gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul V, Nr. 10, 1-15 iulie 2013

pag. 2

PAG

2

PAG

3

PAG

4-5

Centrul de informare şi servicii /Centro informazioni e servizi (CIS)Informaţie privind migraţia legală în Italia şi posibilităţile de reîntoarcere si reintegrare economică, în Moldova.

Suntem disponibili de luni până vineri la telefon de la 14:00 – 17:00. În fiecare luni, miercuri şi vineri, între orele 14:00 – 17:00 şi înafara acestui orar, cu programare, vă aşteptăm la oficiul Centrului. Adresa: Via T. Signorini 4/6 – 40133, Bologna, Italia

email: cinfoservizi@yahoo.it; skype: cinfoservizi; tel: + 39 3273857381; +39 3202478282

Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova

Schimbări demografice:Italia – Moldova

ce, este inclus în viaţa socială şi participativă, acesta e mai bine integrat. În opinia sa, „trebuie create condiţii astfel încât migranţii să aibă acces la toate serviciile la fel ca şi băştinaşii”.

Previziuni: În timpul con-ferinţei din viale Aldo Moro, pe 1 iulie curent, au fost făcute publice previziune-le ISTAT (Institutul Naţional de Statistică italian) despre populaţia tânără în Regiunea Emilia-Romagna: către 2020 tinerii cu cetăţenie diferită de cea italiană vor reprezenta o pătrime din populaţie, iar în 2050 – o treime.

Datele OCDE: Este evident că migraţia pentru Italia este o oportunitate, nu o proble-mă. Dacă lasăm deoparte pre-judecăţile şi analizăm datele statistice, atunci avem date-

le OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Eco-nomică), care demonstrea-ză că străinii ajută sistemul social italian şi nicidecum nu reprezintă o povară pen-tru acesta. Din 2007 şi până în 2011, din cauza crizei eco-nomice, numărul străinilor în peninsulă s-a înjumătăţit: - 44%. Migranţii contribuie la susţinerea sistemului soci-al cu o cifră de 0,9% din PIB, din aceste sume beneficiază în special sistemul de pen-sii italian. Având în vedere că migranţii sunt relativ tineri şi apţi de muncă, aceştia con-tribuie la stoparea fenome-nul progresiv de îmbătrânire a populaţiei. Pe de altă parte, tot mai mulţi italieni au emi-grat: 85 mii doar în 2011, în special spre Germania: +35% între 2011- 2012.

Aceste realităţi impun cla-sa politică italiană să reflecte asupra politicilor migraţio-niste şi în special asupra sta-tutului migranţilor rezidenţi legal pe acest teritoriu. În câţiva ani, migranţii vor reprezenta un electorat pe care niciun partid nu îl va putea ignora, un rezervor de voturi în continuă creştere care va cere drepturi. Datele citate mai sus impun reflecţii asupra fenomenului migra-toriu, dar în special asupra valorificării acestuia. Camera Deputaţilor va pune în discu-ţie câteva propuneri de lege pentru „ius soli”, înaintate atât de partidele de dreapta, cât şi de cele de stânga. De menţionat că nu este luată în calcul posibilitatea unui „ius

Pentru a înţelege procesul migraţional prin care trece populaţia ţării noastre, ar tre-bui să urmărim datele atât în ţara de destinaţie, cât şi în cea de origine. Recent la Bologna a vut loc o conferinţă la care a participat actualul minis-tru pentru integrare Cécile Kyenge. „Copiii imigranţilor nu mai pot fi numiţi străini sau imigranţi” – de la această idee a pornit ministrul Kyen-ge în discursul său în cadrul conferinţei regionale „Migra-ţie, integrare şi dezvoltare: Emilia-Romagna într-o Euro-pă care se schimbă”. Minis-trul Kyenge a vorbit despre migrantul care se transformă într-un subiect activ în Italia de azi. „Transformare care se vede şi în datele statistice: avem tot mai mulţi migranţi în fruntea unei întreprinderi sau afaceri, respectiv ei sunt cei care oferă locuri de mun-că atât de necesare în această perioadă de criză. A crescut cu 25 la sută numărul con-turilor bancare ale întreprin-derilor conduse de migranţi. Vom pune în centrul discuţi-ilor persoana migrantului cu drepturi şi obligaţii”, a con-cluzionat ministrul.

La această conferinţă, ală-turi de Cécile Kyenge, au par-ticipat consilierul regional pentru Politici Sociale Teresa Marzocchi şi Directorul gene-ral pentru afaceri interne de la Comisia Europeană Ste-fano Manservisi. Manservisi, la rândul său, a menţionat că acolo unde migrantul partici-pă la luarea deciziilor politi-

S-a stins poetul carea suferit cel mai mult pentru noi...

O delegaţie din Republica Moldova într-o vizită informativă în Portugalia

Finala concursului dedesene şi eseuri pentru copiii din diasporă

„Guguţă – prietenul meuîndrăgit”

gazetaBASARABIEI2 1-15 iulie 2013

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru

migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile

exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381.

Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la editura „Universul”, Str. V. Pârcălab 45, Chişinău TIRaj: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

Olga COPTU

Dorin DuşciacParis, Franţa

Tabel 1. Moldovenii în Emilia-Romagna, repartizaţi după sex:

Ţara de provenienţă Bărbaţi Femei BF % F BF % MOLDOVA 9790 20896 30686 68,10 5,79

soli” pur, în manieră ame-ricană. Propunerile de lege prevăd acordarea cetăţeni-ei pentru copiii născuţi din părinţi cu origini străine, dar rezidenţi legal în Italia, de 5 ani - pentru PD şi SC (Scelta civica); de 3 - pen-tru Mişcarea 5 Stele, de 1 an - pentru SeL (Stânga Ecolo-gie şi Libertate) şi mişcarea „Italia sunt şi eu”.

Conform datelor Ismu (Fundaţia Ismu - Iniţiati-ve şi studii multietnice), la 1 ianuarie 2013 în Ita-lia erau rezidenţi legal pes-te un milion de minori care au părinţi cu origini străi-ne, dintre aceştia 629.008 (59%) sunt născuţi în Italia.

Imigranţii în Emilia-Ro-magna provin din peste 150 naţiuni diferite, aceas-tă regiune este printre cele mai interesate de imigra-ţie, după regiunile Lom-bardia şi Lazio. Conform datelor oferite de „Dossier Caritas/Migrantes”, la sfâr-şit de 2011 în Emilia-Ro-magna erau 555 000 de migranţi cu şedere legală. Pornind de la aceste date relevante, toţi participan-ţii la conferinţă au sublini-at necesitatea gestionării pozitive a migraţiei. „Obser-vatorul regional”, în rapor-tul pe anul 2013 despre

