I 11

TM-al; 13MAW

www.dacoromanica.ro

ghecniglie 9. seM11011C01111

fitosairuzee: ale ea 11 ; dindi

1) 1 1114 CI 3 alswirca 13 se 11877 1917

Insemnari pe marginea amintirilor tatalui meu

Gavriil A. Bezviconi, unul din veteranii Basarabieide altg data, a inchis ochii la 30 april 1937, in varstgde 77 ani. Moartea sa a fost semnalatg in cuvinte cal-de de tntreaga press romaneascg.

Se stie cg, in ultimii trei ani al vietii, pang cand oboala grea nu i-a rgpit posibilitatea de a lucra, bgtra-nul sl-a scris amintirile. Creator al' navigatlei basara"bene, economist ale cgrui art icole dupra Basarabiei apg-reau to ziare acum o jumatate de secol, prieten cu tollfruntasii Basarabiei, manor at unor evenimente istorice,Gavriil Bezviconi avea multe de povestit urmaqilor.

Din trecutul nostru"AugustSeptembre 1939

f

-

www.dacoromanica.ro

Gavriil Bezviconi1860-1937

Dimitrie Craciunescu1840-1908

Amiratul Vesiolkin1871-1918

IM

"' "d:'

U.

. .

6113118T.1Cota

r 1. 1"/ elwww.dacoromanica.ro

8Regluneet DunariiDrumul Poleacov

Era pe la sfarsitul celei de-a saptea decade a secolului trecut,pe vremea cand Imparatul Alexandru II al Rusiei, propunandu-sisa libereze de sub jugul Turciei popoarele chinuite ale penin-sulei Balcanice, a decretat mobilizarea trupelor din tot SudulRusiei si din Caucaz. S'a pus atunci imperios problema trans-portarii rapide a unei armate uriase spre Sud, spre Dunare.

Pe vremea aceea nu exista o ramura a call ferate de sud-vest in directia Dunarii. De aceea, in vederea evenimentelor ceaveau sa se desfasoare, s'a impus crearea unei linii ferate spe-ciale. Din toate tarile Europei au sosit ingineri si concesionari decal ferate, cu oferte ispititoare. Licitalia, facuta de ministerul decomunicatii, cerea terminarea lucrarii in cel mult opt luni, Liniatrebuia construita dela gara caii ferate de sud-vest Tighina pandla portul Reni pe Dunare, intrebuintandu-sepe cat era cu pu-tinta material si lucratori localnici. Totusi, tuturor ofertelor strainele- a fost preferata aceea a unui antreprenor bastinas, de origineevreeasca, consilierul comercial Solomon Poleacov, cunoscutul an-treprenor al liniei dela Tarskoe Selo. In spatele lui erau o mul-time de compatrioti Brodski, Zarohovici, Balabanov, Itcovici simulti altii, in 'frunte cu tanarul inginer Lazar Poleacov, fiul luiS. Poleacov, si banca acestuia dela Petersburg. S'au gasit si ingi-neri rusi" : Echsholtz, Mstihowski, Pszezdecki, Lapczinski, Ko-nigsohn, Kon si altii. Astfel, linia ferata auxiliary Tighina-Reni afost construita inainte de termen, dupa planul lui Poleacov, inciuda importantei 'ei, precum si a rostului economic.

S'au facut terasamente uriase si costisitoare ; dealungul caiis'au depozitat sine ; in loc de gari, au fost ridicate gherete. Li-nia era serpuitoare, ocolea targurile si orasele care au refuzat sasubventioneze" pe Poleacov personal, Aceasta linie, deli treceaprin steps, nu era construita ca linia istorica a Imparatului Ni-colae I. de pilda, dupa traseul stabilit de Imparat printr'o liniedreapta trasa cu rigla pe harta Rusiei, intre Petersburg si Mos-cova. ci dupa calculele lui Poleacov si Co., care luase o conce-siune cu kilometrul, Astfel, intre cloud gari care erau situate lao departure de 8 km. una de alta, in linie dreapta, distanta pecale ferata era de 27 km., cum ar fi, de pilda, intre garile Tra-ian Val Vulcanesti etc. Concesionarii voiau sa scoata un cat., www.dacoromanica.ro

4mai mare numar de kilometri; terasamente si materiale de con-structie. Aceasta linie ferata nefasta, aducand o avere fantasticafirmei Poleacov, n'a facut de fapt nici un bine Basarabiei, cidimpotriva, a incetinit progresul ei. Dupa aceea, in cursul multorzeci de ani, aceasta linie ferata a fost rectificata, reparata si ame-najata, fiind si astazi una din cele mai proaste cai ferate.

Jadeiul IsmailRazboiul Balcanic si evacuarea ostasilor rusi schiloditi si a

prizonierilor turci s'au terminat. Dar laurii nu i-au cules rusii,nici fratii for slavi liberati, nici aliatii romani. A triumfat diplo-matia congresului dela Berlin, cumatria lui Bismarck cu Disraeli-Beaconsfield si Andrassy, cu consimtamantul filo-englezului Wad-dington; ei au trecut pe ultimul plan pretentiile" printuluiGorciacov si ale Rusiei, care a avut atat de suferit.

Prin tratatul de San Stefano, in ciuda protestelor la Berlinale lui Mihail Kogalniceanu si Ion Bratianu, Basarabia roma-neasca de Sud-Vest, impreuna cu gurile nordice ale deltei Duna-rii, a trecut in intregime la rusi, in schimbul Dobrogei. Acesttinut a fost lasat in parasire. Calle de comunicatie, regiunea Du-narii care isi pastrase vechea cultura bastinasa moldoveneasca,precum si carmuirea pe temeiul legilor romane, au fost uitate.

In toamna anului 1878, guvernatorul $ebeco a preluat delareprezentantul roman Catargi Basarabia de Sud Vest, care, for-mand un judet nou, Ismail, continua sa fie impartita in prefec-turile Ismail, Bolgrad $i Cahul. Pe vremea cand am cunoscut maideaproape aceasta regiune, ea era lipsita Inca de orice fel deinstitutii ruse. Acest tinut era administrat, in numele guvernuluirus, de guvernatori Pompadouri" in retragere veniti dela Pe-tersburg, la cari, in virtutea legilor locale romanesti, a trecutputerea regala, pe cand ispravnicul Ismailului era acela care ho-tara soarta locuitorilor, Subprefectii si pretorii erau dictatori sisatrapi regionali. Nu existau regulamente pentru zemstva, orasesau plasi ; le inilocuia regimul comunal romanesc

In judetul Ismail lipsea si clasa nobililor, Acest tinut desteps, Bugeac,' sau Basarabia propriu zisa; a fost ocupat in in-tregime, in cursul multor veacuri, de Mari nomazi ; numai dupa

1. Bugeac, tAtareste cclt", e partea Moldovei ce se numea Basarabia Incatnainte de 1812, dupe familia Domnitorilor Basarabi ai Munteniei, can stApaneau,pela sfaritul sec. XIV, amandoua malurile deltei Dunarii.

t

www.dacoromanica.ro

5hrisoavele domnesti pamantul se socotea ca apartine boierilormoldoveni. Ultimii tatari au fost colonizati in Crimeea, in 1806 ;dela ei a ramas doar un conglomerat turco-bulgar, gagauzii, micla numar. Dupa alipirea Basarabiei la Rusia, in 1812, multi bo-ieri moldoveni, functionari militari rusi, fara nici un drept, auocupat acolo latifundii din pamantul statului. Altor proprietarimoiiile le-au fost conferite de Imparat, in loc de pensie sau de-coratii, la Petersburg, unde zece mii hectare de pamant valoraumai putin decat o tabachera a Imparatului. Afars de distinctie,prin aceasta larga impartire a mosiilor, se mai urmarea raspan-direa culturii la periferiile slab populate, statul neavand oamenisi mijloace pentru aplicarea masurilor necesare prin organele lui.

Toti mosietii locali" traiau in Moldova, Rusia sau Basara-bia de Nord, iar mosiile for dela Sud aveau in loc de conacuri,bordee de-ale paznicilor tigani. Judetul Cetatea-Alba, colonizatdeosebit de intens de guvern, datorita straduintelor familiei Pu-riskevici a datspre sfarsitul sec. XIXun amalgam al nobilimiilocale tot atat de eterogen, ca populatia insasi. In ce privesteinsa judetul Ismail, dupa alipirea lui la Romania, in 1856, acolos'a creiat o class de proprietari cu desavarsire noua, compusadin negustori, crescatori de vite si agricultori,

Ispravnicul $ulgaIntinsul judet Ismail, un tinut minunat, aveadupa 1878un

singur carmuitor atotputernic, ispravnicul Vasile Vas. $ulga. $imai cu seams pe vestita-i sotie, care conducea in mod confi-dentialpe subprefecti si pretori.

Ispravnicul $ulga era o fire blajina. Nimeni din subalterniisau colegii sai $i nici un petitionar nu I-a auzit strigand, nu I-avazut pierzandu-si stapanirea de sine. Insusirile lui principale erau:un tact rar, corectitudine in vorbire si in purtari, ascultarea curabdare a tuturor, Izbutea sa satisfaca pe toti si nu numai cufagadueli, dar si cu fapte. Nu lua mita sau ajutoare", afara deretineri din fondurile comitetelor comunale $i 'le zemstvei, subforma de diurne grase de deplasare, $i nu se interesa de socie-tate, afard de receptii speciale, cand vizita, ca oaspe, pe cetateniide vaza. El insusi dadea receptii modeste sau oficiale la caselesubalternilor rareori la cazinoul local, in cercul prietenilorintimi, cari isi sarbatoreau ispravnicul binefacator. Acolo be ascultapasurile aproape totdeauna satisfacea pe prietenii cari 1-au

-

si

si

sai si

si www.dacoromanica.ro

6onorat, venind la petrecere. Ducea o viata linistita si cuviincioasa,fara baluri si sgomot 'la el acasa, fara onomastici cu cadouri, Doardupa cum s'a stabilit mai tarziu sotia lui isi scotea paguba deadministratoare, primind toate darurile on de unde veneau ele,mai ales dela pretorii subalterni, din obligatiile semestriale, saudin diurnele de deplasare dela comitete. Si intrucat pretorii tra-iau dupa placul for in binecuvantata Basarabie, se pricopseau sicastigau mii de ruble, ei isi respectau in mod cinstit indatoririlefats de sotia sefului lor, achitandu-i drepturile la termene fixe.

De unde se iveau ins& sursele unor astfel de venituri, carenu provocau nici plangeri, nici mustrari, in cursul zecilor de anide guvernare de catre Pompadourii" a bogatei Basarabii?

Toti mosierii, carnatarii, bancherii clandestini si exportatoriidin intinsele regiuni ocarmuite de administratorii acestia tineaubine minte Pantile, Craciunul si Anul Nou, onomasticile sefilorlot si ale sotiilor acestora. Transporturi de vietati si de diferiteproducte veneau din belsug, Nu erau excluse nici darurile debani in numerar, iar in cazurile extraordinare se faceau impru-muturi'. De aceea, in judetul ispravnicului $ulga nici o intam-plare n'avea urmari rele, mai ales aceea de care era vinovata opersoana care stapanea latifundii de pamant, avea pescarii saubanci legale sau clandestine. 0 sursa deosebita de venit erau ceifara de pasaport", vagabonzii, de cele mai multe on tarani carinu-si plateau ramasitele de biruri si, neavand din cauza aceastaacte de identitate, plecau sa-si castige painea in alts parte. Mun-ca for era pretuita sub cea mai mica parte de omenie ; in schimb,patronii for realizau castiguri marl si plateau administratorilordiferenta pentru lipsa de vigilenta". Totusi talhari in putereacuvantului nu erau in judet, Ion Cojoc, poreclit Capitanul Gro-zescu", care a pradat fara milk tot Sudul Basarabiei si care aveain solda lui toga politia veche, a fost prins imediat duo.' veni-rea lui Sulga.

Ispravnicul Sulga si-a condus neintrerupt eparhia", cu ajuto-rul pretorilor subordine, treizeci de ani,' supravietuind in acesttimp pe multi guvetnatori, can nici nu-si puteau inchipui judetulIsmail lard... Vasile Vasilievici". Inaintea lui se inclinau toti si-1pomeneau chiar la Petersburg, pentruca erau putini aceia canputeau sa imbine intr'un mod atat de cinstit $i echitabil legile

1. Succesorii sAi : V. I. $abelski, C. M. Hagicoli, care 1-a prins pe vesti-scumtul tAlhar Kotovski, si P. S. Corobkin, s'au perindat Intr'un timp mult mai

. ,

in

,

;1'

www.dacoromanica.ro

7romanesti cu dreptul rus, neintrodus Inca oficial. Iar sferele Inalteaveau despre judetul Ismail mai putine cunostinte decat despreinsulele Aleute. Toate lucrurile mergeau atat de bine, meat cin-stitul Sulga pleca in judet numai in cazuri extraordinare, de vreotrei patru on pe an, la alegeri, la vreun cerc de recrutare saula Chisinau, in audienta de prezentare la noul guvernator, pentruprimire de instructiuni sau, mai exact, pentru aprobarea regulilorvechi si spre a i se multumi pentru iscusinta cu care da pace"guvernatorului si... judetului Ismail.

