GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 133, UL 133, UL 133, UL 133, UL 133, IUNIE 2017IUNIE 2017IUNIE 2017IUNIE 2017IUNIE 2017APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 3

ORTORTORTORTORTORTODOODOODOODOODOODOXIAXIAXIAXIAXIAXIAPe VPe VPe VPe VPe VPe Valeaaleaaleaaleaaleaalea

HârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciulHârtibaciuluiuiuiuiuiui

- pag. 5

- pag. 5, 6

- pag. 7

- pag. 5

- pag. 6

- pag. 2

- pag. 2

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …

- pag. 4

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 7

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

Un obiectiv turistic tot mai cãutat în Agnita estecolecþia profesorilor Maria ºi Mircea Drãgan „Casa cupãpuºi”. Recent aceasta a stârnit admiraþia unui grupde pensionari turiºti din India, aflaþi într-un peripluprin Europa.

Ca în fiecare an, dupã oficierea slujbei prilejuitã de mareasãrbãtoare a Înãlþãrii Domnului, preoþii ºi creºtinii din Agnita s-au îndreptat spre Parcul Eroilor „Axente Lene” unde s-au întâlnitcu reprezentanþii Primãriei, ai Consiliului Local ºi ai instituþiilordin oraº, veniþi sã-i comemoreze pe eroii neamului.

Ceremonia a început cu intonarea „Imnului Eroilor” peritmurile cãruia au fost depuse coroane de flori pe soclulmonumentului, pe care sunt înscrise numele eroilor agni�eni.

Preoþii celor trei parohii au oficiat apoi o slujbã religioasãde pomenire a celor care ºi-au dat viaþa pentru credinþã ºipentru þarã.

Despre sãrbãtorirea eroilor, în aceeaºi zi Sfânta sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului, a vorbit Protul Ioan Jurca, acesta subliniindmomentul istoric al realizãrii Monumentului ºi Mormântului

Tot mai mulþi proprietari de animale de pe ValeaHârtibaciului depun la primãrii cereri pentru despãgubireîn urma pierderilor suferite de atacurile urºilor.

La Primãria Chirpãr s-au cerut despãgubiri pentru14 oi, 14 viþei, 2 vaci adulte ºi un taur de reproducþie demare valoare.

Aflând cã taurul de reproducþie era proprietatea luiPompil Varga, directorului executiv al AJVPS Sibiu, i-amsolicitat acestuia câteva informaþii privind situaþia urºilordin aceastã zonã.

În urma evaluãrilor fãcute de specialiºtii de la AJVPS,în arealulu cuprins între Merghindeal, Chirpãr, Nocrich,Ghijasa de Jos, Ghijasa de Sus ºi Peliºor au fost identificaþi40 de urºi. De obicei urºii sunt animale omnivore,hrãnindu-se mai mult cu vegetale, mai ales cu ghindãdar când descoperã gustul cãrnii îºi schimbã cu uºurinþãmeniul. Aºa s-a întâmplat cu un numãr de 15 urºi din cei40 care au început sã atace animalele domestice. Aceºtiase aflã în zona Veseud, Chirpãr ºi Alþâna de unde auvenit cele mai multe plângeri din partea pãgubiþilor.

În urma demersurilor fãcute de ONG-urile care seocupã de protecþia naturii, cu sprijinul organismelor

Rugãciuni ºi flori pentru eroii agniþeni

Eroului Necunoscut, realizat în 1923 în memoria celor 225000eroi cãzuþi în Primul Rãzboi Mondial.

Viceprimarul Costel Murgoci a mulþumit preoþilor pentruslujba oficiatã în memoria eroilor, instituþiilor care au depuscoroane de flori ºi cetãþenilor care au venit sã participe laacest moment patriotic datorat celor care s-au jertfit pentruþarã.

I. Bârsan

URªII DE PE VURªII DE PE VURªII DE PE VURªII DE PE VURªII DE PE VALEA HÂRALEA HÂRALEA HÂRALEA HÂRALEA HÂRTIBATIBATIBATIBATIBACIULCIULCIULCIULCIULUIUIUIUIUI

CASA CU PÃPUªIsimilare din Uniunea Europeanã, vânarea urºilor înRomânia este interzisã.

În aceastã situaþie cei pãgubiþi urmeazã sã primeascãdespãgubiri de la Ministerul Mediului, Apelor ºi Pãdurilor.

Pentru a fi despãgubiþi, proprietarii trebuie sã depunã,conform HG 1689/2008, în timp de 24 de ore, o cererela Primãrie iar Primarul, tot în 24 de ore, trebuie sãconvoace o comisie de constatare din care fac parte, unreprezentant al Primãriei, unul al Protecþiei Mediului,unul al Ministerului Agriculturii un reprezentant algestionarului faunei cinegetice, în cazul fondurilorcinegetice.

La constatare trebuie sã participe ºi pãgubitul caretrebuie sã facã dovada cã a luat toate mãsurile deprevenire a atacului, prin realizarea de garduri sau pazãori alte mijloace acustice sau luminoase care sã sperieanimalul sãlbatic.

În cazul în care dosarul întocmit este aprobat pãgubitulaºteaptã despãgubirea pe care o poate primi ºi dupã unan de zile de la Ministerul Mediului.

Este lãudabilã iniþiativa ONG-urilor de a proteja naturapatriei, apelând la instituþiile europene, pentru cã Europaare nevoie sã conserve ceea ce þãrile dezvoltate au distrus.Fiind de interes european, urºii ar trebui sã intre subdirecta protecþie a UE ºi protejarea lor sã se facã dinbugetul acesteia ºi mai puþin din bugetul þãrii.

I. Bârsan

„Cupa copilului”

PPPPPASIUNE PENTRASIUNE PENTRASIUNE PENTRASIUNE PENTRASIUNE PENTRU OU OU OU OU OCULCULCULCULCULTURÃ SÃNÃTURÃ SÃNÃTURÃ SÃNÃTURÃ SÃNÃTURÃ SÃNÃTTTTTOOOOOASÃASÃASÃASÃASÃ

Asistenþa socialã – realizãri ºiperspective în judeþul Sibiu

SÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENE

In’memoriam, Mihai Eminescu

11111444444 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moarttttteaeaeaeaeaunui marunui marunui marunui marunui mare cãre cãre cãre cãre cãrturturturturturararararar-t-t-t-t-teologeologeologeologeolog

DE LA ADE LA ADE LA ADE LA ADE LA ACCCCCADEMIA RADEMIA RADEMIA RADEMIA RADEMIA ROMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃ - pag. 4

Ziua cea mai lungã a fiecãrui an…

SãrSãrSãrSãrSãrbãtbãtbãtbãtbãtoaroaroaroaroare de pre de pre de pre de pre de prazniculazniculazniculazniculazniculPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului Duh

la parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þeline

- pag. 4

Preot nou în vecheabisericã din Fofeldea

Când þi se pare cãCând þi se pare cãCând þi se pare cãCând þi se pare cãCând þi se pare cãDumnezeu e departeDumnezeu e departeDumnezeu e departeDumnezeu e departeDumnezeu e departe

Cunoaºterea de sine ºicunoaºterea lui Dumnezeu

Campania „Campania „Campania „Campania „Campania „Sãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sate”””””

Folclor Cules de MirceaDrãgan Noiºteþeanu

Ce paradox!Ioan Gyuri Pascu

Din volumul „Cântarea Cântãrilor”De Ioan Glogor Stopiþã

studiu de cazpoezie de pe ºerveþel

Dan Herciu

Ne-o dat pãmântu’ napoiIon Stopiþã Gligor - poet þãran

DULCE SOMNIoan Ghip

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2017

De la PDe la PDe la PDe la PDe la Poliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...oliþie ...Editorial …În sãptãmânile ce au trecut poliþiºtii de pe

Valea Hîrtibaciului au fost prezenþi la câtevaevenimente nedorite de nici unul dintre noi.

Un minor, de câþiva aniºori, care a prezentatstãri de vomã ºi pentru care bunica sa, cu carelocuia la Merghindeal, a solicitat S.M.U.R.D. adecedat în ciuda manevrelor de resuscitare. Dinnefericire acþiunile S.M.U.R.D. nu au dat rezultatnici în cazul lui Piftor Dumitru din Þeline care,aflat într-o vizitã la un vecin ºi în prezenþa acestuiaºi a doi minori aflaþi în gospodãrie, a prezentat ostare de rãu care a dus la deces. La Alþînaintervenþia S.M.U.R.D. nu a fãcut decât sã constatedecesul unei persoane de sex feminin în vârstã de69 de ani care a cãzut dintr-un vehicul cu tracþiuneanimalã. În toate cazurile, deºi nu existã suspiciunide omor ci doar de moarte violentã, Serviciul deMedicinã legalã Sibiu va avea ultimul cuvânt înstabilirea cauzelor de deces.

La Agnita, doctorii de la Spitalul Orãºenesc,au informat poliþiºtii despre prezenþa uneipersoane cu o plagã tãiatã la picior. Din verificãri arezultat cã victima a avut o discuþie încontradictoriu cu C.N. din Bîrghiº. În urmadegenerãrii discuþiei C.N. a lovit victima cu unobiect tãietor/înþepãtor dupã care a fugit de lalocul faptei. Cercetãrile continuã pentru tragereala rãspundere a vinovatului. În acest caz nu mãpot opri sã nu mã întreb. Dacã eºti aºa de „tare”încât sã foloseºti un obiect ca o armã ºi sã îi facirãu cuiva de ce nu eºti la fel de „tare” ºi cândtrebuie sã îþi asumi fapta în faþa autoritãþilor?

Poliþiºtii agniþeni de la rutierã au fost solicitaþiîn Coveº unde un autoturism a lovit mai multevehicule parcate. Din verificãri s-a constatat cãN.I.D. de 36 de ani din Ruja conducândautoturismul proprietate personalã, autoturism cuautorizaþia de circulaþie expiratã din 2015 ºi avândmontate plãcuþe cu numere de înmatriculareaparþinând altui vehicul, în timp ce se afla subinfluenþa alcoolului - 0,87 mg/l – a pierdut controlulvolanului ºi a lovit mai multe vehicule parcateregulamentar pe marginea drumului. Acestuia i-afost întocmit dosar penal pentru conducere subinfluenþa alcoolului, conducerea unui vehiculneînmatriculat sau neînregistrat, conducerea unuivehicul cu numãr fals de înmatriculare precum ºipentru încredinþarea autovehiculului uneipersoane fãrã permis de conducere. Aceastã dinurmã faptã i-a fost imputatã pentru cã din verificãria reieºit faptul cã din Ruja, de la domiciliul luiN.I.D., ºi pânã în Coveº autoturismul a fost condusde B.E. de 19 ani din judeþul Bistriþa Nãsãud carenu poseda permis de conducere ºi, de asemenea,se afla sub influenþa alcoolului – respectiv 0,68mg/l. B.E. s-a ales ºi el cu dosar penal pentruconducere fãrã permis, conducere sub influenþaalcoolului, conducerea unui vehicul neînmatriculatsau neînregistrat, conducerea unui vehicul cunumãr fals de înmatriculare.

Pe una din arterele centrale din Agnita, înapropierea unei treceri de pietoni, BIC de 20 deani din Agnita, conducând un auto VW, a fãcut omanevrã de depãºire cu intrare pe contrasens. Înurma manevrei a avut loc o ciocnire frontalã cuautoturismul Opel condus regulamentar de DFde 52 de ani din Peliºor. Din fericire doar pagubelemateriale au fost importante, cei doi conducãtoriauto ºi pasagerul unuia dintre vehicule ajungândla spital cu rãni minore, care nu au necesitatinternare.

