PRIMUL CONGRES AL INGINERILOR DIN ROMANIAIin2B

ING1NER CINCINAT I. SFINTESCU

ORA5ELE BASARABIEI(din punct de vedere edilitar)

COMUNICARE PREZENTATA

Congresului dela I4 din 9 12 Octombrie 1921

BUCURESTIN. 3. 1921

,

A

UAW

^

-- -

' 7J

www.dacoromanica.ro

Pöre

rile

exp

rim

ate

stin

t

I

e

31

7

I.

Parerile evrimate stznt

: proprii ale autorului :

I.

.07

-

www.dacoromanica.ro

ORF1ELE BASARABIEI(Din puncf de vedere edilitar)

In mai multe imprejurari am aratat nevoia de a fi cat maiprecis informati asupra datelor tarei noastre, si greutatileenorme ce avern de intampinat spre a gasi asemenea date,mai ales in momentul oportun. Cand este vorba Inca de in-formatii asupra lucrarilor technice, de cele mai multe ori pie-dicile sunt de neinvins.

Intr'un articol ce am publicai anul trecut 1) aratam nevoiaunei colectionari de date asupra lucrarilor tecnice din lark simijlocul de a realiza aceasta lucrare, a lexiconului tecnic roman.Am dat cu acea ocazie la lumina si textul unui chestionaredilitar pe care-1 intocmisem pe la 1912 1913.

De 'oarece Basarabia este provincie romaneasca care araspuns relativ in ce a mai larga masura la chestionarele ceam raspandit administratiilor comunale prin bunavointa Minis-terului de Interne si Directoratului Basarabean incep publicarearezultatelor oblinute din aceasta parte a tarei. Regret ca dinprovinciile romanesti, foste alipite la fostul imperiu Austro-Ungar, nu am primit pana acum nici un raspuns, cred insa caviitorul nu ne va lipsi s avem informatiuni si din acele locuridupa cate stim, bine reprezentate in lucrari edilitare.

Atrag atentia ca raspunsurile primite au fost de cele maimulte ori foarte succinte, nu rareori neprecise, alteori neclare,rezultat asteptat de alifel, fiindca cunoa0em pregatirea i pu-

1Buletinul Asociatiei Ingineri'or din Romania pe 1920 pag 228.

1

-

41,

.1

---:

-

.

:

. ,

.

-

-www.dacoromanica.ro

4

Hula de a fi pregatite, l furnizarea oraselor noastre cu mate-rial statistic. Mai ales ['annul limp scurs de cand noile pro-vincii au revenit patriei mume, ne impune mai multa ingaduintain aceasta materie, cu atat mai mull, cu cat chiar in date cutotul generale, organizatii mai pregatite, nu cad de acord candse refera la nouile provincii ') Sper totusi ca putinele rela-Punt am putut colecta esupra a 9 din cele 12 orase si 8targuri ale Basarabiei, asupra situatiei lor edilitare, vor puteaservi la oarecare concluziuni generale.

Pentru acest ultim scop voi grupa relatiunile pe cate-gorii, iar nu pe orase.

1. Populafia, intinderea i construcfla oraelor. Dam maijos sub forma de tablou cateva cifre asupra acestor chestiuni.Cifrele nu pot fi comparabile fiindca se pare ca in ce privescsuprafetele notiunea exprimata in titlul rubricei nu a fost in-terpretatii la fel in toate orasele. Asa de exemplu, probabilorasele Chisinau, Cetatea Alba, Tighina, Hotin si Soroca auinglobat la suprafata orasului si mosiile comunale aflate lamarginea orasului.

Linde din orasele Basarabiei, precum Cahul, Orhei, BAlierau sub un regim special embaticar neadmis la noi pentruorase intregi 2).

Orasul Balti de exemplu se afla integral pe proprietateaCatargi-Crupenschi, care au facut sa se ridice si planul ora-sului si un plan de extensiune al orasului. Administratia Co-munala a acestui oras urmareste acum sa scape de acest em-batic, ceace se va realiza prin legea agrara din Basarabia.

Orasele basarabene in general nu au paduri in jurul lor(de altfel se stie ca Basarabia e saraca in paduri, avand numai6, 9% din teren acoperit cu paduri, si acele mai tinere de 30

1. Sore exernplu in La Rownanie Economiode 1921" glsim la\pag. 5cã Basarabia are o suprafatA de 44422 K. m. p. cu o populatie de 2 344 800

de locuitori iar orasul ChisinAu are 150 000 locuitori, pe cand in Bulet. SocRegale de Geografie pe 1919 gAsim Basarabia trecutA cu 44.442 K. m. p.

o populatie de 2.642.000 locuitori in 1918, iar orasul ChisinAu (dupA J.Halkin, acelas buletin pag. 217) ar avea numai 117000 iocuitori.

