Gazeta Basarabiei - nr7

8
gazeta BASARABIEI Ziarul migranţilor moldoveni http://www.moldinit.com Anul IV, Nr. 7, 16-30 aprilie 2012 pag. 2 Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Agenţia Publică Suedeză de Angajare “Gazeta Basarabiei” a lansat un ciclu de interviuri cu Ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi în Occident. Campania Cunoașteţi Ambasadorii vine să iniţieze cititorul în activitatea corpului diplomatic și să îi facă cunoscuţi, prin întrebări, răspunsuri și imagini, pe purtătorii titlului de Ambasador Extraordinar și Pleni- potenţiar al Republicii Moldova. — Dle Ambasador, care sunt cele mai impor- tante acţiuni înscrise în Agenda cooperării moldo-elene în anul 2012, proiecte în deru- lare dintre Republica Moldova şi Republica Elenă? Anul 2012 marchează 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldo- va şi Republica Elenă. Carac- terizând raportul dintre cele două state, putem spune că este unul constructiv, bazat pe respectul valorilor europene şi democratice şi susţinerea reciprocă atât bilaterală, cât şi multilaterală. Relaţiile moldo- elene au consemnat pe parcur - sul acestei perioade un dialog politic în ascensiune, extinde- rea cadrului juridic bilateral şi explorarea oportunităţilor comercial-economice, precum şi o colaborare culturală efici- entă datorită eforturilor conju- gate cu partenerii noştri greci. Din start, aş vrea să menţionez că echipele de diplomaţi care au activat în această perioadă merită toată stima şi respectul. Referindu-mă la întreba- rea dvs., toate acţiunile pe care le-a planificat Ambasada pen- PAG 2 PAG 4 PAG 5 Ministerul Diasporei – o necesitate stringentă pentru Republica Moldova „Testamentul necitit” Acum câteva zile, un partid politic din Republica Mol- dova a organizat o conferinţă de presă, în cadrul careia a fost făcut public un proiect de initiativă legislativă privind crearea unui Minister al Diasporei şi al Reinte- grării Migranţilor. Concert de primăvară la Madrid Colectivul ambasadei Republicii Moldova la Ma- drid a asistat la concertul corului „Galileo”, care a avut loc cu ocazia sosirii primăverii. 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Grecia tru anul curent le consider im- portante. În 2012 planificăm să pregătim către semnare cel puţin trei acorduri bilaterale foarte importante pentru ţara noastră. În primul rând, la mo- mentul actual discutăm cu par- tea elenă posibilitatea iniţierii negocierilor la nivel de experţi pe problema semnării unui acord inter-guvernamental în- tre Moldova şi Grecia ce vizea- ză securitatea socială. În acest document bilateral cele două state se vor obliga, pe bază de reciprocitate, să-şi armonizeze programele de securitate soci- ală în ceea ce priveşte pensio- narea. Trebuie să recunoaştem că interesul principal în acest Acord nu este al Greciei, ci mai mult al Republicii Moldova, deoarece numărul moldoveni- lor stabiliţi pe teritoriul Greciei Prima lansare în Italia Interviu cu Excelenţa Sa Valentin Ciumac, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Elenă

description

Ziarului realizat şi editat de către reprezentanţii diasporei moldoveneşti pentru moldovenii din Italia

Transcript of Gazeta Basarabiei - nr7

Page 1: Gazeta Basarabiei - nr7

gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul IV, Nr. 7, 16-30 aprilie 2012

pag. 2

Acest proiect este finanţat de Uniunea Europeanăşi implementat de Agenţia Publică Suedeză de Angajare

“Gazeta Basarabiei” a lansat un ciclu de interviuri cu Ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi în Occident. Campania Cunoașteţi Ambasadorii vine să iniţieze cititorul în activitatea corpului diplomatic și să îi facă cunoscuţi, prin întrebări, răspunsuri și imagini, pe purtătorii titlului de Ambasador Extraordinar și Pleni-potenţiar al Republicii Moldova.

— Dle Ambasador, care sunt cele mai impor-tante acţiuni înscrise în Agenda cooperării moldo-elene în anul 2012, proiecte în deru-lare dintre Republica Moldova şi Republica Elenă?Anul 2012 marchează 20

de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre R. Moldo-va şi Republica Elenă. Carac-terizând raportul dintre cele două state, putem spune că este unul constructiv, bazat pe respectul valorilor europene şi democratice şi susţinerea

reciprocă atât bilaterală, cât şi multilaterală. Relaţiile moldo-elene au consemnat pe parcur-sul acestei perioade un dialog politic în ascensiune, extinde-rea cadrului juridic bilateral şi explorarea oportunităţilor comercial-economice, precum şi o colaborare culturală efici-entă datorită eforturilor conju-gate cu partenerii noştri greci. Din start, aş vrea să menţionez că echipele de diplomaţi care au activat în această perioadă merită toată stima şi respectul.

Referindu-mă la întreba-rea dvs., toate acţiunile pe care le-a planificat Ambasada pen-

PAG

2PAG

4PAG

5

Ministerul Diasporei – o necesitatestringentă pentruRepublica Moldova

„Testamentul necitit”

Acum câteva zile, un partid politic din Republica Mol-dova a organizat o conferinţă de presă, în cadrul careia a fost făcut public un proiect de initiativă legislativă privind crearea unui Minister al Diasporei şi al Reinte-grării Migranţilor.

Concert de primăvarăla MadridColectivul ambasadei Republicii Moldova la Ma-drid a asistat la concertul corului „Galileo”, care a avut loc cu ocazia sosirii primăverii.

20 de ani de la stabilirearelaţiilor diplomatice dintreRepublica Moldova şi Grecia

tru anul curent le consider im-portante. În 2012 planificăm să pregătim către semnare cel puţin trei acorduri bilaterale foarte importante pentru ţara noastră. În primul rând, la mo-mentul actual discutăm cu par-tea elenă posibilitatea iniţierii negocierilor la nivel de experţi pe problema semnării unui acord inter-guvernamental în-tre Moldova şi Grecia ce vizea-ză securitatea socială. În acest document bilateral cele două state se vor obliga, pe bază de reciprocitate, să-şi armonizeze programele de securitate soci-ală în ceea ce priveşte pensio-narea. Trebuie să recunoaştem că interesul principal în acest Acord nu este al Greciei, ci mai mult al Republicii Moldova, deoarece numărul moldoveni-lor stabiliţi pe teritoriul Greciei

Prima lansare în Italia

Interviu cu Excelenţa Sa Valentin Ciumac,Ambasador al Republicii Moldova

în Republica Elenă

Page 2: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI2 16-30 aprilie 2012

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru mi-

granţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. DIRECTOR: Olga COPTU REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-maIl: [email protected]) , Oleg JOSANU, Aliona PURCI CaRICaTURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT MARKETING şi PUBLICITATE: Veaceslav ARAPAN DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Silvia JOSAN, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor. Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona

(Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: [email protected] FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 00 393 28 2167650. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la editura „Universul”, Str. V. Pârcălab 45, Chişinău TIRaj: 5000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

BILETE DE AVIONDe la 40 euro pâna la 100 euroVeneţia, Treviso, Milano, Bergamo, Torino, Cuneo, Forli, Bologna, Pisa, Roma, Napoli, Bari, Catania, Spania – România, Anglia, Irlanda, Cipru, Franţa, Belgia, Olanda, Germania, Tel. 00 373 79 804 392 şi 00 373 79 888 079

Dorin DuşciacParis, Franţa

Dl Valeriu Turea şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Maroc cu sediul la Lisabona. Scrisorile au fost prezen-tate Ministrului Afacerilor Externe şi Cooperării, Dr. Saad Dine EL Otmani.

În cadrul discuţiei care a urmat procedurii oficiale, Am-basadorul l-a informat pe şeful diplomaţiei marocane despre

evoluţiile interne şi externe ale Republicii Moldova, acţi-unile autorităţilor în vederea promovării demersului euro-pean şi soluţionării conflictului transnistrean. De asemenea, s-a convenit asupra acţiunilor comune care urmează să fie desfăşurate în toamna acestui an cu ocazia aniversării a 20-a de la stabilirea relaţiilor diplo-matice moldo-marocane. A fost reamintit faptul că Marocul a recunoscut independenţa ţă-rii noastre la doar 5 luni după declararea acesteia şi acest

gest prietenesc serveşte ca un camerton în dezvoltarea, în special, a dialogului politic. În acelaşi context s-a discutat despre domeniile de interes comun pentru cooperarea bila-terală, accentuându-se necesi-tatea semnării unor acorduri cu caracter comercial-economic şi din domeniul transporturilor, proiectele cărora se află în sta-diu de examinare.

Ambasadorul a mai avut întrevederi cu Nasser Bouri-ta, Secretar General, Nabil Adghoghi, Director General

pentru Afaceri Bilaterale, alţi oficiali din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Cooperă-rii. Valeriu Turea s-a întâlnit, de asemenea, cu Ali Kebiri, Preşe-dintele Comisiei Afaceri Exter-ne, Afaceri Islamice şi Marocani Rezidenţi în Străinătate a Par-lamentului marocan, cu con-ducerea Camerei de Comerţ şi Industrie din Rabat în vederea identificării posibilităţilor de re-lansare a cooperării comercial-economice moldo-marocane, cu diplomaţi străini acreditaţi în Regat.

Ambasadorul Valeriu Tureaa fost acreditat în Regatul Maroc

Ministerul Diasporei – o necesitate stringentă pentru Republica Moldova

Acum câteva zile, un partid politic din Republica Moldova a organizat o confe-rinţă de presă, în cadrul careia a fost făcut public un proiect de initiativă legislativă privind crearea unui Minister al Dias-porei şi al Reintegrării Migran-ţilor. De fapt, nimic nou sub soare, fiindcă ideea creării unei instituţii de stat care ar gestiona problemele cu care ne confruntăm noi, migranţii moldoveni, nu este una recen-tă. Propunerea respectivă fi-gura printre promisiunile elec-torale ale unor partide care astăzi fac parte din Alianţa pentru Integrare Europeană. Exprimată într-un fel sau altul, această iniţiativă a fost pe larg mediatizată atât în campaniile electorale din 2009, cât şi îna-inte de alegerile parlamentare din 2010. Putem spune, deci, că astăzi există un consens al clasei politice de la guvernare în privinţa necesităţii strin-gente de a crea un organism al puterii centrale, competent în problemele migranţilor. Dificultăţile apar atunci când se discută despre modalita-tea exactă, despre forma pe care trebuie să o ia viitoarea autoritate naţională. În acest articol mă voi strădui să aduc argumente în favoarea creă-rii unui Minister al Diasporei – idee care a fost discutată şi acceptată de către majoritatea reprezentanţilor din diaspo-ra noastră, care au participat la Congresul IV al Diasporei (Chişinau, octombrie 2010) şi la Conferinţa Diasporei (Chişi-nau, august 2011).

Din start, se cuvine să menţionam că alternativa unui Minister al Diasporei o constituie o Agenţie de Stat pentru relaţiile cu cetăţenii Republicii Moldova de peste hotare. În octombrie 2011 a fost adoptată o Hotărâre a Gu-vernului Republicii Moldova,

prin care se defineau câteva principii care vor sta la baza activităţii viitoarei „Agenţii de Stat pentru Migranţi” (denu-mirea este voit aproximativă, pentru a simplifica lucrurile). Pentru ca acest proiect să de-vină realitate, este nevoie de aprobarea de către Parlament a unei legi care ar stabili ca-drul normativ necesar pentru activitatea unui astfel de or-ganism. Ştim cu toţii că din octombrie 2011 şi până acum câteva săptămâni întreaga clasă politică a fost practic absorbită de aşa-numita „pro-blemă privind nealegerea Preşedintelui”. Dialogul între actorii politici în privinţa ale-gerii şefului statului păreau îngheţate şi iarna politică din Republica Moldova părea să nu mai aibă sfârşit. Primavara cea adevărată, care anul aces-ta la Chişinau a început pe data de 16 martie, a permis abordarea unor subiecte care aşteptau de mai mult timp un răspuns din partea conducerii statului. Abia acum, la un an şi jumătate de la ultima cam-panie electorală, guvernan-ţii îşi aduc aminte de noi, de migranţi. Vorba clasicilor: mai bine mai târziu decât nicioda-tă, deşi era normal ca subiec-tul să fie tratat cu mai multă seriozitate de către cei care au ajuns la conducere anume da-torită votului diasporei (acor-dat în favoarea partidelor din AIE în proporţie de peste 90 la sută!).

Să revenim însă la dis-cuţia noastră: de ce este mai bine să fie creat anume un Minister al Diasporei, şi nu o Agenţie de Stat? Voi aduce trei argumente în acest sens:

1. În privinţa emigraţiei, pentru Republica Moldova este specifică amploarea fe-nomenului. Nu dispunem de cifre exacte, dar evaluările mai multor instituţii naţiona-le şi internaţionale dovedesc că numărul migranţilor mol-doveni este de câteva sute de mii (probabil, mai mult de jumatate de milion de oa-meni). Este vorba de un veri-tabil exod – cel mai important exod (în termeni procentuali) de populaţie pe timp de pace din întreaga istorie a umanită-ţii. În jur de 40% din populaţia activă a Republicii Moldova este plecată în străinătate. În situaţia noastră nu este vorba de emigraţia unui anumit seg-ment al populaţiei, a unei pă-

turi specifice sau a unei clase sociale anume. În cazul Repu-blicii Moldova emigraţia este una generalistă, care atinge absolut toate categoriile soci-ale. Iată de ce, abordarea pro-blemelor cu care se confruntă cetăţenii moldoveni emigraţi nu poate fi altfel decât una complexă, comprehensivă, multi-disciplinară. Simpla funcţionare a ministerelor de resort din Republica Moldova (Ministerul de Externe, Mi-nisterul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, etc.) nu poate fi suficientă în aceste condiţii, fiindcă aceste insti-tuţii nu dispun de strategii privind migranţii. Dată fiind amploarea exodului, este obli-gatoriu ca statul să vină cu un răspuns pe măsură: o institu-ţie de prim rang, capabilă să răspundă necesităţilor celor emigraţi în toate domeniile de interes major. Bineinţeles, o strânsă colaborare cu mi-nisterele citate mai sus este

absolut necesară pentru o ac-tivitate eficientă şi coerentă.

2. Republica Moldova are nevoie de un Minister al Diasporei, şi nu de o simplă Agenţie de stat, din motiv că în domeniul migraţiei în acest moment nu dispunem de o bază normativă demnă de acest nume. Baza norma-tivă cuprinde, în primul rând, o Strategie Naţională pentru Migraţie, în ea s-ar conţine şi o serie de acte de altă natură: planuri de acţiuni, directive, legi, concepţii, etc. Ne dăm bine seama că aproape nimic din toate astea pur şi simplu nu există. Totul trebuie să fie construit practic de la zero şi este lucru binecunoscut fap-tul că pentru elaborarea poli-ticilor publice într-un anumit domeniu este nevoie anu-me de un Minister. O simplă Agenţie de stat nu are rolul de a elabora politici publice, ci de a veghea la implemen-tarea corectă şi eficientă a po-liticilor elaborate de către mi-

nisterul de resort. În privinţa migranţilor, avem nevoie de un Minister care să elaboreze politici publice şi, eventual, de anumite Agenţii de stat specializate, care să vegheze la implementarea eficientă a politicilor puse la punct de că-tre acest Minister. Am putea avea, de exemplu, o Agenţie pentru atragerea investiţiilor migranţilor în economie. Dar asta doar după crearea Minis-terului Diasporei.

3. Al treilea argument pe care îl voi aduce în acest articol este unul mai puţin bazat pe considerente de or-din tehnic şi conceptual. Ar-gumentul este mai degrabă de ordin moral. Este normal, ca din moment ce diaspora contribuie în mod esenţial la menţinerea pe linia de plutire a economiei Republicii Mol-dova, statul, ai cărui cetăţeni suntem, să ofere un răspuns serios, pe măsura aşteptărilor migranţilor. O simplă Agen-ţie de stat, care s-ar pierde în

mulţimea celorlalte existente astăzi, ar fi o dovadă a unei atitudini serioase a statului faţă de emigranţi. Vă propun să faceţi un test foarte simplu. Fără a consulta Internetul, în-cercaţi să enumeraţi măcar 5 Agenţii de Stat care există în Republica Moldova. Dacă reu-şiţi, trebuie să vă consideraţi un adevărat expert în organi-zarea statului nostru. Agenţii-le de stat suferă de o lipsă de vizibilitate, de o lipsă de pre-stigiu şi sunt practic necunos-cute publicului larg. În cazul Ministerelor e cu totul altceva.

Efortul nostru, al migran-ţilor, merită o acţiune din par-tea statului, care ar fi capabilă să rezolve problemele cu care ne confruntăm în străinatate sau în momentul când dorim să ne reîntoarcem în Republi-ca Moldova. O astfel de acţiu-ne trebuie să fie crearea unui Minister al Diasporei, înzestrat cu capacităţile necesare pen-tru elaborarea şi implemen-tarea unor politici coerente în domeniul migraţiei (mai ales, în sensul exodului de popu-laţie). Ministere de acest fel există în mai multe ţări: Ser-bia, Armenia, Georgia, Mali, etc. În unul din articolele vi-itoare vom face o trecere în revistă a experienţei acestor ţări şi vom încerca să tragem concluziile necesare.

În viitorul apropiat o se-rie de asociaţii din Diasporă vor aduce la cunoştinţa au-torităţilor Republicii Moldova un Demers prin care se cere crearea Ministerului Diaspo-rei, adoptarea unei Strategii pentru Migraţie şi implemen-tarea modalităţilor de vot suplimentare pentru cei care sunt departe de ţara de ori-gine (votul electronic şi votul prin corespondenţă). Sperăm foarte mult că de această dată conducerea de vârf a statului va reacţiona prompt şi eficient la solicitările noastre.

Page 3: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI 316-30 aprilie 2012

pag. 1

Gazeta Basarabiei aduce sincere mulţu-miri asociaţiei InMoldova Onlus pentru susţinerea acordată la editarea ziarului.

20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi GreciaInterviu cu Excelenţa Sa dl Valentin Ciumac, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Elenă

este incomparabil mai mare decât cel al grecilor stabiliţi în Moldova. Acordul va pre-vedea ca cetăţenii moldoveni care se află legal pe teritoriul Greciei să fie trataţi cu ace-laşi respect şi să aibă aceleaşi drepturi ca şi localnicii.

Al doilea document, tex-tul căruia i-a fost remis spre examinare părţii elene, este proiectul-tip al Acordului in-terguvernamental privind recunoaşterea diplomelor, ti-tlurilor academice, calificati-velor şi competenţelor. Actu-alitatea şi importanţa acestui acord este evidentă .

Cel de-al treilea docu-ment este un acord de par-teneriat între ministerele de externe în domeniul integră-rii europene. Eu l-aş numi un acord în scris de susţinere po-litică şi practică a ţării noastre în calea pe care şi-a ales-o ca prioritate în politica internă şi externă. În viitorul apropi-at urmează să convenim cu partea elenă asupra formei finale a textului acordului şi pregătirii acestuia către sem-nare.

Avem şi câteva propu-neri mai noi, care vor fi puse în discuţie în viitorul apropiat şi ţin de dimensiunea eco-nomică. Am putea avea o bună colaborare în domeniul resurselor de energie alter-nativă, aici mă refer la ener-gia solară şi cea eoliană. De menţionat că Grecia este una din ţările UE care a avansat considerabil în acest dome-niu. RM ar putea beneficia, în primul rând, de transfer de tehnologii moderne şi, în al doilea rând, de asistenţă la armonizarea legislaţiei. Fară schimbarea legislaţiei oame-nii de afaceri străini nu se vor grăbi să investească în acest sector, care încă nu este ex-plorat în RM. Avem potenţial şi în sectorul dezvoltării rura-le, şi în sectorul dezvoltării în-treprinderilor mici şi mijlocii.

Dimensiunea economi-că cere mai multă atenţie, cu atât mai mult că prezenţa bu-sinessului elen în economia RM este destul de modestă. Cu toate că volumul comer-ţului între RM şi RE este în creştere, ultima se plasează pe locul 14 în lista ţărilor cu care Moldova are relaţii co-merciale. Indiscutabil că se impune o revedere a posibi-lităţilor reciproce pentru ma-jorarea volumului investiţiilor şi comerţului.

— În prezent Grecia se confruntă cu proble-me de ordin financi-ar. Această situaţie are un impact nega-

cifră aproximativă a cetăţeni-lor care se află legal pe terito-riul Greciei şi lucrăm în baza ei. Am făcut şi o reprezentare geografică a aşezării cetă-ţenilor noştri. Acest aspect este foarte important pentru activitatea consulară, pentru ca pe viitor să fie examinată posibilitatea deschiderii unor oficii consulare suplimentare în zone unde este concentrat un număr mare de conaţi-onali de-ai noştri. Pentru a înţelege mai bine problema, vreau să vă aduc doar două cifre. Grecia are aproape şase mii de insule dintre care pes-te 260 sunt populate.

Constat cu satisfacţie că am reuşit să stabilim o legătură şi o cooperare cu persoanele aflate în afara Atenei. S-au format nişte nu-

clee de activişti şi voluntari care îndeamnă şi alţi conce-tăţeni să participe împreună la diverse acţiuni sociale şi culturale.

Dar nu intenţionăm să ne oprim aici, Ambasada mai are de lucrat pe această di-mensiune şi depune eforturi pentru a realiza noi obiective şi scopuri cu rezultate tangi-bile şi concrete. Aici, proba-bil, e cazul să ne amintim că ţările-membre ale UE şi cele care doresc să devină mem-bre au obligaţia de a cores-punde aşa-numitelor criterii de la Copenhaga, care pre-văd şi crearea unei economii de piaţă funcţionale, perfor-mante şi competitive. Cetăţe-nii nostri, fiind la muncă şi, în particular, la studii în diferite ţări din UE, capătă o menta-litate nouă şi devin purtători de cunostinţe profesionale

noi, care ar putea fi aplicate la creşterea economică în RM. Este foarte important ca iniţiativele guvernului să fie înţelese şi promovate de toţi membrii societăţii. Nu e un secret că o frână serioasă a schimbărilor este mentalita-tea populaţiei. Revenirea în patrie cu o nouă mentalitate şi cu o experienţă de viaţă europeană creează o situaţie favorabilă schimbărilor. Din aceste considerente, sunt convins că repatriaţii merită cea mai mare atenţie. Statis-tica mondială indică că 25% de emigranţi nu se mai întorc în Patrie, dar 75% rămân po-tenţiali repatriaţi. În mai mul-te ţări persoanele repatriate (atât în Grecia, cât şi în Italia) au avut un rol important în relansarea economică. Aş dori ca în viitorul mai apropi-at să putem constata acelaşi lucru şi pentru RM. Nu mă refer la remitenţe, impactul cărora e bine cunoscut, dar la participarea directă în bu-siness, cu afaceri proprii, cu investiţii proprii. În viitorul apropiat vom porni cu o ini-ţiativă care ar uni interesele tuturor celor care sunt de-parte de patrie, dar doresc să partricipe la realizarea pro-iectelor cu caracter naţional. Până la urmă, poţi să ai de-ferite paşapoarte şi să devii cetăţean al altor ţări, dar baş-tina, locul unde te-ai născut, nu mai poate fi schimbat. Nu voi intra în detalii, deoarece proiectul e în stadiu de ela-borare, dar ideea generală se referă la relansarea econo-mică (şi nu numai) a satului moldovenesc.

— Din informaţia pla-sată pe pagina ofici-ală a Ambasadei am aflat despre între-vederea cu membrii Asociaţiei Tinerilor Moldoveni din Gre-cia (ATIM). Care sunt preocupările tinerei generaţii? Adevărat, la finele lunei

ianuarie am avut o întâlnire

cu un grup de tineri moldo-veni, preponderent studenţi la instituţiile de învăţământ din Republica Elenă, unii din ei membri ai Asociaţiei Tine-rilor Moldoveni din Grecia (ATIM, al cărei lider este stu-dentul Andrei Dolapci).

Făcând o paranteză, aş dori să menţionez că după sosirea mea în Atena am avut întrevederi cu repre-zentanţii mai multor asocia-ţii şi grupuri de iniţiativă for-mate de compatrioţii noştri. Aş putea menţiona asociaţia „Orfeu” (preşedinte dl. Du-mitru Girău), cunoscută atât în rândul asociaţiilor similare etnice, cât şi în cercurile ar-tistice şi culturale din Grecia. Un merit deosebit şi aparte îl are ansamblul coral-fol-cloric organizat în cadrul Asociaţiei. Coriştii sunt invi-taţi deja la diverse concerte şi festivaluri internaţionale care au loc în capitala elenă. Şi acest lucru se datorează profesionalismului şi măies-triei conducătorului artistic al corului, Dina Izbeşciuc, şi entuziasmului participanţi-lor. Să ştiţi că ne mândrim cu ei. Este un exemplu demn de urmat.

Uniunea de prietenie moldo-elenă „Alexandros Ipsilantis”, prin activitatea şi munca asiduă a preşedin-telui, dnei Svetlana Lisagor-Vergis, a reuşit să se institu-ţionalizeze în cel mai serios şi frumos mod, fiind foarte ac-tivă în organizarea diverselor evenimente şi acţiuni, de ti-pul seratelor culturale cu vast program artistic de cântec, poezie, dans, folclor moldav şi tradiţii populare elene.

Cu intenţia de a valori-fica tradiţiile naţionale şi a transmite generaţiei tinere frumosul tezaur al poporului nostru, la Nafplio, în Regiu-

nea Peloponnese, a fost for-mată Comunitatea moldo-elenă „Basarabia”, în frunte cu dna Lilia Laduş, care ne promovează cultura şi adevă-ratele valori naţionale.

La fel de importante pentru noi sunt şi activităţile Asociaţiei moldovenilor din oraşul Patra, regiunea Grecia de Vest, preşedintele căre-ia este Alexandra Cvasniuc, precum şi instituţionalizarea Asociaţiei moldo-elene „Mol-dova” din oraşul Iraklion, in-sula Creta.

Suntem conştienţi că în condiţiile unui buget modest al Misiunii diplomatice nu le putem oferi cetăţenilor noş-tri un spaţiu adecvat, unde ar putea să se întâlnească, să discute, să organizeze o şcoală duminicală pentru copii ş.a. Şi, desigur, recu-nosc că mai avem multe de făcut. Vom încerca şi în con-tinuare împreună să organi-zăm evenimente frumoase pentru concetăţenii noştri. Vom fi receptivi la probleme-le asociaţiilor, în particular, le vom acorda toată asisiten-ţa în relaţiile cu autorităţile publice locale. Promovarea intereselor cetăţenilor va fi una din priorităţile noastre.

Dar revenind la întreba-rea dvs. privind tinerii mol-doveni din Grecia, vreau să amintesc că, indiscutabil, tinerei generaţii îi aparţine viitorul. Important este să le permitem să-şi asume res-ponsabilităţi, să se implice în rezolvarea problemelor comunităţii şi să ofere solu-ţii alternative şi inovative. La rândul nostru, avem obliga-ţia de a oferi speranţă aces-tor propuneri şi de a depune efort pentru transformarea entuziasmului lor în forţă motrice a societăţii şi statului nostru.

Folosindu-mă de aceas-tă ocazie, aş dori să transmit cele mai călduroase salutări tuturor cititorilor ziarului „Ga-zeta Basarabiei”, cu urări de sănătate, succese şi noroc, oriunde s-ar găsi, în Grecia, Italia, Spania, Portugalia sau Franţa, etc. Sunt recunos-cător ziarului dvs. pentru posibilitatea de a ieşi în faţa cititorilor şi doresc întregii echipe multă sănătate, răb-dare şi succese în tot ceea ce faceţi!

— Vă mulţumim.

Interviu realizat de Olga COptu

tiv şi asupra coope-rării bilaterale?Am urmărit şi urmărim

cu atenţie evoluţiile din Gre-cia şi aş vrea să spun că si-tuaţia este destul de dificilă. Acest lucru se resimte şi la nivelul cooperării bilatera-le, în special pe segmentul comercial-economic. Obser-văm o scădere esenţială de solicitări din partea oameni-lor de afaceri greci ce ţin de stabilirea relaţiilor cu parte-nerii din Moldova. Cu toate acestea se întreprind diverse acţiuni în comun cu Camera de Comerţ şi Industrie din Moldova, MIEPO, Agenţia „In-vest in Greece”, dar şi cu alte instituţii abilitate, în vederea lărgirii spectrului de coope-rare şi atragerii businessului elen în ţara noastră. Având experienţa desfăşurării foru-rilor oamenilor de afaceri şi evenimentelor promoţiona-le, vom încerca şi în anul cu-rent, cu echipa de la Atena, să organizăm acţiuni de acest gen, care vor avea un impact favorabil asupra dialogului moldo-elen.

Aici mai este un factor la care aş vrea să mă refer. Din câte am putut remarca, în ul-tima perioadă de timp, mulţi dintre cetăţenii noştri care au venit la lucru în Grecia se întorc acum acasă, deoarece perspectivele de angajare aici au scăzut tot mai mult ca urmare a crizei economice. Deci, în acest sens, nouă ne rămâne să monitorizăm în continuare evoluţia acestui proces invers, de repatriere, şi să încurajăm cetăţenii noş-tri să investească în ţara de baştină, mai ales că Guvernul elaborează la noi instrumen-te şi proiecte în domeniu, cel mai recent fiind „PARE 1+1”, Programul de Atragere a Re-mitenţelor în Economie.

— Cum apreciaţi activitatea diaspo-rei moldoveneşti în Grecia, implicarea ei în proiecte comune şi în activităţi de pro-movare a ţării?Ca una bună. Prin efor-

turi susţinute de diaspora noastră au fost realizate şi urmează a mai fi realizate diverse proiecte de promo-vare naţională. Să menţio-nez doar câteva evenimente: Ziua Independenţei, marcată la Ambasadă prin recepţia din 23 septembrie 2011, ce-naclurile literare, Ziua Copi-lului, Crăciunul, Mărţişorul, Dragobetele, 8 martie şi mul-te altele.

Una din priorităţile Am-basadei rămâne consolidarea diasporei. Aici vreau să men-ţionez că am obţinut anul tre-cut de la autorităţile elene o

Numărul moldoveni-lor stabiliţi pe terito-riul Greciei este in-comparabil mai mare decât cel al grecilor stabiliţi în Moldova

Page 4: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI4 16-30 aprilie 2012

95€de la

taxe incluse

Guvernul a identificat soluţia pentru liberali-zarea spaţiului aerian cu Uniunea Europeană până la semnarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun (SAC).

Astfel, începând cu apri-lie 2012, vor exista condiţi-ile necesare pentru oricare din companiile aeriene din Republica Moldova, Germa-nia, Italia şi Austria pentru a executa zboruri în regim liberalizat spre orice desti-naţie din respectivele ţări.

Potrivit serviciului de presă al Guvernului, un re-zultat concret al acestei acţi-uni este dublarea zborurilor zilnice din Munchen spre Chişinău ale companiei aeri-ene Lufthansa şi lansarea de către operatorul naţional Air Moldova a zborurilor directe spre mai multe destinaţii din nordul Italiei: Verona, Vene-

ţia şi Bologna (din 4 iunie 2012). Mai mult, această liberalizare bilaterală creea-ză premise inclusiv pentru intrarea operatorului Alitalia pe piaţa serviciilor de trans-port din Moldova, respectiv sporirea competiţiei şi redu-cerea preţurilor la biletele de avion.

Totodată, ministrul Transporturilor şi Infrastruc-turii Drumurilor Anatol Şa-laru a expediat la sfârşitul lunii martie scrisori oficiale Ministerelor de resort din România, Italia, Germania şi Austria în care menţionează despre interesul sporit expri-mat de transportatorii aeri-eni din Uniunea Europeană şi importanţa beneficiilor oferite călătorilor şi opera-torilor aerieni în rezultatul liberalizării pieţei de trans-porturi aeriene.

Sursa: noi.md

Moldova, Germania, Italia şi Austriavor avea un spaţiuaerian comundin aprilie 2012

În ultima zi de martie, la Bologna, a avut loc pre-zentarea cărţii „Testamentul necitit. Scrisorile unei mame plecate la muncă în Occi-dent” de Lilia Bicec. Autoa-rea a venit în faţa publicului bolognez, dar şi a reprezen-tanţilor a peste 10 asociaţii din întreaga Italie, pentru a ne vorbi despre cartea care a apărut la editura Cartier în anul 2009. Testamentul a cunoscut câteva lansări la Chişinău, apoi a urmat, în noiembrie 2011, o prezen-tare la Paris, ca să ajungă, în sfârşit, la publicul ţintă în Italia.

În curând traducerea în limba italiană a cărţii va apă-rea la prestigioasa Editură Einaudi din oraşul Torino.

„Testamentul necitit” se citeşte, se transmite, se discută în parcuri, biserici

şi biblioteci din peninsulă, e un fel de passaparola, toţi au auzit de această carte, unii au citit-o, alţii sunt în aşteptare să o găsească şi să răsfoiască pagini din cronica exilului.

Centrul cultural Zona-relli a fost gazda evenimen-tului. În cartea sa Lilia Bicec ne povesteşte aventurile migranţilor moldoveni din experienţa personală, trăită şi suferită, o viaţă de mi-grant descrisă într-un stil foarte accesibil, epistolar. Plecată din Moldova acum 11 ani, scrie această carte din necesitatea de a vorbi cu copiii rămaşi în patrie. A scris peste 40 de scrisori fără a le expedia, scria până şi pe biletele de tren, pen-tru a comunica ceea ce îi apăsa sufletul. Se regăsesc în paginile Testamentului

„Testamentul necitit”: prima lansare în Italia

Are Dumitru Crudu o piesă: „Oameni ai nimănui”. Are şi Constantin Cheianu o piesă: „În container”. Are şi Lilia Bicec un roman: „Testamentul necitit. Scrisorile unei mame plecate la muncă în Occident”. Are şi Eugenia Bulat o carte de versuri: „Ve-neţia ca un dat sau Jurnalul unui evadat din Est”. Sunt cărţi apă-rute la Editura Cartier. Poate sunt şi altele. Sunt mărturiile calva-rului exodului moldovenilor în Occident. (Gheorghe Erizanu)

meia ca pe subiectul cel mai curajos… Numai femeile din Est pot avea acest curaj”. Li-lia Bicec consideră că „ima-ginea femeii migrante are nevoie să fie restabilită, sunt femei cu o anumită cultură, cu anumite calităţi, ele meri-tă respect”.

Publicul a ascultat cu atenţie, a pus întrebări, unii au intervenit cu lacrimi în ochi şi confirmări în susţi-nerea celor descrise, atât de cunoscute pentru cei prezenţi în sală. Am răsfoit împreună cartea, am răscolit sufletul autoarei cu întrebări la care Domnia sa a răspuns fără umbră de ezitare, direct şi sincer, iar cuvintele aveau încărcătură de adevăr.

O seară între prieteni, unde cu toţii eram migranţi, personaje din carte, mame cu copii rămaşi în ţară, stră-ini muncind la negru, pasa-geri rătăciţi în gări reci şi vizi-tatori invizibili ai frumosului din Italia. Ne-am dezbrăcat de analiză şi academism, pentru că rămăsese loc doar de omenie…

de Olga Coptu

o bună parte a migranţilor care au ales calea pribegiei în anii 1998-2002 sau chiar şi după. Marea majoritate a femeilor migrante au supor-tat italience haine, au avut norocul să cunoască per-soane speciale, au fost aju-tate de oameni necunoscuţi şi, în sfârşit, au avut o altă şansă aici, în Italia. Vorbind despre rolul femeii în soci-etatea noastră, dna Bicec îi rezervă un capitol întreg cu titlul Odă Femeii şi scrie: „în toate schimbările acestea şi în toată migraţia, eu văd fe-

Page 5: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI 516-30 aprilie 2012

La 28 martie, colectivul ambasadei Republicii Mol-dova la Madrid a asistat la concertul corului „Galileo”, care a avut loc cu ocazia so-sirii primăverii. Programul cuprindea opere muzicale ale diferitor compozitori, în-cepând cu perioada Evului Mediu şi până în prezent: Charles Gounod, Igor Stra-vinsky, Daniel Alomia Robles şi mulţi alţii.

Surpiza serii însă a fost nu selecţia şi interpretarea operelor – foarte frumoasă,

de altfel – ci faptul că cei cir-ca 30 de corişti spanioli erau dirijaţi de o moldoveancă cu nume cu sonoritate muzica-lă – doamna Svetlana Siloci. După cum am aflat, doamna Siloci este fostă profesoară de muzică la şcoala muzicală „Ştefan Neaga” şi la Acade-mia Teologică din Moldova. Svetlana Siloci a activat în mai multe colective corale din Moldova, participând la numeroase turnee în Ucrai-na, Olanda, Cehia, Belgia, Austria, Germania şi Spania.

Fiind deja în Spania, dna Siloci a participat ca in-terpretă lirică (soprano) la diverse spectacole de operă şi operetă. Din 2005 este director al corului „Galileo” şi al unui cor de copii, pro-fesoară de canto academic, pian şi solfegio ş.a.

Iată astfel noi, cei de la ambasadă, dar şi mulţimea celor prezenţi la concert, am avut şansa să facem cu-noştinţă cu încă un adevărat ambasador al Moldovei în Spania.

Concert de primăvară la Madrid

franţa

Pe 30 martie Asociaţia Culturală „Synergie Franco - Moldave” a organizat lansarea cărţii Lucreţiei Bârlădeanu „Scrisori din Paris”, apărută la Editura Arc din Chişinău. Evenimen-tul, la care au participat personalităţi ale cultu-rii române din Franţa, reprezentanţi ai unor asociaţii culturale şi prieteni ai cărţii, a fost găzduit de Ambasada Republicii Moldova de la Paris.

Scriitorul Bujor Nedel-covici, moderatorul lansării, după ce a făcut o succintă trecere în revistă a cărţilor Lucreţiei Bârlădeanu, publi-cate în perioada de când au-toarea s-a stabilit în Franţa (Dialoguri pariziene, Seco-lul nomazilor şi Scrisori din Paris), a propus audienţei o incursiune în tematica exi-lului ca fenomen literar, dar

şi uman. Această probă ini-ţiatică dramatică, în opinia domniei sale, care ar echiva-la pentru mulţi cu o moarte şi poate doar pentru unii şi cu o înviere, a provocat un real interes celor prezenţi la manifestare. Astfel, pe mar-ginea subiectului s-a pro-nunţat Ambasadorul Oleg Serebrian, istoricul Nicolae Trifon şi alte persoane.

Cartea Lucreţiei Bârlă-deanu „Scrisori din Paris” a fost recomandată cu multă căldură cititorilor atât de moderator, cât şi de scriitoa-rea Aurora Cornu, care a re-marcat, pe lângă alte calităţi ale scriiturii, şi dragostea ce-o poartă autoarea pentru cititor, având grijă să-l incite şi să-l poarte pe drumul ane-voios al cunoaşterii de sine.

Actriţa Lidia Frunză, pre-zentă la manifestare alături de alţi confraţi ai breslei, Mi-hai Tarna şi Cristina Rotaru, a propus audienţei o miniatură cu tentă umoristică, inspirată

(ce-i drept, foarte vag!) de o proză a scriitoarei din cartea „Dealul Drăguţei”.

În alte luări de cuvânt vorbitorii au ţinut să eviden-ţieze rolul scriitorului pentru comunitate şi importanţa acestuia pentru a anima un spirit lucid în diasporă.

La final, Lucreţia Bâr-lădeanu a destăinuit unele subtilităţi legate de mesajul pe care a ţinut să-l transmita cititorilor săi prin interme-diul Scrisorilor. Autoarea şi-a exprimat gratitudinea faţă de criticii Dan C. Mihailes-cu, Mircea V. Ciobanu, Ion Ciocanu, Andian Ciubota-ru, care au sesisat şi anali-zat mesajul aristic al cărţii. Scriitoarea a apreciat voca-ţia poporului nostru de a fi competitiv şi disponibil de a participa activ la scrierea Is-toriei în oricare parte a lumii s-ar afla.

Aliona CHEptENE MERCIER

Paris, Franţa

Lansare de carte: LucreţiaBârlădeanu, „Scrisori din Paris”

Eram la Chişinău când am aflat despre apariţia ro-manului „Cântecul mării”. Am fost uimită, ştiindu-l pe Oleg Serebrian mai mult ca pe un savant, un bun specialist în geopo-litică, un bun diplomat, şi nicidecum autor de romane.

Dar, în timpul lecturii, l-am regăsit pe acel Oleg pe care-l cunoşteam: un atent cercetător, un narator lucid, meticulos. Poate chiar prea meticulos pentru un scriitor, uneori cu exces de detalii şi explicaţii, dorindu-şi din toa-tă inima să ajungă şi la cititor toate nuanţele trăirilor perso-najelor sale.

Dar mai ales am văzut în el un martor onest al su-ferinţelor umane cauzate de marile cataclisme politice, de trecerea tăvălugului istoriei peste vieţile unor oameni vii. La un moment dat însuşi au-torul ne mărturiseşte scopul scrierii acestei cărţi: „Ce păcat că istoricii nu pot lucra cu mi-croscopul, că cei care peste ani vor drege cronica spoită a acestui război nu vor şti să desluşească în umbra marilor evenimente viaţa în derivă a acestor nenorociţi.”

De fapt, romanul este construit ca un mecanism de ceas elveţian, care funcţi-onează perfect: fiecare piesă îşi are misiunea sa, fiece rotiţă pune în mişcare pe o alta, ca până la urmă să apară întreg universul unui microcosm aflat în bătaia tragicelor eve-nimente. Autorul reuşeşte să ne prezinte o gamă largă de comportamente umane: dra-goste, frică, trădare, nepu-tinţă, naivitate, stoicism şi, la

urma urmei, credinţă. Cernă-uţiul, ca loc de desfăşurare a romanului, este ales ideal de potrivit, fiindcă aici se împle-tesc cele mai diverse forme de existenţă umană, nu doar în sens de coabitare a mai multor etnii (un mozaic in-credibil: români, nemţi, ucrai-neni, evrei, polonezi, ruşi, armeni şi unguri), dar şi din punct de vedere social-politic – un oraş pierdut de austrieci şi schimbat alternativ între so-vietici şi români.

Citind cartea, mă gân-deam la faptul că nici ruşii, nici românii, şi nici noi, cei din Republica Moldova, nu am trecut cu adevărat prin procedura de decomunizare, de purificare. Comunismul (probabil, din cauza victoriei în război) nu a avut un pro-ces adevărat, ca cel de la Nu-ernberg, nu a fost pus la pere-te, nu a fost eradicat cu totul din minţile oamenilor. Şi, pa-rafrazându-l pe Oleg, putem spune că de asta nu istoricii, ci scriitorii încă nu şi-au făcut treaba până la capăt, sârguin-cios şi conştient, nu şi-au ros penele de piatra istoriei.

De aceea cred că acest roman trebuia odată şi odată

scris de cineva. De data asta e Oleg Serebrian cel care şi-a asumat responsabilitatea. Romanul sper să fie citit şi să aibă un impact adevărat, poate mult mai mare şi mai important decât orice tratat ştiinţific.

În final, aş vrea doar să mă pronunţ cu privire la o temă care revine periodic în textul romanului, ca un acord muzical în surdină – relaţia (umană şi sentimen-tală) dintre cele două per-sonaje provenind din clase sociale cumva opuse. Mi-a amintit prin ceva povestea lui Aureliu Busuioc ,,Pianista şi strungarul”, apărută prin anii 70. Ceea ce s-a întâm-plat spre finalul romanului era inevitabil şi autorul a simţit acest lucru, chiar dacă i-a oferit lui Filip mai mul-te şanse. Chiar şi în ultima scenă din roman mai exista o mică şansă ca din barcă să coboare nu profesorul Graube, ci Filip, decis să îm-partă cu Marta surghiunul pe malul pustiu al Mării Aral, aşa cum promisese că va îm-părţi cu ea exilul pe litoralul Atlanticului.

Dar până la urmă Filip nu spune „Nu” nici în faţa NKVD-ului, şi nici în faţa Perlei, care, probabil, urmează să devină pentru el o nouă treaptă în ascensiunea socială în noile condiţii.

Marta, strivită de ma-şina represivă şi aruncată la capătul lumii, îşi păstrează demnitatea moştenită şi faţa umană. „Cântecul mării” este doar al ei, doar pentru ea...

Lorina BĂLTEANU Poetă, ex-preşedinta

Fundaţiei Soros-Moldova

Un roman care trebuia scris

Page 6: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI6 16-30 aprilie 2012

Migraţia din R. Moldova a crescut foarte mult pe parcursul ultimelor două decenii, având un impact semnificativ asupra situaţiei economice şi sociale a populaţiei. Numeroasele studii în domeniu de-monstrează, prin date şi statistici, că emigraţia moldovenilor a devenit o strategie de viaţă pentru cetăţenii acestui stat. Este aproape imposibil astăzi să găseşti o familie în R. Mol-dova care nu are pe cineva plecat peste hotare. Dimensiunile feno-menului sunt deseori subestimate şi previziunile analiştilor nu sunt deloc îmbucurătoare, demonstrând că emigraţia se transformă într-o ade-vărată depopulare progresivă a ţării. În cadrul unei conferinţe, academi-cianul Gheorghe Paladi a declarat că natalitatea scăzută şi migraţia spori-tă din R. Moldova pot crea premise pentru dispariţia moldovenilor ca naţiune peste 50 de ani. Este vădit faptul că remitenţele moldovenilor nu vor reuşi niciodata să compen-seze lacunele exportării gratuite a capitalului uman din ţară.

În pofida gravităţii problemei este greu de înţeles cine se ocupă concret în RM de reglementarea acestui proces. Atât cercetătorii, cât migranţii văd clar deficienţele poli-ticilor pentru migraţie şi lipsa unei instituţii organizate ca organism coordonator al tuturor proceselor legate de migraţie. Cum reuşesc politicile naţionale să facă faţă aces-tor probleme şi în ce măsură sunt adecvate noilor schimbări sociale a scenariului migratoriu, vom încerca să înţelegem în continuare. Vom încerca să înţelegem cum legile şi normativele adoptate de autorităţile moldoveneşti pe parcursul ultimilor 20 de ani au fost sau încearcă să fie un răspuns la exodul migratoriu şi în ce mod mai multe instituţii centrale se ocupă concomitent de migraţie, partajând funcţiile între ele.

Există diferite instituţii în RM care s-au ocupat şi continuă să se ocupe într-un mod sau altul de re-glementarea migraţiei. Conform Dr. hab.V. Moşneaga, pot fi evidenţiate câteva etape în domeniul reglemen-tării politicilor migraţioniste naţio-nale („Politica migraţionistă a statu-lui moldovenesc: esenţa şi etapele de bază”): prima – anii 1990 - 1994; a doua – anii 1995 - 2000; a treia – anii 2001 - 2006; a patra – anii 2006 - perioada actuală.

În anii 1990-1994 politica mi-graţionistă se baza pe „Legea cu pri-vire la migraţie” din 1990 şi „Legea cu privire la cetăţenie” din 1991. Aceste legi erau orientate spre păs-trarea identităţii etnice a ţării, pre-venirea şi combaterea imigraţiei ilegale din alte republici ale URSS, reglementarea proceselor migraţi-oniste caracteristice pentru spaţiul ex-sovietic. Accentul legislativ din această perioadă, conform auto-rului, a fost pus nu pe populaţia ce părăsea ţara – emigranţii, dar direc-ţionat contra celor care veneau în RM – a imigranţilor.

Cu toate acestea tot mai multe persoane plecau peste hotarele ţării în căutarea unei surse de venit. Îna-inte de proclamarea independenţei, migraţia moldovenilor spre zonele urban-industriale ale URSS aveau la origine atracţia pentru locurile de muncă bine plătite, dar nu lipsa unui loc de muncă acasă. După apariţia

RM ca stat suveran, migraţia externă a avut la origine pierderea locurilor de muncă datorită distrugerii econo-miei centralizate comuniste şi atrac-ţia pentru câştiguri mult mai mari, indiferent de tipul de activitate, în ţările europene şi Rusia. La început au plecat cei mai curajoşi migranţi, asumându-şi toate riscurile din acei ani (fără informaţii din ţara de des-tinaţie, fără vize, fără cunoştinţe şi cu riscul arestării sau expulzării ime-diate). Pentru a dirija acest proces, au fost adoptate unele Hotărâri ale Guvernului R. Moldova: „Cu privire la aprobarea regulamentului angajării temporare a cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate şi a cetăţe-nilor străini în Republica Moldova” (1991) şi „Cu privire la aprobarea regulilor de eliberare a certificatelor şi licenţelor pentru persoanele fizice şi juridice, care acţionează în calitate de intermediari în organizarea anga-jării temporare a cetăţenilor Republi-cii Moldova în străinătate” (1992).

Un alt aspect specific perioa-dei date a fost că mulţi originari din RM au început să revină din diferite regiuni ale fostei Uniuni Sovietice. Atât ei, cât şi cei care continuau să rămână în afara ţării se confruntau cu o serie de probleme caracteristice migranţilor. Pentru a apăra drepturi-le acestor cetăţeni, autorităţile mol-doveneşti au semnat acorduri cu statele CSI privind trecerea frontierei fără vize, migraţia forţei de muncă, pensiile şi securitatea socială a mi-granţilor muncitori. Dezintegrarea URSS a dus la reîntoarcerea multor persoane în patria lor istorică. Acest proces nu a fost susţinut întotdeau-na adecvat de RM, iar uneori a dus chiar la înrăutăţirea relaţiilor dintre reprezentanţii diferitelor grupuri etnice ce locuiau pe teritoriul ţării noastre. Apariţia migranţilor forţaţi în urma războiului din Transnistria şi a refugiaţilor în timpul conflictului armat a dus la adoptarea mai multor acte juridice normative din partea autorităţilor moldoveneşti.

Constituirea RM ca stat inde-pendent a impus necesitatea dez-voltării unor politici adecvate de migraţie. În 1994 a fost adoptată Constituţia ţării, care susţinea drep-tul de intrare şi ieşire din ţară a ce-tăţenilor moldoveni şi unele legi cu privire la reglementarea acestui proces. Ca instituţie statală de regle-mentare a proceselor migraţioniste activa în această perioadă o structu-ră specială, constituită în perioda so-vietică – Departamentul Migraţiei, ce ţinea de Ministerul Muncii, Pro-tecţiei Sociale şi al Familiei. Erau im-plicaţi în dirijarea şi implementarea politicilor migraţioniste şi Preşedin-ţia, Parlamentul, Guvernul, Minis-terul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul Trupelor de Grăniceri. Aceste auto-rităţi nu au demonstrat o abordare complexă în domeniul migraţiei, ci au lansat doar o serie de legi, ho-tărâri şi implementări, axate doar pe realitatea momentului, şi nu pe prevenirea exodului care urma să fie. Problemele migraţiei sunt pro-blemele societăţii în ansamblu şi nesoluţionarea lor nu a fost doar un rezultat al procesului de tranziţie, ci şi o consecinţă a guvernării sau eşe-cului acesteia.

Oleg Josanu

Cine se ocupă de migraţie în Republica Moldova

portugalia

Se pare că oricât de departe s-ar afla de baştină, mol-dovenii nu uită învăţăturile străbunilor, iar proverbul „cine ştie carte are patru ochi” ocupă un loc de frun-te în vieţile lor, chiar şi la capătul Europei. Dovadă sunt şi cei mai bine de 200 de studenţi moldoveni înmatri-culaţi actualmente în institu-ţiile de învăţământ superior din Portugalia.

Aceste date statistice adună însă laolaltă mai bine de 200 de istorii de viaţă, de noi începuturi, de luptă şi perseverenţă.

Adelina Costin este studentă în anul V la Facultatea de Medi-cină a Universităţii Clasice din Li-sabona. S-a născut şi a petrecut primii zece ani de viaţă, „cei mai instructivi”, cum îi place ei să-i numească, în Soroca, a trecut şi prin capitală, ulterior stabilindu-se cu traiul în Portugalia.

În aceşti zece ani de când lo-cuieşte aici a trecut de la un sim-plu şi unic „salut” pe care ştia să-l spună în portugheză în prima sa zi de şcoală la vocabularul com-plex al unei studente exemplare a Facultăţii de Medicină. Această evoluţie a fost treptată şi a fă-cut-o să devoreze cărţi în limba portugheză în primii trei ani de studii gimnaziale. „Am descope-rit atunci că lectura este cel mai

bun profesor de limbă”, ne măr-turiseşte Adelina.

— Adelina, cum vezi sis-temul de învăţământ portughez în termeni calitativi?Calitatea învăţământului, în

contextul studiilor superioare, îmi pare destul de înaltă (deşi nu am termeni de comparaţie), ceea ce, din păcate, nu pot spune des-pre studiile preuniversitare, unde randamentul unei ore este infe-rior celui din Moldova. La medi-cină, la Universitatea Clasică din Lisabona, primii trei ani sunt de-dicati ştiinţelor morfologice, cu unele încercări de a ne apropia de partea clinică încă din anul I, când mergem la Centre de Să-nătate, un soi de policlinici, deşi încă nu prea suntem pregătiţi să întelegem ce se întâmplă în ju-rul nostru… Ultimii trei ani sunt aproape exclusiv clinici şi pâinea noastră de toate zilele este spita-lul şi saloanele cu bolnavi.

— De ce ai ales medicina?Sincer? Pentru că m-au încu-

rajat părinţii. Mă interesau mai multe domenii, dar am încercat să fiu pragmatică şi am ajuns la concluzia că e o profesie care îţi oferă siguranţă.

— Eşti o studentă exempla-ră, cum îţi reuşeşte?

Senzaţia mea este că nu-mi reuşeşte… Cu cât mai mult avan-sezi în medicină, cu atât mai limi-tat te simţi…

— Eşti pe ultima sută de metri, ce planuri de viitor ai? Acestea implică revenirea în ţară sau ai vrea să te stabileşti în Portugalia, să-ţi constru-ieşti o carieră? Nu cred că mă întorc în Mol-

dova, un singur fir mă leagă de ea – batrâna mea bunică care ne aşteaptă la sărbători în fiecare an. Şi apoi îmi este frică să exer-sez medicina în spitalele din Mol-dova. În ceea ce priveşte viitorul, nu am planuri de lungă durată, obiectivul actual este să-mi iau diploma de absolvent, iar după asta mă mai gândesc.

— Un gând pentru cititorii noştri.În staţia de metrou „Cidade

Universitaria” din Lisabona, unde se localizează campusul univer-sitar, se aruncă în ochi citatul lui Socrate „Nu sunt nici atenian, nici grec, ci un cetăţean al lumii”. Iar ca şi complement la acesta, îmi amintesc de cel din Noul Tes-tament: „Casa ta este acolo unde-ţi este inima”.

Victoria IonelLisabona

O profesie care îţi oferă siguranţă

Page 7: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI 716-30 aprilie 2012

TRANSPORT DE MĂRFURI ŞI PASAGERIMoldova-Italia-Moldova

Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,Imperia, Arma di Taggia, San Remo: Ion tel.3206815864Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 Florenţa: str. Vasile Alexandri, 1 oficiu 320 tel. 069167537 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 61Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi IonTrento: Ion tel. 069033544Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 729222Asti: Ion 069723551, Tamara 320 3286333Como: Sergiu Mirciu tel. 069131027

Transport Grecia Natalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Transport Portugalia Lisabona: str. Lev Tolstoi 56, tel. 92 95 49, 69175033Transport de mărfuri şi pasageri Moldova-FranţaParis: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina);+33 670 987 686 (Anatol)

franţa

Mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova au participat la mitingul „Flacăra Libertăţii – comemorarea evenimen-telor din aprilie 2009”, organizat la Paris în faţa Ambasadei RM.

Mitingul a început cu un minut de reculegere în memoria celor decedaţi şi maltrataţi în acele zile. Ma-nifestanţii au reamintit şi condamnat cruzimea cu care fosta guvernare comunistă a torturat tinerii în comisariate-le de poliţie. Au remarcat fap-tul că niciuna din persoanele implicate în acele crime (po-liţişti, procurori, judecători, miniştri, şef de stat...) nu au fost traşi la răspundere.

În timpul acţiunii au fost afişate pancarte cu următo-rul conţinut: „Fără Dreptate nu există Libertate!”, „Cerem arestarea mafiei Voronin!”, „Cine o să răspundă? Unde-s torţionarii? Când va fi drep-tate?” şi s-a scandat „Jos pro-curorul”, „Dreptate”...

Chiar dacă afară a fost frig şi a plouat, atmosfera a

fost una călduroasă şi soli-dară, o parte din participanţi au luat cuvântul. Acţiunea a fost organizată de către Clu-bul Liberal Paris cu sprijinul Consiliului Coordonator al Di-asporei Republicii Moldova în Franţa, la miting fiind prezent şi un reprezentant al Ambasa-dei Republicii Moldova.

Spre final participanţii la protest au adoptat o Rezo-luţie adresată Preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti:

Domnule Preşedinte,Noi, participanţii la

mitingul din 7 aprilie 2012 „Flacăra Libertăţii – come-morarea evenimentelor din aprilie 2009”, ţinem să Vă felicităm cu investitura Dumneavoastră în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Pentru noi aceas-tă zi de 7 aprilie este nu doar „Ziua Libertăţii”, mai este şi o zi de doliu. Vă re-amintim că în timpul acelor tragice evenimente peste 600 de tineri au fost seches-traţi şi supuşi torturii în co-misariatele de poliţie şi unii

din ei chiar au decedat.De atunci au trecut trei

ani, dreptate însă nu s-a fă-cut pentru aceste victime. La Procuratura Generală au parvenit 108 plângeri, din-tre care numai 58 au ajuns în instanţă. Magistraţii au pronunţat doar două decizii de condamnare, în ambele cazuri au fost aplicate pe-depse cu suspendare. Până în prezent au fost achitaţi 19 poliţişti. Considerăm că aceste rezultate nu sunt satisfăcătoare, mai mult – sunt chiar ruşinoase.

Prin urmare,Vă rugăm să vă implicaţi şi să urmă-riţi personal desfăşurarea acestor anchete, în vederea accelerării procesului justiţi-onal şi asigurării corectitu-dinii şi echităţii acestuia.

Credem că dispuneţi de experienţa şi instrumentele necesare, aveţi încrederea cetăţenilor, care la sigur vor fi decisive atât în restabilirea dreptăţii în cazul 7 aprilie, cât şi pe tot parcursul man-datului Dumneavoastră.

Paris, 7 aprilie 2012

7 aprilie comemorat la Paris

În perioada 25 - 28 martie 2012 în oraşul francez Nantes s-a desfăşurat a cincea ediţie a Conferinţei Internaţionale a Liceenilor în cadrul Atelie-relor pentru Radioprotecţie. La ediţia din acest an, pentru prima dată a participat o de-legaţie din Republica Moldo-va, formată din patru elevi ai Liceului Academiei de Ştiinţe din Chişinău şi Profesorul Iurie Boşneaga, specialist în fizica nucleară, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Fizică Aplicată al Academiei de Ştiin-ţe din Moldova.

Atelierele pentru Radio-protecţie reprezintă un pro-gram organizat şi susţinut financiar de o serie de actori importanţi din domeniul nuclear din Franţa: Centrul pentru Evaluarea Protecţiei în domeniul Nuclear, Institutul pentru Radioprotecţie şi Sigu-ranţă Nucleară şi Pavilionul Ştiinţelor din Regiunea Fran-che-Comté. Programul se des-făşoară în fiecare an în două etape: în perioadă octombrie - februarie au loc în fiecare liceu participant o serie de cursuri în domeniul fizicii nucleare, după care urmează un exa-men de selecţie a elevilor pen-tru participarea la Conferinţa Internaţională a Liceenilor, ce se desfăşoară în unul din ora-şele franceze în luna martie. Cursurile de fizică nucleară din cadrul Atelierelor reprezintă o activitate educativă extracu-

Elevii moldoveniau participat la Atelierele pentru Radioprotecţie

riculară, menită să trezească interesul elevilor pentru do-meniul nuclear. În afară de lecţiile teoretice, elevii elabo-rează nişte studii practice în anumite domenii specifice. Rezultatele acestor studii prac-tice sunt prezentate în cadrul Conferinţei Internaţionale. În acest an, elevii din Republica Moldova au abordat mai mul-te subiecte importante pentru ţara noastră: accesul la infor-maţie privind domeniul nu-clear, gestionarea deşeurilor radioactive, funcţionarea cen-tralelor nucleare de generaţie nouă, obţinerea unor produ-se pure din punct de vedere radiologic pentru alimentaţia publică. Contribuţiile elevilor moldoveni au fost înalt appre-ciate de către organizatorii şi participanţii la Conferinţă. Organizatorii evenimentului au reiterat delegaţiei din Re-publica Moldova invitaţia de a participa şi la ediţiile viitoare ale Conferinţei Internaţionale a Liceenilor.

La Conferinţa Internaţi-onală a Liceenilor în cadrul Atelierelor pentru Radiopro-tecţie din acest an au partici-pat licee din următoarele ţări: Franţa, Germania, Belarus, Ucraina şi Republica Moldo-va. Participarea delegaţiei din Republica Moldova a fost susţinută financiar de către organizatorii citaţi mai sus. Alianţa Franceză din Chişinău a acordat un sprijin esenţial participanţilor la Conferinţă, prin oferirea unei finanţări parţiale a proiectului, prin pu-nerea la dispoziţia delegaţiei a doi profesori de limbă fran-ceză şi prin susţinerea demer-surilor efectuate la Ambasada Franţei din Chişinău. O contri-buţie importantă la buna des-făşurare a deplasării delegaţi-ei noastre şi-au adus-o câţiva membri ai Asociaţiei IMPACT – asociaţie a comunităţii mol-dovenilor din Paris.

Dorin Duşciac

Paris, Franţa

Duminică 25 martie a.c. membrii şi simpatizanţii Noii Drepte au distribuit români-lor din Italia diverse materia-le informative referitoare la Unirea Basarabiei cu Româ-nia de la 27 martie 1918. În acest sens, ND-Italia a distri-buit mii de fluturaşi şi câte-va sute de CD-uri cu muzică românească patriotică.

După ce anul trecut, cu aceeaşi ocazie, filiala noas-tră a organizat o conferinţă intitulată sugestiv „Basara-bia Pământ Românesc” şi în 2012 Noua Dreaptă a vrut să reamintească românilor din Italia că basarabenii sunt fraţii noştri şi că existenţa a două state româneşti (Ro-mânia şi Republica Moldo-

va) este o injustiţie istorică şi o nedreptate politică.

ND-Italia condamnă tra-tatul Ribbentrop-Molotov din 1939 prin care a fost posibilă anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică şi susţine în mod sincer Unirea Repu-blicii Moldovei cu România.

Biroul de Presă al Noii Drepte Italia

ND-Italia a comemoratUnirea Basarabiei cu România

Sâmbătă, 24 martie 2012, în oraşul Torino a avut loc cel mai mare eveniment cultural al anului – cea de a doua ediţie a Săptămânii culturale moldo-române, în cadrul căreia a fost lansată expoziţia de tablouri ale dnei Paula Ciobanu Măriuţ, mem-bră a Academiei Internaţiona-le Santarita din Torino.

Asupra acestui eveni-ment s-a muncit foarte mult şi, în pofida tuturor obstaco-lelor pe care le-au întâlnit or-ganizatorii, evenimentul s-a bucurat de un mare succes.

Această ediţie a purtat genericul ,,Cu Isus în inimi” – titlul cuprindea în sine o operă de artă foarte valoroa-să, pe care toţi cei prezenţi au descoperit-o în acea zi îm-preună cu doamna Paula Cio-banu Măriuţ, o doamnă care poartă în inimă toate culori-le universului pentru a crea opere imortale, o doamnă pentru care ,,Viaţa e un joc al punctelor, liniilor şi formelor infinite.”

În cadrul expoziţiei au luat cuvântul critici de artă, pictori, printre care enu-merăm: Giuseppe Nasillo

(Director Editorial al revistei ,,Percorsi”), Enzo Nasillo (Vi-ce-director al revistei ,,Percor-si”), Anna Borgarelli (pictori-ţă). Fiecare din ei şi-a expus opinia asupra operei, G. Na-zillo menţionând că ,,tehnica cu care operează Paula e des-tul de grea, căci sunt puţine persoanele care au curajul să abordeze grafica modernă ca principiu de bază al operei ar-tistice, tocmai din acest punct de vedere opera sa este unică din toate perspectivele artei de azi.” E. Nazillo: ,,În tablo-urile doamnei Paula sunt pre-zente toate fazele dezvoltării universului, unde figura soa-relui e predominantă, ceea ce dă speranţă, zâmbet. Toate aceste tablouri creează în ju-rul nostru o galaxie plină de lumină, pace, iubire.”

Această operă imortală a luat naştere din marea dra-goste pe care o poartă artistul lumii, culturii, tradiţiei şi me-nirea artistului e de a purta în lumea aceasta continuitatea metodelor creative.

Pe lânga expoziţie, în cadrul acestei ediţii s-a des-făşurat un alt eveniment de amploare – concertul de în-

chidere a săptămânii cultura-le moldo-române, organizat de către asociaţia „Plai” în colaborare cu CasaMiaTV. În cadrul concertului au fost in-terpretate cele mai frumoase cântece pe care le păstrează poporul nostru şi pe care le îngână orice creştin în ajun de Sf. Paşte.

Momentele petrecute împreună cu doamna Paula şi cu membrii asociatiei ,,Plai” vor rămâne în memoria fiecă-ruia din noi. Am avut o deo-sebită plăcere de a ne regăsi în ceea ce priveşte idealurile culturale, căci nimic nu e mai frumos ca, atunci când eşti printre străini, să întâlneşti persoane împărtăşind ace-leaşi idealuri, într-un cuvânt – să fii acasă cu sufletul, lucru foarte important pentru noi, deoarece ne ajută să înfrun-tăm dura realitate.

Acest eveniment ne demonstrează că poporul nostru poate realiza lucruri extraordinare, ce vor rămâne mereu vii în inima fiecăruia din noi.

Olesea ChirilovAsociaţia „Plai”, Torino

Săptămâna culturalămoldo-românăîn oraşul Torino

Page 8: Gazeta Basarabiei - nr7

gazetaBASARABIEI8 16-30 aprilie 2012

gazetaBASARABIEI8 1-15 octombrie 2011