ªi dacã tot suntem la Agnita rãmânem aici, laieºirea spre Sibiu, unde a fost semnalat unautovehicul avariat staþionat pe margineadrumului. Poliþiºtii sosiþi la faþa locului l-auidentificat pe M.I.C. de 23 de ani din Alþîna care adeclarat cã este autorul evenimentului ce a dus laavarierea vehiculului ºi cã nu a suferit vãtãmãricorporale. Alcooltestul a relevat o alcoolemie de0,29 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Sã nu credeþi însã cã aceste evenimente auavut loc pentru cã poliþiºtii de la rutierã se topeaude cãldurã ºi s-au tras aºa, mai la umbrã.Dimpotrivã. Aceºtia au fost prezenþi alãturi decolegii de la posturile de poliþie comunale ºi încontroale rutiere comune au depistat mai multepersoane care au încãlcat codul rutier.

La Stejãriºu F.L. de 33 de ani din localitateconducea un ATV care nu era înmatriculat sauînregistrat ºi fãrã a avea permis de conducere. LaMihãileni a fost oprit un tractor condus de D.M.de 55 de ani persoanã aflatã sub influenþaalcoolului. Tot sub influenþa alcoolului se aflaD.I.O. de 45 de ani din Hosman în timp ceconducea un buldo-excavator. Fãrã permis deconducere a fost depistat M.V.T. de 18 ani dinNetuº care a refuzat sã opreascã la semnaleleagentului ºi care a fost identificat ulterior.

Activitatea bogatã din ultimul timp apoliþiºtilor de pe Valea Hîrtibaciului vã aratã, caîntotdeauna, cã sunt …

… mereu alãturi de dumneavoastrã !

Deºi are un serviciu care îi asigurãveniturile necesare dar îi ºi ocupã o mare partedin timp, Cristi (Cristian) Bîrsan din Agnita seocupã ºi de cultivarea arbuºtilor cu fructemedicinale. În Agnita pe lângã mulþimea deflori care împodobesc curtea, în mica grãdinãstraturile de zarzavaturi tradiþionale suntîncadrate de afini ºi goji.

Goji este un arbust originar din China ºi,potrivit studiilor, este cel mai puternicantioxidant dintre toate produsele alimentareexistente în lume. Fructul goji, datoritãcompoziþiei sale, are efecte benefice în 35 decazuri, îmbunãtãþind activitatea tuturororganelor, recomandat mai ales în bolilecronice ale ficatului, rinichiului, înhipertensiune, în diabetul zaharat etc.

Faptul cã se adapteazã la condiþiilepedoclimatice ale zonei noastre, cã este foartecãutat, nu numai în industria farmaceuticã, l-adeterminat pe Cristi Bîrsan sã încercecultivarea lui, reuºind sã producã arbuºti dinsãmânþã plantatã în ghiveci ºi apoi sã realizezeculturi în grãdinã.

Ne-am obiºnuit deja ca spaþiul virtual,internetul, sã facã parte din viaþa noastrãde zi cu zi. Aºa cum evenimente din viaþarealã îºi gãsesc ecou în viaþa virtualã totaºa evenimente din viaþa virtualã îºi gãsescecou în viaþa realã.

Pe un site de socializare a apãrut decurând o postare ce reprezenta o stradãdin oraº ale cãrei gropi din carosabil erauastupate cu cuiburi de pãsãri conþinândouã. Nu vreau sã comentez imaginaþiapersoanei care a fãcut gestul. Vreau doar,pornind de la motivaþia acestui gest –neimplicarea autoritãþilor în reparaþiacarosabilului – dar mai ales de lacomentariile din spaþiul virtual, dar ºi dincel real, sã ridic câteva semne de întrebare.

Fapt de necontestat: strada respectivãeste într-o stare deplorabilã. Istoric: înultimii 20 de ani autoritãþile locale au luatdoar mãsuri temporare de reparaþie, chiarºi în perioada în care acea arterã a fostfolositã ca ºi centurã ocolitoare.

Întrebare: de ce credeþi cã autoritãþilenu au fãcut nimic cu acea stradã?

Nu ºtiu cât sunteþi de familiarizaþi cuactivitãþile dintr-o primãrie dar ca sã poþisã reabilitezi o arterã este necesar sã sefacã aceastã propunere în consiliul local,propunere care trebuie aprobatã. Ca sãpoatã fi aprobatã este necesar sã segãseascã surse de finanþare pentruactivitate. Ce fel de surse de finanþarecredeþi cã se pot gãsi în condiþiile în care,vã reamintesc, reabilitarea arterelorcentrale ºi modernizarea alimentãrii cu apãs-a fãcut din fonduri europene la care oraºula contribuit cu bani din împrumuturibancare? Credeþi cã acele împrumuturi s-au fãcut pe gratis, cã nu trebuie dat nimicînapoi? Ca sã vã daþi seama cam de ce felde fonduri dispun autoritãþile locale vãreamintesc cã modernizarea arterei spreSighiºoara-Fãgãraº începutã înainte de1989 s-a finalizat aproape zece ani maitârziu. De ce credeþi cã lucrurile s-auschimbat de atunci pânã acum, în condiþiileîn care acum plãtim ºi rate la bãnci?Adãugaþi la aceasta ºi faptul cã în ultimulan conducerea de la Bucureºti a tãiat saumicºorat ºi alte surse de venit la bugetullocal precum taxa de timbru sau plata unoranumite servicii efectuate de autoritãþi.Dacã ar fi vorba de o familie lucrurile arsta cam aºa. Abia aºtepþi sã creascã copiica sã dea bani în casã pentru cã ai rate labancã ºi, când aceºtia cresc, constaþi cãnu doar cã aceºtia pleacã de acasã dar ºis-a micºorat ºi salariul. Faci faþã sã-þiplãteºti banca ºi sã mai trãieºti? Dar sã-þi

mai renovezi ºi casa? Cam aºa staulucrurile ºi cu primãria. În plus, ca în oricegospodãrie, te ocupi de lucrurile care þise par importante la acel moment ºi pecare le poþi finanþa, cele pentru care aibani. Nu ai bani sã renovezi casa darschimbi robinetul care curge sau aragazulcare s-a stricat, cãci pentru astea trebuiemusai sã gãseºti fonduri.

Întrebare: credeþi cã doar autoritãþilesunt vinovate de faptul cã nu estereabilitatã acea stradã?

Dacã chiar credeþi cã doar autoritãþilesunt de vinã, atunci argumentaþia de maisus nu a servit la nimic. Personal nu credcã doar autoritãþile sunt de vinã. Aºa cumam mai spus ºi altã datã ne-am obiºnuitsã arãtãm cu degetul ºi sã dãm vina pealþii pentru chestiuni în care putem fivinovaþi ºi noi. Ne-am obiºnuit sã stãm cumâna întinsã ºi sã aºteptãm sã ne dea alþiiceea ce ar trebui sã ne luãm singuri. Esteadevãrat, de 20 de ani autoritãþile localenu se implicã. Dar noi locuitorii, ºi nuvorbesc doar de cei care stau pe aceastradã ci de toþi locuitorii, cu ce ne-amimplicat? Vã aduceþi aminte de filmeleamericane în care se implica toatãcomunitatea sã ridice o casã, care se înãlþaca în basme? Oare, în loc sã ne plângemde autoritãþi ºi la autoritãþi, n-am puteaparticipa la activitãþi care ar implica doarmuncã fizicã ºi o parte din timpul nostru?Dacã la activitãþile de decopertare,îndreptare, terasare a drumului amparticipa fiecare dintre noi doar o orã pesãptãmânã ºi am lãsa ceea ce nu putemface, ºi costã mult – asfaltarea, sã fierezolvatã de autoritãþi nu credeþi cã povarafinanciarã a autoritãþilor ar fi mai micã ºiproblema s-ar rezolva? Da ... ºtiu … ammai primit replica asta: „nu suntem pevremea lui Ceauºescu sã facem muncãvoluntarã”. Aveþi dreptate ºi greºiþi înacelaºi timp. Aveþi dreptate, nu facemmuncã voluntarã ca pe vremea luiCeauºescu. Greºiþi pentru cã facem muncãvoluntarã ca în timpurile noastre. Dintimpul nostru ºi din munca noastrãbeneficiem în primul rând noi. Acasã, dacãdai cu mãtura sau speli vasele, faci muncãvoluntarã sau faci ceva de care beneficiezinu doar tu ci ºi toatã familia?

Nu încerc sã apãr autoritãþile. Dar nicinu doresc neapãrat sã le fac vinovate. Esteuºor sã arunci cu piatra, atât în spaþiulvirtual cât ºi în cel real. Vã reamintesc însãvorbele cuiva mai înþelept ca mine: „sãridice primul piatra cel fãrã de pãcat”.

ªi atunci, în discuþiile noastre virtualesau reale, n-ar fi mai bine sã gãsim soluþiinu vinovaþi?

Cãtã V.

Micii ping-pongiºti din Agnita s-aunumãrat printre protagoniºtiiconcursului judeþean „Cupacopilului”. Organizat în salacomplexului Aria din Sibiu,evenimentul a adunat cca 60 de elevidin tot judeþul împãrþiþi pe categoriilecl. I-IV ºi V-VIII. Cu prestaþiiremarcabile, copiii noºtri au reuºit sãcucereascã locurile I ºi III la claseleV-VIII prin Toader Valentin ºi CriºanCasian ºi locul III la cl. I-IV prinDâlbea Nikol. Alexandra Lemnaru ºiAndrei Popelca au avut ºi ei prestaþiilãudabile, cucerind aplauze binemeritate.

Felicitãri copii!Antrenor - CsabaZedler

„Cupa copilului”

PPPPPASIUNEASIUNEASIUNEASIUNEASIUNEPENTRU OPENTRU OPENTRU OPENTRU OPENTRU OCULCULCULCULCULTURÃTURÃTURÃTURÃTURÃ

SÃNÃSÃNÃSÃNÃSÃNÃSÃNÃTTTTTOOOOOASÃASÃASÃASÃASÃ

La ora actualã are 10 ari de teren cultivatcu goji, în grãdina pãrinþilor din Veseud ºi asocrilor din Ruja. Îndrãgostit de aceastã culturã,ocupându-se cu pasiune de ea a reuºit ca dupã2 ani sã culeagã primele roade. Acum, în afarãde fructele goji, vinde puieþi ºi frunze.

Ca ºi fructele goji, frunzele au numeroasecalitãþi medicinale, putând fi folosite atât caaliment în preparatele culinare, cât ºiconsumate sub formã de ceai. Proprietateafrunzelor este uºoarã, astfel încât ceaiul sepoate consuma în orice cantitate ºi una dinprincipalele beneficii este cã ajutã lamenþinerea unei stãri generale de bine ºi creºtelongevitatea.

Pentru amatorii de fructe, puieþi saufrunzele de goji, Cristi Bârsan rãspunde latelefon 0728149610 ºi vinde cu urmãtoarelepreþuri: 1 caserolã de 250 g. fructe cu 10 lei, opungã cu 300 g. frunze de ceai, cu 5 lei ºi unpuiet goji cu 10 lei.

De asemenea vinde afine cu 7 lei caserolade 300 g.

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2017 3

Conferinþa „Asistenþa socialã, ºtiinþã ºiartã în contextul dezvoltãrii durabile” care aavut loc la Centrul de Îngrijire ºi AsistenþãAgnita, s-a desfãºurat într-un cadru minunat ,o salã frumoasã, decoratã cu covoare ºicostume populare tradiþionale, în ton cufrumoasele costume populare purtate de o mareparte dintre participanþi.

Evenimentul a fost organizat de ColegiulNaþional al Asistenþilor Sociali – StructuraTeritorialã a judeþului Sibiu în parteneriat cuFacultatea de ªtiinþe Socio-Umane din cadrulUniversitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu ºi CIAAgnita ºi s-a bucurat de prezenþa a peste 90 depersoane implicate în activitãþi de protecþiesocialã, psihologi, asistenþi sociali, cadreuniversitare, juriºti ºi mulþi studenþi voluntari.

Conferinþa a fost condusã de ValeriaGulimman - Preºedinte CNASR – ST Sibiu ºiDoru Buzducea – Preºedinte CNASR

Din partea Prefecturii judeþului a participatCristina Muntean, expert la Compartimentulpentru Minoritãþi Naþionale.

