Expresul NR 258

8
Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași Vineri, 1 februarie 2013 | Anul VI, Nr. 5 (258) Ştirile au venit una după alta. Toate – de la Depar- tamentul de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne. 23 ianuarie. La Călăraşi, poliţia a descoperit un caz de violență în familie soldat cu decesul soției. 24 ianuarie. Omor cu sînge rece la Ungheni. 25 ianua- rie. Omor la Nisporeni. „Sărăcia și lipsurile, în combinaţie cu lipsa unei educaţii adecvate și con- sumul excesiv de alcool, îi fac pe unii oameni să recurgă la gesturi necugeta- te, soldate cu adevărate tragedii”, afir- mă Tatiana Cheptonar, psiholog la Cen - trul sănătate mentală din Ungheni. Prin ce altceva s-ar explica faptul că niște tineri din Sculeni, puși mereu pe petreceri, l-au snopit în bătăi pe un bătrîn în vîrstă de 84 de ani doar pen- tru că acesta s-a săturat de gălăgia pe care o făceau aceștia? Potrivit poliţiei, în seara de 22 ianu- arie, bătrînul le-a bătut la ușă și le-a spus să facă liniște. Peste puțin timp, unul dintre ei a venit la moș, a forțat ușa de la intrare, a pătruns în dormi- torul acestuia și l-a lovit cu un obiect dur în cap. Acum, bănuitul, în vîrstă de 27 de ani, se află în arestul poliţiei. Prin ce se explică faptul că un băr- bat în toată legea, de 51 de ani, din Ţi- birica, Călărași și-a lovit soția cu un ceaun în cap? După cîteva zile, femeia a decedat. “Ca rezultat al cercetărilor polițienești, forțele de ordine au sta- bilit că este vorba despre violență în familie”, se arată în comunicatul Mi- nisterului de Interne. A fost reconstituit și scenariul cri- mei. Astfel, în seara de 13 ianuarie, soțul victimei se întorsese acasă beat criţă. Între cei doi s-a iscat o ceartă. Bărbatul a lovit femeia cu un ceaun în cap și a plecat la culcare. Fiica lor și-a anunțat bunelul despre cele întîm- plate. Acesta a și chemat ambulanța. După trei zile de comă, femeia, în vîr- stă de 47 de ani, a decedat. Forțele de ordine au reținut suspectul. Cel mai înfiorător caz s-a întîmplat la Nisporeni. O adolescentă de doar 17 ani din Bălănești a fost ucisă cu bes- tialitate, fiind găsită, pe 24 ianuarie, în jurul orei 15.00, în pădurea dintre sa- tele Păruceni și Boldurești. În dimi- neaţa aceleiași zile, fata s-a pornit la Boldurești, la sora sa. Nu a mai ajuns. “Cam ce ar fi putut fi în capul uci- gașului?”, am întrebat psihologul. “E greu de spus, pentru că nu se cu- noaște motivul omorului. Orice e po- sibil, chiar și o dereglare psihică. Sau individul era beat și nu-și mai con- trola acţiunile”, a răspuns Tatiana Cheptonar. Potrivit dînsei, aproape jumătate din crime se comit la beţie. E un cerc vicios. Din cauza sărăciei, mulţi își găsesc alinarea în alcool. Apare și un complex al inferiorităţii, se accentuează agresivitatea. Astfel, pînă la crimă rămîne doar un pas. Lucia Bacalu Un teatru al măştilor. Deocamdată, doar un vis Grigore Stamati, directorul Casei de cul- tură din Ciutești, conducătorul Studioului artistic ”Masca”, își dorește un teatru al măștilor la Nisporeni. „Pentru a-i da viață unei măști, ea trebuie jucată, nu doar plasată pe perete ca exponat”, explică dînsul. De ani buni, Grigore Stamati creează măști. Despre măiestria sa a ajuns să se știe în întreaga republică. Anul trecut, dînsul a participat, cu lucrările sale, la Festivalul Național de epigramă și fabulă din Chiși- nău. Acum, pe parcursul lunii ianuarie, 27 de măști de la Ciutești au fost expuse la Mu- zeul național de etnografie și istorie naturală din capitală, în cadrul unei ample expoziții de măști dedicate tradițiilor și obiceiurilor sărbătorilor de iarnă. „Măștile noastre au fost apreciate de nu- meroși oameni de cultură și asta îmi insuflă încredere că acest gen de artă nu va fi dat ui- tării”, a declarat, modest, Mihai Stamati. Cineva chiar le-a spus creatorilor măști- lor de la Ciutești că sînt adevărați urmași ai maestrului Glebus Sainciuc. „Această afir- mație ne face să ne simțim mîndri. Totuși, chiar dacă avem și noi o fărîmă de talent, sîntem mult prea departe de titanul artei măștilor”, a menţionat maestrul ciuteștean. De notat că Studioul artistic ”Masca” din Ciutești și-a început activitatea în 2005. În prezent, aici învaţă arta confecţionării măș- tilor zece copii. NISPORENI | Ina Landa Noi proiecte în domeniul eficienţei energetice Reprezentanţii Fondului pentru Efi- cienţă Energetică (FEE) i-au îndemnat pe ungheneni să fie mai activi și să elaboreze cît mai multe proiecte în domeniul eficienţă energetică și valorificarea surselor de ener- gie regenerabilă. Evenimentul s-a produs pe 23 ianuarie, în sala de ședinţe a Consiliului raional, și la care au fost prezenţi primari, conducători de instituţii publice și întreprinderi mici și mijlocii. Unul dintre experţii Fondului, Semion Berzoi, a ţinut să menţioneze că vor fi susţi- nute, în mod special, proiectele care au un impact pozitiv asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Ulterior, imediat după ședinţă, Sergiu Corin, directorul executiv al FEE, a remar- cat: „Din discuţia pe care am avut-o, m-am convins că majoritatea celor prezenţi la șe- dinţă erau deja informaţi despre programul respectiv, iar unii chiar se află pe ultima sută de metri în ceea ce privește elaborarea pro- iectelor”. Dînsul a subliniat că li se va da prioritatate celor ce nu au beneficiat, în ul- timii cinci ani, de suport din partea progra- melor sau proiectelor pentu măsuri de același caracter. Potrivit oficialului, pînă la data de 23 ia- nuarie, nimeni de la Ungheni nu depusese nici un proiect. Data limită de depunere a dosarelor este 15 februarie. UNGHENI | Natalia Junghietu Au grijă de cei infectaţi cu tuberculoză Șase persoane bolnave de tuberculoză din Călărași au primit recent cîte un set de produse alimentare, în valoare de 170 lei fie- care. Mai mult, acestor persoane li se vor re- partiza cîte doi metri ster de lemne pentru foc, precum și preparate dezinfectante. Toa- te acestea – din surse bugetare. Viceprimarul de Călărași, Vladimir Susa- renco, spune că cei șase au fost selectaţi, cu aju- torul medicului ſtiziatru de la Centrul medi- cilor de familie din Călărași, dintr-un număr de peste 20 de călărășeni infectaţi, la ora actuală, cu tuberculoză. Urmare a unor anchete sociale, celelalte persoane din această categorie, domi- ciliate în oraș, au o stare materială satisfăcătoare și se pot descurca fără ajutoarele respective. Vera Leſter, specialist la Centrul de Sănă- tate Publică din Călărași, a declarat că acţiu- nea respectivă a Primăriei Călărași nu este unică în raion. Un sprijin asemănător, tot din mijloace bugetare, a fost acordat, în 2012, și de către primăriile din Sipoteni, Bravicea, Dereneu și alte cîteva. Potrivit dînsei, aceste gesturi de susţinere a bolnavilor de tubercu- loză se fac în corespundere cu prevederile unui Program raional de profilaxie și com- batere a tuberculozei, adoptat de Consiliul raional în anul 2010. Programul este valabil pînă în 2015, a precizat sursa citată. CĂLĂȘI | Tudor Josanu Un sfîrşit de ianuarie negru de tot Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă Fotografie-simbol. andreicristi.blogspot.com Curăţenia generală Expresul.com Știri oriunde te-ai afla Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

