GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 14UL 14UL 14UL 14UL 144, 4, 4, 4, 4, MAI 2018MAI 2018MAI 2018MAI 2018MAI 2018APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5

- pag. 5

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 6

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...

Editorial …

- pag. 2

- pag. 6

- pag. 7

- pag. 4

Ca în fiecare an, dupã Sfânta Liturghie de ziua ÎnãlþãriiDomnului, preoþii ºi enoriaºii s-au deplasat în Parcul Eroilor„Axente Lene” unde s-a adus un omagiu celor care au luptatºi ºi-au dãruit viaþa pentru România.

Ceremonia a început cu intonarea Imnului Eroilor ºi cudepuneri de coroane pe soclul monumentului pe care suntscrise în piatrã numele agniþenilor cãzuþi pe fronturile deluptã. Trupurile lor ca ºi a tuturor eroilor români, zac anonimeîn gropi comune pe toate fronturile pe unde þara i-a trimis sã-i cucereascã independenþa ºi sã-i apere hotarele. Doarmonumentele ridicate în memoria lor le pãstreazã numele,sub care urmaºii au datoria sã le presare flori.

Primii care au adus omagiu ostaºilor cãzuþi în luptã, aufost ostaºii de la Cincu, reprezentanþii de la Centrul deInstruire pentru Luptã al Forþelor Terestre „Getica”. Au urmatapoi reprezentanþi ai instituþiilor din oraº, ai Primãriei ºiConsiliului Local Agnita, florile îmbrãþiºând monumentul într-

Agniþenii ºi-au cinstit eroiio cromaticã dominatã de tricolor.

A urmat o slujbã religioasã pentru pomenirea celor careau adus jertfa supremã pe altarul României, oficiatã de preoþiicelor trei parohii din Agnita.

Profesoara de istorie Mioara ªimon, a prezentat oprelegere emoþionantã despre devenirea noastrã istoricã, încare rolul celor care ºi-au jertfit viaþa a fost determinant,indiferent cã au cãzut la Plevna, la Mãrãºeºti, la Oarba ori înalte pãrþi ale Europei. Ei au luptat acolo unde þara a trebuitapãratã ºi de multe ori recuceritã. Lor li se datoreazãcomemorarea a 100 de ani de la declararea României Mari ºirecunoaºterea ei de cãtre celelalte naþiuni. Pe jertfa lor s-anãscut ºi existã ROMÂNIA.

Costel Murgoci Viceprimarul oraºului Agnita le-amulþumit celor prezenþi, copii ºi adulþi prezenþi în numãrfoarte mare la aceastã ceremonie de cinstire a eroilorneamului, o datorie pe care românii nu trebuie s-o uite.

I. Bârsan

Numãrul 144 al publicaþiei lunare Gazeta Hârtibaciuluiconfirmã împlinirea a 12 ani de existenþã a acestei revistefinanþatã de Asociaþia Valea Hârtibaciului, asociaþie formatãdin Consiliile Locale ale comunelor Alþâna, Bârghiº, Brãdeni,Bruiu, Chirpãr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihãileni,Nocrich, Roºia, oraºul Agnita ºi Consiliul Judeþean Sibiu.

Motivul realizãrii acestei reviste a fost cel de a face cunoscutpatrimoniul spiritual ºi material, de a promova activitãþileculturale ºi economice de pe Valea Hârtibaciului menite sãprotejeze ºi sã dezvolte aceastã zonã din mijlocul þãrii.

Fiind principalul responsabil al realizãrii acestei reviste,nu-mi permit s-o evaluez, pentru cã aº fi subiectiv ºi pentrucã am prea puþine informaþii despre pãrerea cititorilor, aºacã, la moment aniversar, þin sã le mulþumesc celor carecontribuie la realizarea ei cu articole ºi informaþii ºi cu ajutorulcãrora dupã 12 ani Gazeta Hârtibaciului are o structurã câtde cât definitã.

Þin sã menþionez faptul cã toþi autorii de articole sau dealte materiale publicate sunt hârtibãceni, ori se referã laactivitãþi de pe Valea Hârtibaciului.

Pentru pagina a doua le mulþumesc celor doi colaboratori,Cãtãlin Varga cu informaþii de la poliþie ºi editoriale foarteinteresante ºi jurnalistului Ioan Vulcan Agniþeanu pentrufrumoasele eseuri.

În paginile trei ºi patru apar articole despre evenimenteculturale sau informaþii privind activitãþi economice oriedilitare.

Paginile cinci ºi ºase sunt rezervate ProtopopiatuluiAgnita, în care preoþii din parohiile hârtibãcene publicãarticole cu teme religioase sau informaþii privind activitãþilesociale ori bisericeºti din satele pe care le pãstoresc.

Pagina ºapte este literarã. Aici apar creaþiile unor scriitoriºi poeþi consacraþi dar ºi cele ale unor amatori cu talent literar.Sunt bucuros sã constat cã talentul literar abundã pe ValeaHârtibaciului, cã cel mai dificil este sã aleg între atâteafrumuseþi literare. ªi pentru cã între creatorii de frumos nuse poate stabili o ierarhie, îi voi nominaliza în ordine alfabeticã:

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRA HÂRA HÂRA HÂRA HÂRTIBATIBATIBATIBATIBACIULCIULCIULCIULCIULUI A ÎMPLINIT 1UI A ÎMPLINIT 1UI A ÎMPLINIT 1UI A ÎMPLINIT 1UI A ÎMPLINIT 12 ANI2 ANI2 ANI2 ANI2 ANIPavel Doina Barbu din Retiº, Tatiana Benchea din Agnita,Gelu Baciu din Agnita, Mircea Drãgan din Noiºtat , Dan Herciudin Agnita, Francisc Lorinczi din Agnita ºi soþia lui MariaDaniela Pãnãzan Lorinczi, Ioan Gligor Stopiþã din Ghijasa deJos, Ioan Ghip din Bârghiº ºi regretatul Ioan Ghyuri Pascu.Aceºtia sunt depozitul meu din care culeg în fiecare numãrbijuterii literare pentru iubitorii de frumos. Le mulþumesc!Bineînþeles cã atunci când descopãr flori izolate ale unorcreatori modeºti dar talentaþi, nu ezit sã le public.

În pagina 8 ne face plãcere sã publicãm articole despreactivitãþile elevilor. În acest sens mulþumim profesoarei DanaZgabercea cu informaþiile privind evenimentele care „S-auîntâmplat la colegiul August Treboniu Laurian” ºi profesoareiDaniela Pãnãzan Lorinczi, formatoare de talente literare, dela care aflãm premiile câºtigate de elevii sãi la concursurileliterare din judeþ ºi din þarã.

În ceea ce priveºte viaþa ºcolarã, fac un apel la profesoriicare participã ºi organizeazã asemenea evenimente sã ni lecomunice, bucuria elevilor participanþi va fi mai mare ºidorinþa de a se implica în asemenea activitãþi va creºte.

În afarã de aceºti colaboratori, ne-am bucurat ori de câteori am primit articole privind activitãþile de pe ValeaHârtibaciului, articole privind evenimentele istorice dinaceastã zonã ori cele referitoare la personalitãþi care au trãitpe aceste meleaguri, remarcându-l, în acest sens pe profesorulAchim Mihuleþ din Nocrich.

În afarã de colaboratorii ºi autorii de articole din GazetaHârtibaciului, þin sã le mulþumesc colaboratorilor care seocupã de partea tehnicã a publicaþiei; Marius Halmaghi de laeditura „Etape” designerul gazetei, Nicolae Hodiºtehnoredactor ºi tipografiei Tipo-Trib Sibiu, datoritã cãroragazeta apare la fiecare sfârºit de lunã.

Acum, la acest moment aniversar Gazeta Hârtibaciuluiva apãrea ºi on-line într-o formã nouã, datoritã nouluicolaborator prof. Aurelian Stoica. În aceastã variantã gazetapoate fi gãsitã pe site-ul Gazeta Hartibaciului.ro.

Redactor: Ilarion Bârsan

Vã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnire la buse la buse la buse la buse la bustul luitul luitul luitul luitul luiMihai Eminescu, dinMihai Eminescu, dinMihai Eminescu, dinMihai Eminescu, dinMihai Eminescu, din PPPPParararararculculculculcul

„Sub Arini” al Sibiului„Sub Arini” al Sibiului„Sub Arini” al Sibiului„Sub Arini” al Sibiului„Sub Arini” al Sibiului

„Ziua Mondialã aTenisului de Masã - 2018”

Mãrturii din al DoileaRãzboi Mondial

Grupul de catehezã alParohiei Coveº a luat premiul

III pe faza judeþeanã laconcursul naþional, „Unirea:

Libertate ºi unitate”

La moartea unui Lord ...

Maslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºte lae lae lae lae laPPPPParararararohia Rohia Rohia Rohia Rohia Ruuuuujajajajaja

Þichindeal – credinþã, culturã, istorie,tradiþie …. bicentenar pictural

ÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirea din Bisericãea din Bisericãea din Bisericãea din Bisericãea din Bisericãprprprprprelungitã pe telungitã pe telungitã pe telungitã pe telungitã pe terererererenul deenul deenul deenul deenul de

joacã la Cojoacã la Cojoacã la Cojoacã la Cojoacã la CovvvvveºeºeºeºeºRusalii

Maria Pãnãzan Lorinczi

Jocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoare în sate în sate în sate în sate în sateleeleeleeleelede pe Vde pe Vde pe Vde pe Vde pe Valea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea Hârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciului

Mircea Drãgan NoiºteþeanuMircea Drãgan NoiºteþeanuMircea Drãgan NoiºteþeanuMircea Drãgan NoiºteþeanuMircea Drãgan Noiºteþeanu

CÃRÃRI PRIN ANOTIMP PRIBEAGDoina Pavel Barbu

FIR DE MIREleonora Dorina Moldovan

- pag. 7

Cu mâna þi-am atins, de foc, obrajiiFrancisc Lorinczi

- pag. 7

Pregãtire de colectivizareIoan Gligor Stopiþã

- pag. 7

ORAªUL AGNITA îºielaboreazã STRATEGIA de

DEZVOLTARE

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2018

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …Nici cã se putea mai bine. O întreagã lunã

fãrã evenimente notabile pentru locuitorii depe Valea Hîrtibaciului. Evenimente din aceleacare aduc poliþia la faþa locului.

Ca urmare, poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului s-au preocupat mai mult deactivitãþi de prevenire. Cum ar fi controalelerutiere. Controale ale cãror rezultate aratãcã, indiferent de amploarea sau densitateaacestor lor, existã întotdeauna câtevapersonaje care vor sã arate „cât de tari e ele”.

Personaje care circulã cu mopedeneînmatriculate ºi neînregistrate, pentru cãdeh, sunt doar niºte biciclete cu motor.Personaje care nu au nevoie de carnet deconducere ºi care, câteodatã, conduc ºi cuajutorul lui Bachus. Astfel de exemple suntTBF de 25 de ani din Veseud, FV de 51 deani din Rusciori, ADA de 15 ani din Þeline ºiCG de 18 ani din Stejãriºu care au fostdepistaþi conducând mopede neînmatriculateºi neînregistrate, fãrã sã posede permis deconducere. Menþionãm douã excepþii. Ceapozitivã – mopedul lui ADA era înregistrat.Cea negativã – TBF avea o îmbibaþie alcoolicãde 0,49 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Cu alcool în aerul expirat, 0,62 mg/l, afost depistat ºi NG de 40 de ani din DealuFrumos aflat la volanul unui autoturism Fiat,cã doar într-o maºinã e loc mai mult pentruBachus decât pe ºaua unui moped. FN de 21de ani din Ruja nu se afla în compania luiBachus atunci când a fost oprit în traficconducând un autoturism Skoda dar, dinverificãri, s-a constatat cã nici FN nu aveadreptul sã conducã pe drumurile publicedeoarece nu avea permis de conducere nicimaºina nu avea dreptul sã fie condusã pedrumurile publice pentru cã nu eraînmatriculatã.

În cadrul controalelor preventive înapãrarea pãdurilor a fost depistatã în trafic oautoutilitarã care transporta material lemnos.În urma verificãrilor s-a constatat cã nuexistau documente legale pentru aproape 1mc de lemn de stejar transportat drept pentrucare s-a dispus confiscarea lemnului ºipredarea acestuia reprezentanþilor ocoluluisilvic iar PR de 58 de ani din judeþul Harghitaa fost amendat cu 5.000 de lei.