Având în vedere numãrul mare al celorcare urmau sã vorbeascã despre problemelesociale, privite din diverse perspective, ValeriaGuliman moderatoarea conferinþei i-a rugatpe cei 17 prezentatori sã prezinte cât maisuccinct activitãþile pe care le desfãºoarã, cuproblemele ºi soluþiile lor.

De la Universitatea Lucian Blaga Sibiu,au vorbit, lectorul universitar dr. Viorica Bobic,despre perspectivele actuale ale asistenþeisociale în judeþul Sibiu, lectorul universitar dr.Sorina Corman despre rolul ULB în dezvoltareaasistenþei sociale ºi studenta TeodoraGrãdinaru despre perspectiva studenþilor înaceastã specializare

Despre problemele copiilor cu dizabilitãþiºi modul de rezolvare a cerinþelor educaþionaleale acestora, a vorbit Viorica Elena Vodã,psiholog, ºef Serviciu Evaluare Complexã aCopilului cu Dizabilitãþi de la DGASPC Sibiu.

Activitãþile sociale ale BisericiiEvanghelice C.A. Sibiu ºi bunele practicerealizate de aceasta au fost prezentate deMonica Branch asistent social specialist.

Vicepreºedintele CNASR, Cristian Roºua vorbit despre provocãrile întâmpinate de ceiimplicaþi în activitãþile sociale iar Dana Sârghieasistent social principal la Centrul deRecuperare ºi Reabilitare Persoane cuHandicap Tãlmaciu a fãcut o paralelã întresistemul românesc ºi cel francez privind modulde soluþionare a acestor probleme.

Tot o paralelã a fãcut ºi asistentul socialprincipal Florin Hajnal de la CIA „EpiscopNicolae Popovici” din Biertan care a vorbitdespre îngrijirea persoanelor vârstnice cudizabilitãþi în centre specializate sau în familie.

Despre bunele practici realizate înCentrele de recuperare neuromotorie de tip

Asistenþa socialã – realizãri ºi perspective în judeþul Sibiuambulatoriu gestionate de ArhiepiscopiaSibiului a vorbit Gabriela Rãduleþ asistent socialprincipal la aceastã instituþie.

Jurnalista Gabriela Rãduleþ de la RadioVocea Evangheliei a realizat un momentamuzant provocându-i pe câþiva participanþisã rãspundã la un interviu despre cele discutate.

Cu bunele practici s-a mândrit ºi CorneliaDan managera Centrului de plasamentAgârbiciu care, în partea a doua aevenimentului, a ºi demonstrat cele prezentate.

Despre realizãrile lor, modele de bunãpracticã, au vorbit ºi Jaglea Cosmina asistentsocial la unitatea de îngrijire la domiciliu pentrupersoanele vârstnice Fundaþia SozialstationMetzinghen Sibiu ºi Gerard Crãcãnel asistentmedical la „Casa seniorilor” din Agnita.

A urmat un moment festiv în care DoruBuzducea, Preºedintele CNASR a adresatmulþumiri ºi felicitãri tuturor celor implicaþi înactivitãþile sociale, iar celor mai merituoºi le-aoferit flori ºi fiind vorba numai de persoane degen feminin, florile au fost însoþite ºi de osãrutare.

Dupã pauza de masã servitã la restaurantulGrãdina de varã din Agnita, o parte dinparticipanþii la conferinþã au vizitat bisericaEvanghelicã unde preotul Gherhard Boltresle-a vorbit despre istoria breslelor ºi a cetãþii.

În partea a doua a Conferinþei au fostorganizate douã ateliere de lucru în care s-audezbãtut ºi s-au tras concluzii despre rolul SPASºi CAS de la nivel local pentru sprijinireafamiliilor care au copii cu dizabilitãþi ºi despreinstituþionalizarea persoanelor vârstnice.

Apoi sala de conferinþe a devenit overitabilã salã de spectacol în care scenariul„ªezãtoare la bunici” a oferit un minunatspectacol folcloric.

Spectacolul a început cu o suitã de scenete,minunat interpretate de talentaþii elevi de laCentrul din Agârbiciucu care pe bunã dreptates-a lãudat Cornelia Dan.

ªezãtoarea organizatã de personalul ºiasistaþii CIA din Agnita a fost un spectacolcomplet cu ghicitori, poezii, cântece jocuripopulare ºi strigãturi, aplaudat de cei prezenþi.La frumoasa ºezãtoare au cântat ºi solisteleMihaela – Maria Dumitrescu din RâmnicuVâlcea ºi Ioana Agârbicean din ªalcãu, elevãla ªcoala popularã de artã din Sibiu.

Ansamblul Hârtibaciul din Agnita aîncheiat acest frumos spectacol.

Preºedinta CNASR – ST Sibiu a mulþumitorganizatorilor ºi în special personalului de laCIA Agnita, directorului acestuia, Mircea Vasiuºi administratorului Paul Hârþoagã, pentruimplicarea lor la organizarea acesteiconferinþe, al cãrui scop, de promovare ºiîmbunãtãþire a activitãþilor sociale din judeþulSibiu, a fost realizat.

I. Bârsan

„Hai mai bine despre copilãrie sã vorbim” spuneahâtrul humule�tean, ºi avea dreptate. Poate de aceea azimi-am amintit cu drag ºi cu un surâs în colþul gurii deziua de Sânziene-Sunzuiene, cum zic agniþenii.

Ziua asta era specialã! De dimineaþã ori chiar înajun, noi, copiii de pe Griviþa, plecam pe câmp, pe Floisa,în Chelcerori Bobalsau Ghirisberihi ca sã strângembuchete imense de sunzuiene galbene ca soarele veriice tocmai urma sã înceapã, margarete ochioase, clopoþeigingaºi ºi scaunu popi cu roºul lor scânteietor de catifearegalã.

Din sunzuiene împleteam coroniþe pentru fiecaremembru al familiei. Ele trebuiau aruncate pe acoperiºulcasei ºi cu câtã emoþie le aruncam! Credinþa era cã nutrebuia sã cadã nici una! Cea care cãdea arãta cã celcãruia îi era dedicatã ...o sã moarã! Ne speriam! Aºa cãînºelam soarta ºi repetam aruncarea cu mai multãdibãcie, cu mai multã atenþie ba uneori, schimbam...proprietarul coroniþei cãci ni se pãrea mai cinstit „sãplece” mai întâi... bunicii fiind cei mai în vârstã în loculpãrinþilor ori copiilor.

Din sunzuienele rãmase, fãceam o cruce pe care oîmpodobeam cu florile de câmp culese. La ele, la floriletransformate într-o cruce aurie, adãugam trandafiri ºibujori ori crini sau alte flori din gradinã. Toatã lumea sestrãduia sã facã cele mai pestriþe ºi înflorate cruci! Nici

SÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENESÂNZIENE o datã nu am reuºit sã le întrecem pe vecinele noastre -mama Toie(Corfaru) cum îi ziceam noi, crucea ei era mereumirositoare ºi chiar ºi acum, încã simt mirosul parfumatal trandafirilor ei roz din care se putea face ºi delicioasadulceaþã, ori pe cele patru ori cinci „doamne bãtrânele alelui nenea Pavel (Pavaloaiele ) a cãror grãdinã era plina deflori de tot felul, dar mai ales pe Mãrioara ºi Leliþa ºi elemeºtere pricepute în alcãtuirea acestei podoabe efemerecare rãmânea pe portiþa casei o vreme pânã când, cãlduraverii, o transforma, o ofilea ºi îi rãpea strãlucirea.

Dar ce plãcut era efortul ºi pasiunea noastrã de copiimai ales cã deja eram în vacanþã, iar la amiazã în jurulºipotului „dansau” roiuri de fluturi de toate felurile ºi toateculorile cãutând puþinã rãcoare, în timp ce, la umbracaselor de pe partea dreaptã (cum urci pe Griviþa), noicopiii, potopiþi de cãldurã, ne opream jocul ºi ne lãudam cu„isprãvile” de peste zi.

Dar asta e o altã poveste, azi am retrãit doar solara ºifermecata sãrbãtoare a SÂNZIENELOR ºi mã bucur cãobiceiul strãvechi, cel puþin pe strada copilãriei mele sepãstreazã, dupã cum mi-a confirmat prietena ºi vecinamea Marilena.

Sunt sigurã cã ºi voi aveþi amintiri la fel de proaspeteºi plãcute despre anii aceia.

Sã aveþi o zi de Sânziene cât mai specialã!Victoria Moldovan

4 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2017

La acea datã calendaristicã, un tânãrardelean de naþionalitate românã îºi încheiastudiile la Facultatea de Litere ºi Filosofie aUniversitãþii din capitala Ungariei, susþinândteza de doctorat (potrivit uzanþelor ungureºtide atunci ºi de acum), cu o lucrare redactatãexclusiv în limba maghiarã. O intitulaseîndrãzneþ ºi curajos, pentru acele timpuri ºilocuri: „Eminescu, viaþa ºi opera”. În ceeace priveºte tipãrirea acelei lucrãri, sunt luateîn calcul douã variante: fie în teascuriletipografiei din cartierul-sat al clujului,Someºeni; fie în cele ale tipografiei orãºeluluiGherla, pe acea vreme cu populaþiepreponderent armeneascã. Dealtfel, peexemplarul cu autograf, oferit de autorBibliotecii Academiei Române, estemenþionatã Tipografia din Gherla. Însã,cercetãtorii ºi istoricii literari, inclusivregretatul Mitropolit al Ardealului, AntoniePlãmãdealã, nu exclud varianta unor repetatereeditãri ale acelui inedit ºi valoros studiu.Oricum, este prima monografie tipãritãdedicatã în totalitate lui Mihai Eminescu.Autorul ei, adicã acel tânãr student român dincapitala Ungariei, purta numele de Elie (Ilie)Cristea. Nimeni altul decât viitorul Patriarh alBisericii Ortodoxe Române, cu numele care îlva consacra în istorie, acela de Miron Cristea.Lapidar, vom spune cã în respectivul prim-studiu biografic dedicat vieþii ºi operei luiEminescu, autorul ne dezvãluie argumentatoriginalitatea încântãtoare a limbajului poeticeminescian, remarcând cã poetul foloseºte canoutate gramaticalã absolutã formagerunziului. O altã subliniere extrem deadevãratã este ºi cea privitoare la strãdaniareuºitã a poetului de a crea expresii noi,surprinzãtor de frumoase ºi de potrivite în vers,Eminescu evitând cu grijã expresiile inestetice,simpliste ºi reci, inclusiv cele abstracte,apelând la epitete, comparaþii ºi descrieri. LaEminescu „Pãdurea suspinã”, „Ecoul râde deblândele plângeri ale junilor amanþi”, „Râulsfânt ne povesteºte cu ale undelor lui guri de-aizvorului sãu tainã, despre vremi apuse…”.Remarcabile ºi pertinente sunt ºi constatãrilefãcute de tânãrul filolog asupra poezieieminesciene! Mai ales cã nu trecuse nici ºaseani de la moartea acestuia, iar scrieri de acestgen lipseau cu desãvârºire în literaturaromânã. În finalul studiului biografic, autorulvine ºi constatã un alt mare adevãr, privitor lascrierea aproape muzical-vorbitã a poeziei lui

20 iunie 2017Pentru respectarea Centenarului Marii Uniri ºi a memoriei istorice a românilor Academia

Românã este principala instituþie a conºtiinþei naþionale a românilor. Aceastã menire esteinseratã în actul ei de naºtere, proiectul ei constitutiv, rostul instituþiei ºi destinul sãu primordial.Existã momente când un popor nu poate sã tacã.

Existã momente în Istorie când conºtiinþa naþionalã a celor care conduc vremelnic destineleunei naþiuni scade sub cota de alarmã. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totulse negociazã, totul se relativizeazã, tot ce e sfânt ºi intangibil devine simplã marfã pe tarabapoliticã.

