GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 33, UL 33, UL 33, UL 33, UL 33, FEBRFEBRFEBRFEBRFEBRUUUUUArie 2009Arie 2009Arie 2009Arie 2009Arie 2009APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 4

- pag. 3

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

De la Poli\ie …

- pag. 8

OAMENI DE PE VALEA HARTIBACIULUICei patruzeci ºi cinci de ani de dictaturã proletarã, când

muncitorii s-au bucurat de viaþã prin reprezentanþii sãi, lungaperioadã în care valoarea unui om era stabilitã dupã criteriileimpuse de partidul unic ºi „înþelept”, au indus în conºtiinþanoastrã ideea cã locul sfinþeºte omul, cã valoarea funcþieireprezintã ºi valoarea capului. Deºi au trecut douãzeci de anide când acest sistem, ce a distrus multe valori morale, a fostînlãturat, mi-a fost dat sã mai aud uneori ideea absurdã cã „ n-am pretenþia sã mã respecþi pe mine dar respectã funcþia pecare o ocup”. Ar fi fost mai înþeleaptã exprimarea „nu mãsaluta pe mine, salutã scaunul pe care ºed”. Dar la asemeneainºi noþiunea de înþelepciune se potriveºte ca nuca în perete.

. Problema este cã, cu cât valoarea individului e mai micãdecât a scaunului cu atât acesta se agitã ºi strigã mai tare,pentru a-ºi acoperii neputinþele.

Pe bunã dreptate se spune cã un ºef este rãu pentru cã îieste fricã, ºi îi este fricã pentru cã nu ºtie.

La polul opus acestor indivizi, care din pãcate nu suntpuþini, se aflã acei Oameni adevãraþi neobsedaþi de funcþii,pasionaþi de ceea ce fac, care muncesc în liniºte ºi dau valoarespaþiului în care trãiesc. Aceºtia sunt mai puþin bãgaþi înseamã. Preocupaþi mereu de activitatea lor trãiesc permanentcu ideea cã n-au fãcut destul , cã timpul nu le ajunge. Pe lângãaceºtia trecem deseori indiferenþi pãrându-ni-se cã ce fac eieste firesc, cã nu meritã o atenþie deosebitã. Doar cârcotaºi, (continuare în pagina 2)

PE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEINOCRICHNOCRICHNOCRICHNOCRICHNOCRICH

Localitatea este aºezatã pe cursul râului Hârtibaciu, la32 de kilometri de municipiul Sibiu. Populaþia localitãþiinumãrã astãzi 1570 de persoane.

Dupã anul 1990, numãrul saºilor a scãzut dramatic,majoritatea preferând sã emigreze în Germania ºi Austria. Înanul 2007, doar doi etnici saºi mai locuiau în comunã, iar ladata cercetãrii nu mai exista nici unul. Locul lor a fost ocupattreptat de români ºi apoi de comunitatea rromã.

Localitatea Nocrich apare pentru prima oarã îndocumentele feudale în anul 1263 sub denumirea de Nogrech,iar în anul 1374, sub cea de Luschkirg, Kirch, Leosch sauLeschkirch, derivate din cuvintele germane Loschen ( astinge) ºi Kirch (bisericã), adicã „biserica stinsã”.

Fiind una dintre cele mai puternice comune, a cunoscuto dezvoltare intensã de-a lungul Evului Mediu, fapt care i-aconsacrat calitatea de reºedinþã a unuia din cele ªapte Scaunesãseºti.

Conform documentelor culese de dr. Friederich Muller,fost preot al comunei între anii 1869 – 1864, Scaunul Nocrichcuprindea urmãtoarele 13 localitãþi: Alþâna/Alzen, Apoº/Abstdorf, Beneºti/Bagendorf, Ilimbav/Eulenbach, Nocrich/Leschkirch Glâmboaca/Hoverdorf, Fofeldea/Hochfeld,Hosman/Holzmengen, Chirpãr/Kirchburg, Marpod/Marpod,Sãsãuº/Sachsenhausen, Þichindeal/Ziegenthal, Peliºor/Magarei.

De Scaunul Nocrich a aparþinut ºi comuna Androchel/Underden pânã în anul 1543, când aºezarea a fost completdistrusã de cãtre turci, iar teritoriul acesteia a fost împãrþitîntre Nocrich; Chirpãr ºi Alþâna.

(continuare în pagina 4)

Dedicãm tuturor femeilor aceastãminunatã reprezentere a celei mai SfinteMame, ºi un buchet de flori însoþite deurarea:

LA MULÞI ANI FERICIÞIªI DRAGOSTE DINPARTEA CELOR

PE CARE ÎI IUBIÞI!

CU OCAZIA ZILEI DE 8 MARTIE

ce se tem cã activitatea acestora le pune în umbrã mãrunþealalor spiritualã, cautã nod în papurã ºi încearcã sã arunce fãrãrost cu noroi, sperând cã aºa îºi vor putea afiºa propria„strãlucire”.

În Agnita ºi pe Valea Hârtibaciului trãiesc alãturi de noiasemenea oameni valoroºi. Mi se pare firesc ca din când încând acestora sã le închinãm câteva rânduri în GazetaHârtibaciului, cel puþin în ideea cã ºi alþii se vor gândii pentruce meritã sã trãiascã., ºi care sunt adevãratele valori aleomului.

Un grup de tineri cu conºtiinþa nepoluatã s-auhotãrât sã facã ceva concret pentru binele lor ºi aloraºului. Aºa cã s-au adresat primarului Radu Curceanu,pe care l-au informat cã au organizat „Serviciul deVoluntari Agnita”, ºi în aceastã calitate vor sã ºtie cepot face pentru oraºul Agnita.

Întâlnirea a avut loc la primãria din Agnita ºi dindiscuþiile purtate au fost conturate câteva direcþii deacþiune, despre care vom vorbi la timpul potrivit. Pânãatunci prezentãm invitaþia fãcutã de ei celorlalþi tineri.

Iniþiativa lor trebuie sprijinitã, fãrã alte intervenþiice ar putea deturna bunele lor intenþii.

I.B.

SUNT DEMNI DE ADMIRATSUNT DEMNI DE ADMIRATSUNT DEMNI DE ADMIRATSUNT DEMNI DE ADMIRATSUNT DEMNI DE ADMIRAT

EI S-AU N{SCUT @NMARTIE

POMULPOMULPOMULPOMULPOMULECOLOGICECOLOGICECOLOGICECOLOGICECOLOGIC

AU ÎNCEPUTCARNAVALURILE LA

GR{DINI|E

BLOCUL ANLBLOCUL ANLBLOCUL ANLBLOCUL ANLBLOCUL ANLASTEAPTA CHIRIASIIASTEAPTA CHIRIASIIASTEAPTA CHIRIASIIASTEAPTA CHIRIASIIASTEAPTA CHIRIASII

- pag. 4

Oaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laColegiul Tehnic A.T.LColegiul Tehnic A.T.LColegiul Tehnic A.T.LColegiul Tehnic A.T.LColegiul Tehnic A.T.L

AgnitaAgnitaAgnitaAgnitaAgnitaVIITORILOR „SENIORI” LI

S-A PREZENTAT CASA

Serviciul de VoluntariAgnita, o idee pentru

tinerii agni\eni!?

COMUNICAT DE PRES{COMUNICAT DE PRES{COMUNICAT DE PRES{COMUNICAT DE PRES{COMUNICAT DE PRES{

DANSULDANSULDANSULDANSULDANSULGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILOR

- pag. 2

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2009

De la Poli\ie …

… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

OAMENI DE PE VALEA HARTIBACIULUIactivitatea lui nu este una de rutinã. În fiecarean, vin la Casa de Culturã copii care învaþãprimii paºi de joc popular românesc. Pe timpce cresc învaþã figuri noi tot mai complicate ,tot mai spectaculoase, ºi învãþatul nu seterminã , pentru cã fiecare spectacol e diferitde precedentul. Orice festival, orice spectacolla care participã ºi alte ansambluri, sunt unprilej de inspiraþie pentru Nelu Sârbu.Preocupat per-manent de frumuseþeadansului, cautã mereu lucruri noi ºi furã (însensul bun al cuvântului) de peste tot figuride dans pe care le prezintã cu ansamblurileCasei de Culturã.

Aºa au apãrut în spectacolele saledansurile maghiare, sãseºti, ungureºti ºi

þigãneºti. Aºa a apãrut „Dansul piruetelor”dupã participarea la festivalurile din Spania.Acolo deºi n-a avut formaþia de bãieþicompletã, deºi s-a confruntat cu un spectacolneaºteptat, în care nota predominantã erauelementele de carnaval, nepotrivite cujocurile ºi costumele noastre, Nelu Sârbu aºtiut sã adapteze, ceea ce ºtiau jucãtorii luicu specificul spectacolului la care participau.

ªi nici din Spania n-a venit cu mâna goalã.

A vãzut modul de lucru al unor coregrafiprofesioniºti, recunoscuþi pe planinternaþional, a înþeles un nou mod deprezentare coregraficã a frumoaselor jocuripopulare româneºti, ºi spectatorii agniþeniprezenþi la spectacolul „Dansul generaþiilor”au aplaudat fetele ce au fãcut piruete deînvârtitã pe muzicã simfonicã.

ªi toate acestea fãrã a afecta puritateafolclorului românesc.