În urma unor activitãþi specifice munciide poliþie, pe raza comunei Brãdeni, a fostidentificat Hilã Stelian din Meºendorf judeþulBraºov care se sustrãgea executãrii uneipedepse cu închisoarea. Acesta a fost reþinutºi predat unei echipe operative de laInspectoratul de Poliþie al judeþului Sibiu învederea depunerii acestuia la arest.

Chiar ºi atunci când nu au loc evenimentecare sã facã necesarã intervenþia poliþiºtilorla solicitarea cetãþenilor, le simþim prezenþaîn stradã, în ºcoli sau la noi acasã în activitãþispecifice muncii de poliþie. Pentru cã poliþiºtiide pe Valea Hîrtibaciului sunt

… mereu alãturi de dumneavoastrã!

Întotdeauna mi s-a pãrut interesant modul încare noi, românii, ne adaptãm oricãrei situaþii.Gãsim mereu o cale uºoarã de a rezolva problemelepe care ni le ridicã viaþa. Ne „descurcãm”!

Ne „descurcãm” la medic, în faþa autoritãþilorsau la vreo instituþie oarecare. Ne „descurcãm”cu banii, cu munca, cu legea, cu … ce vreþidumneavoastrã. Dar doar aici, în þarã.

Dacã mergem în strãinãtate devenim cetãþenimodel. Respectãm legile ºi autoritãþile, muncimcinstit, suntem corecþi, ne încadrãm perfect însocietatea de acolo. Nu dãm mitã, nu încercãm sãeludãm legea, nu întrebãm dacã se poate … „altfel”.Ne adaptãm rapid regulilor de acolo ºi lerespectãm. Ne adaptãm, nu ne „descurcãm”.

Asta, pânã ne întoarcem în þarã. Cândîncepem iar sã ne „descurcãm”. Afarã, nu-i bãgãmnici un plic în buzunar medicului. Aici, ni se pareceva normal. Afarã, nu-i spui funcþionarului cã îidai ceva ca sã te rezolve mai repede sau peste rând.Aici, e primul lucru pe care îl facem. Afarã, suntematenþi la toate hârtiile ce ne parvin de la autoritãþisau instituþii. Aici, ne enervãm cã este o groazãde birocraþie ºi hârþogãraie.

M-am întrebat deseori cum ar fi lucrurile aici,în þarã, dacã ne-am comporta ca afarã. Ar muri defoame medicul dacã nu-i dãm plicul? Ar rãmânefãrã bani funcþionarul dacã nu i-am da noi „cetrebuie” ca sã rezolve mai repede? Ar fi dat afarãpoliþistul dacã plãtim amenda în loc sã-l plãtim peel? Ne-ar concedia patronul dacã ne facem treabapentru care suntem plãtiþi? Atenþie! Suntem plãtiþi!

Pentru cã aici ar urma sã se reîntâlneascã ºireîntinereascã, vineri, 1 iunie 2018, la ora 11, câþivadintre frumoºii ºi cuminþii bãtrânei ai Sibiului. Toþitrecuþi de 87 de ani ºi fãcând parte din promoþiade absolvenþi „Mihai Eminescu-1950”, a douãprestigioase licee din îndepãrtate vremi ºi vremuri:Liceul de fete „Domniþa Ileana” ºi cel de bãieþi:„Gheorghe Lazãr”, fiecare dintre absolvenþiprovenind din cel puþin trei clase paralele. Primulliceu fiind înaintaºul actualului Colegiu Naþional„Octavian Goga”. Fi-va atunci, în acea zi, ºi în acelceas al orelor amiezii, nu numai cea de-a 67-arevedere, dar cu siguranþã ºi una tristã. Nu de alta,dar va lipsi, dintre puþinii absolvenþi ai aceleipromoþii eminesciene (care au mai rãmas în viaþã),unul dintre personajele cele mai plãcute ºiîndrãgite: colegul lor, actorul ION BESOIU (n. 11martie 1931, Sibiu - d. 18 ianuarie 2017, Bucureºti).Cel care a plecat dintre noi ca o nãlucã, pornindpe drumul fãrã întoarcere al vieþii. Iubitorii deteatru ºi de film, precum ºi mult îndrãgiþii lui colegiau rãmas doar cu amintirea chipului zâmbitor ºicu ecoul îndepãrtat al glasului sãu inconfundabil,mãrturisitor de sincere ºi emoþionante amintiri,precum cele care urmeazã:

„Sibiul, oraºul poeziei pietrelor, al poezieipãdurilor, un oraº fabulos, dintr-un tot atât defrumos þinut al Mãrginimii, regiune pãstrãtoare atradiþiei româneºti ºi a ortodoxismului, precum ºia mândriei noastre”; „ªi totul a fost frumos. ªiamorurile noastre cu colegele, care acum suntniºte doamne venerabile”; „Este un oraºbinecuvântat. Haideþi pe stradã sã ne uitãm, seara,ziua, când vreþi, sã vedeþi ce mândreþe de oraºeste ºi atunci sigur cã te baþi cu pumnul în piept.E un oraº superb, care se bucurã de istoricitate,de autenticitate ºi care se mai bucurã de faptul cãnu a fost atins de nicio bombã niciodatã. Toateoraºele cetate, burgurile, au fost lovite de rãzboaie,noi nu. Aici totul a rãmas autentic ºi frumos. Toateautoritãþile au o mare grijã de el, îl refacpermanent. Totul este formidabil, amestecul destiluri, gotic ºi baroc târziu, bunul simþ al zonei,eleganþa oamenilor. Am fãcut ºi douã filmededicate Sibiului – unul intitulat „Sibiu, dragosteamea”, iar altul despre Andrei ªaguna, „Sibiu –europenism târziu”. Cum sã nu fii mândru de Sibiu,când pe una dintre strãzile sale avem o clãdire dela 1249. Aici au locuit ºi locuiesc multe etnii ºitoþi s-au înþeles foarte bine. Pe aici ºi-au purtatpaºii persoane celebre ca Eminescu, Slavici, Blaga,Stanca, Coºbuc, ªaguna, Noica, Brukenthal. Ãstae Sibiul!”; „Nu-mi place iarna, frigul mãdisperã…N-aº putea sã spun cã mã cutremurãfinalul. Mã rog bunului Dumnezeu sã mã adune ladreapta lui fãrã dureri, fãrã suferinþã, fãrã teamã,împãcat cu toate”.

ªi ca un fãcut, îºi va fi gãsit sfârºitul vieþii închiar miez de iarnã geroasã, trupul fiindu-i aºezat,întru-veºnica odihnã, în mormântul sãpat pe „AleeaArtiºtilor” din Cimitirul Bellu al Bucureºtiului. ªicum starea precarã de sãnãtate l-a împiedecat sãfie prezent la reîntâlnirea cu colegii sãi, de acumdoi ani, Ion Besoiu le-a transmis celor prezenþi labustul lui Mihai Eminescu urmãtorul mesaj

Întâmpinatã cu mare interes în lumeaîntreaga, sãrbãtoarea tenisului de masã aadunat anul acesta în România peste 3600de participanþi la cele 160 de acþiuniînregistrate oficial de Amatur Romania pe totcuprinsul þãrii, stabilind un nou recordmondial al evenimentului! Bravo România!

Agnita s-a situat din nou printreprotagonistele evenimentului înregistrândanul acesta un numãr de 8 acþiuni cu aproape400 de participanþi, motiv de mândrie ºisatisfacþie pentru organizatori ºi colaboratori,cu o menþiune specialã cadrelor didactice:Mirela Petruþ ºi Stelicã Sârbu la „A T L”;Marina Floriþã ºi Dan Jecan la „G D T”; CelinaToader ºi Doina Timar la Bârghiº; MogaGrigore ºi Telu Lãcãtuº la Brãdeni; VasileZãmãcãu ºi Alex Veza la Iacobeni, dna. Kolbel(Olteanu) Valentina la Peliºor. Prin acþiunea„Magic tt4all” din Parcul Eroilor de vineri 13aprilie, la care am beneficiat de suportultehnic voluntar al operatorului Adi Lupºan,

Pentru cã toþi suntem plãtiþi pentru ceea celucrãm. Medic, profesor, poliþist, pompier,strungar, ºofer, mãturãtor … Numiþi orice muncãpe care suntem plãtiþi sã o facem. La stat sau privat.

Oare cum ar fi dacã ne-am face pur ºi simplutreaba. Fãrã sã încercãm sã ne „descurcãm”? Credcã ar fi ca afarã.

Doar cã suntem români. Nu putem sã trãimfãrã sã ne lãudãm cã ne-am „descurcat”. Cã am„dat” la medic, profesor, poliþist etc. Cã l-am„aranjat” pe patron. (Dã-l încolo cã are de unde cãde aia e patron!) ºi, cu cât am „dat” mai mult, cucât am „aranjat” mai mult, cu atât ne lãudãm maimult ºi suntem mai mândri de noi.

Ne lãudãm cã am „dat” cât mai mult. Ca sã seºtie cã am avut de unde da. Chiar dacã avempantalonii rupþi în spate ºi nu avem cum trãi deazi pe mâine avem bani de „dat”.

Oare de ce nu ne þinem acei bani în buzunarulpropriu? Cã doar avem nevoie de ei. Iar medicul,poliþistul, funcþionarul etc. are un salariu. Esteplãtit pentru ceea ce face. Este plãtit ºi de mine,cel care „dau”. Nu direct, prin plicul pe care i-lbag în buzunar, ci indirect prin impozite. Dar esteplãtit ºi de mine. De ce sã-l mai plãtesc încã odatãpentru o muncã pentru care l-am plãtit deja? Acolounde muncesc mã plãteºte cineva de douã oripentru aceeaºi muncã? Ospãtarului sau frizeruluiîi dau un bacºiº pentru cã ºi-au fãcut bine treaba.Este un bonus pentru lucru bine fãcut. De ce nuaº proceda ºi aici la fel? De ce sã nu-i dau un bonusfuncþionarului care îºi face treaba bine? De ce sãnu primesc un bonus dacã acolo unde muncescîmi fac treaba bine?

Cred cã aici este problema. De regulãconsiderãm cã munca noastrã este prost plãtitã.ªi atunci acceptãm niºte „venituri suplimentare”ca sã ne facem treaba pentru care suntem dejaplãtiþi. Iar cel ce ne „dã” aceste „veniturisuplimentare” are toate motivele sã se laudepentru cã am muncit pentru el. Pentru el, personal,ºi ne-a plãtit pentru asta. Chiar dacã este muritorde foame ne-a plãtit sã lucrãm pentru el. Chiardacã noi avem salariu ºi nu murim de foame amlucrat pentru el, personal, ºi ne-a plãtit pentru asta.ªi are motiv sã se laude. „Vezi cine sunt eu? L-amplãtit sã lucreze pentru mine!”

„Vezi cine sunt eu?” devine cel mai importantlucru pentru noi. Trebuie sã arãtãm cine suntem.Chiar dacã este doar o aparenþã, o mascã. Dãmºpagã nu pentru cã este necesarã ci pentru cã aratãcã avem bani ºi ne putem permite. Ne cumpãrãmultimul rãcnet de telefon ºi abia ne ajung banii demâncare. Ne luãm o supermaºinã ºi nu avem banisã-i facem un plin. Dar trebuie sã ne lãudãm cuceva chiar dacã, de fapt, nu avem cu ce ne lãuda.Ne lãudãm ºi atunci când ne întoarcem în þarã dinstrãinãtate. Cu o supermaºinã închiriatã ºi cu aerede mare personaj realizat care îºi începe tot a douafrazã cu „acolo la noi … în strãinãtate” ºi,bineînþeles, ne aducem aminte cã aici ne putem„descurca” în orice situaþie.

Nu cred cã, referitor la viaþa noastrã, ar trebuisã fim neapãrat modeºti. Ar trebui doar sã nu nemai lãudãm. ªi ar ajuta foarte mult sã fim mairespectuoºi cu tot ceea ce înseamnã muncã ºi cucei ce muncesc cinstit, fãrã câºtiguri„suplimentare”.

