gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VI, Nr. 2, 1-15 februarie 2014

PAG

4PAG

6PAG

7

pag. 3 pag. 2

„Jucăriile vor sămeargă la grădiniţă!“În ultimul timp, tot mai des citesc în presă despre mul-te persoane care se implică în proiecte sociale: politi-cieni, artişti, jurnalişti şi chiar oameni de rând. E bine când societatea civilă conştientizează că doar ajutând şi fiind loiali unii cu alţii, putem să creştem.

Serviciile Publice Electronice disponibile pentru cetăţeni şi business* *Aceste servicii electronice sunt disponibile şi pentru cetăţenii aflaţi în afara ţării şi pot fi acce-sate cu aplicarea semnăturii digitale mobile

„Dorul Basarabiei“ în Portugalia

Dorin Duşciacfranţa

De mai mult de două luni de zile, atenţia comunităţii internaţionale este concen-trată asupra evenimentelor din Ucraina. După ce a înre-gistrat în anii precedenţi o serie de progrese remarcabi-le pe parcursul de integrare europeană (parafarea Acor-dului de Asociere cu UE şi negocierea mai multor Acor-duri de colaborare pe plan economic cu UE), vecinul de la Răsărit al Republicii Mol-dova făcea o figură de elev ascultător al Parteneriatu-lui Estic. În pofida unor dera-paje contestate vehement în ultimii ani de către oficia-lii europeni (cel mai răsună-tor dintre acestea se referă la întemniţarea şi condamna-rea fostului Prim-ministru Iulia Timoşenko), Ucraina era o miză importantă a Uni-unii Europene în politica sa de vecinătate.

Cei mai optimişti din-tre decidenţii politici euro-peni se aşteptau sincer la o serie de cedări ale autorită-ţilor de la Kiev în preajma Summit-ului Parteneriatu-lui Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie 2013). Aceştia se aşteptau ca Iulia Timoşenko să fie eliberată din deten-ţie (prin graţiere prin decret prezidenţial), şi să fie sem-nat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, fapt ce avea să pecetluiască opţiunea pro-occidentală a statului ucrainean. Însă nu a fost să fie... În mod surprinzător, în urma unor manevre efectua-te de unii politicieni influenţi de la Est, Ucraina a refuzat in extremis să semneze acordu-rile cu Uniunea Europeană şi să demonstreze indulgenţă faţă de fostul Prim-ministru. Ceea ce a urmat, a depă-şit prin amploarea sa toate aşteptările, inclusiv ale ofici-alilor europeni.

Sentimentul de dezamă-gire şi de trădare a pus în

Lecţia ucraineanăeditorial

mişcare mase foarte mari de oameni, care au declan-şat un val de proteste popu-lare în toată Ucraina. Adunaţi sub denumirea simbolică „Euromaidan” (care ar putea fi tradusă ca „Piaţa Euro-pei”), care face aluzie direc-tă la Revoluţia Oranj din 2004, sute de mii de ucrai-neni şi-au demonstrat în cel mai activ mod opţiunea pro-europeană. Conduşi de lide-rii partidelor de opoziţie, demonstranţii pro-europeni au înaintat o serie de revendi-cări de ordin politic, cea mai importantă dintre acestea fiind demisia preşedintelui Viktor Ianukovici şi declanşa-rea neîntârziată a alegerilor prezidenţiale anticipate. Aşa cum era de aşteptat, autori-tăţile ucrainene au răspuns în cel mai prost mod posibil la aceste cereri ale opoziţiei, preşedintele şi alţi conducă-tori ai statului calificând în mod repetat demonstranţii drept „duşmani ai Ucrainei”, „cumpăraţi de NATO”, „mer-cenari ai Uniunii Europene”, „huligani ordinari”, ş.a.

În ciuda unor reprimări violente chiar din prime-le zile, protestele s-au inten-sificat şi au cuprins întreaga ţară, iar în ultimele câteva săptămâni acestea au luat forma unor confruntări sân-geroase. Au fost înregistrate mai multe victime omeneşti (numărul acestor victime variază în funcţie de surse, ar putea fi vorba de mai mul-te zeci de vieţi pierdute). În mai multe oraşe din Ucraina, dar în primul rând în capitala Kiev, manifestanţii au ocupat sedii ale administraţiilor de stat, ale unor ministere sau instituţii de forţă.

În încercarea de a pune capăt confruntărilor vio-lente, mai mulţi oficiali europeni s-au deplasat în capitala ucraineană, încer-când să medieze conflictul

„Împreună creăm viitorul acasă!“

La 31 ianuarie curent, Organizaţia pentru Dez-voltarea Sectorului Între-prinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în colaborare cu Ministerul Economiei RM a organizat conferinţa „Împreună creăm viitorul acasă”, dedicată prezentării rezultatelor Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” pentru anul 2013.

Programul este dedicat migranţilor şi are la bază regula 1+1, adică pentru fie-care leu investit în dezvol-tarea afacerii personale de o persoană plecată la mun-că peste hotare sau de către

rudele ei de gradul I (copii, părinţi, fraţi sau surori), sta-tul adaugă încă un leu, dar nu mai mult de 200 de mii.

Scopul final este de a mobiliza resursele umane şi financiare ale lucrătorilor migranţi moldoveni în dez-voltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin sti-mularea înfiinţării şi dezvol-tării întreprinderilor mici şi mijlocii atât de către lucrăto-rii migranţi, cât şi de benefi-ciarii de remitenţe.

Rezultatele obţinute pe parcursul a trei ani de imple-mentare a Programului „PARE 1+1” sunt remarcabi-le. Echipa ODIMM a consultat peste 8000 migranţi şi rude

de gradul întâi ale acestora, au fost organizate 33 cursuri de instruire antreprenorială, la care au participat cca 600 lucrători migranţi şi/sau rude de gradul I.

Peste 1500 persoane au fost angajate sau şi-au menţi-nut postul de muncă în între-prinderile create din banii investiţi de migranţii mol-doveni, dintre care cca 40% sunt femei şi 35% sunt tineri.

Investiţiile planificate de beneficiarii Programului „PARE 1+1” reprezintă cca 200 mil. lei şi vizează diver-se domenii de activitate: agricultură (sere, depozite frigorifice, ferme de anima-le), industrie (brutărie, mate-

riale de construcţie, mobilă, brichete), servicii, turism, construcţii.

În cadrul Conferin-ţei „Împreună creăm viito-rul acasă!” au fost decernate diplome de absolvire pentru primii 54 antreprenori de succes care au beneficiat de finanţare nerambursabilă şi au fost tutelaţi de ODIMM pe parcursul a 24 luni.