În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie sã vorbeascã sã iasã în faþã ºi sãspunã lucrurilor pe nume. Conºtiinþa naþionalã a unui popor are nevoie sã se exprime prininstituþiile sale. Apelul nostru cãtre clasa politicã din România este sã nu uite de menirea ei. Sãnu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trãitori în România ºi în afara hotarelor ei, sãnu batjocoreascã anul în care pregãtim sãrbãtorirea a 100 de ani de Românie modernã,independentã ºi mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri” conduºi de Petöfi Sandor ºi mobilizaþi de poeziile salepatriotice au ridicat mulþimile („Sus! Patria cãtre maghiari strigat-a: E timpul pentru luptã sã fiþigata!”). La finalul zilei, programul în douãsprezece puncte, printre care ºi unirea Ungariei cuTransilvania, a fost acceptat de cãtre Parlament ºi de Curtea de la Viena.

Aceastã zi ar urma sã devinã, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor,Ziua maghiarilor din România! A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din Româniaînseamnã o ignorare flagrantã ºi vinovatã a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitateanaþionalã ºi de limbã a constituit busola istoricã în toate momentele de restriºte sau de bucuriecolectivã.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil înperspectiva menþinerii pãcii sociale interne, exemplarã în þara noastrã, în condiþiile în caredrepturile minoritãþilor de aici depãºesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sãrbãtorire fireascã aCentenarului unitãþii naþionale care are ca mizã crucialã Unirea de la 1 decembrie 1918 – clipaastralã a istoriei poporului român. A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din Româniaînseamnã o încurajare tacitã a revendicãrilor cercurilor extremiste maghiare care au începutdeja o veritabilã campanie internã ºi internaþionalã în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.

Academia Românã nu poate sã admitã cã se poate întâmpla aºa ceva. Nu existã scuze,argumente ºi justificãri de nici un fel. Toþi vom fi judecaþi pentru faptele noastre, mai ales cândmiza acestor fapte este naþionalã, nu individualã. Nimeni nu are dreptul sã ignore Istoria unuipopor.

Trimitem pe aceastã cale apelul nostru cãtre politicienii români, de orice naþionalitate ar fiaceºtia, la responsabilitate, respect ºi, pânã la urmã, la bun simþ.

Sã nu ne uitãm menirea ºi sã nu uitãm niciodatã cine suntem.Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

BIROUL PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE

… ºi noaptea cea mai scurtã, sunt trecuteîn calendarul fiecãrui an în data de 21 iunie.Diferenþa orarã, fiind de la an la an, de doarcâteva minute sau secunde, întunericul izbutindcu greu sã „rãpunã” lumina Soarelui. ªi estefiresc sã fie aºa de vreme ce amintita datãmarcheazã sosirea Solstiþiului Astronomic alVerii. Adicã, a începutului celui mai cãldurosanotimp din an, în 2017 „debutul” petrecându-se, dupã ora Bucureºtiului, în dimineaþa zileide miercuri, 21 iunie, ora 7 ºi 24 de secunde,atunci când Soarele se afla în culminaþia lui.Urma sã fie, aºadar, cea mai lungã zi din an.

Cãutând ºi gãsind rãspunsuri cât maiexacte la nãstruºnica întrebarea: care sã fieprincipalele „cauze” naturale ale produceriiSolstiþiului de Varã, oamenii de ºtiinþã audemonstrat cã axa polilor pãstreazã o poziþieaparent fixã în spaþiu, ea fiind înclinatã peplanul orbitei Pãmântului (numit planulecliptic). Datoritã acestui fenomen astro-fizic,cele douã emisfere terestre sunt iluminate deSoare inegal în decurs de un întreg an,generând, la latitudinile medii, acea vizibilã ºitulburãtoare inegalitate a duratei zilelor ºinopþilor, precum ºi repetata succesiune aanotimpurilor.

Este Sfântul Ierarh Andrei ªaguna, celdintâi mitropolit al Ardealului. Cel care vedealumina zilei la 1 ianuarie 1809 (20 decembrie1808, stil vechi), în localitatea Miskolc, dinUngaria de astãzi ºi se stingea, din scurta darrodnica-i viaþã, de numai 64 de ani, în data de28 iunie 1873. Este acel luptãtor neînfricatpentru pãstrarea credinþei strãbune ºiapãrarea gliei strãmoºeºti prin jertfã. Tot aºacum aveau sã o dovedeascã mulþi dintreapropiaþii sãi tovarãºi de luptã, între care ºitribunul moþilor Munþilor Apuseni, tânãrulrevoluþionar Avram Iancu.

Într-un astfel de moment comemorativ,încerc sã rãspund, mai întâi de toate, la oîntrebare rãmasã fãrã rãspuns. ªi anume: dece ºi pentru ce a ales, prin înscris testamentar,ca locul veºnicei sale odihne sã fie RãºinariulMãrginimii Sibiului ºi nu o altã localitate sauþinut transilvan?! În primul rând pentru cãiubea nespus de mult atât frumuseþea cât ºiliniºtea acestui sat de munte, în întregimeromânesc ºi ortodox. Îndrãgea, de asemenea,bunãtatea suf leteascã a blânzilor ºicredincioºilor lui locuitori, consideraþi a fi ceimai vestiþi þãrani-oieri ai Ardealului. Ca urmare,nu arareori pleca din Sibiu, cu trãsura trasã decai, ºi se oprea pe uliþele acestui sat, stând lasfat cu bãtrânii înþelepþi care îi ieºeau în cale,dar ºi cu copiii ºi nepoþii acestora. ªi se preapoate, ca între ei sã se fi aflat ºi bunicile ºibunicii a doi viitori vestiþi condeieri ai scrisuluiºi culturii româneºti: cei ai poetului OctavianGoga ºi filosofului Emil Cioran, nãscuþi înRãºinari. În vara premergãtoare declanºãriimiºcãrilor revoluþionare de la 1848, ªagunarevine în acest sat tot mai des, iar într-unadintre duminici oficiazã slujba de sfinþire a celui

„Fãclie de veghe pe umezi morminte,Un sunet de clopot în orele sfinte,Un vis ce îºi moaie aripa-n amar,Astfel ai trecut de al lumii hotar.”(„Mortua est!”, Mihai Eminescu)

In’memoriam, Mihai Eminescu128 de ani de la moartea poetului

Budapesta, 15 mai 1895Eminescu. Dovadã cã în efortul sãu de aîmprospãta limba românã literarã, din aceavreme, Mihai Eminescu apeleazã ºi la unelecuvinte desprinse dintre filele îngãlbenite alevechilor hrisoave rãmase de la cronicariimoldoveni, munteni ºi ardeleni!

O succintã prezentare a autorului:- Se naºte, de la Reghin mai în sus, pe

valea superioarã a Mureºului, în satul Stânceni,din vecinãtatea Topliþei Române (actualul judeþHarghita), în data de 18(20) iulie 1868 ºi sestinge din viaþã la Cannes-Franþa, la 6 martie1939; Frecventeazã Gimnaziul Sãsesc dinBistriþa, iar în continuare pe cel grãnicerescdin Nãsãud;

- Urmeazã cursurile Institutul Teologic dinSibiu (actualmente Facultatea de Teologie„Andrei ªaguna” a Universitãþii „LucianBlaga”), dupã care profeseazã ca învãþãtor-director al ªcolii Confesionale române dinOrãºtie, iar între anii 1891-1895 este student laBudapesta;

- Încheind studiile universitare, autorullucrãrii „Eminescu, viaþa ºi opera”, revinela Mitropolia Ortodoxã din Sibiu, instituþie careîl trimisese la studii în strãinãtate, cu o bursãoferitã de Fundaþia „Emanuil Gojdu”. Aici vaîndeplini mai multe funcþii, devenind nu numai

un apreciat colaborator al revistei„Telegraful Român”, dar ºi un adevãrat„diriginte de ºantier” al viitoarei CatedraleMitropolitane, ca în 1905, anul sfinþirii acesteia,sã

îndeplineascã ºi funcþia de preºedinte alDespãrþãmântului Sibiu al AsociaþiuniiTransilvane ASTRA;

- Devine Episcop de Caransebeº, iar dupãUnirea cea Mare de la Alba Iulia, din 1Decembrie 1918, ocupã scaunul, rãmas vacant,de mitropolit primat al Bisericii din România,funcþie întregitã de titlul de membru de onoareal Academiei Române, contribuind din plin launificarea bisericii românilor ortodocºi, în bazaprevederilor statutului ºagunian;

- La 1 noiembrie 1925 este „uns” patriarhal Bisericii Ortodoxe Române, calitate în carese implicã ºi în edificarea construcþiei a douãbiserici româneºti: cea din Ierusalim ºi cea dinþinuturile Iordanului, inclusiv în înfiinþareaEpiscopiei Ortodoxe Române din SUA ºiCanada.

SIBIU, joi, 15 iunie 2017Ioan Vulcan-Agniþeanul(ioan.vulcan@yahoo.ro)

11111444444 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moar4 de ani de la moartttttea unuiea unuiea unuiea unuiea unuimarmarmarmarmare cãre cãre cãre cãre cãrturturturturturararararar-t-t-t-t-teologeologeologeologeolog

dintâi edificiu ºcolar gimnazial pentru copiiiromânilor ardeleni, cel construit în anul 1836.Va alege, în acest scop, una dintre cele maiîndrãgite sãrbãtori creºtine ale tuturorromânilor din þinuturile Transilvaniei: cea aBunei-Vestiri. Iar ºcoala a primit acest sfânthram de cinstire ºi neuitare, la care, mult maitârziu, i se va adãuga ºi numele poetuluiOctavian Goga (1881-1938), unul dintre valoroºiielevi-absolvenþi ai acelei ºcoli, ajunsã în cel de-al 181-lea an al existenþei sale oficiale.

Continuând ºi amplificând strãdaniile depionierat ale cãrturarului avrigean GheorgheLazãr (1779-1823), pentru înfiinþarea unor ºcoliromâneºti ºi tipãrirea celor dintâi abecedareºi manuale ºcolare în limba românã, SfântulIerarh Andrei ªaguna mai are ºi marele meritde a fi oficializat, în acele vremuri grele pentruviaþa socialã a românilor ardeleni ºi credinþeilor strãbune, statutul funcþionãrii MitropolieiOrtodoxe a Ardealului de la Sibiu. Tot el estecel care, în urmã cu 156 de ani, a înfiinþatAsociaþiunea Transilvanã pentru LiteraturaRomânã ºi Cultura Poporului Român ASTRA.De asemenea, în anul 1850 inaugura„Tipografia Eparhialã”, iar cinci ani mai târziuactuala Facultate de Teologie, cea care îi poartãnumele. Prin intermediul acelei tipografii vorfi redactate ºi tipãrite, în limba românã,variante îmbunãtãþite ale abecedarelorromâneºti, dedicate atât copiilor-ºcolari, cât ºipãrinþilor acestora, în majoritatea lor neºtiutoride carte. Tot el va face în aºa fel încât sã aparãperiodicul enciclopedic popular „CalendarulBunului Creºtin”, urmat, la 1 ianuarie 1853, deziarul „Telegraful Român”, publicaþie de mareprestigiu ºi care dãinuie pânã în zilele noastre.

Sibiu, marþi, 22 iunie 2017Ioan Vulcan-Agniþeanul

DE LA ADE LA ADE LA ADE LA ADE LA ACCCCCADEMIA RADEMIA RADEMIA RADEMIA RADEMIA ROMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃOMÂNÃ

Ziua cea mai lungã a fiecãrui an…Ziua cea mai lungã a fiecãrui an…Dupã momentul Solstiþiului de Varã, 21

iunie, durata iluminaþiei zilei începe sã scadãpânã la Echinonocþiul de toamnã, adicã la 22septembrie, ora 23:02, când ziua devine egalãcu noaptea.

