Tezele partidelor democratice privind integrarea europeană în contextul campaniei electo-rale actuale au scos în evidenţă un euroscepticism în societate vis-a-vis de oportunitatea şi fezabilitatea proiectului euro-pean, aducîndu-se argumente că moldovenii nu sunt suficent de pregătiţi în sens civilizaţio-nal să adere la UE.

gazetaBASARABIEI

Ziarul moldovenilordin Italia

http://www.moldinit.com

Anul IINum. 13 (30)1-15 noiembrie 2010

28 Noiembrie ALEGERI PARLAMENTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

pag. 4

pag. 5

pag. 6

Să “reconstruim” împreună Parlamentul R. Moldova

Majoritatea moldovenilor nu ştiu nimic despre aceste programe electorale. Incapacitatea politicie-nilor noştri de a comunica cu ale-gătorul este indicatorul participării sau mai bine zis neparticipării la vot, solicitarea excesivă a electora-tului din ultimul an şi jumătate nu a făcut altceva decât să-l îndepărte-ze de orice abordare a temelor de politică. În aşa mod riscăm – cu tot efortul guvernării actuale, care a deschis secţii de vot în afara repre-zentanţelor diplomatice peste ho-tarele R. Moldova – să avem o mare abstinenţă la alegerile parlamenta-re anticipate, cum s-a întâmplat la Referendumul din 5 septembrie.

În Italia se văd primele semne ale schimbării: de această dată li-derii de la Chişinău au perceput importanţa participării emigranţi-lor la vot şi încearcă să cucereas-că peninsula cu fluturaşi verzi şi albaştri, investind bani şi eforturi în informarea cetăţenilor. De fapt, aceasta este calea cea mai bună de a ajunge la inima şi mintea mol-doveanului. Nu putem afirma că majoritatea cetăţenilor noştri sunt incoştienţi, nepăsători sau dezin-teresaţi, adevărul este că primesc zilnic telefoane de la Treviso, Tren-to sau Ancona, de la moldoveni care cer informaţie, includere şi participare. O armată de emigranţi

setoasă de a cunoaşte ce se întâm-plă la noi acasă şi dornică de a con-tribui la renaşterea ţării. Cu toţii ne dorim realizarea unei Moldove mai aproape de Europa, fără sărăcie şi o schimbare până la capat. La ale-gerile din 28 noiembrie trebuie să dăm votul nostru pentru cei ce pot realiza aceste obiective, pentru a ridica satele Moldovei din noroi, pentru a realiza o schimbare de la est la vest, pentru a da un semnal clar partenerilor noştri europeni despre hotărârea noastră şi cine dacă nu noi cei din Occident pu-tem trage foloase de pe urma unei astfel de politici? Suntem vizaţi şi chemaţi să votăm pentru ceea ce s-ar putea realiza în primul rând în beneficiul nostru, iar dacă noi am avea un regim liberalizat de vize, companii low-cost spre Moldova, acord de protecţie socială italo-modav, oare nu şi familiile noastre rămase la baştină vor îmbrăţişa astfel de perspective?

Viitorul parlament trebuie să fie puternic, mai puţin fragmentat şi pro european, alegeţi partidele care au declarat deschis că nu vor face alianţe cu PCRM, de la care nu vom avea surprize postelectorale şi de la care vom cere socoteală pen-tru promisiunile făcute.

Olga COptu

R. Moldova fierbe din nou: cetăţenii sunt chemaţi la urnele de vot pentru a alege viitorul Parlament în data de 28 noiembrie 2010. Campania electorală a demarat, iar lista partidelor şi candidaţilor independenţi înregistraţi la CEC este lungă, vom avea un buletin de vot de peste 80 cm lungime. Contează însă nu numărul partidelor şi candidaţilor independenţi înregis-traţi, ci programul lor electoral, prin care aceştia îşi vor asu-ma anumite responsabilităti faţă de alegători.

Dacă ai colegi, prieteni sau rude care nu intenţionează să meargă la vot pe 28 noiem-brie, mergi la ei, scoate-i din casă şi ia-i cu tine la cea mai apropiată secţie electorală. Viitorul ţării noastre depinde de participarea ta, fiecare vot contează!

Campania noastră are sco-pul de a informa, sensibiliza şi stimula basarabenii din Italia, dar şi opinia publică privind im-portanţa alegerilor parlamenta-re din 28 noiembrie 2010. Noi am fost prezenţi în aprilie 2009 în faţa Ambasadei R. Moldova, pentru a protesta şi a ne soli-dariza cu tinerii din ţară, dar şi

pentru a susţine calea firească, democratică şi pro-europeana a Republicii Moldova. Ne-am im-plicat activ în informarea, pro-movarea şi mobilizarea cetăţe-nilor la vot de fiecare dată când a fost nevoie. Susţinem votul pentru viitorul european al Re-publicii Moldova.

Acum, când suntem în mo-mentul în care se decide soarta ţării noastre, Gazeta Basarabiei vine cu un apel în faţa basara-benilor din Italia, cu rugămintea şi îndemnul ca noi să decidem soarta R. Moldova. Nu putem lăsa pe alţii să aleagă ceea ce ne aparţine de fapt şi de drept. Vom valorifica la maxim cele 16 secţii de vot, deschise pe terito-

riul italian. De asemenea, Gaze-ta Basarabiei îndeamnă cititorii să transmită pe toate căile me-sajul lor celor de acasă.

Îndemnăm presa româ-nească şi cea italiană să acorde atenţie maximă acestei campa-nii. De asemenea, se vor posta informaţii pe site-urile partene-re precum şi pe reţelele de so-cializare. Se vor lipi afişe şi se vor distribui materiale informa-tive în toate locaţiile cheie ale Italiei. În acelaşi timp, lansăm un apel către celelalte asocia-ţii moldoveneşti să fie solidari, să se implice activ în această campanie şi să susţină parcur-sul pro european al Republicii Moldova.

Gazeta Basarabiei lansează campania „Adu şi tu un vot!”

Veneţia. Conferinţa „Şanse Egale într-o Europă Unită” Diaspora româno-moldavă dă semne de unitate naţională

La iniţiativa Asociaţiei Culturale Româno-Itali-ene EUROPA, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) şi al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, în 30 şi 31 octombrie a.c., Diaspora românească şi-a adunat reprezen-tanţii la Casa Română, pentru o conferinţă inti-tulată Şanse Egale într-o Europă Unită.

Avem nevoie de Europa?

Asociaţia „Plai”la un an de activitateSărbatoarea Sfintei Parascheva, protectoare a întregii Mol-dove, organizată pe 31 octombrie la Torino de către asociaţia ”Plai” , a adunat laolaltă asociaţiile de basarabeni, români şi italieni.

gazetaBASARABIEI2 1-15 noiembrie 2010

Gazeta BasaraBiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.Director: Olga COPTu reDactor: Jana RENIţă reporter Veneto: Oleg ChICu distribuţie: Veaceslav ARAPAN, Alexandru BLAjINu, Ghenadie CIuBARA

Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.comeDitor: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | tiraj: 4500 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

Vitalie Ciobanuwww.europalibera.org

Stimaţi Cetăţeni!ambasada Republicii moldovaîn Republica italiană vă invităsă participaţi activ la alegerile

Parlamentare din data de28 noiembrie 2010.

Alianţa, prin„hăţişurile” dezinformării comuniste

ţie şi într-o justiţie echitabilă.În teritoriu, echipe mobile

ale comuniştilor desfăşoară o campanie agresivă de calom-niere şi discreditare a actualei puteri. Alianţa se află în defen-sivă, e obligată să se disculpe, să dea explicaţii, lăsând fără răspuns multe atacuri ale pro-pagandiştilor „roşii”. Guvernul, autorităţile în ansamblu, au co-municatori foarte slabi, adesea agramaţi, lipsiţi de imaginaţie şi eficienţă. Nici măcar do-meniul politicii externe, acolo unde s-au marcat cele mai im-portante succese, nu a fost pus în valoare.

Luni, într-un dialog te-levizat, premierul Filat a re-cunoscut că reuniunea fără precedent a celor 24 de înalţi reprezentanţi ai uniunii Euro-pene la Chişinău, din 30 sep-tembrie, a avut o mediatizare mult sub aşteptări. Când nu o face NIT - postul arondat co-muniştilor -, mai înţelegem, dar când televiziunea publică, singura sursă imparţială cu acoperire naţională, e palidă şi inertă, ce să mai zici? Noii diriguitori de la „Moldova 1” şi de la postul naţional de radio manifestă o prudenţă exage-rată. Teama de a nu fi acuzaţi de servilism politic – cum a fost cazul cu vechea conducere sub regimul Voronin – i-a făcut pe actualii şefi ai instituţiei din Dealul Schinoasei să îmbrăţi-şeze o echidistanţă incoloră şi insipidă. Culmea este că şi Ali-anţa s-a resemnat cu această situaţie şi nu şi-a promovat, cu suficientă energie, proiectele de reformă prin intermediul audiovizualului public. Or, să ne amintim, tocmai proasta mediatizare a referendumului a condus la eşecul acestuia, şi nu în primul rând boicotul or-chestrat de PCRM.

Şi atunci, cum să scăpăm de comunişti? La această în-trebare liderii Alianţei au un singur răspuns: „votându-ne pe noi!”. „Dar de ce v-am vota, dacă nu ne-aţi convins că o du-cem mai bine?” – iată replica previzibilă a multor basarabeni prost informaţi sau manipulaţi de agenţii PCRM, replică pen-tru care guvernanţii ar trebui să-şi ascută argumentele. „De-mocraţia”, „libertatea”, „Euro-pa” etc. sunt valori pe înţelesul unei minorităţi instruite. Ma-joritatea electoratului judecă în categorii mult mai simple şi, am adăuga, exasperant de materialiste, ceea ce ne face să privim cu destulă îngrijorare la alegerile din 28 noiembrie.

Alianţa nu şi-a promovat, cu suficientă energie, proiecte-le de reformă prin interme-diul audiovizualului public.

