GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 6UL 6UL 6UL 6UL 67, 7, 7, 7, 7, DEDEDEDEDECEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 3

- pag. 5, 6

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 6

- pag. 5

- pag. 7

- pag. 8

„ Astãzi toatã fãptura se bucurã ºi se veseleºte cã Hristos s-anãscut din tânãra Fecioarã” (cântarea a 9 a, Canonul Naºterii.)

Iubiþi credincioºi,Cu prilejul binecuvântat al Naºterii Domnului nostru Iisus

Hristos, al Noului An 2012, vin prin intermediul acestor rânduri lapoarta inimilor ºi sufletelor d-voastrã împreunã cu cetele de îngeri ºicolindãtori cu dorirea ca cel Atotputernic sã reverse asupra noastrãBinecuvântarea Sa de pace ºi bunã nãdãjduire dãtãtoare.

Fie ca sfintele sãrbãtori sã vã aducã în suflet bucurie, sãnãtate,luminã, pace ºi putere de muncã.

Sãrbãtori fericite ! La Mulþi Ani!Pr. protopop Jurca Ioan

Ca de obicei ºi anul acesta preoþii de la cele trei parohii ortodoxe

din oraº au fost prezenþi cu daruri de Sf. Nicolae în cele trei grãdiniþe,

semn cã „cei mai tineri cetãþeni ai Or. Agnita” au fost cuminþi, iar

Moº Nicolae a rãsplãtit cuminþenia lor.

În numele asociaþiilor „VALEA HÂRTIBACIULUI” ºi „GAL MICROREGIUNEAHÂRTIBACIU”, redacþia gazetei le adreseazã tuturor locuitorilor de pe ValeaHârtibaciului strãmoºeasca urare „NAªTEREA DOMNULUI, LA MULÞI ANI”, ºi ledoreºte ca „În anul urmãtor / Sã aibã parte de spor / Necazul sã-i ocoleascã / Binele sã-ifericeascã!”

S{RB{TORI FERICITES{RB{TORI FERICITES{RB{TORI FERICITES{RB{TORI FERICITES{RB{TORI FERICITE

MESAJ DE S{RB{TORIMESAJ DE S{RB{TORIMESAJ DE S{RB{TORIMESAJ DE S{RB{TORIMESAJ DE S{RB{TORI

MO~ NICOLAEÎN VIZIT{ LA GR{DINI|ELE DIN AGNITA

CONCERT DE COLINDECu douã sãptãmâni mai devreme, cei

mai buni colindãtori din Protopopiatul Agnitaau venit la Casa de Culturã „Ilarion Cociºiu”pentru a vesti Naºterea Mântuitorului.

Aºa cum s-a stabilit în urmã cu patruani, în prima duminicã dupã Sf. Niculae,cetele de colindãtori de pe ValeaHârtibaciului vin în Agnita pentru a-ºiprezenta minunatul tezaur spiritual,moºtenirea pãstratã cu sfinþenie în sipetulinimilor româneºti.

Au fost 12 parohii în care preoþii sestrãduiesc ºi reuºesc sã pãstreze curatetradiþiile sfinte ale românilor din aceastãzonã mai ocolitã decât altele de efectelepoluãrii.

(Urmare în pag 3)

AGNITA

Consiliul Local Agnita a aprobat solicitarea SpitaluluiOrãºenesc pentru modificarea ºi completarea structuriiorganizatorice.

Modificãrile vizeazã înfiinþarea compartimentuluiAnestezie ºi Terapie Intensivã (A.T.I.) care va fi dotat cu 2paturi pentru supraveghere post anestezicã. Încompartimentul de chirurgie generalã numãrul de paturi vacreºte de la 3 la 7 iar pentru eficienþa acestor compartimente,structurile organizatorice se vor completa cu o salã de operaþieºi o staþie de sterilizare centralã.

Lucrãrile de amenajare privind aceste modificãri suntaproape finalizate ºi s-a încheiat procedura de achiziþii aaparaturii necesare funcþionãrii compartimentului A.T.I., adicãaparat de ventilaþie mecanicã pentru adulþi ºi copii, aparat deanestezie, monitoare de funcþii vitale, tablouri de control ºialarmare etc.

OPERA|II CHIRURGICALE MAI COMPLEXEOPERA|II CHIRURGICALE MAI COMPLEXEOPERA|II CHIRURGICALE MAI COMPLEXEOPERA|II CHIRURGICALE MAI COMPLEXEOPERA|II CHIRURGICALE MAI COMPLEXEPersonalul medical va f i asigurat de personalul

compartimentului chirurgie atât la medici cât ºi la personalmediu sanitar încadrat ºi normat (1 medic chirurg, 1 medicrezident A.T.I., 5 asistente medicale, 2 infirmiere)

Prin aceste mãsuri va creºte considerabil eficienþaSpitalului Orãºenesc Agnita care deserveºte 11 comune cupeste 35 mii locuitori, putându-se face operaþii chirurgicalemai complexe de asemenea cazurile urgente ºi foarte gravepot fi stabilizate.

Prin aceste dotãri ºi modificãri spitalul din Agnitaîndeplineºte condiþiile de încadrare în categoria a IV-a. Înacest sens Primarul Radu Marius Curcean ºi managerulspitalului Nicolae Iosf Priºcã au fãcut demersurile necesarela Ministerul Sãnãtãþii ºi dacã totul funcþioneazã normal,începând cu noul an, în spital va funcþiona noul compartimentA.T.I.

I. Bârsan

Colindatul pe ValeaColindatul pe ValeaColindatul pe ValeaColindatul pe ValeaColindatul pe ValeaHârtibaciuluiHârtibaciuluiHârtibaciuluiHârtibaciuluiHârtibaciului

SARA DIN IA-SAR{ – LASARA DIN IA-SAR{ – LASARA DIN IA-SAR{ – LASARA DIN IA-SAR{ – LASARA DIN IA-SAR{ – LAMUL|I ANI!MUL|I ANI!MUL|I ANI!MUL|I ANI!MUL|I ANI!

PENTRU OAMENI ~IÎMPREUN{ CU EI

- pag. 4

POPAS ANIVERSAR

P.C. p[rinte protopopGREGORIU CERNEA la împlinireaa 80 de ani de via\[ `i peste 57

de ani de slujire la Sfântul Altaral Bisericii noastre strãmo`e`ti.

Influen\e cre`tine în poeziaInfluen\e cre`tine în poeziaInfluen\e cre`tine în poeziaInfluen\e cre`tine în poeziaInfluen\e cre`tine în poeziaromâneasc[româneasc[româneasc[româneasc[româneasc[

George Co`buc - Colind[torii

Mihai Eminescu - Colinde, Colinde!

Radu Gyr - O, brad frumos...

Statistic[ 2011 Protopopiatul Agnita - pag. 6

- pag. 6

Ora\ie la colindat

Ora\ia la bute

NICU GANEANICU GANEANICU GANEANICU GANEANICU GANEABRADUL SARACULUIPERPETUA NA~TERE

Acum vremea ne-a sosit

Colinda lui Cr[ciun

- pag. 7

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

Pentru toþi românii Crãciunul e cea maiimportantã sãrbãtoare religioasã, prilej debucurie, de purificare, de împãcare.

Colindatul deschide ciclul celor 12 zile (dela Crciun la Boboteazã) ale sãrbãtorilor de iarnã.Existã ºi colinde de Sf. Nicolae, de Anul Nou, deBoboteazã ºi chiar de Paºti, dar fenomenulpropriu-zis al colindatului este legat desãrbãtorirea Crãciunului. El este cel mairãspândit în Transilvania, mai ales în partea eide sud.

Colindatul era o datinã strãveche referitoarela întâmpinarea Anului Nou, cea mai maresãrbãtoare a omului precreºtin. Biserica aintegrat-o în cadrul creºtin al sãrbãtorii naºteriilui Isus. Din colindatul precreºtin ne-a rãmas azicolindatul cu mãºti. Iniþial, începutul anului eracorelat cu momentul reînvierii naturii, deci cusosirea primãverii. Romanii sãrbãtoreau aceastãzi la 1 martie. În anul 153 î. Hr. data anului noua fost stabilitã pentru ziua de 1 ianuarie,momentul intrãrii în funcþie a noilor consuliromani. Biserica impune Anul Nou la 25decembrie ºi astfel Crãciunul capãtã semnificaþiade An nou, substituindu-se Calendelor,Saturnaliilor ºi zilei lui Mithra. Aºa a fost câtevasecole. Caracterul de obicei agro-pastoralspecific colindatului provine din sãrbãtorile deprimãvarã mutate, datoritã schimbãrilorcalendarului, iarna. Aºa, de exemplu, existacredinþa cã, dacã se colindã, se face grâul.

Constituirea ceteiPentru a organiza colindatul, feciorii se

asociazã în cete. Scopul principal al cetei junilore de a-i iniþia în normele ºi valorile comunitãþii,spre a le transmite, la rândul lor, generaþiilorurmãtoare. Tinerii învaþã cã au obligaþii socialeîn viaþa satului. La ceatã ei se iniþiazã în cântece,joc, obiceiuri, spre a se integra în colectivitateasãteasca. Aici se înscrie colindatul întregului sat,cãci se considerã cã, în aceastã perioadã detranziþie spre Noul An, omul poate influenþa, prinurarea cântatã a colindãtorilor, desfãºurareaciclului naturii. Tot la ceatã feciorii învaþã sãcoopereze ºi sã se subordoneze unei autoritãþi(conducãtorul cetei, tata de feciori). Ceataorganizeazã petrecerile tineretului din perioadasãrbãtorilor de iarnã. Feciorii ºi fetele sunt acumîmpreunã la multe astfel de ocazii ºi aºa seapropie unii de alþii, se încheagã noile familii,„se aºeazã”, „intrã în rândul lumii”.