Aceiaºi oameni de ºtiinþã (astronomi,fizicieni, matematicieni, meteorologi) vin ºi nespun, argumentându-ne, cã în emisfera sudicãa Pãmântului fenomenul se deruleazã în sensinvers. Ca urmare, când la noi durata zilei-luminã scade, iar nopþile devin tot mai lungi, înemisfera sudicã a Pãmântului ziua creºte, iarnoaptea scade.

Notã: Aºadar, dupã ce trec zilele legendareale „Mãrþiºorului”, „Babelor”, „Moºilor” ºi„Zãpada mieilor”, la noi soseºte Echinocþiul dePrimãvarã (20 martie), urmat de Solstiþiul deVarã (21 iunie), perioadã în care durata zileieste la cota ei maximã, iar cea a nopþii la minim.Însã numai pentru latitudinea nordicã a Terrei,în cealaltã emisferã a Pãmântului acestfenomen astronomic inversându-se. Astfel:când la noi vine vara, acolo începe iarnaastronomicã.

A consemnat, fãrã a-ºi asuma nici un meritºtiinþific, Ioan Vulcan-Agniþeanul

Sibiu, miercuri, 21 iunie 2017

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iX, nr. 106, IUNIE 2017Anul iX, nr. 106, IUNIE 2017Anul iX, nr. 106, IUNIE 2017Anul iX, nr. 106, IUNIE 2017Anul iX, nr. 106, IUNIE 2017

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

În sâmbãta Rusaliilor, marea sãrbãtoare aPogorârii Sfântului Duh, creºtinii din Fofeldeaau avut bucuria instalãrii noului preot, în loculrãmas vacant dupã ce vrednicul preot IoanDumitru Tãtoiu a fost numit la o parohie dinSibiu.

Noul preot, Hora�iu Ilie Barac, alãmoreande origine, a fost profesor de religie înPorumbacu de Sus iar acum, dupã hirotonire, afost împuternicit, prin hotãrâre arhiereascã,sã slujeascã în mândra bisericã cu hramulSfântul Vasile cel Mare, una din bijuteriile depe Valea Hârtibaciului pictatã de fraþii Grecudin Sãsãu�.

Credincioºii din Fofeldea au venit în numãrmare sã-l întâmpine pe cel care le va fi pãstorde suflet ºi de a cãrui binecuvântare se vorbucura de acum încolo.

Zece preoþi de pe Valea Hârtibaciului ºidin Sibiu, în frunte cu pãrintele Protopop MihaiNaicu au þinut sã-i fie alãturi cu aceastã ocazieºi sã-i ureze bunvenit în Protopopiatul Agnita.

Dupã ce a dat citire actului de numire,preotul Protopop Mihai Naicu a înmânat nouluipreot, Evanghelia, Sfânta Cruce ºi cheiabisericii, însemnele puterii preoþeºti cu careacesta a fost investit în parohia din Fofeldea.L-a felicitat pentru alegerea fãcutã, venindpreot pe Valea Hârtibaciului, într-o bisericã

Taina Sfântului Maslu este lucrarea sfântãsãvârºitã în numele Sfintei Treimi, de cãtrepreoþii Bisericii, prin care se împãrtãºeºtecredinciosului bolnav harul nevãzut altãmãduirii sau uºurãrii suferinþelor trupeºti,întãrirea sufleteascã ºi iertarea pãcatelor.Partea vãzutã constã din ungerea cu untdelemnsfinþit, dupã ce s-a invocat prin rugãciunispeciale mila lui Dumnezeu prin putereaSfântului Duh asupra celui bolnav.

În data de 4 Iunie 2017 (Duminica PogorâriiDuhului Sfânt) la Parohia Þeline ºi respectiv 5Iunie 2017 (Praznicul Sfintei Treimi) la ParohiaRetiº, Protopopiatul Agnita a avut locsãvârºirea Tainei Sfântului Maslu de obºte, zide mare sãrbãtoare pentru toþi locuitoriiacestor localitãþi. La aceastã slujbã i-au fostalãturi pãrintelui paroh Pr. Dãnilã PetruCosmin, P.C. Preot Protopop Naicu Mihai -parohia Agnita I, Pr. Scutea Ioan, Pr. GârbaceaTeofil – parohia Iacobeni, Pr. Marius Rebegel

SãrSãrSãrSãrSãrbãtbãtbãtbãtbãtoaroaroaroaroare de pre de pre de pre de pre de prazniculazniculazniculazniculazniculPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului DuhPogorârii Sfântului Duh

la parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þelinela parohiile Retiº ºi Þeline– parohia Ruja, Pr. Ciprian Constantin –parohia Netus, Pr. Ioan Popescu – parohiaNoiºtat, Pr. Dolea Aurel – parohia Stejãriºu,Pr. Þânþ Florin – parohia Brãdeni ºi Pr. RobuZamfir Florin-Dumitru - parohia Movile.

Cuvântul de învãþãtura în ziua PogorâriiSfântului Duh la parohia Þeline a fost þinut depãrintele Ioan Popescu de la Parohia Noiºtatcare a evidenþiat însuºirile ºi lucrarea SfântuluiDuh pentru mântuirea noastrã în colaborarecu persoanele Sfintei Treimi – Tatãl, Fiul ºiSfântul Duh, iar a doua zi cuvântul deînvãþãturã în ziua praznicului Sfintei Treimi afost rostit de pãrintele Marius Rebegel de laParohia Ruja. Pãrintele paroh a mulþumittuturor celor prezenþi apoi a urmat o agapãcreºtinã la care au participat alãturi de preoþiiinvitaþi membrii consiliilor parohiale.

Preot Dãnilã Petru CosminParohia Retiº

Fie cã recunoaºtem sau nu, fiecare dintrenoi este deseori victima unei stãri interioare,ca un labirint, este victima unei mulþimi deelemente care existã în noi. Suntem împinºi ºiimpulsionaþi de trãiri, de o serie de stãri, careacþioneazã fãrã sã ne dea socotealã, fãrã sã fiesub controlul nostru personal, sub controlulconºtientului nostru.

Nu este rãu, cum spun Sfinþii Pãrinþi, doarfaptul cã suntem pãcãtoºi,(aceasta o ºtieDumnezeu) marele rãu este atunci când nu nedãm seama de starea noastrã de pãcãtoºenieºi nu facem ceea ce trebuie sã facem ca sã neizbãvim.

Elementele care alcãtuiesc labirintul dininteriorul omului, aceste puteri întunecate,acþioneazã într-un asemenea mod, încât nu nepermit sã le vedem. Ele se unesc cu sinelenostru, deºi sunt strãine cu totul firii noastre.Aceste stãri pãcãtoase, întunecoase ale fãpturiinoastre nu le-a creat Dumnezeu. Dumnezeu acreat doar lucruri bune. Toate stãrile urâte sunturmãrile cãderii. De aceea, oricât ar fi ele debine fixate înlãuntrul nostru, sunt strãine defirea noastrã. Deseori aceste puteri nevãzute,le vedem unite cu fiinþa noastrã, le confundãmchiar ºi cu sinele nostru. Nu le putem despãrþi;adicã nu putem vedea fiinþa noastrã foartebunã, nu putem vedea cã a ieºit bunã dinmâinile lui Dumnezeu, cã este ziditã dupã chipullui Dumnezeu ºi cã aceste lucruri au venit ºi s-au agãþat de fiinþa noastrã, ele fiind rezultatulrãutãþii.

Fiind creat de Dumnezeu, omul se aflã

Preot nou în vechea bisericãdin Fofeldea

declaratã monument istoric ºi o parohie marecu mulþi enoriaºi ºi destule probleme.

Preotul Dumitru Tatoiu, a vorbit desprecei ºase ani petrecuþi în aceastã parohie, încare a s-a bucurat de sprijinul comitetuluibisericesc ºi a enoriaºilor care l-au ajutat sãrezolve multe probleme privind reparaþiile ºilucrãrile de construcþie pe care le-a fãcut.

Din partea comitetului bisericesc a vorbitD-nul Ioan Gruncã, urându-i bun venit înparohia din Fofeldea ºi exprimându-ºi speranþacã Sfânta Evanghelie, crucea ºi cheia bisericivor fi de folos enoriaºilor ºi bisericii, promiþândcã atât comitetul cât ºi creºtinii ortodocºi îivor fi alãturi.

Pãrintele Horaþiu le-a mulþumitcredincioºilor din Fofeldea pentru primireafãcutã, menþionând cã unul din motivele carel-au determinat sã aleagã aceastã parohie afost numãrul mare de copii din localitate. Dupãce timp de 20 de ani a fost profesor de teologie,doreºte ca ºi în continuare sã se ocupe deeducaþia creºtineascã a copiilor. Le-a mulþumitconsãtenilor ºi prietenilor care au þinut sãparticipe la acest eveniment important dinviaþa sa ºi mai ales grupului din corala Cedoniacare au adãugat un plus de frumuseþe acesteisãrbãtori, dând rãspunsurile la Sf. Liturghie ºicântându-i „Mul�i ani trãiascã”.

I. Barsan

Când þi se pare cã Dumnezeu este departe„Voi aºtepta deci pe Domnul, Care îºi ascunde faþaSa de la mine ºi voi nãdãjdui întru El”(Isaia 8,17).Dumnezeu este real, indiferent ce ºi cum simþi.

Este uºor sã te închini lui Dumnezeu cândtoate lucrurile îþi merg strunã – când ai ce mânca,prieteni, familie, sãnãtate ºi situaþii fericite. Darcând circumstanþele nu sunt totdeauna plãcute,cum te închini atunci lui Dumnezeu? Ce faci cândsimþi cã Dumnezeu este la milioane de kilometrideparte de tine?

Cel mai adânc nivel al închinãrii este a-L lãudape Dumnezeu în ciuda durerii, mulþumind luiDumnezeu în timpul încercãrii, încrezându-te înEl când eºti ispitit, dãruindu-te Lui în timpulsuferinþei ºi iubindu-L când îl simþi departe.

Prietenia este adesea testatã prin despãrþireºi tãcere; tu eºti despãrþit datoritã distanþei fiziceori imposibilitãþii de comunicare. În prietenia tacu Dumnezeu, tu nu te vei simþi totdeauna aproapede El. Un înþelept spunea cã: „Orice relaþie implicãtimp al apropierii ºi timp al depãrtãrii, ºi în relaþiacu Dumnezeu – are importanþã cât de intim eºticu El, pendulul miºcându-se dintr-o parte în alta.”În vremuri grele închinarea devine dificilã.

Ca sã se maturizeze prietenia ta, Dumnezeuo va testa cu perioade când te vei simþi separat –timp când simþi ca ºi cum El te-a abandonat, ori te-a uitat. Îl simþi pe Dumnezeu la milioane dekilometri depãrtare. Înafarã de Domnul Iisus,David probabil a avut cea mai apropiatã relaþie cuDumnezeu ca oricine altul. Lui, Dumnezeu i-a fãcutplãcere sã-l numeascã: „om dupã inima Lui”.

Cunoaºterea de sine ºicunoaºterea lui Dumnezeu

într-o relaþie permanentã cu El, cu atât maimult cu cât este o creaturã unicat, ,,dupã chipulºi asemãnarea lui Dumnezeu’’ (Facere 1,26).Prin natura sa, omul are posibilitatea realã departicipare la o viaþã dumnezeiascã. Însuºinatura lui cere aceastã participare, care, înfinal se încoroneazã cu dumnezeirea. Cafãpturã sau creaturã a lui Dumnezeu, în omexistã acea raþiune dupã care el a fost proiectatde Dumnezeu ºi în virtutea cãreia existã ºi semiºcã. Este o tendinþã din partea omului ºi oatracþie din partea lui Dumnezeu, care nu potfi separate una de alta. Prin structura sa, omulnu este despãrþit de Dumnezeu, pentru cã estecreat de El, este fãptura Lui. ªi fãpturã fiind,cuprinde acea raþiune dupã care el a fostproiectat de Dumnezeu, în virtutea cãreiaexistã, se miºcã ºi trebuie sã se miºte în consenscu aceastã raþiune.