În dimineaţa zilei de 27 iunie 2013, întreaga suflare de simţire româ-nească a aflat o veste tristă: s-a stins din via-ţă unul din stâlpii conşti-inţei noastre naţionale, unul din cei mai puternici apărători ai fiinţei noas-tre de neam, unul din tri-bunii poporului: poetul, dramaturgul, publicis-tul, academicianul, mar-tirul Mişcării de eliberare naţională Dumitru Mat-covschi. Soarta tragică a acestui mare compatri-ot al nostru a ritmat vie-ţile fiecăruia dintre noi, mai ales acum douăzeci şi ceva de ani, când în toiul mitingurilor de protest prin care ne ceream drep-tul la existenţă, Dumitru Matcovschi a fost victima unui tragic accident rutier ce l-a aruncat într-o comă profundă, în care s-a aflat timp de câteva luni. Fieca-re dintre noi are o rudă, un prieten, un cunoscut sau poate chiar a fost în persoană şi a petrecut ore sau nopţi în şir la pere-ţii spitalului în care sufe-rea poetul, cu o lumânare în mână, rugându-se pen-tru sănătatea sa. Atunci, lui Dumnezeu i s-a făcut milă de noi şi ne-a dat încă o şansă, să ne răs-cumpărăm păcatele în faţa poetului care a sufe-rit pentru ca noi să avem dreptul la existenţă, la limba română, la demni-tatea de oameni. O a doua şansă, pe care nu am uti-lizat-o aşa cum trebuia. Poetul şi-a petrecut ulti-mii ani de viaţă într-o situaţie materială extrem de dificilă, locuind la ulti-mul etaj al unui bloc din Chişinău, în care ascenso-rul era mai mult defectat decât funcţional. Cineva a afirmat la Chişinău zile-le trecute că Dumitru Mat-covschi a plecat de printre noi supărat. Cum putea să nu fie supărat, în condi-ţiile în care în societatea noastră aşa şi nu au mai triumfat valorile pentru care poetul s-a bătut pe durata întregii sale vieţi? În condiţiile în care mare-le poet a părăsit o societa-te divizată, care se pare că a uitat scopul pentru care a început marea luptă acum un sfert de veac? În

S-a stins poetul care a suferit cel mai mult pentru noi...

În acelaşi context, al organizării unor eveni-mente culturale comu-ne, voi mai menţiona aici despre o iniţiativă recen-tă, lansată de către Sena-torul pentru Diasporă din Parlamentul României, dl Viorel Badea. Dânsul este iniţiatorul şi princi-palul promotor al unei Legi care a fost votată în Parlamentul României în februarie 2013, prin care Ziua Limbii Române a devenit sărbătoare oficia-lă şi în România. Cu două luni înainte de 31 August, Senatorul Viorel Badea a lansat un apel public către autorităţile din Republică Moldova şi din România, dar şi către diaspora origi-nară din ambele ţări. Ape-lul conţinea chemarea de a sărbători, pentru prima dată în 2013, Ziua Limbii Române în comun. Iniţi-ativa senatorului român este una binevenită şi sun-tem acum în aşteptarea unei reacţii oficiale a auto-rităţilor din cele două sta-te. Ziua Limbii Române este deja serbată în comun în mai multe ţări. Anu-me aşa se întâmplă deja de mai mulţi ani la Mon-tréal, la Paris, la Roma şi în alte oraşe. Anul acesta, elementul de noutate ar putea constitui participa-rea comună la festivităţi a celor doi ambasadori, al României şi al Republi-cii Moldova, din fiecare capitală. Anume aceasta este abordarea pe care o adoptă deja de mai mulţi ani dna Tatiana Ciobanu, coordonatorul Asociaţiei „Dacia” de la Roma. Este un exemplu frumos, demn de a fi aplicat şi în celelal-te ţări unde sunt stabilite comunităţi importante ale persoanelor originare din Republica Moldova şi din România.

Evenimentele comu-ne prilejuite de Ziua Lim-bii Române din acest an ar pregăti terenul pen-tru seria amplă de mani-festări culturale din Anul Dumitru Matcovschi – 2014. În acest fel, mani-festările anului viitor vor avea loc anume aşa cum le-a dorit marele nostru poet: sub semnul unită-ţii tuturor celor care simt româneşte.

condiţiile în care idealuri-le de la ’89 astăzi mai sunt uneori menţionate în dis-cursurile academicienilor şi politicienilor, dar reali-tatea este cu totul alta?

Pe data de 3 iulie curent, Guvernul Repu-blicii Moldova a adoptat o hotărâre prin care anul 2014 este declarat Anul Dumitru Matcovschi. Este un gest mai degrabă sim-bolic, un apel al auto-rităţilor către întreagă societate – de a păstra vie memoria marelui nostru contemporan, care a ple-cat atât de trist.

Aşa cum propunea într-o coresponden-ţă publică recentă cole-ga noastră Olga Coptu, în 2014 ar fi foarte fru-mos ca diaspora să ini-ţieze şi să desfăşoare o serie de evenimente cul-turale de amploare, pen-tru a cinsti memoria poetului Dumitru Matco-vschi. Este, într-adevăr, o propunere care merită întreaga noastră atenţie. Aceste manifestări cul-turale trebuie să includă un număr cât mai mare de conaţionali, pentru că prin întreaga sa operă şi prin exemplul pe care ni l-a arătat în fiecare zi, Dumitru Matcovschi a fost un veritabil tribun al poporului, dânsul a fost permanent aproape de fiecare dintre noi. Cu aju-torul Consiliului Coordo-nator al Diasporei, aceste manifestări culturale pri-lejuite de Anul Dumitru Matcovschi ar putea fi organizate într-un mod care ar permite şi partici-parea asociaţiilor invita-te, din ţările în care avem comunităţi importante. Ar fi un lucru inedit şi frumos şi ar contribui la o consolidare a asociaţii-lor din diasporă.

Schimbări demografice:Italia – Moldova

migraţie, atestă 530.015 străini înscrişi în oficiul stă-rii civile la una din primări-ile din Emilia Romagna (la 1 ianuarie 2012). Provinci-ile Piacenza, Parma, Reg-gio Emilia şi Modena au cel mai mare procentaj de stră-ini în raport cu populaţia autohtonă, 13%, media pe regiune fiind de 11,9%, iar în provincia Piacenza aces-ta este de 14,1% străini din totalul populaţiei. Această regiune e interesată şi de o puternică emigrare. Deşi în 2011 numărul emigranţi-

lor a scăzut la 6,7 pentru o mie de locuitori, faţă de 9,6 în 2010, Emilia-Romagna rămâne totuşi una din regi-unile cu emigraţie majoră începând cu 2008.

Numărul moldoveni-lor în Emilia Romagna: Ală-turi de reprezentanţii din România şi Pakistan, numă-rul moldovenilor a crescut considerabil de la 1 ianu-arie 2011, cu peste 10,1%. În lista primelor 20 de naţi-uni cele mai reprezentate în regiune, se confirmă prima-tul Marocului - 73.318 per-soane, urmat de România, Albania, Moldova şi Ucrai-na. Aceste cinci ţări împre-ună cumulează 50,6 % din totalul străinilor în aceas-tă regiune. În provincia Bologna rezultă rezidenţi 7108 moldoveni. Iar mol-dovenii rezidenţi în Emi-lia-Romagna la 01.01.2012 erau 30.686, reprezentând 5,79 % din totalul străinilor. (vezi tabelul 1).

În anul şcolar 2011/2012, în şcolile din Emilia-Ro-magna erau prezenţi 86.944 elevi cu cetăţenie străină, 14,6% din numărul celor înscrişi. La acest capi-tol Emilia-Romagna se pla-sează pe primul loc în Italia, urmată de Umbria (13,9%), Lombardia (13,2%) şi Vene-to (12,5), media naţională fiind de 8,4%. În acelaşi an de studii, copiii din fami-liile de moldoveni înscrişi la şcoală erau 4733, repre-zentând 5,4% din totalul de copii cu origini străine. Stu-

denţii moldoveni înscrişi la universităţile din regiu-ne sunt 284, (băieţi 73, fete 211), egal cu 3,5% din total. În 2011 au fost 26 de absol-venţi moldoveni la aceste universităţi, dintre care 21 sunt fete.

Naşterile: În 2011 s-au născut 580 copii de la mame cu cetăţenia Republi-cii Moldova, echivalentul a 1,5 % din totalul naşterilor în regiune.

