ffil

fu & n+ -rrr 1*euniversitar

Wn'hrlraa-_

rf-t"prlfilntrqhrq

Lru"*"n

Limba

Dorica Boltagu-NicolaeDragog Silviu Pdduraru

Dumitrita Stoica

Bacalaureat 201 Iliteratura rom6nd

Filiera teoreticS, profil umanFiliera vocationalS, profil pedagogic

Sinteze, eseuri, 110 teste, sugestii de rezolvare

Si,

Editura Paralela 45

eviden!6 relalia de dragos-nedrepth{it de ceilalfl, uni-

ental, sufletesc al Poetului:i scrisoare cdtre Veronicaorile de la iubita sa. Doarrfala fericitd a lumii.

hi gi cel mai cornplex. Co-

ia fireasci de comunicare,permanent sentimentele.trist".rr, dovezi ale sentimentelor

lre se iubesc este colosald

ia comunicdrii.

teze $i eseuri

Cuprins

r. pRoBA ORALA..... ........................6A. Probleme de limb6 romAnd qi comunicare................. .........................6

1. Exprimarea unei opinii argumentate - DS........... .........62. Tipuri de comunicare - DS........ ................73. Tipuri de text - DS .......... ..........................84. Elemente ale situaliei de comunicare 9i funcliile limbajului - DBN..................95. Registre lingvistice (variante ale limbii romAne) * DSP ...............106. Stilurile funclionale - DSP ,................"....12Originea qi evolulia limbii romdne - DBN....... ..............14

B. Modele de subiecte ..................16

rr. PROBA SCRTSA STNTEZE $r ESEURT ......"4sTrpuRr DE ESEU..... ........................45Poezie ........................45Pro2d.......... ................46Dramaturgie ...............47PnncIzAnr iN r-BcArunA cu pUNCTATL ................ ...........49tr. Literatura veche. Curente culturale in secolele XVII-XVil: Umanismul gi

Iluminismul ............."..49Umanismul - DBN ...........".......49Iluminismul - DBN ..................51

2.Literatura modern5. Secolul aI XIX-lea ......52Pagoptismul. Dacia literard - DBN ............52RomAnia intre Orient qi Occident * DS.......... ................53C. Negruzzi, Alexandru LdpuSneanul - DBN ................54Vasile Alecsandri, Iarna - DS.............. .......56

Curente literare din secolul al XIX-lea.. ..........58Romantismul - DSP .................58Realismul - DS........... ..............60

Epocalunimii. Marii clasici .........62Junimea. Titu Maiorescu - DS ....................62Mihai Eminescu, Floare albastrd - DSP .......................64Mihai Eminescu, Luceafdrul - DS .......... .........,.............66Ion CreangS, Povestea lui Harap-Alb - DS ...................68Ioan Slavici, Moara cu noroc - DSP......... .....................71I.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd - DS........... ...........j3

3. Literatura modernS. Secolul al XX-lea... ........................78Prelungiri ale romantismului qi clasicismului ................. ......................78

Octavian Goga, Rugdciune - DBN........ ......7gSimbolismul - DS......... ............j9G. Bacovia, Lacustrd - DSP......... ...............g1

Literatura interbelicd ....................g3Modernismul interbelic - DBN ...................g3orientiri avangardiste in primele decenii ale secolului xx - DBN.....................g4Tradilionalismul interbelic - DBN

Poezia modemistb. ........................ggLucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - DS...............................ggTudor Arghezi, Testament - D8N........ .......90Tudor Arghezi, Testament qi Mireasa (o paraleld) - DS........... ........g2Ion Barbu, Riga Crypto Si lapona Enigel * DS............. ....................93

Poezia tradilionalisE ............... ........................96Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri - DS .......... .....................96

Proza traditionalist6..... .................9gLiviu Rebreant,Ion - DS........... .................9gMihail Sadoveanu, Fdntdna dintre plopi - DSP ..........102G. Cllinescu, Enigma Otiliei - DSP......... ....................104