Fiecare persoanã îºi are propriile lui trãiriduhovniceºti. Astfel, se poate observa uºor cãnu existã doi oameni care sã aibã o viaþãspiritualã identicã. Aceste deosebiri nucontribuie la izolarea oamenilor, pentru cãdivinitatea este o realitate pe care fiecare opercepe dupã posibilitatea lui de înþelegere. Înacest scop, Ortodoxia are conceptul ei desobornicitate, excluzând uniformitateamonotonã.

În concluzie, relaþia Dumnezeu-om ºi om-Dumnezeu, nu limiteazã cunoaºterea divinãdecât pentru faptul cã omul este limitat ºireciprocitatea nu poate fi pe deplin realizatã.

Preot Vecerzan PaulParohia Ighiºu Vechi

Când þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeTotuºi chiar ºi proorocul David în mod

frecvent s-a plâns de absenþa aparentã a luiDumnezeu:„Pentru ce, Doamne, stai departe?Pentru ce treci cu vederea la vreme de necaz?(Psalm 9,21), sau „Dumnezeul meu, Dumnezeulmeu, ia aminte la mine, pentru ce mai pãrãsit?Departe sunt de mântuirea mea cuvintelegreºelilor mele” (21,1), „Pentru ce m-ai lepãdat?”(Psalm 42,2).

Desigur cã în mod real Dumnezeu nu l-apãrãsit pe David, ºi El nu te va pãrãsi nici pe tine.El în repetate rânduri a promis: „Eu niciodatã nute voi pãrãsi ºi nu te voi lãsa” (Deuteronom 31,8),însã Dumnezeu nu a promis „Tu întotdeauna veisimþi prezenþa Mea”. De fapt Dumnezeu admitecã uneori îºi ascunde faþa de noi: „Cu adevãrat Tueºti Dumnezeu ascuns, Dumnezeul lui Israel Celizbãvitor” (Isaia 45,15). Sunt vremuri când El parecã nu acþioneazã în viaþa ta, dar el acþioneazã cândnici nu îþi dai seama.

Fiecare creºtin trece prin aºa ceva cel puþino datã, ºi de obicei de mai multe ori. Este dureros,ºi tulburãtor, dar este absolut vital pentrudezvoltarea credinþei noastre. ªtiind, aceasta îidãdea nãdejde lui Iov, când el nu a simþit prezenþalui Dumnezeu în viaþa lui. El, Iov, a zis: „Cãci iatã,dacã o iau spre rãsãrit, El nu este acolo; dacã o iauspre apus, nu-L zãresc! L -am cãutat spremiazãnoapte ºi nu am dat de El, m-am întors cãtremiazãzi ºi nici aici nu L-am vãzut! Dar El cunoaºteºi umbletul meu ºi starea mea pe loc ºi dacã ar fisã mã treacã prin cuptor de foc, voi ieºi din cuptorcurat ca aurul” (Iov 23, 8-10).

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2017

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269 510325

Preºedinte: Pr. Protopop Mihai NaicuSecretar: Pr. Marius RebegelColectivul de redacþie: Pr. Iancu Andrei (Coveº), Pr. Popescu Ion (Noiºtat),Pr. Dolea Aurel (Stejariºu), Pr. Briscan Marius Andrei (Vecerd),Pr. Duºescu Rareº George (Ghijasa de Sus).Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei sau pe e-

mail la urmãtoarele adrese: ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com ºiortodoxiapehartibaci@yahoo.com

COLEGIUL DE REDACÞIE

Arhiepiscopia Sibiului, prinDepartamentul de asistenþã socialã, a organizatluni, 22 mai, în parteneriat cu Asociaþia„Filantropia Ortodoxã” Sibiu ºi Societatea deCruce Roºie, filiala Sibiu, o nouã activitate încadrul Proiectului „Sãnãtate pentru Sate”.Activitate a avut loc în localitatea Caºolþ,Protopopiatul Agnita, judeþul Sibiu. În cadrulacestei acþiuni, un grup de medici rezidenþi ºistudenþi ai Facultãþii de Medicinã din cadrulUniversitãþii „Lucian Blaga” din Sibiu au oferitconsultaþii gratuite la peste 40 de persoane:verificarea parametrilor arteriali, testareaglicemiei, a glucozei ºi a hemoglobinei. Totodatãs-au oferit informaþii cu caracter de prevenþiecu privire la evitarea elementelor care pot ducela degradarea stãrii sãnãtãþii.

Programul „Sãnãtate pentru Sate” Sibiu a

Peste 30 de copii ºi 50 de adulþi dinlocalitatea Ruja, judeþul Sibiu, au primitconsultaþii medicale gratuite în cadrulCampaniei „Sãnãtate pentru sate”,implementatã în Arhiepiscopia Sibiului deDepartamentul de asistenþã socialã al eparhiei,Asociaþia „Filantropia Ortodoxã” ºi mai mulþiparteneri. Activitatea de la Ruja a avut loc lasfârºitul sãptãmânii trecute, cu sprijinul a 10cadre medicale voluntare ºi în parteneriat cuDirecþia Judeþeanã de Sãnãtate Publicã Sibiu,Legend Optic Sibiu ºi Crucea Roºie Sibiu.

„Au fost oferite consultaþii medicale deoftalmologie, optometrie, pediatrie ºi medicinãgeneralã, s-au mãsurat tensiunea arterialã,colesterolul, glicemia, hemoglobina ºi s-aufãcut electrocardiograme. Suntem la a douaediþie a campaniei noastre, iar de la debutul eide anul trecut ºi pânã în prezent au beneficiatpeste 900 de oameni de consultaþii medicale,activitãþi de profilaxie dentarã ºi îndrumãri spretratamente de specialitate”, ne-a spusinspectorul social din cadrul ArhiepiscopieiSibiului, Marius Talmaþchi.

Campania „Campania „Campania „Campania „Campania „Sãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sateSãnãtate pentru sate”””””a ajuns la Caºolþ, judeþul Sibiua ajuns la Caºolþ, judeþul Sibiua ajuns la Caºolþ, judeþul Sibiua ajuns la Caºolþ, judeþul Sibiua ajuns la Caºolþ, judeþul Sibiu

început prin parteneriatul încheiat întrePatriarhia Românã ºi Ministerul Sãnãtãþii în 3septembrie 2015 ºi produce efecte sociale ºimedicale pozitive, în folosul comunitãþii.Activitatea medicalã din cadrul acestui proiecteste susþinutã de persoane voluntare, precummedici, asistenþi medicali sau personal auxiliar,sub forma unei „caravane” medicale mobile.

Prin acest program se doreºte facilitareaasistenþei medicale pentru persoanele dinmediul rural ºi din localitãþile izolate, prinactivitãþi de depistare a bolilor care seconstituie ca prime cauze de deces în þaranoastrã. Aceste activitãþi de tip caravanã sedesfãºoarã pe bazã de voluntariat ºi urmãresccreºterea gradului de conºtientizare ºiimplicare în acþiuni de prevenire ºi combaterea practicilor care dãuneazã sãnãtãþii.

www.mitropolia-ardealului.ro

Campania „Sãnãtate pentru sate”„Sãnãtate pentru sate”„Sãnãtate pentru sate”„Sãnãtate pentru sate”„Sãnãtate pentru sate”a ajuns la Ruja, judeþul Sibiu

Activitatea de la Ruja a fost binevenitãpentru persoanele din comunitate care auprimit îndrumãrile ºi sfaturile medicalenecesare pentru a preveni sau trata anumiteafecþiuni.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu ºi cubinecuvântarea Înaltpreasfinþitului PãrinteLaurenþiu Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului, caravana campaniei «Sãnãtatepentru sate» a venit ºi în satul Ruja, în careoamenii nu beneficiazã de cabinete medicale.Oameni de toate vârstele au primit cu bucurieºi entuziasm aceastã acþiune a Bisericii în caremedici ºi asistenþi voluntari, de specializãridiferite, le-au venit în întâmpinareaproblemelor lor de sãnãtate, astfel cã un numãrimpresionant de persoane au fost consultate,unele dintre ele grav bolnave. MulþumimÎnaltpreasfinþiei Sale pentru binecuvântareaacordatã, ºi în mod special, tuturor medicilorºi voluntarilor participanþi pentru efortul lordeosebit”, ne-a spus preotul paroh de la Ruja,Marius Rebegel.

www.mitropolia-ardealului.ro

Când îl simþi pe Dumnezeu distant, tu poatesimþi cã El este mânios pe tine, ori te disciplineazãpentru vreun pãcat. De fapt, pãcatul nedeconecteazã de la intimitatea pãrtãºiei cuDumnezeu. Noi întristãm Duhul Sfânt ºi stingempãrtãºia noastrã cu El datoritã nesupunerii,conflictului cu alþii, prea multã ocupaþie, prieteniacu lumea, ºi alte pãcate.

Dar adesea aceste simþiri ale abandonãrii sauînstrãinãrii de Dumnezeu nu au nimic de-a face cupãcatele. Este un test al credinþei – test care toþitrebuie sã-l dãm. Vei continua sã-L iubeºti, sã teîncrezi în El, sã te supui Lui, ºi sã te închini luiDumnezeu, chiar dacã nu simþim prezenþa Lui orinu vezi evidenþe clare a lucrãrii Lui în viaþa ta?

Cea mai comunã greºealã a creºtinilor laînchinare în zilele de azi, este cãutareaexperienþelor în locul cãutãrii lui Dumnezeu. Eise uitã dupã simþiri, ºi dacã se-ntâmplã ceva, tragconcluzia cã ei s-au închinat cu adevãrat. Greºit!De fapt, Dumnezeu, uneori atenueazã simþirilenoastre ca sã nu depindem de ele. Cãutareasimþurilor, chiar simþurile apropierii de IisusHristos, nu este închinare.

Când tu eºti un copil în credinþã, Dumnezeuîþi dã foarte multe emoþii ºi adesea rãspunde lacele mai imaturi ºi egocentrice rugãciuni – ca sãºtii cã El existã. Dar crescând în credinþã, El te vaînþãrca de aceste dependinþe.

Omniprezenþa lui Dumnezeu ºimanifestarea prezenþei Lui sunt douã lucruridiferite. Prima este o realitate; a doua uneorieste simþire.

Dumnezeu este prezent totdeauna, chiaratunci când tu nu eºti conºtient de prezenþa Lui,ºi prezenþa Lui este atât de profundã cã nu poatefi mãsuratã doar prin emoþie. Da, El vrea ca tu sãsimþi prezenþa Lui, dar El este mai interesat ca tusã te încrezi în El chiar dacã tu nu îl simþi. Credinþaºi nu simþurile sunt plãcute lui Dumnezeu.

Situaþiile care vor întãri credinþa ta mai multva fi în acele vremuri când viaþa se pare cã sedestramã ºi Dumnezeu este de negãsit. Aceastas-a întâmplat cu Iov. Într-o singurã zi el a pierduttotul – familia sa, afacerile sale, sãnãtatea sa, ºitot ce a avut.

Cum îl lauzi pe Dumnezeu când nu înþelegice se întâmplã în viaþa ta ºi Dumnezeu tace? Cumstai conectat în crize fãrã comunicare? Cum þiiochii þintã la Iisus când ai ochii plini de lacrimi?Faci ce a fãcut Iov? Iov aruncându-se la pãmânt, s-a închinat, ºi a zis: „Gol am ieºit din pântecelemamei mele, ºi gol mã voi întoarce în sânulpãmântului. Domnul a dat, ºi Domnul a luat, – fieNumele Domnului binecuvântat!” (Iov 1, 20-21).