Cãtã V.

Vã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnirVã dãm întâlnire la buse la buse la buse la buse la bustul lui Mihai Eminescu,tul lui Mihai Eminescu,tul lui Mihai Eminescu,tul lui Mihai Eminescu,tul lui Mihai Eminescu,dindindindindin PPPPParararararcul „Sub Arini” al Sibiuluicul „Sub Arini” al Sibiuluicul „Sub Arini” al Sibiuluicul „Sub Arini” al Sibiuluicul „Sub Arini” al Sibiului

telefonat: „Am iubit întotdeauna generaþiamea, care a rãzbit cu greu. Am început liceulîn plin rãzboi, am trecut prin anii debombardament, am prins perioada în care înliceul nostru mai învãþau încã douã unitãþiºcolare. Am terminat în 1950. Am fost opromoþie care ne-am iubit foarte mult. Ledoresc tuturor sã trãiascã bine ºi sã se bucurede ani. De asemenea, transmit un gând bunºi pentru dascãlii noºtri care nu mai sunt”.

Notã: N-am a ºti câþi dintre foºtii sãi colegivor pãstra tradiþia ºi vor strãbate din nou aleileparfumate ale teilor ºi platanilor din Parcul „SubArini” în ziua de 1 iunie, pentru a se revedea, laora 11, pentru a 67-a oarã consecutiv, la bustulpoetului Mihai Eminescu, de la a cãrui moarte sevor împlini, peste numai câteva zile (15 iunie 2018),129 de ani. N-am a ºti nici dacã va fi o zi seninãsau ploioasã de varã. Ceea ce, însã, ºtiu cusiguranþã, este cã vor trece pe acolo mulþi sibieni,concitadini ai regretatului actor-maestru, IonBesoiu. De aceea îi rog sã se opreascã, mãcar oclipã din drumul lor, pentru a admira chipulgânditor ºi întrebãtor al poetului, tot aºa cum varãde varã l-au privit acei frumoºi copii-liceeni,componenþi ai promoþiei de absolvenþi din anul1950.

PS: Îmi amintesc de acel început de varãfierbinte, atunci când eu eram într-o lungã vacanþãºcolarã, revenit de pe meleagurile aurifere aleBradului Munþilor Apuseni. Atunci, cu puþinabrumã de leuþi, am plecat din Agnita cu trenuþul„Mocãniþa”, mânat de dorinþa de a vedea, la Sibiu,în matineu, un film cu Tarzan ºi de a gusta onemaipomenit de bunã prãjiturã la vestita cofetãrie„Delicia”. Aºa cã, din Gara Mare, m-am suit din

mers pe scara cochetului tramvai care urca, cugreu, „Dealul Ursulinelor”. Ajuns în centrulîncântãtorului oraº am privit, din curiozitate,chipurile unor frumoºi tineri, care îºi aveau expusetablourile de absolvire în vitrinele marilor librãriiºi magazine. Iar cum pânã la începerea filmuluimai erau câteva ceasuri, am prins a-i numãra ºistudia, înciudat de mândria ºi de fala lor. Pentrucã sãrãcuþ ºi necãjit precum eram, subsemnatulnu avea nici cea mai micã ºansã sã le urmezeexemplul, pe acea vreme fiind elev de ºcoalãprofesionalã. Nimic mai mult! Dacã cumva nu mãînºealã memoria, în poze erau peste o sutã defrumoase fete ºi cam 80 de chipeºi bãieþi. Caremai de care mai zâmbitori ºi îngrijit îmbrãcaþi. Eu,pe acea vreme, aveam 15 ani împliniþi ºi arareorise întâmpla sã nu pãzesc, duminicile, bivoliipãrinþilor ºi ai vecinilor de casã ºi de pãmânturi.Ca urmare, cine s-ar fi putut gândi cã adolescentulde atunci va ajunge sã scrie la gazetã despre aceifrumoºi, zâmbitori ºi curãþei tineri liceeni, pe aceavreme aflaþi în pragul examenului de bacalaureatºi al celui de admitere în facultãþi! Între ei, ºiviitorul meu interlocutor de viitoare radioreportajeºi interviuri gazetãreºti, amicul „Gimi-actorul”!

Ca urmare, mã întreb: Unde sunt vremurilecare nu mai sunt!? S-au dus precum n-ar fi fostnicicând. Asemeni unui irepetabil ºi îndrãzneþ visal anilor tinereþii noastre! Privind la ceea ce lãsãmîn urmã, din tot ce ar fi meritat sã dãinuie pesteani ºi ani, mult prea mulþi, de o seamã cu ei ºi cumine, vor spune cã a fost O NEMERITATÃ ªIZADARNICÃ ZBATERE!

Sibiu, sfârºit de lunã mai a anului 2018Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL

(ioan.vulcan@yahoo.ro)

„Ziua Mondialã a Tenisului de Masã - 2018”

am stabilit o premierã în Amatur fiind primulºi singurul eveniment Wttd din Româniarealizat (filmat) cu drona.

Desfãºurate pe durata a patru zile,acþiunile organizate în Agnita au fostautorizate ºi susþinute de Consiliul Local ºiPrimãria Oraºului Agnita, care ne-au pus ladispoziþie sala de sport la Turneul Wttd Agnitade sâmbãtã, 14 aprilie, ºi ne-au asiguratmijlocul de transport în deplasarea deduminicã la turneul de copii de la Sibiu. Deasemenea, am beneficiat de suportul materialal unui sponsor privat care ne-a asigurat

dulciurile ºi premierea la turneul de copii„Cupa Imperial”, de joi, 12 aprilie. Vamulþumim, domnilor!

Prin prestaþiile lor la cele doua turnee,s-au evidenþiat urmãtorii copii:

Drãgan Alexandra, Dalbea Nikol,Mardare Alexia, Lemnaru Alexandra, SuciuLuciana … la fete

Popelca Andrei, Bela Paul, Costea Sergiu,Fodor Timotei, Filip Vlãduþ, Roman Cristianla bãieþi începãtori.

Cl. V-VIII - Toader Valentin, CriºanCasian, Lemnaru Bogdan.

Cl. IX-XII - Cioca Raul, Kondort Arpad,Pascu Raul, Nan Sebastian, Gabor Claudiu,Hotea Darius.

Pentru performanþele lor, cei mai bunidintre ei au fost premiaþi cu medalii ºi diplome„WttdAmatur Romania”, Agnita, 2018!Felicitãri copii!

Cinste învingãtorilor, onoare învinºilor!A consemnat Csaba Zedler

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 3

Scurtã prezentare a autoruluiAm lucrat la ªcoala din Nocrich, ca

profesor de istorie, pânã în 2016. Timp de peste10 ani am prezentat copiilor fragmente dinistoria satelor comunei Nocrich, în cadruldisciplinei opþionale „Istoria localã - comunaNocrich”.

Între activitãþile atractive pentru elevierau ºi excursiile de observare ºi documentare,pe teren. Am vizitat toate satele comunei, satece ascund lucruri deosebite. În fiecare sat,copiii au stat de vorbã cu oameni însemnaþi(preoþi, oameni vârstnici etc.). Unul dintreaceºti oameni a fost ºi Aron Mihuleþ din satulÞichindeal.

Aron Mihuleþ s-a nãscut în satul Þichindeal(atunci, comunã!) la 1.06.1921, din pãrinþii Ioanºi Maria, într-o familie cu 7 fraþi. ªcoala ºi-afãcut-o la Þichindeal, apoi în 1943 a fostîncorporat la Regimentul 90 infanterie Sibiuºi trimis pe frontul de Rãsãrit. Dupã întoarcereadin rãzboi s-a cãsãtorit, în 1946, cu ParaschivaBãilã (a lui Vãsãlie). Împreunã au 3 copii: Aron(Romica), Ion (Nelu) ºi Emil. În anul 1996, laîmplinirea vârstei de 75 de ani, a decis sã-ºiscrie amintirile, ajutat de nepotul lui, BogdanMihuleþ.

Voi prezenta, în rândurile de mai jos,fragmente din cele 21 de pagini de amintiri,lãsându-l pe Aron Mihuleþ sã povesteascã.

Menþionez cã împlineºte la 1 iunie 2018,97 de ani, ocazie cu care îi doresc sãnãtate ºiviaþã seninã, atâta cât îi va mai da Dumnezeu!

Plecarea pe frontÎn anul 1943 am fost anunþaþi cã vom pleca

pe front. Noaptea, am fugit din cazarma 90Sibiu pânã acasã sã-l anunþ pe tata ºi familia.Tata, care a fost prizonier la ruºi în PrimulRãzboi Mondial, mi-a spus: „sã nu fugi de ruºi,cã ruºii-s oameni buni ºi credincioºi”.

La 10 aprilie 1943 am fost îmbarcaþi petren ºi am plecat, prin Râmnicu Sãrat, la Iaºi.Dupã scurt timp am fost trimiºi pe front, înlinia a III-a la Valea Lupului. Îmi aduc aminte,cã la un contraatac, colonelul Fãlciu striga lanoi, batjocorindu-ne, cã fugim de tancurile detinichele ale ruºilor. O schijã l-a lovit drept înfaþã ºi pentru cã era rãnit, comanda a luat-omaiorul Binder, care vorbea cu noi cu cuvinteblânde. Pornind la atac, am ajuns la poziþiileruºilor ºi am luat 10 prizonieri, bãieþi tineri.Un sergent pe nume Ioan a omorât doi dintreei, ca sã i se mãreascã gradul dar, la cinciminute, un proiectil de brand a cãzut lângã eliar o schijã l-a lovit ºi pânã sã ajungã la Iaºi, amurit!

Prizonieri la ruºiLa 1 mai 1944 eram în linia I, la Podul

Iloaiei, comuna Ierbiceni, având funcþia decomandant de grupã peste 5 oameni (SincaAndrei, Ciobanu Marin, Ion, Nicolae ºiGheorghe, la ultimii le-am uitat numele defamilie!).

Am cercetat terenul ºi am fãcut planul dea fugi la ruºi. Mã gândeam ºi la oamenii meidar dacã unul m-ar fi divulgat aº fi fostîmpuºcat, sigur! Mi-am luat inima în dinþi ºi l-am chemat întâi pe Ciobanu Marin, povestindu-i planul meu. El a fost de acord sã meargã cumine, orice s-ar fi întâmplat. Urmãtorul a fostSinca Andrei iar în douã zile ºi douã nopþi, toþiau fost de acord sã ne predãm la ruºi. Aºteptamun moment prielnic.

În noaptea de 8 spre 9 mai, un agent de ladivizie ne-a anunþat cã vom fi mutaþi în

Mãrturii din al Doilea Rãzboi Mondialapropiere de Iaºi. Când am auzit asta, amchemat pe toþi oamenii din grupã ºi i-amîntrebat: „mergeþi cu mine?”. Toþi au rãspuns:„mergem!”.

Târziu, dupã ce totul s-a liniºtit în jurulnostru, le-am ordonat sã punã toate armele înjurul puºtii mitralierã, sã lase lopeþile,cartuºierele ºi sã-ºi ia cu ei doar sacul cumerinde, hainele de schimb, pâinea ºi tutunul.Încã din timpul zilei am vãzut cã aproape deruºi erau douã gãuri, unde ne puteam adãposti.Le-am ordonat soldaþilor mei: „Prin flanc, ladistanþã, dupã mine, marº!”

Am ajuns la cele douã gãuri, pe care le-amocupat. Toatã noaptea i-am auzit pe ruºi cumpovesteau dar eu, obosit fiind, am adormit.Spre ziuã, m-a trezit Sinca Andrei. Am spussoldaþilor cã ar fi bine sã nu ne predãm toþiodatã, cã s-ar putea sã ne împuºte dacã ne vãdpe toþi ºi am întrebat cine vine cu mine. Niciunul n-a vrut! Atunci am hotãrât sã mã predaueu ºi apoi sã-i chem ºi pe ei.

M-am îndreptat spre ei dar nu m-au vãzutdecât când eram aproape de ei. Un soldat a zisîn ruseºte: „Idi tu da tovarinci” (Hai mairepede? tovarãºe). Eu m-am apropiat, am sãritîn tranºee iar ei au dat mâna cu mine, m-auîmbrãþiºat si au spus; „Drastice? tovarã�e?”(Noroc, tovarãºe!).