description

 

Transcript of Expresul NR 258

Page 1: Expresul NR 258

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Vineri, 1 februarie 2013 | Anul VI, Nr. 5 (258)

Ştirile au venit una dupăalta. Toate – de la Depar -tamentul de Poliţie al Ministerului AfacerilorInterne. 23 ianuarie. La Călăraşi, poliţia a descoperit un caz de violență în familie soldat cu decesul soției. 24 ianuarie. Omor cu sîngerece la Ungheni. 25 ianua-rie. Omor la Nisporeni.

„Sărăcia și lipsurile, în combinaţiecu lipsa unei educaţii adecvate și con-sumul excesiv de alcool, îi fac pe uniioameni să recurgă la gesturi necugeta-te, soldate cu adevărate tragedii”, afir -mă Tatiana Cheptonar, psiholog la Cen -trul sănătate mentală din Ungheni.

Prin ce altceva s-ar explica faptulcă niște tineri din Sculeni, puși mereupe petreceri, l-au snopit în bătăi pe unbătrîn în vîrstă de 84 de ani doar pen-tru că acesta s-a săturat de gălăgia pecare o făceau aceștia?

Potrivit poliţiei, în seara de 22 ianu -arie, bătrînul le-a bătut la ușă și le-aspus să facă liniște. Peste puțin timp,unul dintre ei a venit la moș, a forțatușa de la intrare, a pătruns în dormi-torul acestuia și l-a lovit cu un obiectdur în cap. Acum, bănuitul, în vîrstă

de 27 de ani, se află în arestul poliţiei.Prin ce se explică faptul că un băr-

bat în toată legea, de 51 de ani, din Ţi-birica, Călărași și-a lovit soția cu unceaun în cap? După cîteva zile, femeiaa decedat. “Ca rezultat al cercetărilorpolițienești, forțele de ordine au sta-bilit că este vorba despre violență înfamilie”, se arată în comunicatul Mi-nisterului de Interne.