. In Bucuresli aproape intregul cartier Tei" este sau a fost pang

in ultimul timp embaticar al familiei Ghica. (most. Ghica-Voc16).

-.

, _

ce

3

cä.

- I;

.'

, i

^

/-www.dacoromanica.ro

5

ani si mai mult in nordul provinciei). De aceia ele nu vorputea avea parcuri i locuri de agrement pentru ceratenii lor,si in acest sens le va trebui dat impuls s .1E lucreze Adminis-tratiile Comunale. Orasele Hotin i Soroca de la nordul Ba-sarabiei cu teren comunal impOdurit (Hotin 400 desetini Wareafarà din oras, iar Soroca 150 hectare), Orasul Chisinau areun parc de 14 hectare (parcul Sobor") iar Ismail are ase-menea unul. Celelalte orase nu au. In orasul Tighina (Bender)se proecteazO o gradina publica.

Mai toate orasele basarabene nu au propriu zis, un plande sistematizare. Am spus mai sus al ora$ul Bali are unulde extensiune (din 1913) care ins5 nu se urmOre$te si nu enici complet. Asemenea $i orasul Chisinau are unul dela 1834,care se urmiireVe, dar se simte nevoia de a fi revizuit. Acestora$ avea si un plan de extensiune pe mosia orasului Ra$-canovca" plan ce va fi pOrasit de oarece mosia se expro-priaz8 de ciltre institutia agraril basarabeanii, Casa Noastra".Credem c aceast a. rraisurii de expropriere a mo$iilor oraseloreste gre$itii, daca se apnea fArt a line seami, $i de nevoilede extindere a oraselor. In legea agrarg a vechiului regat eraintentia s se prevad5 oarecare rniisuri in acest sens, nu slimlash' daca s'a reusit a se prevede in adevar ceva.

Orasele care au fost sub regimul embaticar vor trebuiduce o politica pronunjatii pentru a cumpOra pe viitor tere-nuri la marginea oraselor.

Mai adilogam c orasul Chisinau pe Iângti parcul Sobor"de P4 hectare, mai are o gradina de 1 hectar, o gradina decopii de 2000 m. p., un velodrom de 1 hectar, $i 13 diferitepiete, iar Tighina dour' grOdini publice.

Am primit dont scheme de planuri din cari se vede feluticum sunt desvoltate orasele Tighina i Cetatea AIM. Pe cândora$ul Tighina e desvoltat in forma de jos de sah cu sIrzparalele $i perpendiculare NO de Nistru, cu piete dreptun-ghiulare ; orasul Cetatea Alba' se desvolta in o forma mai ra-jionalg in jurul nucleului format de vechea Cetate Alba pemalurile Nistrului care favorizeezii o desvoltare radiala ineiar

2. Planurile orwlor. Din cele nou8 orase basarabene

..v-

.

-

. ,

.

a

,

-

t-

_

www.dacoromanica.ro

Supr

a fd

tato

t ala

I

Supr

afat

acl

MitA

Supr

, fat

ane

cläd

itA-

Popu

latia

,

Supr

afat

agr

id p

arc.

sau

6

..,

.43u.0a.).csIC'D0

6.

47.-

0...

-4., 1.-40 co

(n_ 171. .tl

-4, =co "'

Observatii

1 Chisinau 117.000 4770 h a3053h. a

(mosiaComune0

800 ha. 16 ha.

I

3353(rnosiaR5sca-novca)

150 000 locdupã la

RoumanieEconomique_

2. Tighina ' 45 000(1918)

6400 h. a 310 h. a 3,5. _._ 50.000 locdupa la

RoumanieEconomic.] ne

3. CetateaAlba

35.000 2079 h. a 162 1917 n'are 505 h. a252 se vaexpr deC noastrA

55 000 locdupd la

RoumanieEconomique

Ismail un parc

!