Vreo 10-15 soldaþi mi-au dat roatã. Eivorbeau ruseºte, eu le arãtam pe degete, cãmai sunt încã 5 tovarãºi. Eu le-am fãcut semnsoldaþilor sã iasã ºi sã vinã la ruºi. Sinca m-aîntrebat: „Sã ridicãm mâinile?”, iar eu le-amrãspuns cã nu.

Dupã ce am ajuns toþi în tranºeele ruºilor,un soldat bãtrân a scos, din sacul cu merinde,pâine ºi tutun. Atunci am scos ºi noi. Ei s-aumirat cã pâinea ºi tutunul nostru erau mai buneca ale lor.

Un sergent sovietic a venit la mine ºiprinzându-mã de faþã m-a întrebat de ce suntaºa slab, apoi s-a întors ºi a plâns. M-am gânditcã ºi el va fi avut un copil pe front ºi eusemãnam cu el.

Am fost duºi apoi, într-un sat unde un ofiþersovietic, ajutat de un traducãtor basarabean,mi-a luat o declaraþie. De acolo am fost duºimai departe, spre Rusia, unde ni s-au luat dinnou, declaraþii. Chiar dacã maiorul rus m-arugat sã rãmân la ei, soldaþii mei au spus cã,mai bine mergem cu toþii, în lagãr, la muncã.

Întâmplãri din lagãrul de la BãlþiDupã câteva sãptãmâni de lucru, în lagãrul

de la Bivolari, am fost încolonaþi toþi prizonieriiºi duºi într-un lagãr mai mare, în oraºul Bãlþi.Ziua eram duºi la lucru iar noaptea dormeamîntr-o ºurã, pe paie, lângã o fabricã de ulei defloarea-soarelui, demolatã.

Într-o noapte m-am simþit rãu, am fãcuttemperaturã ºi m-au dus la medic. Acesta ne-aizolat, pe mai mulþi, într-o camerã unde ni sedãdeau medicamente, la fiecare dupã boala lui.Dupã o sãptãmânã, mã simþeam tot mai rãu ºiam fost dus la spital dar pentru cã nu mai eraulocuri am fost culcat într-o ºurã, pe paie. Lângãnoi se afla un beci unde erau bãgaþi cei care,se credea, erau pe moarte. În apropiere demine, zãceau un bolnav grav, care avea viermipe rãni ºi mirosea groaznic. Într-o dimineaþã,dupã ce ne-au luat temperatura ne-au luat ºine-au bãgat în beci, pe mine într-un colþ iar pecel cu rãni ºi viermi în alt colþ, direct pepãmânt. Eu eram aºa de bolnav cã, dacãînchideam ochii, se sucea beciul cu mine întoate direcþiile. Dimineaþa, doi soldaþi ruºi l-au luat pe rãnitul cu viermi, care murise ºi m-au lãsat doar pe mine acolo. În ziua urmãtoare,când a venit fata care verifica cine a murit euam cerut „hleb” ºi „vodã” (pâine ºi apã) cã-miera foame ºi sete. Au mai trecut 3 zile ºi 3 nopþi,cu pâine ºi apã date pe geam iar a 5-a zi a venitun doctor rus care m-a consultat ºi i-a spusceva, în ruseºte fetei. În scurt timp, ea a venitcu o cutiuþã cu niºte medicamente ºi cu osticluþã cu o soluþie. Mi-a dat o tabletã iar într-o lingurã a pus 4 picãturi din sticluþã ºi mi-afãcut semn sã mai iau, pe searã.

Pe searã, dupã ce am luat medicamentele,am simþit cã nu mai pot respira, apoi amtranspirat de s-a sudat mantaua de sub mine ºiîmi venea sã dorm.

În acel moment m-am gândit la vorbeletatei, cã omul adoarme ºi apoi moare liniºtit.M-am ridicat în genunchi, mi-am zisrugãciunile, apoi m-am aºezat pe spate ºi mi-am încruciºat mâinile pe piept, sã mã gãseascãmort în legea creºtineascã ºi am adormit

liniºtit. Dimineaþa, când am deschis ochii, mi-am zis în gândul meu: „Mare eºti, Doamne ºice putere ai, cãci eu m-am pus sã mor ºi tu num-ai lãsat!”

Sora, care ne vizita zilnic, a vãzut cã pemâini ºi pe picioare mi-au ieºit niºte beºicuþegalbene ºi a chemat doctorul. Acesta a strânso beºicuþã galbenã ºi a zis: „Haraºo,nietkaput!”, de unde am înþeles cã mã voi facebine.

Dupã alte 3 zile ºi 3 nopþi m-au scos dinbeci ºi m-au gãsit cunoºtinþe de-ale mele. Iondin judeþul Alba, prietenul Toma ºi alþii. Amaflat cã, în lagãr era ºi un consãtean, Gustin(Stancu Augustin!) care a venit la mine ºi, cândm-a vãzut, a început sã plângã.

La câteva zile mã simþeam mai bine ºi amcerut doctorului sã mã trimitã în lagãrul mare,sã merg la muncã. Doctorul a refuzat pentrucã eram slãbit dar, la câteva zile m-a lãsat sãmerg în lagãrul mare. N-a trecut mai mult de osãptãmânã ºi m-am îmbolnãvit din nou.Doctorul m-a consultat ºi a gãsit boala de caresufeream: era malarie sau friguri. Cu toate cãprimeam tratament eu eram tot mai slãbit ºicunoscuþii ºopteau cã nu mai am mult de trãit.

Într-o zi a venit la mine un prizonier dincomuna Nocrich, pe nume Coveºan Dumitru.Din ziua aceea, acest om, pentru care m-amrugat lui Dumnezeu sã-i dea sãnãtate, a fostzilnic în ajutorul meu. Îmi aducea cârpe, resturide pãturã ºi alte lucruri ca sã stau mai bine pepatul care nu avea saltea.

Într-o searã, când a venit de la lucru, a scosdin buzunar o punguþã cu un praf alb, pe carel-a bãgat într-un pahar de apã ºi mi l-a dat sã-lbeau. Era foarte bun ºi mi-a adus mai multe,de mai multe culori ºi gusturi. El mergea ladescãrcat vagoane care veneau din America.Cu aceste prafuri, m-a pus pe picioare prietenulCove�an.

Drumul spre Rãsãrit. Omsk-SiberiaÎn 15 iulie 1944, am fost îmbarcaþi în

vagoane pentru animale, cu uºile închise, doargeamurile pãtrate lãsau aerul ºi lumina sãpãtrundã. Dimineþile ne uitam de unde rãsaresoarele ºi-l vedeam spre locomotivã. Deci,mergeam spre Rãsãrit.

Primeam de mâncare ºi apã o datã la douãzile. În vagoane stãteam în pielea goalã dincauza cãldurii iar din cauza prafului ºi sudorii,care curgea pe noi, arãtam ca niºte zebre. Cândtrenul oprea prin gãri, toatã lumea striga:„voda” (apã). Femeile încercau sã ne dea apãdar santinelele nu le lãsau. Am trecut apoipeste Volga ºi vremea s-a mai rãcorit dar, îngãri, toþi strigau: „voda”, „hleba” (apã, pâine).

Soarele rãsãrea tot dinspre locomotivã ºidupã 20 de zile. Am ajuns ºi la Munþii Ural,goi, fãrã pãduri, apoi am ajuns într-o câmpieîntinsã dar se fãcuse mai rãcoare.

Dupã 30 de zile, în 15 august, am ajunsîntr-o câmpie fãrã case ºi trenul a oprit. Eraspre searã ºi am fost încolonaþi ºi duºi la niºtecase unde ne-am culcat pânã dimineaþa. Cânds-a fãcut ziuã, am ieºit afarã ºi am rãmas miraþi:era o brumã albã ca zãpada. Ofiþerii ruºi careau apãrut în curând ne-au lãmurit: eram laOmsk, în Siberia. La început ne-au dat 400grame de pâine pe zi, ca sã ne refacem, apoidoar 300 grame. Prizonierii lucra la ºanþuri(Perveniceas) la fabrica de chirpici(Storoivceas) ºi la construcþii de case(Stroicadomo). Eu am lucrat la acoperiºuri decase cu brigadierul Leontescu ºi cu HriºcaVasile. Pe case se puneau ºipci de lemn prinsecu câte douã cuie, ca sã nu le ia viscolul. Într-ozi când s-a sunat ora mesei, eu am rãmas sãmai bat 7-8 scândurele. Când am ajuns în vârfulcasei, am cãlcat greºit ºi am cãzut de pe casacu douã etaje. Oamenii m-au luat de pe jos ºim-au dus într-o camerã încãlzitã, cã acolo setencuiau pereþii. Seara am fost trimis la doctordar nu l-am gãsit ºi m-am culcat. Dimineaþaeram în coloana de lucru iar prizonierii m-auporeclit „paraºutistul” iar ºefii îmi dãdeau delucru mai uºor.

În septembrie a venit frigul. O brigadã arefuzat sã lucreze ºi au fost duºi la închisoare,în niºte case neîncãlzite. În ziua urmãtoareerau umflaþi ºi umblau ca beþii, apoi în câtevazile au murit toþi. Noi, ceilalþi ne-am apãrat defrig muncind ºi învelindu-ne cu ce gãseam.Ofiþerii ruºi au dat ordin sã se aducã pufoici,pantaloni vãtuiþi ºi pâslari, altfel rãmâneau fãrãlucrãtori. Foametea era cumplitã: ne dãdeauun fel de ciorbã din castraveþi, varzã muratã ºi

bostani, de care le dãdeam acasã la porci.Adunam de la gunoi, coji de bostan ºi de cartofidar ne feream de capetele de peºte cã era sãratºi stricat ºi cine mânca, nu trecea trei zile ºimurea.

Eram plini de pãduchi ºi de râie iarnoaptea tãbãrau pe noi pãduchii de perete(ploºniþe) care ne piºcau de trebuia sã nesculãm ºi sã ne miºcãm. Prin noiembrie auadus niºte prizonieri nemþi. Erau frumosîmbrãcaþi, spãlaþi, cu haine scumpe pe ei ºi cuniºte valize frumoase. Dupã o lunã erau atâtde slabi cã pielea atârna pe ei ca pe elefanþi. Înscurt timp au început sã moarã cã duceau lagroapã zilnic dintre ei.

Cea mai mare bucurie, în lagãr, a fostschimbarea comandantului care era de origineromânã, vorbea perfect româneºte ºi se purtafrumos cu noi. De Paºti, a dat voie tuturorromânilor sã se adune în baraca de serbãri,unde niºte cântãreþi bisericeºti au început sãcânte „Hristos a înviat!”. Oamenii au cãzut îngenunchi ºi a început un plânset, de huiabaraca. Am simþit cã Isus Hristos era cu noi!

Eliberarea! Plecãm acasã!Într-o noapte am visat cã am vânat un

iepure, prin niºte locuri cunoscute, din satulmeu. ªtiam cã, dacã visezi iepure, primeºti oveste bunã. Dimineaþa, a venit un ofiþer sovieticºi a comunicat cã românii nu merg la lucru cãpleacã acasã. Am fost îmbarcaþi în tren ºi cânda fluierat locomotiva, s-a auzit un urlet aºa demare de credeam cã merge trenul din cauzaurletului prizonierilor eliberaþi.

Am venit spre þarã 30 de zile ºi 30 de nopþiiar în 20 octombrie 1945 am ajuns la Iaºi.

Dimineaþa urmãtoare am plecat spre Sibiu,pe tampoanele trenurilor, cu cãruþa, pe jos ºiam ajuns acasã acolo dupã 5 zile. În gara dinSibiu m-am ascuns în WC pentru cã, aºa cumarãtam, oamenii îmi dãdeau roatã, ca la urs!

Am plecat apoi spre Guºteriþa unde, unconsãtean de-al meu avea un restaurant.Dragoman m-a recunoscut: „Tu eºti feciorul luiMihuleþ!”. A pus servitoarele (DragomanMaria ºi Dinu Paraschiva) sã-mi dea un rachiu.În 5 minute eram beat mort. Fetele m-au dusîntr-o camerã ºi veneau, din când în când, sãasculte dacã mai rãsuflu.