A fost reconstituit și scenariul cri-mei. Astfel, în seara de 13 ianuarie,soțul victimei se întorsese acasă beatcriţă. Între cei doi s-a iscat o ceartă.Bărbatul a lovit femeia cu un ceaun încap și a plecat la culcare. Fiica lor și-aanunțat bunelul despre cele întîm-plate. Acesta a și chemat ambulanța.După trei zile de comă, femeia, în vîr-stă de 47 de ani, a decedat. Forțele deordine au reținut suspectul.

Cel mai înfiorător caz s-a întîmplatla Nisporeni. O adolescentă de doar17 ani din Bălănești a fost ucisă cu bes -tialitate, fiind găsită, pe 24 ianuarie, înjurul orei 15.00, în pădurea dintre sa-tele Păruceni și Boldurești. În dimi-neaţa aceleiași zile, fata s-a pornit laBoldurești, la sora sa. Nu a mai ajuns.

“Cam ce ar fi putut fi în capul uci-gașului?”, am întrebat psihologul. “Egreu de spus, pentru că nu se cu-

noaște motivul omorului. Orice e po-sibil, chiar și o dereglare psihică. Sauindividul era beat și nu-și mai con-trola acţiunile”, a răspuns Tatiana

Cheptonar. Potrivit dînsei, aproapejumătate din crime se comit la beţie.E un cerc vicios. Din cauza sărăciei,mulţi își găsesc alinarea în alcool.

Apare și un complex al inferiorităţii,se accentuează agresivitatea. Astfel,pînă la crimă rămîne doar un pas.

Lucia Bacalu

Un teatru al măştilor. Deocamdată,doar un vis

Grigore Stamati, directorul Casei de cul-tură din Ciutești, conducătorul Studiouluiartistic ”Masca”, își dorește un teatru almăștilor la Nisporeni. „Pentru a-i da viațăunei măști, ea trebuie jucată, nu doar plasatăpe perete ca exponat”, explică dînsul.

De ani buni, Grigore Stamati creeazămăști. Despre măiestria sa a ajuns să se știeîn întreaga republică. Anul trecut, dînsul aparticipat, cu lucrările sale, la FestivalulNațional de epigramă și fabulă din Chiși-nău. Acum, pe parcursul lunii ianuarie, 27de măști de la Ciutești au fost expuse la Mu-zeul național de etnografie și istorie naturalădin capitală, în cadrul unei ample expozițiide măști dedicate tradițiilor și obiceiurilorsărbătorilor de iarnă.

„Măștile noastre au fost apreciate de nu-meroși oameni de cultură și asta îmi insuflăîncredere că acest gen de artă nu va fi dat ui-tării”, a declarat, modest, Mihai Stamati.

Cineva chiar le-a spus creatorilor măști-lor de la Ciutești că sînt adevărați urmași aimaestrului Glebus Sainciuc. „Această afir -mație ne face să ne simțim mîndri. Totuși,chiar dacă avem și noi o fărîmă de talent,sîntem mult prea departe de titanul arteimăștilor”, a menţionat maestrul ciuteștean.

De notat că Studioul artistic ”Masca” dinCiutești și-a început activitatea în 2005. Înprezent, aici învaţă arta confecţionării măș-tilor zece copii.

NISPORENI | Ina Landa

Noi proiecte în domeniul eficienţei energetice

Reprezentanţii Fondului pentru Efi-cienţă Energetică (FEE) i-au îndemnat peungheneni să fie mai activi și să elaboreze cîtmai multe proiecte în domeniul eficienţăenergetică și valorificarea surselor de ener-gie regenerabilă.

Evenimentul s-a produs pe 23 ianuarie,în sala de ședinţe a Consiliului raional, și lacare au fost prezenţi primari, conducătoride instituţii publice și întreprinderi mici șimijlocii.

Unul dintre experţii Fondului, SemionBerzoi, a ţinut să menţioneze că vor fi susţi-nute, în mod special, proiectele care au unimpact pozitiv asupra reducerii emisiilor degaze cu efect de seră.

Ulterior, imediat după ședinţă, SergiuCorin, directorul executiv al FEE, a remar-cat: „Din discuţia pe care am avut-o, m-amconvins că majoritatea celor prezenţi la șe-dinţă erau deja informaţi despre programulrespectiv, iar unii chiar se află pe ultima sutăde metri în ceea ce privește elaborarea pro-iectelor”. Dînsul a subliniat că li se va daprioritatate celor ce nu au beneficiat, în ul-timii cinci ani, de suport din partea progra-melor sau proiectelor pentu măsuri deacelași caracter.