Cât talent pedagogic, câtã dragostepentru copii ºi câtã pasiune sunt necesarepentru a-i învãþa mereu pe cei mai mici ºi pecei mai mari sã joace, sã înveþe mereu paºinoi ºi sã repete mereu ce-au învãþat, pentruca atunci când urcã pe scenã sã fie rãsplãtiþicu aplauze pentru spectacolul prezentat? Câtã

rãbdare este necesarã ca peste o sutãde copii ºi tineri sã înveþe ºi sã reþinãnu numai jocurile ci ºi scenariulîntregului spectacol?

Nu ºtiu cum poate fi evaluatcâºtigul copiilor care se duc cuplãcere la Casa de Culturã, undeînvaþã sã joace, sã iubeascã folclorul,învaþã disciplina activitãþilorcolective ºi învaþã sã se bucure deaplauze pentru un spectacol binefãcut. Aceºti copii se dezvoltãarmonios psihic, fizic ºi moral. Aceºticopii vor fi mai bogaþi ºi fizic ºispiritual decât cei atinºi de maladiacalculatorului.

Nu ºtiu cum poate fi evaluatcâºtigul oraºului Agnita, bine

reprezentat la nivel naþional de ansamblurile„Hârtibaciu” ºi „Cununa”. Cât de sãracspiritual ar fi oraºul fãrã aceste ansambluri,gata oricând sã susþinã un spectacol folcloricde calitate.

ªi toate astea datoritã unui OM, careiubeºte copiii, iubeºte cântecul ºi jocul ºi adat valoare spaþiului în care trãieºte, realizândaici o vatrã folcloricã de care agniþenii suntmândri .

I Bârsan

Despre cei pe care îi ºtiu ºi îi cunosc voiîncerca sã scriu eu. Despre alþii îi rog pe ceidin jurul lor sã vorbeascã. Pentru cã oameniivaloroºi meritã mai mult decât alþii, sã fiecunoscuþi ºi apreciaþi.

ÎNVÃÞÃTORULIOAN (NELU) SÂRBU

Nu despre activitatea de învãþãtor adascãlului Sârbu vreau sã scriu ci despre ceade coregraf. Deºi între cele douã pasiuniprimeazã cea de învãþãtor ºi rezultateleelevilor cãrora le-a îndrumat primii paºiconfirmã pregãtirea profesionalã ºi dragostealui pentru copii.

Dar activitatea lui de coregraf la Casa deCulturã „Ilarion Cociºiu” ºi-a pusamprenta pe viaþa oraºului Agnita.A devenit un lucru obiºnuit ca oriceeveniment important din oraº,dincolo de spectacolele folclorice,sã fie punctat cu un moment susþinutde dansatorii, mai mici ori mai mariai învãþãtorului Sârbu. Oricând estenevoie de un moment folcloric, copiidin ansamblul „Hârtibaciul” oritinerii din ansamblul „Cununa”, suntgata sã susþinã un spectacol de înaltãcalitate.

De câte ori Casa de Culturã aprimit invitaþia de a participa la vreunconcurs ori festival, ansamblurile aureprezentat Agnita la cel mai înaltnivel. Numai în anul 2008 agniþeniiau fost aplaudaþi în 12 localitãþi dinþarã, din care remarcãm Festivalul „CãluºulOltenesc” din Slatina, ºi FestivalulInternaþional de Folclor ediþia XVII Rãdãuþi2008. Asta în afarã de multele spectacoleprezentate pentru agniþeni, din care cel maicomplet a fost „Dansul Generaþiilor” recentprezentat ºi aplaudat de iubitorii de folclor.

Remarcabil este faptul cã deºi de 30 deani îi învaþã pe alþii sã joace, la fiecarespectacol apar elemente noi de dans, cã

(continuare din pagina 1)

În urma consultãrilor cu UnitãþileAdministrativ Teritoriale din judeþ ºi cuConducerea Consiliului Judeþean Sibiu,parlamentarii din Judeþul Sibiu, deputatulIoan Cindrea, deputatul Mircea Silvestru Lupºi senatorul Viorel Arcaº, au depus mai multeamendamente care vizeazã suplimentareasumelor prevãzute pentru Judeþul Sibiu.

Suplimentarea sumelor se referã laurmãtoarele:

1. Suma de 10 milioane lei pentruîntreþinerea ºi funcþionarea Unitãþilor deCult din Judeþul Sibiu, care aparþin deMitropolia Ardealului;

2. Sume defalcate din TVA pentrudrumuri judeþene ºi comunale, de la 11,4milioane lei la 24,9 milioane lei, osuplimentare de 13,5 milioane lei;

3. Sume defalcate din TVA pentruechilibrarea bugetelor locale, de la 30,9milioane lei la 78,9 milioane lei, osuplimentare de 48,0 milioane lei.

Suplimentarea sumelor solicitate deparlamentarii Sibiu, deputatul Ioan Cindrea,deputatul Mircea Silvestru Lup ºi SenatorulViorel Arcaº, la acest capitol sunt necesarepentru:

- 23 milioane lei pentru susþinereacofinanþãrii proiectelor de dezvoltare localã;

- 15 milioane lei pentru extinderea ºimodernizarea Aeroportului Sibiu;

- 10 milioane lei pentru infrastructurade drumuri a Municipiului Sibiu.

Considerãm cã, prin amendamenteledepuse de parlamentarii din Sibiu, laParlamentul României, putem suplimentasumele de la Bugetul de Stat pentrurezolvarea problemelor judeþului.

Biroul de PresãSibiu, 11.02.2009

COMUNICATCOMUNICATCOMUNICATCOMUNICATCOMUNICATDE PRES{DE PRES{DE PRES{DE PRES{DE PRES{

Deºi cea mai scurtã lunã din an,februarie, se doreºte a fi cea mai bogatãîn evenimente. Astfel, autoturismele, carene sunt atât de folositoare ºi pe care leconsiderãm totuºi scumpe nu aceeaºivaloare pentru toatã lumea.

Aparent, pentru necunoscuþii care auabandonat în data de 06.02.2009 unautoturism Ford Escort de culoare roºie,fãrã numere de înmatriculare, valoareaacestuia este nulã. Poliþiºtii de la Poliþiaoraºului Agnita ºi de la Postul de PoliþieComunalã Bîrghiº încearcã sã dea deurma acestora ºi sã afle nu doar de ce auabandonat autoturismul ci ºi de undeprovine acesta. De asemenea, cei care l-au abandonat, urmeazã sã explice ºiurmele de avarii existente pe autoturism.

Pentru cei care în noaptea de 22 spre23 februarie au pãtruns în incintaPrimãriei Brãdeni ºi Primãriei Alþîna,autoturismul a fost foarte valoros. Acestale-a permis sã se deplaseze rapid, dincomuna Alþîna unde din incinta Primãrieiau furat un telefon ºi au distrus casa debani; pânã în comuna Brãdeni unde aupãtruns în incinta Primãriei pe uºasecundarã de acces. În interior au forþatuºa de la casieria Primãriei Brãdeni, ceade la biroul primarului precum ºi cea dela biroul secretarului Primãriei. Au fostsustrase un laptop ºi o casetã metalicã încare se gãseau acte de stare civilãnecompletate ºi ºtampile. „Valoarea”autoturismului a fost însã cu mult maimare pentru lucrãtorii de Poliþie întrucâtacesta este cel care va duce laidentificarea autorilor, conform unorinformaþii de ultimã orã.

Nu este vorba de un autoturism dareste vorba tot de cazuri rezolvate.

Lucrãtorii Postului de PoliþieComunalã Mihãileni în colaborare cu ceide la Postul de Poliþie Comunalã Alþînaau depistat în persoana numitului V.V. de22 de ani domiciliat în Alþîna pe autorulfurtului din noaptea de 7 spre 8 februariede la magazinul SC Ina&Andra SRL dinsatul Rãvãºel când autori necunoscuþi auforþat lacãtul de la uºa de acces ºi au furatmai multe bunuri în valoare de 300 lei.În data de 15 februarie V.V., autorulinfracþiunii de furt calificat, a fostprezentat Parchetului de pe lângãJudecãtoria Agnita cu propunerea deemitere a unui mandat de arestare.Parchetul a dispus cercetarea acestuia înstare de libertate.

A fost identificat, de cãtre lucrãtoriiPoliþiei oraºului Agnita, ºi autorul unuifurt comis în perioada 01.12.2008-05.01.2009 dintr-un imobil din Agnita, înpersoana minorului C.G.H. de 16 anidomiciliat Agnita, fãrã antecedentepenale. Bunurile sustrase au fostrecuperate ºi predate pãrþii vãtãmate.Cercetãrile continuã.

Continuãm ºi noi sã vã urãm sã aveþio primãvarã fãrã evenimente.

A intrat în tradiþia Casei de Culturã„Ilarin Cociºiu”, sã organizeze un spectacolal agniþenilor pentru agniþeni, un spectacolal celor care reprezintã oraºul prin cântecºi joc, pentru cei care le sunt dragi. La a V-a ediþie a acestui spectacol, în faþa unuipublic pentru care sala Casei de Culturã afost prea micã, pe scenã au evoluat peste100 de dansatori ºi soliºti, acompaniaþi detaraful condus de Nicolae Vâºtea ºiprezentaþi de tânãrul AlexandruSâmpãlean. A fost un spectacol complet,în care mai mult de douã ore spectatorii i-au apalaudat pe îndrãgiþii interpreþi.

Spectacolul a debutat cu o suitã dejocuri populare prezentate de cei mai micidansatori, copii de cl. a II-a. A urmat oavalanºã de jocuri populare din care n-aulipsit elemente de noutate, dupã bunulobicei al coregrafului Ioan Sârbu.