Orasul IsmailOrasul Ismail s'a intins pe malul inalt al Dunarii, cu un ori-

zont albastru nemarginit. Celalt mal al Dunarii e acoperit cu stu-faris si paduri, ce se tidied in departarile Carpatilor.

Apropiindu-se cu vaporul de Ismail, cotim de cateva on infata orasului, urmand zigzagurile canalului si, in sfarsit, admiramprivelistea minunata ce ni se deschide, a cetatii distruse. Dupace o ocolim pe aceasta, facem o cotitura brusca $i acostam lachei, in noul Ismail. Bisericile, cele cloud licee, vama si alte cla-diri ne reamintesc un oras european civilizat. Ismailul, "impreunacu suburbiile, are 45 000 locuitori. Orasul e strabatut de strazilate pavate si e impartit in careuri regulate. Ne surprinde cu-ratenia lui, linistea patriarhala $i frumusetea bulevardelor um-broase, care strabat orasul pe o distanta de trei kilometri. Neintrebain : dece Chisinaul si nu Ismailul a avut cinstea sa devinacapitala Basarabiei? La Ismail era sediul comandamentului brigaziia V-a de graniceri, iar dela 1911' acolo e resedinta Vicaruluieparhiei Chi$inaului. Situat pe malul Dunarii, oral central al Ba-sarabiei de Sud, Ismailul, in cazul daca s'ar fi desvoltat normal,ar fi putut sa alba un mare viitor. In urma, schimbarile dese alehotarelor au redus cu mult importanta Ismailului ca port corner-cial, in comparatie cu porturile romanesti Galati si Braila Rusiiinsa au uitat, pur si simplu, de acest ora$, ramas nu numai faralegatura de cale ferata, dar si fara un drum oarecare, acceptabil.

Cetatea Ismailului (mold. Smil) a fost vreme indelungata unputernic punct de reazem al turcilor in Balcanii de Nord Aceastacetate a devenit vestita in 1790, dupa asaltul generalisimului Su-vorov si, in sfarsit, a capitulat definitiv in anul 1809, cand gene-ralul Tucicov a fost numit comandant al tuturor cetatilor dinBasarabia. Cu prilcjul centenarului orasului Ismail, am scris des-

ii

.

-

www.dacoromanica.ro

pre aceasta eminenta personalitate a Basarabiei, asupra careiasocot ca e necesar sa revin in amintirile mele.

In Basarabia, Serghei Alexei Tucicov e aproape necunoscut.A fost unul din cei patru fratigenerali, din cari doi au cazutla Borodino (1812). Tucicov s'a nascut in 1767. Luand parte larazboiul contra Turciei, a fost numit comandant at cetatilor dinBasarabia, precum si at Galatilor $i al Brailei. In 1810, la 300stanjeni mai jos de cetatea Ismailului, generalul a intemeiat unoras, care pans la jumatatea veacului trecut se numea Tucicov".Pe locul fostului oras, prin straduinta batrAnului calugar Teofan,a fost infiintata o manastire cu trei biserici, din care una fuseserefacuta dintr'o geamie turceasca. Dusmania cu atotputerniculgeneral Aracceev a stricat cariera lui Tucicov. In anul 1812, afost indepartat din functiune si judecat pentru jefuire de averestrains ". Abia dupi rAzboiul ruso-turc din anii 1828-1829, subNicolae I, a fost numit din nou prefect al orasului Ismail, adicaadministrator al regiunii dunarene, care nu depindea nici macarde guvernatorul Basarabiei. Numai dupa retragerea lui la pensie,in 1836, Basarabia a fost reunita sub puterea guvernatorului Feo-dorov, care a reorganizat toata provincia. Intemeetorul orasuluiIsmail, ajuns senator, a murit la Moscova, in 1839. A fost unom luminat, care avea, afar& de talentul de administrator, spiritde scriitor $i poet.

Partea de Sud a Basarabiet ii datoreaza lui Tucicov ina-poierea si colonizarea acolo a cazacilor transdanubieni, a caza-cilor lui Necrasovi $i a sectarilor2 a sezati la gurile Dunarii, inDobrogea. Am fost de mulfe on in mijlocul acestor rusi, manatide dorul de libertate spre apele indepartate dela Sud. N'am sa-idescriu, pentruca nuvelele lui Vladimir Korolenco, pline de cal-dura si duiosie, de un realism elegant $i de o atat de fins inte-legere a oamenilor si a vietii, sunt inca vii in memoria ttituror.

Korolenco la SudKorolenco e foarte apropiat Basarabiei si, mai ales, Roma-

niei. Acest lucru nu-I tine mints multa lume. De aceea, eu, caream cunoscut personal pe ilustrul scriitor, vreau sa reinviez cate-va amintiri.

I. Ignatle Necrasov, hatman al cazacilor rebels dela Don, tmpreuna cuBulavin, in 1708, dui:4 potolirea rNscoalei s'a stabilit to regiunea Cubani, apoia trecut Dundrea, asezandu-se Tanga limanul Razim.

2. Sectari Pelipiopi, numiti ad Woven'.

.

. .

8

www.dacoromanica.ro

9 _Mi se pare ca Vladimir Korolenco a vizitat intaia oars

Sudul Basarabiei si Dobrogea pela sfarsitul secolului trecut. Pevremea aceea nu-I cunosteam. Inca, dar, mai tarziu, cu prilejulintalnirilor, la Tulcea cu cumnatul sau, doctorul Petre Alexan-drov, am auzit multe despre marele scriitor. Korolenco insusi isidescrie amintirile despre Sud in nuvelele : Langa liman", Ainostri la Dunare", Turcin si not ", Nirvana"... Citindu-le si re-citindu-le, dupa ce ai trait toate acestea, nu le uiti niciodata.

Scriitorul nu-si numeste cumnatul in nuvelele sale. Acestasi-a luat numele de Alexandrov dupa ce a venit in Romania.Adevaratul lui nume a fost Ivanitki. Era de fel din Pscov Revo-lutionar, a trecut Dunarea, ratacind printre pescari a caror ca.-petenie a fost Mai tarziu, Alexandrov a devenit cel mai cunos-cut medic in tot tinutul si era indumnezeit de populatie. Trataoamenii gratuit si ajuta mereu pe toata lumea. Prin el a cunoscutKorolenco pe revolutionarii romani, emigranti rusi si basarabeni:pe criticul Gherea-Dobrogeanu ; pe Victor Crasescu (Crasiuc,1917), cunoscut sub numele scriitorului Stefan Basarabeanu ; pefiul sau, tot scriitor, Sergiu Cujba,' nationalist moldovean si coo-perator ; pe cunoscutul literat si socialist Zamfir C. Ralli-Arbure(1848-1933), pe -Constantin Stere (1865-1936), pe scriitorul natio-nalist Gheorghe Vas. Madan si pe multi altii.

In 1903, la doua luni dupa progromul evreesc, Korolenco avizitat Chisinaul si a scris faimoasa nuvela . Casa Nr 13", camlegendara, e drept, ca si schitele scriitorului evreu Bialik, dupasvonurile care circulau in oras pe vremea aceea. Mai tarziu,1-am cunoscut personal pe Vladimir Korolenco, cu urmatorulprat) fratele meu, Grigore Andrei Bezviconi, prieten intim alscriitorului, pentru lecturile populare facute in targul Sorocinti,din partile Poltavei, a fost arestat pe neasteptate, la 18 decem-bre 1905, pe cale administrative. Poporul cerea eliberarea popu-larului sau staroste, dar, vazand ca cererea lui nu este satisfa-cuta, a arestat" la randul sau, la 19 decembre, pe pretor si peureadnic. Pe vremea aceea, la Poltava, isi exercita dict'atura unincapatanat fara seaman, consilierul de stat Filonov. Acesta a in-treprins la Sorocinti faimoasa expeditie de pedepsire", care avarsat mult sange nevinovat.

La 12 ianuar 1906, Korolenco a luat apararea fratelui meusi a locuitorilor din Sorocinti, publicand in ziarul Poltayscina"

1. A murit In 1937, la Ch4ingu.

.

.

'

:

.

t

www.dacoromanica.ro

- 10o scrisoare deschisa catre Filonov. Aceasta scrisoare a fost re-produsa de ziarul Ibcal Viata Basarabiei" (Nr, 22) din 25 ia-nuar 1906. Ea a avut, atunci, acelas elect, ca si J'accuse" alui Zola, Intors la Poltava, Filonov a fost impuscat cu un foc derevolver, tras din fats, in strada, ziva namiaza mare. Frateluimeu $i lui Korolenco li s'au adus multe invinuiri fictive, GrigoreBezviconi a fost exilat in Basarabia, de unde a evadat, in scurttimp, in locurile natale, unde, in vremea cand interveneam pen-tru el la Petersburg, a trait ascuns in podul casei sale. Ca sa -1scape dintr'o afacere atat de periculoasa, in care era sa-i fieincriminat primul rol, Korolenco a scris mai tarziu o serie dearticole sub titlul general: Tragedia din Sorocinti", in care acautat sa indeparteze depe scend pe fratele meu.

Dupa revolutie, amandoi prietenii, cari se intalneau deseorila Sorocinti, s'au simtit foarte prost. Scriitorul, dupa cum se stie,a racit, lipind pe ziduri afise scrise de mans in care arata canu recunoaste Sovietele, $i a murit, iar Grigore Bezviconi a fostimpuscat de oamenii generalului Denikin, in a carui armata lup-tau doi fii ai sail Sorocintii n'au vrut sa lase in targ detasa-mentele vagabonde ale lui Petliura, Mahno, Denikin si ale altora,care ii jefuiau zilnic, pentru care fapt a trebuit sa raspundaprezidentul" fara voie al neferecitei republici Sorocinti", sta-rostele Bezviconi.

Cazinoul din IsmailDar, ajunge despre -tragedia din Sorocinti. Sa revenim la

Ismail si la viata lui socials, comunala si comerciala, care seconcentrase la cazinoul local. In toate zilele, in cele de lucru si desarbatori, incepand dela ora 9-10 dimineala, la cazinou era oactivitate febrila: se intocmeau proiecte financiare, se tineau consfatuiri administrative, se incheiau contracte de arendare pentrusute de mii ruble, tranzactii de pescarie, se faceau socoteli co-merciale, se vorbea despre sporirea exportului de cascaval pansla 20.000 puduri' anual sau a celui de rogojini pans la 60 000ruble anual, se barfea, iar uneori se hotarau si evenimente fa-miliare.

Vastul cazinou se compune din numeroase sali $i cabinetesi din gradina in vecinata cu bulevardele istorice, care trec printot orasul. Aceasta cladire isi are povestea ei, A fost ridicata

1. Un pud avea 16,58 kg.

it

.

www.dacoromanica.ro

11

acum vreo suta de ani, restaurata de multe ori, marita si ame-najata. In vremea generalului Tucicov, aci, intr'un cerc al no-bilimii", intretinut de Helias de Foy, un evreu din Spania, sestrangeau masonii din armata de Sud, o filiala a lojii lui Ovidiu"din Chiiinau. Cazinoul avea o conducere aproape autonoma,fondurile lui speciale, un capital uria$ de rulment, biblioteca.Aceasta institutie era sustinutd, afara.' de cotizatiile permanente,si de veniturile mari ale capitalului de baza. Subventiona scolilelocale si institutiile de binefacere.

Afar& de viata socials intima si de trancanelile feminine,cazinoul a vazut intre zidurile lui multe personalitati istorice $ievenimente de tranzitie a Basarabiei de Sud. Dar el resfrangea,mai ales, schimburile societatii ismailene de natura financiara",care se manifestau prin trecerea monedei de our $i de hartiedintr'un buzunar in altul, la jucatorii patimasi. ,Erau acolostraini in trecere, exportatori, negustori greci, moldoveni flegma-tici, armeni, evrei... Toti isi puneau la incercare in cazinou fireasi patimile aprinse. Militarii, cu toate ca aveau clubul for si osocietate aleasa, isi dizolvau, amestecau si scontau interesele lacazinoul international si pe bulevardele umbrite, in sunetelevoioase ale fanfarelor. Viata se scurgea veselal Dupa cum spu-neau persoane cu experienta care au trecut pe acolo, orasulIsmail $i societatea lui erau din cele mai vii si culte din togaregiunea.