Potrivit oficialului, pînă la data de 23 ia-nuarie, nimeni de la Ungheni nu depusesenici un proiect. Data limită de depunere adosarelor este 15 februarie.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Au grijă de cei infectaţi cu tuberculoză

Șase persoane bolnave de tuberculozădin Călărași au primit recent cîte un set deproduse alimentare, în valoare de 170 lei fie-care. Mai mult, acestor persoane li se vor re-partiza cîte doi metri ster de lemne pentrufoc, precum și preparate dezinfectante. Toa -te acestea – din surse bugetare.

Viceprimarul de Călărași, Vladimir Susa-renco, spune că cei șase au fost selectaţi, cu aju-torul medicului ftiziatru de la Centrul me di- cilor de familie din Călărași, dintr-un număr depeste 20 de călărășeni infectaţi, la ora actuală,cu tuberculoză. Urmare a unor anchete sociale,celelalte persoane din această categorie, domi-ciliate în oraș, au o stare materială satisfăcătoareși se pot descurca fără ajutoarele respective.

Vera Lefter, specialist la Centrul de Sănă-tate Publică din Călărași, a declarat că acţiu-nea respectivă a Primăriei Călărași nu esteunică în raion. Un sprijin asemănător, tot dinmijloace bugetare, a fost acordat, în 2012, șide către primăriile din Sipoteni, Bravicea,Dereneu și alte cîteva. Potrivit dînsei, acestegesturi de susţinere a bolnavilor de tubercu-loză se fac în corespundere cu prevederileunui Program raional de profilaxie și com-batere a tuberculozei, adoptat de Consiliulraional în anul 2010. Programul este valabilpînă în 2015, a precizat sursa citată.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Un sfîrşit de ianuarie negru de tot

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Fotografie-simbol. andreicristi.blogspot.com

Curăţenia generală

Expresul.comȘtiri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Page 2: Expresul NR 258

Actual1 februarie 20132

Pînă acum 10-12 ani, oraşul Corneşti nu a avutniciodată biserică. Nu aavut nici măcar un cimitiral său. Lumea mergea în satul vecin pentru a-şi înmormînta morţii. Tot acolo mergea şi pentruo slujbă de pomenire.

O capelă într-ofostă secţie spitalicească

În marea dorinţă de a fi maiaproape de Dumnezeu, oamenii auinsistat ca în fosta secţie spitalicească,numită „patologia gravidelor”, ce numai funcţiona de ani buni, să fie des-chisă o capelă. Ce mai bucurie printrecorneșteni! Aveau un loc al lor sfînt,aveau preotul său. Sperau că, în scurttimp, vor putea înălţa și o bisericuţă.

Anii treceau, iar biserica întîrzia săapară. Abia anul trecut au reușit s-oacopere. 12 ani biserica a fost fără unacoperiș. „În 2011, la Paște, a plouatfoarte tare. În biserică, apa curgeaprin toate părţile. Sărmana lume, îm-

brăcată curăţel, de sărbătoare, umblacu coșercile ba într-o parte, ba în alta,să se ferească de ploaie”, își aminteștepreoteasa Eugenia Romanciuc.

După aceea, un grup de enoriașimai inimoși au mers din casă în casă,din sat în sat, ca să adune bani pentruacoperiș.

Politicienii au promis că vor ajuta

În campania electorală, la întîlni-rile cu alegătorii, mai toţi politicieniiau promis că vor ajuta la construcţiaacestei biserici. Cel mai credibil li s-apărut corneștenilor Vlad Filat. Eraufericiţi că, în sfîrșit, cineva le va ajutacu adevărat. Alegerile au trecut,lumea a votat, iar cei ce au fost aleșiau uitat de promisiuni.

„Nimeni nu a dat nimic”, spune cutristeţe Ion Radu, membru al consi-liului bisericesc. „Am fost mai întîi lapreședintele raionului, Iurie Toma.Am nimerit la el chiar de ziua lui. Tarebine ne-a primit și ne-a promis cătotul se va rezolva. Am tot așteptat de

la el vreun semnal, dar nimic. Apoiam fost la Chișinău, vroiam să-i rea-mintim lui Vlad Filat de promisuneasa. Nici măcar nu ne-a primit”, conti-nuă Ion Radu.

Cu cîteva luni în urmă, la Corneștia venit și Vladimir Voronin. Preoteasanu a scăpat ocazia să-l roage și pe el săajute. „O să ne alegeţi data viitoare șio să vă ajutăm”, a fost răspunsul dîn-sului.