Dupã ce mi-am revenit din beþie, mi-au dato farfurie de ciorbã ºi am hotãrât sã plec, pejos, acasã. Am urcat Dealul Dãii ºi am ajuns laNou, unde aveam un unchi, morar. La uºa moriiera veriºoara mea. Eu am zis: „Ce faci, Anã?”.Ea a strigat: „Tulai, tãþicã. A venit Ronea!” ºise uita la mine ca la o arãtare.

Mi-au dat de mâncare iar unchiul, de fricãsã nu mor acolo, mã îndemna cu voce blândã:„Du-te acasã, copilul unchiului, cã de-ai merecât de încet, tot ajungi!”

Am plecat prin pãdure, pe poteca ce oºtiam foarte bine, am ajuns în Lac ºi am vãzutun car cu lemne, care mergea spre Þichindealdar nu m-am apropiat. Când am ajuns pe DealulCoastei ºi am vãzut satul cu cele douã bisericiºi ciurda de vite, care veneau în sat, am statjos ºi am plâns atâta, cât nu am plâns nici cândam fost prizonier la ruºi. Apoi, am ocolit satul,sã nu mã vadã cineva ºi am intrat, pe ascuns,în casã. Sora mea, s-a sculat de la rãzboi, fãrãsã poatã scoate o vorbã, a ieºit în curte ºi i-astrigat pe fratele Ion ºi pe tata. În scurt timp s-a aflat vestea în tot satul ºi mulþi au venit sãmã vadã dar mai toþi mã vedeau mort, încurând. Dimineaþa urmãtoare, fratele Ion ºitata m-au dus la doctor, în Nocrich. Doctorul arecomandat mâncare uºoarã ºi odihnã. Lacâteva zile am fost dus la sora mea, la Arad,unde am fost îngrijit bine ºi mi-am revenit. Ammuncit la CAP ºi apoi ca pãdurar, m-am însurat,am 3 copii ºi sunt mulþumit de viaþa mea.

EpilogAcum, la vârsta de 75 ani, pot spune cã,

pe unde am umblat, pe unde am lucrat (cuprieteni, cu consãteni, cu strãini) am cãutat sãfac bine, cu mintea pe care o aveam. Mã simtîmpãcat în suflet cã mi-am crescut copiii în aºafel, de a face bine celor de lângã ei, ºi cucredinþã ºi respect faþã de Dumnezeu.

Mulþumesc bunului Dumnezeu pentru totce am realizat împreunã cu soþia mea. Eu mãsimt cu inima foarte tânãrã ºi nu pot mulþumidestul bunului Dumnezeu, pentru sãnãtateacare mi-a dat-o ºi tuturor oamenilor care mi-aufãcut bine, în viaþã.

Nocrich, 9 mai 2018prof. Achim Mihuleþ

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

PRIMÃRIA ORAªULUI AGNITAstr. Piaþa Republicii nr.19, 555100 Agnita, judeþul Sibiu,

tel: 0269/510465, fax: 0269/512000,

web:http://www.primaria-agnita.ro, e-mail: office@primaria-agnita.ro

ORAªUL AGNITA îºi elaboreazã STRATEGIA de DEZVOLTARE

ORAªUL AGNITA se prezintã, în anul 2018, ca o comunitate ce trebuie sã-ºi cunoascã identitatea ºi sã punã bazele dezvoltãriidurabile. În 2007, România s-a integrat în Uniunea Europeanã, toate administraþiile publice locale definindu-ºi primele strategii dedezvoltare localã. În exerciþiul financiar European, 2014-2020 ºi în continuare pânã în 2030, fiecare comunitate trebuie sã abordezeresponsabil atât trecutul cât ºi prezentul ºi viitorul.

În viziunea Consiliului Local ºi Primãriei Oraºului Agnita elaborarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALÃA ORAªULUI AGNITA pentru perioada 2018-2022 ºi în perspectivã pânã în 2030, poate fi realizatã numai în parteneriat cu toþi actoriilocali:

administraþia publicã localãsocietatea civilãcomunitatea de afaceripopulaþia oraºului Agnita

În acest sens, Primãria Oraºului Agnita a distribuit în cursul lunii mai, chestionare pentru a afla urmãtoarele informaþii ceconsiderã cã sunt extrem de utile în fundamentarea strategiei comunitãþii noastre:A. Viziunea cetãþenilor, a firmelor, a instituþiilor publice, a organizaþiilor neguvernamentale în dezvoltarea oraºului Agnita;B. Principalele probleme pe care toþi factorii interesaþi considerã cã trebuiesc soluþionate, cu prioritate, în oraºul Agnita;C. Propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea cadrului instituþional ºi administrativ în oraºul Agnita;D. Propuneri ºi sugestii privind îmbunãtãþirea activitãþii administraþiei publice locale în relaþia cu societatea civilã (asociaþii/fundaþii,

etc), sau cu terþii;Chestionarele pentru agenþii economici ºi cetãþeni pot fi descãrcate de pe site-ul Primãriei Oraºului Agnita, la secþiunea

INFORMAÞII PUBLICE - STRATEGIA LOCALÃ, în condiþiile în care Dvs doriþi sã vã exprimaþi opinia asupra VIITORULUI ORAªULUIAGNITA!

Considerãm cã propunerile ºi sugestiile Dvs sunt importante ºi vã rugãm sã ni le transmiteþi în scris, cel mai târziu pânã la datade 5 iunie 2018.

Consiliul Local ºi Primãria Oraºului Agnita, în colaborare cu firma de consultanþã care elaboreazã STRATEGIA DEDEZVOLTARE A ORAªULUI AGNITA va organiza în prima parte a lunii iunie trei consultãri publice:

1. Prima consultare se va organiza joi, 07.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cu reprezentanþiicomunitãþii de afaceri, în oraºul Agnita activând peste 130 de societãþi comerciale cu activitate diversã (producþie, transport, servicii,agriculturã, etc).

2. A doua consultare publicã se va organiza marþi, 12.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cureprezentanþii instituþiilor publice din Oraºul Agnita.

3. A treia consultare publicã se va organiza joi, 14.06.2018, ora 12:00 în Sala mare de ºedinþe din Primãria Agnita cureprezentanþii societãþii civile din Agnita.

ORAªUL AGNITA ESTE AL NOSTRU ªI NUMAI ÎMPREUNÃ PUTEM CONSTRUI VIITORUL!

PRIMAR,Ing. Dragoman Ioan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul X, nr. 117, MAI 2018Anul X, nr. 117, MAI 2018Anul X, nr. 117, MAI 2018Anul X, nr. 117, MAI 2018Anul X, nr. 117, MAI 2018

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Pe 26 aprilie 2018, în capela Facultãþiide Teologie „Sfântul Andrei ªaguna” aavut loc festivitatea de premiere laconcursul naþional, „Unirea: Libertate ºiunitate ”. Concursul a fost demarat dePatriarhia Românã ºi a avut ca temã dedezbatere „Centenarul Marii Uniri”.Parohia Coveº, prin grupul de catehezã,a luat parte la concurs cu bucurie. Princoordonarea pr. paroh, a d-nei Prof. delb. Germanã Andra Iancu ºi a d-nei...,copiii au realizat un portofoliu compusdin mai multe piese conform secþiunilorpe care le cerea concursul. Printreacestea amintim filmarea din care reiesesusþinerea unui moment artistic dinpartea copiilor, cu poezii ºi cântecepatriotice, la Azilul din Agnita; filmulscurt metraj despre anul 1918, dar ºi altecreaþii artistice ºi literare. Portofoliulcreat de noi a obþinut premiul al III-lea,care a fost înmânat reprezentanþilorgrupului de catehezã, de cãtre IPS Dr.Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului.Evenimentul þi faptul în sine va rãmâneîn memoria parohiei, ca semn distinctivcã oamenii acestei localitãþi, aureprezentat prin copiii lor cu drag ºi cusimþ patriotic acþiunea de amintire a

Un Om. Dincolo de vocea care seduceaun Om. Mereu atent la tine, cel de la televizorori din stadion. Niciodatã jignind. Nici lavictorie ºi nici la înfrângere nu pãrea sã fiealtceva decât mesagerul bucuriei sportive. Tedurea, îl durea ºi pe el. Dar menþinea o voce-zâmbet pe care, iertatã-mi fie aluzia, nu o maiaf lu pe nicãieri. Poate dacã RaduParaschivescu ar comenta live ori oameniicare ne vorbesc la per tu pe la canalele desport ar încerca sã tacã, sã te lase sã auzirumoarea stadionului, sã simþi cum iarba elovitã de foºnetul balonului. Balon magicnumai în vocile care-i simt miºcareaîmpãrãteascã. Cristian Þopescu avea simþulacesta. Îl va fi învãþat din tremurul cailorantrenaþi de tatãl sãu, magnificul FelixÞopescu. Din efortul Nadiei de a da cel mailung zeceeee din istoria rostirii umane, careºi azi, cu nãduf, ne pune nodul în gât câtmãrul. Plâns dinaintea ecranului, cu vocea luiÞopescu încercai sã învii, sã o iei de la capãt.Oare câþi puºti ne-am apucat de fotbal pentrucã speram într-o zi sã comenteze sprintul oriplonjonul nostru? Câþi nu suntem steliºti dela vocea lui? De câte ori nu vom fi gândit sã-lpunem antrenor Echipei Naþionale simþindcã e mai adevãrat decât paiaþele vânduteochilor noºtri pe post de antrenori? I-am auzit

Grupul de catehezã al Parohiei Coveº a luat premiul III pe fazajudeþeanã la concursul naþional, „Unirea: Libertate ºi unitate”

jertfei românilor care ºi-au dat viaþapentru ca Þara Româneascã, Moldova ºiTransilvania sã fie o Românie Mare încare toþi sã vorbim aceeaºi limbã ºi sã nemanifestãm aceeaºi credinþã. Deasemenea, în cadrul acestui concurs,participanþii au realizat o datã în plus cãeroismul în lupta pentru unitate s-adatorat mai ales credinþei în Dumnezeucare a fost liantul puternic de legãturãîntre români. A fost o adevãratãprovocare, pentru cã prin creareapieselor din portofoliu, ne-am transpusºi noi la modul spiritual, astfel încât amînþeles mai mult ce înseamnã jertfã ºilupta pentru valori care sã þinã neamulunit. IPS Mitropolit Laurenþiu i-a felicitatpe elevii, preoþii ºi profesorii de religiepentru rezultatele remarcabile ºi pentrudragostea lor faþã de valorile neamuluiromânesc. Ierarhul le-a oferit diplome,cãrþi ºi iconiþe.

„Vreau sã vã felicit pentru c-aþi reuºitsã intraþi într-o competiþie atât defrumoasã. Ora de religie are frumuseþeaºi valoarea ei, ora de istorie la fel, dar înmomentul în care se aleg cei mai bunidintre cei mai buni ºi intraþi într-ocompetiþie, nu pentru a da la o parte pe

altul, ci pentru a vedea fiecare la ce nivelînalt v-aþi ridicat, iatã cã aþi reuºit sãprimiþi o binecuvântare. Premierea nueste un lucru simplu ºi vã veþi aminti cândveþi fi mai mari cã o astfel de diplomã, unastfel de premiu, valoreazã foarte multpentru personalitatea fiecãruia ºi iatã cãde mici aþi încercat sã obþineþi ceva maimult decât ceilalþi, nu pentru a vã situadeasupra altora, ci pentru a arãta cât de

frumoasã este competiþia în sine ºi câtde frumoasã este credinþa noastrã”, asubliniat ierarhul (http://www.mitropolia-ardealului.ro).

Slavã lui Dumnezeu pentru aceastãrealizare! Mulþumirile sunt îndreptate deasemenea ºi cãtre copiii participanþi,localnici ºi coordonatori ai acestuiproiect!