Proza modernist5.......... ..............107camil Petrescu, ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi- DSp.....107

Literatura postbelicd ...................109MarinPreda, Moromelii-DBN ................109Gabriela Adamegteanu, Dimineald pierdutd ................114Nichita Stinescu, Ploaie tn luna lui Marte - DS........... ..................116Marin Sorescu, Iona- DS............. ............11gPostmodernismul - DSP............ ................122

PROBA SCRTSA. TESTE....... .......t26

SUGESTII DE REZOLVARE .......315

I. PROBA ORALA

A. Probleme de limbd romdnd si comunicare

1. Exprimarea unei opinii argumentate DS

I

Introducerea. Precuez tema supusi disculiei (de exemplu, dacdtema argumentaliei este educalia, putem. incepe cuo idee din categoria locurilor comune).Educalia este unfenomen complex, realizat tnforme dincele mai diverse; nu tntdmpldtor se spune cd omul tnva-

ld cAt ftdie$te.

b. tr'ormulez opinia.in opinia mea, unul dintre beneficiile majore ale educa-

liei este un stil de viald mai pldcut qi mai confortabil,din anumite puncte de vedere.

CuprinsOpinia trebuie suslinut[cu un argument sau maimulte, in funclie de ce-rinle.

E nevoie si fac diferenfaintre opinie qi argument:opinia este o idee cu uncaracter relativ personal,argumentul e de preferats[ fie selectat din cate-goria ideilor general ac-

ceptate (cum ar fi aceea cieducafia ne civilizeazd)sau a faptelor incontes-tabile (cum ar fi faptulci trebuie sd urmezi ofacultate dac[ vrei sd fiiprofesor, medic etc.; inplus, opinia este marcatdde conectori specifici).

a. Formulez un argument.Educa{ia ne oferd, printre altele, instrumentele necesa-re adaptdrii la viala sociald.

b. Precizez cffteva exemple (situa{ii de via{n) care facargumentul mai clar qi il intiresc.Cititul Si scrisul, de exemplu, sunt asemenea instrumen-te, absolut necesare pentru omul modern. Imaginali-vdun om singur, care ajunge din tntdmplare in aeroportulCharles de Gaulle. Nu Stie sd citeascd, nici sd scrie, nucunoaEte nicio limbd strdind. E ca Si cum s-ar trezibrusc tntr-un labirint sau pe altd planetd. Dacd ar Eti sdciteascd tn francezd sau englezd, ar descifra indicatoa-rele care-l ajutd sd-Si gdseascd drumul.

6

IA

frrfid (de exemplu, daci*-cn;a" putem incepe curmne)-& realizat tnforme dinlifur re spwte cd omul inva_

Slite najore ale educa_ifupmaiconfortabil,!

ile

W. fuEtunentele necesa_

erfi & "i"tl) care facLt*.tt @rrerw instrumen_d &n Imaginali_vdt @e bt aeroportul'@ nici sd scrie, nuL E m gi cum s-m trezihAplnena Dacd ar Sti sdry4 t descifra indicatoa-,trmd.

DS

2. Tipuri de comunicare

a. Comunicare orali/comunicare scrisiCanalul diferit de comunicare (oral sau scris) determind o serie de diferenle la nive-

lul limbajului. Apar mirci specifice. Acestea variazd de la o situalie de comunicare laalta. De cele mai multe ori, comunicarea orald.tinde cdtre colocvialitate gi spontaneita-te (limbaj colocvial, enunfuri mai simple, formule de adresare etc.), in timp ce comu-nicarea scrisi, cdtre un limbaj mai formal. Monologul gi dialogul sunt moduri deexpunere ale comunicdrii orale (apar gi in scris, atunci cdnd se reproduce comunicareaorald).

b. comunicare verbali/comunicare paraverbalfl/comunicare nonverbaliComunicarea verbald se realizeazd printr-o limbfl naturali (romdn6, englezd, fran-

cezd etc.). Comunicarea paraverbali include in special accentul, intonafia gi pauza.De exemplu, afirmafia de mai jos, diferiti la nivelul intonafiei, transmite, pe ldngl in-formalia debazd, gi o stare sau o atitudine diferitd a celui care comunicd:a. E frumos afard.b. E frumos afar[!

