. Sã nu fim indiferenþi faþã derugãciunile Maicii Domnului pentru noipãcãtoºii, care sunt adevãrate medicamentespirituale pentru toþi cei aflaþi în greutãþifizice ºi spirituale.

Se spune cã þara noastrã este o „grãdinãa Maicii Domnului”. Prin voinþa noastrã, afiecãruia dintre noi, prin post ºi rugãciuneputem smulge spinii pãcatelor din aceastãgrãdinã în care Sfânta Fecioarã se va puteaplimba printre noi. Acesta este dealtfel,scopul Praznicului Adormirii MaiciiDomnului, acela de a aduce mai multã luminã,speranþã ºi dragoste în sufletul fiecãruicreºtin.

Închei prin a aduce la cunoºtinþã faptulcã dintre lãcaºurile de cult închinateAdormirii Maicii Domnului, se aflã ºi bisericadin Sãsãuº, cea mai veche bisericã,monument istoric de pe Valea Hartibaciului.Sãrbãtoarea de hram se va þine în acest micsat pe data de 24 august, moment în care seva þine ºi Sfântul Maslu, urmat de o agapãfrãþeascã.

Sã mulþumim Sfintei Fecioare, care înfiecare an ne aduce aminte, prin acest sfântPraznic precedat de post, cã este tot timpulalãturi de fiii sãi duhovniceºti ºi sã rostim cutoþii din suflet de creºtin adevãrat: ”Bucurã-te mireasã pururea fecioarã”.

Pr. Copãcianu Alexandru(Sãsãuº)

La 20 iulie 1990 a fost hirotonit ierodiacon laMânãstirea Topliþa de Î.P.S. AntoniePlãmãdealã al Ardealului. La 21 noiembrie1990 a fost hirotonit ieromonah la MânãstireaTopliþa de Î.P.S. Andrei al Alba-Iuliei. La 10august 1995 a fost numit stareþ la MânãstireaFãgeþel, judeþul Harghita de cãtre P.S. Ioanal Covasnei ºi Harghitei. La 29 august 1999 afost hirotesit protosinghel la MânãstireaFãgeþel, iar la 29 august 2006 a fost hirotesitarhimandrit la Mânãstirea Fãgeþel de cãtreP.S. Ioan al Covasnei ºi Harghitei. La 1octombrie 2005 a fost numit Exarh almânãstirilor din Episcopia Covasnei ºiHarghitei, post pe care îl ocupã ºi în prezent.În anul 1995, împreunã cu doi monahi deMânãstirea Topliþa, a fost transferat de P.S.Ioan la Mânãstirea Fãgeþel, mãnãstire greuîncercatã în 1940. Aici a gãsit doar bisericamânãstirii, restul fiind distrus.În aceastã perioadã, 1995-2008, P.C. Andreia condus lucrãrile de refacere a acesteimânãstiri: pictura bisericii, clopotniþa, corp-chilii, arhondaric, gospodãrie anexã. Tot înaceastã perioadã a reuºit aici, într-o zonã underomânii sunt minoritari, sã adune o obºte devieþuitori. Pe unii îndemnându-i spre ºcolileteologice din þarã. Relaþia cu populaþiamaghiarã din împrejurimi s-a dovedit a fi bunã

consolidându-se un climat de bunã convieþuireîn jurul mânãstirii.

Noi îi dorim sã aibã parte de o pãstorirecât mai îndelungatã, mai liniºtitã ºi cât mairodnicã pe plan spitritual.

Participant

Hirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopHirotonirea noului episcopvicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiuluivicar al Arhiepiscopiei Sibiului

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr. Du-mitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

(continuare din pagina 5)

(continuare din pagina 5)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2008 7

@N LUNA AUGUSTESTE ZIUA LOR

Nãstase Paraschiva 80 de ani 2 sept FofeldeaCostea Ecaterina 83 de ani 5 sept GherdealChirtop Maria 82 de ani 6 sept FofeldeaCojocaru Maranda 82 de ani 7 sept MarpodCoroiu Maria 85 de ani 9 sept RujaGrecu Eugen 85 de ani 9 sept StejeriºToader Elena 80 de ani 10 sept RujaMacavei Ioan 86 de ani 12 sept BeneºtiFrank Wilhelm 82 de ani 13 sept MerghindealGavrilã Maria 89 de ani 15 sept Dealu FrumosTatu Constantin 85 de ani 15 sept AlþânaNoaghea Maria 84 de ani 17 sept BruiuVasiu Livia 85 de ani 18 sept BeneºtiNiculae Maria 84 de ani 18 sept. GherdealTãbãcaru Ana 84 de ani 18 sept. BruiuToader Vasilica 83 de ani 18 sept. MarpodBucºã Ioan 84 de ani 20 sept. AlþânaNistor Ana 80 de ani 23 sept. Ghijasa de SusRãducel Otilia 83 de ani 24 sept. ªomartinBarbu Dumitru 83 de ani 24 sept. MarpodMocanu Maria 83 de ani 25 sept. FofeldeaSerafim Ana 83 de ani 25 sept. FofeldeaPrecup Ioan 81 de ani 25 sept. FofeldeaRaicu Maria 88 de ani 27 sept. AlþânaMacavei Ioan 86 de ani 27 sept. AlþânaDragomir Susana 86 de ani 27 sept. BeneºtiSuºu Maria 83 de ani 27 sept. FofeldeaVasiu Elena 84 de ani 29 sept. BeneºtiLãcãtuº Maria 86 de ani 30 sept. Dealu frumosToader Gheorghe 80 de ani 30 sept. Ruja