Campania electorală din Republica Moldova a intrat în faza damnată a loviturilor sub centură. Maeştrii neîntrecuţi ai acestor procedee sunt co-muniştii. Filmul propagandis-tic „Trădaţi de vii”, fabricat de agenţia Omega, acuză actuala guvernare şi România că ar fi provocat în mod artificial revăr-sările de ape de la Nemţeni şi Cotul Morii, prin detonarea di-gurilor pe Prut, pentru a proteja oraşul Galaţi.

Minciuna a fost demonta-tă de autorităţi şi de presa de-mocratică: Galaţiul se află pe Dunăre, nu pe Prut, şi se află în amonte, „mai sus” de satele inundate, nu în josul lor. A-ţi in-unda, în chip deliberat, proprii-le sate şi a te chinui apoi să con-struieşti case pentru sinistraţi ar fi, în aceste circumstanţe, o stranie manifestare de maso-chism din partea guvernului.

Însă argumentele raţio-nale nu contează: câţi oameni le-au auzit? La fel şi celălalt film comunist, „Atac asupra Moldo-vei”, care insinua că vandaliza-rea sediilor de stat a fost opera fostei Opoziţii, a produs multă confuzie în teritoriu, doar că atunci, în preajma alegerilor din 29 iulie, aveam o altă moti-vaţie, o stare de spirit mai com-bativă în rândurile adepţilor partidelor democratice.

Acum datele problemei s-au schimbat. Din cauza multi-plelor condiţionări, actuala pu-tere nu a reuşit să desfacă mie-zul complicităţilor ilegale din structurile statului. PCRM nu a fost decredibilizat prin inves-tigarea crimelor din 7 aprilie. Raportul comisiei de condam-nare a regimului comunist so-vietic nu a fost dezbătut în Par-lament. justiţia nu a finalizat anchetele deschise pe seama afacerilor familiei Voronin şi ale altor clanuri ce au prosperat în umbra acesteia. „Cultura nepe-nalizării” – cum ar spune herta Müller – compromite încrede-rea moldovenilor în democra-

— Dle Filat, lupta împo-triva corupţiei este unul din obiectivele declarate de către partidul pe care-l conduceţi. De ce argumente V-aţi con-dus cînd aţi stabilit acest obiectiv?Acum câteva zile, PLDM

s-a lansat în campania elec-torală cu angajamentul „Moldova fără sărăcie”. Acest angajament conţine şase puncte importante pentru realizarea obiectivului men-ţionat, unul dintre care este lupta cu corupţia.

Corupţia reprezintă unul din principalele motive pen-tru care astăzi Republica Mol-dova suferă de sărăcie. Acest fenomen ne afectează pe toţi, indiferent de domeniile în care activăm. Îi afectează pe oameni, care sunt nevo-iţi să plătească de multe ori bani pentru servicii pe care statul ar trebui sa le asigure gratuit, afectează instituţiile statului, afectează bugetul ţării, afectează credibilitatea RM în ochii investitorilor.

— În societate, totuşi, lupta cu corupţia este asociată cu lupta împotriva celor bogaţi. În cazul de faţă asocierea ar putea fi favorizată şi de faptul că PLDM şi-a propus să lupte cu sărăcia…Cu sărăcia, dar nu cu oa-

menii care şi-au făcut o sta-re! Sunt două lucruri diferite şi aici nu trebuie să existe alte interpretări. Nu trebuie să cădem în extreme şi să considerăm orice îmbogăţire drept un fenomen nociv şi reprobabil în societate. Sunt mulţi cei care reuşesc să-şi asigure o situaţie materia-lă bună din muncă cinstită, care conduc afaceri profi-tabile şi care au creat sute de mii de locuri de muncă. Pentru aceşti oameni de afa-ceri oneşti, lupta împotriva corupţiei ar trebui să fie, de asemenea, o prioritate şi m-aş bucura să văd că ei se alătură demersului nostru şi participă activ la lupta pen-tru eradicarea corupţiei.

— Pe parcursul anilor am auzit mai multe declaraţii despre necesitatea comba-

„Lupta cu corupţia trebuie să devină un obiectiv de scară naţională”interviu cu Vlad Filat,liderul Partidului Liberal Democrat din moldova

terii corupţiei, dar, din păcate, trebuie să recunoaştem că Moldova a înregis-trat regrese la acest capitol, dar nu pro-grese.Sunt de acord că situaţia

la acest capitol, pe durata precedentei guvernări, a de-gradat. Dacă nu ar fi fost aşa, poate că astăzi nu ajungeam în situaţia în care să fim ne-voiţi să recunoaştem corup-ţia o calamitate naţională şi să declarăm combaterea ei o necesitate stringentă.

una dintre principalele cauze ale eşecului fostei gu-vernări a fost faptul că timp de opt ani nu a făcut nimic pentru eliminarea corup-ţiei. Dimpotrivă, s-a încu-rajat apariţia unor grupuri de interese, care au slăbit economia şi au aprofundat nivelul sărăciei. Acesta este motivul pentru care Moldo-va ocupă locul 89 în lume în clasamentul privind indicele de percepere al corupţiei, elaborat de Transparency International. În anul 2001, cînd comuniştii au venit la

putere, Moldova se situa pe locul 63 în acest clasament.

Cât priveşte discrepanţa dintre declaraţii şi acţiuni, eu cred că aici trebuie să judecăm după fiecare par-tid, după fiecare politician în parte. Eu şi partidul pe care-l conduc, tot timpul ne-am onorat angajamentele. Aş aminti aici doar de câte-va dintre ele: Ne-am propus drept scop o Moldovă fără Voronin, o Moldovă fără co-munişti şi astăzi ei nu mai sunt la guvernare; ne-am propus o integrare europea-nă reală, nu prin declaraţii, şi, vedeţi şi singuri, cât am avansat în această direcţie doar într-un an; ne-am pro-pus să scoatem ţara din cri-ză şi să asigurăm o creştere economică reală şi astăzi constatăm realizarea aces-tui obiectiv etc. Vă asigur că şi obiectivul „Moldova fără sărăcie” îl vom îndeplini, in-clusiv pe calea combaterii eficiente a corupţiei.

— Bine, dar şi Dvs. aţi fost un an la guver-nare. Ce s-a reuşit în

această perioadă? Dacă e să mergem strict

pe filiera combaterii corup-ţiei, prima concluzie ar fi acea schimbare de atitudine a autorităţilor faţă de acest flagel. Lupta cu corupţia nu mai este doar o lozincă fru-moasă, ci o preocupare re-ală, care-şi găseşte poziţia adecvată în politicile noas-tre. La nivel de cifre, aş men-ţiona faptul că, în primul an de guvernare, au fost des-coperite şi contracarate 343 de acte de corupţie şi cele conexe. Prejudiciul materi-al stabilit pe cauzele penale deferite justiţiei, ca urmare a infracţiunilor economice, inclusiv a celor ce ţin de co-rupţie, a constituit 105,32 mil. lei. În scopul asigurării restituirii acestuia s-a aplicat sechestru asupra bunurilor în valoare totală de 141,46 mil. lei.

O atenţie sporită s-a acordat domeniilor socia-le, celor mai afectate de fe-nomenul corupţiei, printre care: instituţiile de învăţă-mânt şi educaţie - 40 de acte de corupţie contracarate, poliţia - 39, primării - 29, sistemul judiciar şi avocatu-ra - 12, domeniul sănătăţii publice, medicinii şi farma-ceuticii - 11, organizaţiilor de stat – 9.

Dar, sigur, aceste rezulta-te nu sunt suficiente pentru a spune că progresul în lupta cu corupţia este unul sem-nificativ. Lupta cu corupţia trebuie să devină un obiectiv de scară naţională, realizarea căruia se va obţine cu impli-carea întregii societăţi. Aces-ta este scopul nostru şi sunt sigur că îl vom realiza, con-tribuind astfel decisiv la atin-gerea obiectivului principal „Moldova fără sărăcie!”.

gazetaBASARABIEI 31-15 noiembrie 2010

Apel către cetăţeniiRepublicii Moldova aflaţi peste hotare

De ce nu trebuie admisărevenirea comuniştilorla guvernareUna din întrebările, care îi fră-mântă în ultimul timp tot mai frecvent pe analiştii politici şi nu numai, este dacă au sau nu comuniştii şanse să revină la guvernare? Din păcate, ma-joritatea celor preocupaţi de această temă se limitează doar la posibile răspunsuri, presu-puneri, invocări de scenarii, în baza cărora s-ar putea produ-ce revenirea comuniştilor la guvernare.

Prea puţini sunt acei care încearcă să privească lucrurile în perspectivă şi să înţeleagă ce s-ar putea întâmpla în realitate în Repu-blica Moldova, dacă comuniştii ar reveni la guvernare. Astăzi există toate motivele să presupunem că aceasta ar fi echivalentul unei catastrofe naţionale, iar de propor-ţiile acesteia ne putem da seama făcând o simplă analiză.

ţArA Ar puteA AjungeDin nou în praGulfalimentului

Se ştie deja că în 2009 comu-niştii au adus ţara în pragul fali-mentului. La momentul preluării guvernării de către Cabinetul de miniştri, condus de Vlad Filat, de-ficitul bugetar estimat pentru anul 2009 era de 8 mlrd. lei. Nu erau bani nici pentru plata pensiilor, nici pentru plata salariilor, nici pentru finanţarea instituţiilor medicale şi de menire socială, iar pentru astfel de plăţi importante ca şi compen-saţiile nominative, în genere, nu au fost prevăzute mijloace financiare. După cum arată corespondenţa se-cretă a ex-consilierului prezidenţial, Oleg Reidman, cu fostul preşedinte Vladimir Voronin, Republica Moldo-va urma să intre în faliment în luna octombrie 2009.