Comunicarea nonverbali se realizeazd prn alte mijloace decdt cuvdntul: gesticS,mimic[, pozilie a corpului, diverse limbaje (imagine, semne de circulalie etc.).

c. cornunicare ficfonali/comunicare nonficfionali/literaturi,ode graniflo'Literatura ficfional5 creeazd lumi imaginare (fictive). Existb trei genuri literare

clasice ale literaturii ficfionale: liric, epic qi dramatic. Literatura nonfic{ional6prezintd,fapte reale. in aceastd categorie intrd o diversitate de texte: qtiinfifrc, publicistic, utili-tar, juridic, administrativ (fiecare cu numeroase specii) etc. Literatura ,,de grani![" in-clude texte care prezinti fapte reale intr-un limbaj expresiv, precum corespondenlaliterari, memoriile gi jurnalele literare.

DS

ncheiereConcluzia este o reluarenuanlatd a ideii (nu oreluare mecanic[ a ei,adicl nu e recomandabilca enunful prin care amprecizat opinia sd maiapari o dat5, in finalulcomunlcanl

tr'ormulez concluzia.in concluzie, educalia ne civilizeazd qi ne ajutd sd nebucurdm de lumea tn care trdim. Sintagma ,,un om edu-cat" este sinonimd, intr-unul dintre sensurile ei, cu ,,unom civilizat".

3. Tipuri de text DS

Pot fi definite plecdnd de la diverse criterii:a. relatia dintre realitate gi fic{iune: ficfional, nonficfionalo ,,de grani{r";b. scopul comunicdrii: argumentativ, descriptiv, diaristic 6urnaiul)o divertis-

mentul, epistolar, eseistic, informativ, memorialistic, narativ, normativ, oratoric,reflexiv;

c. domeniul specific: literar (beletristic), Etiinffic, publicistic, juridic, adminis_trativ.

Precizeazdtipurile de text de mai jos, lindnd cont de criteriile prezentate.1. ,,circula{ia rutierd este inchisb, duminicd, in piafa constituliei, pe bulevardele

unirii, Libertilii, Decebal, Basarabia, I.c. Brdtianu, i,{aliunile unite qi pe splaiulIndependenfei, pentru Semimaratonul Bucuregti, care se desfbqoard pe un traseu de21 de kilometri. organizatorii se aqteaptd calaceade-a gasea

"ai1i" u oMV petrom

Bucharest Half Marathon sd participe peste 16.000 de alergdtori."

2. ,,Nu ii spusesem inc6 rbspicat cr o iubesc" Amandoi ,#!:;:;:!:^3,1T;'Jll]pdruse mie. $i eu tdlcuisem, mult[ vreme, orice gest al ei ca pe un senm de simpatiesau dragoste. Nu mi indoiam o clipd c[ md iubegte qi nu md indoiam cd ea qtie toi xatde bine aceasta despre mine. De aceea md mdhneau gi m[ nelini gteat rdzvrdtirile ei(ml{enia aceea speriat[, ochii aceia de panic6, mdinile cu care-gi acoperea fafa) de cdteori ii vorbisem pdnl acum de o unire a noastri. Nu infelegeanr; cacimi se p[iea c[ eagi pdrin{ii fav orizeazdnecontenit aceasta.,,

3. ,,2 decembrie 1972Dragul meu Sergiu Georgi,

(Mircea Eliade, Maitreyi)

t...1Am incercat sdl uit pe Mircea, m-am strdduit cdt am pufut qi credeam cd am reugit.

Uneori mI intrebam de ce n-am putut si plstrdm o legeture ineascd de prietenie. M[gdndeam cd mi-ag fi gdsit linigtea dacd ne-am fi scris din cdnd in c6nd. i-am scris dedoui ori, nu mi-a rispuns niciodati. [...]"