Ceata de colindãtori poarta feluritedenumiri:

- bute - în Vecerd, Ghijasa de Jos, Mihãileni,ªalcau, Ighiºul Vechi, Bârghiº, Apoº, Beneºti,Coveº, Agnita (românii de Pe Vale), Ghijasa deSus, Þichindeal, Ruja

- ceatã - în Bãrcut, Toarcla, Netuº ,Vãrd,Noiºtat, Ilimbav, Hosman

- ceata junilor- Marpod- crâºma feciorilor- în Fofeldea- vecinãtate- în Peliºor- ne bãgãm cu ficiorii - în Sãsãuº, Chirpãr,

RetiºAlegerea conducãtorilor

Prima grijã a feciorilor este sã-ºi aleagãconducãtorii ºi gazda. În Retiº ºi Bãrcut toþi ceialeºi se numeau tistii. Conducãtorul ceteitrebuie sã aibã armata fãcutã ºi se numeºteprimar de ficiori (Vecerd, Ghijasa de Sus), primarmare (Retiº), jude (Sãsãus, Peliºor, Fofeldea,Bãrcuþ, Chirpãr, Marpod, Nocrich, Þichindeal,Vãrd, Netuº, Beneºti, Ghijasa de Jos, Ilimbav,Hosman, Nou, Roºia, Vurpãr), jude mare(Noiºtat, Ruja) funogi (Ighiºul Vechi), vãtaf(Agnita), tatã de bute (Coveº). În unele sateexistã ºi un ajutor de jude, numit pârgar (Chirpãr,Nocrich, Þichindeal, Ghijasa de Sus), subprimar(Coveº) , jude mic (Ruja, Noiºtat, Ilimbav,Bârghiº), primar mic (Retiº, Fofeldea). Judelemic era responsabil cu jocul în Ilimbav. În Noiºtatjudele mic tomnea muzicanþii ºi-i aducea la salarumânilor. Pânã acolo se cânta, se chiuia, lumeaºtia cã începe jocul. În Nocrich pârgarul ºipristavul invitau fetele la joc. Cel care se ocupade aprovizionarea cu bãuturã era crâºmarul(Vecerd, Peliºor, Barcut, Þichindeal, Beneºti,Ighiºu Vechi) sau paharnicul (Vecerd, Sãsãuº,Retiº, Chirpãr). El o ºi distribuia la petrecere,gustând-o întâi. În Fofeldea ºi Beneºti erau doicrâºmari, cel mare ºi cel mic. Ei trebuiau sã gustetot ce aduceau la bute. Gociul (Chirpãr) adunacolacii ºi carnea la colindat. În Peliºor aveau doipârgari ce duceau sacii cu darurile, numiþimãgãriþe în Noiºtat, mãgari în Nou, Brãdeni. Demâncare se ocupa bucãtarul (Retiº), sucaciul(Bãrcuþ, Coveº, Chirpãr). În Retiº mamele celordoi paharnici ºi ale celor doi bucãtari fãceaumâncare la feciori pânã la Boboteazã. În Bârghiººi Apoº erau aleºi doi feciori mai în vârstã, numiþi

Colindatul pe Valea HârtibaciuluiColindatul pe Valea HârtibaciuluiColindatul pe Valea HârtibaciuluiColindatul pe Valea HârtibaciuluiColindatul pe Valea Hârtibaciuluitisturi, ce rãspundeau de mâncare ºi bãuturã.Retiºenii, agniþenii ºi noiºteþenii mai alegeau unnotar ºi un casier (numit pârgar în Chirpãr), ceaduna banii strânºi de la fete ºi bãieþi. Doi pârgariaveau ºi beneºtenii, dar ºi un sãtean, care seocupau de mâncare. În Ighiºu Vechi pârgarulanunþa, cu o casã înainte, fetele cã vine colida,sã lase jocul. Doi feciori mai tineri, numiþifunoage în Bârghiº ºi Apoº, aveau în grijãorganizarea jocului. În Chirpãr un fecior bundansator, numit judecãtor, avea ca sarcinã sãinvite la joc fata rãmasã fãrã partener.Supraveghea îndeplinirea sarcinilor în ceatãpristavul (Nocrich, Þichindeal, Ghijasa de Jos,Nou) sau controlorul (Retiº). În Retiº pristavulavea grijã ca la joc toate fetele sã fie jucate.Ducea fata la un fecior ºi acesta era obligat s-ojoace, nu putea refuza! În Roºia ºi Vurpãrpristavul aduna banii. Cei doi pristavi din Rujamânau fetele la joc a doua zi de Crãciun. Numaicele chemate veneau la joc ºi asta, de la vârstade 14 ani, când terminau ºcoala. Pârgarii (eraudoi) îndeplineau ordinele date de judele mareîn Ilimbav, adicã mânau jocurile ºi verzele.Mânatul verzelor însemna sã meargã la tatãl uneifete ºi sã-l anunþe sã ducã verzele la jude. Totpârgarii duceau sacii cu colacii, pecia ºi merele.

În vechime conducerea cetei era numitã debãtrânii satului, apoi de preot, iar dupã înfiinþareaprimãriilor româneºti pe la sfârºitul secolului alXIX-lea, de primar. Astfel, pe la 1890 primaruldin Fofeldea strângea într-o duminicã tineretulîn faþa primãriei ºi anunþa:

„Ia ascultaþi cu toþii ! Am aflat de bine sãpunem în acest an jude mare pe (cutare). Sã-lascultaþi ºi sã vã purtaþi bine!” Mai târziu, fecioriiºi-au ales ei conducerea. De fapt, în secolul alXIX-lea, vechiul obicei al junilor, cu originea înriturile de iniþiere ale adolescenþilor dinvremurile strãvechi, intra într-o fazã modernã.Numãrul feciorilor creºte, cãci satele s-au mãritºi iau fiinþã cetele. Fiind mulþi, nu mai pot trãitoþi la o gazdã ºi astfel apare a doua ceatã saumai multe.

Ca reprezentanþi ai satului, în Chirpãr eraualeºi doi taþi, oameni mai în vârstã, cu multprestigiu, care vegheau ºi rãspundeau de ordineaºi disciplina tinerilor din ceatã. El îi supravegheape colindãtori, având grijã sã nu se întâmpleincidente. În Bãrcuþ preotul era informatobligatoriu de alegerea fãcutã de feciori ºi, larândul lui, anunþa în bisericã. Un bãrbat însuratera „tata” feciorilor în Retiº ºi avea grijã de eipeste an. Spre exemplu, duminica seara, cândtrãgea de vecernie, el spunea celor de la joc:„gata!” ºi toþi mergeau la bisericã! În Sãsãuºprimãria numea o fatã de frunte sã fie judeceasã.A doua zi de Crãciun, dupa slujbã, judele,paharnicul ºi gociul mergeau cu o „fele”(sticlãde 0,5 l) de rachiu la ea ºi o cereau ca judeceasã.O luau si mergeau cu ea la gazdã ºi petreceau.

Pregãtirea pentru colindatCeata se organiza la lãsarea postului

(Vecerd, Retiº, Marpod), de Sf. Nicolae (Ighiºuvechi) sau dupã Sf. Nicolae (Sãsãuº), oricum înintervalul 15 noiembrie - Ajunul Crãciunului.Bãieþii intrau în ceatã în general la terminareaºcolii, pragul inferior fiind 15 ani ºi rãmâneaupânã la cãsãtorie. În Ighiºu Vechi numai cei cuarmata fãcutã fãceau parte din ceatã. Numãrulcetelor dintr-un sat e variabil. Obiºnuit se alcãtuiao singurã ceatã (Chirpãr), dar se fãceau ºi 2-3[Fofeldea, Bârghis, Ighiºul Vechi ( Pânã la podºi Dincolo de pod) , Peliºor, Sãsãuº, Ghijasa deSus, ba chiar 4 (Ghijasa de Jos). În Fofeldea, deexemplu, erau trei vãtãºii: Rohinã, Joseni, Uliþeni+ Fundãturã. În Nucet erau trei cete: Costeni,Joseni, Prislãu. Foarte importantã era alegereagazdei, cãci acolo învãþau colindele, acolodepozitau vinul ºi alimentele ºi tot acolopetreceau la Crãciun, Anul Nou ºi Boboteazã. ÎnChirpãr, Coveº se prefera o casã mare, situatãîn centrul satului, ai cãrei proprietari se bucuraude autoritate în sat. În Ghijasa de Sus gazda eraaleasã pentru mai mulþi ani ºi era preferatã unacu douã rânduri de case. Dacã judele dispune decondiþiile necesare, gazda se organizeazã în casafamiliei lui. Gazda primeºte în schimb de lafeciori un car cu lemne, colaci sau chiar bani.Tistiile din Retiº fãceau cerere la preturã ca sãse poatã bãga la o gazdã, aleasã dintre fruntaºiisatului ºi cu copii mai puþini. În Vecerd gazda nuera fixã: ori la un fecior, ori la oricine dispus,cãruia îi aduceau un car de lemne. În Bãrcuþduceau lemne ºi la bisericã.

Repetarea colindelor se fãcea la gazdã(numitã tatã de feciori în Bârghiº) în majoritateasatelor, la primarul cetei în Retiº, la jude înVurpãr, Roºia, la crâºma feciorilor (= la jude) înFofeldea (acum îºi iau gazdã), la casa judelui în

Brãdeni sau pe rând, la fiecare casã a membrilorcetei. În Nucet, pânã la Crãciun, colindele secântau pe uliþã. Când plecau de la gazdã, de larepetiþie, feciorii mergeau în ºezãtorile fetelorcântând colinda Zâuori, zâuori, dragi zâuori.

Cu douã zile înaintea Crãciunului, fecioriidin Bârghiº, Peliºor mergeau prin sat dupã varzã,pe care o duceau la gazdã, unde se fãceamâncare. Fetele din Peliºor duceau hencleºe(lichie). Vinul era adus de feciori cu cãruþa, înbute, cel mai adesea de pe Valea Târnavelor. ÎnChirpãr grupul de feciori era însoþit de tatafeciorilor. Caii ºi caruþa erau împodobiþi cupanglici colorate ºi flori. Când strãbãteau satul,

la dus ºi la întors, feciorii chiuiau ºi cântau. ÎnÞichindeal, înainte de Crãciun cu 8-10 zile,fiecare fecior se înscria la jude cu cantitatea devin pe care o dorea (5-20l). Se stabilea cât vintrebuia ºi 3-4 membri ai cetei (judele ºi crâºmarul– obligatoriu!) pleacu cu sania sã-l cumpere dinÞara vinului (zona Târnavelor). Butoiul cu vinulcumpãrat era dus la jude, sigilat ºi închis înpivniþã cu un lacãt cu douã chei. ªi în Coveºfiecare fecior se înscria la crâºmar cu câþi litride vin voia pentru cele trei zile. Vinul era adusdn Gherdeal, Nemºa ori Richiº.

Prof. Mircea Drãgan Noiºteþeanu

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

SARA DIN IA-SAR{ – LA MUL|I ANI!SARA DIN IA-SAR{ – LA MUL|I ANI!SARA DIN IA-SAR{ – LA MUL|I ANI!SARA DIN IA-SAR{ – LA MUL|I ANI!SARA DIN IA-SAR{ – LA MUL|I ANI!Cea de a IV-ediþie a concertului

de colinzi de pe Valea Hârtibaciuluia confirmat aºteptãrile iniþiatorilorºi organizatorilor acestuieveniment, prin care se dorea caminunatul tezaur ce a asiguratpãstrarea credinþei strãmoºeºti înlupta cu vitregiile istoriei, sã nu sepiardã.

Colinzile, ca ºi vestigiilearheologice, confirmã, dacã mai eranecesar, perenitatea noastrã peaceste meleaguri, faptul cã nuexistãm aici de ieri, de alaltãieri cide pe vremea lui „Bãdica Traian”.De-a lungul devenirii noastreistorice au pãstrat „legeastrãmoºeascã”, au creat unitateanecesarã pentru a nu ne risipii înculturile altor neamuri, fiindadeseori arma noastrã derezistenþã, de luptã împotriva celorce vroiau sã ne uitãm limba ori sãdevenim cu toþii atei.

Acum, când avem iluzia cã numai e necesar sã ne apãrãmcredinþa ºi neamul, acceptãm cuuºurinþã sã uitãm valorile noastrespirituale, ne lãsãm orbiþi de valorice nu ne aparþin.