Au ajutat bătrînii şi cîţiva creştini cu dare de mînă

Doar primăria locală le-a oferit 10mii de lei. „Dar știţi cum? De pe spa-tele bătrînilor!”, afirmă preoteasa. Oa-menii au acceptat ca banii ce trebuiausă-i primească sub formă de ajutorsă-i transmită pentru biserică. În rest...„Am avut noroc de un creștin de laMircești, moș Ion Godea, de 84 deani - ne-a dat 60 mii de lei. Polican-drul ne-a fost făcut cadou acum cîtevaluni de familia Targon, Vasile și La-risa, din Cornești. Costă 24 de mii.Noi nu am fi putut să-l cumpărăm”,

spune preoteasa.Pînă și icoanele din biserică au fost

donate. „O femeie din Măgurele acumpărat icoanele cu Mîntuitorul, cuArh. Mihail și Gavriil, AlexandruBuza din Cornești a cumpărat icoanaSf. Gheorghe, Ion Ganea, tot din Cor-nești – icoana Sf. Ion... Cam aces-tea....”, continuă preoteasa. „Uitaţi-văce biserici frumoase au satele dinzona Culei. Adevărate soboare. Lanoi?”, întreabă Ion Radu, știind, defapt, și răspunsul.

Nu a mai rămas mult

Chiar dacă biserica din Cornești,cu hramul Sf. Mare Mc. Gheorghe, îșicapătă deja aspectul necesar, mai enevoie de cheltuieli mari. Totul escump, și materialele, și lucrul mește-rilor. De aceea și parohul bisericii,Anatol Romanciuc, și consiliul bise-ricesc mai speră că se vor găsi adevă-raţi creștini care vor întinde o mînă deajutor. „Nu a mai rămas mult. Înceti-șor, o vom scoate la capăt. Mare eDumnezeu”, spune preoteasa.

„Mulţumim din suflet oamenilordin Bahmut, Drujba, Sinești, Zaga-rancea, Bumbăta, părintelui Valentinde la Semeni, care ne-au ajutat foartemult în 2012 și au dat atît cît au pututdin puţinul pe care îl au pentru bise-rica noastră”, a menţionat în final IonRadu, exprimîndu-și, totodată, spe-ranţa că și în continuare atît cornește-nii, cît și creștinii din alte părţi, nu vorrămîne indiferenţi faţă de cele sfinteși vor face astfel ca și orașul Corneștisă aibă o biserică a sa, o adevărată bi-serică.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Vărzăreştenii pot răsuflacu uşurare. După maimulte acțiuni speciale de investigaţie, angajaţiiComisariatului de poliţieNisporeni, în conlucrarecu ofiţerii Comisariatuluide poliţie din sectorul Botanica al capitalei, au reținut membrii unui grup, care au comisdouă tîlhării grave la Vărzăreşti, anunţă un comunicat de presă al Ministerului AfacerilorInterne din 28 ianuariecurent.

Poliţia a reconstituit și scenariulacestor infracţiuni.

Primul caz. În noaptea de 17 spre 18 noiem-

brie 2012, o femeie de 45 de ani dinVărzărești a trait clipe de groază, fiindsupusă unor ameninţări și umilinţe denedescris. Suspecții au forțat geamulși au pătruns în casa ei. Au bătut vic-tima cu pumnii și picioarele, utilizîndși fierul de călcat. Indivizii cereaubani. După ce au găsit 34 mii de lei șiun obiect din aur, au plecat într-o di-recţie necunoscută.

Al doilea caz. Peste două luni, tîlharii și-au făcut

din nou apariţia la Vărzărești, acţio-nînd după același scenariu. În seara de23 ianuarie, între orele 20:00 și 22:00,ei au pătruns în gospodăria unui sătean,un bărbat în vîrstă de 55 de ani, pe ca -re, ulterior, l-au maltratat. Au sustras

din casa acestuia un calculator, o im-primantă, veselă, dar și multe alte bu-nuri, în sumă totală de 40 mii de lei.

Audiaţi de poliţiști, indivizii și-aurecunoscut vina pe deplin. Din grupulcriminal fac parte 9 persoane, prin trecare și o minoră. Aceștia au vîrsta cup -rinsă între 17 și 57 de ani și sînt locui-tori ai raioanelor Nisporeni, Orhei,Strășeni și municipiului Chișinău. Nusînt la prima abatere. Ei au mai fostcondamnaţi pentru furt, tîlhărie șitrafic de droguri.

Potrivit cercetărilor, suspecții ac-ţionau pe timp de noapte, cu măști pefaţă și mănuși pentru efectuarea lucră-rilor în construcție pe mîini. Dacă vorfi găsiţi vinovaţi, ei riscă privaţiune delibertate de la 5 pînă la 14 ani.

NISPORENI | Lucia Bacalu

S-au stins luminiţele de pebrad. Globurile și ghirlandele și-au ocupat locul în cutiile de păs-trare. Sărbătorile de iarnă au luatsfîrșit. Dar nu și amintirile…

În acele zile, elevii Școlii de ArteCălărași, însoţiţi de profesori, aufăcut o vizită la Centrul de plasa-ment pentru copiii cu dizabilităţi“Dorinţa”. Gazdele ne așteptau.

Cu multă atenţie au urmăritcopiii de la “Dorinţa” spectacolulprezentat de semenii lor de laȘcoala de Arte. Au luat cunoș-tinţă de instrumentele muzicale,la care au cîntat oaspeţii, au aflatcă degeţelele lor sînt în stare să

facă să rîdă sau să plîngă orice in-strument.