„Experienţa de trei ani în implementarea programului demonstrează crearea unei promoţii de antreprenori cu noi aptitudini şi capacităţi antreprenoriale, care con-stituie un vector esenţial al

gazetaBASARABIEI2 1-15 februarie 2014

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă

tuturor doritorilor de a colabora cu noi. REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-mAIl: olesea_tanasciuc@yahoo.es) , Aliona PURCI (Italia), Svetlana LISAGOR VERGIS (Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT mARKETING şi PUBlICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia

este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetaba-sarabiei@gmail.com FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la

20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAj: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

pag. 1

Dorin Duşciacparis, franţa

Lecţia ucraineanăeditorial

în Ucraina ne lasă în sufletele noastre un sentiment de déjà-vu. Manifestaţii de protest masive, confruntări sânge-roase, bătăi, violenţe stradale – toate aceste lucruri le-a trăit şi ţara noastră, într-un trecut nu foarte îndepărtat. Adevă-rat este faptul că la noi trage-dia din 7 aprilie 2009 a fost de o durată relativ scurtă. Păs-trând însă proporţiile, putem spune că şi noi am fost acolo, am trecut printr-o confrunta-re a autorităţilor reticente şi retrograde cu populaţia majo-ritar pro-europeană. Bine-înţeles, momentul 7 aprilie 2009 în Republica Moldo-va a fost din multe puncte de vedere diferit faţă de ce se întâmplă astăzi în Ucrai-

na. E vorba şi de amploare, şi de durată, şi de conjunc-tura internă, şi de situaţia pe plan internaţional – toa-te aceste elemente sunt foar-te diferite astăzi faţă de ceea ce s-a întâmplat la Chişinău acum aproape cinci ani. Însă esenţa este aceeaşi: pe stră-zile Kievului şi ale altor oraşe din Ucraina astăzi se confrun-tă în mod violent ucraineni cu ucraineni. Familii, comuni-tăţi locale, oraşe de provincie, centre regionale şi capitala ţării sunt sfâşiate astăzi între taberele beligerante. Violenţa şi ura între oamenii din tabe-rele care se confruntă bate plinul, astfel încât este destul de greu de imaginat că Ucrai-na va ieşi integră (inclusiv din

punct de vedere teritorial) din această confruntare internă cu iz de război civil.

Mai există un motiv pen-tru care evenimentele ce au loc astăzi în Ucraina sunt importante într-un mod apar-te pentru Republica Moldo-va. Aceste evenimente sunt o avertizare: iată ce se poa-te întâmpla atunci când într-o ţară autorităţile se lasă antrenate de interesele fostu-lui centru imperial, în detri-mentul interesului naţional. Avertizarea se adresează în primul rând unor politicieni de la noi, care în aceste zile ar face bine să pornească televi-zorul sau internetul şi să se uite foarte atent la feţele pline de suferinţă ale ucrainenilor.

Cei care în primăvara anu-lui 2013 au refuzat să voteze pentru Guvernul care a para-fat şi a semnat la Vilnius Acor-durile care au apropiat ţara noastră de Uniunea Europea-nă – anume ei ar trebui să înţeleagă astăzi că la Chişinău putea să se întâmple acelaşi lucru. Dacă astăzi la Chişinău este pace şi moldovenii nu se bat între ei pe străzi, iar ţara face paşi (fie ei şi mici) către Uniunea Europeană, este pentru că în primăvara anu-lui 2013 clasa politică de la noi a trecut cu brio examenul responsabilităţii şi al maturi-tăţii politice. Iar pacea socială – lucru bine ştiut – este lucrul cel mai important într-o ţară care vrea să aibă viitor.

între autorităţi şi opoziţie. Guvernul condus de Prim-ministrul Mykola Azarov şi-a prezentat demisia, iar repre-zentanţii Opoziţiei pro-euro-pene au fost invitaţi de către şeful statului să facă par-te din noul executiv. Opozi-ţia a refuzat această „ofertă”, optând în continuare pen-tru demiterea preşedinte-lui şi organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate. În aceste zile, confruntările violente continuă, iar soar-ta Ucrainei este mai incertă decât oricând.

De ce toate aceste detalii sunt foarte importante pen-tru Republica Moldova? Pen-tru că tot ce se întâmplă astăzi

Ambasada Republicii Moldova la Roma promovează semnarea unui Acord de colaborare între Poşta Moldovei şi Poşta ItalianăAmbasadorul Stela Stîn-gaci: „Vom face totul pen-tru ca remitenţele cetă-ţenilor noştri din Italia să ajungă până în cel mai în-depărtat sat din Moldova, rapid, cu cheltuieli minime şi în maximă siguranţă.”

Ambasadorul Stela Stîn-gaci avut o întrevedere cu o delegaţie din Republicii Mol-dova, în componenţa Vice-ministrului Tehnologiei

Informaţiei şi Comunicaţi-ilor V. Ciolac, Viceguverna-torului Băncii Naţionale A. Cincilei, Directorului Gene-ral al Î.S. „Poşta Moldovei” S. Nastas şi Şefului Misiunii Organizaţiei Internaţiona-le pentru Migraţie în R. Mol-dova A. Polosa, aflaţi într-o vizită de lucru în Italia.

Scopul întrevederii a fost examinarea posibilităţilor de dezvoltare a colaborării moldo-italiene în domeniul

transferurilor băneşti prin intermediul reţelelor poşta-le, inclusiv încheierea unui Acord de colaborare între Poşta Moldovei şi Poşta Ita-liană, precum şi abonarea cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare la ediţii perio-dice şi reviste din Republica Moldova, prin intermediul Poştei Italiene.

„Vom face totul pentru ca remitenţele cetăţenilor noş-tri din Italia să ajungă până

în cel mai îndepărtat sat din Moldova, rapid, cu cheltuieli minime şi în maximă sigu-ranţă. Sunt încrezătoare că vom reuşi să semnăm în cel mai scurt timp Acordul de colaborare între administra-ţiile poştale ale celor două ţări şi să realizăm cu succes acest proiect cu un puternic impact social”, a menţionat ambasadorul Stela Stîngaci.

Sursa: www.stelastingaci.com

În şedinţa de astăzi (22.01.2014) a Executivu-lui a fost aprobat Regula-mentul-cadru cu privire la mobilitatea academică în învăţământul superior. Prin acest act normativ va fi reglementat modul de parti-cipare a studenţilor, cercetă-torilor şi cadrelor didactice la programe de mobilitate academică la nivel naţional şi internaţional, precum şi participarea studenţilor la stagii de practică şi progra-me de schimb educaţional-cultural. Până în prezent, acest proces a fost regle-mentat printr-un act nor-mativ aprobat de Colegiul Ministerului Educaţiei.

La momentul actual, Ministerul Educaţiei imple-mentează circa 60 de tratate internaţionale în domeniul educaţiei, şapte din ele au

fost semnate în anul 2013. În ultimii ani, în progra-me de mobilitate academică desfăşurate în baza acordu-rilor menţionate au partici-pat în jur de 6 mii tineri din Republica Moldova.