Migraţia masivă a mol-dovenilor în Italia şi în alte ţări europene este direct proporţională cu scăderea numărului populaţiei în R. Moldova. Cele mai sigu-re date ne sunt oferite de organizaţiile internaţiona-le care bat alarma de ceva timp, însă la noi în ţară reforme structurale pentru stoparea fluxului migraţi-onal şi creşterea natalităţii nu se prea văd. În ultimii ani s-a micşorat drastic şi numărul nou-născuţilor în R. Moldova. Conform date-lor Băncii Mondiale (2011), în mediu pe glob, unei femei îi revin 2,42 copii, în ţările UE – 1,57, iar în Mol-dova doar 1,46. În mediu, femeile din Moldova nasc la 23,7 ani. Conform pro-gnozelor ONU, numărul populaţiei în R. Moldova va

diminua de la 3,6 milioane (în 2010) la 3,4 către 2020 (- 215 mii persoane).

În timp ce Italia trebu-ie să adopte legi şi refor-me de incluziune socială a migranţilor, R. Moldova trebuie să gândească o mai bună reintegrare pentru cei care intenţionează să revină la baştină şi îmbu-nătăţirea condiţiilor de trai pentru majoritatea locu-itorilor Moldovei, astfel încât să fie posibilă surpa-rea drumului lung al emi-graţiei.

gazetaBASARABIEI 31-15 iulie 2013

portugalia

portugalia

portugalia

portugalia

La 8 iunie 2013, la sediul Centrului Cultu-ral Moldav s-a dat startul celebrării a 650 de ani ai oraşului Cascais. Scopul acestui eveniment a fost să demonstrăm cascalinezi-lor bucătăria şi portul tra-diţional moldav. Deoarece Portugalia este o ţară mul-ticulturală, suntem mereu apreciaţi pentru felul cum prezentăm cultura şi tra-diţiile noastre. Dat fiind faptul că mulţi membri

ai CCM sunt rezidenţi ai Municipiului Cascais, sun-tem mândri să participăm la asemenea sărbători.

Principala gustare tra-diţională a serii a fost, desigur, mămăliga cu friptură. N-au lipsit de pe masa de sărbătoare nici sarmalele şi plăcintele. Toţi participanţii au încins o horă ca la hramul satului moldovenesc.

Nadejda Boghenco,Lisabona

650 de ani aioraşului Cascais

Serata literar-comemorativă „Deportarile I”13 iunie. Această zi a

avut anul acesta o semni-ficaţie triplă pentru mulţi moldoveni din Portugalia: comemorarea victimelor primulului val de depor-tări din Basarabia, Bucovi-na de Nord şi Ţinutul Herţei (noaptea oribilă din 12 spre 13 iunie 1941), sărbatoarea creştin-ortodoxă Înălţarea Domnului şi Ziua oraşelor Lisabona şi Cascais.

Cu această ocazie la sediul Centrului Cultural Moldav a fost organizată o serată literar-comemo-rativă. S-au recitat poe-

zii din creaţia proprie, dl Vasile Carpacean, profe-sor de istorie, a vorbit des-pre unele date istorice şi cazuri de deportări ale rudelor sale.

Mare ne-a fost mira-rea când, după viziona-rea filmului „Deportarile I”, printre cei prezenţi la serata, dl Vadim Lavrin-ciuc a spus că a recunoscut în acest film unele secven-ţe despre o rudă apropia-tă, fratele străbunicului, Pantelimon Halipa.

Nadejda Boghenco,Lisabona

Ştim cu toţii cât de impor-tantă este menţinerea unui echilibru ideal între o minte sănătoasă şi un corp sănătos. Acelaşi lucru îl fac şi conaţi-onalii noştri din Portugalia, întrunindu-se în cadrul dife-ritelor competiţii sportive.

Deja a devenit o tradiţie a Centrului Cultural Moldav din Portugalia de a organiza în fiecare an turneul de fot-bal „Cupa Centrului Cultural Moldav”. La 23 iunie 2013, la Lisabona, Alfragide, s-a des-făşurat cea de-a V-a ediţie a acestui turneu. La eveni-ment au participat opt echi-pe alcătuite din fotbalişti amatori, imigranţi în Portu-galia, originari din diferite ţări, precum Moldova, Româ-nia, Ucraina, Brazilia şi Ango-la. Acest turneu nu ar fi avut asemenea rezultate frumoa-se şi o continuitate fără insis-tenţa şi profesionalismul dlui Sergiu Şcolnîi şi dnei Aurelia Şcolnîi, care sunt profesori de educaţie fizică, au voca-ţie şi continuă să facă acest lucru atât de important pen-tru diaspora moldavă din Portugalia.

Anul acesta evenimentul a coiincis cu sărbătoarea creş-tin-ortodoxă Duminica Mare sau Pogorârea Sfântului Duh, numită şi Duminica Rusalii-lor, fapt care a fost menţionat în discursul de salut al dnei Aurelia Şcolnîi, în timpul căruia a vorbit despre impor-tanţa organizării acestui tur-neu de fotbal atât pentru adulţi, cât şi pentru generaţia tânără de moldoveni din Por-tugalia şi despre obiectivele principale ale aceste activi-tăţi cultural-sportive.

Anul acesta la turneul de fotbal Cupa Centrulul Cultu-ral Moldav au participat opt echipe, care s-au plasat pe următoarele poziţii: 1. Ucrai-na; 2. Voron Roso – Moldova/

Ucraina/ Angola; 3. Tricolor – Moldova; 4. Injectgaz – Mol-dova; 5. România; 6. Brazilia; 7. Magnat –Moldova/ Ucrai-na; 8. Cacem – Moldova.

Titlul de cel mai bun jucă-tor i-a fost conferit dlui Mihai Aramă (Tricolor), cel mai bun marcator de goluri – Andrei Levcenko(Ucraina), iar Pau-lo Lopes a fost numit cel mai bun portar (Voron Roso). Toate echipele participante au fost premiate cu diplome şi cupe de participare.

Invitatul de onoare al eve-nimentului a fost Oleg Rai-lean, Consul al Ambasadei Republicii Moldova în Repu-blica Portugheză, care a adus un mesaj de felicitare partici-panţilor cu ocazia turneului de fotbal şi Duminicii Mari, dorindu-le succese, încrede-re în sine, prietenie, un joc fără primejdii şi sănătate. De menţionat faptul că dl Oleg Railean a jucat în componen-ţa echipei „Voron Roso”(Lo-cul II), care a dat dovadă de bun profesionalism şi curaj.

„Bărbaţii sunt o forţă de apărare, numai că îmi doresc ca noi să ne întrunim mai des la diferite activităţi cul-tural-sportive, unde e nevo-ie de participarea bărbăţilor, dar nu în războaie. Doresc tuturor participanţilor vic-torie, un joc cinstit şi amical. Şi aş vrea să închei cu devi-za Uniunii Europene „Unitate în Diversitate” şi, totodată, să mulţumesc tuturor organiza-torilor acestui turneu, îndeo-sebi dlui Sergiu Şcolnîi, dnei Aurelia Şcolnîi şi dlui Dumi-tru Butnaru, sponsorilor Lycamobile, ACIDI şi Amba-sada Republicii Moldova în Portugalia”, a menţionat dl Oleg Boghenco, preşedinte-le Centrului Cultural Moldav din Portugalia.

Nadejda Boghenco, Lisabona

În perioada 29 iunie - 2 iulie curent o delegaţie din ţara noastră în frun-te cu dna Valentina Buliga, Ministrul Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei, s-a aflat într-o vizită informa-tivă în Republica Portughe-ză, în cadrul Proiectului UE „Consolidarea capacităţilor de Gestionare a Migraţiei în R. Moldova”.