Guvernul Filat a elaborat un program eficient de stabilizare şi relansare economică, a stabilit re-laţii de colaborare cu partenerii de dezvoltare, a întreprins măsuri de ordin intern care au permis ţării să evite falimentul şi să înceapă să se dezvolte normal. Pe parcursul ulti-mului an, comuniştii de nenumăra-te ori au criticat politica şi măsurile întreprinse de Guvernul Filat, fiind conştienţi de propria incapacitate de a scoate ţara din criză, dar şi de

faptul că doar Vlad Filat poate şi a salvat Republica Moldova de la faliment. Comuniştii nu-şi ascund antipatia faţă de partenerii de dezvoltare (în special faţă de FMI), dar şi dezacordul cu măsurile de relansare economică şi de redresa-re a stării de lucruri în sfera socială, întreprinse de Guvernul Filat, ei singuri nepropunând nimic ca şi alternativă. De aceea, este logic să presupunem că, în cazul revenirii comuniştilor la guvernare, ţara va trăi câteva luni din inerţie, în contul rezultatelor Guvernului Filat, după care va ajunge din nou în pragul falimentului.

mii De profesori ar putea fi concediAţi, iAr bAni pentru plAtA pensiilor şi sAlAriilor nu Vor mai fi

În condiţiile în care, sub guver-nare comunistă, ţara va reveni la situaţia de până la 25 septembrie 2009, devin posibile scenariile pe care fosta guvernare intenţi-ona să le pună în aplicare pentru depăşirea crizei. În context, merită menţionată decizia Guvernului Grecianîi de concediere a 10 mii de bugetari sau măsura propusă de Oleg Reidman lui Vladimir Voronin de concediere a cinci mii de profe-sori. După cum reiese din cores-pondenţa comunistă desecretizată de Guvernul Filat, PCRM punea la cale anularea primelor angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală; trimiterea în concediu pe cont propriu a angajaţilor organe-lor administraţiei publice centrale, în special a inspectoratelor; anu-larea compensaţiilor; majorarea normei didactice a pedagogilor în învăţământ cu două ore; stoparea acordării creditelor preferenţia-le unor categorii de populaţie; stoparea programului de locuinţe pentru tineret; stoparea indexării depunerilor populaţiei la „Banca de Economii” etc. Toate aceste măsuri ar putea fi repuse în funcţiune de comunişti, dacă vor reveni la putere şi vor aduce din nou ţara în pragul falimentului.

Guvernul Filat nu doar că nu a admis ca aceste scenarii ale comuniştilor să se realizeze, dar a găsit bani pentru plata la timp a pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, burselor. Mai mult ca atât, pen-

siile au crescut cu 4,3%, salariile profesorilor - cu 24% (cu alte 25% vor creşte în 2011), indemnizaţiile la naşterea copiilor – cu 300 lei, alocările în cadrul noului sistem de asistenţă socială – cu 39% etc. Dar, nimeni nu garantează că, revenind la putere, comuniştii nu-şi vor im-plementa planurile antipopulare, stabilite anterior.

compensAţiile sociAle Ar putea fi anulate

La data de 26 decembrie 2006, Prim-vicepremierul Zinaida Grecianîi a semnat la Moscova un Protocol cu vicepreşedintele Cârmuirii „Gazprom”, V.Golubev, în baza căruia tarifele la gazele naturale livrate Republicii Moldova cresc periodic pentru a ajunge în 2011 la nivelul mediu european. În baza acestui document, numai în anul curent preţurile la gazele naturale au crescut de două ori şi, nu este un secret că aceste creşteri determină majorări ale preţurilor la alte mărfuri şi servicii. Pentru a atenua această lovitură comu-nistă, Guvernul Filat a instituit compensaţii sociale categoriilor social-vulnerabile, cu scopul de a acoperi diferenţa de tarif. Astfel, în primăvara anului 2010, au fost achitate compensaţii pentru lunile din perioada rece a anului la 260 mii de persoane, iar în toamna anului curent s-a luat decizia de a achita compensaţii la 521 mii de pensionari (circa 75% din numărul total de pensionari) şi la 30 mii de familii defavorizate. Astfel, se poate de concluzionat că în perioada rece a anului pensiile au fost majorate cu 16%. Vlad Filat a anunţat deja că astfel de compensaţii sociale vor fi achitate şi în anul ce vine, iar la 1 aprilie 2011 va avea loc o nouă indexare a pensiilor.

De nenumărate ori în ultimul an comuniştii au supus criticelor politica socială a Guvernului Filat, iar aceasta reprezintă un motiv se-rios pentru a presupune că, în cazul revenirii lor la putere, în dorinţa de a distruge tot ce s-a construit până la ei, comuniştii vor anula com-pensaţiile sociale şi astfel vor aplica o lovitură directă pensionarilor şi altor reprezentanţi ai categoriilor social-vulnerabile.

continuare în pagina 5

Stimati concetăţeni,Ne aflăm în pragul alegerilor

parlamentare anticipate din Re-publica Moldova, care vor avea loc la 28 noiembrie 2010.

Am fost cu toţii martorii schimbărilor reale şi apariţiei unor dinamici noi în procesul de dezvoltare a vieţii sociale şi politice într-un singur an de guvernare a Alianţei pentru In-tegrare Europeană. În acest an Republica Moldova a obţinut nu numai o vizibilitate remarcabilă pe arena politică europeană, dar şi o credibilitate la nivel interna-ţional, depăşind crizele absurde cu ţările-vecine, create de gu-vernarea precedentă. Republica Moldova traversează o perioadă de dificultăţi economice genera-te atât de criza mondială, cât şi de ultimele calamităţi naturale.

Dragi concetăţeni din dias-pora, sunteţi o forţă redutabilă în stare să contribuie la soluţi-onarea acestor probleme, dar şi mai important este să vă în-depliniţi obligaţia civică, expri-mându-vă poziţia la alegerile parlamentare din 28 noiembrie. Avem această datorie morală în faţa tinerilor noştri care au de-monstrat în aprilie 2009 curaj şi năzuinţă spre un viitor mai demn, spre un loc de onoare în istorie. Aceşti tineri au plătit prea scump pentru inerţia şi in-capacitatea generaţiilor vârstni-ce de a construi, după 1989, o viaţă democratică şi prosperă în Moldova. Să ne mobilizăm toţi cei aflaţi peste hotare la secţiile de vot ce vor fi deschise în stră-inătate şi să îndemnăm rudele din Moldova să nu stea acasă, ci să meargă la vot, să nu-i lase pe alţii să ne hotărască soarta.

Suntem conştienţi că schim-barea nu va veni peste noapte. De aici, de departe, ni se vede mult mai clar că situaţia grea din Basarabia e legată nu nu-mai de conflictul dintre nou şi vechi, dar şi de povara trecutu-lui totalitar care a afectat toate structurile sociale şi politice ale Republicii Moldova. Această gra-vă moştenire nu poate dispărea

doar după un an de guvernare democratică, în condiţiile unei instabilităţi politice provocate şi întreţinute de comunişti – cei care se opun progresului euro-pean al ţării noastre. Plasarea geopolitică nefericită a Moldo-vei pe harta Europei, conflictul transnistrean, dependenţa eco-nomică faţă de Rusia complică şi mai mult regăsirea normalităţii pe care au obţinut-o celelate ţări central-europene, azi, membre ale uE.

Aşezarea geografică însă nu e o scuză pentru a fi inerţi, pen-tru a renunţa să luptăm. Suntem europeni şi avem un motiv în plus să demonstrăm conştiinţa modernă a unei populaţii care, în pofida dificultăţilor, va rezis-ta, cu înţelepciune şi speranţă, în faţa pericolului restauraţiei comuniste şi nu va accepta să readucă Republica Moldova îna-poi, înspre trecutul totalitar. Să nu mai repetăm această eroare, căci nu ne vor ierta copiii şi ne-poţii noştri, nu ne vor ierta ti-nerii care şi-au pierdut viaţa în aprilie 2009.

Reflectoarele se aprind din nou asupra Basarabiei. Europa, lumea civilizată aşteaptă de la noi dovada unei maturităţi ci-vice. Suntem convinşi că Repu-blica Moldova este în stare să se debaraseze de „cancerul comu-nist”, este în stare să-şi decidă propriul viitor, prosper şi liber în spaţiul european.

Dumnezeu nu are alte mâini în afară de ale noastre. Să aju-tăm Republica Moldova, să ne ajutăm pe noi înşine. Orice efort în direcţia cea bună îşi va primi răsplata. Sperăm ca la scrutinul din 28 noiembrie să învingă proverbiala omenie şi cumsecă-denie a basarabenilor, instinctul lor de conservare în faţa primej-diei comuniste.

Nu rispiţi voturile, nu votaţi partidele mici. Să votăm pentru partidele din Alianţa pentru In-tegrare Europeană: PL, PLDM, AMN.

tatiana CiObanu

gazetaBASARABIEI4 1-15 noiembrie 2010

inStaLaţii SateLit

inFo: +39 3472288689 e-mail: dg-sat@hotmail.com

tu DeCiZi ce priveşti!

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Re-publica Moldova (OIM), în parte-neriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă demararea unui program pilot de promovare şi de susţinere a revenirii temporare sau permanente în Moldova a 30 tineri moldoveni absolvenţi ai instituţii-lor din străinătate pentru a se an-gaja în instituţiile private/publice din Moldova în vederea schimbu-lui de experienţă şi implementării abilităţilor căpătate peste hotare. Acest program pilot este realizat

în cadrul proiectului: „Susţinerea implementării componentei de mi-graţie şi dezvoltare a Parteneriatu-lui pentru Mobilitate uE-Moldova,” finanţat de uE IEVP şi implementat de OIM în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

Concursul este deschis pentru tinerii moldoveni cu studii în străi-nătate, care doresc să revină tem-porar sau permanent în Moldova în vederea angajării în instituţiile pri-vate sau publice din Moldova. OIM va oferi suport pentru identificarea angajatorilor, asistenţă logistică şi administrativă, va acorda benefici-arilor suport financiar pentru aco-

perirea cheltuielilor de transport, precum şi indemnizaţii lunare pe o perioadă de până la şase luni.