Sesizând acest pericol, facilitatºi de schimbãrile demografice,Protopopiatul Agnita ºi Casa deCulturã „Ilarion Cociºiu”, auorganizat în urmã cu patru aniprimul concert de colinzi de peValea Hârtibaciului.

A fost un început timid,majoritatea fiind convinºi cã acesteas-au pierdut ori cã cei care le mai

ºtiu sunt prea bãtrâni pentru a lemai cânta. Acum, la a IV-a ediþie s-avãzut cã ele mai existã cã trãind îninimile celor care nu le-au uitat, auputut fi reînviate ºi aduse pe scenãspre bucuria atât a celor care lecântã cât ºi a celor care au primitcolindãtorii.

La deschiderea concertului avorbit preotul Tatoiu Ioan Dumitrudin Fofeldea care a spus printrealtele: „colinzile sunt expresiasfintei scripturi ºi colindãtorii devinapostoli ºi martori ai împliniriifãgãduinþei de venire amântuitorului în lume”

Au venit la Agnita, sã-i colindepe toþi hârtibãcenii, grupuri decolindãtori din Retiº, Nocrich,Chirpãr, Rãvãºel, Sãsãuº,Merghindeal, Coveº, Ghijasa deSus, Ighiºu Vechi, Fofeldea,Mihãileni ºi reprezentanþiigazdelor, corul Sf. Nicolae. Deremarcat cã din cele 11 sate doar 4sunt reºedinþã de comunã, celelalte7 fiind satele vechi româneºti de peValea Hârtibaciului, unde aspectularhaic al colinzilor este maipregnant, conservarea lor fiindfacilitatã ºi de relativa izolare. Estemai ales cazul satului Ghijasa deSus, unde mai dãinuie un filon deaur pur, pus mai bine în Evidenþãanul acesta de un numãr mai marede colindãtori decât la ediþiileanterioare

Remarcabilã a fost prezenþapreoþilor alãturi de colindãtori, înculise ori integraþi în grup, cântândîmpreunã cu ei.

Casa de Culturã din Agnita n-aorganizat nici concurs ºi nici festivalde colinde. Ea a fost gazda cetelorde colindãtori de pe ValeaHâribaciului care au adus aicispiritul marii sãrbãtori creºtine,realizând atmosfera vechilortradiþii, aºa cum s-au perpetuat elede-a lungul veacurilor. Aceeaºi temãºi uneori aceleaºi texte al colinzilor,dar cântate atât de diferit, fiecarepurtând amprenta specificului localal comunitãþii.

Cele 12 grupuri de colindãtoriºi-au urat unii altora „Sara din ia-sarã s-ajungeþi la mulþi ºi fericiþiani!”, urare tradiþionalã pe ValeaHârtibaciului.

Acum, dupã ce am urmãrit timpde patru ani cum renasc frumoaselecolinzi de pe Valea Hârtibaciului,îmi permit sã fac ºi niºte constatãri.

Colinzile sunt ca niºteminunate haine de sãrbãtoaremoºtenite de la cei dinainteanoastrã, pe care le purtãm doarodatã pe an. Atunci sunt scoase dinlada sufletului ºi închinate celordragi. Nimeni nu îmbracã hainelecare au stat închise un an, fãrã sãle primeneascã. Ele sunt scuturate,curãþate, cãlcate ºi numai apoi seîmbracã ºi sunt arãtate la lume.

Aºa trebuie sã se întâmple ºicu colinzile. Dupã ce au stat închiseîn inimi timp de un an, nu leprezentãm pânã nu le primenim. ªiprimenirea se face prin repetiþie,prin adunarea colindãtorilor ºirepetarea colinzilor. Este sfântadatorie a colindãtorilor sã leprezinte cât mai curat ºi corect, cãcinumai aºa se vede marea lorfrumuseþe. Nu trebuie adãugatnimic, valoarea lor vine dinautenticitate. Trebuie doar ºtersede praful uitãrii, fiecare membru dingrup trebuie sã cânte fãrã a aºteptasã înceapã altul textul, pentru a ºi-laminti.

Nu-mi permit sã facnominalizãri, pentru cã aº pãtamunca celor care ºtiu cã e pãcat sãnu prezinþi minunata moºtenire asatului la adevãrata ei valoare.Pentru cã acest minunat tezaur esteal întregului sat pe care îlreprezintã. Acolo unde preotul afost în fruntea grupului ori alãturide liderul acestuia, s-a vãzut.

Oricum, concertul din anulacesta a fost cel mai reuºit .

Bucuros de acest lucru ,Protopopul Ioan Jurca le-a mulþumitºi i-a felicitat pe colindãtori, pepreoþii care s-au ocupat, la fel cavechii lor înaintaºi, de pregãtireacolinzilor ºi pe primari care ausprijinit deplasarea la Agnita.

În calitate de mare gazdã, IoanDragoman directorul Casei deCulturã a dat curs oraþiei; „Ia,cinstitã gazd-aleasã,/ întinde masãfrumoasã / cu spatã de carne grasã/ Da-ntinde-ne pe masã / un colacde grâu / º-un pahar de vin / ca sãþi-l închin / La anu ºi la mulþi ani!”ºi i-a poftit pe colindãtori larestaurant. Aici, vestitorii NaºteriiDomnului, au încheiat o searãfrumoasã cântând cu toþii „O, ceveste minunatã” .

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Anul 2011 a fost cel mai bogat în evenimentedin ultimii 20 de ani, un an al lucrãrilor, alschimbãrilor. Ne-am pierdut obiºnuinþa de aasista la schimbãri mari ale oraºului. În ultimii20 de ani, ne-am obiºnuit cu schimbãri mãrunte,de micã importanþã. Lucrãrile de dimensiunimari, cu bugete mari, dureazã mult mai multdecât suntem obisnuiþi. Este necesar un timpmai îndelungat pentru pregãtire ºi un timp la felde îndelungat pentru realizare. Este frustrantpentru toata lumea când lucrãrile nu avanseazãatât de repede pe cât ne-am dori. Rãbdarea esteunul dintre ingredientele esenþiale alesuccesului. Cert este cã în acest an s-au derulatinvestiþii cu o valoare mai mare decât în întreagaperioadã scursã de la Revoluþie.

Avem pe de o parte lucrãrile la reþelele deapã ºi canal, conducta de aducþiune ºi staþia deepurare care se deruleazã concomitent. Cel maimult ne-au afectat lucrãrile la reþelele din oraº,generând disconfort ºi stress pentru toatã lumea.Din fericire, în cea mai mare parte, lucrãrilesubterane s-au finalizat. În graba de a termina latimp, executantul nu a acordat atenþia cuvenitãrefacerii suprafeþelor carosabile. S-au produsastfel foarte multe stricãciuni strãzilor pe carecu greu le-am adus în aceºti ultimi ani la o stareacceptabilã. Refacerea acestor strãzi este oprioritate a oraºului ºi vã garantez cã nu o sãaccept nici un rabat de la calitate. Vã rog, peaceastã cale sã colaboraþi cu Primãria ºi sã necomunicaþi orice fel de situaþie generatã delucrãrile în curs pentru a putea la rândul nostrusã intervenim pentru remediere. Este importantde ºtiut cã aceste proiecte mari nu acoperãintegral suprafaþa strãzilor din Agnita ºi dinaceastã cauzã o serie de lucrãri vor trebuipreluate de bugetul local iar altele se vor finalizape programul 2014-2020. Am reuºit în acestcontext ca peste lucrãrile prinse în proiectul deapã-canal sã realizãm apa pe str. A Teilor, Nouã,extindere Cloºca-fostul CAP cât ºi în satul Rujaparþial. Mai rãmân strãzi cu probleme, a cãrormodernizare sperãm sã o putem finanþa dinbugetul oraºului, cum ar fi str. ªcolii, ZonaSmardan, Floreasca, sau parþial (branºamente)str. Grãdinilor.

Pentru canalizare situaþia esteasemãnãtoare, existând unele strãzi sauprelungiri care nu au încãput în proiectul mare.Sperãm, în mãsura în care ne permite bugetul,sã le putem acoperi în cursul anului urmãtor.

În altã ordine de idei cu toþii am pututobserva la ieºirea din oraº cãtre Sibiu cum sederuleazã lucrãrile pentru noua staþie de epurarea oraºului, lucrare care ne va garanta (în sfârºit!)un Hârtibaci curat.

La aducþiunea de apã s-a lucrat intens ºi omare parte din conductã a fost deja introdusã,dându-ne speranþa cã în curând nu vom mai aveaintreruperi de alimentare cu apã în Agnita.Rezervorul de apã a fost reabilitat astfel încâtnu mai existã pierderi iar calitatea apei va firidicatã odatã cu finalizarea reþelelor.

Un alt proiect pe care îl derulãm este celde pe artera principalã a oraºului Agnita. Dinpãcate calitatea solului ºi ploile din primavarã-varã acestui an ne-au întârziat considerabil, însãsperãm sã finalizãm lucrãrile în vara anului 2012.Acest proiect a însemnat o mare provocarepentru oraº: sunt necesare câteva lucrãriadiacente care sã asigure un lucru fãcutgospodãreºte: realizarea canalizãrii str. A. Iancu(aval ºi amonte de artera principalã), intersecþia

PENTRU OAMENI ~I ÎMPREUN{ CU EIFãgãraº-Sighiºoara, descãrcare la IMIX, etc.Introducerea în subsol a tuturor reþelelorelectrice din zona centrului istoric al oraºuluiAgnita este de asemenea o mare provocare atâtfinanciarã cât ºi ca logisticã întrucât este nevoiede coordonarea unui numãr mare de firmeexecutante ºi de gãsirea unor soluþii pentrufiecare operator (energie electricã, cablu TV,telefonie, RDS, iluminat public). Sperãm ca prinnoua soluþie de iluminat public sã avem un centrufrumos, curat ºi moden, cu respectareaaspectului istoric al oraºului nostru.

Referitor la policlinica din zona Spitaluluine vedem nevoiþi sã reluãm licitaþia de execuþiedatoritã faptului cã s-a depãºit orice termen deexecuþie. Sperãm sã fianlizãm investiþia în cursulanului urmãtor ºi sã amenajãm aºa cum ne-ampropus locuinþe pentru medici în mansardaclãdirii.

Pãstrarea clasificãrii Spitalului Orãºenesca necesitat mari eforturi ºi investiþii importante,în folosul agniþenilor ºi al locuitorilor de pe ValeaHartibaciului.

Un alt proiect de suflet este reabilitareaCasei de Culturã ”Ilarion Cociºiu” prin fonduriguvernamentale, þinând cont de numãrul tot maimare de participanþi la actul de culturã. ªi aici,buna colaborare a administraþiei oraºului cuconducerea Casei de Culturã ne dã speranþe cãproiectul va fi finanþat.

Prin programul guvernamental PNDI(Programul Naþional de Dezvoltare aInfrastructurii) am obþinut finanþarea proiectuluipentru reabilitarea drumului comunal Coveº, atâtîn interiorul cât ºi în exteriorul localitãþii.Licitaþia a avut loc în luna noiembrie ºi sperãmca în 2012 sã se finalizeze lucrãrile.

Tot prin PNDI s-a aprobat realizareacanalizãrii în satele aparþinãtoare, Ruja si Coveº,care sperãm sã intre la finanþare tot în cursulanului 2012.