Una din persoanele nelipsite dela cazinou, pe care trebues'o pomenesc in primul loc, a fost politaiul von Reren.

Din punct de vedere administrativ, Ismailul era o unitatede sine statatoare si nu depindea de ispravnicul $ulga. Eracondus, autoritar, de politaiul von Reren. Fost cApitan de hu-sari, el a ajuns in acest post administrativ datorita prefixuluivon", a fost un mare bon vivant", bun camarad la un paharde Chteau d'Iquem", totdeauna multumit de el si de altii. Sedistingea in special cu prilejul vizitelor superiorilor din capitalaprovinciei, ii placaa trasura lui $i, potrivit spiritului vremii, eraun aprig antisemit. Sub vice-guvernatorul Ustrugov, a devenitfunctionar cu insarcinari speciale, apoiconsilier superior aladministratiei provinciale. A murit in retragere, in Ismailul iubit.A fost inmormantat in cimitiru! local, unde multe monumenteistorice se &drama, uitate.

k

7

www.dacoromanica.ro

12

Aborigenii IsmailuluiOrasul Ismail a fost plin de oameni remarcabili, despre

can s'ar fi putut scrie cateva romane. Sa incerc sa descriu incateva cuvinte aceasta galerie de prototipuri demne de panalui Gogol si a lui $cedrin, in majoritate oameni inimosi si sim-patici, deli nu totdeauna pozitivi.

Gheorghe Vas. $opov. Numai sub un admini-strator atat de linistit cum a fost $ulga, puteau trai in voe tipuricum a lost vestitul bancher si camatar Gheorghe $opov. Supussi patriot bulgar, si-a trait cei 83 ani de vial& in Ismail, nepard-sindu-1 aproape niciodata. $i-a inchinat activitatea" multilateralaBasarabiei, in special judetului, Ismail. Copil sarac, crescut cumamaliga si ardei, $opov a inchis ochii intr'un palat, in belsug,dupa ce prinsese in mrejele politelor, amenzilor si dobanzilorcamataresti multe sute de nenorociti.

Prima etapa a carierei lui $opov a fost construirea linieiferate Poleacov", la care, venit in opinci, imprumuta cu sumemici pe an treprenorii saraci si pe carutasi. Dupa aceia, a ince-put sa dea bani cu imprumut, luand zalog diamante, ceasornice,inele etc. Dupd catva timp, Gheorghe $opov a inceput sa dea baninumai pe ipoteci mari pe case, mori cu aburi si mosii. Jumatate dincasele Ismailului au cunoscut tentaculele lui $opov, si zeci deaveri s'au scurs in mainile acestuia. Mosiile .mari au trecut lanepoatele lui si la ginerifratii Rodionov. Fratelui sau, Matei,$opov i-a construit insa la Reni fabrici mari de cherestea, orga-nizand exportul lemnului in strainatate, a zidit mori i uzini, Incele din urma a pus mane pe tot ce a dada, intrebuintandtoate mijloacele si transformandu-si neamurile in slugi. Pe acestfrate al sau l-a dus la streang, Bietul batran venire la Ismail saceara mils si ajutor dela Gheorghe, dar 'ratele milionar ii ras-punsese cu o fraza stereotipA: du-te si to spanzura". Desnadal-duit, Matei s'a dus la hotel si si-a pus streangul de gat. Fiulsau, Gheorghe Matei $opov, crescut de unchiul Gheorghe instrainatate si care 1 -a mostenit pe urma, nu putuse ajuteparintele, pentruca unchiul nu-i dadea bani.

$opov a murit printre straini. Fiind batran, se ducea pelastatiunite balneare, fapt care a contribuit mutt la mentinereasanatatii lui pand la o varsta foarte inaintata. Gheorghe $opovavea 9 puduri si jumatate si puma sa calatoreasca numai cu

--

,

.

st -si,

www.dacoromanica.ro

- 11vaporul si cu vagoanele anume amenajate pentru el. Presim-tindu-si sfarsitul, adusese la Ismail, pentru inmormantarea sa, undric luxos, donandu-1 catedralei. Dar nu i-a fost ursit sa seplimbe cu carul mortuar pregatit: dupa ce isi ingropase stapanacasei", murise la Odessa, la hotelul Petersburg", unde fugise intimpul revolutiei. Inainte de a muri, isi lasase averea, care seridica la multe milioane ruble, institutiilor de binefacere dinBulgaria numai o parte din bunuri, mostenitorilor obiditi,starnind prin aceasta o serie de procese in care nenorocitii aubagat aproape intreaga mostenire primita.

Familia Zahariad e. Bunicul lor, Zaharia (1775-1852),a fost preot la Anhialos langa Burgas, Cei cinci frati Zahariade,greci de origine, treceaudin cauze politicecand in supuseniaromans, cand in cea rusa. Copiii for si-au facut studiile la dife-rite scoli din Romania, Rusia si strainatate. Mosieri bogati siculti, au avut mosii marl si case la Ismail. S'au ocupat pe oscars intinsa cu agricultura si viticultura model, au avut cres-catorii de animale de rasa, fiind premiati pela expozitii pentruvitele, caii si porcii expusi.

Toti fratii, foarte cum se cade si corecti, au fost factorisociali importanti in regiunea de Sud. Unul din ei, Zaharia Alex.Zahariade, a fost presedintele inamovibil al comitetului zem-stvei din Ismail, ziditorul si epitropul liceului local; al doilea,loan (1851 1910),' a fost primarul Ismailului; al treilea,Pavel (1857-1935), a fost profesor de embriologie in Franta, iaral patrulea, Alexandru (1866-1931), atat prin studiile sale, catsi prin modul cum a facut agricultura si s'a ocupat cu crestereavitelor, a fost un luminat mosier-agronom. Vinurile lui erau ves-tite departe de hotarele Basarabiei. Sportsman remarcabil, foarteospitalier, Alexandru Zahariade a facut una din cele mai im-portante donatii pentru crearea, in timpul ultimului r5zboi, aspitalului plutitor Surioara", iar pentru spitale a donat Base vacide rasa tiroleza. In 1918, minunatul conac al familiei Zahariade,Ciumai, a fost devastat si prefacut in cenusa de bolsevici, viiledistruse, iar pivnitele uriase, continand cele mai bune vinuri dinvita franceza, pradate. Insusi Alexandra Zahariade, dintr'unpurtator de cultura europeana a ajuns un modest agricultor. Dinpalat n'au ramas decat ruini, iar alte constructii s'au nivelat cupamantul,

1. Fiul situ, Alexandru, a murit in 1938.

si

s

.

,

,www.dacoromanica.ro

-L. 14

Nu pot sa nu vorbesc despre familiile acestor excelentioameni mosieri. Una din surorile Tor, Haricleea, a fost mari-tata cu deputatul grec Castrioti, iar alta, Aspasia, cu cunoscutulchirurg grec Pavel loan. Sotiile fratilor Zahariade au fost totatat de ospitaliere $i culte. Lor le datoresc inflorirea culturafor colonia greceasca din Ismail $i scolile locale. Ismailul avea obiserica greceasca cu un cor admirabil, condus de Eugenia Za-hariade, soda lui Constantin,' absolventa a conservatorului dinViena. Toate concertele in stop de binefacere, seratele balu-rile, organizate $i conduse de d-na Zahariade, au avut un rarsucces artistic. Si, deft societatea greaca ducea o viata inchisain cercul sau, totusi dadea multa atentie intereselor obstesti.

loan I. Tomov (1842-1926), un venerabil cetacean, afost negustor $i agricultor. Copiii lui si-au facut studiile superi-oare. Unul din fii, Vasile, era senator roman ; al doilea, loan,mare proprietar rural, joaca un rol important in gospodaria co-munala, iar al treilea, Gheorghe, mosier $i economist de seams,increzator in patriotii basarabeni, a fost inecat de talhari, in tim-pul revolutiei, pe cand trecea Nistrul. Gospodaria fratilor Tomov,care Se compunea din trei mosii model, dadea un export insem-nat. Con$tiinciozitatea for $i capacitat ea de credit erau cunos-cute atat bancherilor si exportatorilor din Galati, cat celordin Odessa.

Un tot atat de cunoscut cetacean al Ismailului a fost A r f aE man oil Tr e t i a c en c o (1843-1937), agricultor, comerciant$i depu tat al Dumei Statului Isi facuse studiile superioare la in..stitutul veterinar din Harcov Ucrainean de origine, om foartedrept, spunea totdeauna adevarul in fats celor din jurul lui $iin special superiorilor sai, can 1-au considerat, pentru aceasta,ca pe un element carcotas. In schimb, toata lumea Linea seams$i se temea de el. La Duma din Petersburg, apara cu stoicisminteresele Basarabiei, dar de obicei vorbea putin. Era un patriotconservator, foarte indraznet. La venirea bandelor bolsevice, el,impreuna cu fiii sai minori $i cu argatii numerosi, a $tiut sa-$iapere ferma de Tanga Ismail, tragand cu armele de vana."toare.Din cand in cand, iesea din aparare si se lua la lupta corp lacorp cu navalitorii. A izbutit sa reziste trei zile si sa -$i aperefamilia de o suta de rezervisti, can tabarisera asupra conaculuilui Arefa" ca sa-1 devasteze.

1 Fiul sgu, Alexandru, ne-a completat unele din oatele de mai sus.

$i

si

I

si

.1.

V

gi

www.dacoromanica.ro

-15-Printre familiile fruntasilor din Ismail, trebue s mentionez

pe Tulciano v, Teodor Pavel si Dimitrie Teodor, cari au fostalesi primari ai Ismailului din tats in fiu, si pe Pavel P. si CaliopaP. Tulcianov, epitropii scoalelor locale.

Protoiereul loan Chirilov, parohur catedraleiUrias, cu o infatisare de leu, isi delecta enoriasii, cu talentul saude orator, aproape la fiecare slujba Demascator indraznet, intinerete cochet, pe cand rostea o predica, ajungand la notele desus ale patosului, stia sa pozeze gralios, in tact, scotand inaintecand un picior cand altul, incat doamnele din Ismail veneau labiserica sa admire pe teolog, studiind gesturile lui in legatura cudictiunea. Acum, e foarte batran ;' totusi, in predici, glasul iisuns tanar si fulminant. Familia Chirilov e eterogena din punctde vedere al educatiei si profesiunii. Un var al parintelui Ioane exploatator de paduri, morar, negustor, apoi senator. Fratelepreotului, Simeon, mecanic de vapor pe Dunare, impotmolindu-selanga lacul Sasic, a stiut sa pretuiasca bogatiile regiunii si a in-ceput sa exploateze chefalii din lacurile situate dealungul tarmu-lui marii Negre : Sasic, $agani s. a. Al doilea, Teodor, a fostconsilier comunal la Chisinau.

Timotei Boris Day ado v. Imi aduc aminte cucere de acest om muncitor. Secretar al multor institutii de bine-facere, si membru permanent al zemstvei, nu odata a indeplinitfunctiunea de primar al orasului, Cunostea toate limbile din Bal-cani si era apreciat de toti ocarmuitorii cari s'au perindat lacondncerea Basarabiei Mereu tanar si vioi, de care toti aveaunevoe, a murit in varsta de 85 ani, lasand amintirea unui omde o bunatate rara.

D-rul loan Rodion F et o v, medicul primar al spi-talului central din Ismail. Aceasta institutie lui isi datoreaza pros-peritatea sa. Populatiei i-a facut nenumarate servicii, ca medic sica om. Medic priceput, cu o practica indelungata, dezinteresat$i sensibil la nevoile altora, n'avea pace nici ziva, nici noaptea,totdeauna fiind gata sa se duca la un bolnay. Infatisarea lui sim-patica trada inalte insusiri morale. Modest si cu bun simt, ferin-du-se totdeauna de incidente, ajuta pe toata lumea $i era inga-duitor fata de defectele altora. Dupa ce a servit 30 ani sprebinele Ismailului, a murit linistit, fiind plans de toata populatia,care a condus la mormant, cu durere, pe un om 'atat de bun.

1, A murit 1n 1936.

pla-

,www.dacoromanica.ro

16

Do ctorul Pe r c e a c, tot o somitate medicala, se deo-sebea mutt de colegul sau, atat cu firea, cat si cu modul cum isitrata pacientii. Fetov era un adept al scoalei vechi si un pedantstiintificeste convins. Perceac, ca mamos, era diletant in ce pri-veste doamnele si a facut nume in cercurile mondene. Unul dinmedici era stimat, altul... purtat pe brate de doamne. D-rul Per-ceac le platea cu aceleasi sentimente. Tanar, vesel, multumit detoti, va trai multi ani. Cand ii va veni randul de a se duce pedrumul stramosilor, va fi condus la lacasul de veci, probabil, nu-mai de doamne, care, vor plange inima generoasa a doctorului.