Spune-i lui Dumnezeu exact ce simþi. Varsã-þiinima înaintea lui Dumnezeu. Descarcã fiecareemoþie pe care o simþi. Iov a fãcut aceasta când azis: „ Drept aceea nu voi pune strajã gurii mele, civoi vorbi întru deznãdejdea duhului meu ºi mã voiplânge întru amãrãciunea inimii mele” (Iov 7,11).El a plâns când l-a simþit pe Dumnezeu departe:„Oh! Cum nu sunt ca în zilele puterii mele, cândDumnezeu veghea ca un prieten peste cortulmeu” (Iov 29,4). Dumnezeu poate mânui îndoialata, mânia, frica, întristarea, confuzia ºi întrebãriletale.

ªtii tu cã, admiþând „neajutorarea” din partealui Dumnezeu ºi încrezându-te totuºi în El, aceastapoate fi o mãrturisire puternicã, de credinþã?

Concentreazã-te la cine este Dumnezeu – lanatura Lui neschimbãtoare. Înafara circumstanþelorºi felului cum te simþi, recunoaºte cã Dumnezeuare un caracter neschimbãtor. Aminteºte-þi cã ºtiiadevãrul etern despre Dumnezeu: El este bun, Elmã iubeºte, El e cu mine, El ºtie prin ce trec, Elare grijã, El are un plan bun cu viaþa mea.

Când viaþa i se desfãcea în bucãþi ºi Dumnezeutãcea, Iov a gãsit totuºi motive pentru care sã-Lpoatã lãuda pe Dumnezeu:

- Cã El este bun ºi plin de iubire: „mi-ai datviaþã, ºi bunãvoinþa Ta ºi purtarea Ta de grijã auþinut vie suflarea mea” (Iov 10,12)

- Cã El este atotputernic: „ªtiu cã poþi sãfaci orice ºi cã nu este nici un gând care sã nuajungã pentru tine faptã” (Iov 42,2). Dumnezeuface lucruri mari pe care noi nu le înþelegem. PeCel Atotputernic nu-L putem ajunge, cãci estemare în tãrie, dar dreptul ºi dreptatea deplinã, Elnu le frânge.

Când þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departeCând þi se pare cã Dumnezeu e departe- Cã El observã fiecare detaliu al vieþii

mele: „El cunoaºte ºi umbletul meu ºi starea meape loc ºi dacã ar fi sã mã treacã prin cuptor de foc,voi ieºi din cuptor curat ca aurul” (Iov 23,10). „N-a cunoscut Dumnezeu cãile mele? Nu mi-a numãratEl toþi paºii mei?” (Iov 31,4)

- Cã El deþine controlul: „Cine L-a însãrcinatsã cârmuiascã pãmântul? Cine I-a dat în grijãaceastã lume întreagã? (Iov 34,13)

- Cã El are un plan cu viaþa mea: „El κi vaîmplini dar planurile faþã de mine, ºi va mai face ºimulte altele„ (Iov 23,14)

- Cã El mã va salva: „Dar ºtiu cãRãscumpãrãtorul meu este viu, ºi cã El în ziua ceade pe urmã, va ridica iar din pulbere aceastã pielea mea ce se destramã”(Iov 19,25).

Încrede-te în Dumnezeu – El îºi þinepromisiunile. În timpurile de uscãciune spiritualã,tu trebuie ca, în rãbdare sã te bazezi pepromisiunile lui Dumnezeu, ºi nu pe emoþiile tale,ºi sã realizezi cã El te duce la un nivel adânc almaturitãþii. Deci, nu fi îngrijorat de grijuri.Circumstanþele nu pot schimba caracterul luiDumnezeu. Harul lui Dumnezeu este plin deputere; El rãmâne de partea ta, chiar dacã tu nu-Lsimþi. În absenþa pe care o confirmaucircumstanþele, Iov s-a agãþat de Cuvântul luiDumnezeu. El a zis: „De la porunca buzelor Salenu m-am depãrtat, la sânul meu am þinut ascunsecuvintele gurii Sale” (Iov 23,12).

Încrederea aceasta în Cuvântul lui Dumnezeua cauzat rãmânerea lui Iov credincios, chiar cândnimic nu fãcea sens. Credinþa lui a fost puternicãîn mijlocul durerii: „ Dacã o fi sã mã ucidã, nu voitremura, dar voi descurca în faþa Sa firele pricineimele, ºi chiar aceasta îmi va fi mie izbândã, fiindcãun nelegiuit nu se înfãþiºeazã înaintea lui” (Iov13, 15-16)

Când tu te simþi abandonat de Dumnezeu,încearcã ºi continuã sã te încrezi în El în ciudasimþirilor tale, închinã-te Lui din strãfundul inimiitale.

Aminteºte-þi ce a fãcut deja Dumnezeu pentrutine. Dacã Dumnezeu nu ar mai face nimic altcevapentru tine, El ar merita lauda ta continuã pentrutot restul vieþii tale pentru ceea ce Iisus a fãcutpentru tine la cruce. Fiul lui Dumnezeu a muritpentru tine! Acesta este cea mai mare raþiune aînchinãrii.

Din pãcate, noi uitãm, detaliu crud al agonieisacrificiului lui Dumnezeu, fãcut pentru noi.Familiaritatea dã naºtere la automulþumire. Chiarînainte de crucificarea Lui, Fiul lui Dumnezeu afost dezbrãcat de hainele Lui, bãtut încât a ajunsde nerecunoscut, L-au biciuit, L-au sfidat, L-auchinuit ºi asuprit, L-au încoronat cu spini, ºi L-auscuipat cu dispreþ. Abuzat ºi ridiculizat de oamenifãrã milã, El a fost tratat mai rãu ca un animal.

Aproape inconºtient dupã ce a pierdut multsânge, a fost forþat sã-ºi ducã crucea grea, pe dealulGolgotei, a fost þintuit, a fost lãsat sã moarã lent,ºi torturat în agonia morþii prin crucificare. Cândsângele Lui se scurgea, ucigaºii plini de furie,stãteau ºi-l insultau, bãtându-ºi joc de durerea Luiºi provocându-L sã le demonstreze cã El esteDumnezeu.

Apoi, aºa cum Iisus a luat toate pãcateleomenirii ºi s-a încãrcat cu ele, Dumnezeu „ºi-aîntors privirea” de la acest ameninþãtor moment,ºi Iisus a strigat în totalã disperare: „Dumnezeulmeu, Dumnezeul meu, de ce Tu M-ai pãrãsit?”.Iisus s-ar fi putut salva pe Sine însuºi – dar atunciEl nu te putea salva pe tine.

Cuvintele nu pot descrie întunecimea aceluimoment. De ce Dumnezeu a îngãduit ºi a îndurataºa tratament îngrozitor ºi grav? De ce? Pentru catu sã ai ºansa sã nu petreci eternitatea în iad, ºi sãîmpãrtãºeascã cu tine gloria pentru veºnicie!Scriptura spune: „Cãci pe El, Care n-a cunoscutpãcatul, L-a fãcut pentru noi pãcat, ca sã dobândim,întru El, dreptatea lui Dumnezeu” (2 Corinteni5,21)

Iisus a renunþat la toate lucrurile ca tu sãpoþi avea toate lucrurile. El a murit ca tu sã poþiavea viaþã veºnicã. Acest lucru singur meritã dinpartea ta laudã ºi mulþumire continuã. Niciodatãtu n-ar trebui sã te mai întrebi pentru ce sã-I fiimulþumitor.

Preot Ioan PopescuParohia Noiºtat

(continuare din pagina 5)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2017 7

EI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNEI S-AU NÃSCUT ÎNI U L I EI U L I EI U L I EI U L I EI U L I E

Folclor Cules de Mircea Drãgan Noiºteþeanu

DULCE SOMNIoan Ghip

Tu dormind la pieptul meu,O sã iasã luna nouãCând pe genele-þi închiseO sã picure cu rouã.ªi-n fiorul ce-þi cuprindeTrup ºi suflet în visare,O sã treacã ca o ºoaptãRaza lunii când rãsareNoaptea-ºi va ascunde chipulPrintre razele de lunã,Licuricii dintre floriO sã-þi spunã noapte bunã.Ne-a cânta privighetoareaCând izvoru-ncet suspinã,Brazii ne-or primi sub cetiniÎn parfumul de rãºinã.Ne vom dãrui în ºoapte,Sãrutãri ºi mângâiere,Douã doruri contopitePe sub plapoma de stele.

Bucºã Iosif 01 iulie 84 de ani AlþînaPãrãu Floarea 03 iulie 81 de ani CornãþelDinu Maria 04 iulie 81 de ani NucetVancu Maria 05 iulie 95 de ani NouHucu Maria 05 iulie 80 de ani AlþînaLuca Amalia 05 iulie 80 de ani AlþînaSân Ana 07 iulie 90 de ani MerghindealLãcãtuº Maria 07 iulie 85 de ani NouCiulei Ioan 07 iulie 84 de ani RetiºHordobeþ Livia 07 iulie 83 de ani IlimbavPrescurea Victoria 10 iulie 80 de ani MerghindealHodoº Ioan 12 iulie 83 de ani HosmanIrod Lucreþia 12 iulie 83 de ani Ghijasa de SusCimpoier Andrei 13 iulie 90 de ani NocrichPârvu Maria 13 iulie 81 de ani NouNan Livia 14 iulie 84 de ani CornãþelGrancea Maria 15 iulie 84 de ani VeseudStãnuleþ Valeriu 17 iulie 81 de ani ChirpãrToma Ioan 19 iulie 81 de ani MerghindealBeleiu Ioan 20 iulie 84 de ani Ghijasa de JosSimion Ilie-Nicolae 20 iulie 81 de ani Ca�olþIrod Maria 21 iulie 89 de ani Ghijasa de SusBãilã Ileana 21 iulie 83 de ani IlimbavCãtanã Ioan 24 iulie 85 de ani RetiºDragoman Ana 24 iulie 84 de ani CaºolþStanciu Lucreþia 24 iulie 80 de ani Ghijasa de SusOnea Zosim 26 iulie 80 de ani RetiºBucºã Paraschiva 27 iulie 81 de ani AlþînaBeza Ioan 28 iulie 81 de ani RoºiaFilip Maria 30 iulie 85 de ani CaºolþNovac Maria 30 iulie 81 de ani NouNeagu Ana 31 iulie 89 de ani FofeldeaPiþigoiu Ioan 31 iulie 85 de ani Chirpãr

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilorCelor care nu mai sunt, le dorim odihnã veºnicã de-a dreapta Tatãlui.

Ce paradox!Ioan Gyuri Pascu

Ce paradox! Deºi singurãtatea nu

existã cu adevãrat, cu toþii ne plângem

de ea sau, în funcþie de stare, o cãutãm.

În singurãtate omul se descoperã pe

sine ºi îi descoperã pe ceilalþi.

În singurãtate auzi ºi vezi tot ceea

ce altfel nu poþi auzi ºi vedea.

În singurãtate înveþi rugãciunea ºi

meditaþia care îþi aratã cã ea,

singurãtatea nu existã

Poþi fi singur în mulþime sau toþi în

singurãtate

În lume nu existã singurãtatea.

Doar separarea care ºopteºte acest

cuvânt.

Adevãrata singurãtate e apanajul lui

Dumnezeu.

Ne-o dat pãmântu’ napoiIon Stopiþã Gligor - poet þãran

Ne-o dat pãmântu’ napoi

Fãrã plug ºi fãrã boi

Fãrã car, fãrã tânjalã

Fãrã cai odat’ o falã

Nici tractoare nu avem

L-om munci cum îl putem

Ne-om pune cu toþi la jug

ªi-om trage brazdã de plug

Om ara ºi-om semãna

Darã lor nu l-om lãsa.

N.R. –pentru N.I.D.

Ochii mei º-ai badiului,Tufa mãghiranului.Ochii mei º-ai tãi, bãdiþã,Ca un fir de lãmâiþã!

Mãi bãdiþã, ochii tãi,Ca cireºele-n altoi,Care-s coapte la pãmântªi nu-s ajunse de vânt.Care-s coapte la rãcoareªi nu-s atinse de soare!