Din bugetul local ºi din bugetul proiectuluicu Apa Tarnavei Mari, în cursul anului 2012 seva reabilita integral strada Eminescu, surselefiind deja alocate din acest an.

Nu aº vrea sã mã refer la toate lucrãrile cares-au derulat în acest an în cele trei localitãþi, doaro sã enumãr unele dintre ele: extindere reþeade apã la Ruja, pietruire ºi reabilitare Coveº,reabilitare Cloºca - fostul CAP, reabilitareProgrãzii extindere, reþea de apã str. Nouã, str.Teilor, rigole Ruja, ªcolii, trotuare, iluminat parcPrimãrie, iluminat parc Eroi, captare apãFloreasca, reabilitare Grãdiniþa Ruja, reabilitarevestiare sala de sport internat ºi stadion,etc

Schimbãrile din oraºul nostru nu au survenitdoar în ceea ce priveºte infrastructura:societatea civilã se dezvoltã într-o direcþie câtse poate de bunã ºi tot mai multe organizaþi dinAgnita devin active, cu efecte benefice asupravieþii oraºului. Astfel, la Casa Seniorilor, s-aînfiinþat, în acest an, Asociaþia Casa Seniorilorce a devenit rapid un factor de coagulare ºi deacþiune pentru noi toþi. Am sprijinit ºi voi sprijiniîntotdeauna acþiunile frumoase derulate de cãtreseniori, pe care îi putem admira pentru dãruireaºi hãrnicia de care dau dovadã.

Voluntarii ºi Asociaþia “Zâne pentru Tineri”au avut de asemenea o serie de acþiuni în folosulcomunitãþii, cu sprijinul nostru au participat laschimbul de tineri cu Olanda, deschizându-ºi noiorizonturi, câºtigând expierenþe.

Clubul Sportiv Agnita a fost activ atât înactivitatea competiþionalã la fotbal, dar ºi prin

sprijinirea unor oameni inimoºi care au extinsaria ramurilor sportive. Mã refer la tenisul demasã ºi la handbal. Îi asigur în continure de totsprijinul meu ºi îi felicit pentru pasiune ºi efortuldepus pentru comunitate pe dl Zedler Csaba ºipe profesorii Sârbu Stelian ºi Ganea Zaharia.

Trupa de teatru “Step by Step” a organizato lãudabilã acþiune rememorând activitatea depânã acum ºi fãurind noi planuri pentru viitor. Îivom sprijini sã se organizeze într-o asociaþie ºisã ajute formarea de noi talente ºi ladiversificarea activitãþii culturale din Agnita.

Ne bucurãm pentru activitatea Corului “Sf.Nicolae”, acesta fiind singurul cor din oraº, cuprestaþii exemplare ºi sperãm sã poarte numeleoraºului nostru cu mândrie în þarã ºi pestehotare.

Ansamblurile folclorice Cununa ºiHârtibaciul ale Casei de Culturã ºi ansamblul dela Clubul Elevilor reprezintã cu cinste oraºulnostru la festivalurile la care sunt invitaþi.Premiile cucerite la aceste festivaluri onoreazãoraºul ºi pe cei care reprezintã folclorul de peValea Hârtibaciului

Asociaþia Breasla Lolelor se manifestãpitoresc ºi zgomotos în fiecare an, ridicândprestigiul oraºului nostru, ducând numeleAgnitei chiar ºi peste hotare ºi alungând spiritelerele care îºi fac culcuº, ca peste tot.

Asociaþia Valea Hârtibaciului, înfiinþatã cuscopul de a coagula ºi de a creºte conºtiinta desine a locuitorilor zonei, ºi-a desfãºuratactivitatea ºi în acest an promovând acþiuni însensul scopului declarat. Astfel, au existat, ca înfiecare an, manifestãrile culturale “FestivalulHârtibãcenilor”, itinerant, þinut în acest an laBîrghiº, Festivalul de Colinde, Tabãra de VarãSãrãturi ºi Cupa Copiilor la fotbal, unde auparticipat locuitori de pe toatã ValeaHârtibaciului. La final de an, Adunarea Generalãa hotãrât sã se diversifice domeniul de activitateºi sã se introducã ºi un obiect de activitatereferitor la sprijinirea dezvoltãrii serviciilormedicale ºi sociale cu scopul sprijinirii spitaluluidin Agnita, care deserveºte toatã zona cât ºi aunitãþii SMURD.

Asociaþia de Dezvoltare IntercomunitarãECO Valea Hârtibaciului, care îºi manifestãcompetenþa prin SC ECO Valea Hârtibaciului SA,a reuºit sã menþinã tarifele pentru gestionareadeºeurilor la acelaºi nivel ºi pentru anul 2012,cu toate cã din acest an am fost nevoiþi sãtransportãm deºeurile la depozitul ecologic dela Cristian. Societatea noastrã a obþinut locul doica performanþã în judeþul Sibiu. Începând cu anul2012, la cererea Comunelor Bîrghiº ºi Iacobeni,Asociaþia va avea doi noi membri, astfel încât, înconformitate cu cerinþele Consiliului Judeþean,societatea sã devinã operant pe întreg arealul,pânã la Nocrich. Doresc sã se ºtie, cã în zonanoastrã se practicã cel mai mic tarif din judeþulSibiu, cu toate cã ne aflãm cel mai departe dedepozitul Cristian. Vreau sã vã mulþumesctuturor celor care aþi înþeles cã trebuie sãreciclãm ºi sã vã asigur cã o mare parte dinsumele pentru funcþionarea societãþii provin dinvalorificarea deºeurilor reciclabile, fapt care nepermite sã pãstram tarifele la nivelul anului 2011.

Agnita este ºi fondatoarea Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã pentru Mocãniþã.Am avut ºi în acest an preocupãri împreunã cuAsociaþia Prietenii Mocãniþei pentru restaurareaºi punerea în funcþiune a liniei. Sperãm ca laînceputul anului urmãtor sã avem în custodiedouã locomotive, una cu abur ºi una Diesel, iarde la anul sã depunem un proiect pentrureabiliatea unui tronson de linie, pentru a vedeaîntr-o primã etapã cel puþin Mocãniþafuncþionând. Mai sunt mulþi paºi de urmat, darmeritã sã avem rãbdare!

Ca membrii în ADI ECO Sibiu beneficiemîn anul 2012 de proiectul de eficientizare asistemului de gestionare a deºeurilor din judeþulSibiu, prin care vom primi completãri alesistemului nostru ºi va fi închisã dupã standardeeuropene groapa de deºeuri, neconformã, de laAgnita.

Un element nou ºi deosebit de important îlconstituie sistemul de îngrijire la domiciliufinanþat în mare parte de oraº ºi derulat deasociaþia - APADOR, care presteazã serviciipentru cca. 40 de persoane dependente dinoraºul nostru. Tot ca o premierã, am înfiinþat,cu ajutorul Crucii Roºii din Heidelberg, unul dinprimele sisteme de alarmare de la domiciliu dinRomânia, venind în întâmpinarea persoaneloraflate în dificultate. Prefectura Sibiu, ne-a cerutsprijinul pentru a dezvolta sistemul ºi înmunicipiul Sibiu, aºa cã avem de ce sã fimmândri!

O altã asociaþie ambiþioasã, în Agnita, esteGrupul de Acþiune Local MicroregiuneaHârtibaciu coagulatã în jurul ºi cu sprijinuloraºului nostru. Asociaþia a câºtigat a douafinanþare, de data aceasta una consistentã, cuajutorul cãreia se vor derula proiecte de interespentru întreaga zonã a vãii Hârtibaciului, îndiverse domenii. Pentru început, GALMicroregiunea Hârtibaciului va aduce în zonã2.800.000 euro în urmãtorii 3 ani.

Fãrã a avea pretenþia cã am atins toatepunctele importante pentru dumneavoastrã ºifãrã a încerca în mod exhaustiv sã tratezproblemele, am considerat, cã la sfârºit de aneste potrivit sã vã prezint preocupãrile mele ºisã vã solicit sprijinul pentru ce va urma în anulurmãtor.

Pentru anul care s-a scurs vreau sã vãmulþumesc tuturor pentru înþelegerea de careaþi dat dovadã, pentru rãbdarea ºi stoicismul cucare aþi suportat disconfortul, praful ºi noroiulºi sã vã rog ca, alãturi de mine, sã mai aveþirãbdare. Împreunã putem spune cã facem istoriepentru oraºul nostru. Niciodatã nu am avutinvestiþii la acest nivel în Agnita ºi când vor fifinalizate vom putea spune mândri, cã suntemagniþeni, atât pentru ceea ce construim cât ºipentru ce se clãdeºte în sufletul oamenilor.

Fie ca acum, în preajma marii sãrbãtori aNaºterii Domnului, Dumnezeu sã ne umplesufletele de cãldurã ºi de bucurie, sã oferim maimultã dragoste ºi sã nu uitãm cã dãruind un gândbun ºi un zâmbet, Dumezeu va fi mai aproapede noi ºi vom trãi în spiritul Crãciunului!

La multi ani!Ing Marius Radu Curcean

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 43, DE, nr. 43, DE, nr. 43, DE, nr. 43, DE, nr. 43, DECEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011CEMBRIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Redacþia -PC pr. Protopop, împliniþi frumoasa

vârstã de 80 de ani – vârstã de aur – cu prilejulacestei zile deosebite vã rugãm sã primiþi dinpartea redacþiei „Ortodoxia pe ValeaHãrtibaciului” - foaie religioasã aProtopopiatului Agnita – ºi a redacþiei„Gazeta Hãrtibaciului”, care ne gãzduieºte,un cãlduros „La Mulþi Ani” cu sãnãtate,fericire ºi multe bucurii duhovniceºti.

Prezentaþi-ne câteva crâmpeie din viaþasfinþiei voastre, copilãria, studii, preot parohºi protopop la Agnita.P.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –

În primul rând vã mulþumesc pentrugândul bun de a scrie câteva rânduri despremine, în foaia pe care o editaþi.

Sunt nãscut la data de 27 decembrie1931, în comuna Bruiu, jud. Fãgãraº (astãzijud. Sibiu) din pãrinþii Grigore ºi Victoria,nãscutã Stanciu. La pãrinþi am fost 10 fraþi,5 bãieþi ºi 5 fete, doi fraþi au decedat, iar înviaþã mai suntem 4 bãieþi ºi patru fete.Copilãria mea a fost frumoasã ºi fãrã griji.

Primii 5 fraþi am moºtenit-o pe mama lacântec, eu se pare fiind cel mai dotat. Mi-aplãcut sã cânt de copil ºi în bisericã ºi pescenã. Mai cânt ºi astãzi, dar ca la vârsta de80 de ani.

Între anii 1939-1946 am urmat cursurileºcolii de 7 clase, în comuna mea natalã Bruiu,iar din 1946 pânã în anul 1949 am lucrat înagriculturã.