Din componenţa dele-gaţiei au făcut parte dl Vic-tor Lutenco, şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, dl Ion Holban, directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, dl Per Lindberg, director al Proiectului UE, dra Cristina Cozma, expert pe comuni-care al proiectului şi dl Victor Gâlcă, şeful secţiei de pensii şi indemnizaţii, Ministerul Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei.

Astfel, pe data de 30 iunie, cu suportul Ambasa-dei Republicii Moldova în Portugalia, delegaţia a avut o reuniune cu conaţio-nali moldoveni, eveniment desfăşurat la Lisabona. În cadrul discuţiilor au fost prezentate beneficiile ce rezultă din Acordul Bilate-ral semnat între Republi-ca Moldova şi Portugalia în 2011 cu privire la Secu-ritatea Socială, precum şi datele privind implemen-tarea acestuia şi modul lui de funcţionare; posibi-lităţile de reîntoarcere în R. Moldova (locuri vacan-te, deschiderea unei afa-ceri; suport informaţional în vederea lansării de către moldovenii reîntorşi la baştină a diverselor pro-iecte şi iniţiative, etc); pre-zentarea situaţiei actuale a pieţei muncii din Moldova, activităţi curente şi viitoa-re; precum şi noile proiecte ale Biroului pentru Relaţii cu Diaspora.

O delegaţie din Republica Moldova într-o vizităinformativă în Portugalia

Turneul de fotbal „Cupa Centrului Cultural Moldav”

În cadrul reuniunii cetă-ţenii moldoveni stabiliţi în Portugalia au avut posibi-litatea să adreseze direct oficialilor din Moldova diverse întrebări cu privi-re la sistemul de pensii, la modalităţile de a solicita şi în ce cazuri pot beneficia de indemnizaţii din R. Mol-dova, precum şi multe alte subiecte de interes major.

Spre exemplu, Ilie Vicol, un moldovean prezent la adunare, stabilit în Portu-galia de ani buni, a ţinut să vină să adreseze personal celor competenţi întrebări-le care-l frământă. „Sunt în Portugalia de peste 15 ani, dintre care peste 13 ani lucraţi legal aici. Mă apro-pii de vârsta pensionării şi am venit să întreb ce voi face eu cu acei 26 de ani lucraţi în Moldova? Vreau să văd care sunt avanta-jele acestui Acord, pentru că eu am cetăţenie moldo-venească, dar şi portughe-ză. De aceea aş vrea să ştiu

ce trebuie să fac, pentru că peste ceva timp vreau să mă întorc la baştina mea.”

Amalgamul de între-bări a curs atât din partea celor mai în vârstă, cât şi din partea celor mai tineri, care s-ar întoarce acasă în cazul unor oferte tentante care le-ar permite un trai decent.

„Datoria noastră funda-mentală este de a informa toţi cetăţenii despre situ-aţia actuală a pieţei mun-cii din Republica Moldova, despre necesitatea braţe-lor de muncă şi locurile vacante în diverse dome-nii de activitate, cum ar fi construcţia civilă, croito-ria şi altele. Ne străduim să diseminăm aceste infor-maţii pe o scară cât mai lar-gă posibil, dar decizia de reîntoarcere în Republica Moldova este individuală, aparţine fiecărui cetăţean imigrant în parte”, a men-ţionat dl Ion Holban, direc-torul Agenţiei Naţionale

pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Partea oficială a vizi-tei a fost întrevederea dintre dna Ministru Valen-tina Buliga şi Ministrul Portughez al Solidarităţii şi Securităţii Sociale Pedro Mota Soares, la care au sta-bilit mai multe aspecte privind buna funcţionare de mai departe a Aranja-mentului Administrativ. La rândul său, dna Buliga l-a invitat pe oficialul por-tughez într-o vizită în ţara noastră.

De asemenea, dna Ministru al Muncii, Pro-tecţiei Sociale şi Familiei a vizitat şi Înaltul Comisari-at pentru Imigraţie şi Dia-log Intercultural, precum şi Centrul „CERCICA”, o cooperativă pentru instru-irea şi reabilitarea persoa-nelor cu dizabilităţi din or. Cacais.

Olesea Tanaşciuc,Lisabona

gazetaBASARABIEI4 1-15 iulie 2013

Concert Extraordinarla Montreal

JOI, 18 IULIE 2013ORA 18h306767 Côte-des-Neiges, Sala MarePreţ bilet: 25$Copiii până la 7 ani intră gratis.

Suport mediatic:

Finala concursului de desene şi eseuri pentru copiii din diasporă

„Guguţă – prietenul meu îndrăgit”Concursul de dese-

ne şi eseuri pentru copiii din diasporă cu genericul „Guguţă – prietenul meu îndrăgit”, organizat de către Biroul Relaţii Interet-nice în cadrul Anului Spi-ridon Vangheli – 2013, a ajuns la final.

Concursul a fost orga-nizat în colaborare cu Biblioteca Naţională pen-tru copii „Ion Creangă”, cu susţinerea asociaţiilor diasporei moldoveneşti, parteneri media fiind zia-rul ,,Gazeta Basarabiei” şi Revista ,,Moldbrixia news” din Italia.

Organizarea acestui concurs a fost iniţiată, având drept scop cultiva-rea interesului şi cunoştin-ţelor copiilor din diasporă pentru valorile identita-re ale culturii Republicii Moldova; păstrarea lim-bii materne; educarea dra-gostei de neam şi patria istorică.

Concursul s-a desfăşu-rat în ţările de reşedinţă ale

contribui la promovarea imaginii Republicii Mol-dova peste hotare.

La fel, au manifestat dorinţa de a participa la concurs copiii din Repu-blica Moldova ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare. Con-cursul desfăşurat în ţări-le sus-menţionate, a fost organizat de către: Asocia-ţia de prietenie moldo-ele-nă ,,Alexandru Ipsilantis” din Atena, Grecia; Asoci-aţia moldo-elenă ,,Orfeu” din Atena, Grecia; Asoci-aţia ,,Baştina” din Pado-va, Italia; Cenaclul Literar ,,Dor de Plai” din Portuga-lia; Asociaţia de Prietenie Moldo-Libaneză din Liban etc.

Cei mai activi s-au dove-dit a fi copiii din diaspora moldovenească din Gre-cia, reprezentând Asocia-ţia moldo-elenă ,,Orfeu” şi Asociaţia moldo-elenă ,,Alexandru Ipsilantis” din Atena.

Copiii din Asociaţia de prietenie moldo-ele-nă ,,Alexandru Ipsilantis” au avut parte, în cadrul concursului organizat la Atena, de o adevărată săr-bătoare. Pentru inspiraţie, copiii au vizionat mai întâi de toate un mini-specta-col cu păpuşi după poves-tea lui Spiridon Vangheli ,,Cuşma lui Guguţă”; au organizat jocuri distrac-tive sub imensa căciulă a lui Guguţă, creată chiar de ei după exemplul celei din povestea lui Spiridon Van-gheli, după care au pur-ces la treabă. Surpriza cea mare a fost tortul cu ace-laşi nume, ,,Cuşma lui Guguţă”.

Membrii Asociaţiei moldo-elene ,,Orfeu” din Atena, la fel, au avut grijă ca participanţii la concurs să cunoască mai întâi cre-aţia lui Spiridon Vangheli.

Reprezentanţii Asocia-ţiei ,,Baştina” din Padova, Italia, se implică activ de fiecare dată. Astfel, aceş-tia au manifestat interes şi pentru acest concurs, încurajând copiii să redea cât mai frumos personaje-le lui Spiridon Vangheli.