(fragment reprodus din volumul in arsila dragostei. Poeme si confesiuni despreMircea Eliade, traducere de Adelina Patrichi, Editura Taj, Bucure Sti, ZOtZl

4. ,Srt.5(1) Copiii au dreptul la protecfie gi asistenld inrealizareaqi exercitarea deplini a drep-turilor 1or, in condiliile prezentei legi.(2) Rbspunderea pentru creqterea qi asigurare a dezvoltdrii copilului revine in primulrdnd pdrinfilor, aceqtia avdndobligalia de a-gi exercita drepturile qi de a_qi injepfiniobligaliile fald de copil lindnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.,,

(Legea privind proteclia Si promovarea drepturilor copiilor)

DS Rezolvare: 1 - text nonficlional, publicistic, informativ (o gtire); 2 - text ficlional,beletristic, narativ (un roman); 3 - text de granif6, epistolar, reflexiv (o scrisoare);4 - text nonficfional, juridic, normativ (o lege).

4. Elemente ale situaliei de comunicare $ifuncliile limbaiului DBN

Situalia de comunicare cuprinde mai mulli factori, inventariali de cdtre lingvistul qiteoreticianul literar de origine rus6, Roman Jakobson. Orice situalie de comunicarepresupune urmltoarele instanle ale comunicbrii:

Emilitorul (sau transmifdtorul, cel care emite discursul, cel care se adreseazd);Receptorul (sau destinatarul, cel care primeqte, recepfioneazi discursul); cei doi

poli ai comunic[rii, emildtorul gi receptorul, sunt de fapt roluri interqanjabile, adicl celcare emite mesajul poate fi apoi receptor pi invers, exact ca intr-un dialog in care unulintreabd la un moment dat, iar imediat poate fi la r6ndul lui intrebat;

Mesajul (comunicarea propriu-zis6, ansamblul de semne gi ceea ce comunicd ele -de exemplu, acest text despre elementele situaliei de comunicare);

Contextul (sau referentul la care se referd emilitorul, realitatea la care trimite dis-cursul - aceasta poate fi una concretd, o realitate obiectivd, imediatd, sau poate fi abs-tractd, ori indepdrtat[ in timp sau spa!iu);

Codul (comun transmilStorului qi destinatarului, pentru ca acegtia sd poatb coda gi

decoda mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comun6, romdnd, francezd, englezd q.a. -sau un cod nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul morse, semnele decirculalie, semnele celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeazd ,,caleliber6" etc.):

Canalul (legdtura, conducta materiall sau psihologicb dintre emilitor pi receptor,care face posibild comunicarea - poate fi: distanla dintre doi sau mai mulfi vorbitori,legltura telefonicd, releaua de internet g.a.).

Comunicarea poate fi direct6, atunci cdnd emildtorul qi receptorul se afl6 fald infa!6, sau indirectS, atunci cAnd se efeci)eazd la distanfd, de regulS in scris sau prin mij-loace audio-video.

CONTEXTMESAJ

EMITATOR RECEPTORCANAL

CODFiecare dintre acegti gase factori determin5 o anumitd funclie a comunic6rii, care

poate fi dominantd la un moment dat, intr-o situalie de comunicare.Astfel, pot fi stabilite urmdtoarele funcfii:

REFERENTIALAPOETICA

EMOTIVA CONATIVAFATICA

METALINGVISTICA

4funal, ,,de granigi,,;, dieristic (iurnalul), divertis_c' rerativ, normativo oratoric,

; publicistic, juridic, adminis_

riFiile prezentate.

te Cmsritufiei, pe bulevardeleli4iunile Unite qi pe Splaiulr desfigoarA pe un raseu der Fq€a eddie a OMV petromergfomi."