Tot astăzi au fost aproba-te trei acorduri de colaborare internaţională în domeniul educaţiei, cercetării şi recu-noaşterii actelor de studii cu Lituania şi Regatul Spani-ei. Aplicarea lor va contribui la intensificarea cooperării Republicii Moldova cu sta-tele Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi va lăr-gi posibilităţile de angajare a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior din ţara noastră în statele respective. Aceste tratate au fost semna-te în octombrie 2013.

Sursa: www.gov.md

Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la mobilitatea academică în învăţământul superior

gazetaBASARABIEI 31-15 februarie 2014

pag. 1

creşterii economice”, a men-ţionat ministrul Economiei Valeriu Lazăr la deschiderea evenimentului.

În discursul său, Prim-ministrul Iurie Leancă a salu-tat partenerii Programului, în special Delegaţia Uniu-nii Europene care finanţează acest Proiect, şi a ţinut să evi-denţieze rezultatele remarca-bile obţinute de Programul PARE 1+1. Este important să atragem nu doar remiten-ţe financiare, ci şi pe cele intelectuale. „Fără îndoia-lă, programul PARE 1+1 este un succes. Cetăţeniii noş-tri, atunci când revin acasă, aduc cu ei nu numai bani, dar şi idei inovative, abilităţi, cunoştinţe şi o altă atitudine faţă de muncă”, a evidenţiat oficialul.

Şeful Delegaţiei UE în RM, Pirkka Tapiola, a salutat deru-larea Programului „PARE

„Împreună creăm viitorul acasă!“

1+1”, care se bucură de suc-ces, şi a reiterat importan-ţa susţinerii întreprinderilor mici, în contextul liberaliză-rii regimului de vize. „Turis-mul este turism, dar viitorul poate fi construit doar aca-să”, a menţionat Şeful Dele-gaţiei UE în RM.

În a doua parte a confe-rinţei, cei peste 80 de agenţi economici, beneficiari ai Programului PARE 1+1, au

participat la o sesiune de networking, unde au avut ocazia să se cunoască, să dis-cute şi să identifice împreu-nă posibilităţi de cooperare. Ei au recunoscut că există o serie de impedimente în calea c reării unor partene-riate, dar în acelaşi timp au constat că împreună pot face mult mai multe.

În cadrul trainingului au sunat propuneri de cola-

borare în diverse dome-nii. Producătorii de peleţi ar putea să se asocieze pen-tru a importa împreună metalul necesar fabricării pieselor de schimb care se uzează rapid şi sunt impor-tate frecvent. Crescătorii de chinchilla şi iepuri au sus-ţinut ideea de a achiziţio-na împreună echipamentul necesar pentru dughirea blănurilor.

pregătire antreprenorială, finanţare nerambursabilă şi, în ultimă instanţă, monitori-zarea afacerilor şi consilierea antreprenorilor. Programul susţine ideile de afaceri ale antreprenorilor migranţi şi îi ajută pe aceştia să le concreti-zeze în afaceri de succes.

„PARE 1+1” se desfăşoa-ră după principiul „Tu inves-teşti un leu, Programul îţi dă un leu!”, respectiv acordăm granturi de până la 200 mii lei.

Singurele cerinţe necesare pentru înscrierea la Program sunt: 1. să fiţi cetăţean al Republicii Moldova; 2. să fiţi lucrător migrant sau rudă a acestuia; 3. să intenţionaţi să iniţiaţi o afacere sau să o dez-voltaţi pe cea existentă; 4. să fiţi plin de Pasiune şi Deter-minare.

Înregistrarea la Programul „PARE 1+1” poate fi efectua-tă ON-LINE pe pagina http://pare.odimm.md! Detalii refe-ritor la conţinutul dosarului de finanţare le puteţi găsi pe site-ul www.odimm.md sau la numărul de telefon +373 22 211 663.

„Sprijinirea reformei poliţiei şi a administraţiei publice, precum şi dezvoltarea agri-culturii şi a zonelor rurale, sunt principalele domenii de cooperare între Moldova şi UE pentru perioada 2014-2020”, a declarat Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, într-un interviu acordat Centrului de Informare al Vecinătăţii Europene.Interviul face parte din se-riile de Trei Întrebări pentru un Ambasador, realizate de Centrul de Informare.

— Care sunt trei domenii prioritare de cooperare în ţara Dumneavoastră (de reprezentanţă) în noua perioadă de pro-grame 2014-2020?Relaţiile dintre UE şi Moldo-

va au fost ghidate de Acordul de Cooperare şi Parteneriat şi de Planul de Acţiuni al Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Acum, acestea vor fi înlocuite de Acordul de Asociere RM-UE (AA), inclusiv de Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) şi de Agenda Acordului de Asoci-ere. Asistenţa care urmea-ză să fie furnizată, în timpul perioadei de programe 2014-2020, este sincronizată cu pri-orităţile şi obiectivele stabilite în noile Acorduri.

Prin urmare, trei dome-nii prioritare principale de cooperare, se concentrează pe Reforma Poliţiei, Reforma Administraţiei Publice, Agri-cultură şi Dezvoltare Rura-lă. Aceste priorităţi ar trebui să permită Moldovei să con-tinue eforturile de moder-nizare şi reformă iniţiate,

Trei întrebări pentru Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka TapiolaUE susţine Republica Moldova în continuarea eforturilor depuse pentru reformare şi modernizare în următorii ani

contribuind astfel la apropi-erea de UE.

Aş vrea, de asemenea, să subliniez că aceste prio-rităţi sunt rezultatul unor ample consultaţii cu Guver-nul, Organizaţiile Societăţii Civile, donatorii multilate-rali şi bilaterali, Instituţiile Financiare Internaţionale şi Organizaţiile Internaţiona-le. Aceste sectoare de inter-venţie extind suportul oferit de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneri-at (IEVP - predecesor al IEV) 2007-2013, în special în ceea ce priveşte asistenţa perma-nentă oferită pentru refor-mele din Sectorul Justiţiei,

Managementul Finanţelor Publice, Dezvoltare Rurală şi Regională şi consolidarea capacităţilor instituţiona-le ale administraţiei publice centrale. Acestea sunt dome-nii în care Delegaţia UE a efectuat o expertiză semnifi-cativă şi la care poate cu ade-vărat adăuga valoare.

— Instrumentul European de Vecinătate (IEV) va grăbi finanţarea şi o va face mai flexibilă, per-miţând stimularea celor mai bune performanţe. Ce înseamnă acest lucru pentru ţara Dumnea-voastră?

Deoarece este prioritar pentru Parteneriatul Estic, Instrumentul European de Vecinătate constituie pentru Moldova un stimulent supli-mentar pentru a evolua.

Cu toate acestea, este extrem de important pentru Moldova să continue să lucre-ze în domenii precum inde-pendenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Acestea sunt probleme de mare inte-res nu doar pentru UE, dar şi pentru cetăţenii din Moldova.

IEV vine într-un moment crucial şi oferă Republicii Mol-dova o oportunitate solidă de a continua eforturile depu-se în acest sens, în timp ce îşi dezvoltă în continuare agenda europeană.