A venit apoi surpriza cea ma -re. Copiii de la “Dorinţa” au pre-zentat și ei un spectacol. Un ade -vărat concert de zile mari. Cîteemoţii, cîtă responsabilitate! Bra -vo doamnei Maria Mogîldea, bra -vo întregului colectiv.

La despărţire, am înţeles că amprimit o adevărată lecţie de viaţă.De la acești copii cu probleme desănătate, de la cei ce le sînt alături.Mulţumim pentru aceasta.

Tatiana Garciuc,profesoară la Școala

de Arte Călărași

De la o vreme, se creează impresiacă Moldova este cuprinsă de o isterietotală și o psihoză în masă. Am să văspun și de ce.

La finele săptămînii trecute, a nins.A nins mult și fără întrerupere. E iarnădoar și s-ar părea că lumea ar fi trebuitsă se bucure. Da de unde! A începuto adevărată isterie. Vezi Doamne, pe drumurile noastre se circulă cu greu-tate. Unii mai că nu au luat lupa să găsească vreun drum pe care nu a reușitsă treacă autospecialele de deszăpezire. Domniţele de pe la televiziunilenoastre publice și mai puţin publice alergau disperate pe străzi în căutareaunor senzaţii tari. Vai, cît de nemulţumite și dezamăgite se arătau cînd șo-ferii le spuneau că așa e iarna, e mai greu de circulat. Dar ce mai bucurie pecapul lor cînd dădeau peste vreun cetăţean mai nemulţumit – nu neapăratde drumuri, ci, mai degrabă, de viaţă! Începea isteria.

Vinovat e primarul, vinovat e ministrul, vinovat e președintele... Doarcetăţeanul simplu e nevinovat. El e victima. El e cel nedreptăţit și chinuit.Chiar dacă nu a luat niciodată lopata în mînă să iasă să-și curăţe zăpadamăcar din faţa casei sau a instituţiei în care lucrează. Chiar dacă, înainte dea porni la drum, știind că se apropie vijelia, nu s-a echipat cu toate cele ne-cesare. Nu contează. Bine că a nins, bine că cineva s-a împotmolit undevaîn zăpadă, bine că autospecialele nu au reușit să ajungă pe fiecare ulicioară.

Un spectacol dezgustător, la care asistăm de ani buni

Tot săptămîna trecută, la Ungheni a fost depistat un caz de gripă pandemică.A ajuns întreaga Moldovă ostatecă a unei adevărate psihoze în masă. Ei și cedacă cei mai buni specialiști în epidemiologie din republică încercau să spunăcă nu e vorba de o epidemie, că nu se întîmplă nimic grav. Nu-i interesant! Tre-buie cineva să moară. Trebuie cineva să se afle în comă. Trebuie cineva săpoarte măști de protecţie. Cei ce nu au fost în acele zile la Ungheni, dar au ur-mărit reportajele de la televiziunile noastre publice și mai puţin publice, cu si-guranţă, au rămas înmărmuriţi. Un oraș asediat, un oraș cuprins de groază, pa nicăși frică – asta au văzut. În realitate, nimic din toate acestea nu s-au întîmplat.

Bolnavă, rău bolnavă, Moldova noastră. Oare cine are nevoie de toatăaceastă isterie și psihoză în masă? Sau la mijloc e prostia și ignoranţa noas-tră, felul nostru de a fi?

([email protected])

Esențial | Lucia Bacalu

Isterie totală şi psihoză în masă

Poliţia a fost la înălţime. Tîlharii au fost descoperiţi

Promisiuni, promisuni şi iar promisiuni

Anul 2011. La ședinţa comună a guvernelorRomâniei și R. Moldova se anunţa falnic că, înscurt timp, va începe construcţia gazoductuluiIași-Ungheni, care va fi gata în 2012.

Liniște. Urmează apoi alt anunţ. Construcţia va în-

cepe în 2012, iar către 2014 conducta va fi datăîn exploatare.

Iată că ne trezim, în aceste zile, cu un al trei-lea anunţ. Construcția gazoductului Iași-Un-gheni va începe în mai 2013 și se va finalizala… sfîrșitul anului 2013. Declaraţia îi aparţineprim-ministrului Vlad Filat.

S-o vedem și pe asta. Conducta va avea olungime de 43 de kilometri, o capacitate ma-ximă de transport de 1,5 miliarde de metri cubipe an și va costa circa 20 de milioane de euro.

UNGHENI | Lucia Bacalu

Post-scriptum la sărbătorile de iarnă

În biserica din oraşul Corneşti

O biserică a lor, prima în istoria localităţii, este înălţată cu mult chin şi greutăţi

Page 3: Expresul NR 258

Social1 februarie 2013 3

Interpretul de muzică populară,Nicolae Paliţ a avut parte de o maresurpiză de ziua sa, pe 25 ianuarie cu-rent. Imediat după spectacolul aniver-sar, pe care l-a prezentat pe scena Pa -latului culturii din Ungheni, dînsul afost felicitat de un bun prieten într-unmod cu totul special.