Acesta deºi obiºnuieºte ca la fiecarespectacol sã aducã noutãþi, de data aceastas-a întrecut pe sine. În afara jocurilorpopulare româneºti care au dominatspectacolul, cei prezenþi în salã au aplaudatºi suite de dansuri sãseºti, ungureºti ºiþigãneºti.Cu elemente din aceste dansuria încadrat ºi „jocul piruetelor” executatnumai de fete, într-un tablou coregraficavând ca suport muzicã simfonicã.

Intre suitele de dansuri, spectatorii i-au aplaudat pe soliºtii vocali ai agniþenilor.Prezenþa acestora în spectacol a început

cu micuþii, Eliza Stoica de ºase ani,Vasilescu Constantin de 7 ani ºi PetronelaSandu de 9 ani. Au urmat apoi cei dejaconsacraþi; Anamaria Grãdinar, AlianaVecerzan, Ioana Bogdan, Diana Nistor,Ionuþ Precup ºi Andreea Sebeºan.Momente deosebite au creat princântecele lor ªtefan Vaida, Claudia Mihãilãºi profesorii Doina ºi Florin Pãrãu. Cântecebãnãþene ºi de petrecere au interpretatConstantin Notar ºi Sorin Þerbea.

În cadrul spectacolului au fost acordatediplome din partea Casei de Culturã unormembrii ai ansamblului Cununa.

Spectacolul a fost încheiat de veteraniiansamblului Cununa care au dat mãsuravalorii lor prin aplauzele pe care le-auprimit ºi le-au meritat cu prisosinþã.

Directorul Casei de Culturã, IonelDragoman i-a felicitat pe realizatorii acestuispectacol deosebit, pe foºtii membrii aiansamblului Cununa af laþi printrespectatori alãturi de instructorul lor TibiDrãgan, ºi le-a mulþumit celor care faceforturi materiale pentru ca fii ºi nepoþiilor sã îmbrace costume frumoase, ºi sãprezinte cultura popularã româneascã.

În aplauzele spectatorilor a fost invitatîn scenã coregraful Ioan Sârbu, care amulþumit pentru aplauze ºi a încheiatspectacolul jucând împreunã cu dansatoriio învârtitã hârtibãceanã.

I Bârsan

AGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA DANSULDANSULDANSULDANSULDANSULGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILORGENERATIILOR

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 3

Au trecut 40 de ani de când ultimul tren a trecut prin oraºul Agnita.Câþi vor mai trece pânã va apãrea din nou pe Valea Hârtibaciului?

În urmã cu un an prezentam în GazetaHârtibaciului proiectul nostru de parteneriatºcolar cu ”City of Ely Community College”din Marea Britanie. În toamna care a trecut,proiectul nostru a fost aprobat ºi a primitfinanþare din partea Comisiei Europene.

Începând de atunci am desfãºurat o seriede activitãþi despre care am mai scris înnumerele anterioare ale GazeteiHârtibaciului.

Revenim pentru a vã anunþa de aceastãdatã cã în luna februarie Colegiul Tehnic dinAgnita a avut oaspeþi de seamã, fiind vorbade doamna profesoarã Nicky Shoesmith,coordonatoarea de proiect a colegiuluienglez. Prezenþa ei în oraºul nostru nu a fãcutdecât sã ne bucure dar în acelaºi timp sã nesimþim mândrii de „comoara spiritualã” pecare o deþinem. Copiii oraºului au încântat-ope profesoara din Anglia prin portul popular,prin dansurile ºi cântecele prezentate pe

Oaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laOaspe\i din Anglia laColegiul Tehnic A.T.L AgnitaColegiul Tehnic A.T.L AgnitaColegiul Tehnic A.T.L AgnitaColegiul Tehnic A.T.L AgnitaColegiul Tehnic A.T.L Agnita

scena Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” într-un spectacolul care i-a fost dedicat. O surprizãplãcutã pentru oaspetele nostru, a fost dansulirlandez, prezentat de un grup de elevi aicolegiului A.T. Laurian.

Pe parcursul discuþiilor pe care le-amavut, am stabilit detaliile celei mai importanteactivitãþi din proiect: mobilitatea persoanelor.Este vorba de vizita unui grup de 24 elevi dinAnglia care se va desfãºura în luna octombrie,urmând ca alþi 24 de liceeni agniþeni sã sedeplaseze în orãºelul Ely, în luna februarie aanului 2010 pentru o perioada de zece zile.

„Stop! This is our community…”(Opreºte-te! Este comunitatea noastrã…)merge mai departe. Vor urma o serie de noiactivitãþi legate de conservarea obiceiurilorºi protejarea mediului ambiant din oraºul ºizona în care locuim, la care vã invitãm sã nesusþineþi ºi sã fiþi alãturi de noi.

Ioan Vaida

AGNITA

VIITORILOR „SENIORI”LI S-A PREZENTAT CASA

De curând am auzit de ceva „diferit” înAgnita, iar curiozitatea ne-a pus sã cercetãm.Iniþial tratatã ca o glumã, acum se dovedeºtea fi ceva cât se poate de serios.

Pentru a afla mai multe detalii am statde vorbã cu cel care în mare mãsurã e„vinovatul” pentru acest proiect, CosminDuºleag. Iatã câte ceva din ce am reuºit sãaflãm de la el.

R: Spuneþi-ne ce este Serviciul deVoluntari Agnita.

Cosmin: S.V.A este o organizaþie detineri energici dispusã sã-ºi „bage nasul” ºisã ajute la organizarea diferitelorevenimente; culturale, educaþionale ºiecologice deschiºi tuturor oportunitãþilor ºiiniþiativelor de tot felul.

R: Cum a pornit idea acestui SVA?C: Ideea în sine nu e una nouã ºi n-aº

zice cã-mi aparþine, dar cred cã în maremãsurã Programul Sibiu Capitalã CulturalãEuropeanã ºi Asociaþia Sibiu 2007 care aadunat peste 2000 de voluntari, atât românicât ºi strãini, a fost un punct de plecare.

Acum sigur, nu ne putem compara cuSibiul, sau cu amploarea manifestãrilor deacolo, dar vom încerca sã facem ceva în zonanoastrã ºi credem cã asta conteazã.

R: Ce ne pregãteºte Serviciul deVoluntari?

C: În primul rând campania pe caretocmai am demarat-o, intitulatã „NOIsuntem! TU?” cheamã la informarea ºi lacooptarea de noi membrii. Aceasta campaniese v-a desfãºura pânã în varã, iar în cadrul eivor fi sesiuni de informare în ºcolile din oraº,la Colegiul A.T Laurean, dar nu numai.

Apoi planuri mai sunt, vom avea niºteactivitãþi cu un grup de tineri din Olanda,vor fi niºte acþiuni de ecologizare ºiculturale, însã acum nu suntem în mãsurãsã dãm detalii, dar promitem sã vã þinem lacurent.

R: Care ar fi punctele forte aleServiciului de Voluntari Agnita?

C: Eu cred cã echipa e punctul forte,eforturile noastre sunt fãcute de o echipã caredeºi este micã, este tânãrã si entuziastã. Nuvrem sã facem nimic pentru cã suntemobligaþi, ci pentru ca vrem, iar tot ce vom faceva fi uºor, dat fiind cã nu existã bariere caresa ne fie impuse, aici e vorba de voinþa liberconsimþitã.

R: Vorbeaþi despre prima campanie. Cumau primit locuitorii oraºului Agnita campania“NOI SUNTEM! TU”?

C: Am fost plãcut surprinºi sã discutãmcu câteva persoane ºi sã ne spunã cã e cevanou ºi binevenit, bineînþeles cã am întâlnit ºireacþii mai „ciudate”, dar oarecum neaºteptam. Important e ca nu ne descurajeazã.

Urmeazã sã vedem reacþia tinerilor, înmediul lor, la momentul în care vor participala sesiunile de informare pe care le pregãtim.

R: Crezi ca veþi fi ajutaþi financiar defirmele din Agnita?

C: Noi sperãm sã ne vinã în ajutor cuniºte sponsorizãri, iar aceasta cale e unafoarte potrivitã pentru a face un apel la ceicare au ºi o oarecare putere financiarã pentrua sãri în ajutorul nostru.

R: Cum þi se pare echipa cu care lucreziºi ce aºteptãri ai de la ei?

C: Echipa e minunatã. Le mulþumesc peaceastã cale ºi sper cã nu vor da înapoi nicide acum înainte.

Ei m-au susþinut mi-au dat speranþã ºi m-au ajutat în toate demersurile, aºa cã meritulîn cea mare mãsurã li se datoreazã lor.

R: Câteva cuvinte la final.C: Nu pot decât sã folosesc aceastã

oportunitate pentru a face apel la ceiinteresaþi ºi la cei care ne pot ajuta, dar ºi lacei care ar putea avea propuneri pentru noi,îi rugãm sã ne contacteze. Pot folosi oricândnumãrul de telefon sau e-mailul nostru.Pentru mai multe informaþii vizitaþi blogulnostru la adresa http://serviciuldevoluntariaagnita.blogspot.com

A consemnat un Voluntar

Serviciul de Voluntari Agnita,o idee pentru tinerii agni\eni!?

Un numãr de 30 de persoanevârstnice, potenþiali beneficiari aiproiectului „Casa Seniorilor” s-au întâlnitcu Radu Curcean, primarul oraºuluiAgnita care le-a prezentat schiþeleviitoarei amenajãri, explicându-leutilitãþile cu care aceasta va fi dotatã.