— Dacă ar trebui să menţi-onaţi doar trei exemple concrete de cooperare de succes în ţara Dum-neavoastră, care ar fi acestea?Tranziţia este întotdeau-

na un proces de lungă durată şi scopul cooperării cu UE nu este doar de a ajuta Moldova să-şi îmbunătăţească situaţia actuală, dar şi să-şi constru-iască un viitor. Multe reforme sunt „lucrări în desfăşurare” şi rodul fructului lor nu ajun-ge la maturitate peste noapte.

Acestea fiind spuse, coope-rarea cu UE deja aduce bene-ficii concrete pentru cetăţeni în mai multe domenii. Per-miteţi-mi să menţionez trei exemple doar:

Justiţie: acesta este indis-cutabil unul dintre domenii-le cele mai importante pentru dezvoltarea viitoare a Repu-blicii Moldova. Un Acord de Finanţare pentru un suport

la bugetul reformei secto-rului justiţiei în Moldova, în sumă de până la 60 de mili-oane de euro, a fost semnat în 2013. Acest obiectiv atins a fost rezultatul unui lung pro-ces care a durat mai mulţi ani, a început cu o analiză a lacu-nelor sistemului Justiţiei în Republica Moldova, elabora-rea unei Strategii de Refor-mă şi aprobarea ei de către Guvern, continuând cu dez-voltarea unui Plan de Acţiuni pentru punerea sa în aplicare, inclusiv bugetarea fondurilor necesare pe termen mediu.

Obiectivul principal al aces-tei iniţiative este de a susţine Guvernul Republicii Moldo-va în construirea unui sector al justiţiei profesional, accesi-bil, eficient şi transparent, în conformitate cu standardele europene. Au fost deja între-prinse măsuri pentru a asigu-ra independenţa sistemului judiciar prin reformarea crite-riilor şi procedurile de selec-ţie, numirea, promovarea şi eliberarea din funcţie a jude-cătorilor. Intoleranţa faţă de fenomenul corupţiei este consolidată (au fost introdu-se teste de integritate pentru evaluarea noilor şi actualilor profesionişti din justiţie). Şi nu în ultimul rând, sunt adop-tate măsuri pentru îmbună-tăţirea Drepturilor Omului în Moldova (punerea în aplica-re a Legii privind asigurarea egalităţii, programe de forma-re profesională pentru jude-cători bazate pe jurisprudenţă şi practicile locale şi internaţi-onale etc.). Mai rămân multe de realizat, dar eu cred că deja suntem pe calea cea dreaptă.

Energie regenerabilă: Graţie Proiectului Energie şi

Biomasă în Moldova, au fost dotate cu instalaţii de încăl-zire pe bază de biomasă mai mult de 130 de şcoli, grădi-niţe, centre comunitare şi primării din toată ţara. Per-soanele care folosesc aceste clădiri vor beneficia de încălzi-re mai bună şi mai ieftină. De asemenea, proiectul a gene-rat crearea a mai mult de 250 de locuri de muncă noi, pre-cum şi lansarea a zeci de noi întreprinderi producătoare de combustibil din biomasă sub formă de brichete şi pelete.

Transport şi Infrastruc-tură: UE oferă granturi pen-tru proiecte cruciale de infrastructură. Datorită aces-tor subvenţii şi creditelor ofe-rite de Instituţiile Financiare Europene (BERD şi BEI), ora-şele Chişinău şi Bălţi au reuşit să-şi îmbunătăţească reţeaua de transport public. Munici-piul Chişinău a achiziţionat deja 102 troleibuze noi, în timp ce municipiul Bălţi achi-ziţionează în prezent 23 de troleibuze noi, de care vor beneficia toţi locuitorii săi. Troleibuzele noi au devenit atât de populare, încât un tro-leibuz chiar a fost rezervat pe post de limuzină de nuntă.

În linii generale, orici-ne a experimentat drumu-rile moldoveneşti acum 10 ani şi călătoreşte prin ţară acum, va observa o îmbu-nătăţire imensă, care este importantă pentru cetăţeni şi crucială pentru econo-mie şi aceasta, în mare par-te, datorită cooperării cu UE şi cu instituţiile financi-are europene.

Sursa: PR Agency PARC Communications

www.parc.md

Astfel, au fost puse bazele unei platforme de comunica-re şi colaborare între agen-ţii economici, care s-ar putea fructifica prin crearea unor parteneriate de afaceri între antreprenorii care activea-ză în domenii comune sau conexe.

Menţionăm că Progra-mul de Atragere a Remiten-ţelor în Economie „PARE 1+1” a fost lansat la 18 noiembrie 2010 prin HG nr. 972. Pro-gramul se desfăşoară până în anul 2015, respectiv, fie-care persoană care a muncit sau munceşte peste hotare şi doreşte să investească resur-sele în dezvoltarea propriei afaceri, este invitată să aplice la Programul „PARE 1+1".

Programul PARE 1+1 vine în întâmpinarea migranţi-lor şi rudelor acestora care doresc să deschidă o nouă afacere sau să dezvolte afa-cerea existentă, oferindu-le consultanţă, cursuri de

gazetaBASARABIEI4 1-15 februarie 2014

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit069872535 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza

MoldovaItalia Austria

Italia /+39/

2013

2014

/+373/ 691 360 01/+39/ 3891626301

www.bilux.mdwww.bilux.md

24/24

publicitate

publicitate

În ultimul timp, tot mai des citesc în presă des-pre multe persoane care se implică în proiecte socia-le: politicieni, artişti, jurna-lişti şi chiar oameni de rând. E bine când societatea civi-lă conştientizează că doar ajutând şi fiind loiali unii cu alţii, putem să creştem.

De multe ori, nu doar concetăţenii noştri, dar şi cetăţeni ai altor ţări trimit ajutoare, vin în Republica Moldova, pentru a-i susţine pe cei mai nefericiţi ca ei.

În toiul sărbătorilor de iarna, vedeta italiană Vale-ria Marini, împreună cu soţul ei, cunoscutul om de afaceri Giovanni Cottone, a dat start Campaniei „Jucă-riile vor să meargă la grădi-niţă!”, în cadrul căreia peste 30 de grădiniţe din Republi-ca Moldova vor primi jucării de marca „Toys”, aduse spe-cial pentru copii din Italia.

De asemenea, la 24 ianu-arie curent, împreună cu soţul, Giovanni Cottone, preşedintele Lambretta & Motom Electronics Group, Valeria Marini a donat 10 scutere Ministerului Afa-cerilor Interne, şi anume Inspectoratului Naţional de Patrulare.

În exclusivitate pentru „Gazeta Basarabiei”, Vale-

ria Marini a acceptat să ne acorde un interviu şi să ne împărtăşească impresiile sale despre Republica Mol-dova.