1 45.000 locdupä la

RoumanieEconómique

. Hotin 20.200 . 3447desetini

'860desetini

21861desetini

3 desetinigradina

1950 desetmosie si400 deset

pAdure

35.000 locdupA. laRoumanie

Economique

6. Soroca 20.000 2000 h a 230 h. a. 1500 h.a 1,5 ha.gradind

153 h. apAdure slrestul de

1 teren

35.000 locdupa laRoumanie

Economique

.i

Haiti 19.200(1920)

854 h. a. 744 h. a 78 h. a. 32 h a.piele si 4

h. a.gradini

n'are 40.000 locdupA la

RoumanieEconomique

. Orhei 18300 380 deset. 290 deset 90 deset 20 arii n'are

.. Cahul 13.000 350 h a. 300 h. a. 50 h. a. 2 h-(a. n'are

date in tabelul de mai sus, toate au planuri de situalie, niciunul ins5 un adevhrat plan cadastral.

Orasul Chisingu are dupe cum am metal plan destul devechi (1843) si altul dela 1890 rhea curbe de nivel i fail pro-priethtile particulare, plan care s'a completat in 1919.

1-

CIS+.....

a 15

RS

cox,

E,. -

et. .

CL L."0 Cli 0 -

,

.

.

..

2

...-, .

1

. .. ,

.

--.

- -,-.

I

.

. .

.

,- - S

.,,.,-

,

.

. . .

. . . ,

. .

.

. _

.

.

_

.

.-

.--

.... ..

- -.

-. .

-,... : __

-

.

. , . , .

...

.

. a

.

a+0 .fri

MiCll.ta 7

II

..ti

7.' ::0. ;Es

co x 0 I

'07... .t ' 4

- vs`,1 ii

oldu... a 0v5 m

.2 = c

r.r) u

1

.

!

:

1

1

,

I

.

j

'

www.dacoromanica.ro

7

Orasul Cahul are planul din 1882 pe care sunt trecute$i propriet5ti1e particulare, dar care are nevoie de a fi revizuit.Orasele Soroca $i Hotin au planbri ridicate pe la 1886 $i 1887si care are nevoie de a fi revizuit. Ora$ele Soroca si Hotinau planuri ridicate pe la 1886 $i 1887 $i care au nevoe a fipuse la zi, acele planuri nu sunt cadastrale. Orasul Orhei areun plan de la 1895 care nu mai corespunde cu situatia, iarTighina unul de la 1911 prezentandu- se numai aliniamentelestr5zi1or. cat priveste orasul 136'10 planul orasului ridicat in1913 s'ar afla la proprietarii Catargi $i Crupenschi; iar Comunanu are nici unul.

In_rezumat dar, planurile oraselor basarabene trebuescref5cute, romanizate, $i reproduse in multe exemplare, iar nunumai cate unul pentru Prim5rii, curn este cazul acum, cu atatmai mull, cu cat unele din aceste orase chiar semnaleaz5 nevoiade a-si reface planurile.

3. Locuintele 4 regulamentele de constructie. Cu referirela situatia cl5dirilor putem rezuma c aproape in toate oraseleBasarabiei se simte nevoie de noi locuinte, c5 dupil razboiaproape nu s'a mai construit nimic, g5sindu- se constructiaprea scump5, desi ehiriile in mai toate orasele s'au scumpitfoarte mult, cu tot decretul-lege. Dup5 r5spunsurile primiteputem deduce c5 cele mai scumpe chirii sunt la Chi$in5u Ce-tatea Alb5, mai eftine la Cahul, Hotin, Soroca, 13511i, cum era5i natural acestea fiind orase mai putin populate.

In orasele basarabene nu se aplicii m5suri coercitiveasupre cl5diri1or insalubre, ceeace e de fapt actualmente $i laFlucuresti. Totusi in Orhei sunt 300 case insalubre.

Majoritatea covarsitoare a caselor din orasele Basarabieisunt de o familie separate si numai cu partere. In Belli aproapetoate casele au 2 caturi, :nr in Chisinau sunt preferite caselecu locuinte colective.

In mai toate orasele exist5 regulamente de constructiiInca din timpul guvern5rii ruse$ti, iar orasul Chisinau are untilmai nou din 1914.

Diim mat jos numfirul aproximativ de locuinte din fiecareora$ :

,

7

.

_

- . 3. , -

- ,

www.dacoromanica.ro

8

Chisinau 7900 Tighina 1500BäIf 3240 Soroca 1750Cetatea Alba 1950 Orhei 1430Hotin 3000 (?) Cahul 1200

4.- Cdile de comunicafie $i mijloacele de transport. In Ba-sarabia sunt in genere insuficiente si se resimt la orase indeosebi. Majoritatea administrajiilor oraselor recunogc a nupot progresa economice$te din cauza acestor lipsuri. Numai o-rasele B1ti, Chisinau, Bender (Tighina), Cetatea Alba, Bolgrad

Reni profita de cake ferata. Hotinul, Soroca, Tighina, Ce-tatea Alba profita de Nistru iar orasul Is:nall de Dunare, acestultim ores punand mari sperante i pe o curanda constructiea unei linii ferate care sa-1 deserveasca.