În anul 1949 la insistenþa pr. IoanBerghea din Bruiu, un mare cântãreþ, tata s-a hotãrât sã mã trimitã ºi pe mine la ºcoalade cântãreþi bisericeºti din Sibiu, ºcoalã careavea o duratã de doi ani. Am fost înscris ºiadmis ca elev în anul întâi la „ªcoala deCântãreþi Bisericeºti Dimitrie Cunþan” dinSibiu, str. Viºinschi, nr. 34.

Clãdirea ºcolii a fost reºedinþa de varã amitropolitului ªaguna, clãdire aflatã astãzi înconservare ca monument istoric. În parteadreaptã a curþii era un fel de minicapelã undeîn fiecare dimineaþã ºi searã participam lautrenie ºi vecernie. Duminica ºi în zi desãrbãtoare participam la Sf. Liturghie înCatedrala mitropolitanã din Sibiu.

Pe sfârºitul anului doi(1951) s-a fãcut oreformã în învãþãmânt ºi anume: liceele s-autransformat în ºcoli medii, cu o duratã de 10clase. În felul acesta ºi ºcoala de cântãreþibisericeºti a fost ridicatã la o duratã de 10clase, având denumirea de „ªcoala MedieTehnicã de Cântãreþi Bisericeºti DimitrieCunþan” din Sibiu ºi cu dreptul de înscrierela facultate.

Ca urmare acestei reforme au venit înanul trei ºi unii colegi mai vechi ºi în felulacesta numãrul elevilor a crescut, dar ºidisciplinele s-au accentuat, mai ales celeteologice, în vederea pregãtirii pentrufacultate. Începând cu anul ºcolar 1952-1953Facultatea de Teologie din Sibiu ºi-a schimbatdenumirea în Institutul Teologic de Grad

POPAS ANIVERSAR

P.C. p[rinte protopop GREGORIU CERNEA la împlinireaa 80 de ani de via\[ `i peste 57 de ani de slujire la

Sfântul Altar al Bisericii noastre strãmo`e`ti.Universitar, la care am susþinut examenul deadmitere, pe care l-am trecut, intrând castudent în anul întâi , pe care l-am absolvit înanul 1956.

Menþionez cã în 25 martie 1954 am fosthirotonit, de cãtre mitropolitul Nicolae Bãlan,ca diacon pe seama capelei InstitutuluiTeologic. „Sã vi sã te fac diacon pentru cãîmi place cum cânþi” îmi zicea mitropolitulBãlan. E drept cã din copilãrie mi-a plãcutatât cântecul popular, dar ºi cel bisericesc.De la vârsta de 12 ani eram crâsnic, clopotar,cântãreþ la stranã, dar dorinþa cea mai mareera aceea de a deveni preot. Eram foartehotãrât ca întruna din zile sã intru în bisericãºi sã mã îmbrac în veºmintele preoþeºtiindiferent de ce s-ar întâmpla dupã aceea.

Poate cã e bine sã se ºtie cã în anul 1951am participat la un concurs de muzicãpopularã, unde am fost declarat câºtigãtor,atât pe faza comunalã, cât ºi în cea raionalãsi regionalã, intrând în faza finalã pe þarã. Amfost oprit sã particip în faza finalã, pentru cãeram elev la ºcoala teologicã, lucru care nusuna bine la urechile conducãtorilor de atunci.

Pentru toate aceste þin sã mulþumescBunului Dumnezeu care m-a chemat laaceastã misiune de slujire, ca ºi celor care m-au hirotonit ca diacon – mitropolitului Bãlan,ca preot – arhiereului Teodor Scorobeþ, caprotopop – mitropolitului Nicolae Mladin ºica iconon stavrofor - mitropolitului AntoniePlãmãdealã, Dumnezeu sã-i odihneascã petoþi.

Intrarea mea în cler, ca si toatepromovãrile de pe parcurs s-au datorat „ªcoliiMedii Tehnice de Cântãreþi BisericeºtiDimitrie Cunþan” din Sibiu, rampã de lansarepentru mine ºi pentru alþi colegi de-ai mei.

De acum nu mai doresc altceva decâtsãnãtate, iar Dumnezeu sã ne dea un sfârºitcreºtinesc vieþii noastre ºi un rãspuns bun laînfricoºata Sa judecatã.Redacþia -

Care au fost parohiile în care aþi pãstorit?P.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –

Prima parohie pentru care am ºi fosthirotonit a fost ºi este Dealu Frumos, aici înapropierea Agnitei, acolo unde se gãseºte unmonument care face cunoscut cã acolo estecentrul României.

La Dealu Frumos am activat 4 ani ºijumãtate în relaþii foarte bune cu credincioºiipe care nu-i uit niciodatã, pentru cã ei au fostprimii mei credincioºi încredinþaþi sprepãstorire, dupã care m-am mutat la cerere înParohia Bruiu cu filia ªomartin, unde amactivat pânã la data de 1 ian. 1976, cândmitropolitul Nicolae Mladin, m-a numit preotparoh la Parohia Agnita, ºi protopop la acestprotopopiat care între 1968-1976 a fostdesfiinþat, acum era reînfiinþat.

Relaþiile mele cu credincioºii dinparohiile pe care le-am pãstorit au fostexcelente. Nu am avut nici o discuþie încontradicþie, nu am avut nici un reproº de a

face cuiva, deºi poate uneori era cazul.Mi-am fãcut datoria, am iubit oamenii, îi

iubesc ºi acum ºi îmi pare rãu cã nu mai potsluji ca pânã acum, anii îºi spun cuvântul,dar ei rãmân mai departe în sufletul meu.

La Dealu Fumos am încheiat lucrãrile depicturã la bisericã, iar în Bruiu ºi ªomartinam fãcut reparaþii capitale, zugrãvit interiorºi exterior, recondiþionarea picturilorexistente. La Agnita, în timpul pãstoririi mele,s-a acoperit biserica cu tablã zincatã ºi s-aîmprejmuit curtea bisericii. Am construi ocasã nouã parohialã, unde funcþioneazã ºioficiul protopopesc. Construcþia a fostachitatã integral din fondurile Parohiei AgnitaI.

La cimitir s-a realizat consolidarea ºiasfaltare drumului principal.

Am botezat peste 2000 de prunci, amcununat peste 1500 de tineri ºi am conduspe ultimul drum al acestei vieþi peste 1800de credincioºi.Redacþia -

Cum vedeþi societatea româneascã ºi înspecial viaþa bisericeascã în vremurile pe carele trãim?P.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –

Societatea româneascã trece printr-ocrizã economicã pãguboasã. Egoismul e la elacasã. Dacã nu vom apãra interesele þãrii vomajunge slugile altora. Mã bucur cã viaþabisericeascã din zilele noastre este tot maiactivã ºi implicatã în problemele sociale ºiumanitare.

Dacã România este „Grãdina MaiciiDomnului” dupã cum remarca un mare prelatapusean, atunci nu trebuie sã ne mai tememde viitor cãci are cine sã ne apere.Redacþia -

Care a fost cea mai mare bucurie a vieþii?P.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –Cea mai mare bucurie a fost intrarea în cler,împlinirea gândului ºi a dorinþei avutã încãdin copilãrie de a mã îmbrãca în veºmintelepreoþeºti.

Redacþia -Dar cea mai mare dezamãgire?

P.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –Poate cã am avut, dar nu m-am manifestat

Redacþia -Dar bucuria preoþiei a fost mai mare

decât toate celelalteP.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –

Asta a depãºit pe toate celelalte, nu seechivaleazã cu nimic preoþia. Îmi aduc amintece fior am avut când am fãcut prima measpovedanie în Dealu Frumos, la ocredincioasã care era moaºã comunalã. Cânda îngenunchiat în faþa Altarului ºi am pusepitrafilul pe capul ei, m-am înfiorat. Apoi m-am tot gândit dacã am fãcut o spovedanie cumse cere ºi am ajuns la concluzia cã am reuºit,am prins curaj ºi lucrurile au intrat în fãgaºullor normal.Redacþia –

În încheiere vã rugãm sã transmiteþi unmesaj cititorilor noºtriP.C. pãrinte protopop Gregoriu Cernea –

Tuturor credincioºilor ºi cititoriloracestei foi religioase din protopopiatul nostrule doresc sãrbãtori fericite, un An Nou plinde sãnãtate, de bucurii ºi împliniri atât pe planmaterial cât ºi pe plan spiritual duhovnicesc.Sã fie aceiaºi oameni paºnici, iubitori aiBisericii noastre strãmoºeºti ºi iubitori deþarã. Mulþumesc tuturor preoþilor cu care amcolaborat 28 de ani, care au fost niºte fraþiadevãraþi, le transmit sãrbãtori fericite,bucurii duhovniceºti pentru ei ºi familiile lorcât ºi credincioºilor pe care îi pãstoresc.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos,dragostea lui Dumnezeu Tatãl ºi împãrtãºireSfântului Duh sã fie cu voi cu toþi. Amin

NR: La ceas aniversar, în numeleredacþiei Gazeta Hârtibaciului ºi a cititorilorei, îi urãm bunului pãrinte CERNEA multãsãnãtate bucurii ºi zile frumoase alãturi decei dragi.

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

George Co`bucColind[torii

Cad fulgii mari încet zburând,Si-n casa arde focul,Iar noi pe lângã mama standDe mult uitarãm jocul.De mult si patul ne-aºtepta,Dar cine sa ne culce?Rugata, mama repetaCu glasul rar si dulceCum sta pe paie’n frig HristosIn ieslea cea sãracã,Si boul cum sufla milosCãldura ca sã-I facã,Drãguþ un miel cum I-au adusPastorii de la stânãªi îngeri albi cântau pe susCu flori de mãr în mana.ªi-auzi! Rãsar cântãri acum,Frânturi dintr’o colindã,ªi vin mereu, s’opresc in drum,S-aud acum în tindã -Noi stãm cu ochii pironiþiªi fãrã de suflare;Sunt îngerii din cer veniþiCu Ler, oi Domnul mare!Ei cântã înãlþãtor ºi rarCântãri de biruinþã,Apoi se’ntorc ºi plâng amarDe-a Iudei necredinþã,De spini, de-ostaºi, ºi c’a murit...Dar s-a deschis mormântulªi El acum e’n cer suitªi judecã pãmântul.ªi pânã nu tãceau la prag,Noi nu vorbeam nici unul -Sãrac ne-a fost, dar cald ºi dragÎn casã-ne Crãciunul.ªi când târziu ne biruiaPe vatra calda somnul,Prin vis vedeam tot flori de marªi’n faºe mic pe Domnul.

Mihai Eminescu(1850-1889) rãmâne pânã astãzi un etalon al

poeziei româneºti, „marele poet naþional,purtãtorul unui mesaj înalt în istorie.”1 La sfârºitulsecolului al XIX-lea, în 1889, Titu Maiorescuspunea: „pe cât se poate omeneºte prevedea,literatura poeticã românã va începe secolul alXX-lea sub auspiciile geniului sãu, ºi forma limbeinaþionale, care ºi-a gãsit în poetul Eminescu ceamai frumoasã înfãptuire pânã astãzi, va fi punctulde plecare pentru toatã dezvoltarea viitoare avestmântului cugetãrii româneºti.”2 S-a dovedit cãafirmaþia lui Maiorescu este pe deplin întemeiatã,fiindcã Mihai Eminescu a devenit, în timp, reperde valoare absolut în lirica româneascã.