Pr. Iancu Andrei,Coveº

comentariile, i-am urmãrit zâmbetul stângacicând ne-am strâns mâinile pe stradã, în Sibiu,ori pe coridoarele TVR. Auzind cã era bãtrân,m-am temut cã mi-a îmbãtrânit copilãria. Darnu, el, Cruyff al comentatorilor sportivi - ºinu numai, mereu cu fruntea ridicatã sã punã,prin pasa lungã a vocii lui, pe cineva în valoare,dinamizând acþiunea. Nu, nu era spectacular,dar, dupã Rasunda ºi cuvintele sale despredreptul la libertate al fotbaliºtilor noºtri, ne-alipsit cumplit. M-am gândit la el în seara aceeade la Sevilla, când am ieºit pe stradã ca la orevoluþie a demnitãþii naþionale de care, vai,intubaþii în finanþãri ºi aroganþii copii aigazonului de astãzi nu mai fac amintire prinjocul lor. L-am vãzut, urmãrind pur ºi simplu,fotbal la margine de teren. În stalurile de lemndin stadionul Steagului Roºu, undeva, pe cândDobrin te fãcea sã plângi de emoþia auruluidin aerul fotbalului. L-am auzit vorbind desprelucruri pe care noi le vedeam prin el. Capitale,oameni, culturi intrau în casele noastre prinvocea ºi personalitatea lui. Cred cã SirCristian Þopescu e lecþia identitãþii uneiprofesii, opusul þoapelor ºi þopilor care,vulgari în timbru ºi cultura comunicãrii, neumplu cu zgomot clipele de relaxare de la unmeci bun. Din respect pentru frumuseþea princare ne-a trecut prin suflete, asemeni unuiPeter Pan, la Finala de la Bucureºti aHermanstadtului nostru meritã sã învãþãm sãcântãm You never walk alone ...

Sir Cristian Þopescu pleacã spre Cer. Caun Înger care se întoarce Acasã. EchipaNaþionalã ce s-a adunat de ceva vreme acoloavea nevoie de un Comentator. Fie-iDumnezeu primitor. Mulþumim minunatuledascãl, mulþumim cã ne-ai crescut frumos. Penoi, golanii dintre blocurile comuniste,luminaþi de raza unei nãdejdi auzindu-te...

La moartea unui Lord ...Pr. Constantin NECULA

În data de 22 aprilie 2018, înDuminica Mironosiþelor, clopotelebisericii „Buna Vestire” din Ruja aubãtut din nou la ora 15:30 dupãamiazã,chemând credincioºii la oficierea slujbeiSfântului Maslu de obºte. Creºtinii aurãspuns chemãrii, îndreptându-ºi paºiispre biserica din deal la rugãciuneapentru sãnãtatea lor, a celor dragi ºi atuturor celor aflaþi în boli ºi suferinþe.La sãvârºirea Sfintei Taine a Maslului,preotului Rebegel Marius i-au statalãturi preoþii: pr. Jurca Ioan de laparohia Agnita II, pr. Nicolae Godan dela parohia Dealu Frumos, pr. SasuNicolae Cristian de la parohiaMerghindeal, pr. Iancu Andrei de laparohia din Coveº ºi pr. Robu Zamfir

Maslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºtMaslu de obºte la Pe la Pe la Pe la Pe la Parararararohia Rohia Rohia Rohia Rohia Ruuuuujajajajaja

Florin de la parohia din Movile. Lafinalul sfintei slujbe, preotul Jurca Ioana rostit cuvântul de învãþãturã. Pãstorulenoriaºilor din Ruja, preotul RebegelMarius i-a mulþumit pãrintelui JurcaIoan pentru cuvântul de învãþãturã,preoþilor care au venit în parohie pentruacest eveniment important din viaþaenoriaºilor ºi comitetului bisericescpentru implicarea lor în organizareaacestuia. Cei prezenþi au fost apoi unºicu untdelemn sfinþit ºi binecuvântaþi cuapã sfinþitã în timp ce cântãreþii intonaupricesne. Mulþumim Bunului Dumnezeupentru bucuria de-a fi din nou împreunãla rugãciune!

Pr. Rebegel Marius,Parohia Ruja

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2018

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Andrei IancuColectivul de redacþie: Pr. Marius Rebegel, Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Grama Bogdan (Cornãþel), Pr. Briscan Marius-Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº-George (Ghijasa de Sus)

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

„Pe-un picior de plai,Pe-o gurã de rai ...”

„Valea Verde”Plecând de la aceastã temã atât de vastã ºi

de importantã pentru întreg poporul român, aºdori sã readuc în prim-plan o filã din istoriaculturalã, scrisã, pe alocuri deja uitatã, cu odeosebitã însemnãtate pentru cultura unei zoneatât de frumoase, care a trecut ani de-a rândulprin zbuciumul provocat de dorinþa unorpopoare de a cotropi ºi a-ºi însuºi teritorii pecare au locuit moºii ºi strãmoºii.

Unul dintre aceste teritorii este acel þinutal Vãii Hârtibaciului care urmeazã cursul apeiHârtibaciu. Râul Hârtibaciu este un afluent alCibinului având o lungime de 88,2 km., izvorânddin pãdurea Bãrcuþului, iar de-a stânga ºi de-adreapta cursului se întind aºezãri omeneºti culocuitori care necontenit trãiesc cu credinþã înDumnezeu, respectându-ºi moºii ºi strãmoºiiprin pãstrarea tradiþiilor ºi a obiceiurilor locale.

Aceastã vale mai este cunoscutã ºi subdenumirea de „Valea Verde” oferind o frumuseþenemãrginitã, lãsatã aici sã se manifeste în voie,din loc în loc, aproape într-o sãlbãticie de începutde lume, neatinsã de tot ceea ce înseamnãmodernism, curent care predominã în zilelenoastre.

Deºi este o zonã mai puþin promovatã, esteînzestratã cu o frumuseþe aparte, binecuvântatãde Bunul Dumnezeu, ºi totuºi atât de încãrcatãde credinþã, culturã ºi tradiþii româneºti.

În cele ce urmeazã, aº dori sã ne oprim ºisã reflectãm pe parcursul mai multor publicaþiiasupra unui sat semnificativ din punct de vederereligios, cultural ºi istoric atât pentru aceastãzonã cât ºi pentru þinutul transilvãnean cât ºiromânesc. Astfel, la 5 km de drumul principalcare leagã satul Cornãþel de comuna Nocrich,vom descoperi satul sub vechea lui denumirede Chechendeal, actualmente Þichindeal.

GenezaÎntru început, acest sat este atestat

documentar ca punct grãniceresc în anul 1350,iar locuitorii de aici erau secui, dar mai târziuîntr-un document datând din 1402, se aratã cãsatul era locuit în majoritate de coloniºti saºicare, în jurul anilor 1703-1711, pãrãsesclocalitatea în timpul rãzboiului cu curuþii(maghiarã kuruc, în trad. “haiduc”).

Anul 1594 este anul care ne dã dreptul sãpresupunem cã populaþia majoritarã a acestei

Moment de sãrbãtoare în cinstea eroilor neamului la Retiº

Þichindeal – credinþã, culturã, istorie,tradiþie …. bicentenar pictural

localitãþi era compusã din români, acest faptrezultând din „procesele de hotãrnicie întresatele Hosman ºi Nucet”, unde sunt menþionaþica drept martori reprezentanþi ai românilor dinÞichindeal.

Binecuvântare cereascãAnul 1791 este anul în care aceastã

localitate este înfrumuseþatã prin ridicarea unuilocaº de cult creºtin-ortodox, Bisericã care arezistat în picioare prin strãdania sãtenilor,preoþilor slujitori de la Sfântul Altar, aMitropoliei, cât ºi a oficialitãþilor de stat pânãîn zilele noastre, momentan, toate serviciilereligioase fiind sãvârºite în aceastã capodoperãde artã atât din punct de vedere religios,pictural, cultural ºi istoric.

Aceastã Bisericã, monument istoric, cuhramul Cuvioasa Parascheva este plasatã îninima satului, fiind pictatã în jurul anilor 1815-1818 de renumiþii pictori Fraþii Grecu dinSãsãuºi, cu imagini picturale de o deosebitãînsemnãtate pentru poporul român drept-credincios.

Culturã nemãrginitã1780 este anul în care învãþãmântul în limba

românã prinde rãdãcini pentru prima datã înaceastã zonã a Vãii Hârtibaciului luând fiinþã înÞichindeal prima ºcoalã în limba românã. Peatunci, aici amintim pe dascãlul Simion Mihai,care þinea cursurile în casele unor particularipe care o sã-i amintim când ne vom ocupa deacest moment important pe teren cultural.

Tot aici în aceastã localitate a luat fiinþãcel mai vechi protopopiat unit, iar primulprotopop atestat documentar este protopopulNicolae Aron în anul 1733.

Printre personalitãþile de seamã pe carele-a dat aceastã localitate, amintim pe generalulIon Hidu, colonel Ioan Hidu, avocatul TomaIenciu, scriitorul Toader Aron, precum ºiDimitrie Þichindeal, care se presupune cã ar fiun strãnepot al lui Absid Dragoman.

În publicaþiile viitoare, voi încerca ca pebaza documentelor ce le am la dispoziþie ºi înposesia cãrora voi intra sã dezvolt ºi sã readucla viaþã toatã aceastã istorie cultural-religioasãcare a fost datã uitãrii astfel încât ºi noi, dar ºiurmaºii noºtri sã fim mândri cã avem plãcereade a pãºi pe pãmânt românesc.

Preot paroh Purece Vasile DorinParohia Ortodoxã Cuvioasa

Parascheva Þichindeal

ªtim cã tinerii ºi copiii sunt bucuroºi.

Ne dorim aceastã stare de bucurie ºinoi cei mai mari un pic. MântuitorulHristos propovãduieºte tinereþea prinbisericã. Nu o tinereþe oarecare, citinereþea veºnicã. Hm! Cum o fi astaoare?! Pentru a afla rãspunsul, poatear trebui sã privim la vieþile Sfinþilor,care emanau bucurie în jur. Ca deexemplu, pãrintele Teofil Pãrãian(netrecut în rândul Sfinþilor încã), carea fost chiar contemporan cu noi înplanul fizic al acestei lumi, era numitomul bucuriei. Era, am putea spune

ÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirÎntâlnirea din Bisericã prea din Bisericã prea din Bisericã prea din Bisericã prea din Bisericã prelungitãelungitãelungitãelungitãelungitãpe tpe tpe tpe tpe terererererenul de joacã la Coenul de joacã la Coenul de joacã la Coenul de joacã la Coenul de joacã la Covvvvveºeºeºeºeº

jocul de afarã, decât cel din casã, dinfaþa computer-ului, de pildã. Finaluljocului a fost presãrat cu discuþii pediferite subiecte alese de tineri, darºi cu dulciuri. Dezbaterile au adus oundã de luminã în anumite chestiunisau nelãmuriri legate de bisericã ºi deimplicarea acesteia în rândul tinerilor.Acest entuziasm copleºit de bucuriade-a fi împreunã nu se va opri aici, civa continua. Bucuria tinereþii în ºi cuHristos sã ne însoþeascã mereu! Amin.

Pr. Andrei Iancu,Coveº

RusaliiMaria Pãnãzan Lorinczi

Îmi aud paºii grãbiþi…La Bisericuþa sînceleanãun glas al Lui ne cheamã…Sãrbãtoarea coboarã dintruVeºnicire spre împãrtãºireacu Duhul cel Sfânt…Mãrturisirea e sincerã ºi-amarã,Seninã ºi-nlãcrimatã, dar cu

iertare…Dintru înalturi chip dealb porumbe pogoarãpeste Babilonulcel din sufletele noastreºi-atinge cu-albastrul seninînlãcrimarea, bucuria,întâlnirea ºi-împãrtãºirea cu El…Îmi aud paºii grãbiþi…Cu ramuri de finic aºterncovor moale pentru Celce va sã vinã Bucurie din Iubirepentru mine, pentru tine, pentru

noi…

orb, bãtrân în ultima parte a vieþii luiºi totuºi în urma întâlnirii cu el, cei încauzã spuneau cã pãrintele esteextraordinar de tânãr. Iatã astfel unom care transpune în planul acesteilumi Evanghelia vie a lui Hristos.Deducem astfel dintr-un exempluconcret cã tinereþea nu are vârstã. Amfãcut o astfel de introducere pentru asublinia cã tinereþea ca sã fie tinereþe,trebuie trãitã curat ºi responsabil, casã nu devieze spre confuzia pe care oface libertinajul. Cu acest scop avutîn minte, iatã ce-a ieºit! Într-o zi deduminicã frumoasã (14.05.2018),tinerii ºi copiii din Coveº, coordonaþide pr. paroh, împreunã cu d-napreoteasã, au dorit sã prelungeascãbucuria întâlnirii din bisericã peterenul de joacã, în aer liber. Toþi ceicare au fost prezenþi au gustat din plinfrumuseþea prin joc ºi voie bunã.Aceasta s-a concretizat mai bine spusprin fotbal ºi jocuri care au antrenatatât corpurile cât ºi minþile noastre.Participanþii au dedus cã e mai frumos

Dascãli ºi elevi, au cinstit memoria eroilor din Beneºti.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2018 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNI U N I EI U N I EI U N I EI U N I EI U N I E

CÃRÃRI PRINANOTIMP PRIBEAG

Doina Pavel Barbu

Eu m-aº vindeca de tineDacã într-o bunã zi,N-ai mai trece peste StyxCând la mine ai veni.Cã aduci cu tine-n veleNu ºtiu, parcã un popasnevãzut, de aripi smulseFâlfâind a “bun rãmas”.ªi mã doare Marea mareNechezând cu foºnet largHerghelii de melancoliciRãzvrãtite sub catarg.