Udevdrul,13 mai, 2017)ilri ghicisedm asta; aqa mi seq ca pe un sernn de simpatienri fodoiam cd ea qtie tot at6tni nelinigteau fizwdtirile ei

r careSi itcoperea fala) de cete+rq cnci mi se pdrea cd ea

(Mircea Eliade, Maitreyi)

m gi credeam cd am reuqit.ni fireasci de prietenie. Mdl cirl in cend- I_am ssri5 ds

-_P--ry Si confesiuni despre:.tnlr.a Taj. Bucure Sti,2012)

i exercitarea deplind a drep_

icqilului revine in primulrynrile gi de a_qi indeplinirul s4erior al acesfuia.,,

^'sraa drep t ur i I o r c op i i I or)

Func,tia emotivi este centrati pe emi!6tor gi are scopul de a transmite informatiidespre acesta, de a-i evidenlia stirile afeciive sau reacliili *d;;H;;#;:Xl'interjec{ii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pecare il d[ Roman Jakobson este al unui actor *, "";;;;;i],-.i ..a"u circa 40de situ_a{ii emofionale prin simpra rostire, diferiti, a expresiei ,,astb-seard,,.Func(ia conativi ^este

centrati pe receptor ii.igi gasegte .*fri-u..u indeosebi prinvocativ gi imperativ. in exemplul: -,JVIatei,

inclide ;;;i;;-;;rtul cade pe receptor,care trebuie sd rispundi la rugdminte/poruncd.Funcfia referenJiari_ este axat[ fe context, pe referent. Aceste trei prime funcfiipot fi ugor raportate la cele trei persoane ale pronum.l"i, ;;;r;;ra intdi, care vorbegte,Eu (emildtod), persoana a rr-a,

"ur" ur",rllta, rr, 0ecJptoJ) gi persoan a a rrr_a,despre care se vorbegte, El/Ea (referentul).

^ Funcfia fatici Plne in evidenld .unulul de transmisie, contactul, gi este evidentdin cazurile in care emi1dtorul verifitd, de exemplu, stabitireal.ga*ii telefonice: ,/,1o,alo! Mi auzi?". uneori gesfurile, atitudinea care pistreaz6 contactul vintalcu interlo-cutorul sau rispunsul ,,The message has been sent,, din adresa de e_mail indeplinescaceastd funcfie.tr'unc{ia metalingvistici accentueazi codul qi este vizibili mai ales in enunf'rilede tipul ,f merge este un verb la modul infinitiv,, sau ,,ce inseamna incomprehensi_bil?" ' Este utilizath frecvent in lingvistic 6, gramaticd. istoria limbii.tr'unc{ia poetici se axeazd pe mesaj, mai exact pe forma mesajului. Este specificiliteraturii, fiind marcat[ de variatele procedee ale e*presivi"t" -

Funclia poeticd nu trebuie confundat[ cupoezia.be regdsegte in toati literatura, dareste evidentd in poezie (figuri de stil, versificafie etc.). e - -'--

comunicarealiterurl-ate un statut aparte deoarece exista instan,te extratexfuale giintratextuale. Astfel, in planul real, autolrur : emildtorur, iu, "itito*r

: receptorur, cuobserva{ia cd rolurile nu mai sunt interqanjabile, adicl ."i "ur. "ir.gte

nu are cum si seconfunde cu autorul sau si preia din atribuf;ile acestuia. i" irll"*r textului ficfional,apar, de obicei, naratorul qi.personajele (in texhrl epic), vocea lirica (in textul liric),personajele (in textul dramatic).celelalte func{ii pot avea rolul unor procedee. in lirica subiectivr domin6 funcfiaemotiv5' pentru cd este vorba despre infronnalii despre emiptor, stdri afective ale su-biectului care spune ,,eu",,marcatiextual prin-forme al",,Jl"iili;;l i" pr"r".*rirrudomind funcfia referenfiald, care ofer[ informafii despre o intreagIlume, despre ,,con_texful" social-istoric al unei epoci, al unui univers.

5. Registre lingvistice (variante ale limbii romene)a. Registrul literar (cult/scris)

o reprezintd aspectul cel mai ingrijit al limbii;' presupune un set de norme (ortoepice, ortografice, morfologice, sintactice).