Lume a m a gist r a tilo r. Presedintele tribunalului,Gri gore F ortun at Puha1ski. Evlavios si citit, legistconvins, om drept in toate judecatile si viata sa, a fost apreciatde superiori. Mai tarziu a fost mutat la curtea de apel din Kiev,unde a si murit, avand rangul civil de general.

Procurorul Nicolae .H risanf Zaitev. Om foarte in-teresant si original. Procuror integru din vocatie, critician rau aloricarui fel de delicte. Umorist delicat si incorigibil, sublinia de-fectele si greselile altora, luandu-i usor peste picior. Pe localnicinu-i supara insa. Dar data se intalnea cu ei la tribunal, nu-i maicruta, destainuind defectele si dovedind o asprime neobisnuita.Mic de stat, ca sa pars mai inalt, purta joben. Nu purta deckmanusi albe. Era o nenorocire, daca, in timpul vreunei plimbari,vreo cioard ii lasa din sbor, un semn pe haine. Aceasta ii stricadispozitia pentru o zi intreaga, si el se plangea tuturor oa-menilor pe cari ii intalnea, aratandu-le pata : Slava. Domnuluica nu sboara vacile", isi termina povestea procurorul. Lui Zai-tev nu-i plateau politaiul von Reren si trasura lui luxoasa. Candi-a venit, la tribunal, s descopere un rau intamplat din negli-jenta politaiului, pedepsea fara crutare pe sergentii de strada,vinovati de furturile care se savarseau noaptea prin ferestreledeschise de prin casele locuitorilor. Nicolae Zaitev a lichidatbanda de talhari a lui Grozescu si pe multi alti cavaleri" ailumii interlope. Pe avocatul Kondratki I-a acuzat, ca martor, deabuz de incredere in dauna clientilor sai si aceasta numai dincauza ca acela avea o patima : vinul negru. Odata, in societateaa doi prieteni, Kondratki bause un butoias de vin cu o capaci-tate de... 11 caldari.

Zaitev visa mereu sa fie inaintat si mutat intr'o capitals de

. .

.

'

.

-

www.dacoromanica.ro

provincie, pentru care fapt a intervenit de multe on la seful sau,primul procuror al curtii de apel din Odessa, B. Iul. Witte, careii promitea totdeauna sa-i satisfaca cererea, fixa termenulmutarii, dar nu se Linea de cuvant, bagandu-1 la cheltuiala peprocuror, care dadea banchete de adio doamnelor cu care eraintim. Dupe cum se vorbea, Witte hotarise sa-1 lase in exil laIsmail, pentru rautatea lui criticarea fara crutare a sefilornedemni a lui Witte insusi), in societatea locals. Zaitev a mai avutun coleg, substitut de procuror S m olensk i, balbait, care amurit lard sa face nimic deosebit in viata.

Lumea avocatilor. Avocatul loan Fedot Fitov.Avocat bogat inzestrat, de aceeasi stature cu Zaitev. Umoristiilocali spuneau despre ei : Sa fi crescut mai marl, ar fi ajunsdeparte". Fitov a ramas un avocat de provincie, desi era muzi-cian, poet sbura cu gandul departe-departe...

Avocatul Leonard Osip St o 1. Polonez de origine $iin viata pana'n maduva oaselor . Amator de anecdote $i vanator.Fiecare anecdote picanta era precedata de un zambet $i ascul-tand povestirea, gustam" dinainte umorul sau fin. Inainte de aincepe, ne anunta : Am sa va spun numai purul adevar"...da-i $i

Avocatul K on d r a t k i Isi primea onorariile in nature :yin, mezeluri, ovaz $i altele. Avea o vasta clientele taraneasca,era un orator talentat $i legist. Spre sfarsitul vietii, s'a pus pebautura $i a murit de un atac de apoplexie. Nu degeaba vinurilede Basarabia erau vestite. Multor basarabeni li s'ar potrivi epi-taful poetului Miniaev : Trecatorule, sa nu improsti cu noroiacest mormant ! Mortul, caruia ii placea vinul negru, a murit dedelirium tremens".

Dimitrie Ilie Badara u,' agricultor priceput, coseurinstruit si pI4 cut, Membru al zemstvei, in perioada de tranzitiea facut mult bine judetului Ismail. Sofia sa a fost o intelectuala$i a lucrat pentru binele obstesc. Varul lui Dimitrie Badarau afost arendas de pescarii $i prieten al taranilor pescari. A fostextrem de econom. Prefera afacerile sigure : pescaria si agricul-tura facuta de altii.

1 A murit In 1937. Fiul situ, Eugen, e profesor la universitatea dinBucurevi.

L Li

$i($i

, $i

$i..

-

IBIBLIOTECA COVQ' . 0111E161T/0h 1-

t,,

1. . lonam _

1Cata, ................

da-i...

www.dacoromanica.ro

- 18 -Joachim Mihail Abramov (1835-1911), m repro-

prietar de case si intreprinderi comerciale, industrial socotit. Iliconducea afacerile in mod exemplar. Si-a trimis copiii la scolilesuperioare, dar activitatea" for politica la Geneva si contactul cuemigrantii rusi i-au facut multe griji. Cu fata lui Abramov s'acasatorit tanarul milionar C Ghilis.

Familia Mar c a r o v. Carabet Marcar Marcarov(1868 1935), armean, fost ofiter de artilerie, instruit, foarte inte-ligent, cu tact, dar foarte suparacios, din care cauza multa lumeit socotea ciudat i inaccesibil. Mare proprietar si agricultor in-dependent, a servit la zemstva, indeplinindu-i indatoririle cinstit,cu pedantism chiar. Vorbind pe la intruniri, cu oarecare supe-rioritate fata de mediul inconjurator, si-a facut dusmani, fare cain acela timp sa alba prieteni. A ramas burlac si n'a dus lipsade nimic. Fiind mare proprietar, a primit cu durere reforma agrara,dar, totusi, rabdator. Fratele sau, Tigran (1866-1923), colabo-rator agricol la o mare mosie din judetul Cahul, a facut o gos-podarie intensive si a plantat vii, dar si-a depus armele", pier-zand orice chef de lucru dupe reforma venita. Din cauza neferi-citelor evenimente din vremea din urma, al treilea frate a sfaritcu viata Intr'un chip tragic. Bunicul fratilor Marcarov, CarabetMarcarian (1816 1892), ctitorul bisericii armenesti din Ismail, asosit in orasul acesta venind dela Constantinopol, fiind copil Inca.Alt nepot al lui, lacob Grig. Marcarov (1861-1936), fost ofitersi mosier, a Indeplinit functiunea de presedinte al zemstvei dinBalti, cunoscut filantrop si constructor al bisericii armenesti dinacel oras.

Familia Dramascov, Scorohogatov si a altorlipoveni. Erau dintre vechile familii de rusi-lipoveni, stabiliti inMoldova Inca depe vremea razboaielor cu turcii. Au trait linistit,modest i cu frica lui Dumnezeu, aprinzand candela si lumanarigrele inaintea icoanelor si facandu-si averi nesuparati de nimeni.Vindeau icoane vechi, faceau nepot de piei, plasau lumanari debiserica, facute din ceara amestecata cu parafina, si, mai ales,dadeau bani cu dobanda dumnezeiasca". Fara sa face rau nimanui, strangeau banul din generatie in generatie, isi sporeau avereasi nu faceau nici un fel de inovatii. Batranii plecau in vesnicie,trecandu-si averile de milioane unor mostenitori tot atat de mo-desti i agramati, earl le continuau afacerile.

.

'

www.dacoromanica.ro

19

Dar a izbucnit marele razboi si o revolutie care nici ea n'afost mica. Oamenii agramati au inceput sa se agite, si tineretul,condus de Sefferi, Abramovi si Maghidovici, a inceput sa setransforme. S'a dus traiul de alts data ; a venit timpul tineretuluilAu aparut automobile, oamenii au inceput sa duca o viata larga,plina de lux, studiata pe ecran si apoi imitata cu prost gust ;s'au ivit eroi", genii, cheflii ; metodele bunicilor de a face avereau fost parasite si toata lumea s'a intors pe dos. Sub influentasotiilor luminate, ba cateodata si a unor fete straine, tinerii auscontat rezervele de galbeni si de bunuri stranse. Mai departe,totul a mers cum era de asteptat : au venit camatarii si bancileipotecare, care primeau cu placere orice fel de polite. Au venitcredite, amanetari, intarzieri si amenzi, si averile facute de stra-buni au trecut in mainile camatarilor si a bancilor. Acest spec-tacol se putea observa nu numai in Basarabia de Sud, dar siin toata provincia noastra.

loan Ar hip Af (1851-1927), lipovean rus, setrage dintr'o familie veche. A venit in Sudul Basarabiei ca distri-buitor de icoane dela sf. munte Athos, de iconite si de feluriteobiecte antice de pe la manastiri. Originar din Rusia centrals,avea un capital care consta in vechi galbeni rusesti, pe cari iipreschimba in bilete de banca si ii dadea cu dobanda, luand ga-rantii sigure. Pentru neplata datoriilor la termen, mosiile ipotecatetreceau in proprietatea lui. In acest fel, a devenit proprietar deintinse terenuri in apropierea orasului Ismail. Mosiile lui le dadeain dijma taranilor, pe debitorii incorecti ii pedepsea cu amenzimarl, iar celor corecti le dadea aldamasuri, marindu-si proprie-Utile rotunjindu-si mosiile. cladit un palat la Ismail, casesi pravalii, dar a trait modest si cu socoteala, ca un calic aproape.A dat o crestere aleasa celor trei fete ale sale si le-a maritat.and a venit noul regim politic, n'a vrut cu nici un pret sa sesupuna decretului pentru preschimbarea rublelor vechi. Dormeape un cufar captusit cu fier, pazind pe tarii rusi" si a murit,saracul, lasand o avere de milioane de ruble in hartie.

Amiralul Vesiolkin, vizitand Ismailul si facand cunostintacu cativa localnici, a spus : Minunate antichitati de provincie;imi plac asemenea exemplare". El a poftit toata asistenta sa-iintoarca vizita la Reni, trimitand pentru excursionisti un vaporsi primindu-i cum se cuvine unei gazde ospitaliere,

$i $i-a

.

www.dacoromanica.ro

-20--Chilia

Odinioara, ca si Cetatea-Alba, punctul de reazem al gre-cilor, romanilor si moldovenilor, o foarte puternica cetate lagurile Dunarii, a fost cucerita de turci in 1584. Ca cetate Chiliaa cedat in fata superioritatii Ismailului, dar, ca port comercial,deserveste o incomparabil mai mare regiune economics. Chilia,impreund cu suburbiile, are aproape 18 000 locuitori, in majo-ritate moldoveni, rusi, evrei si greci. Cetatea are o moschee,transformata in biserica Adormirea Maicii Domnului, ce exist&pe langa alte cloud biserici, din care aceea cu hramul sf. Nicolae,a fost zidita de Domnul Moldovei Vasile Lupu.

Centru comercial al unei intinse regiuni agricole, din punctde vedere al exportului, Chilia e un port de clasa intaia. Custrazi in cea mai mare parte nepavate, n'avea apeduct si nu eraluminat aproape deloc. Cele case trasuri pe care le avea orasulabia se mai miscau printre randurile lungi de hambare pentrucereale, cu o capacitate de peste 4 milioane puduri. Afars deagricultura, populatia se mai indeletnicea cu pomicultura, gradi-naritul, pescaritul si exportul. Chilia exporta anual pans la 5milioane puduri de cereale. Exportatorii principali sunt bancileevreesti si numerosii for agenti, imprastiati prin toate satele eicatunele din imprejurimi. Mara de cereale, se mai export& Una,yin, fructe, zarzavaturi, produse de pescarie si lemn din Buco-vina, adus cu plutele acolo si prelucrat in cherestea in fabricilelocale. Chilia are cinci mori, trei fabrici de cherestea, cloud fabricide otgoane, o tabacarie, trei fabrici de caramida si cateva deOgle. Afara de aceasta, acolo se fabrics rogojini de trestie.