Obiectivul proiectului este de a aborda fenomenul exodului de cre-iere prin promovarea transferului de idei noi şi de abilităţi în proce-sul migraţiei tinerilor şi a mobilităţii educaţionale.

Candidaţii interesaţi urmează să completeze explicit formularul de aplicare care poate fi găsit pe site-ul web: www.iom.md şi să-l expedieze, împreună cu CV recent la adresa electronică violarucemar-tan@yahoo.com până la data de 31 martie 2011.

PROGRAM DE PROMOVARE A REÎNTOARCERII ABSOLVENŢILOR MOLDOVENI ÎN STRĂINĂTATE

revenirea temporară sau definitivă a tinerilor moldoveni cu studii în străinătate în vederea angajării în instituţiile private sau publice din moldova (2010-2011)

international orGanization for miGration

La Air Moldovacălătoriile defamilie sunt cu70% mai ieftineCu noua ofertă de la Air Moldova a devenit mai profitabil să-ţi planifici o vacanţă cu familia! Alege oricare din destinaţiile dispo-nibile în reţeaua companiei şi zboară cu până 70% mai ieftin.

Promoţia este valabilă din 31 octombrie 2010. Reducerea se aplică pentru toate cursele directe operate de Air Moldova, pornind de la tariful prestabilit. La preţ redus poţi zbura spre Frankfurt, Viena, Lisabona, Madrid, Bucureşti, Londra, Atena, Larnaca, Roma, Milano, Paris, Moscova, Sankt-Peterburg, Munchen şi Kiev. În limitele ofertei sunt disponibile ambele clase de deservire – Econom şi Business.

Familiile pot beneficia de reducerea de tarif doar la achiziţionarea biletelor avia de la repre-zentanţele Air Moldova din ţară sau din străină-tate, cât şi de la birourile oficiale ale agenţiilor autorizate în vânzarea biletelor la cursele Air Moldova.

Regulamentul prevede aplicarea discount-ului doar rudelor de gradul I, astfel pasagerilor li se solicită acte ce demonstrează gradul de rude-nie: în cazul adulţilor se prezintă certificatul de căsătorie, iar în cazul copiilor mai mari de 12 ani- certificatul de naştere.

Politica tarifară a companiei aeriane Air Mol-dova prevede şi alte discount-uri pentru copii. La toate cursele companiei, o reducere de 90% de la tariful aplicat li se acordă copiilor pînă la 2 ani, reduceri până la 33% se acordă copiilor de la 2 la 12 ani. Iar tinerii de la 12 la 27 ani pot beneficia de o reducere de 10%.

Compania aeriană Air Moldova este cel mai mare transportator aerian moldovenesc, căruia îi revine mai mult de 50% din toate transportările aeriene de pe piaţa autohtonă.

Din 10 mai flota companiei aeriene Air Mol-dova a fost completată cu o aeronavă nouă, de tip Embraer 190, care a aterizat în Chişinău, pe aeroportul de bază al companiei, direct de la uzi-na producătoare. În timpul ceremoniei de inau-gurare aeronava a fost botezată în numele Dom-nitorului "Ştefan cel Mare".

Sursa: www.airmoldova.md

La iniţiativa Asociaţiei Cultura-le Româno-Italiene EUROPA, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) şi al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) din Veneţia, în 30 şi 31 octom-brie a.c., Diaspora românească şi-a adunat reprezentanţii la Casa Română, pentru o conferinţă inti-tulată Şanse Egale într-o Europă Unită. Întrunirea îşi propunea să disece o multitudine de probleme: de la parteneriatul cu autorităţile publice române, italiene şi basa-rabene în vederea optimizării ca-pacităţii manageriale a mediului asociativ românesc, până la recu-perarea elitelor, de la problemele mass media şi cele de imagine a românităţii, până la cele legate de muncă şi de asigurarea socială a românilor din exod.

Nu mi-am propus în nici un fel să scriu un material eshaustiv despre acest eveniment, măcar şi din simplul motiv că nu am putut să asist decât la cea de a doua zi a Conferinţei. Sunt însă câteva gânduri pe care aş dori să le reiterez, or tot ce s-a discutat şi tot ce poate să se modeleze din această întrunire, ar putea/ar trebui să influenţeze pozitiv, să dinamize-ze în continuare viaţa şi activitatea Diasporei.

S-a discutat mult şi pe diverse teme şi au venit şi lideri de asocia-ţii chiar bine pregătiţi să vorbească despre obiectivele, reuşitele, greu-tăţile pe care le întâmpină. Au fost exprimate atitudini, idei, îndemnuri. Poate, mă gândesc acum, cu min-tea cea de pe urmă, era cu cale ca să se contureze, în final, o sinteză, o rezoluţie, o declaraţie către toată Diaspora română-moldavă din Italia, în contextul alegerilor din 28 noiem-brie a.c. Poate. Până la urmă, conţi-nutul contează, iar conţinutul acesta

Veneţia. Conferinţa „Șanse Egale într-o Europă Unită”Diaspora româno-moldavă dă semne de unitate naţională

a fost: ideea de unitate a românităţii, de rezistenţă demnă printre străini, de păstrare a valorilor naţionale, a unei legături cât mai strânse atât în interiorul Diasporei, cât şi cu Româ-nia, cu Basarabia, pentru a sprijini, întâi de toate, procesele democratice de acasă.

Am căutat să mă pronunţ asupra unor aspecte de principiu: unitatea reală a Diasporei româneşti în Italia, imaginea ei, alias imaginea poporului român (reală, nu deformată), dar şi structurile prin care aceste dezide-rate ar putea fi atinse, dar şi cadrul administrativ unitar, adică vehiculul prin care Diaspora ar putea comuni-ca în mod coerent cu structurile de resort din România şi R. Moldova. Presa italiană, atât cea scrisă, cât şi cea electronică, are tendinţe de a îngroşa vădit culorile, atunci când e vorba de români, a să nu spunem mai mult. E destul să amintesc despre un ’’nevinovat’’ apel al celui mai inofen-siv post de radio, Radio Maria, care făcea un apel de ’’înfiere’’ a câini-lor din România: ’’Salvate un cane romeno! Salvate un cane romeno!’’ Presa scrisă a fost şi mai rămâne încă destul de agresivă şi tendenţioasă, lucrurile echilibrându-se un pic doar în urma cazului cu moartea Marici-căi hăhăianu de la lovitura în plin a unui derbedeu italian. Ce poţi opune acestor vădite ostilităţi într-un spaţiu care, în fond, profită de colapsul din

Est, absorbind braţe de muncă ieftine?... Avem noi o Diasporă unită? Nu a purtat ea cu sine aici înclinaţia spre suspiciune, invidie, discordie, într-un cuvânt, acel gol etnic des-pre care ne prevenea încă marele Eminescu?...

Este nevoie de un cadru instituţional care să lucreze pentru unitate şi imagine, de un organ de presă comun, de investiţii. Institutul Cultural Român din Veneţia, putând acum, nu întâmplător numele de Institut Român de Cultură şi Cercetare umanisti-că, are un anumit rol în coagularea Diasporei şi participarea la mani-festările acestuia sunt,

adeseori, unica gură de oxigen pentru ea, dar obiectivele Institutului sunt, în majoritatea lor, suficient de elitiste, realizate, în cea mai mare parte, în colaborare cu instituţii academice, diplomatice. Şi atunci?... Atunci poate că s-ar cere o subdiviziune în cadrul aceluiaşi Institut sau s-ar putea crea un cadru paralel, o altă formulă, care să aibă în grijă Diaspora, problemele ei?...

Am apreciat în mod aparte faptul că evenimentul a întrunit Diaspora într-un tot întreg, fără a ţine cont de maluri de Prut, apoi, fără îndoială, prezenţa la Conferinţă a demnita-rilor români şi italieni, în parte a Secretarului de Stat Eugen Tomac, şef al DRP, senatorul Viorel Badea, vicepreşedinte al Comisiei pentru Relaţii Externe în Senatul României, al Ambasadorului României in Italia, Răzvan Rusu. Pe noi, basarabenii, ne-a bucurat în mod special sosirea la Veneţia a istoricului Ion Negrei, viceprim ministru în Guvernul R. Moldova. Toţi au căutat să încura-jeze, să direcţioneze. Luarea sa de cuvânt la IRCCu, dar şi la biserica din Mestre, alături de ex parlamentarul Ştefan Maimescu, ne-a îmbărbătat foarte mult. Gazda evenimentului, director interimar al IRCCu Monica joiţa a conturat, pe moment, şi o soluţie, oferindu-se să primească, până la 1 ianuarie, proiectele asoci-aţiilor române şi basarabene pentru anul 2011, urmând ca acestea să fie puse în discuţie şi, eventual, aco-perite financiar. ( Proiectele pentru 2012, la rândul lor, urmând să fie depuse până în luna iulie a anului vi-itor). Asta daca DRP va avea la acea oră desemnat şi un buget separat pentru acestea. Mai mult, poate că şi un coordonator în plus, în echipa IRCCu, care nu are decât 6 persoane.

Autorităţile române, Secretarul de Stat Eugen Tomac, a apreciat cu des-chidere soluţia oferită de dna director joiţa. Şi a lăsat să se înţeleagă că ideea poate fi îmbrăţişată, că se poate spera. Ne rămâne să sperăm. Şi să depunem proiecte. Şi să spunem Doamne ajută.

Se va mai scrie, cred, despre aceas-tă Conferinţă cu semne bune, aparte. Trebuie să se scrie. Doar aşa se mişcă spiritul în lume.

Eugenia buLat

gazetaBASARABIEI 51-15 noiembrie 2010

Avem nevoiede Europa?

Tezele partidelor democratice privind integrarea europeană în contextul campani-ei electorale actuale au scos în evidenţă un euroscepticism în societate vis-a-vis de oportunitatea şi feza-bilitatea proiectului european, aducîndu-se argumente că moldove-nii nu sunt suficent de pregătiţi în sens civilizaţi-onal să adere la uE. Mai mult decît atît, se mai şi suţine că „lozinca integrării europene a R. Mol-dova este dovada lipsei de soluţii sociale şi poli-tice interne ale guvernărilor de la Chişinău”(a se vedea, de exemplu „Timpul” din 25.10.10).