Iar din amintirea-aceeacu trei pescãruºi în pãr,deschid poarta cãtre noapteCu frânturi de ceaþã- n visu-þi...Te iubesc ca pe-o tãcereDesfrunzitã de-adevãr.

Cu mâna þi-am atins,de foc, obrajii

Francisc Lorinczi

Cu mâna þi-am atins, de foc, obrajiiCuptor aprins ca pâinile de casãRumenindu-se pe masa-aleasã,Sub mustul nobil îmi aplec grumajii.

Cu talpa goalã-n lacrimile ierbiiÎn dimineaþa cu cireºi de maiMiresme se revarsã, ploi de rai,La chemarea ei scapãrã toþi cerbii.

Mieii cântã-n soarele amiezii,Unde-þi calcã pasul tãu, iubito?Hai pe pajiºti unde zburdã iezii.

Floarea de cireº de-n pârg’- ai gãsit-oEºti un nobil ºi-ospãtezi cu meziiLupta, Cyrus, tocmai ai pornit-o.

Cãtanã Maria 01 iunie 84 de ani RetiºScutea Maria 01 iunie 82 de ani ChirpãrFaghiura Nicolae 01 iunie 80 de ani NoiºtatBenchea Maria 02 iunie 88 de ani MihãileniBenchea Ioan 02 iunie 83 de ani MihãileniBunea Iancu 02 iunie 83 de ani Chirpãrªchiopotã Oprea 02 iunie 80 de ani RetiºStoica Victoria 05 iunie 82 de ani AlþînaTatu Roman 09 iunie 90 de ani AlþînaGalea Alexandru 10 iunie 83 de ani MarpodLuca Ioan 10 iunie 81 de ani AlþînaBela Letiþia 12 iunie 88 de ani MihãileniBrezai Augustin 12 iunie 87 de ani RãvãºelRogoz Emilia 13 iunie 81 de ani StejãriºToma Traian 13 iunie 81 de ani VãrdVâju Cornelia 18 iunie 90 de ani SãsãuºMitru Mãrioara 19 iunie 89 de ani VãrdOnea Maria 20 iunie 85 de ani RetiºGrovu Maria 20 iunie 80 de ani IlimbavLomotã Vulvara 21 iunie 90 de ani MihãileniTogan Olimbia 21 iunie 88 de ani RãvãºelPeriat Emilia 22 iunie 90 de ani AlþînaDobre Elena 22 iunie 83 de ani RetiºIonuþ Victoria 26 iunie 84 de ani SãsãuºPigulin Maria 27 iunie 85 de ani AlþînaOpriþã Catrina 28 iunie 87 de ani SãsãuºNoi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor!

Celor care nu mai sunt le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta tatãlui!

FIR DE MIREleonora Dorina Moldovan

Tu, bisericã din satul meu, sfinþitãMireasã prea curat împodobitã,Ce dãinui din vechime sub pãdureDe sus din deal, tu chemi la rugãciune.

Voi clopote duios rãsunãtoare,Ce înãlþaþi puternicã chemare,Cum ne cufundaþi în bucurieStrâns ne uneaþi în sfânta liturghie.

Urcau la deal tãcuþi cu luare aminte,În smerenie trãiau clipe sfinte,Cãtre ceruri gândul lor duceau,Sufletele-n nalte zãri urcau.

Mie dor de voi adevãrat,De-o sfântã liturghie-n satÎn evanghelie aplecaþi, vã vãd plângândUniþi cu toþii în acelaºi gând.

Te port lãcaº prea sfânt din satTe am în suflet, n-am uitatÎmpodobit altar cu sfinþiSub tine au plâns ai mei pãrinþi.Mai simt pecetea crucii-n frunte ca un firCe rãspândea adieri de mir,Adeseori îngenunchiam sub patrafir.

Dã-mi doamne, sã mã afund în rugãciune,Sã stãrui a mã-ntãri în înþelepciune.Cu mîinile întinse-s cãtre cer,Tu ascultã ruga celor care cer.

„Pe sub mânã ºi-nc’odatã”

Practicarea jocurilor de societate avea cascop întreþinerea veseliei celor prezenþi,precum ºi rosturi de iniþiere. Jocul înlesneaalegerea partenerilor, schimbarea lor, facereaºi desfacerea cuplurilor, cãci asiguracontextul favorabil pentru începutul idilei.

Jocurile distractive începeau cu apucatulfusului de la fete. Fetele trebuiau sã plãteascãcu un sãrut ca sã le fie înapoiat. În caz contrar,feciorul se rãzbuna deºirând firul:

Ascultaþi-mã, ficiori, / Când ºãdeþi înºezãtori, / Mai ajutaþi fetele / Când îºi scapãfusele! Fusu’ meu cu roatã surã, / Sarã-i ochiicui nu-l furã! / Fusu’ meu cu roatã verde /Sarã-i ochii cui nu-l vede!

Sfâr, fusule, nu cãdea, / Cã nu-i cin’ te-apuca, / C-am un mutalãu la uºã, / Nu poateveni de guºã!

Latrã cânii-n câmpu’ morii, / Poate ne-orveni ficiorii; / Fusele ne-or apuca, / Noi tarei-om sãruta!

Ce folos de voi, ficiori, / Cã umblaþi prinºãzãtori; / Rãmân fuse neluate / ªi fetenesãrutate!

Culese de la Ciogu Elena (Leana lu’Niculaie Ciogu), 81 de ani, Fofeldea, 4 III2008.

Iatã jocurile din Sãsãuº: În fântânã,Vânzarea de peºte, Spãlãtoarea, Ogoiul,Purecele.

Fântâna era un scaun aºezat într-un colþal camerei. În Chipãr, fântâna era un þol dinlânã fixat într-un colþ al camerei, ca paravan,în Bruiu era în tindã, iar în Ilimbav, cei doicare se pupau îºi puneau o clichinã pe cap.Feciorul cu ogoiul (un ºtergar înnodat)spunea:

- Ioane, treci în fântânã!- Pe cine chemi? (De obicei, se-nþelegeau

dinainte pe cine sã cheme !)- Pe Ana.Fata respectivã era atinsã cu ogoiul,

semn cã trebuie sã se ducã în fântânã. Dacãnu mergea, era lovitã cu ogoiul sau chiarscoasã din ºezãtoare. Stãtea de vorbã cufeciorul (mã rog, era problema lor ce fãceauacolo!), apoi acesta pleca, fata rãmânea ºidialogul se relua:

- Pe cine chemi? º.a.m.d.În fântânã povesteau ºi cine ºtie ce mai

fãceau! Atmosfera de intimitate favorizaapropierea între tineri ºi relaþia dintre cei doiera apreciatã dupã timpul petrecut acolo. Înalte sate, un fecior stãtea pe scãunel ºi spuneacã a cãzut în fântânã. Altul îl întreba:

- Cine te poate scoate?Cel de pe scaun spunea numele unei fete

ºi aceasta trebuia sã vinã sã-l sãrute, apoirãmânea ea în fântânã ºi jocul continua.

În Caºolþ jocul se desfãºura cu luminastinsã, aºa cã se greºea des! În Chirpãr, fataîl întreba pe fecior câþi metri a cãzut în fântânãºi de-atâtea ori trebuia sã-l sãrute! Jocul sedesfãºura pânã când toþi feciorii ºi feteleintrau în fântânã.

Altã distracþie era cu feciorul care vindepeºte. Îi legau picioarele cu aþã ºi-lîmbredeleau . Venea cu scaunul la fete ºi le-ntreba cât peºte vor. Câte kilograme voiau,de atâtea ori le pupa. În Ilimbav, bãiatul aveaun bãþ între picioare ºi, când miºca picioarele,bãþul bãtea într-o farfurie. De câte ori bãtea,atâtea kilograme de peºte trebuia sã dea fata.

Spãlãtoarea - O fatã se aºeazã pe un scaunîn mijlocul camerei. Ceilalþi se plimbã în jurulei, unul are o spãlãtoare (batistã înmuiatã înapã). E atinsã cea de jos cu spãlãtoarea. Dacãghiceºte cine dã, acela va sta pe scaun, dacãnu, tot ea. Spãlãtoarea se mutã pe la spate,din mânã în mânã.

Ogoiul – cu ºtergarul se joacã. Unul stãla mijloc, ceilalþi în genunchi în jur. Un ºtergarse plimbã pe la spatele celor din jur ºi,deodatã, cineva îl loveºte pe cel din mijloc.Dacã ghiceºte, cel ghicit trece acolo.

Jocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoarJocuri de ºezãtoareeeeeîn satîn satîn satîn satîn satele de pe Vele de pe Vele de pe Vele de pe Vele de pe Valea Hâralea Hâralea Hâralea Hâralea Hârtibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciuluitibaciului

MirMirMirMirMircea Drãgan Ncea Drãgan Ncea Drãgan Ncea Drãgan Ncea Drãgan Noiºtoiºtoiºtoiºtoiºteþeanueþeanueþeanueþeanueþeanu

Pregãtire de colectivizareIoan Gligor Stopiþã

A trecut mai mult de-un deceniu de la RãzboiCând am început sã-nþeleg ce se întâmplã cunoiªi sã-nvãþ alfabetul abecedarelor foameiCãci cãmãrile-nchideau în ele vânturiletoamnei.

Stocastic trecea moartea cãlare pe drumCa sã simþim durerea înaltului pustiu descrumGãtitã ºi sulemenitã cu criveþe siberieneSã ne-nfioare cu clinchete roºii, diluviene…

Tocmai a venit cu recensãmântul prin satªi tata viþelul de vacã plãpând l-a sufocatIar tãinuita lacrimã a mamei de sub pleoapãS-a rostogolit sub lada de zestre, într-ogroapã…

Aici ascundeau pãrinþii fãina, slãnina, jumãrileCând veneau bolºevicii sã adune dãrileªi cotrobãiau prin toate pivniþele ºi cãmãrileDe nu i-ar înghiþi pãmântul, vãzduhul ºi zãrile!

Din traista cu daruri a Maicii preacurateErau scoase doar episodic, ca sã nu se gate,Bunãtãþile ce cu greu erau adunateÎn zile de sãrbãtoare ºi-n nopþi disperate…

Cu foame a început colectivizarea, pãgânismcu tactÎntr-o teribilã încordare vibrând sadismabstractDesfiinþând frumosul meºteºug de-a fi þãraniS-au trezit toþi la margini de moºie, sãrmani.

O, voi sfârºituri de duratã din intervalegraþioase,Aprinse în ovaþii ºi-n patetice demonstraþiigreþoase!Din unghiuri tainice de cer prin eterul deundeDin Cãi lactee trist recviem se-aude.

Plin de mânie, bunicului pânã dimineaþãPãienjeniºul palmei i s-a pus întreg pe faþã.Nu-l mai cunoºti când trece supãrat pe drumCu pãrul rãsucit în fuioare albe de fum.

Bunica, ca o bezmeticã umblã prin curteκi smulge pãrul încãrunþit devreme pefrunte,Îi vine sã plece departe de casã, acumPribeagã, sã nu se mai întoarcã din drum.