Cea mai importanta casa de comer' e intreprinderea luiGheorghe Anton Ghilis. Grec sarac, Ghilis a fost fatalfunctionar la agentia unei companii de vapoare maritime dinTulcea. data, venind din Anglia, contesa Alexandra Val. Kancrin,maritata intaia oars cu contele Tolstoi, iar a doua oars cu Stan-hop, isi c5uta proprietatile din Basarabia, situate in apropiereaChiliei, unde mostenise pamant arabil, balti alte bunuri insuprafata de 20.000 ha. Functionarul Ghilis, cunoscand limbistraine, in calitate de cicerone, a insotit pe contesa dela Tulceala Chilia si a stint sa placa, asa ca a devenit administratorul tu-turor mosiilor si pescariilor cucoanei care statea in Anglia. Con-tesa nu-si socotea veniturile si, fiind epitropa scoalei de fete din

I.

si

.

www.dacoromanica.ro

21

Chilia, venea acolo data la 10 20 ani. In rastimp, Ghilis isiadministra si apara posesiunile, neadmitand la protectoarea sape samsari sau pe tarani. In cei 45 ani de administrare, a de-venit mare proprietar rural in Moldova si proprietar de case laGalati si Bucuresti. Nici fiilor sai, Constantin si Anton, insuratcu o bogatasa din bulgarii Deciu din Galati, nu le-a dat averimici. Continua cu arenzi si diferite intreprinderi, tot sporindu-siaverea.

In imprejurimile Chiliei erau vestite mosiile fratilor Filipov,Tulcianov si ale altora, Pe cei doi frati Filipov, lipoveni-rusi,i-a ruinat Nahman Dulitki, exportator evreu din Ismail, Sopovin miniature_ In anii 1917 1918, la Chilia au fost concentratevapoarele fugare si slepurile Expeditiei cu insarcinari speciale,incarcate cu material de razboi. 0 parte din aceste materiale afost predate fare inventar guvernului roman, iar,alta parte je-fuita in ciuda protestelor agentului Societatii de navigatie dinChilia, Paximade.

Vilcov' Venetia Basarabeana"Pescariile. Lacurile sarate. Delta Duna.-

rii. Rusii. Aborigenii: Kiric Akim Ersov, fir-mele Sericov din Harcov, Vasciokin, Ctizmin,Smirnov s. a.,

Basarabia de Tanga PrutOra*ul Reni

Orasul Reni e asezat pe Dunare, la trei km. mai jos deconfluenta cu raul Prut. Port si orasel industrial, se afla pe liniaferata GalatiTighina, Are 15.000 locuitori, imprejurimi pitoresti,trei biserici, cloud scoli inferioare, primarie, un comitet de zem-stva, politie oraAneasca, ce depinde in totul de ispravniculIsmailului, Are o politic a portului si o capitanie a portului.

Indeletnicirile principale ale populatiei sunt: munca in port,agricultura, viticultura, pomicultura pe o intindere de peste 6000 ha.,gradinaritul pe o intindere de peste 4.0 ha., pescaritul si expor-

1. Acest nume provine dela cuvantul rusesc vilca" fume, o denumirepopulate a deltei N'are nimic comun cu vole sau valc" lup, confuziaadmitandu-se de unii carturari ,din cauza a propierii de Chilia, anticul Licostomogura lupului.

L-

,

,..

.

1 t 11 2-N II 1www.dacoromanica.ro

22

tul in strainatate a lemnului prelucrat in fabricile locale. Populatiase compune din: moldoveni, rusi (lipoveni), bulgari, greci, evrei,gagauzi... Prin portul Reni se exports in tranzit, in strainatate,pe raul Prut, pana la 4 milioane puduri cereale, iar in porturilerusesti "pand la 2 milioane puduri diverse marfuri si cereale.Afars de aceasta, prin Reni tree spre Odessa, pe cale directs,pand la 4 milioane puduri de cereale,

Viata comerciala active a orasului e concentrate dimineatain piete si in port, iar seara la cazinou, cea mai frumoasa cla-dire din Reni Acolo se aduna toti orasenii, adeseori cu familiilelor, yin exportatorii straini. Distractiile societatii orasului constaupand in 1914 din bautura si trecerea banilor la masa verde",din buzunarele straine in cele proprii si vice-versa. Balurile eraufoarte rare. Doar incepand din 1915, sub amiralul Vesiolkin, s'ainfiripat un ,teatru permanent, o biblioteca, s'au facut abona-mente la reviste, s'a infiintat un teren de tenis, jocul la biliard,s'au dat serate, asa ca o mai inteligenta petrecere a timpului ainlaturat incetul cu incetul hazardul traditional.

Portul Reni e punctul terminus, pe Dunare, pentru vaseleincarcate si plutele care circulau pe Prut, venind din Bucovina.Vase le incarcate sunt indrumate in legatura cu inaltimea apeila barajele de nisip $i in legatura cu mersul revarsarilordespre care fapt se trimit stiri telegrafice dealungul Prutului delastatiunile speciale infiintate de administratie. Plutele, uneori in-carcate cu saci cu grane, obezi, sindrild etc., sunk triate dupesosirea in port: cerealele se indarca in vase fluviale pentru strai-natate, lemnul e trimis la fabricile locale de cherestea sau eindrumat pe Dunare, la vale, unde e transformat in lazi si trimisapoi la Batum, la rafineriile Nobel, Mantasev etc., sau in Turciasi Egipt. 0 parte de plute e indrumate spre fabricile din Ismailsi Chilia, unde sunt prelucrate pentru nevoile taranilor.

Vasele maritime, la Reni fiind incarcate pentru strainatate,iau un caric care sa le permits un pescaj de 14 picioare,' po-trivit barei Dunarii; caricul for se completeaza la portul Sulinapang la un pescai de 28 picioare. Cu toate lucrarile in legaturacu operatiile aratate, se ocupd populatia locals, periodic, con-sacrandu-si timpul liber agriculturii si pescaritului in lacurile sibaltile din imprejurimi. Cel mai apropiat lac cu peste, Cahul, seintinde pe o lungime de 20 km. si o latime de 4 km. Primavara,

1. 1 picior are 30,48 cm.

-

,

www.dacoromanica.ro

23

unindu-si apa cu a Dunarii, lacul primeste o cantitate imensa depeste de toate speciile. Pestele e oprit de ingradituri speciale siprins de pescari in cursul sezonului de vara. Pestele prins cuostia sau cu plasa, e pus la ghiata in cosuri speciale si trimis cutrenul prin toate orasele Basarabiei de Sud. Parte din el e tri-mis cu vaporul la Odessa. Pentru consumul local, pestele se prindenumai cu undita sau cu cosurile 'nume facute. In lacurile mari,arendate de pescari, locuitorii n'au voe sa pescuiasca, asa ca demulte on populatia acestui paradis al pestelui ramane fara pestesau se aprovizioneaza din plata cu peste de contrabands sustrasde pescarii din serviciul arenda$ilor. Acestia fac afaceri stralucitesi avert mari: M. S. Burt, fratii Atanasiu, Marinov, Rodionov,Badarau, Sachelari etc. Pescuitul e fiber in Dunare si in baltinumai incepand dela porturile Chilia si Vilcov, in perioadeleadmise de organele de control. Primavara, in timpul cand pestiidepun icre, pescuitul e oprit. Un fenomen foarte interesant inviata pestilor: exists un peste care se numeste Marina", foartefrumos si duke la gust, dar foarte veninos. Au fost cazuri, candau murit familii intregi, din cauza ca, gasind a cest peste, striveaudin nebagare de seams baSica fierii; fierea acestui peste e unvenin ucigator.

Comisiunea mists a PrutuluiNu departe de Reni, spre susul Dunarii, sunt situate doua

vine' rusa si, in fata ei, romans, unde se gaseste in permanentsun membru al Comisiunii mixte a Prutului. El inregistreaza to-najul vaselor si elibereaza certificate de libera trecere, percepandtaxa de tonaj. care, in treacat fie zis, din cauza tainuirii tona-jului vaselor, e aratata inexact. Nu exists insa nici un control.

Afars de taxele de tonaj, de aproape 5 milioane ruble anual,trei state, Rusia, Romania si Austro-Ungaria dau cate 15.000ruble. Toate aceste sume, aproape fara nici un fel de control,sunt cheltuite de administratia Comisiunii mixte, care aresediul intr'un palat din Galati, Aceasta Comisiune se compunedin tr'un reprezentant al Rusiei, consilierul de stat efectiv Lada-ienski, din inginerul austriac Demankouro, si un sef roman. Eiintocmesc regulat devizuri, planuri in culori si impart intre ei unbuget urias, fara sa cheltuiasca insa sumele destinate amenajarii Pru-tului. Doar de vreo doua on pe an, Comisiunea se multumeste sa

a

1 I

,

.

1

isi

-

www.dacoromanica.ro

24

trimita pe Prut un vaporas special, remorcand o -pluta mica, pecare se gasesc doi scafandrieri si un cort-vile pentru inginerulBuhchausen. Acesta din urma petrece vara la vila" sa, vanand$i stand pe mal luni intregi fare nici o treaba. Scafandrieriiexists numai pentru indeplinirea serviciilor sefului si pentruteatrul" care e facut la rarele vizite ale vreunui reprezentanttrimis de un guvern interesat, in inspectie".

Raul se gaseste intr'o stare primitive, iar banii adunati pentruintretinerea lui in stare navigabila intra in buzunarele admini-stratiei. Iata dece Prutul si regiunea Prutului au fost parasitezeci de ani: din cauza banchizelor, peste care se putea trece cumulta greutate, raul a fost intr'o stare nenavigabila si a fostignorat ca o cale de transporturi eftine a Basarabiei, chiar corn-parativ cu liniile ferate care lipseau sau erau atrofiate. Repre-zentantii cailor de comunicatie pe ape, obisnuiti sa chefuiasca incalatoriile si plimbarile for pe vapoarele confortabile ale Dunariilibere, se uitau cu teams la apele turburi ale Prutului, care sevarsau, ca o coloana ingusta si murdara, in intinderea nethar-ginita a Dunarii. Ei nu puteau sa se hotarasca sa cerceteze $isa studieze acest rausor de nimic". Pe Prut calatoreau numainegustorii, urmarind un profit si, foarte rar, adminisratorii dile-tanti ai cailor de comunicatie pe ape

Inainte de 1898, n'a fost o navigatie permanenti pe Prut:intrau acolo numai in perioada de navigatie, clod se revarsaraul, de vreo trei on pe an, sau pentru iernat si pentru incar-carea complete, ea la primavara sa coboare spre porturile deSud. Naviga mereu remorcherul Comisiunii. In general, vaseleurcau raul hind trase de boi, iar coborau, incarcate, cu ajutorulprajinilor. In 1900, am cercetat tot cursul Prutului, precum si alDunarii, pans la Belgrad, prezentand rapoartele respective ladirectia Navigatiei Ruse pe Dunare. Urmarea acestor rapoarte afost infiintarea unei noui linii de navigatie pe Prut, in lungimede 360 km.: Macaresti Nemteni Pogane0i Leova To-ceni Leca Falciu Flamanda Gotesti Cahul BranzaValeni Slobozia Chiselita Jurjulesti. La 19 mart 1900,am inaugurat solemn aceasta linie, sosind cu primul vapor laLeova. De atunci, in cursul celor opt luni ale anului de navi-gatie, se faceau curse regulate de vapoare si slepuri cu pescajmic ale Navigatiei.

www.dacoromanica.ro

25

Raul PrutBogatiite incalculabile ale Basarabiei, pe Prut, sunt ascunse

de veacuri si n'au fost descrise in literature. De aceea, sunt ne-cunoscute, neatinse si chiar ignorate.

Incepand dela gura Prutului, cand urci raul la bordul unuivapor nou, cu o viteza care nu trece de 4 km. pe ore, din cauzacursului repede. calatoria ti se pare plictisitoare, chinuitoare si

Cand mexgi la vale insa, vaporul face pans la 10 km. peore Din cauza numeroaselor cotituri ale raului, esti nevoit sa teintorci pared' pe loc, ceasuri intregi, apropiindu-te de satele situatepe maluri din patru parti opuse, vazand totdeauna acelas peisaj.Ca si cum ai vrea sa ocolesti un cerc vrajit, esti nevoit sa temisti inteun labirint de ape, cautand pared iesire. Apoi se deschide o vasta intindere de ape, cu o circonferinta de aproape30 km., situate intre malul basarabean al Prutului si pane laVechiul Regat. Acestea sunt lagune bogate in ape si lacul Beliu.Acest lac se aprovizioneaza cu ape din Dunare cu care se siuneste, avand cantitati enorme de peste ce hraneste populatiariverana. Intr'una din aceste lagune, numita Manta, pescariaarendata de cunoscutul mo$ier Sachelari, i-a adus un venit depeste 500.000 ruble pe an. Lacurile au si mult vanat Pe laculBeliu sunt lebede, iar in stufarisurile intinse ale baltilor se ga-sesc lupi, mistreti si caprioare. Aceste balti hranesc populatiariverana si furnizeaza materiale de constructie, stuf pentru in-calzit pentru tot anul, apoi recolte imbelsugate de peste, vanat etc.