În principiu, nu e nimic nou în vehicula-rea acestor păreri care au fost auzite şi în alte contexte geografice şi temporale. A fost Spa-nia după Franco pregătită să adere la uE? Dar Portugalia dupa Salazar? Dar Grecia după jun-ta militară? Ce mentalitate aveau şi cît de pre-gătiţi din punct de vedere social şi economic erau românii şi bulgarii cînd au aderat la uE? Există, bineînţeles, Criteriile de la Copenhaga, însă chiar şi la momentul de faţă deciziile po-litice de anvergură sunt luate în baza unui me-lanj de principii şi interese. Dacă maximalismul adolescentin al „meritelor” şi „dreptăţii” ar fi fost inclus în procesul de luare a deciziilor în cance-lariile occidentale proiectul european ar fi fost irealizabil. Care este doza de cinism într-o mare de idealism este greu de spus, însă Europa (în măsura în care putem folosi această noţiune ca şi cu ar reprezenta ceva uniform), a lovit bara (de exemplu încremenirea politică şi militară de care a dat dovadă în gestionarea războiului dezintegrării Yugoslaviei) şi loveşte în continu-are (consolidarea partidelor de extremă dreaptă în baza falselor pericole din partea imigraţiei). Totodată, este singurul pol de atracţie, singurul model de prosperitate şi democraţie pe care îl avem în această parte a lumii.

În politică, dar şi în viaţă, nu există merite, după cum nu există dreptate. Există voinţa de a progresa şi o conjunctură politică favorabilă. Dacă Moldova le va avea pe ambele atunci va europeniza societatea şi va adera la uE conco-mitent, deşi, după cum stipulam anterior, inte-grarea europeană nu va însemna automat raiul pogorît pe pămînt, vom face greşelile noastre în continuare, ba vom mai subscrie şi la greşelile Bruxelles-ului, volens-nolens.

Totodată, proiectul european este un vehi-cul de modernizare a ţării, vehicul care în situa-ţia noastră geografică nu poate fi, pur şi simplu, evitat. Teoretic, am putea presupune că politi-cile dezvoltate şi implementate cu forţe proprii (de exemplu, tigrii est asiatici) sunt mai durabile în sens social şi economic, însă nu putem aplica un asemenea model deoarece atracţia civilizaţi-onală a Europei este prea mare în acest context pe care, evident, nu-l putem schimba.

E o întrebare retorică, pînă la urmă, dacă avem nevoie de Europa, deoarece nu existe al-ternative, vrea poporul acest lucru sau nu, vor elitele acest lucru sau nu, este un curs al istoriei care nu poate fi schimbat. Astfel, vectorul eu-ropean este decis de proximitatea geografică, iar nivelul de subdezvoltare a ţării determină gradul de suferinţe sociale pentru recuperarea decalajului existent între Moldova şi statele oc-cidentale.

Cînd nu vom mai pune întrebări retorice pri-vind civilizaţia europeană s-ar putea chiar şi să ne trezim de cealaltă parte. Adevărat, va trebui să muncim mult, dar nu de dragul unei Europe abs-tracte, ci pentru propria libertate şi prosperitate.

Iulian Fruntaşuwww.fruntasu.com

AVIZ priVinD aleGerile parlamentare anticipate

din republica moldova,care vor avea loc la 28 noiembrie 2010

ora 07:00-21:00consulatul general informează, că cetăţenii republicii moldova

îşi pot exprima votul la secţiile electorale,care vor fi deschise în următoarele oraşe:

Ancona – str. Scrima, n. 16 (intrarea Piazzale Loreto, n. 2);

bergamo – str. Largo G. Roentgen, 2;bologna – str. Antonio Canova, 30;brescia – Vicolo del Manzone, 18;Faenza – Sla Conferenza della Casa di Associayio-

ne, str. Ladeschi 3/A;mestre – str. Palazzo, 1, Casa Comunale;milano – str. Mascheroni, 23;napoli – str. Duomo, nr. 214;padova – str. Prato della Valle, 97,Pallazzo della

Loggia Amulea;parma – str. Argonne, 4, Quartiere Molinetto;perugia – str. S. Lucia, nr. 2;roma – Sediul Ambasadei Republicii Moldova în

Republica Italiană, str. Montebello, 8;trento – str. Zamba, 11, et. 4;treviso – Patronato ACLI. Str. S. Nicolo, 42;torino – str. Morandi, 10;Verona - Vicolo Volto Citadella 8 A

cetăţenii republicii moldoVADe peste hotare nu Vor putea reVeni AcAsă

Este un lucru cunoscut că în anii de guvernare comunistă circa un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova au fost nevoiţi să plece peste hotare în căutarea unui loc de lucru. Comuniştilor le conve-nea de minune „să alunge” oamenii în ţări străine minimum din două motive. Pe banii trimişi de ei acasă, practic trăia întreaga ţară – economia, bugetul de stat, înşişi comuniştii, care, evident, nu-şi mai băteau capul să creeze noi locuri de muncă sau să dezvolte economia. Al doilea motiv: fiind peste hotare, aceşti oameni nu puteau să voteze, iar aceasta îi avantaja enorm pe comunişti, care puteau să se menţină la putere fiind susţinuţi de mai puţin de o treime din numărul total de alegători din Republica Moldova.

Guvernul Filat a declarat problema cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare drept o prioritate şi a purces la solu-ţionarea ei. În primul rând, a fost instituită o comisie guvernamentală, care a luat la control situaţia copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, în rezultatul plecării părinţilor lor la munci peste hotare. Apropo, comu-niştii niciodată nu s-au arătat măcar îngri-joraţi de situaţia acestor copii. În al doilea rând, Guvernul a venit cu iniţiativa instituirii unei Agenţii pentru relaţia cu cetăţenii Republicii Moldova din afara hotarelor ţării. În al treilea rând, a fost elaborat şi aprobat Programul „PARE 1+1”, potrivit căruia Gu-vernul va aloca un leu la fiecare leu investit de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotare în economia ţării. În al patru-lea rând, Guvernul Filat a demarat negoci-erile pe marginea liberalizării regimului de vize cu uniunea Europeană, proces ce s-ar putea finaliza cu succes peste 18 luni. Ceea ce înseamnă că peste aproximativ un an şi jumătate, cetăţenii Republicii Moldova vor putea circula liber în Europa. În al cincilea rând, au fost create toate condiţiile pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să poată vota în ţările în care se află. Nemaivorbind deja de iniţierea negocierilor privind sem-narea cu mai multe ţări a acordurilor de protecţie socială a cetăţenilor noştri. Într-un cuvânt, au fost depuse eforturi pentru a asigura respectarea drepturilor cetăţenilor noştri peste hotare, precum şi ulterioara lor revenire acasă, unde ar avea posibilitate să-şi refacă familiile, să lucreze şi să aibă un trai decent.

Comuniştii au declanşat deja ata-curi masive împotriva celor, pe care s-au deprins să-i considere robi. Recent, PCRM a anunţat că va contesta în judecată decizia de constituire a secţiilor de votare peste hotare, scopul creării cărora a fost asigura-rea condiţiilor adecvate pentru exercitarea dreptului de vot de către conaţionalii noştri. Este o dovadă directă că PCRM nu şi-a schimbat deloc atitudinea faţă de cetăţenii ce muncesc peste hotare şi că, în cazul revenirii la putere, comuniştii vor anula toate procesele începute de Guvernul Filat în vederea reunirii familiilor, creării locurilor

De ce nu trebuie admisărevenirea comuniştilorla guvernarecontinuare din pagina 3 de muncă, atragerii cetăţenilor Republicii

Moldova de peste hotare în calitate de investitori în economie etc.

dezVoltAreA inFrAstructurii şi Agriculturii Ar puteA Fi stopAtă

În doar un an de guvernare, Guver-nul Filat a atras de peste hotare ajutor nerambursabil în valoare de peste 1,3 mlrd. dolari SuA. O bună parte din această sumă este destinată proiectelor de infrastructură şi dezvoltării agricul-turii. Apropo, aceste două domenii sunt prioritare pentru Guvernul Filat şi o dovadă în acest sens sunt sumele alocate din bugetul de stat în primele opt luni ale anului curent. În această perioadă, pentru susţinerea agriculturii, gospodăriei piscicole şi silviculturii au fost alocate 603 mil. lei (+11,2%). Pentru subvenţionarea producătorilor agricoli – 281,4 mil. lei (iar pentru întreg anul 2010 în acest sens sunt prevăzute 430 mil. lei). De asemenea, în această perioadă, cheltuielile Fondului Rutier au crescut cu 87,2% şi au constituit 323,1 mil. lei.

Dar să revenim la ajutorul nerambur-sabil din exterior. În acest context ar fi de menţionat că deja a demarat reconstruc-ţia unor drumuri de importanţă naţională, iar în scurt timp va demara reabilitarea sistemelor de irigare. Ştiind atitudinea comuniştilor faţă de partenerii externi (unii pur şi simplu au fost izgoniţi din ţară în perioada guvernării precedente), există motive pentru a presupune că, în cazul revenirii lor la putere, aceste importante procese pentru ţară pur şi simplu vor fi stopate. Cu atât mai mult că avem şi un precedent, când o importantă organi-zaţie internaţională a sistat un proiect de reabilitare a drumurilor din Moldova, anume din cauza faptului că guvernarea comunistă a încercat să lobeze o compa-nie, care urma să câştige concursul pentru executarea lucrărilor de construcţie. O atare atitudine este un motiv suficient pentru a presupune că, în cazul revenirii comuniştilor la guvernare, Moldova va rata şansa de a avea o agricultură şi o infrastructură dezvoltată.