Strazile interioare oraselor sunt pavate , in general cupiatra de granit adusa din Podolia (inainte de razboi) sau dincarierele comunale (Hotin si Soroca). Pavajele in majoritateacazurilor s'au executat pe complul proprietarilor costand intre2,5-6 ruble mp Costul trotuoarelor in mod constant priveape proprietar.

Orasele mai complei pavate sunt Orhei (care are si cevapavaj de asfalt), Cetatea Alba $i Chi§inau, aceste ultime donaavand cam 75Q din stradele lor pavate. Ora$ele Orhei, CetateaAlba si Tighina proecteaza noi pavari, ultimile cu piatra deDobrogea (grenit) si e probabil ca in viitor carierele de granitde la Turcoaia i Mein sa furnizeze multa piatra oraselor dinsudul Basarabiei.

Plantajiile din lungul strazilor privesc in general pe pro-prietarii riverani, cari le sadesc i intretin, ceeace nu e cazulin orasele din vechiul regal unde acest serviciu e comunal.

Ca mijloace speciale de transporturi interioare, numaiora$ele Cetatea Alba si Chi$inau au tramwaie. din CetateaAlba insa nu mai functioneazii din 1915, iar cel din Chisinaua costat 41/2 milioane ruble si are o relea de 14 km.

Dam mai jos lungimile strazilor pe orase :Chi$inau 91 km. Tighina 34 km.Hotin 50 Soroca 13 ,Cetatea Alba 36 , Orhei 10Ball i 33 Balti 30

si

_

-,

,Z

www.dacoromanica.ro

9

5. Viata industriald culturald. Dupe cum am spus celemai multe orase basarabene nu recunosc un progres economichinders le lipsesc mijloacele de transport. Totusi observiim inmulte orase un inceput industrial, precum : in Orhei o fabricAde tutun, una de ulei si alta de tabaciirie ; in Cahul doug moricu aburi ; in Cetatea Alba doua mori, o fabrica de sapunuri ;in Tighina doua de ulei, una de bere, cinci mori. In orasulBalti pare ca. industrie e cea mai dezvoltata : cinci mori, 14fabrici de ulei, sapte de &bun, una de spirt, doua de here,doua turnAtorii, una de mobilà, una de pielarie, una de tuburi.Pentru orasul Chisinau ne lipsesc datele.

Observam asemenea o viata intelectualii pronuntata cAciin fiecare oras se dirt cel putin 2 licee (unul de Heti i altulde fete), in Orhei 3 licee, in Cetatea Alba 4 licee. Asemeneain fiecare oras este cel putin o baie publica (particularà saurcomunala); in orice caz baia evrelasca nu lipseste. In CetateaAlba, Tighina, Chisinau mai entail si muzee.

6. Athnentarea cu apd. Toate orasele basarabene au ali-mentari cu apa relativ rudirnentare, deci insuficiente. Nici unoras nu filtreaza apa, nici unul nu o distribuie cu comptorulla domiciliu. Din acest punct de vedere deci inginerii nostriipot avea o importanta. activitate in aceste orase.

Orasul Hotin se alimenteaza cu apil de puturi, ffintaniobisnuite sau direct din Nistru. Nu are nici un proect de ali-mentare cu apa.

Orasul Soroca are un inceput de alimentare cu apA dino fantAna arteziana (?) de unde apa se pompeaza actionatade 2 cai in un rezervor de ciment de 10 m. c. Instalatia aceastaa fost facuta in 1915 si a costat 10.000 ruble. Populatia cum-Ora apA de la acel rezervor cu 50 copeici sacaua de 40 vedrecare se vinde in oras cu 3 ruble. Populatia mai ia apa si dinputuri. Inainte de rasboi se Meuse un proect de alimentarecu apa ce costa sa se execute peste 95.000 ruble.

In Orhei se ia apa din puturi si se smite nevoia uneialimentari cu apA. Proect nu exist&

In Cahul apa se ia tot din puturi (fantani) si se proec-teazii a se alimenta orasul cu ap5 din o sursi din apropierea

IF

si

.

.

,

,

.