Pe malul Prutului, pe o intindere de 90 km , se g5sescsate marl: Jurjulesti, Chiselita, Slobozia, Branza, Culibas,Vadu- lui-Isac, Manta, Chirgani si, in sfarsit, orasul Cahul. Langasatele Manta si Chirgani se intind vastele mosii ale fratilorCara Vasile, Celebidaki, Exarh, Tulcianov, fr. Muratov, Macri,Craciunescu, Davidoglu, fr. Cricopol, Zamfirescu, fr, Cavalioti,Maris, Galino, Burt, Marazli etc. Urmeaza proprietatile bulgari-lor: fr. Atanasiu, Stoianov. Marcov, ale grecitor: Maratea, Mutafa,Platanioti, Atanasulis, Cutolinis, intinsele proprietati ale familieiSemigradov etc. In sfarsit, sunt aproape 60,000 ha de pamantapartinand manastirilor straine. Pamantul mosierilor aratati maisus e lucrat de insa0 proprietarii in diferite feluri, cu aplicareaculturilor moderne. Numai o parte se arendeaza taranilor cupretul de 10 25 ruble de hectar, iar dace se lucreaza in dijma,

'

inutile.

Va1eni,

www.dacoromanica.ro

26

atunci proprietarii iau partea for din toata recolta taranului, ne-facand exceptie pentru puii pasarilor sau ai animalelor, fapt caree o povara grea pentru muncitori.

MoqieriiAcum o suta $i ceva de ani aproape toate pamanturile

dealungul Prutului apartineau boierilor din vechea Moldova, maicu seams spatarului Iancu Sturdza (Leova, Baimaclia, Taraclia,Tiganca etc.) $i comisului Iancu Bal$ (Frumoasa, Pilinei, Greceni,Ciumai etc.), apoi spatarului Matei Ra$canu (Toceni, Manta,Vadu-lui-Isac etc.), spatarului C. Sturdza (Larga etc.), fratilor-spatari Panait $i Petrache Kazimir (Tartaul, Negrile$ti, Gotestietc.), mo$ieri dintre cari unii dupa 1812 s'au stabilit inBasarabia anexata la Rusia, iar altii s'au retras cu totul in vecheaMoldova Inca cu cativa ani mai inainte dupa cum stabile$terecensamantul din 1817 1 au venit aci, $i s'au a$ezat in locu-rile stapanite, dar nelocuite de proprietari, ca simpli ciobani aiacestor marl boieri, cativa unguri: Dragoi, Flantz, Sarban $i altii,cari s'au casatorit aci, iar sub stapanirea ruseasca s'au $i impro-prietarit. Exemplul lor, putin mai tarziu, 1-au imitat grecii, ar-menii, bulgarii, cari au rascumparat cate putin mo$iile marilorproprietari succesori din Moldova, $i le-au luat locul.

Fr at i i A t an a s i u. Stapaneau mosiile Vadu-lui-Isac,Gote$ti, Falciu $i Toceni, in total cateva mii ha de balti, depamant arabil cernoziom", vii $i paduri. Bulgari de origine,fratii Atanasiu sunt fiii agri cultorului Atanase Nicolae Atanasiu$i s'au stabilit la inceput in regiunea Bolgrad. Acolo, a jticatodinioara un rol important in viata socials fratele mai mare,Nicolae Atanase Atanasiu (1841 1890) Urmeaza StefanAtanasiu (1847 1900), pre$edintele indelungat al comitetuluijudetean al zemstvei din Bolgrad, cu un spirit larg in gospo-darie $i agricultura. Proprietar a doua mo$ii mari, a arendatmulti ani lacurile $i pescariile liceului din localitate: Ialpug, Cu-hurlui, Chitai, Cahul etc. A facut o avere uria$a. $i a totcumparat mo$ii. A fo st bun economist, om modest $i cumpatat,dar uneori ii pla cea larg sa petreaca. La cazinoul local, in cerculintim al rudelor $i colaboratorilor, se insufletea deodata, arunca

1. Datele recensamantului din 1817 le-a publicat I. N. Halippa Invol. III at operelor Comisiei Savante Guberniale a Arhivelor din Basarabia(ChisinAu. 1907).

I,

.

'

.

www.dacoromanica.ro

27

paharele din care a baut yin de Basarabia $i trecea la sampanie,cautand sa arate ca e binefacatorul lor. Intelegand rolul $coa-lelor superioare, si-a trimis copiii la universitate.

Fratele sau, Constantin, mosier cu pamant rrult '$i asociatin exploatarea pescariilor, era inferior lui Stefan din punct devedere al culturii, dar it intrecea la bautura A fost un gospodarexemplar, a facut avere prin munca sa priceputa neconte-nits. a cumparat cea mai blind mosie din regiunea Prutului,Leca-Toceni, cateva mii ha. de pamant cernoziom", paduri $ipasuni cu lacuri in care traiau lebede. Mosia cumparata aveavii cu vita franceza dupa ce. noul mosier a gustat vinurileproprii, n'a mai baut yin facut din producatorii directi. data,in sezonul vinului, Constantin Atanasiu a degustat atatea vinuri,

aplecandu-se ca sa mai guste unul, s'a inecat intr'o toci-toare. Cei trei fii ai lui, Nicolae, Liubomir $i loan, $i-au sfar$itsi ei viala intr. un mod nefericit,

Mo$iile fratilor Atanasiu au fost gospodarii agricole model,cu un inventar bogat, pluguri cu aburi, masini, vii minunate,dane de acostare $i silozuri proprii, care dadeau in total, sprea fi transportate cu vasele flotei de Prut, circa 2% milioane pu-duri de cereale intr'o perioada de navigatie Toti mo$ierii tineri$i-au facut faima de purtatori de cultura, cre$teau of cu lanafins, porci de rasa cai, infiintau mori cu aburi. Aveau fabricide uleiuri $i ferme de vaci care produceau unt si branza pentruexport. Tarancile depe mosiile for se ocupau cu lucrul manual,sub conducerea d-nei E. C. Atanasiu. Covoarele for erau distinsepela expozitii cu medalii de our Cerealele depe mosiila familieiAtanasiu, prin calitatea lor $i lipsa de corpuri straine, eraucunoscute pe iata si cumparate de mori, fiind platite cu preturimai bune cleat produsele similare provenite dela alte mo$ii, iarlana era cumparata pentru Franta cu un sezon sau cloud inainte.Acum, conacurile sunt devastate si parasite, pamantui sleit, iarcladirile, chiar daca au fost crutate in timpul revolutiei, cum suntacelea din Vadu-lui-Isac, n'au lasat decal o amintire a maretieiculturale din trecut. Astazi, tot pamantul se afla in mainile plu-garilor tarani $i in toata Basarabia de langa Prut s'a intronatera gospodariei taranesti, .

Fr a tii C a v a 1 i o t i, greci de origine proprietari a patrumarl mosii situate la Prut: Costesti, Tiganca, Ghiltoasa si Po-ganesti in total 12.000 ha. de pamant. Toti au studii superioare.

$i,

incat,

$i

,

$i

pi_

www.dacoromanica.ro

28

Tatal tor, Teodor Nicolae Cavalioti, venit din Grecia, a facutcomert in stil mare. Se stabilise intai la Odessa si a fost, expor-tator, facand o importanta avere. Profitand de, ocazii favorabile,a luat in arenda pamantul compatriotilor sai emigrati din Basa-rabia, apoi 1-a cumparat, mai cu

taranilor;seams dela caminarul Spiru, si

a inceput sa-1 dea in dijma a cladit pe mat debarca-dere si hambare proprii si cumpara granele taranilor, pe care leexporta in strainatate. Traind in prietenie si pace cu compatriotiisai din Romania si cu armatorii, le comanda navlurile si, im-prumutand cu bani pe producatorii de cereale, dublat averea.A murit in 1904, in varsta de ,68 ani, transmitandu-si gospodariaunei generatii tinere si experimentate, celor case fii ai sai, carise ocupau cu hambarele for din porturile depe Prut, cumparausi ei cerealele taranilor, continuand politica comerciala a parin-telui tor.

Mara t e a. Ca si ceilalti greci din localitate, Maratea (mise pare Constantin) vindea pe vremuri lamai si nu dispuneade avere. S'a intamplat insa ca la Bucuresti locuia o cucoanabatrana, nascuta din bulgarii Antaki din Galati si vaduva a ban-cherului Miron Vlasto. Era proprietary a targusorului Leova dinBasarabia, averea pentru cucoana Vlasto necunoscuta, pe careea a cedat-o eftin lui Maratea, Cumnatul batranei, GheorgheVlasto, bancher la Galati, era fare copii, incat 1-a mostenit uniculei fiu, doctor in drept la Paris, membru de tribunal, un om detreaba, dar care, ajungand multimilionar, nu s'a intereSat nici elde targusorul Leova. Astfel a si ramas Maratea proprietar al uneiremarcabile si vaste mosii, compusa din 8000 ha de cernoziom",cladind apoi fabrici de cherestea si o moara cu aburi si cu val-turi, pe care o dadea in arenda. Pornind cu arenzile mosiilor luiMarazli, Pilinei-Moldovan si Moscovei, a mai cumparat apoi injud. Ialomita mosia Piu Pietrei. Batran venerabil, semanand cuBismarck, tats bun de familie, pe cand 1-am cunoscut pe Mara-tea nu se pricepea nici el in agriculture si nu-si dadea seamsde valoarea averii pe care o avea in Basarabia A Incredintatadministrarea mosiilor sale unui vechil expansiv, Gheorghe Pla-tanioti. Casatorindu-se cu sora acestuia, Maratea n'a luat nici omasura impotriva administrarii ruinatoare a mosiilor de careruda sa. Stand mereu in Romania, batranul avea o incredereoarba in cumnatul s5u, inconjurat de o serie de compatrioti, sianume : un easier, doi administratori, un morar, mecanici si vreo

r.

si-a

. .

,O

ti

www.dacoromanica.ro

29 -

sase vechili mici. Vastul personal manca toate veniturile prove-nite din agricultura.

Doborit de sistemul sau de gospodarie, Gheorghe Plataniotia inceput sa-si construiasca o moara cu multe etaje pe mosiaPilinei, asigurand-o pe o sums importanta. Inainte de a terminaconstructia, a dat foc cladirii, dar n'a izbutit sa incaseze primade asigurare. Indeletnicirea de capetenie a acestui om a fostjocul la masa verde, prin cluburi, mai ales la Chisinau, undePlatanioti, fiind singuratic si ocupand palatul boierului Purcel, isipetrecea zilele si noptile la Cercul Nobilimii. Cand Plataniotisosea la Chisinau, se schimba tot orasul. Era marit numarul slu-gilor, chelnerilor si al bucatarilor. Se iveau femei straine frumoase,cantarete de santan si diferiti indivizi cu proecte. Viata se invi-ora, afacerile prosperau. Rulmentul pravaliilor sporea, teatrelelucrau, localurile de distractie, hotelurile, birjarii, toata lumeaavea bani. Se cheltuiau zeci de mii de ruble. Aurul nu-I socotealumea, ci-I masura cu paharele de yin. Hazardul ajungea la apogeu.

Ca jucator, Platanioti nu era normal, Voinic, cu o patimaspecific greceasca, cu o cultura mica, vazandu-1 la joc ti se faceafrica credeai ca va avea o apoplexie. Intr. sears, a avutmare noroc si a castigat 160.000 ruble. Dupa ce si-a ruinat par-tenerii, s'a dus la masa, ignorand banca mica ce continua. pupace a mancat a platit o socoteala de vreo 3 ruble, s'a apropiatdin nou de masa de joc siorrand sa-si scoata cheltue'ile de masa,s'a angajat la un joc mic. In aceeasi noapte, acest joc mic a in-semnat pentru el o catastrofa. A dat tot castigul si, scotandu-sibuzunarele afard, a mai ramas dator clubului o importanta sums.

Cand afacerile lui au ajuns intr'o situatie catastrofala, con-tinuand, sa administreze mosiile lui Maratea, a ipotecat la catevabanci pamantul si moara cu aburi, a vandut recolta anticipatfratilor Atanasulis, camatari din Galati, iar el a sters-o la Atena,unde a ajuns deputat in Parlament si mosier in Tesalia. Totusi,a sfarsit printr'un (aliment si a disparut in vesnicie Aceeassoarta au avut-o si fratii Maratea.

G r i g o r e G r. Mara zli era proprietarul mosiilor Pilinei-Moldovan, Sariari sau Marazlievca, peste 6000 ha, arendate timpde vreo 30 ani de Mihail St. B u r t, imbogatit si la pescariile basa-rabene, fiul odobasului Stoian Burt venit din Sudul Balcanilor.Marazli locuia la Odessa, unde avea un earlier de case, a fostani indelungati primar al orasului si unde o strada ii poarta nu-

si

si

"7.

'

.