Noi le urãm bãtrâneþe liniºtitã, sãnãtate ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Cerem scuze pentru eventuale erori datorate neactualizãrii listelor.

În folclorul local se pãstreazã poezii de-spre ºcoala renumitã din sat, ºcoalã cu doarºapte clase primare dar din care au ieºit mulþioameni învãþaþi! Nu trebuie uitat cã toþi copiitrebuiau sã meargã la Nocrich sã dea exam-ene, dar erau primii din ºapte comune!

„Floricicã de pe dealDe la noi din ÞichindealAu ieºit oameni cu gradCã îs doctori ºi coloneiªi directori, generaliNe putem mândri cu ei.Foicicã lemn sucit

O “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiO “poveste” despre oameniiînv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!înv[\a\i ai |ichindealului!

„M-am nãscut în Cernealãªi m-am dus în Banat,Am fãcut o socotealãCa sã ajung pânã la împãrat.Sã aduc libertate iarãPentru românii cei asupriþiÎn bisericã ºi în þarãSã ne întãrim, sã fim uniþi”

Notã:Simion Bera – ºef serviciu la Braºov –

declara cã a citit într-o carte veche, fãrã cop-erte – o strofã dintr-o poezie a lui DimitrieÞichindeal, în care se arãtau urmãtoareleversuri:

Þichindealul îi sat vestitCã oamenii îs toþi cu carteDe sunt ºi ei în strãinãtateGenerali ºi cãpitani,Dar au dascãli cãrturari.

Foicicã din ArdealDimitrie ÞichindealA plecat pânã în Banatªcoalã românã a înfiinþatFoaie verde foi de bradOamenii care au plecatDe aici de la noi din satSângele ºi l-au vãrsatDrepturi ei ne-au câºtigat”

S-a pãstrat ºi o poezie – creaþia luiDimitrie Þichindeal

„M-am nãscut în Cernealã ºi m-am dusîn Banat

ªi-am avut o socotealã: s-ajung pânã laîmpãrat”

În „Cerneala” se numeºte partea de suda satului ºi a hotarului cu acelaºi nume. Pevremuri vatra satului Þichindeal era plinã debãlþi cu trestie, astfel cã acum 200 de ani gos-podãriile satului erau aºezate pe dealurile dinjur unde ºi astãzi mai existã terenuri intravi-lane. Unul dintre aceste terenuri intravilanea fost donat bisericii ºi se crede cã acolo aulocuit pãrinþii lui Dimitrie Þichindeal, dupãcum spun bãtrânii din sat.

Dupã Manuscrisul semnat de preotulpensionar Lazãr Bordeanu

Foto: familia Petru Ion din Þichindeal - 1912, data când ing. Aurel Vlaicu survola oraºul Sibiu

Dorinþe necugetateO strãveche poveste anamitã a fãcut de

mai multe ori înconjurul lumiiUn bogãtaº, ale cãrui pofte trupeºti

nemãsurate erau îndeobºte cunoscute, ºi-adãruit toatã averea unui zeu, pe care l-a rugat– cum se obiºnuieºte – sã-i îndeplineascã înschimb trei dorinþe.

Zeul s-a învoit ºi i-a dat omului treibucãþele de tãmâie, zicându-i sã aprindã câteuna pentru fiecare dorinþã.

În drum spre casã, omul a întâlnit un alaide nuntã. Mireasa era înconjuratã de omulþime de fete tinere ºi fermecãtoare caredansau, în numãr de cel puþin patruzeci. Vrãjitomul le-a privit pe îndelete pe fiecare, orbitde dorinþã, fãrã sã poatã alege pe vreuna dintreele.

Atunci a aprins prima bucãþicã de tãmâie,cu dorinþa de a le avea pe toate deodatã.