Casa Seniorilor va fi amenajatã pestr. Mihai Viteazu nr.9 (fosta casierie aDistrigaz) ºi va avea 4 sãli pentruactivitãþi recreative, dotate cu mobilieradecvat 4 grupuri sanitare, 1 bucatarie,1încãpere cu aparatura pentru gimnasticamedicala de recuperare

În afara acestor dotãri Casa

Seniorilor va dispune ºi de un microbuzcu 17 locuri pentru eventuale excursii.

Cei 180 de beneficiari ai acestuiaºezãmânt, 130 persoane vârstniceactive ºi 50 dependente ºisemidependente, vor participa laprograme de educaþie pentru sãnãtate,activitãþi sociale ºi culturale(sãrbãtorirea anumitor evenimente, zilede naºtere, zile onomastice etc) vorputea petrece timpul liber , de care nuduc lipsã, având la dispoziþie cãrþi decitit, jocuri de ºah, remy, pot audiamuzicã, viziona filme ºi au acces lainternet. Pentru accesarea internetuluivor fi sprijiniþi de persoane calificate.

Pentru refacerea sau menþinereacapacitãþilor fizice ºi încetinirea ritmuluide declin fizic datorat vârstei, în salaamenajatã pentru terapie intensivã se

va putea face gimnasticã medicalã subsupravegherea unui asistent medical.

Tot prin Casa Seniorilor persoanelevârstnice vor beneficia de servicii denaturã medicalã ºi servicii de consiliere.Aici se vor putea mãsura tensiuneaarterialã, temperatura, pulsul ºi se vordesfãºura programe de educaþie pentrusãnãtate. La solicitare se va acordaconsiliere psihologicã individualã,consiliere socialã ºi administrativã(îndrumarea la diferite instituþii,demersuri pentru obþinerea unordrepturi). De serviciile medicale ºi deconsiliere vor putea beneficia ºi

persoanele dependente sausemidependente.

Toate activitãþile din Casa Seniorilorvor fi coordonate de Serviciul Public deAsistenþã Socialã, ºef Ancuþa Cãlugãr,în colaborare cu un comitet format dinmembrii Casei Seniorilor. ComitetulVârstnicilor are rolul de a identificanevoile ºi dorinþele membrilorCentrului, pe care le va transmiteServiciului Public de Asistenþã Socialã,precum ºi rolul de a identifica potenþialiibeneficiari ºi de a promova imagineavârstnicilor ºi a activitãþilor desfãºuratede aceºtia.

De serviciile Casei Seniorilor voravea parte 180 de persoane cu vârstacuprinsã între 57 de ani ºi pânã la oricât.

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

PE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEIPE VALEA HÂRTIBACIULUI ÎN C{UTAREA TRADI|IEINOCRICHNOCRICHNOCRICHNOCRICHNOCRICH

gospodarul venea ºi mai tãia o bucatãde slãninã, apoi ºtampila locul deunde a tãiat, aºa încât nu mai puteasã taie de acolo o mânã strãinã. Chiardacã eventualul hoþ ar fi tãcut, furtulnu ar fi putut trece neobservat ºi astase pare cã era destul pentrusiguranþa proprietarilor ºi bunulmers al rânduielii sãseºti.

Baronul Samuel VonBrukenthal jurist sas, guvernator alTransilvaniei ºi fondator al muzeuluidin Sibiu care îi poartã numele.Apreciat pentru calitãþile sale de om

de culturã ºi abil diplomat a fãcut o carierãstrãlucitã la Curtea Imperialã vienezã,devenind Cancelar aulic al Transilvaniei, iarîn anul 1777 a fost numit Guvernator alMarelui Principat al Transilvaniei, funcþie pecare a îndeplinit-o pânã în anul 1787. A fostsingurul sas transilvãnean care a ajuns la ofuncþie atât de înaltã.

Colecþia sa de picturã, menþionatã dejaîn anul 1773 în „Almanach de Vienne” esteuna dintre cele mai valoroase colecþiiparticulare aflate la Viena în acel moment.

Prin testament, Baronul Samuel vonBrukenthal a dispus deschiderea Palatului camuzeu public, gestul sãu înscriindu-l astfel înrândul marilor iluminiºti ai veacului. Palatula devenit în 1817 muzeu public, cunoscut caMuzeul Brukenthal, una dintre primeleinstituþii de acest gen din Europa.

Chiar în centrul comunei se poate încãvedea casa în care s-a nãscut baronul Samuelvon Brukenthal, marele iluministtransilvãnean. Clãdirea se aflã în stare criticã,dar localnicul care a cumpãrat-o de curând apromis cã o va reabilita.

Unele case din localitate prezintã uninteres special, fiind foarte late ºi joase, aºanumitele Herrenhofe (Conace).

La începutul secolului al XVIII-lea,împãratul Carol al VI-lea l-a numit pe MichaelBreckner jude al Scaunului Nocrich, pentrumeritele aduse Austriei în timpul rãzboiuluicuruþilor, devenind mai târziu, prin înobilare,Michael von Brukenthal, tatãl lui Samuel vonBrukenthal.

În noaptea de 8 iunie 1800 un puternicincendiu a distrus 61 de gospodãrii dinNocrich, afectând ºi biserica luteranã, ceeace a determinat demolarea acesteia în anul1806 ºi construirea alteia în stil rococo. Dinvechea bisericã n-au mai rãmas decât uºilede la actuala sacristie.

În anul 1773 împãratul Josef al II-leaviziteazã Nocrichul.

Din volumul „Repere cultural - istorice alecivilizaþiei multiculturale Transilvane” Editura„ASTRA MUSEUM”

Vechea bisericã Sfântul Ladislau a fostconstruitã în secolul al XIII-lea sub forma uneibazilici romanice cu trei nave. Între anii 1507– 1509 Nocrich primeºte sprijin din parteaprovinciei Sibiu pentru ridicarea bisericii.

Biserica nouã ºi clopotniþa suntconstruite între anii 1803 – 1806. Cei 100 deguldeni necesari construcþiei au fost donaþide baronul Samuel von Brukenthal. În anul1807 se demoleazã mica bisericã datoritãriscului mare de prãbuºire.

În interiorul bisericii se aflã un altarpictat de Franz Neuhauser, în anul 1816,reprezentându-l pe Isus þinând în mânã unpocal. În corul bisericii se aflau stranelefamiliei Brukenthal. Amvonul dateazã din anul1825, fiind împãrþit în patru panouri cureprezentãri în basorelief, aurite, care redaudouã scene biblice, un simbol al decaloguluiºi stema heraldicã a familiei Brucenthal.Cristelniþa, în stil clasicist, are un capac aurit.

Clopotul mare ºi cel mijlociu, turnate înanul 1678, prin donaþia de 450 de guldenifãcutã de Breckner, iar cea nouã esteconstruitã de Samuel Metz, în anul 1806.

Clopotul mare ºi cel mijlociu, turnate înanul 1926 la Sibiu, au inscripþii în limbagermanã, iar clopotul mic, datat în anul 1765,este inscripþionat în limba latinã

În jurul bisericii romanice s-a ridicat, însecolul al XV-lea, un zid de apãrare, cu formãneregulatã, prevãzut cu cinci turnuri: Turnulslãninii, Turnul turcilor, Turnul ªcolii, Turnulporþii, ºi un turn cu baza semicilindricã, careexistã ºi astãzi.

TURNUL SLÃNINIIAproape cã nu existã bisericã sãseascã

din incinta cãreia sã lipseascã un turn care laprima vedere pare la fel ca ºi celelalte turnuri.Dar în cea mai mare parte a anului, turnulacesta era plin cu slãninã afumatã care atârnaîn cârlige, fiecare purtând în partea de jos,acolo de unde se taie, ºtampila proprietarului.Fiecare familie de saºi avea un loc rezervatîn turn ºi propriul semn distinctiv.

De-a lungul anului, de câte ori aveanevoie, în unele sate doar duminica, cãci întimpul sãptãmânii turnul era încuiat,

(continuare din pagina 1)

Împodobit de oameni buni cu darurile fãcute naturii de nesimþiþi. Poate cei care îl vãdse vor gândi mai mult ºi nu-ºi vor mai arunca mizeriile murdãrind natura. Acest ansamblunedorit dar necesar este amplasat pe drumul spre Sibiu, între Hozman ºi Cornãþel.

POMUL ECOLOGICPOMUL ECOLOGICPOMUL ECOLOGICPOMUL ECOLOGICPOMUL ECOLOGIC

Se apropie primãvarã cu mãrþiºoare pentru copii ºi flori pentru ziua mamei. Aintrat în tradiþia grãdiniþelor sã pregãteascã aceste evenimente prin organizarea decarnavaluri.

În holul Casei de Culturã din Agnita, copiii din grupa mare pregãtitoare de laGrãdiniþa 2 (de pe Horea), ºi-au bucurat pãrinþii ºi s-au distrat în calitate de prinþi,prinþese , clovni, personaje din basme ori de la desene animate. Au cântat ºi audansat împreunã cu educatoarele Elisabeta Horumbete ºi Andreea Nicula. Nici pãrinþiin-au fost lãsaþi pe dinafarã ei trebuind sã le arate micuþilor cum se desfãºoarã unconcurs de alergat în saci, de plimbat o minge de ping pong cu lingura etc, iar dupãacest antrenant exemplu au concurat ºi copiii.

A fost un carnaval frumos ca toate activitãþile copiilor care sunt fericiþi când sedistreazã ºi-ºi bucurã pãrinþii.

AU ÎNCEPUT CARNAVALURILE LA GR{DINI|E

I.B.

Cele 12 apartamente ºi o garsonierã,destinate închirierii de cãtre tineri, suntterminate ºi îºi aºteaptã locatarii.