Istoricul ºi criticul literar Ion Buzaºi apreciazãcã Mihai Eminescu este un poet religios:„Cugetarea sacrã este o constantã a poeziei ºipublicisticii eminesciene. Prezenþa ei în operã seexplicã în primul rând prin câteva premisebiografice: poetul a primit o educaþie religioasãîncã din familie, datoritã mamei sale, RalucaEminovici, femeie profund evlavioasã; printrerudele poetului erau unchi ºi mãtuºi, cãlugãri ºicãlugãriþe în mãnãstirile din nordul Moldovei, undepoetul, copil, mergea adeseori; în casa pãrinteascãºi apoi în biblioteca gimnaziului din Cernãuþi a gãsitcãrþi din vechea noastrã literaturã bisericeascã„limba veche ºi-nþeleaptã”; la Blaj ºi la Viena a avutprieteni teologi; ca director la BibliotecaUniversitarã din Iaºi (1874-1875) s-a îngrijit sãîmbogãþeascã patrimoniul acestui aºezãmânt deculturã cu manuscrise ºi cãrþi din vechiul scrisromânesc, religios ºi laic.”3

În mod cert, Mihai Eminescu a primit înfamilie o educaþie creºtinã, el fiind un buncunoscãtor al Scripturii ºi al vechilor manuscrisebisericeºti, bine ºtiut fiind faptul cã în curtea caseipãrinteºti de la Ipoteºti se afla o bisericã a familieiEminovici, unde se þineau slujbe la care participaºi el. Conform volumului al XVI-lea de Opere, MihaiEminescu a avut o preocupare relativ constantãpentru bogãþia textelor biblice ºi patristice.

Într-un studiu despre Poezia religioasãromânã modernã, ÎPSS Bartolomeu Anania susþinecã în opera lui Mihai Eminescu existã cel puþincinci texte de o sensibilitate creºtinã autenticã:Rugãciune, Colinde, colinde, Învierea, Christ, Rãsaiasupra mea. Acestor texte li se adaugã altenenumãrate poezii în care, deºi sentimentulreligios nu este declarat, el poate simboliza un actde credinþã din care rãzbate prezenþa sacrului.Acesta este motivul pentru care unii critici literari(ca de exemplu Constantin Ciopraga) susþin cã, înopera eminescianã gãsim psalmi ºi pseudopsalmi.Luceafãrul, Melancolie, Scrisoarea I, Venere ºiMadonã, Mortua est, Rugãciunea unui dac, Cumâne zilele-þi adaogi, Sara pe deal, Atât defragedã..., Speranþa, Dumnezeu ºi om, Dincerurile-albastre, De ce nu-mi vii, Preot ºi filosof,Christ sunt doar câteva texte care dovedescreligiozitatea poetului. Putem afirma astfel cãMihai Eminescu a scris ºi poezii de inspiraþiereligioasã, opera lui fiind strãbãtutã de un fiorcreºtin, care relevã prezenþa sacrului ºi credinþacreºtinã a poetului, cu toate cã a fost influenþat ºi,de multe ori copleºit, de filozofia germanã a lui A.Schopenhauer sau I. Kant. Despre aceastãprezenþã a sacrului vorbeºte uneori critica literarã,pentru cã „ne apropiem astfel de esenþa sacruluieminescian, poetul definindu-se ca un homoreligiosus în sens larg, la care sacralul asociatdeopotrivã miticului ºi magicului, e principiu decoerenþã cu universalul, iar profanul un mod alaplatizãrii”4 .

Dintre toate poeziile de inspiraþie sacrã alelui Mihai Eminescu se disting douã poemeexcepþionale: „lirica religioasã a lui Eminescu esteîncununatã de cele douã imnuri mariane, adevãratecapodopere ale poeziei religioase româneºti:Rugãciune ºi Rãsai asupra mea...”5 MihaiEminescu reuºeºte, prin aceste poeme, sã exprimeîn cuvinte de mare forþã artisticã ºi perfecþiune aformei o trãire creºtinã autenticã, o rugãciunesincerã, lãsând impresia copleºitoare a unui omcare se roagã pentru mântuirea lumii întregi, elfiind un apostol al neamului care-ºi spune ruga încomuniune ºi unitate creºtinã. Într-un comentariual acestor capodopere, istoricul ºi criticul literarIon Buzaºi remarcã frumuseþea deosebitã arugãciunii care „nu e fãcutã în nume personal, cieste o invocare colectivã, poetul constituindu-seca exponent al celor cu care se simte solidar”6 , întimp ce ÎPSS Bartolomeu Anania afirmã cã„descifrãm în aceste versuri una dintre cele maispecifice doctrine ale Ortodoxiei, aceea aconlucrãrii dintre Dumnezeu ºi om (synergia) învederea mântuirii acestuia din urmã. Aproape unsecol mai târziu, Nichifor Crainic o va teoretiza înteologia „theandriei”, iar Lucian Blaga o va speculaîn filosofia „transcendentului care coboarã”,ambele teorii convergând cãtre organicitateaviziunii ortodoxe asupra relaþiei Dumnezeu-om.”7

Statistic[ 2011Protopopiatul Agnita(35 parohii + 8 filii)

1. Botezuri. S-au nãscut din apã ºi dinSfântul Duh prin Taina Sf. Botez, în bisericilenoastre, 268 de prunci. Dumnezeu sã-iocroteascã, sã creascã mari, sãnãtoºi, cuminþiºi sã fie bucurie pãrinþilor ºi Bisericii noastre.

2. Cununii. Au primi prin Sf. Tainã aCununiei Binecuvântare Cereascã pentruînceperea vieþii de familie 72 de perechi desoþi ºi soþii, cãrora Dumnezeu sã lecãlãuzeascã paºii spre cele ziditore ºi spremântuire.

3. Înmormântãri. Au plecat spreveºnicie din mijlocul nostru 256 decredincioºi. Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-iodihneascã în pace.

redacþia

ªi poemul Luceafãrul este considerat un textde inspiraþie creºtinã. Numeroasele exegeze aleacestui poem au scos la luminã diferite surse deinspiraþie dar cea mai puþin cunoscutã este, dinpãcate, sursa creºtinã. Zoe Dumitrescu-Buºulengaa evidenþiat faptul cã poemul Luceafãrul a avut casursã de inspiraþie ºi Evanghelia Sfântului Ioan,dovadã fiind ºi faptul cã pe marginea unei file demanuscris a fost descoperit Prologul EvanghelieiSfântului Ioan. Religiozitatea eminescianã este însãevidentã, þinând cont ºi de viziunea poeticã impusãde marele poem, din care þâºnesc luminipurificatoare. Regãsim la acest nivel ideea deDumnezeu-Iubire, pentru cã din Iubire Creatorula toate refuzã ºi lui Hyperion dorinþa de murire.

Pentru ÎPSS Bartolomeu Anania, „eroulpoemului, Luceafãrul-Hyperion, a fost construit pebaza celor doi poli fundamentali ai prologuluiioanic: „La început era Cuvântul...” ºi „Cuvântuls-a fãcut trup”. El aparþine lumii necreate ºi aparticipat efectiv la crearea universului. NoulHyperion are toate atributele Logosului. Ca unicfiu al Tatãlui, el era de faþã în „ziua cea dintâi”când „izvorau lumine”, iar acum este ipostaziatîntr-un astru vizibil, cu menirea de a lumina lumea.Dorinþa lui de a deveni muritor nu se traduceprintr-un act de rãzvrãtire (ca la titanii mituluiantic), ci în rugãmintea unui fiu tulburat cãtre untatã înþelept. Refuzul acestuia de a-i lua „alnemuririi nimb” nu-ºi are originea într-oneînþelegere a situaþiei sau într-o îndãrãtniciedespoticã, ci în singura „neputinþã” aAtotputernicului, aceea ca din creator sã devinãcreaturã; fiind consubstanþial cu Tatãl, Hyperion– Cuvântul e pãrtaº al aceleiaºi condiþiiexistenþiale. În Grãdina Ghetsemani, Iisus-Omulîºi roagã Pãrintele ca, „dacã este cu putinþã” sã nufie nevoit sã bea paharul Crucii, dar în acelaºi timpEl ºtie cã aceasta „nu e cu putinþã”, cã evitareaCrucii ar însemna negarea înseºi a menirii Lui deDumnezeu întrupat, ceea ce face ca imediat sã-ºipunã propria Sa voinþã în acord cu aceea a Tatãlui.Situaþia nu e alta în poemul lui Eminescu. Tatãl(care e prezent numai prin vocea Sa, ca lui Moiseîn Muntele Sinai) îi spune fiului tulburat cã e înstare sã-i dea orice pe lume, „dar moarte nu sepoate”. E ultima treaptã a reiniþierii lui în tainapropriei sale condiþii existenþiale; redevenit uniluminat, el se întoarce senin în locul menirii sale.Preluând din basm ºi din mitologie doar fabulaþiaºi cadrul cosmic, poemul îºi distileazã esenþeleascunse din zborul înalt al vulturului ioanic”8 .

ªi Nichifor Crainic face aprecieri pozitiveasupra valorosului poem eminescian, susþinând,în Spiritualitatea poeziei româneºti, cã viziuneacosmogonicã a lui Eminescu nu e numai filosoficã,ci ºi religioasã iar „Luceafãrul e poem creºtin, epoemul creºtin prin excelenþã al literaturiiromâne.”9

Nu lipsesc din opera marelui poet momenteale marilor sãrbãtori creºtine, Marile Praznice aleNaºterii ºi Învierii Domnului Iisus Hristos. Elesunt dovada unui sentiment de profundã pietateºi iubire aduse Celui ce este Lumina lumii. Astfel,în poezia Colinde, colinde, Eminescu stabileºte orelaþie de iubire, între copiii care se bucurã deNaºterea Pruncului din Betleem ºi de Maica Luipentru care se gãtesc frumos în vremea colindelor,ca ºi între lumea cereascã ºi lumea noastrã, toþifiind conduºi spre ieslea cea mântuitoare de cãtreo stea cãlãuzitoare, cãlãuzitoare în bucurie ºiiubire. Ceremonialul colindelor este autentic ºiizvorât din sentimentul apartenenþei la acea lumedeosebitã a satului românesc, care a pãstrat cusfinþenie obiceiuri de colindat atât de frumoase,unice poate, când copiii vestesc Naºtereabucurându-se de „steaua cãlãuzitoare” aMântuitorului.

Înviere este un psalm de mare rafinament dincare þâºnesc raze de speranþã ºi mângâiere, MihaiEminescu dovedind cã are o credinþã neclintitã înputerea Crucii izbãvitoare ºi-n Mântuitorul Hristos,Care a învins moartea. Poezia este „o descriereimpresionantã, prin notaþie realistã ºi detaliu, aslujbei din noapte Paºtilor. În 1878, când e scrisã,Eminescu locuia într-una din chiliile bisericiiCaimata din Bucureºti, ºi prospeþimea imaginilorprobeazã vecinãtatea ºi poate chiar participareasa la procesiunea sfântã.”10 Putem gãsi în acesttext anumite similitudini cu ideile de mai târziuale poetului Logosului vieþii, Ioan Alexandru. Esteevidentã ideea cã Mihai Eminescu, înaintea luiIoan Alexandru, a intuit extraordinara valoarecreºtinã dar ºi poeticã a textului biblic din care s-ainspirat. Mihai Eminescu ilustreazã ideea cã,învingând întunericul ºi moartea, Hristos a doveditcã moartea nu mai are ultimul cuvânt de spus înlume, precum a spus Apostolul neamurilor:„Înghiþitu-s-a moartea întru biruinþã. Unde-þi este,moarte, biruinþa? Moarte, unde-þi este boldul tãu?”(1 Cor 15, 54-55).