Valeriu andreev

gazetaBASARABIEI6 1-15 noiembrie 2010

oPinii

Italia – o ţară careşi-a hotărât soarta prin vot

În faţa unui eveniment aşa de important ca alegerile anticipate din 28 noiembrie, când poporul Republi-cii Moldova urmează să-şi hotărască destinul nu numai pentru cei patru ani înainte, dar pare-se că pentru o epocă întreagă, nu pot să tac, nu pot să fiu indiferent, cu toate că sunt departe de ţară. Moldova este şi ţara mea. Moldova este şi ţara voastră, a tuturor moldovenilor împrăştiaţi în lumea largă. Nu ne-am lăsat ţara cu inimă uşoară, cu toate că am trecut prin aventuri de neînchipuit anume pentru a o lăsa, fugind de sărăcia de acasă. unii din noi, punându-şi la cale treburile şi copiii, au zis poate că nu se mai întorc acasă în veci. Alţii, pentru a reveni la baştină, aşteaptă vremuri mai bune. unii, sătui de pâi-nea amară a străinătăţii, s-ar întoarce chiar azi. Dar nu se va găsi niciunul printre noi care să zică că Moldova nu-i este dragă. Fie cât de frumoase locurile şi oraşele unde ne aflăm, la noi tot e mai bine:

„La noi mai dulce-mi pareşi pâinea din ştergar,şi apa din izvoare,şi-acel cireş amar...Mai verde e pomătul,Mai scurt e lungul drum,La noi chiar şi omătulMai cald e nu ştiu cum.”

(Gr. Vieru)Vrem binele patriei noastre cu

toţii, şi cei care se vor întoarce mai devreme sau mai târziu acasă, şi cei care au prins rădăcini pe alte melea-guri. Şi de aceea şi unii, şi alţii ne vom gândi cum să ne ajutăm ţara la aceste foarte importante alegeri par-lamentare din 28 noiembrie 2010.

Mai întâi de toate este important să participăm, căci votul fiecăruia dintre noi poate cântări foarte greu în şubredul echilibru politic din ţara noastră. Să nu zică nimeni că politica nu-l interesează, că politica e murda-ră, că toţi politicienii sunt hoţi. Aces-

te scuze pentru a nu vota nu-s credi-bile. Pentru că suntem noi, cei mulţi, cei care îi ascultă şi îi aleg pe politici-enii de la conducere. Noi îi lăsăm să murdărească politica, noi îi lăsăm să fure. Politica trebuie să ne pasioneze în cel mai înalt grad. Să luăm exem-plu de la poporul italian. În timpul celor două decenii de fascism nu s-a votat, dar, odată căzut regimul lui Mussolini şi alungaţi ocupanţii ger-mani, Italia şi-a decis soarta prin vot. În 1946, printr-un referendum popu-lar, italienii au trebuit să aleagă între republică şi monarhie şi au ales repu-blica. Şi cu ce mândrie de cetăţeni cu drepturi depline, şi cu ce emoţie au mers să voteze atunci, pentru prima dată în viaţă, milioanele de italience, lipsite până atuncea de dreptul de a vota! Tot în 1946, cu aceeaşi proce-dură de vot, a fost aleasă Adunarea Constituantă care a elaborat şi adop-tat Constituţia Republicii Italiene. Primul articol al acestei Constituţii declară că Italia este o republică de-mocrată bazată pe muncă, punând deci munca şi respectul faţă de omul care munceşte mai presus de orice titlu şi glorie. Italienii se mândresc, şi pe bună dreptate, cu Constituţia lor. În 1974 un referendum propus de foarte activul Partid al Radicali-lor Italieni condus de inimosul Mar-co Pannella proclamă libertatea de a divorţa. Iar în 1981 referendumul propus de Vatican în vederea aboli-rii legii care permitea avortul are ca rezultat un „nu” popular hotărât. În felul acesta, prin lupta politică dusă de lideri şi prin participarea energică a maselor, Italia s-a modernizat. ţara aceasta a avut şi are încă de luptat cu o mafie nemiloasă. A cunoscut terorismul „brigăzilor roşii” care au comis atentate sângeroase, răpirea şi executarea lui Aldo Moro. Între 1992-1994 un scandal de proporţii, numit „Tangentopoli”, descoperă că toate partidele parlamentare mari

Asociaţia „Plai” laun an de activitateSărbatoarea Sfintei Parascheva, protectoare a întregii Moldove, organizată pe 31 octombrie la Torino de către asociaţia ”Plai” , a adunat laolaltă asociaţiile de basarabeni, români şi italieni.

O sărbătoare a asociaţiilor care reprezintă diferite naţiuni o poţi des întâlni la Roma, Padova sau în oricare alt oraş al Italiei, din simplu fapt că astăzi Italia este cu adevărat multietnică. Dar să vezi atâţia tineri basarabeni şi români, uniţi în acelaşi ansamblu de dans popular, e greu de imaginat la Roma. Şi nu pentru că nu ar exista tineri la Roma, ci deoarece, dintr-o seamă de motive obiective şi subiective, cei de la ansamblul de dans „hora Moldovei” din Roma nu reuşesc să adune dansatori.

La Torino însă acest lucru a fost posibil. Deja de mai mult timp dna Larisa Olărescu, preşedintele asoci-aţiei ”Basarabia”, îmi vorbea despre aceşti tineri minunaţi, despre Iurie Răileanu, un basarabean de 21 ani, care pe lângă muncă, studii şi al-tele, de trei ori pe săptămână face dans popular şi dans modern cu un grup de basarabeni şi români. Sunt tineri care astăzi în Italia fac ade-vărate minuni, este o experienţă de orgoliu pentru noi, cei aflaţi cu voie şi fără de voie departe de me-leagurile natale. Totodată, este un exemplu pentru conaţionalii noştri împrăştiaţi prin lume.

De hramul asociaţiei ”Plai”, care a ajuns la un an de activitate, au venit în Via Trento, pe ploaie şi frig, circa 200 de spectatori, care s-au bu-curat de melodiile grupului forlcloric ”Plai” ; interpretă - dna Natalia Petică, în spatele căreia era mereu la fluier şi caval soţul său, Vitalie Petică, la cobză - Iurie Secu şi la vioară -Corne-liu Babără, student la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano. Specta-colul a fost prezentat de către tinerii Anişoara Patică şi Gheorghe Raica.

Pe parcursul acestui an, alături de acestă asociaţie a fost mereu aso-ciaţia ”Basarabia”, care în acea seară a colorat scena prin costumele gru-pului de dans ”hora Basarabiei”, care a prezentat un dans ţigănesc. Dan-satorii de la ”Dacia”, asociaţie româ-

nească, au adus un colorit oltenesc; este un grup de dans românesc care valorifică de ani de zile patrimoniul nostru cultural comun. S-au adus cuvinte de mulţumire şi recunoştin-ţă coreografului Mihai Chiriac, care a plămadit la Torino trei grupuri de dans Busuiocul, hora Basarabiei şi Dacia. Aceste grupuri continuă să existe şi să promoveze tradiţiile noas-tre de dans popular, chiar dacă core-ograful şi fondatorul lor este de doi ani întors la baştină.

Au evoluat tinere talente ca: in-terpreţii Vladislav Cigoleia, Lora Cibo-tari cu Galbenă gutuie, dansatoarea Virginica Moraru, poetul Sergiu Ma-tei, care este în pragul lansării primei sale culegeri de poezii.

Reprezentantul Consulatului Ge-neral de la Bologna, Vadim Zmeu, a înmânat diplome de recunoştinţă ale asociaţiei ”Plai” cu titlul de voluntar al anului 2010, la 6 persoane care s-au implicat activ în colectarea de fon-duri şi ajutoare pentru satele Moldo-vei afectate de inundaţii şi o diplomă cu titlul de asociat de onoare pictori-ţei Paula Ciobanu Mariuţ.

Grupul de cântece şi dansuri oc-citane ”Armonia” ne-a făcut să admi-răm tradiţiile de la hotarul italo-fran-cez, dar au avut şi o surpriză pentru spectatori - interpretarea italiană prin dans şi melodie a cânetecului Alunelul.

Nadia Crăiţămândră din Slobo-zia- Mare, interpretă de muzică po-pulară din Moldova, care la 20 iunie curent şi-a lansat primul album de melodii populare de la vatră, a cân-tat câteva melodii, urmată de for-maţia de muzică populară ”Amurg”, lider vocal Natalia Dohoter. un tânăr cu un talent de invidiat al formaţei ”Amurg”, Claudiu Rotar (24 ani), ori-ginar din Sibiu, a venit cu o interpre-tare de suflet a cântecului Trandafir de la Moldova, cu care s-a încheiat acestă serată.

Asociaţiile de moldoveni din Ita-lia fac multă cinste ţării de origine, iar prin eforturi zilnice aceşti oameni reuşesc să menţină şi să transmită vi-itoarelor generaţii un tezaur cultural de nepreţuit.

Olga COptu

erau încurcate în finanţări ilicite; vechiul sistem politic al ţării se pră-buşeşte şi se va vorbi în continuare despre moartea Primei Republici şi naşterea Republicii a Doua. Astăzi Italia se confruntă cu fenomenul Berlusconi, care îi subminează au-toritatea pe plan internaţional. Dar cu toate aceste lucruri care la pri-ma vedere ar trebui să te descura-jeze, italianul nu a devenit indife-rent. Politica îl interesează, ea are pentru el o importanţă aproape tot atât de mare ca şi fotbalul. Întreba-rea este: Sunt oare moldovenii mai răi? Şi de ce ar trebui tocmai noi să nu ne ocupăm de politică, lăsând politica să se ocupe de noi?

La alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010 se vor ciocni din greu partidele din actuala coaliţie de guvernământ (Liberal,Liberal-Democrat, Democrat şi Alianţa Moldova Noastră) cu Partidul Co-muniştilor.

Noi, emigranţii, cu cine vo-tăm? Care sunt semnificaţiile şi im-portanţa votului nostru?