Criteriile dupã care vor fii aprobatesolicitãrile , au fost aprobate în sedinþaConsiliului Local Agnita ºi vor fi adusela cunoºtinþa solicitanþilor. Importanteste ca solicitanþii sã îºi desfãºoareactivitatea (adicã sã munceascã) în oraºulAgnita ºi sã nu depãºeascã vârsta de 35de ani.

Cei care îndeplinesc aceste douãcondiþii pot depune cererea, însoþitã dealte documente necesare.

Din cele spuse de primarul oraºuluiRadu Curcean, urmeazã sã constituie ocomisie care va analiza fiecare cerere ºiva stabilii ordinea prioritãþilor conformcriteriilor aprobate.

BLOCUL ANL ASTEAPTA CHIRIASIIBLOCUL ANL ASTEAPTA CHIRIASIIBLOCUL ANL ASTEAPTA CHIRIASIIBLOCUL ANL ASTEAPTA CHIRIASIIBLOCUL ANL ASTEAPTA CHIRIASIIAGNITAAGNITAAGNITAAGNITAAGNITA

Criteriile de ierarhizare sunt: situaþialocativã actualã, starea civilã, vechimeacererii, nivelul de studii ºi pregãtireaprofesionalã, situaþii locative sau socialedeosebite. Conform punctajului aprobatcele mai multe ºanse le au tinerii carestau în chirie la persoane private,lucreazã în Agnita, au copii ºi o bunãpregãtire profesionalã.

Situaþiile deosebite se referã la tineriicu vârsta peste 18 ani proveniþi din casede ocrotire socialã, tinerii care au adoptatsau adoptã copii, ºi tinerii care au locuitîn case naþionalizate

Pentru o transparenþã totalã apunctajului rezultat conform criteriilor,primarul va cere comisiei ca ºedinþele,în care va analiza cererile ºi va stabiliipunctajul, sã fie publice.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iI, nr. 10, FEBRAnul iI, nr. 10, FEBRAnul iI, nr. 10, FEBRAnul iI, nr. 10, FEBRAnul iI, nr. 10, FEBRUUUUUARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009ARIE 2009

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Comuna Brãdeni este aºezatã în partea de nord-est ajudeþului Sibiu, mãrginindu-se cu judeþele Mureº ºi Braºov,la 22 de km de oraºul Agnita ºi la 22 de km de municipiulSighiºoara.

Comuna este aºezatã pe râul Hârtibaciu ºi este încon-juratã de dealuri acoperite de pãduri de carpen, fag, stejar ºibrad. În locurile neîmpãdurite se practicã agricultura, iar oparte din teren este folositã pentru pãºunat.

În documentele vremii din anul 1349 comuna esteamintitã sub numele de Hegun (conform Istoriei României,G. Transilvania, vol. III). În anul 1427 regele Ungariei îi of-erã dreptul „Opium Taro”, dar nu pentru mult timp, cãciSighiºoara a fost nemulþumitã de acordarea acestui drept.Dupã aceea apare sub numele de Thegny, iar mai târziu subcel de Hendorf, iar în limba maghiarã de Hegen.

Numele de Hendorf este menþinut pânã în anul 1964,când conform decretului nr.719 din 18 decembrie este schim-bat în Brãdeni. Se pare cã aceastã denumire s-ar datora pã-durii de pin situatã pe un deal care mãrgineºte localitatea.

În comunã se aflã o Bisericã Evanghelicã Luteranã, caredateazã din secolul a XV-lea ºi este declaratã monument is-toric.

Biserica Ortodoxã din localitate cu hramul „Sfântul Ilie”a fost construitã în anul 1824, fapt atestat de o niºã desco-peritã deasupra uºii la intrarea în bisericã în momentul încare s-au executat lucrãri de reparaþii ºi de tencuire la exteri-orul clãdirii. Dupã tradiþia locului, în sat a existat anterior obisericã de lemn pe deal. Biserica actualã este construitã dinpiatrã, cãrãmidã ºi lemn, acoperitã cu þiglã, având formã decorabie, cu lungimea de 22 de metri ºi lãþimea de 7 metri, înstil obiºnuit ardelenesc, cu turn de intrare înalt de 17 metriºi lat de 5 metri. Plafonul bisericii este compus din 4 bolþisemicirculare din cãrãmidã. Iconostasul este din zid, iar par-doseala din lemn de brad. Lucrãrile de construcþie a bisericiiau fost susþinute financiar de credincioºii parohiei, iar numede donatori mai importanþi sau de ctitori nu se cunosc.

În anul 1882, în timpul pastoraþiei preotului NicolaeDobre, s-a reparat edificiul, legându-se de jur împrejur cufier. La bisericã sunt pãstrate obiectele necesare cultului,precum ºi cãrþile necesare stranei. Alte reparaþii s-au maifãcut în anul 1975, în timpul preotului Emil Vlad, când biser-ica a avut mult de suferit în urma inundaþiilor din acel an, în

PAROHIA BR{DENI SE PREZINT{

urma cãrora apa a ajuns în interiorul bisericii la o înãlþime deun metru. În anii 2004, în timpul preotului Marius Aldea s-aumai fãcut lucrãri de tencuire a exteriorului bisericii, iar înanul 2006 prin grija preotului Nicu Lazãr s-au început lucrãrilede înfrumuseþare a interiorului bisericii cu o picturã în frescãa întregului locaº, lucrare executã ºi terminatã în anul 2007de pictorul bisericesc Mihai Alecu din Sighiºoara. Actual-mente se lucreazã la finalizarea iconostasului. Biserica are 2clopote, unul executat la Sighiºoara, iar celãlalt la Bucureºti.

Preoþii care au slujit ºi au pãstorit în parohia Brãdeni dinanul 1855 ºi pânã în prezent sunt urmãtorii: 1. Ioan Dobre(1855-1869); 2. Vasile Sandru (1870); 3. Nicolae Cãpriþã (1871-

1873); 4. Nicolae Dobre (1874-1912); 5. Andrei Moldovan(1913-1915); 6. Nicolae Enciu (1916); 7. Nicolae Cristea (1917);8. Andrei Moldovan (1918-1922); 9. Chirion Muntean (1923);10. Nicolae Moldovan (1924), ajuns Episcop al românilor dinAmerica; 11. Ilarion Enciu (1925-1931); 12. Chirion Muntean(1932-1933); 13. Laurenþiu Boca (1934); 14. Gheorghe Tohã-nean (1935-1952); 15. Gheorghe Dumitrescu (1953-1960); 16.Emil Vlad (1960-1977); 17. Traian Mehedinþiu (1978-1986);18. Nicolae Dragoman (1987-1995); 19. Dorin Gavrilescu(1995-2000); 20. Marius Aldea (2000-2005); 21. Nicu Lazãr(2006 pânã în prezent).

Pr.Nicu Lazãr (Brãdeni)

În 25 martie Sfânta noastrã Bisericã dreptmãritoaresãrbãtoreºte vestea cea bunã pe care i-a adus-oarhanghelul Gavriil Preasfintei Fecioare Maria, anumecã ea Îl va naºte pe Mântuitorul lumii, cel fãgãduit deDumnezeu prin prooroci. Evenimentul pe care îlsãrbãtorim la 25 martie este relatat de cãtre SfântulEvanghelist Luca în Evanghelia sa, capitolul 1, versetele26-38. Aici se istoriseºte cã Dumnezeu a trimis pearhanghelul Gavriil la o fecioarã cu numele Maria, carelocuia în Nazaret ºi care era logoditã cu un bãrbat penume Iosif. Ajungând în faþa Sfintei Fecioare, îngerul

BUNA VESTIREBUNA VESTIREBUNA VESTIREBUNA VESTIREBUNA VESTIREbinevestitor a salutat-o cu cuvintele: “Bucurã-te, ceea ceeºti plinã de dar, Domnul este cu tine. Binecuvântatã eºtitu între femei”. Preasfânta Fecioarã a fost uimitã deprezenþa ºi de cuvintele îngerului. Atunci arhanghelulbinevestitor a intervenit spre liniºtirea Fecioarei ºi i-a spusrãspicat “Nu te teme, Marie, cãci ai aflat har la Dumnezeu.ªi iatã vei lua în pântece ºi vei naºte fiu ºi vei chemanumele lui Iisus. Acesta va fi mare ºi Fiul Celui Preaînaltse va chema ºi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul luiDavid, pãrintele Sãu. ªi va împãrãþi peste casa lui Iacovîn veci ºi împãrãþia Lui nu va avea sfârºit”. Acesta mesajºocant a determinat-o pe Maria sã cearã lãmuriri înlegãturã cu posibilitatea împlinirii lui în condiþiile în careea era fecioarã. Rãspunsul pe care l-a dat arhanghelulGavriil a fost limpede ºi a devenit ulterior un punct dereper important în formularea învãþãturii Bisericii desprePersoana Mântuitorului Iisus Hristos ºi despre MaicaDomnului: “Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine ºi putereaCelui Preaînalt te va umbri; pentru aceea ºi Sfântul careSe va naºte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”.Astfel Fecioara Maria s-a supus planului lui Dumnezeude mântuire a lumii, rostind acele cuvinte care au devenitemblematice pentru acceptarea voii lui Dumnezeu decãtre om: “Iatã roaba Domnului. Fie mie dupã cuvântultãu!”