Mihai Eminescu rãmâne un poet romantic devaloare, pentru care „accesul la esenþa sacrului

este o problemã de opþiune extrem de complicatã”dar „am îndrãzni chiar sã spunem cã numeroasedintre structurile tematice ºi mitosimbolicevehiculate de poet sunt, la un moment dat,predispuse sã se livreze fãrã rest, din interior,sacrului sau cel puþin, sunt aºezate complementarmisterului”11 .

Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI

1 Ioan Alexandru, op.cit., p. 782 Titu Maiorescu, Eminescu ºi poeziile lui, în vol. „Din

critice”, Editura Tineretului, Bucureºti, 1967, p. 2683 Ion Buzaºi, Mihai Eminescu, Poezii ºi articole

religioase, Galaxia Gutenberg, Târgu-Lãpuº, Colecþia„Poeþi în rugãciune” 1, 2006, pp. 19-204 Constantin Ciopraga, op. cit., p. 925 Ion Buzaºi, op. cit., p. 86 Ibidem, p. 137 Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului

ºi Clujului, Poezia religioasã românã modernã. Mari poeþide inspiraþie creºtinã, Revista „Studii teologice”, RevistaFacultãþilor de Teologie din Patriarhia Românã, Seria aII-a, Anul XLVI, Nr. 1-3, ianuarie-iunie 1994, p. 58 Ibidem, p. 69 Nichifor Crainic, op.cit., p. 4710 Ion Buzaºi, op.cit., p. 2011 Diana Câmpan, Consideraþii asupra asumãrii ºi

transcenderii sacrului în opera eminescianã, în vol.Sacrul în poezia româneascã. Studii ºi articole, coord.Aurel Pantea, Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca, 2007,p. 38

Influen\e cre`tine în poezia româneasc[Influen\e cre`tine în poezia româneasc[Influen\e cre`tine în poezia româneasc[Influen\e cre`tine în poezia româneasc[Influen\e cre`tine în poezia româneasc[

Radu GyrO, brad frumos...

O, brad frumos, ce sfânt pãreaiîn altã sãrbãtoare.Mã vãd copil cu pãr bãlaiºi ochii de cicoare.Revãd un scump ºi drag cãminºi chipul mamei sfinte,imagini de Crãciun seninmi-apar ºi azi în minte.Un brad cu daruri ºi luminiîn amintiri s’aratã.În vis zâmbeºte ca un crincopilul de-altãdatã.Întregul cer era deschisdeasupra frunþii mele.Azi strâng doar pulbere de visºi numai scrum din stele.Copil bãlai, Crãciun si brads’au stins în alte zile.Azi numai lacrimile cad,pe’ngãlbenite file...Azi nu mai vine Moº Crãciuncu barba-i jucãuºe,ci doar tristeþile mi-adunsã-mi plângã lângã uºe...În bezna temniþei mã frângsub grele lespezi mute,ºi’mpovãrat de doruri plângpe amintiri pierdute.Omãtul spulberat de vântse cerne prin zãbreleºi-mi pare temniþa mormântal tinereþii mele...

Mihai EminescuColinde, Colinde!

Colinde, colinde!E vremea colindelor,Cãci gheaþa se-ntindeAsemeni oglinzilorªi tremurã braziiMiºcând rãmurelele,Cãci noaptea de azi-iCând scânteie stelele..Se bucur’ copiii,Copiii ºi fetele,De dragul Marieiκi piaptãnã pletele,De dragul Marieiªi-a MântuitoruluiLuceºte pe ceruriO stea cãlãtorului.

EI S-AU N{SCUT @N IANUARIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

Acum vremeane-a sosit

Acum vremea ne-a sositÎn care ni s-a-mplinitCuvântul cel proorocit.Carele aºa grãia:Se va naºte MesiaDin Fecioara Maria.Craii cei filozofeºtiLa Viflaem nimeresc,Naºterea o preamãresc.Astãzi s-a încununatJidovescul împãrat,În iesle s-a-nfãºurat.O, ce bucurie mare,Lui Irod ce tulburare,Cã de-aceasta rãu îi pare!Marie-ntãreºte-te,Iosife, gãteºte-te,Bine socoteºte-te.Iosife, Irod întreabã,Fugi cu Fiul mai degrabã,Sã nu-l afle fãr’ de treabã!O, Iroade, ce gândeºti,Ce poruncã porunceºtiCa mulþi prunci sã prãpãdeºti!O, vai, Iroade, ce faci,Ucizi coconi mici, sãraci,O, ce lege sfântã calci!Patrusprezece miiMaice rãmân fãr’ de fii,Mai mult moarte decât vii.O, ce amar maicelorDe tãierea pruncilor,De-a nevinovaþilor!O, cât sânge s-a vãrsat,Cât sânge nevinovat,O, Iroade, ce pãcat!Ce poruncã nemiloasãªi ce moarte lãcrãmoasã,Ce þipete suspinoase!Te-ai cercat Dumnezeire,Þi-ai stricat þie mãrire,Þi-ai vãtãmat omenire.Isuse, Crai Îngeresc,Împãrate jidovesc,Îngerii te preamãresc.Între cei de sus mãrire,Între oameni bunãvoire,ªi de-acum pânã-n vecieMila Domnului sã fieTuturor de bucurieªi nouã de veselie!ªi-ntru mulþi ani viitoriªi-ntr-aceste sãrbãtoriSã fim toþi veselitori!

Grup de colindãtori din Retiº,17 XII 2008

Colinda luiCr[ciun

(cea mare)Da-n ia-sarã-i sara mare,Dã, Doamne, dã-i Domnului Doamne,Sara mare de d-Ajun;Mâne-i ziua de Crãciun,Dã Domnului Doamne,De nãscu ºi DumnezeuÎn curþile lui Crãciun;Iar Crãciun cel mai bãtrânMânã sluga cea mai mareCa sã vazã ºi sã creazã.El se duse ºi se-ntoarse,Întoarse-n casã, puse masã.-Nu mã pot apropia,De mirosul florilor,De viersul pãsãrilor,De zborul d-albinelor.Iar Crãciun cel mai bãtrânMânã sluga mijlocie.El se duse ºi se-ntoarse:- Nu mã pot d-apropiaDe mirosul florilor,De viersul pãsãrilor,De para flãcãilor.Iar Crãciun cel mai bãtrânMânã sluga cea mai micãCa sã vazã ºi sã creazã.El se duse ºi se-ntoarseÎntoarse-n casã, puse masã,Pe fereastrã se uitarã:Ce vãzui, se spãimântarã:Vãzui prunc mititel,Legãnel d-aurel,Scutecel de bumbãcel,Faºã dalbã de mãtase.Vântul bate, leagãnã-lNeaua ninge ºi mi-l unge,Ploaia plouã ºi nu-l scaldã.Noi umblãm ºi colindãmªi la gazdã i-o-nchinãm.I-o închinãm cu sara bunãªi mâine cu voie bunã!

Gruncã Ana, 86 de ani,Fofeldea, 31 VIII 2008

Frãþilã Maria 01 ian. 87 de ani SãsãuºLodor Ioan 02 ian. 84 de ani MarpodBârsan Verghina 03 ian. 95 de ani RetiºMoldovan Nicolae 04 ian. 82 de ani ÞelineGrecu Teodor 05 ian. 92 de ani Ghijasa de susÞânþ Maria 07 ian. 89 de ani RetiºPopa Nicolae 07 ian. 80 de ani BeneºtiVlad Emil 09 ian. 82 de ani ÞelineMuntean Marioara 10 ian. 91 de ani MerghindealJecan Reghina 11 ian. 89 de ani MerghindealBrumar Emil 12 ian. 88 de ani RetiºPopia Maria 13 ian. 91 de ani AlþânaCioca Emilia 13 ian. 85 de ani CoveºCãlin Ana 14 ian. 88 de ani Ghijasa de SusCriºan Lidia 14 ian. 84 de ani GherdealDragomir Maria 17 ian. 82 de ani RetiºPaºcalãu Ana 22 ian. 86 de ani MarpodZlata Petru 22 ian. 85 de ani RujaPãcurar Constantin 22 ian. 84 de ani CoveºRaicu Teodor 23 ian. 91 de aniGhijasa de SusHerbert Ioan 23 ian. 89 de ani Dealu FrumosBratu Silvia 26 ian. 82 de ani RetiºCândea Fimia 27 ian. 88 de ani AlþânaBrezae Maria 31 ian. 87 de ani AlþânaStãnilã Stoia 31 ian. 81 de ani Mihãileni

NICU GANEANICU GANEANICU GANEANICU GANEANICU GANEABRADUL

SARACULUIPeste neaua lui de vatã,Trece-un înger de sãpun.Lacrimã încãtuºatã,Darul trist de Moº CrãciunStrãlucind ca diamantulNe prelinge pe obrazAdunând în ea neantulDe durere, de necazªi rãsfrântã pe retinãÎn culori calde ºi moi,Lacrima purtând luminã,E colindul plâns, din noi.Iar sub neaua lui de vatãPrintre îngeri de sãpun,Cetinã încãtuºatã,ªade bradul de Crãciun.

PERPETUANA~TERE

Ardea o stea pe cer, se mai stingea o lume,Din universul imens, nebãnuit de bãtrân,Se mistuia în tãcere o oarecare din sumeIar sufletul ei ne lumina fericitul Ajun.

Când zãmislit din conceptul ales, Cel anumeDe iubire, iertare, de blând ºi de bunDin izvorul divin, pe atunci fãrã numeªi în noaptea strãveche de arhaic Crãciun.

Inspirat din nevoia umanã de paceCerºit mii de ani de la Soare ºi cerS-a nãscut printre noi, urmând a desfaceAl sensului vieþii, ascunsul mister.

Când pe pãmânt pârjol de pãcateArdea legea moralã, dezmãþ sporindu-i jarulÎnvãluind în flãcãri bordeie ºi palateDe trebuia o ploaie sã stingã-ntreg pojarul

Or, trebuia o formã sã-ncapã tot amarulªi-un suflet pe mãsurã sã o ridice-n spate,E ºi astãzi tot viu, e ºi astãzi tot bunDupã douã milenii de veghe din cerDin noaptea strãveche, Crãciun de CrãciunCercetãm tainic ieslea la ceas de mister.