. ,

www.dacoromanica.ro

mete. Traditia Odessei acuza insa pe venerabilul primar, care ainceput viata ca un negustor foarte sarac, $i pe colaboratorulsau Ralli, pe vremuri au fost pirati in marile sudice si ca, inorice caz, averea for imensa avea un izvor necinstit. In 1880,Societatea de navigatie a arendat casa mare a lui Ralli la Odessa,pe bulevardul de pe malul marii, din fata ptimariei. Intr'o zi, ocamera a subsolului s'a prabusit, deschizand subterane care con-duceau spre port, pe sub linia vamala. Aceasta subterana, decontrabands era cararea principala a bogatiei lui Marazli $i Ralli.Fiii lui St. R a 11 i, Petre $i Pavel, s'au impamantenit $i ei inBasarabia, dar n'au nimic comun cu vechea si nobila familie Ralli.

Grigore Marazli avea un var neinsemnat, insurat la Ceta-tea-Alba, ai carui trei fii au fost ultimii reprezentanti ai acesteifamilii. Insusi Marazli avea un roman indelungat cu d-na M. F.Kitsch, pe care a luat-o ins& de sotie prea tarziu. Cronica scan-daloasa a Odessei vorbea mult pe seama lor, batrana traind $iastazi in stralnatate, la Nice. Averea lui Marazli a mostenit-onepotul sau, A. S. Safonov. Un fideicomis in judetul Cetatea-Albaa trecut baronului Gh. Vlad. Freedericksz-Marazli, ofiter al garzii,fiul nepoatei lui Marazli, Zoia St. Safonov. Fratele mai mare albaronului, Vladimir, a declinat mostenirea conditionata cu ane-xarea numelui de Marazli. Dela Safonov, mosiile basarabene autrecut familiei Tols to i, coboritoare din Maria St. Safonov,alts nepoata a lui Marazli, maritata cu It.-generalul Serghie Tol-stoi (t 1897).'

Tin sa amintesc la sfar$it, printre mosieri, pe fratii Doncasi Tache D a v id o gl u, cari 1-au mostenit la Reni pe unchiulfor multimilionar, bulgarul Varnali. Fiica lui Tache, s'a maritat cuManole Cavadia (fratele poetului) din Braila, iar Donca s'a sbu-ciumat o viata intreaga cu fiica sa adoptiva, maritata nefericit cuvice-consulul turc la Braila, Elefteriade, fiul unui medic al Sulta-nului Abdul Hamid,

Mosia Larga din apropierea Cahulului, apartinea pe vre-muri maiorului Gheorghe Pat e r a c h e Succesorii maioruluiau cazut in mainile unui armean zgarcit si rautacios, Pruncu, care,intro noapte, se zice a trimis pe banditi ca sa sugrume pe

1. 0 fiica a lor, Stefania, s'a mAritat cu Alexandru VI. Bolotov IT 1938),guvernator la Perini, emigrant Ia Chisinau, autor al unor amintiri, cAlugar In celedin urma Amvrose Ia muntele Athos.

- --

,

ca

,

.

--r

'. .

. - -...

,

,,

www.dacoromanica.ro

-bdtrana Paterache, urmand el ca proprietar at mosiei. UltimulPaterache a murit ca un functionaras betiv la politia din Cahul,astfel incetand aceasta familie romano-greaca, care Inca in secolulXVIII s'a mutat in Rusia, unde tatal maiorului Paterache, Con-stantin, a fost si el lt.-colonel.

Mosierul Pr u n cu si-a facut aci averea si s'a retras injudetul Roman, unde 1-a mostenit orgolioaa lui fiica, Eliza (f 1934),sotia ministrului plenipotentiar at Persiei Nevrouz-Khan ; faimaei provine dela testamentul prin care lass ca succesori pe A. S.Principele Nicolae si Academia Romans. Un alt Pruncu, bun, darfoarte risipitor, loan (f 1888), in 1871 a fost senator de Cahulsi mosier la Baimaclia si Taraclia. El a colonizat Taraclia cu ger-mani, iar Baimaclia (6000 ha) o arenda bulgarului Tanco-Chilcic,ciobanul vanzator de pielute (chielcica) de miel, Ioan Pruncu eracavaler in Bucovina, El a studiat la colegiul Teresian din Viena,a avut si in Basarabia rude un var, pe printul Ioan Manuc-Bei din Hancesti,

Mosia Larga a trecut apoi unor greci din Kefalonia, Ma c rcari si sub stapanirea ruseasca au pastrat cetatenia romans. LaCostangalia s'a asezat ca mosier Costache Galin o, un feciorde casa al printului Ghica ; testamentul sau a facut mutt bucluc,mostenindu-i un nepot, Alecu Galino din Iasi, renumit prin che-furile lui si ruinat Inca inainte de marele razboi. In fine, la Tri-festi, pomenesc pe fratii

- arendasi ai lui Marcarov, Mihalachesi Mitea Ca f r it a, patrioti greci.

and pavestesc despre unii din acesti mosieri bulgari, pro-veniti din ciobani inculti si ajunsi multimilionari, tin sa pomenescqi pe Burlacul Nicola din Bugeac, ale carui turme eraunenumarate. Acum o suta de ani, Burlacul Nicola s'a gandit sapiece in locuri sfinte, incredintandu-si banii unui grec batran dinCetatea-Alba, Pashal. and hotul Tobultoc a aflat despre aceasta,casa lui Pashal a fost asediata de haiducii si cu greu batra-nul a scapat. El s'a grabit sa inapoieze banii lui Nicola, carele-a incredintat atunci unui compatriot at sau, Stefan Russo v(1778-1845), nascut in targul Arnautca din Rumelia si care aveain casa lui din Cetatea-Alba o paza buns pa tru feciori voinici.Burlacul Nicola a plecat la Jerusalem, iar la intoarcere, incendiindin tabdra in care a adormit. Banii sal au ramas la Russov, ne-potul caruia a ajuns bancher, proprietar mare de pamanturi, de

i v,ACIIEAIEI

A, 4", .44,;541t1 Nrp, ent1.0_.:t

,

C 1-to

v-

11

www.dacoromanica.ro

12.

case Ia Odessa si al unei galerii de tablouri. Mai pe toti acestimosieri, soarta i-a ridicat sus de tot din bogatiile nesecate aleBasarabiei sudice.

Familia Cara Vasile D. C. CraciunescuAfars de orasul care si astazi are o infatisare de sat, cu o

populatie de peste zece mii de cetateni, in mare parte moldo-veni, rusi-lipoveni, greci, bulgari s. a., Cara-Vasile aveau inproprietatea lor, in jurul orasului si in mijlocul lagunelor depemalul Prutului, vreo 14 mii ha. de pamant, unde terenul cerno-ziomului, format de sedimentele raului, imasurile, stufarisurile,viile, livezile si apele pline de pesti, alcatuiau o bogatie mare.

Pe vremuri, in localitate se afla un sat moldovenesc, Fru-moasa. Pe malul paraului Cahul, in apropiere, Rumiantov, feld-maresalul Ecaterinei II, a sdrobit marea Wire turceasca (1770).Pe campul de lupta s'au ridicat o coloana comemorativa si unobelisc, vorbind de vitejia lui S. Vorontov, parintele general -guvernatorului Novorosiei si Basarabiei, M S. Vorontov. Mosiaapartinea, sub rusi, sambelanului Iancu Bals, dela care a mostenit-o nepotul sau, Iorgu Bals, renumitul maresal al nobilimii.Guvernatorul Basarabiei, generalul P, I Feodorov, a cumparatsatul Frumoasa si peste patru mii ha. de pamant pentru sotiasa, Ecaterina Fedotovna, nascuta Miticov, matusa nobililor basa-rabeni din aceasta familie. In 1840, spre a se imortaliza victorialui Rumiantov, satul Frumoasa a primit numele de Cahul, iardela sotia lui Feodorov, mosia a fost cumparata de Dimitrie I.Cara-Vasile (t 1890).

Imi spunea Cuconu Mitea" Cara-Vasile ca tatal sau a fostun armator bogat in Epir, facand negot cu Marsilia si Odessa.Casatorit cu Eliza Z. Plarino, nepoata unui dragoman rus, DimitrieI. Cara-Vasile s'a mutat la inceput la Odessa, apoi Ia Ismail,asezandu-se in cele din urma la Cahul. El a lasat o familie mare :doi fii si patru fiice, maritate cu fruntasii cei mai onorabili dinlocalitate.

Sofia, fiica lui D I. Cara-Vasile, s'a maritat cu AristarhAnton Celebidaki, comisar regal roman in razboiul dela 1877-78,iar mai pe urma -- consul rus la Tulcea si consul general la Flo-renta, mort in 1917. A fost consilier de stat efectiv si s'a inscris,ca si Alecu Cara-Vasile, in cadrele nobilimii basarabene ; ceilaltimosieri mari din Sudul Basarabiei niciodata n'au facut parte din

ai

)

.

www.dacoromanica.ro

33

nobilime, ca si Celebidaki, mosieri neinsemnati, nepoti de irateai consulului, care n'a lasat urmasi.

Cealalta fiica, Ana, s'a maritat cu Alexandru Exarh, urma-sul unui exarh al manastirilor Sf. Mormant, trimis in Moldovaca sa conduca averile inchinate acelor manastiri Tatal lui Ale-xandru, Harizie Atanase Exarh (.1. 1862), a cumparat vreo 12.000ha. de pamant Ia Cupcui, Tataraseni etc. dela printul Ghica,dandu-i in schimb, afara de bani, si o casa to Iasi, situata in Pa-curari. Harizie Exarh s'a insurat cu o fats frumoasa, dar saraca,grecoaica Vacarnei, a carem sora a fost maritata cu arendasulalbanez Alexandru Mimi. Din aceasta casatorie s'a si nascutAlexandru Exarh, care a studiat la colegiul Richelieu din Odessa,impreuna cu $t, Gonata, Nic. Donici, A. Casso si altii, fiind unuldin promotorii cercului moldovenesc din vechea Basarabie, stransin jurul fratilor Leonard.

Trebue sa amintesc aci ca o sora a lui Mimi s'a maritat cuI. Ciorescu, fondatorul scolii agricole din Cricova de langa Chi-sinau, iar fiul lui Mimi, Constantin Mimi (1869-1935), a fostpresedinte al zemstvei judetene din Tighina, apoi, dela 1913,al zemstvei provinciale din Basarabia. In aceasta calitate, in fe-bruar 1917, a fost numit comisar suprem al Basarabiei, contri-buind si la aprovizionarea frontului. L-am cunoscut atunci, faras-1 apreciez pe acest om lingusitor si. dedicat maruntisurilor zilei,scapand totdeauna esentialul. In august 1918, Mimi a demisionatdela conducerea zemstvei ; opt ani mai tarziu, el s'a pocait inziare si a ocupat un post important in conducerea Bancii Natio-nale din Bucuresti, fara sa dea vreun ajutor confratilor sai dinBasarabia. Omul acesta si-a facut studiile juridice la Odessa, erabun de presedinte al zemstvei la Tighina, unde 1-a ridicat prede-cesorul sau, Flor Mih. Rjondcovski (1838-1906), si i-a urinatcumnatul sau, Eugen Esper Stepanov ( 1932).'

Ultimele doua fiice ale lui D. I. Cara-Vasile, Maria si Elena,s'au maritat : prima cu D. C. Craciunescu, iar a doua cu T.Tulcianov, cunoscutul primar al Ismailului.

Dintre toti acestia trebue sa vorbesc mai pe larg desprevenerabilul Dimitrie Const. Craciunescu, nascut Ia 1 mart 1840la Chisinau si decedat la 13 mart 1908, la Cahul, la doi ani

1. Nobil de yip veche din laroslavl, ofiter liberal la Tiraspol, iesit dinarmata si asezat Ia mosia solid sale, Ana Mimi.

.

'.

..

www.dacoromanica.ro

34

dupa moartea sotiei sale. Imi povestea ca bunicul sau, TrifonCraciunescu, a trecut din Craidva in Moldova, unde vorbescactele a purtat gradul boieresc de medelnicer. Copiii lui Tri-fon, Radu a fost nobil basarabean, iar Constantin (t 1844)sardar, a fost ridicat la boierie in 1843 de Mihail Sturdza-Voda,Constantin s'a insurat cu Sultana Gh. Sirbu, sora poetului IonSirbu din Mascauti, jud. Orhei.