Un sentiment aparte ne-a încercat atunci când am primit desenul unicu-lui participant al Cenaclu-lui Literar ,,Dor de Plai” din Portugalia, Simo-na Maidan, de 8 ani, care a redat, în desenul său, adevărata casă tradiţio-nal-moldovenească, iar Guguţă desenat de ea a avut marea onoare de ,,a invita” participanţii la eve-nimentul organizat de către Birou.

Personajele din ope-ra lui Spiridon Vangheli au prins viaţă şi în dese-nele copiilor din Liban, Kîrgîstan, Belarus, satul Moldovanskoe din Ucrai-na, aceştia demonstrând că nu dau uitării valorile cultural-naţionale.

Deoarece concursul a fost anunţat de desene şi eseuri, copiii nu doar au desenat, ci au scris şi ese-uri în baza creaţiei lui Spi-ridon Vangheli.

Valeriu Antoniu de 13 ani, Asociaţia de priete-nie moldo-elenă ,,Alexan-dru Ipsilantis” din Atena, Grecia, şi Emilia Tossouni-an de 15 ani, Asociaţia de Prietenie Moldo-Libaneză din Liban, ne-au expediat cele mai frumoase eseuri pline de emoţie şi dragos-te de neam.

Pe data de 20 iunie curent, Biroul Relaţii Interetnice a organizat, în premieră, evenimen-tul cultural dedicat Anu-lui Spiridon Vangheli, în cadrul căruia a fost lansată Expoziţia de desene reali-zate de copiii din diasporă

din ţările sus-menţiona-te. La această expoziţie au fost expuse cele mai reuşi-te desene, din cele expedi-ate.

Expoziţia a demarat sub genericul ,,Copiii din diasporă sub căciula lui Guguţă”, constituind ele-mentul-cheie al eveni-mentului şi momentul de semnificaţie prin care Biroul Relaţii Interetnice acordă o atenţie deosebită susţinerii naţional-cultu-rale a diasporei moldove-neşti.

Evenimentul a fost deschis de către dna Ele-na Beleacova, Directorul general al Biroului Relaţii Interetnice, care a sublini-at în mesajul său de salut că ,,Biroul Relaţii Interet-nice are misiunea de a contribui la promovarea, de către diaspora moldo-venească, a imaginii pozi-tive a Republicii Moldova, la păstrarea limbii, tradi-ţiilor şi culturii naţionale în ţările de reşedinţă. Iar creaţia marelui Spiridon Vangheli stă la baza culti-vării interesului şi cunoş-tinţelor copiilor, inclusiv din diasporă, pentru valo-rile identitare ale cultu-rii Republicii Moldova; la educarea dragostei de neam şi patria istorică”.

Copiii din diasporă, prin fantezia lor, au rea-dus în actualitate perso-najele marelui scriitor Spiridon Vangheli, care a fost protagonistul şi oas-petele de onoare al eve-nimnetului.

Înconjurat de mulţimea de copii, Spiridon Van-gheli a admirat şi apreci-at fiecare desen în parte, plăcut surprins că Guguţă rămâne a fi prezent în via-ţa fiecărui copil, dar mai ales în viaţa copiilor din diasporă, aflaţi departe de ţara de baştină.

diasporei moldoveneşti, fiind organizat de către asociaţiile diasporale, iar cele mai reuşite desene şi eseuri au fost expediate în adresa Biroului.

Aşadar, la Concurs au participat copii cu vârste

cuprinse între 5 şi 13 ani din Grecia, Portugalia, Ita-lia, Rusia, Ucraina, Liban, Germania, Israel etc., dar şi copii de altă origine etnică, locuitori ai ţărilor de reşedinţă ale diasporei moldoveneşti, fapt ce va

gazetaBASARABIEI 51-15 iulie 2013

PISA

BRINDISI

MOLDOVA

RUSSIA

UCRAINA

ITALIA

GENOVA

TORINO

ALGHERO

CAGLIARI

OLBIA

PALERMOCATANIA

CROTONE

LAMEZIA

BARI

TRIESTE

CHISINAU

MOSCA

SAN PIETROBURGO

MILANO

ROMA

KIEV

BOLOGNA

VENEZIAVERONA

KIEV

Zboruri directespre Moldovafără escală

SERVIZI AEREI INTERNAZIONALI

ZBOR DIRECT FĂRĂ ESCALĂSPRE CHIŞINAU DE LA

ROMA,MILANO, BOLOGNA,VERONA.

DE LA

* ÎNTR-O SINGURA DIRECŢIE, TOATE TAXELE INCLUSE

Aeronave moderne şi sigure Reduceri substanţiale pentru bilete de avion achiziotionaţe de pe site-ul nostru www.air-moldova.it

2 LOCURIDE BAGAJA CÎTE 23KG

GRATUIT!

Desenele copiilor au fost apreciate şi de alţi oas-peţi prezenţi la eveniment, precum dl Vlad Mische-vca, Membru de Onoare al Asociaţiei Moldo-Elene ,,Orfeu” din Atena, Grecia; dl Ion Ţăranu, Preşedin-te de onoare al Asociaţi-ei ,,Orfeu”, Atena, Grecia; Iurie Răileanu, pictor, foto-graf; dna Claudia Balaban, director general al Bibliote-cii Naţionale pentru Copii ,,Ion Creangă” etc.

La eveniment au mai fost prezenţi copii care se odihnesc în taberele de vară de pe lângă şcolile din Chişinău, dar şi copii

din diasporă care, în acel moment, se aflau în ţară, în special cei din Asociaţia ,,Baştina” din oraşul Pado-va, Italia.

Bucuria cea mare a acestor copii a fost întâl-nirea cu Tatăl lui Guguţă, Spiridon Vangheli, care a satisfăcut orice curiozitate a lor, răspunzând la între-bările lor ingenioase.

Atmosfera evenimentu-lui a fost încinsă de către copiii din cadrul cercului literar-dramatic ,,Vedeta” de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO, care i-au dăruit ,,tatălui lui Guguţă” poe-

zii, scenete cu Guguţă, cântece şi voie bună. Copi-ii, oaspeţii evenimentu-lui, administraţia Biroului s-au prins şi într-o horă a prieteniei. Toţi s-au bucu-rat de atmosfera caldă şi prietenoasă din incin-ta Biroului, de prezenţa autorului şi a eroilor săi în viziunea copiilor din dias-poră.

În cadrul evenimen-tului au fost citite şi cele două eseuri selectate de către reprezentanţii dias-porei în urma concursu-lui, care l-au emoţionat pe scriitor până la lacrimi, Domnia sa afirmând că

aceste eseuri, de rând cu alte scrisori din partea copiilor, vor constitui sur-sa de inspiraţie pentru alte două volume pentru copii care urmează a fi lansate în această toamnă. ,,Gugu-ţă a supravieţuit numai datorită scrisorilor primi-te de la copii. Iată tocmai scrisorile acestea vor fi în cartea asta, de fapt, va fi un dialog între scriitor şi copii”, a precizat maes-trul.

Astfel, Biroul a trans-mis cu mândrie eseurile scrise de copiii din dias-poră marelui Spiridon Vangheli. Totodată, maes-

trul a manifestat interes şi pentru desenele copiilor, care, la fel, vor fi trans-mise scriitorului. La rân-dul său, Spiridon Vangheli a felicitat copiii partici-panţi la concurs, prezenţi la eveniment, dăruindu-le cărţile sale cu autografe, îmbrăţişări şi cuvinte de laudă şi a mulţumit orga-nizatorilor pentru eveni-ment, pentru susţinerea şi aprecierea muncii sale. Scriitorul şi-a exprimat satisfacţia că acest eveni-ment i-a oferit posibilita-tea, din nou, de a se afla în lumea copilăriei, alături de cititorii săi.