-

-e

www.dacoromanica.ro

10

orasului, numit Frumoasa". Ar fi bine a se examine acel proect.La Ismail apa se ia din Dunare, (cam 600 m. c. pe zi)

se deconteaza in bazine, de unde se pompeaza in un castelde apa de 120 m. c. capacitate. Filtrare nu este.

Orasul Cetatea Alba se alimenteaza cu apa din puturisau din limanul Nistrului cu sacaua, care costa 15 lei.

Orasul Tighina a avut un proect de alimentare cu apacare nu s'a executat complet, asa ca acum ia apa din puturi,fie din Nistru (Inca din 1884) de unde se pompeaza cu 2 pompeWorthington, (una de 32 $i alta de 16 cai) in 2 rezervoare de

beton armat de 125 m. c.Se consuma 750 1500 m. c. pe zi. Instalatia este a$a de

defectoasa in cat trebuie cam de doua ori pe an, cand securate caldarile cu aburi ce misca pompele, (ceace dureazacam o saptilmana), populatia nu mai e alimentata si recurgela alimentarea statiunei de cale ferata care da apa la acesteepoci, de doua ori pe zi.

Acest sistem face ca populatia sa fie nemulIumita. Seproecteaza a se actiona pompele electrice si a se trage con-duete de apa prin case, Se simte nevoia de filtre.

Orasul Balli are din 1919 o fantana arteziana (?) de lacare se pompeaza apa cu pompa de 16 cai in un rezervor de20 m. c. de unde se cumpara apa de populatie. Mai sunt si

puturi in ora i alte fantani arteziene (?) care au costat intrecut 29.000 ruble. Nu exista proect, dar orasul mai are ne-voie si de alte fantani.

Numai orasul Chisinau are o instalatie ceva mai completadin 1892 care a costat 430.000 ruble. Apa este de izvor (?)pompata prin 2 pompe Worthington de 24 si 26 cai si alte 2electrice de cate 80 cai in 2 rezervoare a 1200 m. c. facutedin caramida, de unde se distribute prin o retea de conductein oras. Apa se vinde cu 379 lei suta de vedre la 2050 abonati

lnstalatia e insuficienta si se simte in mod periodic lipsade apa. Apa e cam dual. Se proecteeza acum marirea insta-let

7 . Canalizare (egouri) i iltuninatul. Nici un oras dinBasarabia nu are o canalizare (o retea de egouri completa).

si,

,

,

..

www.dacoromanica.ro

11

Numai in Tighina exista pe doug strade canale de scurgerenumai a apei de ploaie in Nistru, canale ce au costat 180 000-ruble. In Chisinau exista asernenea doua canale, unul a costal20.000 ruble si altul 124.000 ruble, ambele deversand apeleprin gravitalie in raul Bacul. Celelalte orase nu au nici un felde canal si nici proecte de canalizare. Din tabelul de popu-latie i datele pada aci aratate asupra oraselor,.. rezulta c5 inBasarabia sunt 4-5 orase care ar avea nevoie de o reteacon-Vela de canalizare si ar putea suporta costul dupe cumvom vedea la situatia financiaril a oraselor.

Cat priveste iluminatul public, tragera- concluzie c i

orasele Basarabiei au o mare predilectie pentru luminatul cuelectricitate $i anume bazata pe principiul concesionarei lumi-natului la diferiti concesionari rusi.

Numai Cahul e luminat cu 36 felinare cu petrol, $i Ho-tinul (200 felinare) acest ultim ores ins5 a hotarat in 1920s5-$i faca proectul de a fi luminat cu electricitate.

Oraaul Soroca a concesionat in 1919 luminatul electricpe 7 ani, concesionarul inslaland 26 felinare cu becuri.

Orasul Orhel e lurninat din 1919 cu electricitate si partecu petrol. Orasul Ismail tot cu electricitate furnizata prin in-termediul unor motoare Diesel, instalatia costand 350 000 ruble.Cetatea Alba e luminat cu electricitate din 1914 si parte cupetrol, Acolo se vinde electricitatea cu 8 lei K. W. ora.

In Tighina exist5 luminatul electric din 1915 procurat prinenergia a dour' motoare Diesel, unul de 85 cai i altul de 200cai. Luminatul e concesionat pe 25' ani cu pretul de 90 rubleanual de felinar a 400 lumanari zecimale. Exista 900 abonati.Comuna a facia proces concesionarului spre a trece luminatulin regie.