— Aliona Purci: Lei è una donna conosciuta non solo in Italia ma anche in tutto il mondo. Si considera più attrice, show girl, imprenditri-ce o stilista?Valeria Marini: Artisti-

camente sono nata in teatro, ma la mia popolarità è arri-vata dalla TV con lo show live Prima Serata. TV, cinema e teatro sono la mia passione e io la penso all'americana; ma avevo un sogno nel cassetto, quello della moda, un sogno realizzato che mi dà mol-te soddisfazioni. Oggi per realizzare i propri proget-ti, bisogna essere imprendi-trici di se stesse, mettersi in gioco in prima persona con impegno, se si vogliono rag-giungere gli obiettivi prefis-sati.

— Qual è il suo rappor-to con la Moldavia in generale?Ho scoperto la Moldavia

lo scorso anno e sono rima-sta incantata dall’ospitali-tà che mi è stata riservata. Il rapporto direi che è posi-

„Jucăriile vor să meargă la grădiniţă!“

tivo, inoltre ho avuto modo di conoscere persone vera-mente splendide. Mi piace perché è un paese in svilup-po, dove la gente ha tanta voglia di fare, di lavorare e di costruire.

— È stata più volte a Chi-sinau, come ha trovato la città?Chisinau mi ha colpita per

gli spazi verdi, splendidi par-chi, dove ho visitato dei carat-teristici mercatini. Inoltre le bellezze architettoniche

sono imponenti e lasciano senza fiato, come il Palazzo di vetro, la Cattedrale orto-dossa della Nascita di Nostro Signore, l’Arco di Trionfo. Monumenti di pregio artisti-co che fanno di Chisinau una città piacevole e interessante da visitare.

— La sua collezione di moda presentata l'anno scorso a Chisinau ha avuto un grande successo. Pianifica di tornare con altre col-lezioni?Ci sono dei progetti che

stiamo vagliando e non escludo di tornare a pre-sentare le nuove collezioni Seduzioni Diamonds e Sedu-zioni Jeans.

— Perché ha scelto pro-prio la Moldavia per sviluppare i suoi affari? Come è accaduto?Tramite un amico, che mi

ha offerto di presentare la collezione. La Moldavia è un paese che offre molte oppor-tunità e per gli affari non ci sono limiti geografici.

— La sua presenza nel sociale in Moldavia è un fatto dovuto alle sue attività commerciali o ha anche altri legami con il nostro paese?La mia presenza in Mol-

davia è cominciata per pro-muovere la mia attività commerciale ma allo stesso tempo mi ha fatto incontrare persone che subito mi han-no fatto sentire a casa e con le quali abbiamo cominciato a parlare di progetti comuni.

— Come le è venuta l’idea di aiutare i bambini, che sicuramente sara-nno molto contenti di ricevere giocattoli da una delle più popolari e belle donne d’Italia?Sono sempre molto atten-

ta ai bambini che si trova-no in situazioni disagevoli, i bambini sono il nostro futu-ro ed è doveroso per le perso-ne più fortunate permettere che questo futuro sia il più possibile roseo. Inoltre mi piace regalare un sorriso e

se questo sorriso è per i bim-bi, mi riempie di gioia.

— Quanti asili potranno usufruire di questo ser-vizio? Come è riuscita a superare la burocrazia che a volte impedisce di portare a buon fine queste iniziative?Stiamo ancora organiz-

zando la consegna dei giochi e soprattutto il coordina-mento delle visite che farò con piacere agli asili. In que-sto sono stata supportata dall' Associazione Hepavit, www.thewoman.md, il Mini-stero della protezione socia-le e famiglia, la moglie del presidente della Moldavia Margareta Timofti e anche i miei carissimi amici Tatia-na Bordeianu e Alfio Pacifici. I giocattoli andranno a circa 35 asili moldavi.

— Ha deciso anche di donare 10 Lambrette al Ministero degli Affari Interni. Perché ha scelto proprio questo

Ministero?Il Ministero degli Affa-

ri Interni insieme al Mini-stero della Giustizia stanno facendo molte riforme per portare la Moldavia sulle linee guida della UE, con un piano di azione del Ministe-ro della Politica Estera, al fine di migliorare la colla-borazione con la UE. Credo che questa piccola dona-zione possa essere d’aiuto in un momento così inno-vativo e d’impegno per la nazione.

— La maggior parte dei lettori del nostro giornale sono moldavi che vivono in Italia e che la conoscono e l’ammirano, cosa vor-rebbe augurare a loro?Il mio augurio è quello di

riuscire a raggiungere e rea-lizzare i loro desideri, uniti dall’amore e dalla serenità.

Interviu realizat de Aliona Purci

Padova, ianuarie 2014

gazetaBASARABIEI 51-15 februarie 2014

PortUGaliaFRANŢA

Tincuţa Popa s-a născut la Nis-poreni, într-o familie de muzi-cieni. La vâr-sta de cinci ani a trecut cu tra-iul la Chişinău, unde a început să studieze pia-nul la şcoala de arte „Alexei Stâr-cea”. Timp de patru ani, a evo-lua la diverse concursuri din Repu-blica Moldova şi România, unde s-a învrednicit de locuri de frun-te, inclusiv Concursul naţional de pian „Carl Czerny”, Piatra Neamţ; Concursul internaţional de inter-pretare „George Georgescu” din Tulcea; Concursul republican al tinerilor interpreţi pian solo din Chişinău.

În 2007 se stabileşte cu traiul, împreună cu părinţii, în Portuga-lia, tot atunci susţinând admiterea la Şcoala de muzică a Conser-vatorului naţional din Lisabona. Concomitent, participă la diverse concursuri de anvergură, cum ar fi Concursul de pian „Carl Czerny” la Conservatorul naţional din Lisabo-na (trei ediţii consecutive, locul I şi Marele Premiu), Concursul de pian „Lopes-Graça” din Tomar (locul I), Concursul internaţional „Cidade de Fundão” (locul II).

De mai mule ori a evoluat pe scena prestigioasei săli de con-

Tincuţa Popa, un nume cu mare viitor muzical

cert a Centrului Cultural Belém. La doar doi ani de la stabilirea în Por-tugalia, a participat la „Concertos à Conversa”, interpretând lucrări de Felix Mendelssohn şi, în calita-te de solistă, la „ciclo de concertos LIÇÕES DE BACH” integrat în „DIAS DA MÚSICA 2009”. Un eveniment memorabil l-a constituit concertul la patru mâini cu faimosul pianist, profesor şi prezentator Miguel Henriques, în cadrul căruia au fost interpretate piese din repertoriul clasic de mare virtuozitate. În pal-maresul tinerei artiste se înscriu, de asemenea, strălucite evoluţii în calitate de solist cu orchestra Con-servatorului Naţional şi cu Orches-tra de cameră a Şcolii superioare de muzica din Lisabona.

Tincuţa Popa este una din parti-cipantele cele mai active ale specta-colelor prezentate de comunitatea de moldoveni din Portugalia.