DSP

;copul de a hansmite informatiitrile sufleregti. Se exprimd p;il;urrute expresii etc. Exemplul pereu5it sb redea circa 40 de situ_

-asEi-seard',.segte exprimarea indeosebi prinal-. accentul cade pe receptor,

rr€nl Aceste trei prime functiir: penoana int6i, care vorbeqi,neptoml) gi persoana a III_a,

sie- contactul, gi este evidentitirea legeturii telefonice :,yA,lo,ne contactul vizaal cu interlo-r adresa de e-mail indeplinesc

riabilA mai ales in enunfurile-Ce inseamn d incomprehens i_ria limbii.rrma mesajului. Este specificdyiri,tii.:gdsegte in toat6literafura, dar

ristd instanfe extratextuale giiar cititorul : receptorul, cucare crtegte nu are cum si se

n interiorul textului ficfional,vocea liricl (in textul liric),

a. subiectivi domind func,tianitator, stdri-afective ale su_eului liric,'. in prozarealistdmtreagi lume, despre,,con_

b. Registrul popular (colocvial/oral)o constituie aspectul spontan, natural al limbii;o este asociat cu existenla unor graiuri (variante teritoriale) romdnegti, cu diferenfe

fonetice, lexicale qi morfosintactice specifice;r oralitate (vocative, interjeclii, exclamafii, interogalii, proverbe, zicbtori etc.).

c. Registrul regionalo este o variantd teritoriali a limbajului popular;o cuvintele sunt cunoscute doar de vorbitorii unei regiuni.

o regionalisme fonetice: chiatrd (Moldova), sd vdz (Muntenia);. regionalisme gramaticale: is (Moldova), mdncd (Transilvania);r regionalisme lexicale: pdpuqoi -,porumb" (Moldova), nQel -,puf,fl" (Muntenia),

birdu - ,,notaf' (Transilvania

d. Registrul neologic. neologismele sunt asociate cu procesul de modernizare a vocabularului limbii ro-

m6ne;

e. Registrul arhaico variantl invechitd, cuprinzdnd cuvinte gi forme iegite din uz;e in literaturd, de exemplu, arhaismele prezintd un rol evocator.

r arhaisme fonetice: pdrete (perete);. arhaisme lexicale: agd, vistiernic;. arhaisme morfologice: aripe;r arhaisme semantice: carte (ct sensul de ").

f. Jargonulo specific unor categorii sociale bine situate (in literatura secolului al XIX-lea, fran-

fuzismele) sau unor categorii profesionale (argonul informatic, al modei, al mediciloretc.).

o jargon informatic: a downloada, a printa, a naviga, a deschide o fereastrd,a distribui (a share-ui/a sharui);

o jargon didactic: a tncadra, a menliona, a preciza, a reda, a redacta, a reprezen-ta, a

11

o marcat neologic este discursul tehnico-gtiinlific.

o latine gi greceqti: teqtru, generos;o romanice: bacqlaureat, editor (francezd); solftgiu, capodoperd (italiani);o germanice: bli1, fasung;. ruse$ti: activist, gulag;. anglo-americane: corner, fault, scaner.

fologice, sintactice).

DSP

II PROBA SCRISA

SINTEZE SI ESEURI,

Eseurile oferite ca model intrd in doud categorii, conform programei: eseuri struc-turate gi eseuri argumentative. Ele confin urmdtoarele cerinle:

TtpuRtDE EsEu

Poezie

l. Eseu structuratRedacteaz6 un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezin{i particularitili

ale unui text poetic studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantis-mului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlri tematice (temaiubirii, de exemplu).

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere:

- evidenlierea a doub trisituri care fac posibil[ incadrarea textului poetic alesintr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematici;

- prezentarea modului in care tema se reflectd in textul poetic ales prin comentareaa doud imagini sau idei poetice;

- analiza,la alegere, a dou[ elemente de compozifie qi de limbaj, semnificativepentru textul poetic studiat, din seria: titlu, incipit, relalii de opozilie gi de simetrie,motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetic[, sugestie gi ambiguitate, imaginarpoetic, figuri semantice (tropi), elemente de prozodie, poezie epic6, poezie liric6, in-stanfele comunicirii in textul poetic.