„Extraordinar! Extraordinar! Iatăașa ceva chiar nu am mai avut vreo-dată”, doar atît a putut să exclame ar-tistul. Cadoul oferit nu a fost nimicaltceva decît o caricatură, executatăcu mult har de caricaturistul Alexan-dru Plăcintă din Ungheni.

„Mi-am dorit să redau farmeculcîntecului popular, dar și personalita-tea lui Nicolae Paliț. Sper că am reu-șit”, ne-a spus ulterior autorul lucrării.Dînsul ni s-a destăinuit că a avut ne-voie de două săptămîni pentru reali-

zarea caricaturii, timp în care a căutatîn internet surse de inspirație, adicăpoze, clipuri video cu Nicolae Paliț.

„Am vrut să-i ofer fostului meu co -leg un cadou mai deosebit, care să-iamintească mereu de prietenia noas-tră”, a mărturisit și cel ce a venit cuideea - Sergiu Scutaru, om de afaceridin Ungheni, care a copilărit cu Nico-lae Paliţ, apoi au lucrat împreună, laprefectura judeţului Ungheni. „Biroulde la etajul cinci ne-a unit”, aveau săspună în unison.

În aceeași seară, interpetul originardin satul Cetireni, raionul Ungheni, aavut parte încă de o surpriză. PrimăriaUngheni i-a acordat ”Premiul deExcelență”. A fost o premieră abso-lută, atît pentru artist, cît și pentruprimărie. Edilul orașului Ungheni avenit și cu un dar original: o vioară în

miniatură, executată de unul dintrecei mai cunoscuți lutieri din Mol-dova, Pavel Tălpălaru, și el ungheneande origine.

UNGHENI| Ina Landa

Nicolae Paliţ şi marele surprize de la Ungheni

În următorii doi ani, grădinița ”Gu -guță” din Ungheni are toate șansele sădevină un centru metodic model pen-tru dezvoltarea educației incluzive.Cadrele didactice de aici, dar și ungrup de părinți, vor beneficia de o in-struire profesionistă în domeniu. Lagrădiniţă vor fi amenajate și cabinetespeciale pentru chinetoterapie șimasaj pentru copii.

Toate acestea vor fi realizate în ca-drul proiectului ”Educație. Dezvol-tare. Integrare”, ce va fi implementatîn parteneriat cu Asociația pentru ca-

ritate și asistență socială ”Acasă” dinChișinău, fiind finanțat de Asociația”Janivo” din Olanda.

”În final, ne dorim o schimbare amentalității unui număr cît mai marede cetățeni în ceea ce privește atitudi-nea lor față de copiii cu cerințe edu ca -ționale speciale”, a subliniat Emilia Cu -curuzac, coordonatoarea de proiect.

Potrivit dînsei, proiectul prevedeși un schimb de experiență cu o gră -di niță incluzivă din Iași, România.Mo dele de bune practici urmează săle demonstreze educatorilor unghe-

neni și un grup de experți din Olandași Irlanda, care vor sosi la Ungheni înluna martie.

Costul total al proiectului este de52 mii de euro și are o durată de 24 deluni. Lansarea lui a avut loc pe 25 ia-nuarie.

Grădinița ”Guguță” a fost deschi -să, după o reparație capitală, pe 24 de-cembrie 2011. În prezent, 26 de cadredidactice se îngrijesc de educarea ce -lor 363 copii, dintre care 47 cu nevoispeciale.

UNGHENI | Ina Landa

Un centru metodic model pentru educația incluzivă

Anul trecut, graţie introduceriiunei taxe locale pentru deţinătoriiunităţilor de transport, în valoare de300 de lei, s-a reaprins speranţa pri-marilor, mai ales din localităţile ur-bane, că vor avea, în sfîrșit, banipen tru construcţia sau reparaţia unorstrăzi din orașele lor.

În bugetele locale pentru 2013 aufost deja planificate surse financiareimportante atît la venituri (din taxarespectivă), cît și la cheltuieli – pentruconstrucţia și reparaţia unor drumuri.

Dar, surpriză! Parlamentul a anu-lat această taxă locală, dublînd însătaxa în Fondul rutier. Deţinătorii deunităţi de transport vor plăti, practic,aceiași bani, dar nimic nu va mai ră-mîne în primării.

Ce vor face, în această situaţie, pri-marii noștri?

CĂLĂRAȘI“Toate intenţiile noastre bune au

fost zădărnicite”, a declarat primarulde Călărași, Nicolae Melnic. În cu-rînd, Consiliul orășenesc va trebui sărecurgă la prima, din acest an, rectifi-care de buget. “Nu este un moft alcuiva, ci consecinţa acestor modifi-cări neașteptate ale legislaţiei, adică a

unor schimbări ale regulilor de jocdin mers”, a spus primarul.