Biroul Relaţii Inte-retnice aduce sincere mulţumiri copiilor din diasporă pentru inspi-raţia şi dăruirea de care au dat dovadă în cadrul acestui concurs.

Copiii lucrările cărora au fost selectate pentru a fi expuse vor primi în dar cea mai de preţ carte – cartea semnată de Spiri-don Vangheli cu autograf din partea autorului.

La fel, aducem mul-ţumiri părinţilor şi liderilor asociaţiilor dias-porale pentru implicare, susţinerea ideii desfăşu-rării concursului şi spri-jinul acordat, precum şi partenerilor media din diasporă: ziarul „Gaze-ta Basarabiei” şi revista ,,Moldbrixia news” din Italia pentru mediatiza-rea evenimentului.

Sub căciula lui Gugu-ţă mai este loc şi pentru restul copiilor din dias-poră, iar Anul Spiridon Vangheli continuă.

Astfel, oferim posi-bilitatea celor care mai doresc, să expedieze desene şi eseuri în adre-sa Biroului Relaţii Inte-retnice. Le aşteptăm cu mare drag.

Sursa: www.diaspora.md

gazetaBASARABIEI6 1-15 iulie 2013

italia italia

italia

publicitate

La Centrul Intercultu-ral Massimo Zonarelli, care se găşeste în via Giovan-ni Antonio Sacco nr. 14, în Bologna, se ţin de trei ori pe săptămână cursuri de limbă italiană pentru toa-te nivelurile: de la cei care nu cunosc deloc limba itali-ană pâna la cel mai avansat nivel. Cursurile sunt com-plet gratuite şi se desfăşoa-ră luni, miercuri şi vineri, de la ora 19 până la 20:30, timp de o oră şi jumătate. Puteţi ajunge la Centru cu autobuzele 20 şi 21.

Cursurile noastre sunt frecventate de migranţi din toate părţile lumii: Pakis-tan, India, Peru, Brazilia, Spania, Rusia, Ucraina, dar mai ales de persoane din România şi Republica Mol-

dova. Comunitatea mol-dovenească este foarte prezentă în cadrul asocia-ţiei noastre, numărul celor care frecventează constant cursul fiind de aproximativ 15 persoane.

Şcoala de limbă şi cul-tură italiana Apre este pri-ma şcoala din Bologna ca număr de persoane cu reuşite la examenele Pli-da, certificatele Plida fiind recunoscute la nivel inter-naţional, iar scopul nos-tru este acela de a-i pregăti bine pe toţi cei care doresc să susţină examenul Plida, dar şi pe cei care doresc să comunice cât mai bine în italiană.

Fiind student la Uni-versitatea din Bologna, de aproape doi ani de zile, ca

voluntar, predau limba ita-liană la Centrul Zonare-lli. Ştiu foarte bine cât este de important ca cineva să te ajute atunci când eşti nou-venit într-o ţară străi-nă, pentru că şi eu am tre-cut prin asta şi am fost ajutat şi îndrumat pe dru-mul cel mai bun.

Pe această cale, mulţu-mind publicaţiei „Gazetei Basarabiei” pentru spriji-nul acordat, invit toţi mol-dovenii, toţi cititorii acestei gazete şi toţi doritorii să participe la cursurile noas-tre, unde pe lânga faptul ca veţi învăţa limba italiana, cu siguranţă vă veţi face şi mulţi prieteni.

Marian-Alexandru Cobzaru,Bologna

Scuola Apre - o şcoală deschisă tuturor

Pe data de 30 iunie curent, la Parma, asociaţia de voluntariat moldo-ita-liană „Renaşterea” a par-ticipat la cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Multi-cultural (Festa Multicultu-rale), prezentând, pentru prima dată în istoria Festi-valului, Republica Moldo-va. Membrii asociaţiei au pregătit şi demonstrat par-ticipanţilor şi oaspeţilor evenimentului tradiţiile şi bucatele naţionale moldo-veneşti, care s-au bucurat de mult succes.

Festivalul Multicultural este un eveniment care de 17 ani marchează începu-tul verii. O sărbătoare care aduce la Collecchio, Par-ma, sunete şi arome de pe

întregul glob. În acest an au fost prezentate 29 de bucătării tradiţionale, la eveniment au aderat 107 asociaţii, inclusiv 30 de comunităţi străine, o sută de voluntari au muncit luni de zile pentru a orga-niza evenimentul în toate aspectele sale, de la logisti-că, bucătarie şi până la un bogat program cultural.

Un semnal puternic din lumea politicii a fost prezenţa la eveniment a ministrului pentru Inte-grare Cécile Kyenge, care a confirmat angajamentul său privind introducerea în Italia a „ius soli” (dreptul la cetăţenie pentru copi-ii născuţi pe teritoriul ita-lian). Un angajament care,

a explicat ministrul de ori-gine congoleză, este „o pri-oritate a mandatului său”, pentru că, a adăugat Kyen-ge, „aceşti copii care se nasc în Italia nu sunt imi-granţi, ci italieni şi fac par-te din această comunitate”.

Asociaţia „Renaşterea” aduce mulţumiri tuturor celor care ne-au susţinut şi au fost alături de noi, în special, membrilor asoci-aţiei: Maria Adam, Artur Adam, Aurica Borosan, Ele-na Ghiţu, Eugenia Moraru, Raisa Mitrofan, Olga Pos-tevca, care au demonstrat voinţă, curaj şi patriotism şi au depus toate eforturi-le pentru a realiza cu suc-ces acest proiect.

Ludmila Furtună, Parma

Asociaţia „Renaşterea” a prezentatRepublica Moldova la cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Multicultural din Parma

Proprietarii rutelor demicrobuze Moldova-Italia,îngrijorați de viitorul lor De când a ieşit în presă ştirea că Wizz Air a anunţat două noi zboruri din Chişi-nău, spre Roma şi Veneţia, începând cu 24 septembrie 2013, tot mai mulţi şoferi de microbuze care se ocupă de transportul pasagerilor şi coletelor din şi spre Italia sunt îngrijoraţi de soarta lor de mai departe.

Biletele pentru zborurile Wizz Air pot fi achiziţiona-te deja, începând de la 19.99 euro (un singur zbor, cu toa-te taxele incluse), iar costul unei călătorii cu microbuzul variază între 60 şi 80 de euro. Proprietarii microbuzelor se tem că pasagerii vor alege să zboare, pentru a economisi bani şi timp.

L-am întrebat pe domnul Sergiu, proprietarul unei fir-me de transport din oraşul Padova, ce părere are despre această situaţie:

— De cât timp activaţi în domeniul transportului de pasageri?Am început în 2000. Mul-

ţi din conaţionalii noştri erau aici fără familie şi nici acte nu aveau, din acest motiv ape-lau des la serviciile noastre de transport de colete. Între timp majoritatea şi-au lega-lizat şederea în Italia, dar au rămas clienţi devotaţi. Acum însă cred că lucrurile vor lua o altă întorsătură, multe rute de microbuze vor fi închise, iar proprietarii nu vor mai reuşi să achite taxele. Deja plătim peste tot. La vamă se plăteşte, pentru parcare se plăteşte, nu ştim cum vom reuşi.