Dimitrie C. Craciunescu a studiat la liceul regional din Chi-sinau, pe care 1 -a absolvit distins cu medalia de argint in 1857,impreuna cu Nic. D. Codreanu, viitorul director al liceului realdin Chisinau, Constantin I. Pisarjevski, primul presedinte al zem-stvelor basarabene, Nicolae V. Leonard, din -Glodeni, care acrescut pe poporanistul tolstoian Nic. N. Alecsandri (1859-1931),dr. F. I. Peretiatcovici (t 1916), inspectorul sanitar al Basara-biei, Gh. Peretiatcovici, profesorul universitar la Odessa, V. Gore$i Joan Av. Ohanov (1838-1900), multi din acestia jucand unrol insemnat in cenaclul fruntasilor localnici al fratilor Leonard.Acesti frati, distinsi purtatori de cultura, Pavel, din Speia,Petre, din Boghiceni, cumnatul lor$tefan Gonata, membru onoraral Academiei Romane, fratii Feodosiu, Dicescu, Cristi, Donici,Casso, Exarh, Cotruta, Gh. Gore, Hasnas, Lazo altii au activatpe vremuri in mod intens pentru binele Basarabiei cu ei totiD. C. Craciunescu era in relatii de amicitie si corespondents, pecand Sudul Basarabiei era romanesc (1856 78) mai tarziu.El a intrat la liceu inainte de retrocedarea Sudului Basarabieicatre Moldova, incat continuat studiile, mai pe urma, in Rusia,la facultatea juridica din Petersburg. Dupa studii universitarein anii 1859-63, obtinand licenta in drept, Craciunescu a maiabsolvit aceeasi facultate la Paris si, intors acasa, s'a inscris inbiroul tribunalului rominesc din Cahul. Era si proprietar al mosiei Chirgani, de 6000 ha. de pamant, in acelas judet.

Sub romani, D. C. Craciunescu a fost prefect de judetdeputat ; a fost prieten cu multi fruntasi ai tariff, dintre cariMihail Kogalniceanu ii scria deseori dela mosia sa Ripi, dela1870 pans dupa 1878, cand judetul Cahul a trecut iarasi la Rusia,Aceste scrisori, in parte distruse in timpul revolutiei, se pastreaza

astazi la Al. D. Craciunescu, fiul regretatului Dimitrie.Gonata, Casso, Cristi, Cotruta, Leonard, ii scriau mereu. 0 scri-soare a lui $t. Gonata, din Zberoaia, dela 2631 Brumariu en 20zile", vorbeste textual :

- -

si

sisi

si

si-a

,

siilustri

si Mosierii

www.dacoromanica.ro

35

Se spui me rogu lui Sasia Exarch ca elu este datoriu taxanici unu feliu de enterziere sa-mi vina la resiedintia mea, maialesu, ca locuitor al tarii din nou cucerite",' elu este datoriucelu dintaiu se me viziteze, ca pre unu cuceritor".

Corespondenta intreaga sa facea in moldoveneste, iar ironiatarii noui cucerite si a cuceritorului" Gonata, e caracteris-tied spiritului lor.

D. Craciunescu a mai fost mentorul si chezasul bunuluisimt in acel judet. Astfel, Episcopul Iosif al Husilor, la 4 april1877, ii multumeste pentru comunicarea despre cearta preotilordin Leuseni.

Nu poate insa s fie o paging mai elocventa pentru evi-dentierea insemnatatii lui D. Craciunescu in domeniul culturalsau cel politic, decat scrisoarea lui Iacob Negruzzi, viitorul pre -sedinte al Academiei Romane

Iasii. 1 Ianuarie 1872,Iubite amice,

Odata cu felicitarile de anul nou, te rogu sa-mi faci o in-datorire. Iti trimetu o lista de abonamente pentru ConvorbiriLiterare". De la 1 Martie c. cand incepe al seselea anu al acestuijurnalu, vreu sa-i dau proportii mai mari : in locu de a aparide doue on pe lung cite doue coli, am sa scotu numai o sin-gura brosura in quarto pe luna de la cinci pans la septe coli,pentru ca materia sa nu se tot intrertipa $i ca sa potu tipariromanuri si in genere articole mai lungi. Pretul abonamentuluiremane Ansa de u n u galbenu (ori 12 fr.) pe anu, $tiu ca amsa trebuescu a face jertfe materiale mai mari anal decat pan=tuna, dar nu voiu nici decum sa incetezu cu activitatea mealiterara. Deaceea me adresezu la toti amicii mei ca sa -mi facacat se poate de multi abonati in districtele lor, si credu ca ami-cu ca si pentru mine te va face sa te ocupi intru catva de aceastafoaie, si sa-mi trimiti banii abonamentelor strinse cat mai curent.

La Bucuresci nu m'am pututu duce, de vreme ce D. Tellnu a voitu a-mi acorda unu concediu cat de scurtu. $i n'amvoitu a impartasi soarta lui Maiorescu si Ionescu. $coala noastranu poate remane cu desavirsire in manele functionarilor

Colegiul IV de Cahul n'a fostu pre fericitu asta data pen-tru ideile noastre politice

Bietul Mihail Greg. Konachi, de altfeliu amicul meu din1. In ghelimele, texte traduse din rusete.

-

!

- -

I

www.dacoromanica.ro

16

opilarie, dar l'a apucatu mustarul ambitiei de nasu si se vedecal vrea numai decat sa fie mare omu politicu si mare oratoru.Bata-lu, sa-lu bath'. 1 Cat am cautat asta vara sa - lu facu a in-telege ca nu sunt toti oamenii geniuri universale, dar n'a voitusa me inteleaga !

In genere Lascar Catargiu nu a pre avutu norocu cu cole-giulu lui al 4-a si in deosebite cu deputatii alesi de elul (Kona-chi, Lascar Costin, Gr. Ventura, Varnali, Plaghino, N. Blaremberg,Boiu, P. Retoridi, etc). Poate i'a prinde minte in alegeri viitoare.

Asteptamu unu raspunsu cat se poate mai curendu, tefelicitezu Inca odata de anul nou si te salutu cu amicie. IacobC. Negruzzi'.

Dimitrie Craciunescu era deputat roman, cand, in 1878,Basarabia de Sud a fost din nou inglobata in imperiul Rosienesc.El a fost trimis, din partea judetului, sa se prezinte Imparatului.Pe cand ceilalti delegati gaseau de cuviinta si tact, la intrebarea:cum traiau inainte? sa raspunda Imparatului, ca era rau, Cra-ciunescu, plin de demnitate, a raspuns :

Bine, Maiestatel"Si Imparatul, surazand si intelegand lingusirea celorlalti, a

adaogat :Veti trai bine si de-acum inainte!"

Craciunescu a fost ales presedinte' al comitetului judetean,in care calitate a functionat vreo 30 de ani ; tocmai el a inter-venit autoritar si a impus punctul sau de vedere guvernului, cain judetele anexate in 1878, Ismail si Cahul, intregul asezamantsa ramana acelasi, ca si inainte prefecti, primari, legislatie roma-neasca etc. etc., nomenclatura uneori schimbandu-se intrucatva,dar fondul pastrandu-se in totul. A fost in acest scop adesea incapitala Rusiei, prezentand nenumarate rapoarte.

La impartirea mostenirii, Alecu Cara-Vasile a obtinut orasulCahul si fasia de pamant alaturata, iar celalt frate, Dimitrie, im-preuna cu surorile sale, diferite parti ale mosiilor. Ei toti aucladit case boieresti ; Alecu avea in apropierea orasului un conacmare si vii, care produceau vinurile renumite : Cahul-Froza".

Alecu Cara-Vasile (1846-1915), care a studiat la Ismail siAthena, apoi dreptul la Paris, s'a insurat cu fata mosieruluiCeanguli, din jud, Orhei ; sub romani a fost deputat si el, iarsub rusi a fost ales in Duma. Era un om foarte inteligent, cu

- --; ,

a

,

_

,

.

.

:

.

r,

www.dacoromanica.ro

37

un caracter mai inchis decat fratele sau, cam sgarcit si diplo-mat in viata.

Cuconu Mitea", Dimitrie Cara-Vasile, a fost sub romaninumai subprefect de judet. Se spune, ca tot judetul depindeade aceasta familie, ineat la alegerile parlamentare, bunul nostruCuconu Mitea", loetiitor de prefect, se aseza si scria :

Noi, Dimitrie Cara-Vasile, alegem ca deputat pe..."A studiat in Germania la Ballenstedt Berlin si Viena, unde

s'a si casatorit A trait o viata lunga, de peste 75 ani, murindpe la 1926, dupa ce se ruinase, vazuse distrugerile revolutionaresi favoarea" reformei agrare. Avea o memorie formidabila si po-vestea cu un farmec deosebit despre toti fruntasii politici si aistiintei din vechea Rom,anie. In societate era cautat ca un coseurneintrecut, plin de spirit si foarte erudit. Se interesa de politica,voia sa patrunda toate tainele civilizatiei apusene, pe care o cri-tica destul de vehement. Cu taranii se purta cu o bunatate rara,fiind filantrop, si ca un parinte pentru toll nevoiasii. Dar, nea7vand noroc la carti, isi ipoteca si rasipoteca avutul, o mare partea vietii sale petrecand-o in excursii" pe la banci, platind do-banda si iscalind polite noui. A lasat o familie mare si simpatica.

Navigatia pe raul PrutPe la 1911, D. Cara-Vasile a fost nevoit sa vanda partea

sa din mosia Cahul-Froza lui Gavriil Atanasulis, reprezentantulsindicatului asupritor al grecilor din Galati. Exploatarea for aajuns la culme catre anul 1900. Clica fratilor - bancheri Atana-sulis opera in Basarabia prin agentii for : Cavalioti, Cafrita, Cu-tolinis, Cricopol. Calamandi, Maris, Vizante si altii. Mai totiacestia s'au asezat in tinuturile Dunarii si ale Prutului dupa. 1880,imbogatindu-se prin sprijinul compatriotilor imigrati mai demult.Numai dealungul Prutului basarab ean fratii Atanasulis aveau 10birouri si vreo 50 agenti, cari terorizau lava, monopolizand trans-porturile, pravaliile si carciumile, unde, inseland la cantar simai ales cu mici credite, preluau apoi, astfel, cu preturi de ni-mic, recolte imbelsugate. Fara sa aiba supusenia rusa, arendaumosiile imense prin intermediul unor persoane interpuse. Nu erauinsa nici romani buni", cum tineau sa-si faca reclama. La ivireaunui conflict cu guvernul roman, mercantilistii acestia nu s'aujenat sa paraseasca Galatii, transformandu-se in rusi", si sa seinscrie cu 200 vase, pentru un timp oarecare, la portul Reni.www.dacoromanica.ro

38

Exemplul .grecilor a atras i3coace si pe evrei, bancheri din Odessasi Galati Brodski, Galperin, Dreifus.. r negustori din localitateSpinadel, Saffer, Cleiman, Rapoport..,, mai ales pe agentul MnciiRuso- Asiatice, un oarecare Probst. Dela inceput insa, concurentaevreilor era destul de slabs, zona for de asezare marginindu-se,conform legii, numai la targusoare, satele fiind exclusiv abando-nate pe mana grecilor.

Spre a limita extraordinara exploatare, in 1886, la Odessa,in concordant& cu dorinta guvernului rus, s'a infiintat de prin-tul Gheorghe E. Gagarin (1846-1905), nepotul diplomatului Al.Sc. Sturdza, o Societate pe actiuni de Navigatie pe Marea Neagrasi Dunare. Acest aristocrat de o bunatate raid, insurat cu bola-tap Olga Iacunsicov, a fondat mai de mult o casa de comert laOdessa, care mentinea legatura cu Romania, Bulgaria, Serbia,Constantinopol si Batum, exportand din Kaucaz petrol. Dintreviitorii mei colaboratori amintesc in Bulgaria pe agentul principalStamoniacov, tatal diplomatului sovietic, iar in Romania peBelinov, bulgar de origine, mai pe urma ministru. Totusi, ajuto-rarea exportului local era foarte slabs, iar un an neroditor (1893)a adus Societatea aproape la faliment A salvat-o subventia sta-tului, care a si rascumparat o buns parte de actiuni. Dar curandactiunile cu o valoare nominala de 250 ruble nu se mai cumparaunici cu 40, Atunci, printr'o interventie prea particulars, ca s'odescriu aci, si pe care o redau in biografia mea, a izbucnit fai-mosul proces Epopeia Marii Negre, care a descoperit cauzeleinsuccesului si a sguduit bazele putrede ale birocratiei de pevremuri. In 1903, Societatea a fost transformata in NavigatiaRuss pe Dunare de sub auspiciile ministerului de comert si in-dustrie si s'a reorganizat pe baza de stat. In 1905 a murit prin-tul Gagarin, lasand milioanele sale Navigatiei, care, cu toate in-ceputurile ei comerciale si conducerea semi-autonoma, a trecutin 1907 cu totul la stat si a obtinut un Asezamant" special.

Iata un exemplu de crestere si extensiune a Navigatiei pePrut, acel rau, prin care in 1861 incerca sa rasbata eel dintaivaporasPrintul Vogorides" si unde astazi gasim o stare de lucrurimai apropiata de zilele acelea, d