24 decembrie 2013Sursa: www.portugalia.mfa.md

Orice comunitate – mai cu sea-mă atunci când este vorba de migranţi – este activă şi dinamică mai ales datorită persoanelor care se evidenţiază printr-un simţ acut al iniţiativei şi al responsabilităţii. Fără a exagera prea mult, putem spune că aceşti oameni sunt sufle-tul unei comunităţi şi au rolul de veritabil liant al societăţii cu care se identifică. La Paris, în comunita-tea românilor basarabeni, o astfel de persoană este doamna Margare-tă Luţă, care de mai mult de cinci ani conduce Asociaţia Culturală „Mihai Eminescu”.

Soarta doamnei Margareta Luţă nu se deosebeşte cu mult de cea a multor intelectuali basarabeni din generaţia sa, care şi-au găsit un rost şi şi-au reconstruit viaţa la mii de kilometri depărtare de locul de baştină. Aceşti oameni nu au avut frică să înfrunte dificultăţile vie-ţii într-o ţară străină şi au reuşit să se integreze şi să muncească în beneficiul societăţii care i-a găzdu-it. Ei nu au uitat niciodată de patria lor şi în timp şi-au asumat rolul de gardieni ai tradiţiilor, limbii româ-ne, ai culturii noastre naţionale.

Particularitatea destinului doamnei Margareta Luţă este că dânsa a plecat de la baştină de două ori. Prima dată a fost în anul 1993, când se stabileşte cu traiul la Cernăuţi, unde începe o activitate intensă pe tărâmul cultural. Împre-ună cu dl Ion Bostan, doamna Luţă

La mulţi ani, stimată doamnă Margareta Luţă!

înfiinţează Clubul Literar. Câţiva ani mai târziu, în 1997, acest Club devine Asociaţia Culturală „Mihai Eminescu”, filiala Cernăuţi. În acea perioadă, de la începutul anilor 90, în mai multe localităţi româneşti din Regiunea Cernăuţi existau fili-ale ale acestei Asociaţii Culturale, care contribuiau la menţinerea tra-diţiilor şi a limbii române în regi-une. Înainte de 1997, la Cernăuţi nu există o astfel de filială şi, graţie

eforturilor doamnei Luţă, nedrep-tatea a fost îndreptată. De atunci, românii din Cernăuţi au obţinut o casă culturală, un cămin de spiritu-alitate şi de cultură naţională.

În 1999 doamna Margaretă Luţă revine în Republica Moldova, la Bălţi, acolo unde activează în cali-tate de administrator al Teatru-lui Naţional „Vasile Alecsandri”. În paralel, în timpul liber, înfiinţează şi conduce Cenaclul Literar Muzi-cal Universitar din Bălţi.

A doua oară doamnă Luţă plea-că de la baştină într-o perioa-dă a speranţelor pierdute, atunci când perspectivele de normaliza-re a situaţiei din Republica Moldo-va par să se îndepărteze cu o viteză ameţitoare. Astfel, în anul 2002 doamna Luţă se stabileşte cu traiul la Paris, unde în scurt timp devine una din persoanele cele mai acti-ve în cadrul comunităţii românilor din capitala franceză. Activează în cadrul mai multor structuri asoci-ative, iar în 2008 devine membru fondator şi Preşedinte al Asociaţiei Culturale „Mihai Eminescu”.

Zilele trecute doamna Marga-reta Luţă şi-a sărbătorit un fru-mos jubileu – 60 de ani. Cu această ocazie, îi adresăm cele mai since-re felicitări, îi dorim multă sănă-tate şi noi realizări în activitatea sa în domeniul cultural. La mulţi ani, stimată doamnă Margareta Luţă!

Membrii comunităţii din Paris

gazetaBASARABIEI6 1-15 februarie 2014

Moldova. Cele mai aprinse discuţii au fost despre dife-rendumul transnistrean şi despre căile spre soluţiona-re a lui, despre integrarea europeană a Republicii Mol-dova, despre corupţie în sis-temul judecătoresc şi şcolar.

Discuţia amicală, care a durat mai mult de două ore, a continuat cu un concert susţinut de membrii Diaspo-rei şi de artistul francez Paul Fernique. Întâlnirea deputa-ţilor cu diaspora s-a încheiat cu o gustare din plăcinte şi sarmale moldoveneşti.

Organizatorul aces-tei întâlniri a fost asociaţia „Neo-Dacii” din Strasbourg, preşedinte Svetlana Palla-dy şi coordonator Gheorghe Bobeică.

Info: www.neodacii.com

FRANŢA

Întâlnire a deputaţilor moldoveni la APCE cu Diaspora

Duminică, 26 ianuarie, la Strasbourg a avut loc şedin-ţa a doua a Clubului de dis-cuţii „Neo-Dacii”. La această şedinţă au fost invitaţi mem-brii delegaţiei Parlamen-tului Republicii Moldova la Asambleia Parlamentară a Consiliului Europei: Lilia-na Palihovici (şefa delegaţi-ei), Ana Guţu, Stella Jantuan, Anatolie Arhire şi Valeriu Ghileţchi. La întâlnire a fost

prezentă şi Excelenţa Sa dna Ambasador al Republicii Moldova pe lânga CoE Tatia-na Pârvu.

Membrii Diasporei româ-ne şi moldave din Strasbourg au susţinut o discuţie amica-lă cu deputaţii Parlamentu-lui RM, împreună au abordat diverse subiecte care îi preo-cupă, au efectuat un schimb de opinii asupra subiectelor de actualitate din Republica

1. DEPUNEREA DEClARAŢIEI FISCAlE ElECTRONICE Instituţia Prestatoare: Serviciul Fiscal de Stat Descrierea serviciului: Serviciul ofe-ră tuturor persoanelor fizice posibili-tatea de a depune rapoartele fiscale cu aplicarea semnăturii digitale mobile. Serviciul reprezintă un instrument efi-cient de creare, verificare şi transmite-re a declaraţiilor privind impozitul pe venit (CET08) prin intermediul reţelei internet, fără necesitatea de deplasare la organul fiscal.

Pagina de acces a serviciu-lui: https://servicii.fisc.md/login.aspx?ReturnUrl=%2fedec.aspx**Notă: Deţinătorii Semnăturii Mobi-le urmează să se autentifice prin inter-mediul Serviciului guvernamental de autentificare şi control al accesului MPass.