— De ce credeţi că pasa-gerii vor alege calea aeriană? În primul rând, pentru că

este mai comod, mai rapid şi mai ieftin. Dacă până în pre-zent au preferat să folosească serviciile noastre, era pen-tru că biletele de avion cos-tau foarte mult şi puţini îşi permiteau luxul să zboare. Acum însă va fi o altă situaţie.

— Care este taxa pentru parcare în oraşul unde activaţi?Pentru că folosim parca-

rea din Padova, pentru sâm-bătă şi duminică, suntem nevoiţi să achităm 50 de euro.

— Cu ce probleme birocra-tice vă ciocniţi cel mai des?În primul rând, cu licen-

ţa de transport al coletelor şi mărfurilor în general. E foar-te greu de obţinut şi din acest motiv uneori suntem condiţi-onaţi să acţionăm în mod ile-gal. Îi rugăm pe pasageri să confirme că coletele le apar-ţin şi altele ...

— Alte cheltuieli neprevă-zute?

Desigur, numai când îmi închipui că şoferul ajunge la posturile de frontieră, deja ştiu că fără 200 de euro nu scapă. Există anumite „taxe” neoficiale care trebuie achi-tate fără a primi cec sau bon de plată, asta pentru a trece cu microbuzul fără proble-me. Nu îţi spune nimeni în faţă cât trebuie şi pentru ce, deja se ştie tot. Dacă eventu-al se trece fără pasageri sau fără marfă, există taxa „cafe-lei”, care variază între 10 şi 30 de euro. Plăţi în lei nu mai primeşte nimeni.

— La care post vamal se plăteşte mai mult? De regulă, la ieşirea din

România şi la intrarea în Republica Moldova. La postul vamal situat între Ungaria şi România se achită între 10 şi 50 de euro, pentru „o cafea”, cum o numim noi. Ei nu prea creează probleme, în schimb cu cât ne apropiem de RM, parcă devin mai flămânzi.

— Nu aţi încercat nicio-dată să vă revoltaţi, să apelaţi la serviciile care apără drepturile dvs.?Credeţi că se va rezolva

ceva? Nu ştiu cât de real este, pentru că nu mai avem încre-dere în nimeni. Şi dăcă o vom face, posibil să fie şi mai rău. Şi italienii sunt mai corecţi şi mai puţini corupţi. Majorita-tea cred că facem milioane şi ne îmbogăţim, dar numai noi ştim cât costă piesele de schimb şi cât efort depu-nem. Nu cred că interesează pe cineva problemele noas-tre. O problemă mai mare o au proprietarii de microbu-ze cu numere de înmatricu-lare în România şi Bulgaria, ei mai trebuie să plătească şi aşa-zisa „rovinietă”, care este o cheltuială în plus. Ar fi fost altfel dacă cel puţin drumu-rile ar fi mai bune, însă de multe ori anume din cauza drumurilor se şi defectează transportul.

— Ce trimit mai des cona-

ţionalii noştri acasă?În ultimul timp, mulţi

dintre moldovenii care şi-au pierdut locul de muncă aici, în Italia, se întorc în Repu-blica Moldova şi din acest motiv ei trimit, în primul rând, mobilă şi tehnică, de cele mai multe ori uzată. Mai trimit detergenţi şi produse alimentare, care în RM sunt mult mai scumpe.

— Care este preţul şi cum calculaţi?Până în 2011, preţul pen-

tru un kg de produse era de 1,5 euro, însă din cauza con-curenţei a trebuit să îl redu-cem la 1euro kg, dar mai facem şi reduceri pentru cli-enţii permanenţi.

— Aţi avut cazuri când aţi transportat ceva ce v-a făcut probleme la trece-rile de frontieră?O dată am avut o situa-

ţie destul de interesantă. Un amic de-al unui angajat a tri-mis o geantă pentru mama lui din Moldova. Ştiind că sunt amici, nici nu am înre-gistrat coletul şi l-am pus mai la îndemână, însă când la postul vamal au deschis geanta, au găsit o armă de care nimeni nu ştia nimic. A fost greu să le explicăm cola-boratorilor vamali că nu am ştiut nimic, dar până la urmă s-a rezolvat, acum suntem mai atenţi şi verificăm bine ceea ce trebuie să ducem sau să aducem.

Cred că mulţi dintre noi îşi vor schimba părerea des-pre veniturile acestor persoa-ne, pentru că nu o dată am auzit vorbindu-se urât şi cu invidie în adresa lor. Este un caz din sutele sau poate miile care sunt prezente, nu doar în Padova şi nu doar în Italia. Sper mult să avem schimbări pozitive şi la o nouă întâlni-re cu dl Sergiu să nu mai aud cuvinte ca „şpagă” şi „taxă neoficială”.

Aliona Purci

gazetaBASARABIEI 71-15 iulie 2013

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 0690335442 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716

2 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vladwww.colete.weebly.comTransport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova - Italia - Moldova

La 4 iulie 2013 a avut loc conferinţa de lansare a pro-gramului „DOR”. Organi-zat în stil de tabără de vară axată pe valori tradiţiona-le, proiectul va fi pilotat în perioada 20 -28 August 2013 în Republica Moldova. Pentru pilotarea programu-lui, vor fi selectaţi 20 parti-cipanţi din grupul de vârstă 14-16 ani din diferite ţări în care este prezentă dias-pora şi 5 tineri din Repu-blica Moldova. Programul pilot „DOR” este organi-zat de Guvernul RM (Biroul pentru Relaţii cu Diaspora) în parteneriat cu Organi-zaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Agenda taberei include activităţi creative, sporti-ve, artistice, lingvistice, de cunoaştere a istoriei şi cul-turii, Ateliere, vizite cultu-

rale şi întâlniri oficiale.Programul-pilot DOR are

misiunea de a sensibiliza tinerii din generaţia a doua şi a treia de migranţi cu pri-vire la identitatea lor cul-turală şi de a crea legături emoţionale între Republi-ca Moldova şi reprezentan-ţii diasporei moldoveneşti. Programul a apărut drept rezultat al necesităţii clar exprimate a diasporei mol-doveneşti de a menţine relaţia cu valorile tradiţi-onale ale ţării şi de a creş-te apropierea tinerilor din diasporă cu Republica Mol-dova.

Formularul de participa-re şi criteriile de elegibita-te pot fi găsite pe platforma dor.md.

Sursa: Biroul pentru Relaţii cu Diaspora

Copiii diasporei care nu au fost niciodată în Republica Moldova, vor reveni acasă

A murit, pe 26 iunie 2013, Dumitru Matco-vschi. Este poetul care, în cântecul „Basarabia”, i-a definit pe basarabeni în felul acesta: „ Ne încălzeş-te lutul, ne-alină două ape, pătimitor, trecutul într-un oftat încape... Avem un nuc şi-i verde, şi-n pra-gul casei creşte, cu nucul nu ne pierdem, de moar-te ne păzeşte. La prun-ci suntem cu gândul şi nu dorim războaie, noi semă-năm pământul şi aşteptăm să ploaie.” După aceste cuvinte urmează refrenul, de o putere răvăşitoare, de imn: „Basarabia, Basara-bia, frate şi soră, mamă şi tată, Basarabia. Basarabia, Basarabia, scumpă icoa-nă în inimi purtată, Basa-rabia. Trecută prin foc şi prin sabie, furată, trădată mereu, eşti floare de dor, Basarabie, eşti patria nea-mului meu.”