Ochii badii mi’ mi-s dragi,Cã-s frumoºi ca douã fragi.ªi-s negri ca douã mureCare cresc vara-n pãdure!

De n-ar fi badiu´ frumos,N-ar fi ficiori mânioºi.Dar bãdiþa-i ca o stea,Ficiorii nu-l pot vedea.Nici fetele, nici ficioriiNu-i pot vedea ochiºorii.

Dupã bãdiºoru’ meuLa multe le pare rãu.Mãcar cã nu-i frumos tare,Da’ la multe rãu le pare.

Duºmanele vreau sã morSã le las pe badiu´ lor.Da’ eu, de-oi muri pân’mâne,Badiu lor nu le rãmâne,

STRIGÃTURI CE SE STRIGAU IARNALA ªEZÃTOARE ÎN SÃSÃUª

Cã pe badiu-l duc cu mine.ªi-l bag cu mine-n pãmântu’Ca sã-mi þâie de urâtu’!

Badiu´ meu ãl cu plãcere,De te-ai face-o tabachere;Tabachere cu tãbacu,În sânul meu sã te bagu.Tabachere cu smochine,Sã te port în sân la mine!

Lasã-te, bade, de mine,Cã ºi eu mã las de tine.Lasã-te, sã fim lãsaþi,Cã nu suntem cununaþi,Nice cu aþã legaþi.Io cu io ºi tu cu tuªi amândoi mai mult nu!

Mã miram ce-mi place mie:Mãru’ roºu din hârtie,Badiu´ care ºtie scrie;Mãru’ roºu pãdureþu,Badiu´ nalt ºi albineþu.Mãru´ roºu din pãdure,Bãdiþu’ nalt ºi subþire!

Vino, bade, când te-aºtept,Sã-þi pun douã flori în piept.Busuioc ºi rozmarin,C-amândoi sã ne iubim.Vinã, bade, joi saraC-atuncea-i dulce gura!

studiu de cazpoezie de pe ºerveþel

Dan Herciu

îmi pare tare rãu

dar nu cred

în prietenie after despãrþire

sistemul meu de valori

de altfel destul de rezonabil

refuza constant

încercãrile tale de compromis.

e ca ºi cum

dupã operaþia de apendicitã

te duci la doctor

ºi îl rogi

sã îþi mai trimitã prin poºtã

câte o bucatã,

aºa de dragul amintirii unei anumite

utilitãþi

nu pot sã mã întâlnesc cu tine

pur ºi simplu

sã bem un cappuccino

povestind despre stresul cotidian

sau despre efectele globalizãrii

într-un spaþiu multi cultural

fiindcã mã gândesc invariabil

cã este posibil

ca dimineaþã sã te þin în braþe

bucuros de minune

percepþiai moralã

a universului nostru comun

este faptul cã paradoxal

eu sunt principalul suspect

iar tu

un fel de victimã

din insectarul meu de prejudecãþi

Din volumul„Cântarea Cântãrilor”

De Ioan Glogor Stopiþã

Tu, care locuieºti în grãdini, niºteprieteni îºi pleacã urechea la glasultãu: fã-mã sã-l aud!

(CC 8,13)

O, Poezie, plinã de sentiment ºi avântMã sfârteci prin lãncii ascuþite de cântPrins fãrã scãpare în plasele tale vâscoaseSã mã uºti, sã-mi storci mãduva din oase;

Cu iadul cãrnii tale de pulpe încinseM-ai atras în patimi de pãcate aprinseDe trec acum somnambul prin crude abatoareArzând în vârtejuri ºi deochiuri lunare

Sã iau cuminecãtura pãcatului deplinãDin amfora gurii tale de hetairã pãgânãªi-n ghiara desfrâului crud, animalic,Sã fiu un pãcãtos sardanapalic

Ce se viseazã incognito ca un arhimandritCu preotese vestale ce-l fac fericit…

8 GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI 2017

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,Marius Halmaghi, Bogdan Albu, Cãtãlin Varga, Dana ZgaberceaIoan Vulcan-Agniþeanul

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19,Tel.: 0736 621 035

www.gazetahartibaciului.roe-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Activitãþile extraºcolare ne ajutã sãformãm caractere, sã ne formãm pe noi capersonalitãþi distincte în cadrul unei ºcoli, sãpromovãm valori, sã creãm situaþiieducaþionale de multe ori unice, situaþii carene pot face activitatea mai plãcutã, maifrumoasã ºi, de ce nu? plinã de bucurii. Formãmastfel pe micii creatori de azi, însã mari creatoride mâine, fiindcã „datoritã performanþelor salerevelatorii, omul devine creator de culturã”(Elena Macavei).

Nu puþine au fost activitãþile extraºcolarepe care le-am desfãºurat în anul ºcolar tocmaiîncheiat. Bucuriile pe care le-am împãrtãºitîmpreunã, profesori ºi elevi, la Colegiul Tehnic„A. T. Laurian”, de curând, sunt legate deconcursurile literar-artistice la care mai mulþielevi au fost recompensaþi cu premiiimportante la nivel naþional sau regional.Amintesc în primul rând despre ConcursulNaþional de Creaþie „Ion Creangã”, înscris înCalendarul MEN: eleva Sabina Notar, din clasaa XI-a A, a obþinut Premiul I la Interpretãricritice, iar elevul Marco Nicula, din clasa aVII-a A, a fost distins cu Premiul al III-lea. Un

Proiectul intitulat „Programul

privind încurajarea consumului de fructe

ºi legume în ºcoli”, a fost iniþiat de

Consiliul Judeþean Sibiu ºi finanþat de

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie în

Agriculturã (APIA) pentru elevii claselor

I –IV ºi începãtori.

Un proiect de bun gust a fost realizatUn proiect de bun gust a fost realizatUn proiect de bun gust a fost realizatUn proiect de bun gust a fost realizatUn proiect de bun gust a fost realizatla Chirla Chirla Chirla Chirla Chirpãr Apãr Apãr Apãr Apãr Agnita ºi Margnita ºi Margnita ºi Margnita ºi Margnita ºi Marpodpodpodpodpod

învãþãtoarea Lucia Bela ºi au spus poezii.

Apoi cei mai îndemânatici au fost poftiþi

sã cureþe ºi sã amestece fructele pentru

a face salatã ºi suc iar ceilalþi au fost puºi

sã ghiceascã, legaþi la ochi, ce fruct li s-

a dat sã guste. Nota bene, toþi au ghicit.

Dupã acest preludiu, au luat loc la

Bucuriile de la ºcoalã sauCDIdei ne-au încântat la Sibiu

un succes de rãsunet la etapa judeþeanã, undeColegiul Tehnic a participat cu cinci echipajeobþinând un Premiu I la clasele VII-VIII ºi oMenþiune la clasele V-VI, etapa regionalã aconstituit un nou prilej de afirmare pentru eleviiclasei a VII-a A: Georgiana-Daniela Muntean,Maria Þerbea ºi Marco Nicula (coordonaþi deprof. Lorinczi Maria-Daniela) au repetatfrumoasa prezentare a cãrþii „Harry Potter”(vol. 1), obþinând Premiul I ºi la etapa regionalã,dovedind astfel cã sunt elevi cu care ºcoaladin Agnita se poate mândri. Colegii lor maimici din clasa a VI-a (Anastasia ªchiopotã,Bogdan Lemnaru ºi Radu ªamu, coordonaþide prof. ªimon Mioara) s-au bucurat de PremiulPublicului la nivelul la care au concurat, lãsândºi ei o frumoasã impresie. La acest concurs,imaginat sub forma unui Muzeu Literar, auparticipat 1688 de elevi din cele cinci judeþe,iar la faza regionalã au venit la Sibiu peste 300de premianþi la faza judeþeanã. Elevii ºcoliinoastre (în mod deosebit Georgiana-DanielaMuntean) au impresionat juriul (format dincadre didactice din Suceava ºi Gorj) printr-oprezentare extrem de frumoasã,

alt concurs înscris în Calendarul MEN esteConcursul de Competenþã ºi Performanþã laLimba Românã ºi Matematicã: la etapanaþionalã, eleva Muntean Georgiana-Daniela,tot din clasa a VII-a A, a obþinut o performanþãdeosebitã obþinând Premiul I cu 95 de punctela Limba Românã. Mai amintesc douãconcursuri regionale: „Scrisori de mai” de laBistriþa, unde s-au remarcat Marco Nicula(Premiul I) ºi Georgiana-Daniela Muntean(Premiul al III-lea), precum ºi Concursul „Filedin poveste. Magia vacanþei” organizat deªcoala Gimnazialã „Nicolae Iorga” din Ploieºti:Georgiana Muntean ºi Maria Þerbea au obþinutPremiul al III-lea.

Voi încheia prezentarea activitãþilor dinluna iunie cu evocarea, în câteva cuvinte, aimpresionantului Concurs Regional „CDIdei încãrþi”, organizat de CCD Sibiu, în colaborarecu Facultatea de Litere ºi Arte Sibiu, BibliotecaJudeþeanã ASTRA ºi alte instituþii de culturãdin judeþele Cluj, Suceava, Gorj ºi Mureº. Dupã

convingãtoare, rãsplãtitã cu cel mai marepunctaj.

Suntem recunoscãtori cã ºcoala reuºeºte,prin activitãþile în care se implicã, sã aducãmicilor creatori de azi, învãþãceii sãi, alesebucurii – semne ale seriozitãþii, aleperseverenþei, ale talentului ºi ale valorii.Roadele se vãd deja. Pentru premiile obþinutela concursurile de literatura din acest an ºcolar(ºi nu sunt deloc puþine!), trei elevi ai ColegiuluiTehnic din Agnita au primit distincþii literareacordate în cadrul Proiectului „Scriitorul ºcolii”,iniþiat în judeþul Cluj de doamna Irina Petraº,preºedinte al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilordin România, absolventã a liceului agniþean:Premiul pentru poezie (Marco Nicula), Premiulpentru Prozã (Georgiana-Daniela Muntean) ºiPremiul pentru criticã literarã (Sabina Notar).

Urmeazã însã binemeritata vacanþã.Felicitãri tuturor ºi o varã frumoasã!

Prof. dr. Lorinczi Maria-Daniela

Proiectul a avut douã faze, în prima

s-au cumpãrat materiale didactice iar în

a doua fructe ºi legume. Cu materialele

didactice primite, creioane, planºe,

culori elevii au realizat tablouri tematice

foarte frumoase, cu care au împodobit

sala Cãminului Cultural din Chirpãr ºi

al ªcolii din Agnita

În faza a II-a Cãminul Cultural din

Chirpãr ºi holul ªcolii 2 de la Colegiul

AT Laurian s-au umplut de prichindei

care au gãsit pe mesele frumos aranjate,

farfurii pline cu diverse fructe proaspete;

cãpºuni, banane, kivi, mere, pere,

struguri, cireºe ºi nuci de cocos.

Înainte de a se înfrupta din

mulþimea bunãtãþilor, micii elevi au

ascultat o foarte scurtã prelegere,

despre importanþa consumului de fructe,

þinutã de realizatoarea proiectului,

mese ºi au mâncat pe sãturate dupã care

, pentru digestie, s-au antrenat la dans.

Din partea Consiliului Judeþean au

fost prezente la acest eveniment Dana

Marinela Lupicã ªef Serviciu la C.J. ºi

Anca Stoica. Acestea au fost plãcut

impresionate de lucrãrile elevilor ºi le-

au felicitat pe învãþãtoarele care s-au

ocupat de realizarea proiectului.

Directoarea ªcolii Gimnaziale din

Chirpãr, prof. Mihaela Aldea, a transmis

mulþumiri Consiliului Judeþean Sibiu,

pentru cã a ales ºi ºcoala din Chirpãr

pentru acest proiect.

Învãþãtoarea Lucia Bela le-a mulþumit

colegelor care au contribuit cu mult

suflet ºi au ajutat-o sã realizeze acest

frumos proiect, bine primit ºi gustat de

beneficiari.

I. Bârsan