La Balti exista asemenea o concesiune pentru luminatulelectric care a instalat 16 felinare a 200 luminari zecimale,Comuna ins5 cerceleaza si ea modalitatea a trece luminatulin regie.

In Chisinau exista lurninatul electric din 1908 prin o uzinácornunala cu 3 motoare Diesel. S'au instalat 124 felinare a 600lumInari zecimale pe strazile lungi drepte 5i alte 307 felinare

-.i-

.

-

_

,

. S.,__ -- , . - ,

,- _

; 7

:-

:/

www.dacoromanica.ro

12

a 32 luminari zecimale pe strazile scurte. Instalatia a costat306 000 ruble. Curentul se vinde cu 3-7 lei K. W. ora laparticulari.

8. Serviciul de salubritate, sisteme de incdtzit. In mai toateorasele basarabene curatitul strazilor si curtilor cad in sarcinaproprietarilor, care ridica gunoiul in genere cu carutele par-ticulare si I transporta la depozite afara din orat. Depozitelese ard sau nu, din and in and. La Hotin insa strazile sun!curatate de comuna, fere a supune la taxe pe proprietari,cheltuind cu aceasta 10.000 ruble pe an. La fel in Orhei siTighina.

Numai la. Chisin5u e un sistem mixt : pe strazile princi-pale si bulevarde, curata comuna, iar pe celelalte particularii.

In ce priveste incalzitul public si particular, se face culemne, care in Basarabia sunt scumpe i formeaza obiect deplangere pentru locuitori. La Balti i Cahul, afara de lemnese intrebuinteaza si stuful sau turte de floarea soarelui. Inc51-zitul central e putin rhspandit : la tribunalul din Tighina si la8-10 cladiri din Chisinau.

9. Serviciile technice i sanitare, statistica. Orasele Basa-rabiei in genere nu au servicii technice si de aceia ar trebutorganizat ca serviciile tecnice judetene sh fie si ale oraselor-respective. La Soroca i Cetatea Alba exista un technician, iarla Orhei unul de curier. Numai la Tighina si Chisinau exist5elite un mic serviciu tecnic. Cu serviciile sanitare se cheltu-este in general sume mai importante de cat cu cele technice,

Statistici nu au orasele besarabene. Numai la Tighina areun inceput slab de statistich. Din aceasta cauza datele culesenu sunt nici complecte nici prea sigure, dupe cum am spusdela inceput.

10. Situatia financiard. Dam mai jos un tabel de bugetelede venituri, cheltueli i datorii ale oraselor Basarabiei, din carese vede ca fair' de deprecierea rnonedei i sporirea taxelorce se urmareste de toate administratiile comunale, datoriileau limas foarte reduse, asa ca toate orasele ar avea putinta sacontracteze noi imprumuturi spre a face lucrari de interesobstesc.

-_

" I

---.

-

\

.I

. .

---

I.

.

www.dacoromanica.ro

13

Este de remarcat faptul ca ora$ul Tighina caul& a punetaxe pe marfurile ce intra $i ese din garb spre a-$i creiavenituri, pe motiv ca uzeaza de drumurile ora$ului. In adevaracolo se urmare$te acum cum am aratat un program maimare de pavaje cu granit pe strazi.

ORA5UL VENITURI Lei CHELTUELI Lei DATORII Lei

,

Chisinau 16.000.000 14.000 000 17.000 000

Cetatea Albil 1.700.000 1.700.000

Tighina 1.200.000 rb. 1.240 000 rb 850 000 rb.

Ismail 2.000.000 2 000.000 600.000

Balji 600.000 600 000 80.000

Soroca 800 000 840.000 123.000

Orhei 650.000 656.000 164.000

530.000 rb 950.000 rb (?)Hotin

Cahul 375.000 558.000 53.000

In situatiatia turbure actuala este greu desigur ca acesteorase sa poata gasi credite pentru lucrari in alta Dane decatta cetajenii lor.

Ministerul de Interne ins& care a infiinfat de curand oDirecjie Oenerala Technica-Edilitara, va trebui, cred sa institueturneuri de inspecjii technice prin aceste ora$e, spre a le cer-ceta nevoile $i da directive de lucrari pentru ca orasele Ba-sarabiei sa progreseze cat mai repede i &a-0 indeplineascarolul lor de civilizator $i propagator de cultura proprie roma -neasca, prin fortele technice romane$ti.

Mai 1920

- I

. .

,

-, .

.

- ,

-

'.4

'

r

_ .

.

1-

.

-

,

,

^

5

_

::

1

,

I

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro