Gazeta basarabiei 84 web

8
gazeta BASARABIEI Ziarul migranţilor moldoveni http://www.moldinit.com Anul VI, Nr. 15, 16-31 octombrie 2014 PAG 2 PAG 5 PAG 4 pag. 4 Va ieşi oare diaspora la vot? Evenimentul dedicat fru- mosului anotimp al culori- lor, a adunat în jur de 400 de persoane. Conaţionalii noştri au ascultat cu drag melodiile domnului Iulian Caranfil, ex-component al legendarei formaţii „No- roc” din Republica Moldova. Doină, dor şi omenie Moldovenii din Germania la un deceniu de activitate De la aplicarea , din 6 octom- brie, a serviciului de transferuri băneşti între Poşta Moldovei şi Poşta Italiană, moldovenii aflaţi la muncă în Italia au transmis acasă peste 44 mii de euro. Prezent la evenimentul de lan- sare oficială a noului serviciu, Prim-ministrul Iurie Leancă a feli- citat Poşta Moldovei şi partenerii săi pentru succesul acestui pro- iect. „În Italia avem o comunita- te de peste 150 mii de moldoveni. Odată cu lansarea serviciului de transferuri băneşti prin interme- diul Poştei Moldovei, ei pot trimi- te acasă remitenţe pe cale legală şi la costuri minime. De obicei, astfel de acorduri se negociază până la 3 ani, în cazul dat părţile au ajuns la o înţelegere în doar jumătate de an”, a menţionat Premierul. Pentru a solicita acest serviciu, persoana se poate deplasa la ori- care din cele 9000 oficii ale Poştei Italiene. Suma transferată va putea fi ridicată de rude în Moldova, în Euro sau în Lei moldoveneşti, la cele 1148 de oficii poştale în decurs de 48 de ore din momentul efectu- ării transferului. Suma comisio- nului este de doar 5 euro pentru o sumă de până la o mie de euro. Ministrul degrevat al Tehno- logiei Informaţiei şi Comunicaţi- ilor, Pavel Filip, a menţionat că la Peste 44 mii de euro au fost trimişi în Moldova de la lansarea serviciului de transferuri băneşti între Poşta Moldovei şi Poşta Italiană Apelul diasporei şi reacţia partidelor pro-europene

description

Gazeta Basarabiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; Noutăţile legislative privind migraţia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri

Transcript of Gazeta basarabiei 84 web

Page 1: Gazeta basarabiei 84 web

gazeta

BASARABIEIZiarul migranţilor moldoveni

http://www.moldinit.com

Anul VI, Nr. 15, 16-31 octombrie 2014

PAG

2PAG

5PAG

4

pag. 4

Va ieşioare diasporala vot?

Evenimentul dedicat fru-mosului anotimp al culori-lor, a adunat în jur de 400 de persoane. Conaţionalii noştri au ascultat cu drag melodiile domnului Iulian Caranfil, ex-component al legendarei formaţii „No-roc” din Republica Moldova.

Doină, dor şi omenie

Moldovenii din Germania la un deceniu de activitate

De la aplicarea , din 6 octom-brie, a serviciului de transferuri băneşti între Poşta Moldovei şi Poşta Italiană, moldovenii aflaţi la muncă în Italia au transmis acasă peste 44 mii de euro.

Prezent la evenimentul de lan-sare oficială a noului serviciu, Prim-ministrul Iurie Leancă a feli-citat Poşta Moldovei şi partenerii săi pentru succesul acestui pro-iect. „În Italia avem o comunita-te de peste 150 mii de moldoveni. Odată cu lansarea serviciului de transferuri băneşti prin interme-diul Poştei Moldovei, ei pot trimi-te acasă remitenţe pe cale legală şi la costuri minime. De obicei, astfel de acorduri se negociază până la 3 ani, în cazul dat părţile au ajuns la o înţelegere în doar jumătate de an”, a menţionat Premierul.

Pentru a solicita acest serviciu, persoana se poate deplasa la ori-care din cele 9000 oficii ale Poştei Italiene. Suma transferată va putea fi ridicată de rude în Moldova, în Euro sau în Lei moldoveneşti, la cele 1148 de oficii poştale în decurs de 48 de ore din momentul efectu-ării transferului. Suma comisio-nului este de doar 5 euro pentru o sumă de până la o mie de euro.

Ministrul degrevat al Tehno-logiei Informaţiei şi Comunicaţi-ilor, Pavel Filip, a menţionat că la

Peste 44 mii de euroau fost trimişi în Moldovade la lansarea serviciului de transferuri băneşti între Poşta Moldovei şi Poşta Italiană

Apelul diasporei şi reacţia partidelor pro-europene

Page 2: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI2 16-31 octombrie 2014

„Gazeta Basarabiei” este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: • Viaţa comunităţii basarabene peste hotare; • Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi ţările de reşedinţă ale migranţilor moldoveni; • Noutăţile legislative privind migraţia; • Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri. La momentul actual, este unica publicaţie în limba română, realizată de către şi pentru migranţii moldoveni, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi. REDACTOR-ŞEF: Jana RENIŢĂ REDACTOR: Oleg Chicu REDACŢIA: Dorin DUŞCIAC (Franţa), Olesea TANASCIUC (Portugalia, tel. de contact: + (351) 910-909-910, E-MAIL: [email protected]) , Aliona PURCI (Italia),

Svetlana LISAGOR VERGIS (Grecia) CARICATURI: Veronica PINTEA-BET DESIGN: Corneliu COMENDANT SOCAL MEDIA MANAGER: Victoria RUDI DISTRIBUŢIE: Ghenadie CIUBARA, Ecaterina DAMIAN Opiniile exprimate în articolele ziarului aparţin autorilor.Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, Torino, Milano, Treviso, Verona, Brescia, Rimini, Faenza, Parma, Florenţa, Paris (Franţa), Lisabona (Portugalia), Atena (Grecia); varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la

adresa: [email protected] FONDATOR: Asociaţia Obştească FAMILII MIGRANTE Adresa redacţiei: Str. Hristo Botev 29/55, Chişinău Tel. de contact: 0039 3273857381. Publicaţia este înregistrată la Ministerul Justiţiei al R. Moldova cu nr. de înregistrare 259 la 20.02.2012 IDNO:1012620001401 Tiparul este executat la Tipografia „PRAG 3”, Chişinău TIRAJ: 6000 ex. P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare.

Ziua alegerilor parlamen-tare din Republica Moldova se apropie vertiginos. La Chi-şinău campania este în plină desfăşurare. Analiştii politici îşi dau cu părerea, migrând de la un post TV la altul, „volun-tarii” împart pliante şi broşuri trecătorilor, ziarele promo-vează partizanatul politic, infirmând principiul echidis-tanţei celei de-a patra puteri. Toată lumea comentează, se informează reciproc, face pro-gnoze. Partidele politice fac naveta prin sate şi oraşe, con-vingând alegătorul ca anume cutare sau cutare formaţiune sau lider le va aduce fericirea.

Diaspora este departe, munceşte cuminte în ţările de reşedinţă şi speră că aca-să, adică în Republica Moldo-va, totul va fi bine.

La congresul din luna august, diaspora a adoptat un Apel în care a îndemnat liderii, deputaţii, miniştrii şi membrii partidelor pro-euro-pene să păstreze unitatea şi

coeziunea în activitatea lor; să participe la alegerile din 30 noiembrie pe o listă comună pentru a demonstra că voin-ţa politică pentru atingerea scopului (integrare europea-nă) este mai puternică decât ambiţiile personale şi inte-resele înguste. Diaspora îşi doreşte, ca şi întregul popor de fapt, reformarea sistemu-lui judiciar, asigurarea secu-rităţii investiţiilor, extirparea corupţiei.

Delegaţii au avertizat guvernarea că dacă apelul lor nu va fi auzit şi înţeles, reac-ţia diasporei ar putea fi una negativă. Adică, nu se vor prezenta la secţiile de vot. Liderilor partidelor politi-ce pro-europene li se cere, în apelul dat, responsabilitate maximă în acţiunile lor.

Apelul a fost publicat doar în Gazeta Basarabiei şi a fost ignorat de către partidele politice pro-europene.

Astăzi suntem martorii unui tablou electoral dezo-

În străinătate vor fi deschise 95 de secţii de vot

În străinătate vor fi des-chise 95 de secţii de vota-re pentru alegerile din 30 noiembrie.

O hotărâre în acest sens a fost adoptată la şedinţa Cabi-netului de miniştri. Secţiile de votare vor fi organizate în sediile misiunilor diplomati-ce şi consulare, precum şi în alte locaţii cu acordul auto-rităţilor competente ale ţării respective.

Lista finală a secţiilor de votare a fost elaborată în urma unui amplu proces de analiză, efectuat pe par-cursul anului 2014, în baza informaţiilor prezentate de misiunile diplomatice şi ofi-ciile consulare, precum şi a solicitărilor parvenite de la asociaţiile diasporei moldo-veneşti de peste hotare.

Informaţii suplimentare referitoare la desfăşurarea alegerilor parlamentare, în afara ţării, vor fi oferite ulte-rior de Comisia Electorală Centrală.

Va ieşi oare diaspora la vot? Apelul diasporei și reacţia partidelor pro-europene

lant: aceste partide seamănă cu eroii fabulei „Racul, broas-ca şi ştiuca” de A. Donici, iar ofensiva adepţilor „Uniunii Vamale” nu întâmpină nicio piedica.

MOTIVAŢIA DIASPOREICare ar fi astăzi motivaţia diasporei să voteze partidele pro-europene la 30 noiem-brie?

În acest context se impun câteva întrebări: ce vor face

liderii partidelor pro-euro-pene dacă diaspora decepţi-onată nu va ieşi la vot? Dacă nici unul dintre partidele pro-europene nu va obţine o majo-ritate confortabilă, cu cine vor constitui o noua alianţă pro-europeană?

În cazul în care pragul electoral va fi depăşit de ace-leaşi partide (PLDM, PDM şi PL) ele vor fi nevoite să opte-ze pentru crearea unei alian-ţe. De ce să nu iasă acum la

un briefing, cot la cot, să ne spună şi nouă, alegătorilor, că sunt gata să colaboreze în numele integrării europene, în numele angajamentelor asumate prin semnarea Acor-dului de Asociere cu Uniunea Europeana, în numele viito-rului democratic al Republi-cii Moldova?!

Un mesaj conjugat ar fi astăzi capabil să ofere dias-porei o motivaţie serioasă de participare la scrutinul din 30 noiembrie.

Pericolul deturnării cur-sului european al Republicii Moldova este prea serios ca să fie ignorat. Să sperăm că partidele aflate la guverna-re vor reuşi să se mobilizeze măcar în ceasul al doispre-zecelea şi să-i dea Republicii Moldova şansa să devină un stat civilizat, în care cetăţenii să fie respectaţi, copiii să aibă au un viitor sigur, iar tinerii să nu mai părăsească ţara.

Ala Mândâcanu

Page 3: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI 316-31 octombrie 2014

În data de 15 octom-brie 2014, viceprim-minis-trul, ministrul Economiei, Andrian Candu s-a întâl-nit la Berlin, Germania cu Axel Schafer, vicepreşedin-tele fracţiunii SPD a Bundes-tangului German, care este şi membru al Comisiei Par-lamentare pentru cooperare Economică. În cadrul între-vederii, oficialii au discutat despre situaţia politică din regiunea noastră, embar-goul impus de Rusia pen-tru produsele moldoveneşti, cooperarea economică mol-do-germană, situaţia econo-mică din Republica Moldova şi regiunea ei transnistreană, inclusiv chestiuni ce ţin de securitatea eneregetică.

Un alt subiect abordat în cadrul acestei întâlniri a vizat etapele de aplicare a Acordu-

lui de Asociere, incluzând prevederile referitoare la Zona de Comerţ Liber Apro-fundat şi Cuprinzător (DCF-TA). În acest context, Axel Schafer a anunţat că Germa-nia este pregătită să ajute producătorii din Republica Moldova.

„Moldova beneficiază deja de DCFTA, fapt ce ne deter-mină să asistăm producăto-rii din Republica Moldova în procesul de integrare pe pia-ţa Uniunii Europene. Vom oferi suport pentru ei sub formă de training-uri şi con-tacte, astfel încât să-şi poată ajusta producţia la standar-dele europene şi să benefici-eze din plin de relaţia cu UE”, a declarat oficialul german.

Acest subiect a fost discu-tat de Andrian Candu şi în cadrul întrevederii pe care a

avut-o cu preşedintele Aso-ciaţiei Economiei Germane pentru Cooperarea cu Euro-pa de Est (OMV) si cu repre-zentanţi ai mediului de afaceri. În rezultatul acestei întâlniri, Asociaţia Economi-ei Germane s-a oferit să fie o platformă directă a busi-ness-ului german pentru Moldova şi să asigure schim-bul de informaţii între com-paniile germane de succes şi cu experinţa obţinută în ţara noastră. Mai mult, OMV va facilita venirea altor com-panii germane de succes în Republica Moldova. Asocia-ţia Economiei Germane pen-tru Cooperarea cu Europa de Est este cunoscută prin fap-tul că promovează activităţile economice germane în 29 de state din Europa de est, Asia Centrală şi ţările din Caucaz.

Andrian Candu a obţinut suport din partea Germaniei pentru producătorii din Republica Moldova şi pentru atragerea investitorilor

te ce ţin de comerţul liber cu UE. Împreună cu parti-cipanţii la întrevedere s-au referit la avantajele şi moda-lităţile de integrare rapidă şi implementarea DCFTA, pre-cum şi la chestiuni ce vizea-ză diversitatea şi securitatea energetică pentru Republica Moldova.

Tot în Germania, vicepre-mierul a discutat despre lan-sarea campaniei electorale şi despre perspectivele poste-lectorale pentru ţara noastră, în cadrul unei mese rotun-de cu genericul „Republica Moldova în perioadă preelec-torală”. Evenimentul a fost organizat de Centrul German de politici est-europene din Berlin în colaborare cu Foru-mul Germano- Moldav.

Sursa:http://www.mec.gov.md/

Întrevederea ministrului Natalia Gherman cu omologul italian, Federica Mogherini

Viceprim-ministrul, minis-trul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, a efectuat astăzi, 15 octombrie 2014, o vizită de lucru la Roma, la invitaţia omologului italian, ministrul Afacerilor Externe şi Coope-rării Internaţionale, Federica Mogherini. În cadrul întreve-derii, miniştrii au discutat des-pre modalităţile de susţinere de către Italia a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE. În acest sens, a fost semnată Decla-raţia Comună a Miniştrilor de Externe ai Republicii Moldova şi Republicii Italiene, care defi-neşte domeniile în care Italia va acorda asistenta ţării noastre.

O atenţie specială va fi acordată aproximării legis-laţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar, imple-mentării standardelor privind siguranţa alimentelor, agri-cultura, turismul şi transpor-tul. Ambele state vor încuraja cooperarea în domeniul mun-cii şi protecţiei sociale, precum şi valorificarea beneficiilor migraţiei pentru dezvoltare.

De asemenea, oficialii au efectuat un schimb de opinii privind evoluţiile în contex-tul regional şi cooperarea în cadrul organizaţiilor interna-ţionale.

În contextul preluării de către oficialul italian, începând cu 1 noiembrie 2014, a man-datului de Înalt Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate, viceprim-minis-trul Natalia Gherman a invi-tat-o pe Federica Mogherini să efectueze o vizită la Chişi-nău în noua sa funcţie, până la finele anului curent.

Sursa:http://www.mfa.gov.md/

Totodată, vicepremierul a vizitat Cancelaria Federală şi la Bundestag, unde a dis-cutat despre situaţia politică

internă a Moldovei şi des-pre viziunile asupra politi-cii regionale şi europene. Au fost abordate şi subiec-

Republica Elenă susţine parcursul europeanal Republicii Moldova

În perioada 14-15 octom-brie 2015, viceprim-minis-trul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Euro-pene, Natalia Gherman, s-a aflat în vizită la Atena la invitaţia viceprim-minis-trului, ministrului Aface-rilor Externe al Republicii Elene, Evangelos Venizelos.

Evagelos Venizelos a făcut referinţă la vizita sa la Chişinău, în luna aprilie anul curent, şi la faptul că Republica Moldova a făcut paşi deosebit de impor-tanţi în direcţia apropie-rii de Uniunea Europeană, prin semnarea Acordului de Asociere cu UE şi obţine-rea unui regim liberalizat de vize. Ministrul de exter-ne elen a promis că acest Acord va fi ratificat de Par-lamentul Republicii Elene cât de curând posibil.

Cei doi miniştri au sem-nat Programul Executiv de Cooperare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiin-ţei între Guvernul Repu-blicii Moldova şi Guvernul Republicii Elene pentru anii 2014-2016. Totoda-tă, oficialii au menţionat că Republica Moldova şi Republica Elenă au deja un număr mare de acorduri şi documente în vigoare, unul din ele fiind şi Memo-randumul semnat la Chi-şinău, pe 8 aprilie 2014, între cele două ministere de externe pentru transfe-rul de cunoştinţe şi experi-enţă în domeniul integrării

europene. „Dna Gherman a avut amabilitatea să ne pre-zinte o gamă de idei pentru a activiza acest Memoran-dum de cooperare în dome-niul integrării europene, semnat între ministere-le de externe ale Greciei şi Moldovei la data de 8 apri-lie 2014, la Chişinău, iar noi, la rândul nostru, vom coordona serviciile noas-tre pentru a satisface cu cea mai mare viteză aceste soli-citări”, a menţionat Evan-gelos Venizelos.

În declaraţiile pentru presă, cei doi miniştri s-au

referit la legăturile istorice şi culturale, la relaţiile bila-terale excepţionale dintre Grecia şi Moldova, la ritmul intens al dialogului politic, necesitatea şi potenţialul sporirii cooperării econo-mice. Oficialii au discutat despre agenda europeană a Republicii Moldova, coo-perarea în cadrul Partene-riatului Estic, Balcanii de Vest, politica de extindere a UE, securitatea energe-tică, politica şi securitatea regională. O atenţie specia-lă i-a fost conferită discuţii-lor cu privire la cooperarea

în cadrul OCEMN, Repu-blica Moldova urmând să preia preşedinţia rotativă a organizaţiei de la Repu-blica Elenă, pentru primul semestru al anului 2015.

Ministrul de externe elen a subliniat că Grecia a fost întotdeauna un sus-ţinător ferm al parcursului european al ţării noastre. Totodată, oficialul a evi-denţiat că Grecia respec-tă integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, susţine negocie-rile în formatul 5+2 în pro-blematica transnistreană şi

programul de consolidare a încrederii pus în aplicare cu sprijinul Uniunii Euro-pene.

La rândul său, vice-prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Inte-grării Europene al Repu-blicii Moldova, dna Natalia Gherman a confirmat rela-ţiile bilaterale excelente, a subliniat necesitatea de a crea o cooperare mai puter-nică şi durabilă în sectoa-re precum cel energetic, comercial, ştiinţific şi al educaţiei. De asemenea, ministru a remarcat efor-turile depuse de Guvernul elen pentru a depăşi peri-oada crizei economice, menţionând că acest efort şi experienţă este valoroa-să pentru Republica Mol-dova.

În contextul vizitei la Atena, membrii comunită-ţii moldovenilor din Grecia au avut ocazia să comu-nice deschis cu doamna Ministru, Natalia Gherman, efectuând un schimb de informaţii şi idei cu privire la politica internă din Repu-blica Moldova, priorităţile politicii externe, încuraja-rea schimbului de studenţi, cooperarea culturală, con-tribuţia moldovenilor din Grecia la progresul ţării de origine, la crearea unui vii-tor European prosper pen-tru generaţiile viitoare.

Svetlana Lisagor Vergis, Atena

Foto: Veaceslav Bondarciuc

Page 4: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI4 16-31 octombrie 2014

PUBLICITATE

PUBLICITATE

La comandă autocar • microbuz

La comandă autocar • microbuz

Moldova /+37322/282445 O� ciu282447 O� ciu068041111 O� ciu282446 Depozit068034444 Depozit

Austria /+43/6769330838

389099 3608 Milan389099 3662 Roma389099 3646 Torino389099 3833 Bolonia329436 4368 Parma, Verona329367 9050 Mantova, Valegio389099 3725 Monza, Dezenzano389099 3750 Mestre, Iesolo, Vicenza389999 0262 Viaregio, Massa, Carara320491 8484 Elba, Piombino, Sardegna327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova

I N

MoldovaItalia Austria

I N

Italia /+39/

Telefon reclamaţii /+373/ 691 360 01

327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, Padova327056 1002 Lido di Veneţia, Casavio, PadovaA 5-ea CĂLĂTORIE GRATIS!

Igor • NicolaeIgor • Nicolae

lansarea noului serviciu s-a ţinut cont de grijile şi nevo-ile cetăţenilor. Costurile pentru efectuarea transfe-rurilor prin intermediul ofi-ciilor poştale sunt de 4 ori mai mici decât cele existen-te până acum”. Acest lucru a devenit posibil după ce în septembrie anul curent ÎS „Poşta Moldovei” a obţinut licenţă pentru prestarea ser-viciilor de plată, eliberată de Banca Naţională a Moldovei, în conformitate cu Legea cu privire la serviciile de pla-tă şi moneda electronică. Urmează ca astfel de servi-cii să fie lansate în raport cu Spania şi Portugalia, unde, de asemenea, muncesc mul-ţi concetăţeni de ai noştri”, a accentuat Pavel Filip.

Potrivit datelor BNM, pe parcursul anului trecut mol-dovenii aflaţi în Italia au transmis acasă pe cale lega-lă aproape 140 mln de euro. În timp ce mărimea reală a remitenţelor este mult mai mare, dar persoanele prefe-ră căile ilegale. Noul serviciu oferă un teren propice pen-tru schimbarea situaţiei.

Ambasadorul Italiei în Republica Moldova, Enri-co Nunziata, a declarat că noul serviciu oferă o moda-litate transparentă, sigură şi economică de transferuri băneşti. Acţiunea fiind un pas important în relaţiile bilaterale dintre ţările noas-tre, dar şi în procesul de apropiere a Republicii Mol-dova de Uniunea Europeană.

Serviciul de transferuri băneşti a fost negociat şi dezvoltat între ÎS ”Poşta Mol-

Nu în zadar se spune că toamnele în Moldova sunt de aur. Anume toamna, se numără bobocii, se strâng roadele şi se văd rezultate-le muncii unui an întreg. În Italia toamnele sunt altfel. Aici toamna are o altă culoa-re. Aici nu cad frunzele de pe toţi copacii şi nici nu se strâng toate roadele. Aici toamna are şi alt gust. Din acest motiv, câteva asociaţii moldo-italiene din provincia Modena au adus toamna din Moldova în Italia.

Pe 12 octombrie, în oraşul Sassuolo (Modena) a avut loc cea de-a doua ediţie a acestei frumoase sărbători cu gene-ricul „Doină, dor şi omenie”. Evenimentul a fost organizat de către grupul socio-cultu-ral „Plai”, condus de Maria Antoci în colaborare cu aso-ciaţia „Mihai Eminescu ” din Reggio Emilia, grupul muzi-cal „Datina”, Biserica Orto-doxă Română din Reggio Emilia şi Crucea Roşie din Canal San Bovo (Trento), sub patronatul primăriei din Sassuolo şi cu sprijinul Par-tidului Democrat din Repu-blica Moldova.

Evenimentul dedicat fru-mosului anotimp al culori-lor, a adunat în jur de 400 de persoane. Conaţionalii noştri au ascultat cu drag melodiile domnului Iulian Caranfil, ex-component al legendarei formaţii „Noroc” din Republica Moldova. Programul cultural a fost completat cu o frumoasă prezentare a copiilor moldo-veni care frecventează şcoa-la duminicală. Ei au recitat poezii şi au interpretat cân-tece în limba română. Nu a lipsit nici tradiţionala „Casa Mare” care a fost împodobită cu obiecte lucrate manual de gospodinele noaste.

La eveniment au fost pre-zenţi: E.S. Doamna Ambasa-dor al Republicii Moldova în Italia, Stela Stîngaci; Consu-lul General al României în Italia, Eugen Şerbănescu; primarului oraşului Sassuo-lo, Claudio Pistoni.

Doamna Ambasador i-a îndemnat pe pământenii noştri să promoveze în con-tinuare frumoasele noastre tradiţii şi datini, chiar dacă sunt departe de casă. Prima-rul oraşului internaţional al ceramicii (Sassuolo) a vorbit numai de bine despre cona-ţionalilor noştri stabiliţi cu traiul în această frumoasă

comună. Domnul Eugen Şer-bănescu a felicitat organiza-torii sărbătorii pentru buna desfăşurare şi a ţinut să amintească celor prezenţi că la începutul lunii noiembrie românii din întreaga lume sunt chemaţi să-şi aleagă un nou preşedinte.

Din Republica Moldova, ca reprezentant al Partidului Democrat, a venit Olga Cop-tu care la rândul său a men-ţionat că suntem în prag de alegeri. Alegeri care ar putea fi hotărâtoare pentru ţara noastră. „Diaspora are un cuvânt greu de spus şi tre-buie să se mobilizeze la fel ca în 2010. În listele electo-rale ale PDM sunt trei repre-zentanţi din diasporă. Vocea diasporei contează, iar cei plecaţi trebuie să-i respon-sabilizeze pe cei din ţară să meargă la vot pe 30 noiem-brie”, a precizat Olga Coptu.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o expoziţie/degustaţie de vinuri şi alte produse autoh-tone moldoveneşti şi desi-gur cu o horă „ca acasă”.

Un eveniment frumos ce dovedeşte încă o dată că omul sfinţeşte locul. Indife-rent unde ne aflăm, purtăm în suflet bucata de pământ de unde am pornit, cu toate tradiţiile şi obiceiurile fru-moase care ne reprezintă.

Aliona Purci

Doină, dor şi omenie

Peste 44 mii de euroau fost trimişi în Moldovade la lansarea serviciului de transferuri băneştiîntre Poşta Moldovei şi Poşta Italiană

dovei” şi ”Poste Italiane” în perioada ianuarie – sep-tembrie 2014. Proiectul este realizat cu susţinerea Orga-nizaţiei Internaţionale pen-

tru Migraţiei Moldova şi a Băncii Naţionale a Moldo-vei, în cadrul Programului Global Comun OIM/PNUD/UNWomen „Integrarea

Migraţiei în Strategiile Naţi-onale de Dezvoltare”.

Sursa:http://www.mtic.gov.md/

Page 5: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI 516-31 octombrie 2014

PUBLICITATE

Marţi, 14 octombrie 2014, Stela Stîngaci a prezentat scri-sorile de acreditare în calitate de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republi-cii Moldova pe lângă Ordinul Suveran de Malta, Alteţei Sale Eminentisime Fra' Matthew Festing, Principe şi Mare Maestru al Ordinului Suveran Militar Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rodos şi de Malta.

În cadrul Audienţei Ofici-ale cu Alteţa Sa, Fra' Matthew Festing, Ambasadorul Ste-la Stîngaci a adus mulţumiri pentru asistenţa oferită şi promovarea pe parcursul ani-lor a mai multor iniţiative de caritate şi a exprimat intere-sul autorităţilor moldoveneşti pentru dezvoltarea, în conti-nuare, a relaţiilor cu Ordinul Suveran de Malta şi realizarea unor noi proiecte sociale.

De asemenea, oficialul a făcut referire la parcursul european al Republicii Mol-dova, evocând rolul Ordinului de Malta în promovarea valo-rilor creştine şi europene.

La rândul său, Alteţa Sa, Fra' Matthew Festing a men-ţionat că decizia autorităţilor moldoveneşti de a acredi-

Stela Stîngaci - primul Ambasador al Republicii Moldova acreditat pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta

ta un Ambasador pe lângă Ordinul Suveran de Mal-ta deschide un nou capi-tol în relaţiile dintre părţi şi a confirmat disponibilita-tea Ordinului de a dezvolta o colaborare cât mai strânsă cu ţara noastră, în special, în domeniile social şi umanitar.

Totodată, a fost exprima-tă încrederea că integrarea europeană a Republicii Mol-

dova este calea sigură spre stabilitate şi prosperitate, iar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europea-nă va deschide noi perspecti-ve pentru R. Moldova.

Stela Stîngaci este primul Ambasador al Republicii Mol-dova acreditat pe lângă Ordi-nul Suveran de Malta.

Sursa: www.mfa.gov.md

Moldoveniidin Germania la un deceniude activitate

Societatea Moldovenilor din Germania a sărbăto-rit un deceniu de la înfiin-ţare. La concertul jubiliar, organizat pe 10 octombrie, au fost prezenţi ambasado-rul Republicii Moldova în Germania, Aureliu Ciocoi, reprezentanţi ai autorităţi-lor locale şi societăţii civi-le, precum şi circa 150 de spectatori, atât moldoveni, cât şi germani.

Printre membrii orga-nizaţiei nu se numără doar moldoveni. Pe parcur-sul a zece ani de activita-te, organizaţia a promovat diverse acţiuni, care, prin colaborare cu societatea civilă germană, a pus în aplicare mai multe pro-iecte culturale şi sociale importante pentru Moldo-va.

La concertul jubiliar, spectatorii au avut posibili-tatea de a cunoaşte tempe-ramentul dansului popular moldovenesc, prezentat de către ansamblul de dans

pentru copii „Speranţa“ de pe lângă Centrul Copiilor şi a Tineretului ARTICO din Chişinău. În cadrul progra-mului a evoluat şi o tână-ră solistă, elevă a Liceului muzical „Bach” din oraşul Berlin, membră a asociaţi-ei, precum şi corul „Semă-nătorii” din satul Bieşti, raionul Orhei, condus de către Ştefan Caranfil, artist al poporului.

După acest concert frumos oaspeţii au avut posibilitatea de a gusta vinurile şi bucatele tradiţi-onale moldoveneşti şi de a face cunoştinţă cu activita-tea Societăţii Moldovenilor din Berlin reflectată prin-tr-o expoziţie de fotografii.

Evenimentul a fost orga-nizat cu susţinerea Biro-ului pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), a Primă-riei Bieşti, a Ambasadei Republicii Moldova la Ber-lin şi a membrilor comu-nităţii de moldoveni din Berlin.

SOLIDARITATEA COMUNI-TĂŢII DE MOLDOVENI DIN GERMANIASocietatea Moldovenilor din Germania susţine din 2007 casa de copii cu dizabili-tăţi din satul Vîsoca, raionul Soroca. În această perioadă pentru casa de copii s-a cum-părat încălţăminte, rechizite şcolare, medicamente şi alte lucruri necesare.

Ca şi acţiuni culturale, Teatrul „Licurici” din ora-şul Chişinău a organizat mai multe spectacole chiar în incinta Casei de Copii.

Anul acesta se preconi-zează un spectacol de Cră-ciun pentru aceşti copii. Prin acest mesaj, Societatea Mol-dovenilor din Germania face apel către toţi cei care pot să contribuie cu un cadou pen-tru Casa de copii cu dizabili-tăţi din satul Vîsoca, raionul Soroca.

Angela MutrucPreşedintele Societăţii

Moldovenilor din Germania, Berlin

Page 6: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI6 16-31 octombrie 2014

PUBLICITATE

până la ţintă. Ala a încercat de mai multe ori să întrebe călăuzele de ce s-a schimbat traseul şi de ce nu au ajuns în Cehia. I s-a spus că doar cu o zi înainte de sosirea lor un grup de moldoveni a fost reţinut de către poliţişti la graniţă cu Germania, ast-fel traseul devenise pericu-los. Nu aveau de unde alege, aşa că au mers mai depar-te fără a mai pune întrebări de prisos. Zăpada scârţâ-ia sub picioare. Mare noroc au mai avut că s-au îmbrăcat cu haine călduroase, în caz contrar ar fi îngheţat în mij-locul pădurii. Frica le intra-se până în măduva oaselor şi a şters orice urmă de foame şi sete. Aveau un singur gând – să ajungă la destinaţie! Au ajuns într-o benzinărie unde cei doi băieţi parcase maşina. Odată urcate în maşină, au adormit. S-au trezit deja la Viena. Femeile au fost duse într-un hotel unde mai erau cam 20 de moldoveni. Toţi aşteptau să se îmbunătăţeas-că situaţia meteo ca să fie drumul mai sigur în Italia. După două zile de aşteptări au fost anunţaţi că vor por-ni în sfârşit la drum. Au ieşit. Călătoria din Viena până la Mestre a durat şase ore.

Ajunsă în Italia, Ala s-a angajat ca babysitter într-o familie de italieni tineri. Şi acum munceşte în această familie. Între timp, ea a reu-şit să îşi aducă fetiţa şi soţul. Acasă nu doresc să se întoar-că pentru că nu văd un vii-tor sigur pentru Doina, care îşi face studiile la universita-te în Italia. Familia merge în Moldova o dată la doi ani, şi atunci pentru ocazii speciale. Ala şi familia sa a găsit ferici-rea după hotarele ţării. Uni-cul lucru pe care nu a reuşit să-l facă şi pentru care şi azi o doare sufletul, este că nu a cumpărat mamei sale o pere-che de ochelari aşa cum i-a promis. Mama Alei decedase când ea abia a ajuns în Italia. Ala nu a putut fi prezentă la înmormântare, lucru pe care îl regretă şi acum.

Pentru unii drumul spre Europa este un drum de vacanţă care duce spre mare, spre odihnă, pentru alţii a fost un drum lung şi chinu-itor ca să-şi cumpere o casă, să plătească studiile copii-lor, să achite datoriile sau să rezolve alte probleme.

Ca cetăţean cu statut de emigrant, sper că ultimele evenimente care au avut loc în Moldova, „să repare” dru-mul pe care au mers mii şi mii de conaţionali. Drumul nou să ducă doar spre locuri frumoase şi unde, neapărat să fie aşteptaţi. Aşa să ne aju-te Dumnezeu!

Aliona Purci, Padova

Drumul spre Europa - drum cu multă suferinţă

Pentru Republica Moldova integritatea în spaţiul euro-pean, accesul liber a cetăţe-nilor în ţările UE, a costat-o multe jertfe. Până la 28 apri-lie cetăţenii moldoveni încă plăteau intermediari ca să poată presta munca la negru peste hotare pentru a asigu-ra un trai decent celor rămaşi acasă. După liberalizarea regimului de vize, moldove-nii au o libertate de circulaţie mai mare, mai multe posi-bilităţi de a căuta un loc de muncă peste hotarele ţării, de a vizita universităţi pentru depunere de dosare, totoda-tă mai multe persoane îşi pot vizita rudele.

ISTORIA UNEI MOLDOVENCE PLECATE PESTE HOTARE SĂ GĂSEASCĂ BUNĂSTAREA FAMILIEIAla nu s-a gândit niciodată să plece din Moldova. Avea un serviciu, era stimată de întreg colectivul în care acti-va, doar că nu îi ajungeau banii pentru întreţinere de la o lună la alta. Dorea să-şi cumpere o geantă şi mamei sale o pereche de ochelari, iar salariu era prea mic să îşi poată permite asemenea plăceri. A hotărât să plece la muncă în Italia, însă exact nu ştia ce va putea face.

Era la începutul anului 1999. Ala a lăsat acasă copi-lul de 5 ani şi soţul, şi a ple-cat. Pentru a ajunge în Italia, Ala a apelat la o agenţie care oficial presta servicii turis-tice, însă adevărata activita-te era de „a duce oameni în Italia”. 2000 de dolari - atât a achitat pentru a ajunge în „ţara visurilor ei”. Cu viză cehă în paşaport, în mână o gentuţă în care avea câteva lucruri necesare şi cu sufle-tul împietrit, într-o dimi-neaţă de luni, a urcat în autocarul care o aştepta în faţa Circului. În autocar erau

rii şpagă. Următorul popas a fost la trecerea frontie-rei dintre Ungaria şi Slova-cia. „Ei nici nu ne-au văzut la faţă. Am trecut în 30 de minute”, îşi aminteşte Ala. După calvarul care îl trăise până aici, controlul vamal din Slovacia i se păruse o minune. Sau poate chiar era o minune. Era 13 februarie, ziua în care fetiţa ei făcea 6 anişori. Ziua în care ea ar fi trebuit să îi pregătească bis-cuiţii preferaţi, iar Doiniţa să îi recite o poezie. Îi venea să urle de durere, dar ştia că lucrul acesta nu o va ajuta cu nimic. Trebuia să meargă mai departe.

Ajunşi la Bratislava, toţi membrii grupului au fost repartizaţi în hotele diferi-te. Ea, împreună cu alte şase doamne de vârste diferite, a fost dusă într-o casă în care locuia o moldoveancă căsăto-rită cu un român. Ar fi păcat să spună acum că au fost tra-tate rău. Lenuţa, gazda, i-a oferit telefonul să-şi sune copilul. Au plâns amândouă la telefon: Doiniţa, fetiţa ei, acasă şi ea într-o ţară străină.

La prânz a venit un ucrai-nean stabilit de mai mulţi ani în Germania. Le-a luat pe trei dintre ele, cele mai tine-

re, printre care şi Ala. Pri-mul gând al Alei a fost: „ vor să mă prostitueze. Nu am să le permit asta.”

Le-a urcat într-un auto-mobil şi au plecat. Bărbatul vorbea puţin şi fuma mult. Credea că nu mai ajunge nicăieri. Încerca să memori-zeze traseul în caz că ar reu-şi să fugă dacă ar fi silită să se prostitueze.

Pierduse orientarea în spaţiu, nu mai ştia cât este ora, unde se află şi când vor ajunge. Una dintre femei avea probleme cu inima şi se simţea rău, alta a făcut un atac de panică şi a început să tremure. La un moment dat s-au oprit. Li s-a spus să iasă din automobil. Afară era frig. Ala a înţeles că sunt într-o pădure şi că nu sunt singu-re acolo. Aici le aşteptau doi moldoveni. Auzind „grai de acasă” femeile au prins curaj. Băieţii s-au prezentat : Marcel şi Denis, ambii din Briceni. Până în ziua de azi se roa-gă pentru ei că le-au ajutat să treacă frontiera să ajun-gă în Austria. Au fost nevo-iţi să meargă pe jos mai bine de cinci ore. Mai mult nu se putea. Se zorise şi era prea periculos, dar erau deja în Austria şi mai aveau puţin

Preşedintele PDM Marian Lupu şi premierul român Victor Ponta au vizitat, Institutul Mamei şi Copilu-lui din Chişinău. Cu aceas-tă ocazie, cei doi au anunţat că, urmare a unei discuţii dintre democraţi şi PSD din România, discuţie la care a participat şi premierul Ponta, statul român alocă 730.000 euro pentru sus-ţinerea campaniei Renaşte Moldova, dedicată moder-nizării maternităţii din Chi-şinău.

„Îi mulţumesc lui Victor Ponta pentru rapiditatea cu care a răspuns şi a intervenit pentru a susţine campania Renaşte Moldova. Mă bucu-

Institutul Mamei şi Copilului este mai mult decât o simplă maternitate

ră faptul că, făcând parte din aceeaşi familie politică, noi punem în centrul preo-cupărilor noastre proiectele ce ţin de nevoile oameni-lor. Anume astfel de dovezi

de ajutor vizează familii-le, mamele şi copiii, viito-rul ţării”, a declarat Marian Lupu,alături de colecti-vul medical de la Institutul Mamei şi Copilului.

aproximativ 30 de persoane. Unii cu vize turistice, alţii cu permise de şedere în Germa-nia, Cehia.

Fiecare cu durerea şi gândurile sale. Traseul era stabilit, viza îi asigura dru-mul până în Cehia şi acolo o va aştepta călăuza care o va conduce cu automobilul până la destinaţie, în Italia. A mers două zile cu autoca-rul, timp necesar să îşi pună gândurile în ordine, să îşi facă planuri, pentru ce să economisească, s-a gândit la copilul lăsat în grija tatălui, la mama bolnavă, la sărăcia rămasă în urmă. Îşi imagina deja cum îşi va aduce soţul şi fetiţa lângă ea.

Tot drumul a plâns, dar nu putea întoarce nimic. Era prea târziu. Frontiera dintre

Republica Moldova şi Româ-nia a trecut-o fără probleme; totul era plătit, vameşii nici nu s-au uitat în paşapoarte. Mai mare i-a fost frica când a ajuns la vama cu Ungaria. I-au dat jos pe toţi şi le-au verificat chiar şi încălţămin-tea cu toate că afară erau -20 de grade Celsius. Li s-a spus să urce în autocar doar cei care au permise de şede-re, iar cei cu vize să rămână afară. Afară au rămas 24 de persoane. A urmat un inte-rogatoriu referitor la sco-pul călătoriei şi de ce au ales anume ruta aceasta pentru a pleca la „odihnă”. „Bă, da bogaţi mai sunt basarabenii ăştia de merg aşa de mulţi la odihnă.” Ea tăcea. Într-un final li s-a permis să plece; probabil şi aici au plătit şofe-

Page 7: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI 716-31 octombrie 2014

Transport Italia2 Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 09455692 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441,Eugen 328 0092107, tel. 388 5620521,2 Imperia, Arma di Taggia, San Remo:Ion tel.32068158642 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 2 Florenţa: str.Burebista 17, et.1, of.1; tel: 523338/57-19-45; 069397251 2 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima şi Ion2 Milano, Mestre, Padova: Olan Tur www.olantur.com 0795226902 Trento: Ion tel. 069033544

2 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 2 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 şi Tudor 069175716 2 Asti: Ion 069723551, Tamara 320 32863332 Rimini şi Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 7292222 Veneţia, Treviso - Gara Feroviara, str. Piata Garii ½; 79469869 Leonid, 79069549 Rita, 23730221 oficiu2 Grosseto: Valeriu Iabanji, tel. 0691551112 Padova: str. Burebista 90, Valera tel. 0691391052 Vicenza şi Padova: preluarea pasagerilor sau coletelor la domiciliu: tel. 389 9937983, 320 6025763, Vlad

www.colete.weebly.com

Transport GreciaNatalia Travel, str. Ismail 27/1, tel. 27 23 46Atena: Agenţia Art Tur Chişinău: str. Vasile Alecsandri 14, of. 14, tel. +373 0 22 79 65 34/ 690 60008Transport de mărfuri şi pasageriMoldova-Franţa2 Paris: Nation +33 688 176 488 (Vitalie); +33 672 971 385 (Nina); +33 670 987 686 (Anatol)Transport Belgia2 Bruxelles: tel. 0032 486 289 874Transport PortugaliaMilos Tur 636-937, 279-668, 279-669, [email protected]

Moldova - Europa Transport de mărfuri şi pasageri

A treia Ediţie a Marşului pentru Basarabia

să fotografie, ca amintire a acestor momente de înaltă trăire a unităţii dintre fraţi.

Şi Tatiana Ciobanu, coor-donatoarea Asociaţiei Dacia a organizat o manifestaţie de susţinere împreună cu filia-la din Roma a Acţiunii 2012. Dumneaei a subliniat fap-tul că etnonimul Dacia în sine conţine mesajul unită-ţii spirituale a românilor de pretutindeni. „Toate activi-tăţile noastre sunt axate pe mesajul unităţii, vom conti-nua, cum am făcut mereu, să susţinem mişcarea unionis-tă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.”

Loredana Tudor, origina-ră din Piteşti şi membră acti-vă a Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”, aflându-se temporar în străinătate, nu a putut participa ca în anii precedenţi la marşurile de la Bucureşti. În schimb, tânăra unionistă s-a alăturat româ-nilor din Paris, care au orga-nizat un flash-mob lângă Turnul Eiffel, dorind astfel să-şi manifeste susţinerea şi dragostea pentru patrie, pentru fraţii de acasă.

În concluzie, organizân-du-se în mod exemplar, diaspora a dat dovadă de solidaritate cu românii de acasă şi a demonstrat că nici distanţa, nici timpul nu pot şterge puternicele legături ale neamului. Dimpotrivă, identitatea este conştienti-zată cu mai multă forţă toc-mai pentru că este trăită, cu atât mai mult cu cât distanţe-le sunt mai mari.

Mesajul final transmis de românii răspândiţi prin toa-te colţurile lumii - „Basara-bia este parte a României. Cerem reUnirea!” - se alătu-ră Proclamaţiei de la Bucu-reşti care se adresează public instituţiilor statului, Biseri-cii precum şi mass-mediei, să iniţieze sau/şi să susţi-nă acţiuni menite să asigure pe cale paşnică şi democra-tică viitorul comun al româ-nilor. Toţi cei care cred că trebuie să fim un singur stat sunt invitaţi să semneze aici: http://actiunea2012.ro/pro-clamatia.html

Alina Ieremciuc,Acţiunea 2012 Roma,

Italia

Washington, Statele Uni-te, împreună cu familia sa că „ne dorim unirea si avem încredere în capacitatea românilor de a rezista impe-riilor efemere. Încă nu s-au inventat râuri destul de late si tancuri îndeajuns de mari încât să ne destrame nea-mul.”

Românii de la Dublin, Irlanda şi-au dat întâlni-re în faţa ambasadei ruse unde merg câteodată din dorinţa de a aminti Mosco-vei „că trebuie să-şi scoată armata din Moldova, căci cum bine se ştie, Actul Uni-rii din 1918 nu a fost anu-lat”. Serghei Petrovschi ne-a mărturisit că moti-vul manifestaţiei de soli-daritate „este unul singur, revenirea la normalita-

te, care, din câte se vede, este una foarte dificilă. Noi susţinem ideea Unirii şi, după cum a spus Gheorghe Ghimpu, ne vom salva doar revenind la românism şi realizând reîntregirea nea-mului românesc.”

În ce priveşte Italia, unde comunitatea românească numără peste un milion de imigranţi, s-au desfăşurat numeroase evenimente de susţinere a Marşului pentru Basarabia. La Padova, ide-ea reunirii a fost susţinută de un grup de studenţi de pe ambele maluri ale Prutu-lui. „Suntem aceeaşi naţiu-ne care a suferit prea multe nedreptăţi istorice şi politice şi care ar avea un viitor mai frumos uniţi decât divizaţi şi manipulaţi de alţii, aşa pre-

cum face Rusia de exemplu”, ne-a declarat Valentin Şere-met, student la informatică.

Ca semn al neuitării, câţiva români din Bolog-na au dorit să-şi exprime speranţa şi dorinţa într-o lume mai bună, mai cinsti-tă, într-o lume în care fraţii se recunosc ca fraţi. Chiar daca sunt plecaţi departe, cu sufletul sunt aproape de cei prezenţi la Marşul Uni-rii organizat la Bucureşti. Pentru Vasile Simon răpirea Basarabiei de către sovie-tici în 1940 nu a însemnat o simplă micşorare teritori-ală, ci a reprezentat deschi-derea unei răni în trupul şi în sufletul unei ţări. „Pur-tăm şi azi o rană care nu se va vindeca decât prin uni-rea a ceea ce a fost mişeleş-

te rupt! Conştiinţa istorică obligă, orice român de bună credinţă să spere şi să lup-te pentru întregirea neamu-lui. Dar în ce formă se va face această unire va deci-de populaţia de pe cele două maluri ale Prutului.”

Tot astfel, îşi încurajează compatrioţii şi Tatiana Miron din Portogruaro, Veneţia: „Suntem pentru re-unirea celor două state româneşti. Basarabia dintotdeauna a fost românească! Şi româ-nii de acasă pot să se baze-ze întotdeauna pe sprijinul nostru, a celor plecaţi depar-te, suntem mereu alături de ei”. Doamna a mulţumit pe această cale primarului ora-şului care a dorit să participe şi el la imortalizarea eveni-mentului printr-o frumoa-

Peste 10.000 de români, atât din ţară, cât şi din Basa-rabia, şi-au dat întâlnire duminică, 12 octombrie, la Bucureşti, motivaţi de ace-laşi gând: „Noi deja am ales, vrem să trăim într-un singur stat!” În timp ce pe străzile capitalei răsunau vocile tine-rilor care intonau ”Deşteap-tă-te române!”, cât şi în cele mai importante oraşe euro-pene, dar şi la Washington şi Shanghai, românii de pe ambele maluri ale Prutului organizau manifestaţii de susţinere a celui de-al treilea Marş pentru Basarabia.

Astfel, Dănuţ Anghel a fixat locul întâlnirii la km 0, Puerta del Sol situat în cen-trul Madridului postând mesajul Basarabia e Româ-nia pe o reţea de socializare: „Am vrut să fim alături de fraţii noştri de peste Prut în lupta lor pentru revenirea la patria-mumă. A fost o zi deo-sebit de frumoasă, mai ales că a coincis cu Ziua naţiona-lă a Spaniei.”

La Londra, Nicolae-Daniel Popescu, coordonator al Reţe-lei profesionaliştilor români din străinătate, împreună cu un grup de români, s-au adunat în Parliament Squa-re, pentru a transmite un mesaj simplu şi clar: „Mol-dova şi România trebuie sa aibă un viitor european comun în cadrul aceluiaşi stat. Marşul pentru Basara-bia din Bucureşti ne-a ofe-rit prilejul extraordinar de a ne exprima public solida-ritatea cu românii de peste Prut, dar şi ataşamentul faţă de patria-mamă. Mai mult, declararea în public a aspi-raţiilor noastre unioniste nu este doar o datorie morală a generaţiei noastre, dar şi un drept câştigat cu mari sacri-ficii în 1989”.

La rândul său, Ion Roş-ca a ţinut să transmită din

Page 8: Gazeta basarabiei 84 web

gazetaBASARABIEI8 16-31 octombrie 2014