2. E-SERvICII DE STARE CIvIlăInstituţia Prestatoare: Serviciul Sta-re Civilă Descrierea Serviciului: Prin interme-diul serviciilor electronice de Stare Civi-lă, pot fi solicitate online duplicatele certificatelor de stare civilă, extrasele de stare civilă şi modificarea sau rectifi-carea actelor de stare civilă.Documentele care se vor putea obţi-ne în contextul celor trei e-Servicii de Stare Civilă sunt: duplicatul certifica-tului de naştere, duplicatul certificatu-lui de căsătorie, duplicatul certificatului de divorţ, duplicatul certificatului de deces, extrasul de pe actul de naştere, extrasul de pe actul de căsătorie, extra-sul de pe actul de divorţ, extrasul de pe actul de deces.E-Serviciile Stare Civilă pot fi accesa-te pe portalul guvernamental servicii.gov.md cu utilizarea Semnăturii Digita-le Mobile şi pot fi achitate prin interme-

diul serviciului guvernamental de plăţi electronice MPay. Prin aceste instru-mente, e-serviciile Stare Civilă pot fi utilizate şi de persoanele care se află în afara ţării. Folosirea acestora oferă deplină siguranţă utilizatorilor. Costul serviciilor online va fi acelaşi ca şi pentru cele obişnuite, dar preţul va depinde de termenul de eliberare. Duplicatele şi extrasele vor fi elibera-te gratuit (se va achita doar 10 lei - taxa de stat) în decurs de o lună, iar costul maxim al acestora este de 135 lei pen-tru duplicate şi 85 lei pentru extrase în decurs de 5 zile.

3. RAPORTAREA ElECTRONICă lA CNAm (E-CNAm) Instituţia prestatoare: Compania Naţi-onală de Asigurări în Medicină Descrierea serviciului: Sistemul elec-tronic e-CNAM oferă o metodă modernă de schimb informaţional. Implementa-rea acestuia permite înlocuirea proce-durilor manuale cu cele automatizate în obţinerea şi procesarea formularelor de raport. Cu ajutorul serviciului e-CNAM agen-ţii economici pot depune electronic for-mularele 2-03 şi 2-04 la orice oră şi din orice loc de unde există acces la Inter-net. Serviciul e-CNAM vine cu o serie de beneficii pentru companii. Este vorba de economie de resurse, evitarea con-tactului cu funcţionarul şi simplificarea procesului de depunere a formularelor. Raportarea electronică la CNAM poate fi efectuată atât prin intermediul mijloa-celor de protecţie criptografică a infor-maţiei, eliberate de Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale”(CTS), cât şi prin intermediul serviciului „Semnatu-ra Mobilă”. Pentru obţinerea dreptului de semnă-tură digitală prin intermediul telefo-nului mobil, sunt folosite certificate eliberate de Î.S. „Centrul de telecomuni-caţii speciale”, iar dreptul de înregistra-

Serviciile Publice Electronice disponibile pentru cetăţeni şi business* *Aceste servicii electronice sunt disponibile şi pentru cetăţenii aflaţi în afara ţării (din diasporă) şi pot fi accesate cu aplicarea semnăturii digitale mobile (care poate fi obţinută la oficiile operatorilor de telefonie mobilă Moldcell şi Orange, pentru mai multe detalii vizitaţi http://egov.md/index.php/ro/solutii-pentru-cetateni/serviciul-semnatura-mobila)

re a utilizatorilor aparţine operatorilor de telefonie mobilă (Orange, Moldcell). Serviciul e-CNAM este parte a Platfor-mei de raportare, integrată în sistemul M-Cloud şi găzduită de Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale”.

Pagina de acces a serviciu-lui: http://raportare.md/Security/Login?ReturnUrl=%2f

4. RAPORTAREA ElECTRONICă lA CNAS (E-CNAS) Instituţia prestatoare: Casa Naţională de Asigurări Sociale Descrierea serviciului: Prin interme-diul sistemului e-CNAS, angajatorii din RM pot prezenta în format electronic declaraţiile Rev 5 pentru angajaţii săi, concomitent cu declaraţiile privind cal-cularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, for-ma 4-BASS. Avantajele e-CNAS sunt următoarele: eliminarea deplasărilor la Casele Teri-toriale de Asigurări Sociale şi economi-sirea timpului de aşteptare la ghişee, depistarea automată a divergenţelor dintre datele din declaraţiile Rev 5 şi Forma 4-BASS, a greşelilor din datele personale ale angajaţilor şi excluderea necesităţii de tipărire a documentelor pe suport de hârtie. Raportarea electronică la CNAS poate fi efectuată atât prin intermediul mijloa-celor de protecţie criptografică a infor-maţiei, eliberate de Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale”(CTS), cât şi prin intermediul serviciului „Semnatu-ra Mobilă”. Pentru obţinerea dreptului de semnătu-ră digitală prin intermediul telefonului mobil sunt folosite certificate elibera-te de Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale”, iar dreptul de înregistrare a utilizatorilor aparţine operatorilor de telefonie mobilă (Orange, Moldcell). Pentru primirea autorizaţiei de prezen-tare a rapoartelor este necesar să efec-tuaţi următorii paşi: 1. Să vă înregistraţi pe Portalul de raportare. 2. Să înregistraţi în sistem întreprinde-rea pe care o reprezentaţi 3 Să obţineţi autorizaţia în instituţia corespunzătoare.

Pagina de acces a serviciu-lui: http://raportare.md/Security/Login?ReturnUrl=%2f

5. E-lICENŢIERE (DEPUNEREA CERERII DE ElIBERARE, REPERFECTARE SAU PRElUN-GIRE A lICENŢEI DE ACTIvITATE) Instituţia prestatoare: Camera de Licenţiere Descrierea serviciului: Serviciul

„e-Licenţiere” oferă o gamă completă de funcţii specializate pentru a optimiza depunerea şi analiza cererilor de elibe-rare a licenţelor de la Camera de Licen-ţiere. Licenţele pot fi solicitate în format electronic, fără ca agentul economic să se deplaseze la Chişinău. Autenticitatea informaţiilor depuse de solicitanţii sau titularii de licenţă va fi verificată prin intermediul reţele-lor electronice ale Autorităţilor publice vizate. Pot fi accesate următoarele tipuri de servicii: depunerea unei cereri de eliberare de licenţă, reperfectarea sau prelungirea licenţei. Pentru a folosi serviciul, solicitan-tul accesează interfaţa servicii.gov.md, selectează serviciul e-Licenţiere, apoi alege din meniu tipul operaţiunii dori-te: eliberare, reperfectare/prelungire. Ulterior acesta selectează activităţile sau domeniile potrivite şi confirmă con-diţiile de licenţiere. După ce comple-tează secţiunile indicate în formular, încărcă documentele necesare, scanate, şi confirmă datele completate. După examinarea cererii de către Camera de Licenţiere, solicitantul este anunţat prin e-mail despre decizia auto-rităţii. În cazul aprobării cererii, agen-tul economic poate achita taxele pentru licenţă la orice bancă. În final, el poa-te merge la Camera de Licenţiere pen-tru a-şi ridica licenţa sau o poate primi prin poştă.