Nici nu ºi-a pus bine gândul pânã la capãtcã a simþit crescându-i peste tot numaimãdulare. Patruzeci de mãdulare fãloase, unulºi unul, îi þâºneau prin piele, pânã ºi pe obraz!Tinerele au scos þipete de groazã la vedereaarãtãrii ºi au luat-o la fugã peste câmp.

Omul, înspãimântat ºi el de mulþimeabubelor neruºinate care-i înmuguriserã pe tottrupul, s-a grãbit sã aprindã altã bucãþicã detãmâie, strigând:

- Vreau sã scap de toate mãdularele!ªi toate mãdularele s-au topit pe datã,

întocmai cum dorise, omul trezindu-se fãrãnimic între picioare, unde locul era neted ºigol.

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICENu-i mai rãmânea decât sã aprindã cea de-

a treia bucãþicã de tãmâie, ca sã fie la loc cumfusese. Dupã care s-a întors amãrât în sat,plângând dupã averea pierdutã ºi dupã tãmâiarisipitã prosteºte.

Oglinda lui GohaPe când punea stãpânire pe egipt, temutul

han tãtar Timur Lenk, care era ºchiop, choirºi cumplit de urât ºi mai avea pe deasupra ºiun picior de fier, l-a chemat la el pe Gohadespre care auzise vorbidu-se. Pe cândpãlãvrãgeau, a intrat bãrbierul hanului, l-a raspe cap ºi i-a pus în faþã o oglindã, ca sã se vadã.

Când s-a uitat în oglindã, Timur a izbucnitîn lacrimi. Goha s-a pus ºi el pe plâns, a gemutºi a lovit pãmântul cu pumnii, vreme de douã– trei ceasuri. Timur încetase demult sã maiplângã, dar Goha nici gând sã se opreascã.

Hanul l-a întrebat:- Ce ai? Eu plâng pentru cã m-am uitat în

oglinda acestui blestemat de bãrbier ºi amvãzut cã sunt urât, ba chiar hidos. Dar tu? Dece verºi atâtea lacrimi?

La care Goha a rãspuns:- De ce te miri? Tu nu te-ai uitat în oglindã

decât o clipã ºi ai plâns un ceas. Atunci eu,care sunt nevoit sã mã uit la tine toatã ziua,cât ar trebui sã plâng?

Din volumul “CERCULMINCINOªILOR”

De Jean Claude Carriere

DE-AI ªTI, MAICÃ, TRAIU’MEU,cules de Mircea Drãgan

N-ai dormi noaptea somn greu;Te-ai scula la miez de noapteªi mi-ai ruga ceas de moarteCu surorile toate.Cu frãþiorii cu toþiiªi mi-ai ruga ceasul’morþii.Aºteaptã-mã, mãiculiþã,Vineri seara la portiþã,Cu foc ºi cu luminiþã;De-i vedea cã nu mai viu,Stinge ,maicã ,luminaªi astâmpãrã-þi inima;Domoleºte ºi focu’,ªi stâmpãrã-þi ºi doru’.Mãicuþã, când m-ai avut,Mai bin’sã mã fi pierdut;Pe pãrãu cu sãlciile,Sã mã mânce þãrcile.Apa rece sã mã spele,Sã nu mai trãiesc cu jele.Cu jele ºi cu nãcaz,ªi cu lacrimi pe obraz.

Bratu Maria,49 de ani, Retiº , 1978

FOLCLORFOLCLORFOLCLORFOLCLORFOLCLORDEVENIRE

La tine-n Poartã bat eu seara; sunt ostenitde dor

Curajul irizat de alb e, la orizont, doarîngeri,

Ce vin ghicind Lumina ce-mi întregeºte-nzbor

La Tine poposesc în PoartãSã strig nu pot, sã chem nu amCurajul sã neliniºtesc ori sã destramFiorul devenirii ce mã poartã

Ci-mi reazim fruntea-n rug de spiniCa puful moale se preface rugul—Supusã ascultare mã cuprinde lin,Când dorul devenirii îmi potriveºte jugul.

La Tine-n prag mirãrile-mi se pierd,Lãsat deschis zãvorul, este venirii mele,Ce-aud mi-e drag, ce vãd eu cred...ªi tot ce-i Luminare sorb—ªi-mi reazim iar genunchi-n colbIar colbul se preface stele....

Nicu Ganea

Þichindeal - la construcþia cooperativei

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi,

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2008

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

Sã ne amintim de saºi

Dans modern

AMINTIRI DE LA ZILELEAMINTIRI DE LA ZILELEAMINTIRI DE LA ZILELEAMINTIRI DE LA ZILELEAMINTIRI DE LA ZILELEORA~ULUI AGNITA - 2008ORA~ULUI AGNITA - 2008ORA~ULUI AGNITA - 2008ORA~ULUI AGNITA - 2008ORA~ULUI AGNITA - 2008