Noi ştim că în Italia a existat un partid comunist de un milion de oameni, că a avut la conducere personalităţi ieşite din comun ca Palmiro Togliatti, Enrico Berlinguer, Luigi Longo. Că comuniştii italieni au participat activ la făurirea unei Italii moderne (aveau în Adunarea Constituantă 104 locuri, şi mai erau socialiştii cu 115!). Că urmaşii lor de astăzi nu sunt nişte monştri, comu-nistul Nichi Vendola este chiar un lider carismatic. Pe lângă aceasta, aici în Italia laicismul, cultura în ge-nere şi tot ce se cheamă progresist se află de obicei la stânga. jurna-liştii de dreapta se plâng chiar de o anumită discriminare în acest sens. Deci, dacă ar fi să votăm pentru partidele din Italia, am putea alege stânga fără mari mustrări de con-ştiinţă. Din contra, a vota stânga în Moldova – şi-i am în vedere pe co-muniştii moldoveni – e cu totul alt lucru. Clica lui Voronin n-are nimic în comun cu spiritul stângii europe-ne. Aceasta e formată din inşi cu o mentalitate sovietică nereformată, oameni retrograzi care se ţin de niş-te formule demult răsturnate cum ar fi „limba moldovenească”, care au promovat şi promovează izola-rea ţării noastre şi care s-au menţi-nut la putere numai datorită nostal-giilor unor oameni aduşi la sapă de lemn. Pe lângă aceasta, comuniştii moldoveni s-au dovedit a fi, ce iro-nie, şi nişte capitalişti hrăpăreţi.

Să votăm deci. Este în puterea noastră să aflăm unde se găseşte cea mai apropiată secţie de votare? Da, e pe vârful limbii! Este în pute-rea noastră de a plăti biletul dus-întors până la secţia de votare? Da, am pus de atâtea ori bani pe masă la nunţi şi cumătrii şi uite că sun-tem bine sănătoşi! Este în puterea noastră să organizăm după votare o petrecere cu vin roşu şi cârnă-ciori? Oho!!!

Voi merge la votare. Voi vota pentru ţara mea viitoare. Pentru livezile ei nesfârşite de meri, de pruni şi de nuci. Pentru podgoriile şi cramele ei. Pentru autostrăzile şi drumurile ei netede de asfalt. Pen-tru oraşele ei moderne, cufundate în aroma florilor de tei.

Victor Druţă

gazetaBASARABIEI 71-15 noiembrie 2010

agonia unui basarabEu plec, căci Patria acum mă cheamă;Şi ştiu că nu doreşti, dar cum să nu plec, mamă?!Cum pot să stau, când mi se pune sare şi venin pe rană?Şi cel mai dureros, când tot al tău ţi-o pune, mamă.

Nu am să tac, când cineva îmi înjoseşte neamul,Eu am dreptate şi credinţă, ei au doar buzunarul.Nu am să fug, când ei vor arunca cu plumb în mine,Sunt plin de dragoste de ţară, iar ei - plini de ruşine.

Şi ştiu, exist-o sută de motive pentru a trăi,Dar îmi ajunge unul, pentru care aş muri!E „Patrie” cuvântul ce-mi trezeşte inima din somnŞi deşteptat, nu pot, nu pot să mai adorm.

Nu-i greu de înţeles, de ce pe ea anumeDin orice colţ al lumii în fine o alegi:E casa ta, e neamul, e limba cea iubită,E pâinea mamei caldă, cu dragoste gătită.

Eu am să lupt, căci primul pas aici eu l-am făcut:Pentru izvorul, codrul, cerul sub care am crescutŞi pentru sângele ce niciodată apă nu s-a făcut,Dar care curge, curge, prea mult a curs pe Prut.

„Suntem români şi punctum!”-Am repetat în urma ta de-atâtea ori,Dar vezi de sus, „Mărite”, mai avem dubii noiMai trebuie să moară încă câţiva poeţi,Ca să-nţeleagă unii că pixul nu-i hârleţ.

Şi ce ar fi să fie „piciorul” meu „de plai”un paradis de ţară fără de „spini şi scai”.Şi ce ar fi să fie, cum străbunii au votat,Pământul de la Nistru pâna la Tisa stat.

Oleg Chicu, 2009

STIMAţI CETăţEnI!Vă invităm la o întâlnire cu Prim-Ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, în data de 17 noiembrie 2010, ora 18.00, la Roma.

Pentru detalii sunaţi la tel. 328 2167650

“Doina, dor şi omenie”Pe 24 octombrie curent, în cadrul proiectului “ne-lla nostra città nessuno è straniero”, organizat de Primaria oraşului Rovigo, a avut loc sărbătoa-rea “Doina, dor si omenie”, la care a fost invitat domnul Consul General al Republicii Moldova la Bologna, nicolae nucă de primarul oraşului gaz-dă, dl. Fausto Merchiori şi dl. Consul General al României la Trieste, Radu Octavian Dobre.

În cadrul acestei festivităţi s-a accentuat necesita-tea colaborării între comunităţile românilor şi moldove-nilor din Italia şi autorităţile italiene pentru o integrare armoniosă şi o creştere continuă a acestora ca o familie.

În discursul sau, dl. Nicolae Nucă a mulţumit auto-rităţilor locale italiene pentru condiţiile optime de lucru şi de şedere asigurate cetăţenilor Republicii Moldova din oraşul Rovigo, precum şi conaţionalilor pentru cali-tăţile frumoase ale neamului nostru, în păstrarea şi res-pectarea cultului strămoşesc, dragostea pentru datini şi tradiţii.

Moldovenii şi italienii au fondat o asociaţie comună la Brescia„Moldbrixia” este denumirea asociaţiei italiano-moldo-veneşti fondată acum două zile la Brescia, Italia, comu-nică DECA-press. Asociaţia are statut de organizaţie non-profit şi reuneşte în rândurile sale cetăţeni moldoveni stabiliţi sau care muncesc temporar în Brescia şi localităţile limitrofe, dar şi cetăţeni italieni.

Preşedinta Asociaţiei „Moldbrixia” este Lilia Bicec, o fos-tă jurnalistă din Glodeni, stabilită

de mai bine de un deceniu în Ita-lia. Lilia Bicec este cunoscută şi ca autoare a volumului „Testamentul necitit”, un roman autobiografic care descrie soarta autoarei până şi după plecarea sa în Italia. Po-trivit Liliei Bicec, asociaţia îşi pro-pune să devină o „umbrelă” şi o punte de afirmare pentru cei circa patru mii de moldoveni din Bres-cia. Asociaţia va activa pe princi-piul cooperării dintre moldoveni şi italieni, pornind de la principiul fraternităţii şi ajutorării reciproce.

În discursul rostit la lansarea asociaţiei, Lilia Bicec a spus că „în

viaţă există valori şi amintiri care contează mai mult decât banii acumulaţi cu mare sacrificiu”. Puţini italieni cunosc capacităţi-le intelectuale ale moldovenilor, astfel încât este indicat să le de-monstrăm că şi noi avem valori şi tradiţii, demne de urmat, a mai remarcat Lilia Bicec.

Sociologul şi preşedintele So-cietăţii creştine internaţionale din oraşul Brescia, Giacomo Mantelli, prezent la ceremonia de lansare a asociaţiei, a spus că unindu-se în această asociaţie, moldovenii au posibilităţi mai mari să organizeze

unele servicii în beneficiul tuturor, inclusiv al italienilor. „În acest fel, italienii vor cunoaşte mai bine su-fletele şi aspiraţiile moldovenilor,” a spus Mantelli.

Denumirea „Moldbrixia” îm-bină cuvintele „Moldova” şi „Bri-xia” – numele antic al actualului oraş Brescia.

Brescia este un oraş din regi-unea Lombardia, situat la poalele Alpilor şi având o populaţie de circa 200 mii de locuitori. Ora-şul este capitala administrativă a provinciei Brescia, una dintre cele mai mari din Italia.

În cadrul proiectului Centrul Pro-Diaspora MODOVA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asoci-aţiile moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole privind crearea şi activitatea asociaţiilor, cu obiec-tivul de a oferi asistenţă atât asociaţiilor constituite formal, cât şi grupurilor informale, care doresc pe viitor sa fie recunoscute legal. În acest număr propunem atenţiei dvs. un scurt istoric la apariţiei şi evoluţiei asociaţiilor de imigranti în Italia.

Asociaţiile imigranţilor din italia: scurt istoric

Naşterea şi evoluţia asociaţiilor de „stranieri” în Italia este în strânsă legătură cu situaţia imigranţilor din această ţară şi cu le-gile/normativa în domeniul imigraţiei. Mai jos vom vorbi despre cum au apărut primele asociaţii, în baza căror mişcări sociale sau politice, şi care este situaţia lor la etapa actuală. Evoluţia acestui fenomen o putem împărţi in trei etape, începând cu anii 70 şi pâna astăzi.

prima etapă : anii 70 - începutul anilor 80

In această perioada asociaţiile străinilor reflectau situaţia generală a imigranţilor din Italia. Ele se caracterizau printr-o prezenţă masivă a studenţilor originari din Orientul Mijlociu, din unele ţări de pe continentul african sau asiatic şi din America Latină, in particular Chile. Aceste organizaţii reprezentau dife-rite colective studenţeşti (de ex. uniunea Studenţilor Islamici din Italia) sau simpatizanţi/membri ai partidelor politice din ţara de origine. De asemenea, erau prezente şi diferite aripi/secţiuni ale Mişcărilor de Eliberare Naţională, operative peste hotarele ţărilor respective, cum ar fi cele din Eritrea, Palestina sau Iran. Scopul acestor asociaţii, asa-zise „politice”, a fost lupta contra regimurilor dictatoriale prin sensibilizarea opiniei publice în Ita-lia. Liderii acestor asociaţii aveau un nivel înalt de cultură, cu studii făcute în ţara de origine sau înscrişi la universităţi italiene.