Aceasta este istorisirea pe scurt a evenimentuluipe care îl sãrbãtorim la 25 martie. Sãrbãtoarea aceastaeste singura dintre sãrbãtorile Maicii Domnului care aretemei în Sfânta Scripturã, toate celelalte sãrbãtoriînchinate ei având temeiuri în tradiþia bisericeascã. Esteo sãrbãtoare a bucuriei, iar în rânduiala slujbei bisericeºti

a acestei sãrbãtori auzim în mod repetat urmãtoarelecuvinte: “Astãzi este începutul mântuirii noastre ºiarãtarea tainei din veac: Fiul lui Dumnezeu fiul Fecioareise face ºi Gavriil harul îl binevesteºte. Pentru aceasta ºinoi împreunã cu dânsul Nãscãtoarei de Dumnezeu sã-istrigãm: Bucurã-te cea plinã de har, Domnul este cu tine!”.Foarte grãitor pentru importanþa pe care o are MaicaDomnului pentru viaþa creºtinilor este ºi condaculsãrbãtorii: “Apãrãtoare, Doamnã, pentru biruinþãmulþumire, izbãvindu-ne din nevoi aducem þie, Nãscãtoarede Dumnezeu, noi robii tãi. Ci ca ceea ce ai stãpânirenebiruitã izbãveºte-ne pe noi din toate nevoile ca sãstrigam þie: Bucurã-te Mireasã, pururea Fecioarã”.

Fiind în 25 martie, sãrbãtoarea Bunei Vestiri esteîntotdeauna în perioada postului pregãtitor pentruSfintele Paºti, deci este zi de post. Totuºi, pentru bucuriasãrbãtorii, sfânta noastrã Bisericã dã dezlegare la peºte,acest lucru ºtiindu-l ºi mulþi dintre cei care nu þinrânduielile Bisericii privitoare la post.

Ziua de Buna Vestire este zi de mare sãrbãtoarepentru câteva parohii de pe valea Hârtibaciului, care îºiserbeazã hramul: parohiile Hosman, Merghindeal ºi Ruja.Închei aceste rânduri cu câteva cuvinte de suflet scrisede poetul Ioan Alexandru ºi adresate Maicii Domnului:

“Bucurã-te, brazdã plinã de rodire,Munte sfânt, în care s-a-ngopat comoara,Bucurã-te, cântec tainic de iubire,Clopot de chemare, cântec de mãrire,Bucurã-te, Maicã pururea fecioarã,Sfânta mea Marie”.

Pr. Rebegel Marius (Ruja)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Ziua de 2 februarie 2009, pe lângãsemnificaþia bisericeascã obiºnuitã pe care oare (praznicul Întâmpinãrii Domnului), areprezentat pentru credincioºii din parohiaNoiºtat un eveniment care a marcat profundviaþa acestei comunitãþi. În aceastã zi a avutloc hirotonia ºi instalarea noului preot înparohie.

La sosirea în parohie P. S. AndreiFãgãrãºanul a fost întâmpinat de o ceatã deflãcãi cãlare, îmbrãcaþi în costume populareromâneºti.

Luati aminte la voi însiva, sa nu se în-greuieze inimile voastre cu satiul mâncarii sicu betia (Luca 21, 34).Iubiti frati! Este unlucru mântuitor de suflet pentru noi ca înzilele sfintelor Paresimi nu doar sa ne împo-varam trupurile cu postul, ci sa si stam devorba despre post; este un lucru mântuitorde suflet pentru noi ca în zilele sfintelor Pares-imi sa ne îndreptam toata luarea aminte cu-venita asupra preîntâmpinarii pe care ne-afacut-o însusi Mântuitorul cu privire la satu-rare si îmbuibare: Luati aminte la voi însiva,a zis El, sa nu se îngreuieze inimile voastrecu satiul mâncarii si cu betia .Postul este orânduiala lasata de Dumnezeu. Prima porun-ca data de Dumnezeu omenirii a fost una priv-itoare la post. Ea era neaparat trebuincioasapentru noi în rai, mai înainte de cadereanoastra: cu atât mai trebuincioasa este eadupa cadere. Porunca privitoare la post a fostdata în rai si este înnoita în Evanghelie. Sane înaltam gândurile la dumnezeiescul ase-zamânt al postului si, prin contemplarea aces-tui asezamânt, sa dam viata, sa dam suflet –ca sa zic asa - nevointei postului. Nevointapostului nu tine doar de trup; nevointa pos-tului este folositoare si trebuincioasa nu nu-mai pentru trup; ea e folositoare si trebuin-cioasa în primul rând pentru minte si pentruinima. Luati aminte la voi însiva, sa nu se în-greuieze inimile voastre cu satiul mâncarii sicu betia. Mântuitorul lumii ne-a descoperitprin aceste cuvinte o urmare, vrednica de odeosebita luare-aminte, a întrebuintarii ne-cumpatate a mâncarii si bauturii – urmare în-fricosatoare, urmare pierzatoare de suflet. Înurma desfatarii pântecelui se îngreuneaza,devine grosolana, se împietreste inima; mint-ea este lipsita de usurimea si de duhovniciasa; omul devine trupesc. Ce înseamna „omtrupesc”? Sfânta Scriptura numeste „omtrupesc” pe acel om nefericit care e tintuitde pamânt, care nu e în stare de gânduri sisimtaminte duhovnicesti. Nu va ramâneDuhul Meu în oamenii acestia în veac, pen-tru ca trupuri sunt (Fac. 6, 3), a dat marturieDumnezeu. Omul trupesc nu este în stare saîl cinsteasca pe Dumnezeu. Chiar si omulduhovnicesc, când se supune saturarii pânte-celui, îsi pierde duhovnicia, parca îsi pierdeînsasi putinta de a-L cunoaste pe Dumnezeusi de a sluji Lui. Mâncat-a Iacov, spune Sfân-ta Scriptura, numindu-l Iacov pe adevaratulslujitor al lui Dumnezeu, si s-a saturat, si s-alepadat cel iubit; îngrosatu-s-a, îngrasatu-s-a,latitu-s-a si a parasit pe Dumnezeul Cel ce l-afacut pe el, si s-a departat de Dumnezeu,Mântuitorul sau (Deut. 32, 15). Într-o astfelde stare ajunge nevoitorul când îndepartea-za nevointa postului dintre nevointele sale.Îngrosarea si întunecarea pe care le împar-tasesc trupului îmbelsugarea si lipsa dealegere la mâncare se împartasesc, putin câteputin, prin trup inimii, iar prin inima mintii.Atunci acesti ochi duhovnicesti - inima si mint-ea - se încetoseaza; vesnicia se ascunde deei; viata pamânteasca pare privirii lor bolnavenesfârsita. Pe potriva vederilor si simtamin-telor îsi capata îndreptarea si calatoriapamânteasca, si nefericitul calator orb merge,împreuna cu sarpele cel lepadat, pe pântecesi pamânt manânca în toate zilele vietii salepamântesti (Fac. 3, 14). Aceasta înrâurire aîntrebuintarii fara masura sau chiar fara fere-ala si luare-aminte a mâncarii asupra omuluilamureste pricina pentru care acesta, chiarîn starea sa de nevinovatie, în mijlocul desfa-tarilor raiului, avea nevoie de porunca postu-lui. Acesteia i s-a încredintat pastrarea în sta-rea cea duhovniceasca a perechii nou-zidite,alcatuite din doua firi, trupeasca si duhovni-ceasca; acesteia i s-a încredintat cumpanireacelor doua firi si precumpanirea celeiduhovnicesti. Cu ajutorul ei, omul putea sastea neîncetat cu gândul si cu inima înaintealui Dumnezeu, putea sa fie cu neputinta deatins pentru gândurile si închipuirile pacatoa-se. Cu atât mai de trebuinta este porunca

postului pentru omul cazut, împatimirea depamânt, de scurta viata pamânteasca, de dul-ceata ei, de maretia si slava ei, însasi înclina-rea spre pacat s-au facut proprii firii cazute,asa cum sunt proprii bolii imboldurile sisimtamintele fara de rânduiala pricinuite decatre ea. Noi suntem tintuiti de pamânt, lipi-ti de el cu tot sufletul, nu doar cu trupul; ne-am facut cu desavârsire trupesti, lipsiti desimtire duhovniceasca, neînstare de cugetariceresti. Porunca privitoare la post se arataiarasi cea dintâi porunca, neaparat trebuin-cioasa pentru noi. Numai cu ajutorul postu-lui ne putem rupe de pamânt! Numai cu aju-torul postului ne putem împotrivi puterii at-ragatoare a desfatarilor pamântesti! Numaicu ajutorul postului putem rupe legatura cupacatul ! Numai cu ajutorul postului duhulnostru se poate slobozi de grelele lanturi aletrupului! Numai cu ajutorul postului cugetulnostru se poate ridica de la pamânt, înaltân-du-si privirile catre Dumnezeu! Pe masura celuam asupra noastra jugul cel bun al postu-lui, duhul nostru dobândeste o mare libertate:el tinde spre tarâmul duhurilor, care îi esteînrudit, începe sa se întoarca des spre con-templarea lui Dumnezeu, sa se cufunde înaceasta nemasurata si minunata contemplare,sa adasteze în ea. Daca obiectele lumii mate-riale, când sunt luminate de razele soareluimaterial, negresit iau de la acesta straluciresi o raspândesc la rândul lor, cum sa nu selumineze duhul nostru atunci când el,lepadând prin mijlocirea postului, valul celgrosolan si des al trupului, se înfatiseaza ne-mijlocit Soarelui Dreptatii - lui Dumnezeu?El se lumineaza! Se lumineaza si se preschim-ba! Apar în el gânduri noi, dumnezeiesti, sedescopera înaintea lui taine pe care nu lecunostea mai înainte. Cerurile îi spun slavalui Dumnezeu: taria vesteste (Ps. 18, 2) atot-puternicia mâinii ce a facut-o; toate zidirile,vazute si nevazute, propovaduiesc cu glasrasunator negraita mila a Ziditorului; el gus-ta duhovniceste si vede duhovniceste ca buneste Domnul (Ps. 33, 8). Harica usurime sisubtirime a duhului se împartasesc trupului:trupul, în urma duhului, este atras spre sim-tirile duhovnicesti si da mâncarii nestricacio-ase, pentru care a fost zidit, întâietate fatade mâncarea stricacioasa, la care a cazut. Laînceput, el anevoie se supune lecuirii prinpost, care e însotita de silire de sine; la în-ceput el se tulbura de rânduiala postului, ras-coala împotriva ei duhul nostru, se înarmea-za împotriva ei cu felurite filosofari luate dinstiinta cu nume mincinos: fiind însa îmblân-zit si vindecat de post, el deja simte sigândeste altfel. Felul în care vede saturareaseamana de acum cu simtamintele omuluicare s-a însanatosit fata de mâncarurile vatam-atoare pe care le dorea cu înversunare în vre-mea bolii; el seamana cu felul în care se uitaomul la o otrava data în vileag, prin care serapeste duhului stapânirea asupra trupului,prin care omul este coborât de la asemanar-ea si înrudirea îngereasca la asemanarea siînrudirea dobitoceasca. Ostasii duhovnicesticare au dobândit biruinta asupra trupului prinmijlocirea postului, înfatisându-se Domnului