Purecele - un fecior era purecele ºi stãteape un scãunel, altul era cu ogoiul. Cel cuogoiul îl atingea cu ogoiul pe purece ºi zicea:

- Suceºte-te (învârte-te), purece!- Nu mã pot de pântece!- Pânã când?- Pânã nu va pupa Ion pe Leana!Feciorul mergea repede la fatã ºi o

sãruta, altfel era bãtut cu ogoiul. Jocurileacestea cu tentã eroticã erau obligatoriipentru toþi participanþii. Cei pedepsiþi nuprotestau ºi nici pãrinþii lor nu interveneau.Perechile erau potrivite în aºa fel, încât sãstârneascã hazul: o fatã micã de staturã eratrimisã la bãiatul cel mai înalt sau uncopilandru trebuia sã pupe o fatã bãtrânã ºiurâtã... Dacã fata avea un bãiat sub furcã ºinu voia, era ea plesnitã! Cei doi nu seschimbau pânã la sfârºit. În Alþâna, dacã nuvoiau sã se pupe, erau scoºi în fântânã (lauºã), acolo se sãrutau ºi se-ntorceau imediat.Jocul se derula pânã când toate fetele erausãrutate de bãieþi. În Movile (aici ºezãtorileîncepeau de la târgul Movilelui, 15noiembrie), fãceau în aºa fel, încât începãtoriitrebuiau sã pupe toate fetele, la rând, ca

pedeapsã. Unii nu mai veneau în searaurmãtoare! Aici jocul se fãcea cucoperãmântu’ (capac de oalã). Un fecior îlînvârtea ºi striga o fatã. Cel strigat trebuiasã-l prindã pânã nu se oprea. Dacã nu reuºea,pupa pe cel ce-a învârtit. În Agnita dãdeau ºialte pedepse, de exemplu sã-i aducã o creangãori mâþa.... Dacã-l prindea, striga la rându-ipe altcineva, mergea la el (ea) ºi urma unsãrut. În Retiº se strigau cifre. Cel care suceacoperãmântul striga pe cine plãcea el ºi, cândea venea la coperãmânt, el se aºeza în loculei. Aºa se formau perechile.

Va urma.

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2018

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Ce orã frumoasã: /Cerul albastru închis /Prins într-o plasã / Defulgere mute, / Pentru cãtunetele nu vor / Sã semute în vis” scria AnaBlandiana metaforizândclipa de graþie divinã. Oorã minunatã de Limbaºi Literatura Românã ...O orã frumoasã în caream cules stele ºi amcuprins în gândurifrumuseþi izvorâte dinparadis. Ce poate fi maifrumos pentru unprofesor de Limba ºiLiteratura Românã decâtsã devinã „culegãtor” deCuvânt rostit / inspiratde elevii sãi talentaþi,

„Anotimpul favorit al lumii esteprimãvara. În luna mai orice lucru pareposibil.” Edwin WayTeale

Am ajuns din nou în luna mai, perioadãîn care elevii noºtri, deºi, pe final de an ºcolar,se dovedesc încã plini de energie ºi dornicide lucruri noi ºi interesante. Cu gândul lavacanþa mare dar cu bateriile încãrcate, ceimai talentaþi la desen ºi picturã au continuatproiectul judeþean de picturã aflat la a patraediþie.

Astfel sub îndrumarea profesorilor dedesen ºi a învãþãtorilor, cu mic cu mare aupus pe hârtie toatã iscusinþa ºi talentul decare foarte mulþi dau dovadã la desen. Anulacesta Proiectul educaþional „Dialogurivizuale” s-a adresat ºi celor din clasele maimici ºi nu micã ne-a fost mirarea sãdescoperim cât de talentaþi sunt copiii. Laconcursul coordonat de profesoarele MirelaMonica Petruþ ºi Dana Zgabercea, s-au înscris

Se întâmplãla Colegiul din Agnita

14 au reprezentat colegiul nostru: Locul I:Dâlbea Sandra, ªchiopotã Sonia, BrumariuPatrizia, Baboº Anca, Locul II: Szali Teodora,Micu Maria, Oarga Vlad, Locul III: LãstunMaria, Cãºeriu Larisa, Câmpean Ayana,Gabor Andra, Gabor Bianca, Oarga Paola,Menþiune: Fleºariu Cornelia. Coordonatoriiacestor talentaþi elevi au fost: Petriºor Delia,Cernea Marinela, Jecan Ionela, Oliu Elena,Stoica Larisa, Nechita Maria, Sasu Ioana,Banu Angelica, Drãgoiu Dana ºi RebegelSilvia.

Expoziþia cu desenele tuturor eleviloreste prezentã în holul ºcolii unde va rãmânepânã la finalul cursurilor din acest an. Deasemenea organizatorii intenþioneazã sãscoatã ºi o broºurã în care sã fie prezentatetoate lucrãrile elevilor ºi câteva informaþii despecialitate despre tehnicile folosite deaceºtia.

Dar cum la ºcoalã nu facem numai

Ce orã frCe orã frCe orã frCe orã frCe orã frumoasã!umoasã!umoasã!umoasã!umoasã!

apreciere deosebitã având în vedere faptul cãnivelul concursului este internaþional. Laacelaºi nivel a fost organizatã ediþia a ºapteaa Festivalului Internaþional de Creaþie ºiInterpretare „Ana Blandiana” de la Brãila,concurs desfãºurat sub auspiciile MinisteruluiEducaþiei Naþionale. La acest concurs, ºcoaladin Agnita a fost reprezentat atât de MarcoNicula, care a fost distins cu Premiul al II-leala secþiunea poezie, cât ºi de Georgiana-

pentru care literatura devine viaþã? Pentruunii dintre noi, literatura este cheie pentrupoarta de intrare în Paradisul Cuvintelor.Pentru elevii noºtri, Georgiana-DanielaMuntean ºi Marco Nicula, din clasa a VIII-aA, literatura nu este doar un joc de cuvinte.Ea devine, încet-încet, cunoaºtere de sine,cunoaºtere a lumii ºi a sufletului dincolo derealitãþile zilelor ce trec atât de repede, parcãnefiresc de repede. Pentru mine, patru ani

Daniela Muntean, care aobþinut Premiul al III-leala secþiunea criticã(gimnaziu), unde au avutde comentat, în paralel,o poezie de AnaBlandiana ºi o poezie deMarin Sorescu. Nu a fostdeloc o misiune uºoarã,având în vedere cã laacest concurs auparticipat peste 1000 deconcurenþi din þarã ºi dinafara graniþelor þãrii.Aceiaºi elevi au obþinutpremii ºi la ConcursulNaþional „Octavian Gogasau ecoul pãtimirii

Performanþã! Dupã douã etapeîncheiate cu succes de echipa de handbal aªcolii Gimnaziale „G. D. Teutsch” - una localãºi cealaltã judeþeanã, fetele coordonate deprofesorii Mihaela Zavragiu ºi Dan Jecan auajuns pentru prima datã într-o faza regionalãa Olimpiadei Gimnaziilor. Aceasta a avut locîn perioada 4-6 mai 2018, în localitatea Braºov.Participarea lor a fost posibilã numai datoritãunor oameni iubitori de sport ºi dornici de a

Handbal la ªcoala GimnazialãHandbal la ªcoala GimnazialãHandbal la ªcoala GimnazialãHandbal la ªcoala GimnazialãHandbal la ªcoala Gimnazialã„G„G„G„G„G. D. T. D. T. D. T. D. T. D. Teutsch”, Aeutsch”, Aeutsch”, Aeutsch”, Aeutsch”, Agnitgnitgnitgnitgnitaaaaa

ajuta niºte copii sã facã performanþã. Aceºtiaau fost: S.C. CONTINENTAL IMPORT-EXPORT SRL, S.C. CAROSIB SRL,S.C.TUTU SIB TRANS SRL, S.C. TRANSMAX SIB SRL, LA PRUT RESAURANT, S.C.CLAUDIO CONSTRUCT SRL, MONDASORIN I.I., PRIMARIA AGNITA, ªCOALAGIMNAZIALÃ „G. D. TEUTSCH”. Fetele auajuns la Braºov, vineri dupã-amiazã fiindcazate la un frumos hotel din oraº. În aceeaºi

alãturi de aceºti copii sunt metafora unei Orede literaturã – orã miracol!

Primãvara renaºte în mireasma florilorde mai. Marco Nicula a revenit la Sebeº, laFestivalul Internaþional „Lucian Blaga” ºi s-abucurat de o apreciere extraordinarã, elobþinând Premiul al III-lea în cadrulconcursului de creaþie pentru elevi. O

noastre în mileniul III”. Georgiana a fostdistinsã cu Premiul al III-lea, iar Marco -Premiul I la secþiunea liricã. Tot Marco areuºit performanþa de a obþine Premiul I lafaza naþionalã a Concursului Comper. Am avutbucuria de a participa la festivitãþile depremiere de la Sebeº ºi de la Biblioteca„Astra” din Sibiu. Prezenþa noastrã în cadrulacestor gale este onorantã, este orecunoaºtere a valorii, dar ºi o datorie de aduce mai departe Cuvântul paradisiac. I-amîntâlnit la Sebeº pe academicianul AlexandruSurdu, vicepreºedinte al Academiei Române,prof. univ.dr. Eugeniu Nistor, poetul IonMãrgineanu, iniþiatorul Festivalului trecutdeja de ediþia 38, primarul municipiuluiSebeº, Mioara Pop, Silvan Stâncel, manageriai Bibliotecii Judeþene „Lucian Blaga” Alba.

Felicitãri din inimã ºi multe reuºitefrumoase în continuare! Literatura, la fel caviaþa, îºi scrie paginile ei de frumuseþe ºi decandoare! Ce-aº mai putea sã spun? Ce orãfrumoasã de ... Limba ºi Literatura Românã!

Prof. dr. Maria-Daniela PãnãzanLorinczi,

Colegiul Tehnic „A. T. Laurian” Agnita

14 ºcoli din judeþ ºi din þarã, cu un numãr de134 de lucrãri ale unor elevi îndrumaþi de 34de profesori. Tema a fost la alegere de aceeafiecare elev ºi-a exprimat viziunea aºa cum îiera lui mai uºor: în creion sau în acuarele.Juriul format din profesori de specialitate s-aaf lat în dificultate când a trebuit sãnominalizeze câºtigãtorii, astfel, dupã lungidezbateri au fost premiaþi cu locurile I, II, IIIºi menþiuni aproape 40 de elevi. Dintre aceºtia

activitãþi extraºcolare eleviinoºtri s-au aflat în aceastãlunã în plinã perioadã deteze. Doresc sã-i felicit pecei cu rezultate deosebiteiar pe cei care mai au desusþinut sã le urez baftã.

Luna mai este deasemenea luna în care neapucãm de strâns roadele,pentru unii roadele de finalde an, pentru alþii de finalde ºcoalã. Astfel primeleexamene le-au început ceidin clasa a doua, fiindurmaþi de cei din clasele apatra ºi a ºasea. La sfârºitul

lunii mai, clasele a doisprezecea vor încheiaanul ºcolar urmaþi la douã sãptãmâni de ceidin clasa a opta.

Luna iunie va fi o lunã foarte grea atâtpentru clasele a opta cât ºi pentru cele de adoisprezecea care vor susþine mai multeexamene. Pe aceastã cale þin sa le ureztuturor: Baftã multã ºi succes în tot ceeace ºi-au propus!

Prof. Dana Elena Zgabercea

zi a avut loc ºi tragerea la sorþi a echipelor.Adversarele agniþencelor au fost de talienaþionalã, una dintre echipe fãcând parte dinCentrul Naþional de Excelenþã - aceste feteparticipând la Campionatul Naþional deHandbal la Junioare 3. Cu toate acestea fetelenu ne-au dezamãgit ºi s-au întors acasã cu omenþiune. Mulþumim pe aceastã cale celor12 fete care au fãcut onoare dascãlilor,pãrinþilor, ºcolii ºi nu în ultimul rândcomunitãþii locale. Acestea sunt: CruceruIulia, Rogozan Ana Maria, ªolea Georgiana,Cruceru Cristina, Chira Cristina, Veza Isabela,Ciritel Maria, Gherghel Maria, CerneaCezara, Muntean Denisa, Rãchita Anastasiaºi Cernea Teodora.

BRAVO FETELOR ªI MULT SUCCESÎN CONTINUARE!