Noti! Din aceasti listl cuprinsi in programl se selecteazi doar patru-$ase as-pecte.

ll. Eseu argumentativRedacteazd un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text poetic

studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem-plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlri tematice (tema iubirii, deexemplu).

tn elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-rea tezeila punctului de vedere cu privire la tem6, argumentafia (cu minimum douiargumente/ra{ionamente critice/exemple concrete etc.) gi concluzia/sinteza.

45

,rflryu

Prozd

l. Eseu structurata. Redacteaz[ un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care s[ prezinli particulari-

t6[i ale unui text narativ studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unui curent literar (roman-tismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exernplu)/unei orientdri tematice(tema iubirii, de exemplu).

Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: basmul cult,romanul.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmbtoarele repere:

- dou6 trdsdturi care fac posibild incadrarea textului narativ ales intr-ointr-un curent culturaVliterar sau intr-o orientare tematicd;

- prezentarea modului in care tema se reflecti in textul narativ alesrea a doui episoade/secvenfe;

- analiza,la alegere, a dou[ componente de structurd gi de limbaj ale textului studiat,semnificative pentru textul ales, din seria: acfiune, personaje, conflict, relalii tempora-le gi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivl narativd, instanlele comunicb-rii in textul narativ, modalitlli de caracterizare a personajului, registre stilistice, stiluldirect, stilul indirect, stilul indirect liber.

Noti! Din aceastl listl cuprinsi in programl se selecteazl doar patru-gaseaspecte.

b. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particulari-tdti de construclie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparlinAnd lui... (unautor)/unui curent literar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, deexemplu)/unei orientiri tematice (tema iubirii, de exemplu).

Notr! Eseul poateviza gi o specie anume, din programi: basmul culto nuvela Eiromanul.

in elaborarea eseului, vei avea tn vedere urmltoarele repere:

- prezentarea statutului social, psihologic qi moral al personajului ales;

- eviden{ierea a doui trds6turi ale personajului prin cdte o secven!6 comentata;- analiza,la alegere, a dou[ componente de structurd qi de limbaj ale textului studiat,

semnificative pentru personaj, din seria: ac{iune, personaje, conflict, relafii temporaleqi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiv[ narativl, instan{ele comunicdriiin textul narativ, modalit6li de caracterizate a personajului, registre stilistice, stilul di-rect, stilul indirect, stilul indirect liber.

Noti! Din aceastl listi cuprinsi in programl se selecteazl doar patru-gaseaspecte.

c. Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sb prezinfi rela\iadintredou6 personaje dintr-un text narativ studiat, aparfin6nd lui... (un autor)/unui curentliterar (romantismului, de exemplu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientlritematice (tema iubirii, de exemplu).

46

prin

nuvela gi

tipologie,

comenta-

in care sd prezinli particulari_ror)/unui curent literar (roman_mplu/unei orientdri tematice

Femi: basmul cult, nuvela qi

repere:i naadv ales intr-o tipologie,i:nrl narativ ales prin comenta_

i de limbaj ale texfului studiat,mje, conflict, relafii tempora_rmativd, instanlele comunici_{ului registre stilistice, stilul

rclef,teezl doar patru_gase

n qre si prezin,ti particulari_srdiaL apa4in6nd lui... (unrmei epoci (interbelice, der)-

rri: besmul cult, nuvela qi

pere:rsmajului ales;e o secvenfi comentatd;de limbaj ale texhrlui studiat,e, conflict, relafii temporalenivd" instan{ele comunicdriii, regrstre stilistice, stilul di_

clecteazi doar patru_qase

ar. e s5 prezin[i rela]ia dintre1... (un autor)/unui curent, de exemplu)/unei orientdri

Noti! Eseul poate viza qi o specie anume, din programi: basmul culto nuvela gi

romanul.in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmltoarele repere:

- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor alese;

- evidenfierea a doud trdsdturi ale personajelor, semnificative pentru relalia dintreele, prin cdte o secven!6 comentat[;

- analiza,la alegere, a doud componente de structuri gi de limbaj ale textului studiat,semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, personaje, conflict, relalii temporalegi spafiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivi narativd, instanfele comunicdriiin textul narativ, modalitdli de caracterizare a personajului, registre stilistice, stilul di-rect, stilul indirect, stilul indirect liber.