pentru a învata cele mai mari taine si maiînalte virtuti, aud din gura Lui învatatura de-spre înalta virtute a postului si descoperireaunei taine - a starii care ia nastere putin câteputin din saturare si îmbuibare: Luati amintela voi însiva, sa nu se îngreuieze inimile voas-tre cu satiul mâncarii si cu betia. Biruitorilorli se aminteste ca trebuie sa-si pastreze cuosârdie arma cu care au dobândit biruinta! Sibiruinta este capatata, si prada dobândita înurma biruintei este pazita cu una si aceeasiarma: postul. Nevoitorul lui Hristos, luminatde Sus si învatat de propriile sale cercari ev-lavioase, cercetând nevointa postului ca atare,afla ca fiind cu totul trebuincioasa nu numaiînfrânarea de la îmbuibare si de la saturareastatornica, ci si alegerea mâncarurilor cumulta luare-aminte. Aceasta alegere apare deprisos numai la suprafata, la o privire fugaraasupra ei; de fapt, felul mâncarii este deose-bit de însemnat, în rai era oprit un singur felde hrana, în aceasta vale a plângerii, pepamânt, aflam ca nefacând deosebire întrecalitatea mâncarurilor ne pricinuim mult maimulte necazuri decât întrecând masura cucantitatea lor. Nu trebuie sa credem ca nu-mai vinul are însusirea de a înrâuri minteanoastra, sufletul nostru: fiecare fel de mân-care lucreaza în felul sau propriu asuprasângelui, asupra creierului, asupra întregu-lui trup - iar prin mijlocirea trupului, si asu-pra duhului. Cine ia aminte cu râvna la sineînsusi, îndeletnicindu-se cu nevointa postu-lui, acela va afla ca este neaparata nevoie detrezvirea trupului si a sufletului de întrebuin-tarea prelungita a carnurilor si chiar a pesti-lor; acela va îmbratisa cu dragoste rânduieli-le Sfintei Biserici privitoare la post si se vasupune lor. Sfintii Parinti au numit postul„temelie a tuturor virtutilor”, fiindca prin posteste pazita în cuvenita curatie si trezvie mint-ea noastra, iar inima în cuvenita subtirime siduhovnicie. Cel ce clatina temelia virtutilorclatina întreaga lor cladire. Fratilor! Sa stra-batem alergarea sfântului post cu râvna, cuosârdie. Lipsurile carora pare ca se supunedupa rânduiala postului trupul nostru suntnimicnice înaintea folosului sufletesc pe carepoate sa-l aduca postul. Sa desfacem prinmijlocirea postului trupurile noastre de masabogata si grasa, iar inimile - de pamânt si destricaciune, de adânca si pierzatoarea uitareprin care suntem despartiti de vesnicia caresta înaintea noastra si este gata sa ne cuprin-da. Sa nazuim atât cu duhul, cât si cu trupulspre Dumnezeu! Sa ne temem de stareatrupeasca, pricinuita de calcarea postului, sane temem de deplina neputinta de a-L cu-noaste pe Dumnezeu si de a-L cinsti pe Dum-nezeu pe care o pricinuieste calcarea postu-lui. Aceasta neputinta pierzatoare este te-meiul mortii vesnice. Aceasta neputintapierzatoare este aratata de noi atunci când,din pricina dispretuirii poruncii lui Dumnezeuprivitoare la post, îngaduim sa se îngreuiezeinimile noastre cu satiul mâncarii si cu betia.Amin.

(din volumul Predici la Triod si Penticostar,traducere de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Ed-itura Sofia, Bucuresti, 2003, p. 37-39)

SFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOVSFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOVSFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOVSFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOVSFÂNTUL IGNATIE BRIANCIANINOVÎNSEMNATATEA POSTULUI PENTRU OMÎNSEMNATATEA POSTULUI PENTRU OMÎNSEMNATATEA POSTULUI PENTRU OMÎNSEMNATATEA POSTULUI PENTRU OMÎNSEMNATATEA POSTULUI PENTRU OM

HIROTONIA ~IINSTALAREA NOULUIPREOT ÎN PAROHIA

NOI~TAT

La slujba de hirotonie, sãvârºitã de cãtreP. S. Episcop Vicar Andrei Fãgãrãºanul, auparticipat ºi P. C. Pr. Protopop Ioan Jurca, P.C. Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula(Consilier administrativ mitropolitan), P. C.Pr. Dr. Cristian Vaida (Secretar de cabinetmitropolitan), preoþii Scutea Ioan (Retiº),Constantin Ciprian (Netuº), Adrian Moldovan(Movile), Cezar Bulgariu (Cârþa), LiviuPrunea (Vãrd), Teofil Gârbacea (Iacobeni) ºiLazãr Nicu (Brãdeni). Alãturi de preoþiislujitori au mai participat ºi ArhidiaconulVasile Avram ºi diaconul Mihai Susan.

Slujba hirotoniei ºi ceremonia instalãriiau avut loc în biserica cu hramul „SfinþiiArhangheli Mihail ºi Gavriil” din localitateaNoiºtat, cu participarea numeroasã acredincioºilor din Noiºtat ºi din sateleînvecinate.

Pe noul preot îl cheamã Ioan Popescu.Acesta ºi-a desãvârºit studiile teologice laFacultatea de Teologie din Craiova, iar laînceputul acestui an bunul Dumnezeu arânduit sã-l cheme în oastea preoþeascã, casã vesteascã mesajul Evangheliei lui Hristosºi sã fie conducãtorul spiritual al obºtiicreºtine din Noiºtat.

Predica a fost þinutã de Pr. Conf. Dr.Constantin Necula, consilier administrativmitropolitan ºi profesor la catedra de„Omileticã ºi Cateheticã” a Facultãþii deTeologie „Andrei ªaguna” din Sibiu, cuvântbogat în învãþãturi ziditoare pentru toþi ceiaflaþi în bisericã.

A fost prima slujbã arhiereascã sãvârºitãîn Protopopiatul Agnita de cãtre P. S. AndreiFãgãrãºanul de la numirea sa în funcþie, darºi prima datã când un arhiereu slujeºte înbiserica micuþã ºi primitoare a satului Noiºtat.

Sã dea Bunul Dumnezeu ca misiuneanoului preot Ioan Popescu sã fie una rodnicã,plinã de bogãþie duhovniceascã ºi împliniri,iar parohia sã se bucure împreunã cu noi toþide venirea acestui nou pãstor din satul lor.

Pr. Lazãr Nicu (Brãdeni)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2009 7

EI S-AU N{SCUT @NMARTIE

Popa Ioan 2 martie 81 de ani Ghijasa de SusOargã Zoriþa 3 martie 80 de ani RujaNeamþu Maria 3 martie 80 de ani AlþînaVocilã Eva 4 martie 81 de ani RujaBârsan Alexandra 6 martie 88 de ani CoveºHuciu Avram 6 martie 81 de ani Alþânaªerban Nicolae 8 martie 90 de ani BeneºtiVarga Violeta 9 martie 85 de ani CoveºStãnuþ Ana 9 martie 85 de ani HosmanOneamoise Emil 10 martie 83 de ani RetiºOargã Cornelia 11 martie 80 de ani RujaDroc Doina 16 martie 80 de ani RetiºPuºcaº Anica 16 martie 89 de ani Ghijasa de SusComºa Victoria 20 martie 86 de ani Ghijasa de SusTecuºan Simion 22 martie 83 de ani CoveºLaptea Lucreþia 23 martie 85 de ani ªomartinOana Florica 24 martie 83 de ani BruiuRãducel Nicolae 24 martie 84 de ani ªomartinBucºã Maria 26 martie 83 de ani AlþînaMiess Barbara 27 martie 86 de ani AlþînaLungu Mateiu 28 martie 84 de ani AlþînaGliga Emil 28 martie 80 de ani FofeldeaIlea Ioan 29 martie 90 de ani Ghijasa de SusFãcãlãu Florea 30 martie 80 de ani CoveºBrezae Nicolae 31 martie 31 de ani Alþîna

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilorN.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor

Azi încep Babele ori zileleBabelor. Ele þin 9 ºi, în unele pãrþi,chiar 12 zile. Prima zi e ziua BabeiDochia sau a Babei Marta. Întâia zide martie se mai numeºte ºi cap deprimãvarã ºi cum va fi prima zi, aºava fi toatã primãvara ºi vara.Femeile îºi aleg dinainte câte unadin Zilele Babelor ºi se zice cã dupãcum este acea zi, frumoasã sauurâtã, aºa este ºi caracterul aceleifemei, ori aºa îi va fi norocul pestean. Punerea mãrþiºorului: estedatina ca sã se punã pe gâtulcopiilor, ºi al femeilor uneori, câteo monedã de argint ori de aur sauchiar un medalion în diferitechipuri, legate de un fir roºuamestecat cu alb. Cel care poartãmãrþiºor va avea noroc, va fi sãnãtosºi curat ca argintul cu venireaprimãverii, iar vara nu-l va apucafrigurile. Mãrþiºorul se poartã la gâtpânã la înflorirea trandafirilor, cândfirul roºu se pune pe un trandafir,

1 MARTIE (M{R|I~OR, GERMINAR)1 MARTIE (M{R|I~OR, GERMINAR)1 MARTIE (M{R|I~OR, GERMINAR)1 MARTIE (M{R|I~OR, GERMINAR)1 MARTIE (M{R|I~OR, GERMINAR)iar cu partea din ban se cumpãrãcaº dulce, ca fetele sã fie albe ca ºicaºul. Banul înseamnã îmbelºugare,firele roºii ºi albe înseamnã cã faþacelui care îl va purta sã se facã albãcum e crinul ºi rumenã catrandafirul. În unele pãrþi,mãrþiºorul se þine la gât pânãînfloresc viºinii, când se pune pe oramurã de viºin, rupându-l în trei.Apoi se iau trei flori de viºin: douãse pun la urechi ºi una la brâu.

Cu apa de zãpadã din aceastãzi se spalã fetele, ca sã fie curate ºialbe la faþã. Nu se lucreazã înaceastã zi, pentru ca se domoleascãmânia Babei Dochia ºi pentru cafrigul de primãvarã sã nu facãpagubã pe câmpuri. Ca sã nu temãnânce purecii, sã înfigi un cuþitîn mijlocul pragului ºi sã zici de treiori: Marte în casã, purecii afarã.

Din volumul „MitologieRomâneascã” de Marcel Olinescu

Atins ca de o boalã de dorul tãu mã nãrui.Mai mult decât de boalã, mi-e teamã de uitare.Dau rãilor puþinu-mi ºi viaþa mea le-o dãruiOrice mi-ar cere soarta, aº da pe-o sãrutare.În chip de fulg m-aº face sã trec în marea goanãA spaþiilor graniþi, din formã-n formã, magicNimic nu m-ar reþine-n substanþa mea umanãIubirii sã-i cad jertfã ca ardere în tragic.Destin buimac avut-am, cu horoscop ºi zodiiÃstimp de la pãcatul întâi ºi pân’acumPurtarea mea hilarã ºi vorba mea în dodiiUn drum ce se încheie, sã-nceapã un alt drum.Iar în subþirea razã ce-mi pâlpâie pe sufletCu ultima-i putere mai licãre speranþa„A fi sau a nu fi” mã sfãtuieºte HamletRuinã ºi cenuºã e tot ce-i cutezanþã

*Iar eu de dor mã nãrui visând o sãrutare;Eternã nãzuinþã. Mi-e teamã de uitare!

Nicu Ganea

INTEGRAREINTEGRAREINTEGRAREINTEGRAREINTEGRARE

CUCULECUCULECUCULECUCULECUCULEDE LADE LADE LADE LADE LA

P{DURE,P{DURE,P{DURE,P{DURE,P{DURE,Du-te la mândra ºi-i spuneSã nu se mai gate bineCu parale de la mine.Sã se gate mai aºa,Cu parale de la ea.Cucule, pasãre surã,Nu-mi cânta în bãtãturã.Cântã-mi pe coarne de plug,C-o vint vremea sã mã duc.Sã mã duc la târg de varã,Sã-i iau mândrii cingãtoare.Sã mã duc la târg de toamnã,Sã-i cumpãr mândrii nãframã.

Letiþia Cheºcu, 38 de ani,Agnita (orig. din

Mihãileni),10 V 1987

NUMA’ATUNCEA~TIU C{-I

VAR{Când vãd patu’mândrii-afarã.Dacã mândra-ºi mutã patu’,ªtiu cã vara s-o gãtatu’.Vai, vai, vai, cum trece vremea,Toate mândrele-mi zic nenea.Ieri eram voinic fecior,Numa’cântec,numa’dor.Ieri eram fecior frumos,Azi îmi zice lumea moº.

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

PE ULI|APE ULI|APE ULI|APE ULI|APE ULI|ADORULUIDORULUIDORULUIDORULUIDORULUI

Merge caru’ sporului.Doru’cântã pânã-n sarã,Caru’ geme de povarã.Dorule,ce mi-ai fãcutªi câte mâni ai avut,De þi-i caru’ vârfuitªi cântecu’ fericit?Mâne, când vei trece iar,Ia-mã ºi pe mine-n car;ªi dã bice cailorPe inima anilor.

Letiþia Cheºcu, 38 deani, Agnita, 10 V 1987

~TII,~TII,~TII,~TII,~TII,MÂNDRO,MÂNDRO,MÂNDRO,MÂNDRO,MÂNDRO,CÂND NECÂND NECÂND NECÂND NECÂND NEIUBEAM,IUBEAM,IUBEAM,IUBEAM,IUBEAM,

Amândoi un mãr mâncam.ªtii, mândro, când te-aveamdragã,Amândoi mâncam o fragã.Cãrãruie de pe deal,Ce vii, bade, aºa rar?Cãrãruie de pe ºes,Vino, bade, cât mai des.Aº veni, mândro, veni,Numa’mama de n-ar fi.Cãci când vreau sã vin la tine,Strigã mama dupã mine.ªi când plec sã vin la voi,Mama mã strigã-napoi.

Grup de femei dinMerghindeal, 10 mai 1987

FolclorFolclorFolclorFolclorFolclor

culesculesculesculescules

dedededede

MirceaMirceaMirceaMirceaMircea

Dr[ganDr[ganDr[ganDr[ganDr[gan

STRIGATURISTRIGATURISTRIGATURISTRIGATURISTRIGATURIDe urât sã nu hii popã,Cã mânci tot carne de clocã.ªi prescuri de la nebuni,ªi colaci de la sãraci.Vai, sãracu’ cantãru’,Când aude clopotu’,Þâpã coasa-n buruieniªi se duce la pomeni.Pentru-oþâr’ de parastas,El cântã pân’ la amiazã.

Nu sãri, lele, gardu’ ,Cã te bate bãrbatu’.Batãr de m-ar omorî,Eu gardu’ tot l-oi sãri,C-am o pânzã de-a nãlbiª-un bãdiºor de-a iubi.ª-am o pânzã sã-nãlbesc,ª-un bãdiºor sã-l iubesc.

Io aici, badiu-n Alþânaªi-l iubesc cu sãptãmâna.Io aici, badiu-n Sibiu,Ce mai dor, stare-ar pustiu.

Culese din Alþâna deMircea Drãgan Noiºteþeanu

Naturã. Copacii, vegetaþia,brazii, câmpiile, pãdurea îºi deschidmãreþe viile porþi ale verdeluiinfinit.

Toate par cufundate într-oînsingurare profundã, vrând parcãsã ne înmâneze nouã, cheia auritãa vieþii lor eterne.

ªi treptat... se usucã toate ºinu mai rãmâne nimic, nimic...

Cât de mult ºi-ar dori acum,acea gingaºã floare ºi vãlul ei diafande parfumuri ºi candoare, sãredevinã un suflet pur ºi sã readucãpãdurea la ceea ce a fost cândva!...

Acum, este ca o ruinã... Carerotiþã veºnicã a vieþii a ruginit?

Cãsuþa din basme, de lângã râulîncã repede ºi cristalin ºi-a pãstratîncã frumuseþea. Dar pentru câttimp? Cãci tot în aceastã lunã esteefemer... ºi natura, magica naturã...

Nu o putem lãsa sã moarã! Numai putem permite!

Sã nu lãsãm raiul sã devinãinfern!

Paula KovacsCls. A VII-B G.D Teutsch

RAIUL DINRAIUL DINRAIUL DINRAIUL DINRAIUL DINP{DUREAP{DUREAP{DUREAP{DUREAP{DUREAIADULUIIADULUIIADULUIIADULUIIADULUI

Tatãl lui Nastratin Hoge i-a spusacestuia într-o zi:

- Ar trebui sã te scoli maidevreme, bãiete.

- De ce, tatã?- Pentru cã este un obicei

sãnãtos. Odatã când m-am sculatdevreme, am gãsit pe drum o pungãcu galbeni.

- Dar poate cã o pierdu-secineva în ajun!

Nu, nici vorbã, a zis tatãl. Înajun nu era acolo. Aº fi vãzut-o cândveneam spre casã.

- Atunci, a spus Nastratin, celcare ºi-a pierdut banii s-a sculat maidevreme decât tine. Dupã cum veziobiceiul nu e bun pentru toatãlumea.

TREBUIETREBUIETREBUIETREBUIETREBUIES{ NES{ NES{ NES{ NES{ NE

SCUL{MSCUL{MSCUL{MSCUL{MSCUL{MDEVREME?DEVREME?DEVREME?DEVREME?DEVREME?

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2009

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.