Dumitru Matcovschi, născut în 1939, este, după cum s-a spus pe bună dreptate, un simbol al renaşterii naţionale din Republica Moldova, un om care şi-a asumat destinul Basarabiei. Dar nu este un mare simbol al românis-mului şi un titan al cultu-rii româneşti, cum vor să-l facă unii, luându-se după cuvintele la modă. Este un basarabean crescut din pietrele Vadului-Raşcov, care şi-a făcut destin din durerile şi bucuriile nea-mului său basarabean. Un om care a stat aproape de ai săi. I-a povăţuit, i-a lău-dat, i-a certat, le-a dat cân-tece. Şi i-a făcut să se simtă popor, naţiune.

A publicat peste 50 de volume, s-a manifestat ca

poet, textier, dramaturg, romancier. Probabil, e greu să-l abordezi pe Mat-covschi cu instrumentele critice ale culturii române moderne. Căci s-ar putea să pară un versificator ordinar. Dar Matcovschi nu a scris pentru criticii rafinaţi care au pe buze numele unor poeţi străini şi operează cu denumiri de curente exotice. Nu este nici păşunist, nici tradiţio-nalist, nici modernist, nici supra-, nici post-.

Opera şi viaţa lui Mat-covschi se explică pornind de la realităţile sovietice. Lupta lui, ca şi a confraţi-lor săi de condei, era lega-tă indisolubil de soarta moldovenilor din Uniunea Sovietică. Limba moldo-venească, cum se zicea pe atunci, şi apărarea ei de rusificare, valorile noastre culturale care urmau edi-ficate pe un loc aproape gol, moralitatea noastră ameninţată de disoluţie, de materialism şi ateism impus de sus – iată pro-blemele sociale stringente şi deci şi temele literatu-rii de atunci. Basarabenii au acţionat în perioada sovietică cam tot aşa cum au făcut-o corifeii şcolii ardelene în imperiul aus-tro-ungar. Au făcut ilu-minism. Simpatizând România, fiind în sufletul lor unionişti, corifeii basa-rabeni au promovat naţi-onalismul moldovenesc, căci cel românesc nu era permis. Şi au creat în felul acesta, poate contrar voin-ţei lor, naţiunea moldove-nească autonomă.

Alături de Ion Druţă, de Grigore Vieru, şi Dumitru Matcovschi este un cori-

feu, un Părinte al Patri-ei. Ziua înmormântării sale a fost declarată zi de doliu naţional. A fost un om de mare curaj. Atunci când ajunge să conducă revista „Nistru” în 1988, Matcovschi publică, pen-tru prima dată în Moldo-va Sovietică, „Doina” lui Eminescu, „În voia valu-rilor” de Constantin Ste-re, Biblia. Publică eseul lui Valentin Mândâcanu „Veş-mântul fiinţei noastre”, care era o pledoarie înflă-cărată pentru revenirea la alfabetul latin. Aceas-tă luptă a sa şi a generaţi-ei sale avea să culmineze cu declararea, în vara lui 1989, încă pe timpul URSS deci, a limbii moldove-neşti pe baza grafiei lati-ne drept limbă oficială în Republica Sovietică Socia-listă Moldovenească. Dar tot în 1989, la 17 mai, Mat-covschi nimereşte sub roţile unui autocar şi este dus la spital cu craniul spart. Se va zbate în comă, între viaţă şi moarte, tra-tat la Chişinău, Bucureşti şi Moscova, vreo jumă-tate de an, timp în care toată Moldova s-a rugat pentru el. În atmosfera acelor timpuri de lupte, s-a considerat că Matco-vschi a fost victima unui atentat. S-ar fi putut să fie, căci accidentul a avut loc a treia zi după ce poetul l-a înfrânt în alegerile pentru mandatul de deputat în Sovietul Suprem al URSS pe şeful de-atunci al secu-rităţii din RSSM, Gheorghe Lavranciuc. Biruind moar-tea, poetul va reveni la uneltele sale. Pe 29 iunie 2013 a revenit însă în satul său de baştină, Vadul-Raş-

Dumitru Matcovschi, poetul Basarabieinilor, văd mai glumeţ lucrurile astea monumen-tale. Ei bine, basarabenii glumesc mai puţin decât noi cu astfel de lucruri”. În ceea ce priveşte isto-ria comună a românilor şi basarabenilor, şi aici exis-tă diferenţe de percepţie, cedarea Basarabiei mai ales e văzută foarte diferit. „Pentru că, zice regizorul, mulţi oameni la care ţin, de acolo din Basarabia, îmi spun că nu e adevărat ceea ce cred eu. Că acel moment a însemnat trădare. Aşa apare o problemă. Eu zic cedată, ei zic trădată. Bine, atunci nu avem altceva de făcut decât să lăsăm tim-pul să treacă şi indiferent de ce a făcut armata româ-nă vreau să ştii că eu te iubesc pe tine şi sper ca şi tu să mă iubeşti pe mine.”

Cred că filmul lui Nap Toader oferă o cheie foar-te bună pentru înţelegerea Basarabiei.

…Comemorându-l pe Dumitru Matcovschi, un contemporan al meu, mă gândesc ce va rămâne din istoria zbuciumată a gene-raţiei mele în amintirea copiilor şi nepoţilor. Vor şti oare urmaşii noştri cu sârmă-n nas, tatuaj pe-o bucă şi cercel în ureche că părinţii lor au plâns la spectacolele „Păsările tine-reţii noastre” şi „Tata”? Că li s-a părut de a fi cunos-cut sublimul doar auzind „Cântă un artist”? Că au fremătat de emoţie ascul-tând „Ca prima oară” ori „Cu numele tău”?.. Tim-pul nu iartă. Cronos îşi mănâncă copiii, fără milă. Şi încă mai şi râde ironic pe sub mustăţi.

Victor Druţă, Roma

cov, şi s-a retras în umbră.Cred că ar fi deosebit de

interesant pentru cititorul român să afle că D. Matco-vschi a servit drept proto-tip pentru personajul unui film românesc de mare succes, „Nuntă în Basara-bia”. E un caz rarisim aces-ta, un scriitor basarabean într-un film artistic româ-nesc, dar cu atât mai pre-ţios. Se datorează faptului că regizorul român Nap Toader s-a căsătorit cu o basarabeancă, mai exact chiar cu fiica lui Dumi-tru Matcovschi. Mersul în Basarabia a constitu-it pentru Nap Toader des-coperirea unei lumi noi. Şi astfel i-a venit ideea de a filma o comedie roman-tică în care să vorbească despre diferenţele noas-tre, dar şi să lovească în prejudecăţile pe care le au şi românii faţă de basara-beni, şi basarabenii faţă de români. „Nuntă în Basara-bia” a avut un succes abso-lut pe ambele maluri ale Prutului. Este extraordi-

nară scena Cântec pentru Otto, unde socrul cel mic recită o poezie la moartea câinelui său Otto, care a fost chiar câinele lui Mat-covschi, ori scena în care unchiul mirelui are un atac deşănţat de naţiona-lism românesc.

Apropo de diferenţe, Nap Toader spunea într-un interviu: „În Basarabia au nevoie de patriotism, lucrul ăsta i-a ţinut în picioare. Ei cred cu ade-vărat că Eminescu este Eminescu, că România înseamnă tricolor, că valo-rile noastre sunt perene. E greu ca un basarabean să-l ia la mişto pe Ştefan cel Mare. Poate că eu, cu sim-ţul meu cinic, primit de la ţăranii mei din Oltenia, şi ei simpatici la rândul lor, mai fac o glumă pe un ast-fel de subiect. Dar să nu uităm că oltenii l-au gene-rat la rândul lor pe Eugen Ionescu, sau pe Jean Negu-lescu, regizor de cinema la Hollywood, sau pe Brân-cuşi. Dar aşa e felul olte-

gazetaBASARABIEI8 1-15 iulie 2013