A doua etapă: începutul anilor 80 – prima parte a anilor 90

În această perioadă apar primele asociaţii care se ocupă de condiţiile de trai al străinilor din Italia. Creşterea numărului de imigranţi a condus, evident, şi la creşterea problemelor acestor persoane. Din acest motiv apar tot mai multe organizaţii non-pro-fit, care oferă asistenţă în găsirea unui loc de muncă, a spaţiului locativ, rezolvarea problemelor birocratice legate de permisul de şedere şi altele. Totodată apar asociaţii cu caracter recreativ-cul-tural, implicate în organizarea de evenimente pentru a menţine şi promova propriile tradiţii şi obiceiuri. Este interesant faptul, că multe din aceste asociaţii erau susţinute de sindicat (senegalezii) sau de structuri religioase (filipinezii). În acest mod apar primele alianţe între organizaţiile italiene şi cele străine.

În 1986 a fost adoptată prima lege italiană, care reglea-ză prezenţa imigranţilor - Legea 943. Acest fapt a condus la o creştere masivă a auto-organizării imigranţilor şi asociaţiilor acestora, recunoscânduli-se dreptul la tutela identităţii cultu-rale. Sociologii au numit-o „perioada de aur” a asociaţiilor de imigranţi. Necesitatea de ”a se apăra” în faţa populaţiei locale, înarmată cu diferite prejudecăţi, a catalizat apariţia noilor forme asociative si de coordonare colectivă. În acest context s-a în-scris perfect „Manifestarea naţională contra rasismului, pentru drepturile imigranţilor şi egalitate”, organizată pe 7 octombrie

1989 de către asociaţiile de imigranţi împreună cu asociaţiile şi sindicatele italiene. Această mişcare a condiţionat apariţia dife-ritor reţeli asociative atât la nivel naţional, cât şi local/teritorial. Acest impuls social a contribuit semnificativ la promulgarea Le-gii Martelli, care, la rândul său, a adus asa-numita „sanatorie”. S-a intensificat colaborarea între organizaţiile obşteşti italiene şi de imigranţi, realizând un pas important în creşterea auto-orga-nizării „stranierilor”.

Legea 39 din anul 1990 a fost un alt pas important în schimbarea situaţiei asociaţiilor. Această lege a dat regiunilor posibilitatea de a finanţa asociaţiile de imigranţi înscrise la Re-gistrul Regional, ceea ce a dus la creşterea numărului asocia-ţiilor „ formale”: tot mai multe grupuri informale se înscriu în registrele regionale.

Odată cu această creştere calitativă, devine tot mai greu pentru instituţiile italiene să identifice reprezentanţi în amalga-mul asociaţiilor, nu este clar cu cine dintre ei să dialogheze şi cui să-i dea credibilitate. În plus, există şi problema cunoştinţelor despre situaţia reală a imigranţilor. Cum se poate rezolva aceas-tă situaţie? Calea a fost simplă şi chiar paradoxală: „obligarea” imigranţilor de a se organiza în asociaţii în baza naţionalităţii şi apoi contactul şi relaţionarea cu ele în cadrul diferitelor or-gane consultative (Consulta per gli immigrati). Rezultatul? Se formează un sistem de asociaţii de imigranţi impus de către băş-tinaşi prin optica şi exigenţele lor, dar care nu reflectă necesită-ţile străinilor. Reprezentanţii asociaţiilor de străini erau aleşi de insituţiile italiene în baza convingerilor şi scopurilor italienilor. Acest fenomen îl găsim şi astăzi destul de răspândit în unele zone ale Italiei. Mai mult decât atât. Pentru a simplifica şi mai mult varietatea asociaţiilor de imigranţi s-a mers la o generali-zare maximă. Astfel se formează aşa-numitele „Coordinamenti di immigrati” în diferite regiuni ale Italiei, care devin interlocu-torul privilegiat al instituţiilor italiene. Pozitiv a fost doar faptul că aceste „coordonări” şi federaţii au dus la o participare mai activă a asociaţiilor de imigranţi la viaţa socială şi, într-un mod oarecare, chiar şi la cea politică.

A treia etapă: a doua parte a anilor 90 – perioada actuală

După „perioada de aur” a asociaţiilor şi creşterea mobilităţii imigranţilor, începe cea de a treia fază, aşa-zisa "di ripiegamen-to". Proiectele de mari coordonări unitare şi lupta colectivă pen-tru drepturile imigranţilor au cedat treptat în faţa unui sistem de asociaţii local, fragmentat şi etnizat, care se detaşează tot mai mult de obiectivele politice în favoarea celor de solidarizare, celor culturale sau recreative.

Care au fost motivele acestor schimbări? Mai intâi de toate se înăspreşte în aceşti ani climatul social în care trăiesc imigran-ţii, se înrautaţeşte situaţia lor materială şi simbolică. Din această cauză astăzi asociaţiile de imigranţi se ocupă cu precădere de activităţi culturale, sociale, educative si recreative. De aseme-nea, se pune accentul pe promovarea drepturilor la cetăţenie, consultanţă şi centre de apel.

Acestea au fost, în linii mari, etapele parcurse de asociaţiile imigraţilor în Italia. Revenim la urmatoarea întâlnire cu descrie-rea obiectivelor asociaţiilor, clasificarea lor după activităţile rea-lizate şi legislaţia italiană în acest domeniu.

Oleg Josanu, coordonator al proiectului Centrul Pro-Diaspora MOLDOVA (Asociaţia A.M.I.C.I.)

Îndrumar pentru asociaţii

gazetaBASARABIEI8 1-15 noiembrie 2010

TRANSPORT DEMĂRFURI ŞI PASAGERI

Moldova-Italia-Moldova

Veneţia: NS 816 SRL ”NISEuROTRANS”, tel. 328 5713141roma: CIN 850 Ma-rin Godonoagă, tel. 328 0945569torino: Eugen, tel. 328 00 92107 padova:Burebista 90perugia: SRL „PROVIRAj”Ion, tel. 3205520797trieste –treviso –Venezia –padova – rovigo –Ferrara - bologna- imola –Faenza – ravenna –cerbia –cesenatico - rimini – cattolicaşi alte oraşe şi localităţi:”GEOSTAR”, tel. 389 0214475

Autori şi cărţi româneştiîn Biblioteca din Mestre

public destul de numeros, constituit, în majoritatea sa, de localnici italieni. Vo-cea poetei, trecând de la tonalităţi grave la cele gin-gaşe, liniştite, conţinutul poemelor lecturate de au-toare au reuşit să trezească emoţii profunde. Eugenia Bulat, putem spune, are deja un public al său în spaţiul venet, e susţinută şi admirată de acesta, argu-ment în acest sens fiind şi recenta participare a poetei într-un prestigios spectacol literar-dramatic organizat la Teatrul Candiani.

Conceptul seratei de la Biblioteca civică prevăzând intervievarea autorilor, protagonista a răspuns la

întrebările italienilor, oare-cum surprinşi, când au în faţă persoane de succes ce provin din Est. Anume aici şi s-a oprit, mai în detaliu, autoarea, povestind despre Basarabia, - “hotarul de Est al Latinităţii”, - o provincie românească hărţuită pe parcursul secolelor de către Rusia imperială; Basarabia, care „duce pe umeri un război care nu-i aparţine, un război dintre două lumi, două civilizaţii, - cea Apu-seană şi cea Răsăriteană (încă măcinată de bolşe-vism), bătălia pentru linia de hotar dându-se acum exact pe fâşia de pământ numită R Moldova’’. uimirea multora din sală îţi vorbeşte

Asemenea instituţii, care au o deschidere apar-te către fenomenul imigră-rii, către multiculturalitate, merită tot respectul şi recu-noştinţa noastră. Pentru că nu e suficient să rezişti într-un exod doar sub aspect economic. Trebuie să rezişti ca şi conştiinţă, ca şi cultu-ră. Mai mult, într-o lume a globalizării (ca să nu mai

vorbim de problema aparte pe care o are Basarabia, dar şi România, în general, cu imaginea sa), să relevi lu-mii spaţiul, cultura din care vii. E o misiune a noastră şi bibliotecile, aşa cum se de-monstrează, ne pot fi prie-teni şi aliaţi. Aici, în Italia, în oricare parte a lumii.

Mariana GAVrILIţă

despre faptul că italienii nu prea cunosc lucrurile din spaţiul de unde provenim şi că de aceste întâlniri este stringentă nevoie.

Biblioteca Civică din Mestre a achiziţionat în fond cărţile poetei. De al-tfel, instituţia a implemen-tat de curând un proiect ce prevede prestarea de servi-cii tuturor cetăţenilor, atât italieni, cât şi străini. Intra-rea, lectura şi studiul sunt libere pentru toţi. Se oferă împrumut gratuit de carte în italiană, engleză, france-ză, spaniolă, germană, por-tugheză, rusă, albaneză, arabă, română, ucraineană şi în alte limbi. In curând rafturile bibliotecii vor fi completate cu o selecţie de carte în limba română, care va fi achiziţionată de la Chisinău. Prestigioasa instituţie culturală se află într-un bloc modern şi bine dotat tehnic, care este situ-at in via Miranese, 56 a or. Mestre şi este la dispoziţia tuturor doritorilor de luni până sâmbătă (inclusiv).

În cadrul proiectului ’’Viaggi senza confini, mondi e storie ’’(„Călă-torii fără hotare, lumi şi istorii’’), Biblioteca Civică din or. Mestre (BCM) a găzduit de curând o serată literară cu poeta Eugenia Bulat; pe post de moderatori: Gianfranco Bonesso, şef al Serviciului Imigrări Veneto şi jurnalista nicoletta Benatelli.

Pe un fundal muzical din celebre piese româneşti şi universale, creat de către violonista Voichiţa Muntoi, autoarea a prezentat un recital poetic în baza celor două jurnale lirice, scrise în străinătate, „Veneţia ca un dat” (Chişinău, Cartier, 2008) şi „În debara” (volum în tipar).

Ora târzie, la care s-a desfăşurat evenimentul, (21.00 - oră incredibilă pentru un eveniment lite-rar în spaţiul nostru) nu a împiedicat ca sobra sală a bibliotecii să adune un