Ora\ia la buteVã rog, fraþilor, sã vã hie cu luare-

aminteªi de-ale mele cuvinte,Cã n-am vint ca sã ºez,C-am vint sã vã spui de-nþãles!Iatã, ºi noi ca niºte prunci umblãmªi de dumneavoastrã ne rugãm:Daþi-ne-un pãtraº,Hie ºi mai mãraº;Hie ºi mai gros la dungã,Cã ne va spori la pungã;Însã punga nu ni-i spartã,Inima aºa ne saltã!Sã merem, fraþilor, la ºcoalã,Sã nu mâncãm pita goalã.Când de la ºcoalã am venit,Tare rãu am flãmânzit,Þundra-n spate ni s-o ruptTocma la mijloc de trup!Ia, cinstitã doamn-aleasã,Întinde o masã frumoasã,C-o spatã de carne grasã,Întinde-ne-o pe masã;Un colac de grâuª-un pahar de vinCa sã þi-l închin.La anu’ ºi la mulþi ani!

Chitea Manole, 50 de ani,Ghijasa de Sus, 10 XII 1979

Ora\ie lacolindat

O, ce bucurie sufleteascãÎn cea searã uceniceascã,N-a putut tot omu’ sã gândeascã;Car’cu drag te-am aºteptat,S-auzim îngerii cântând,Magii cu steaua cãlãtorind;Îngerii de veste bunãCu tot neamu’ de-mpreunã.Mã rog feþelor dumneavoastrãCuvânt rãu sã nu purtaþi,Ca sã dobândiþi folosLa-acest praznic luminos,Sã vã fie de folos.La anul ºi la mai mulþi ani!Se recitã dupã colinda „ Toatã legea

creºtineascã”Stãnuleþ Simion

(Simionu’ lu Trandahir), 59 deani, Chirpãr, decembrie 2010

FericeanuFericeanu din ce îþi

dãm mai bun

Buniºor º-o cãpãtat

O Lerui, Doamne,

În mijlocul raiului,

Noi umblãm ºi colindãm.

Sunt tot, Doamne,

mese-ntinse

ªi la mese cine ºade?

ªade Domnul Dumnezeu

ªi al doilea Sfânt Ioan.

ªi al treilea colþ de masã,

Stând cu un pahar de-argint;

ªi-n fundul paharului

Scrisã-i floarea raiului.

O Lerui, Doamne;

Noi umblãm ºi colindãm,

Cestor gazde le-nchinãm,

Le-nchinãm cu sara bunã!Grup de colindãtori,

Chirpãr, decembrie 2010

Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Folclor cules de Mircea Dragan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0269-510465, int.112www.gazetahartibaciului.ro

e-mail: barsan.avh@gmail.comorele 800 - 1500C

yan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck

Una dintre cele mai aºteptatesãrbãtori este Crãciunul. SatulVãrd, din apropierea Agnitei, esteunul deosebit prin felul în caretinerii înþeleg sã pãstreze cu atenþieºi respect o tradiþie pãstratã denenumãrate generaþii.

Îmbrãcaþi în frumoase costumepopulare, în Ajunul Crãciunului,fetele formeazã o ceatã, iar bãieþiialta. Ceata fetelor primeºte ºi bãieþimici ca vârstã, dar dupã ce cresc maimari, aceºtia merg în ceatabãieþilor. La rândul ei, ceatabãieþilor este alcãtuitã exclusiv dinfeciori. În ceata fetelor întâlnimpersonaje importante: un Irod, treicrai, trei pãstori, un înger, un preot,un soldat, Maria ºi Iosif iar din ceatabãieþilor fac parte: un Irod, trei crai,

Unul dintre proiectele iniþiateîn acest an ºcolar, ºi care va durapânã în 2015, este cel intitulat„Lecþia de românã - împreunãpentru o ºcoalã mai bunã”,coordonator prof. dr. Maria-DanielaLorinczi. În acest proiect suntimplicaþi elevi ai claselor V-VIII ºise are în vedere dorinþa elevilor defolosi eficient resursele pe care leau la dispoziþie prin intermediulºcolii. Proiectul are în vederecreºterea interesului elevilor faþã deora de limba românã, faþã de lecturiºi diverse activitãþi propuse,valorificarea cunoºtinþelor

N.R. Ne face plãcere sã publicãm în G:H.o paginã realizatã de elevi. Am dorit sã facemacest lucru de mai multã vreme dar n-am reuºit. Acum, prin prezenþa unei inimoasedãscãliþe în oraºul nostru, prof. dr Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI , se pare cã dorinþa sepoate realiza.

Ne-ar face o deosebitã plãcere ca ºi alþi dascãli din ºcolile de pe Valea Hârtibaciului sãle cultive elevilor dorinþa de a scrie ºi de a publica. Este în folosul lor, al ºcolii ºi algazetei noastre.

Cei care au vocaþie trebuie doar sã îndrãzneascãNoi aºteptãm.

Se numeºte Vasilescu DanConstantin ºi este elev în clasa a V-a A.Dan a terminat primul semestru dinacest an ºcolar cu media 10 ºi cu osingurã excepþie, doar cu note de 10.Nu este model doar prin notele pe carele meritã, ci pentru cã este un copildeosebit ºi are calitãþi absolutremarcabile: în aceastã lume carepromoveazã non-valoarea, Dan estemodest, inteligent, foarte silitor ºidornic de a se bucura de învãþãtura pecare, cu generozitate, profesorii oacordã tuturor elevilor. El este un elevpe care nu poþi decât sã-l apreciezipentru tot ceea ce ºtie ºi tot ceea ceface în colectivul de elevi, deloc uºorde stãpânit, din care face parte.

Dan iubeºte cartea dar ºi muzica.Are o voce de aur. Interpretând muzicãpopularã, el dovedeºte încã o datã, oaremai era nevoie? cã iubeºte tot ceea ceaparþine acestui neam ca valoare ºitradiþie.

El este UN ELEV MODEL.Felicitãri pentru Dan ºi pentru familiacare îl sprijinã. Sperãm sã-þi continuidrumul spre cunoaºterea valorilorpentru cã tu însuþi ai valoare. Multsucces!

acumulate, învãþarea prindescoperire, învãþarea activã ºi peparcursul vieþii, promovarea uneiimagini pozitive a ºcolii. Rezultatelepe care sperãm sã le obþinemîmpreunã sunt: performanþe lalimba românã, formareadeprinderilor de a colabora ladiverse activitãþii, deprinderea dea prezenta diverse biografii sauopere literare.

Dintre activitãþile cele maiinteresante propuse în proiectamintim: realizarea uneiminiantologii de colinde,cunoaºterea biografiilor unor Clasa a VII-a A de la “G.D. Teutsch” Agnita

La ~coala cu clasele I-VIII ”G. D. Teutsch“ Agnita,La ~coala cu clasele I-VIII ”G. D. Teutsch“ Agnita,La ~coala cu clasele I-VIII ”G. D. Teutsch“ Agnita,La ~coala cu clasele I-VIII ”G. D. Teutsch“ Agnita,La ~coala cu clasele I-VIII ”G. D. Teutsch“ Agnita,

„Lec\ia de român[ - împreun[ pentru o `coal[ mai bun[”„Lec\ia de român[ - împreun[ pentru o `coal[ mai bun[”„Lec\ia de român[ - împreun[ pentru o `coal[ mai bun[”„Lec\ia de român[ - împreun[ pentru o `coal[ mai bun[”„Lec\ia de român[ - împreun[ pentru o `coal[ mai bun[”“Limba este întâiul mare poem al unui popor” (Lucian Blaga)

scriitori români celebri (MihaiEminescu, Ion Creangã, I.L.Caragiale, Lucian Blaga, NichitaStãnescu, Liviu Rebreanu, MihailSadoveanu etc.), realizarea unei

reviste ºcolare, a unei antologii delecturi literare sau a unui blog princare sã ne facem cunoscutã muncape care o vom desfãºura împreunã.

TANIA CIOCA, Clasa a VII-a C

Cr[ciunul la V[rd – între modernitate `itradi\ie: sceneta Irozilor

un cioban, un soldat, un înger si unpreot. In Ajunul Crãciunului, celedouã cete merg prin sat cu colindaiar în prima zi de Crãciuninterpretãm sceneta cu Irod înBisericã, dupã slujbã.

Prezentarea pe care o facem laBiserica din sat trebuie sã fieireproºabilã, trebuie sã cântãm rarºi sã ne spunem fiecare replica aºacum scrie la carte. Seara, bãieþiicare au peste 18 ani merg prin satla colindat, apoi ne adunãm toþi,împreunã cu fetele mari, în centrulsatului, la Cãminul Cultural, ºisãrbãtorim Sfântul Crãciun.

Vã invitãm la Vãrd!NARCISA PETRIªOR,

Clasa a VII-a A

UN ELEV MODELUN ELEV MODELUN ELEV MODELUN ELEV MODELUN ELEV MODEL

Cerurile s-au vorbitCerurile s-au vorbitDin Apus la RãsãritUn prunc mic au izvoditªi pe Pãmânt a venitDin urât face frumosªi curat din pãcãtosCoborât din ceruri josÎntru-un cuvânt luminosªi pe noi ne-a ridicatDe-a dreapta ne-a aºezatLângã Tatãl luminatFii-ar binecuvântat.

Din raiul cel luminosDin raiul cel LuminosA venit astãzi HristosÎnconjurat de îngeraºiCa sã-ºi caute sãlaºSoare, lunã, mii de steleStrãlucesc mai cu putereToate-n Lume au sãltatDe Domnul când au aflatNumai omul pãcãtosLe-a fãcut toate pe dosEl uºa a încuiatSãlaº Domnului n-a datIarã noi astãzi venimOameni buni sã vã vestimC-asta-i sara de AjunMâine-i ziua de CrãciunCã astãzi ni s-a nãscutDomnul nost’ pe-acest pãmânt.

Colinde publicate înminiantologia ºcolarã realizatã deelevi ai claselor a VII-a ºi a VIII-ade la ºcoala G.D.Teutsch Agnita

Culegerea acestor texteaparþine elevei VEREª ELENA dinclasa a VII-a A

Viflaime, ViflaimeViflaime, Viflaime,Cum de n-ai primit în tinePe Fecioara MariaSã nascã pe Mesia?N-ai ºtiut tu, Viflaime,Cu câtã dragoste vineCea mai sfîntã-ntre FecioareA Domnului Nãscãtoare...N-ai primit tu, Viflaime,În casele tale buneSã dai un pic de sãlaºCelui mai Sfînt Copilaº.

Pat moale ºi scuteceI-au dãruit viteleLuminã i-a dãruitO stea de la rãsãrit.

Izb[vireaIzbãvirea ne-a sositDe la Domnul Cel PreafântNouã, Poporul Sãu,De la Dumnezeu.Cãci Fiul DumnezeiescAl Tatãlui Cel CerescS-a nãscut azi din FecioarãVoind pentru noi sã moarãCa prin scump Sângele LuiSã ne facem fiii LuiSã-I cântãm cu umilinþãCântare de biruinþã.

Colind[ pentruMaica Domnului

Rãtãceam printr-o grãdinãRefren (dupã fiecare vers): Florile dalbe

Mã-ntâlni cu o albinãAlbina strângea din floriCearã pentru sãrbãtoriDin cearã fãcea fãcliiSã le dea Sfintei MariiFãcliile s-aprindeauÎngerii din cer râdeauFãcliile se stingeauÎngerii din cer plângeau