Pagina de accesare a serviciului: https://servicii.gov.md/ServiceDetails.aspx?id=17bdd5a3-23b1-49b0-af49-e5873f1104b0#

6. E-APOSTIlA (SERvICIUl DE APOSTIlA-RE)Instituţia prestatoare: Ministerul Jus-tiţiei Descrierea serviciului: Serviciul oferă posibilitatea depunerii online a cererii de apostilare a actelor oficiale. “APOSTI-LA” este semnul imprimat al ştampilei, completat la toate rubricile şi sigilat în modul corespunzător. Aplicarea “APOS-TILEI” este unica formalitate care poate fi solicitată pentru a atesta veridicita-tea semnăturii, calitatea în care a acţi-onat semnatarul actului sau, după caz, autenticitatea sigiliului şi a ştampilei de pe acest act. Pagina de acces a serviciului: https://apostila.gov.md/

Pentru mai multe detalii despre agenda de e-transformare a Guver-nării, vă rugam să vizitaţi pagina web a Centrului de Guvernare Elec-tronică egov.md

Sursa: Centrul de Guvernare Electronică

gazetaBASARABIEI 71-15 februarie 2014

Transport Italia2 Roma: c iN 850 Marin Go-donoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.3206815864

2 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Perugia: SRl "pROVi-RAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 612 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Trento: Ion tel. 069033544

2 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tama-ra 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311;

7292222 Como: Sergiu Mirciu tel. 0691310272 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90,

Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: prelu-area pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vladwww.colete.weebly.com

Transport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46

Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, milosm@mtc.md

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

italia

În incinta cine-teatru-lui "São João" din Palmela, a avut loc primul spectacol din cadrul proiectului inter-naţional „Dorul Basarabi-ei”, următoarele ţări de pe itinerar fiind Spania, Fran-ţa şi Marea Britanie. Tur-neul se înscrie în acţiunile Guvernului Republicii Mol-dova privind susţinerea şi aprofundarea relaţiilor cu comunitatea moldovenilor de peste hotare. În faţa unui număr impresionant de spectatori au evoluat Nico-lae Botgros, Ion Paladi şi Ioa-na Căpraru.

Prezentarea, scenografia şi asistenţa logistică au fost asi-gurate de Centrul de Cultură şi Artă „Trei Culori”, spectaco-lul fiind susţinut, de aseme-nea, de asociaţiile „Tezaur” din Faro şi „Busuioc” din Setu-bal, Liga Femeilor Moldave din Almada, Centrul Cultural Moldav din Cascais.

La spectacol au participat dnii Valeriu Turea, Ambasa-dorul Republicii Moldova şi Vasile Popovici, Ambasado-rul României în Portugalia.

Sursa:www.portugalia.mfa.md

PortUGalia

„Dorul Basarabiei“ în Portugalia

xă moldovenească din Padova „Naşterea Maicii Domnului” (paroh părintele Vasile Şesto-vschi), cu suportul Biroului pentru Relaţii cu Diaspora şi în colaborare cu „Gazeta Basarabiei”.

Evenimentul va rămâne mult timp în memoria celor peste 270 de persoane pre-zente în sală. Concertul a avut un „meniu” foarte bogat şi frumos. Au cântat colin-de şi cântece populare mai multe vedete locale: Victo-ria Martin, Petru Dinjos, Ana Căruţă, Mădalina Blajinu, Nicolae Crăciun, Euganeo, Angela Chirinciuc şi mici-

le vedete Francesco Duluţă şi Cătrin Dacinoi, ansamblul de dans „Moldoviţa”. Specta-torii au mai avut parte de un mic program cultural prezen-tat de către copilaşii care fec-ventează şcoala duminicală din cadrul bisericii, condu-cător artistic Cristina Blăna-ru. Copiii au primit în dar de la Moş Crăciun dulciuri. Tot în cadrul concertului a fost lansată acţiunea de carita-te îndreptată să ajute fami-lia Tasca din satul Bahrineşti, raionul Floreşti. Cei 435 euro adunaţi la concert, împreu-na cu alţi 635 euro colectaţi anterior la biserică, au fost

Naşterea Domnului la Padovatrasmişi familiei, pentru fiul Cătălin care suferă de o mala-die rară.

La sfârşitul evenimentului, părintele Vasile Şestovschi a ţinut să menţioneze: „Azi am avut parte de o seară frumoa-să, cu tradiţionalele colinde şi urături care ne ajută să nu uităm credinţa şi semnificaţia duhovnicească a sărbătorilor religioase. Naşterea Domnului e una din cele mai importante sărbători pentru noi, creştinii ortodocşi, şi este important să o sărbătorim cu sufletul curat şi inima împăcată.”

Doamna Irina Drăguţanu a dorit să trasmită mulţumiri părintelui Vasile pentru orga-nizarea acestui eveniment, care a făcut-o să se simtă pentru câteva ore acasă, lân-gă cei dragi. „Merg în fieca-re duminică la biserică, unde paroh este părintele Vasi-le Şestovschi. De fiecare dată el ne îndrumează şi ne aju-tă, în limitele posibilităţilor. Dorim să îi mulţumim pentru tot ce face pentru noi şi să îl încurajăm să organizeze şi în continuare asemenea eveni-mente”, ne-a relatat dna Dră-guţanu.

Aliona Purci, Padova

A devenit deja o tradiţie ca majoritatea sărbătorilor să le petrecem împreună cu întreaga familie, prin Skype. Ei plâng în Moldova, adică acasă, şi noi aici, tot „acasă”, doar că într-un anturaj puţin mai diferit ca cei de la celălalt capăt al firului... Şi de fieca-re dată le promitem: „Bunică, data viitoare, chiar că o să vin acasă de sărbători”. Dar tim-pul trece şi ne regăsim mereu în faţa aceluiaşi Skype...

Aici sărbătorile au alt gust: de tristeţe, dor şi amintiri. Şi doar evenimentele pe care le organizează uneori câte o asociaţie ne mai aduc în suflet bucuria sărbătorilor şi ne aju-tă să nu uităm adevăratul miros al Crăciunului.

Anul acesta, sărbătoa-rea Naşterii Domnului a fost mai deosebită pentru noi. Am avut parte de un concert care de mult lipsea în Pado-va. Cu genericul „Am venit să colindăm”, concertul dedi-cat sărbătorilor de iarnă a fost organizat la data de 12 ianua-rie de către asociaţia „Moldavi nel Veneto”şi biserica ortodo-

gazetaBASARABIEI8 1-15 februarie 2014 SUB PATRONAJUL

AMBASADEI REPUBLICII MOLDOVA ÎN REPUBLICA ITALIANĂ

ORICE FEMEIE E FRUMOASĂ

Bologna: 8 martie. ora ;4:77Roma: 9 martie. ora ;4:77

Anisoara DabijaAdriana OchisanuFormatia Akord

si

CONCERT

INTRAREA LIBERĂROMA: Teatro Tendastrisce Vio Giorgio Perlasca. 69 5 SALA MARE 33777 locuriu

3Palmiro Togliatti TRAM ;4 staz2 TerminiuTelefoane de contact:

Roma ‐ 328;9259;7. 3772682953; Bologna ‐ 3894755566. 3282;67657. 327;782258

Ansamblul de Dans Fluieras

Anastasia Lazariuc