Noti! Din aceasti listfl cuprinsi in programi se selecteazl doar patru-gaseaspecte.

ll. Eseu argumentativRedacteazd un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text nara-

tiv studiat, aparfindnd lui ... (un autor)/unui curent literar (romantismului, de exem-plu)/unei epoci (interbelice, de exemplu)/unei orientdri tematice (tema iubirii, de

exemplu).Noti! Eseul poate viza qi o specie anume, din programl: basmul cult, nuvela qi

romanul.in elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-

rea tezeila punctului de vedere cu privire la tem[, argumenta,tia (cu minimum doudargumente/ralionamente critice/exemple concrete etc.) gi concluzia/sinteza.

Dramaturgie

l. Eseu structurata. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinfi particulari-

tili ale unui text dramatic studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unei epoci (postbeli-ce)/unei orientdri tematice.

Not[! Eseul poate viza qi o specie anume, din program[: comedia.in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

- doui trds[turi care fac posibili incadrarea textului dramatic ales intr-o tipologie,intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematicd;

- prezentarea modului in care tema se reflectd in textul dramatic ales prin comenta-rea a doud episoade/secvenle;

- analiza,la alegere, a doud componente de structurd qi de limbaj ale textului studiat,semnificative pentru textul ales, din seria: acliune, personaje, conflict, relalii tempora-le qi spaliale, unitdli compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modali-tnli de caracterizare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului.

Noti! Din aceast[ listi cuprinsi in programfl se selecteazi doar patru-qaseaspecte.

47

--,!&-*ded*{

b. Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezin{i particulari-t6!i de construcfie a unui personaj dintr-un text dramatic studiat, apa4indnd lui... (unautor/unei epoci (postbelice)/unei orientiri tematice.

Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: comedia.In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

-prezentarca statutului social, psihologic gi moral al p'ersonajului ales;

- evidenlierea a doui trls[turi ale personajului prin cdte o secven{d comentatd;- analaa,la alegere, a doul componente de sffucturi gi de limbaj ale textului studiat,

semnificative pentru personaj, din seria: acfiune, personaje, conflict, relafii temporale9i spafiale, unitdli compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modalit[1ide caracteri zare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului.

Noti! Din aceasti listl cuprinsi in programi se selecteazi doar patru-qaseaspecte.

c. Redacteazi un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinli relafia dintredoud personaje dintr-un text dramatic studiat, aparfindnd lui... (un autor)/unei epoci(postbelice)/unei orientdri tematice.

Noti! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: comedia.In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:

-prezentarea statutului social, psihologic qi moral al personajelor alese;

- evidenlierea a doud trlsituri ale personajelor, semnificative pentru relalia dintreele, prin cdte o secvenf[ comentat[;

- awaliza,la alegere, a doul componente de structurl qi de limbaj ale textului studiat,semnificative pentru personaje, din seria: acfiune, personaje, conflict, relafii temporalegi spafiale, unitdli compozilionale, instanfele comunicdrii in textul dramatic, modaiitdlide caractenzare a personajului, registre stilistice, notafiile autorului.

Notilin aceasti listi cuprinsi in programi se selecteazi doar patru-gaseaspecte.

ll. Eseu algumentativRedacteazi un eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte despre un text dra-

matic studiat, aparlindnd lui... (un autor)/unei epoci (postbelice)/unei orientdri temati-ce.

Nottr! Eseul poate viza gi o specie anume, din programi: comedia.In elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: formula-

rea tezer/a punctului de vedere cu privire la teml, argumentafia (cu minimum doulargumente/rafionamente critice/exemple concrete etc.) qi concltzia/sinteza.

48