Reieșind din taxa locală pentru de-ţinătorii de unităţi de transport, Con-siliul orășenesc Călărași a aprobat, înbugetul pentru 2013, la venituri, 300mii de lei. Ulterior, acești bani, plusalte 100 de mii de lei din resurseleproprii, urmau să fie utilizaţi la con-struirea unui sector al străzii Gheor-ghe Asachi, foarte deteriorat la oraactuală. Acum, situaţia rămîne in-certă. “Locuitorii noștri de pe stradaGheorghe Asachi vor mai aștepta, nuse știe cît, lucrările de construcţie acarosabilului”, a spus, cu vădit necaz,primarul călărășean.

NISPORENIȘi primarul orașului Nisporeni,

Ion Gangan, s-a arătat nedumerit dedecizia respectivă a Parlamentului.“Am planificat, în bugetul pentru anul2013, peste 400 mii de lei la venituridin această taxă locală, bani careurmau să fie folosiţi pentru reparaţiastrăzilor din Nisporeni”, a explicatdînsul. Acum, potrivit edilului, stră-zile nisporenene vor fi reparate cu…aer. “Am rămas cu buza umflată”, aconchis dînsul.

Ar mai exista o soluţie: ca prima-rul să umble cu mîna întinsă și săceară bani de la Consiliul raional înacest scop. “Depinde de consilierii ra-ionali ce vor decide. Trebuie să se în-ţeleagă că cea mai mare circulaţie esteîn oraș, unde vin, practic, zilnic, uni-tăţi de transport din toate satele, astfelcă drumurile noastre sînt cele mai so-licitate”, a mai spus dînsul.

UNGHENI“Am trimis scrisori oficiale în Par-

lament, la Ministerul Finanţelor cusolicitarea să ne compenseze baniiplanificaţi în bugetul orașului pentrureparaţia drumurilor”, a declarat pri-marul de Ungheni, Alexandru Ambros.Este vorba de o sumă frumușică – 1milion 100 mii de lei, bani planificaţipentru reparaţia mai multor străzi dinUngheni. Deocamdată, Primăria nu aprimit nici un răspuns, iar primarulsusţine că nu sînt bani pentru suplini-rea bugetului la acest capitol.

Pînă una-alta, nu se va recurge larectificarea bugetului. Alexandru Am-bros este dispus să încerce toate mo-dalităţile legale pentru a obţine baniiplanificaţi.

Tudor Josanu, Lucia Bacalu

Şi în acest an, drumurile locale vor rămîne nereparate

Paşi importanţi spre reforma de descentralizare

Anul nou a început la Primăria Ungheni cu lansarea unui nou proiect – “Par-teneriat lărgit durabil pentru reforma de descentralizare”, implementat în par-teneriat cu Primăria Orhei și Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă.Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin Programul EuropeAid/132706/L/ACT/MD și are o durată de 24 luni.

Grupurile ţintă sînt formate din 120 de reprezentanţi ai autorităţilor publicelocale din 60 de localităţi ale raioanelor Ungheni și Orhei, dar și din 60 demembri ai 30 ONG-uri din aceste localităţi.

Graţie proiectului, vor fi create: o rețea a autorităților locale pentru spriji-nirea promovării politicilor publice și reformei de descentralizare, o rețea departeneriat civic - public pentru instituționalizarea mecanismelor de consultaredintre societatea civilă și instituțiile publice locale și o platformă electronicăpentru promovarea bunelor practici în dezvoltarea durabilă la nivel local.

O activitate cheie a proiectului va fi crearea Centrului-pilot de informarepentru cetățeni în orașul Ungheni, care va facilita obţinerea de informaţii pub -lice și va oferi persoanelor interesate informaţii legate de activitatea Primărieiși consiliului local.

Implementarea proiectului “Parteneriat lărgit durabil pentru reforma dedescentralizare” va demonstra că, prin impulsionarea dezvoltării durabile șiconsolidarea societăţii civile în cele două raioane, se pot face pași importanţispre prosperarea localităţilor.

Primăria îndeamnă locuitorii să participe la deszăpezire

Funcționarii Primăriei Ungheni, în frunte cu primarul Alexandru Ambros,au ieșit la deszăpezire. Ei au curăţat zăpada din preajma instituției în care mun-cesc.

Prin această acțiune, Primăria și-a dorit să transmită un mesaj tuturor un-ghenenilor să ia exemplu și să contribuie și ei la deszăpezire. „Cu tehnica spe-cială pe care o avem în dotare se intervine pe drumurile principale, pe străzi șicăile de acces. Trebuie să se implice fiecare dintre noi, pentru a curăţi zăpada șidin locurile unde autospecialele nu pot ajunge. Este vorba, în primul rînd, decurţile blocurilor de locuit. Mă adresez unghenenilor cu îndemnul de a parti-cipa la curățirea spațiilor adiacente instituțiilor în care activează, blocurilor încare locuiesc pentru confortul și siguranța tuturor”, a subliniat Alexandru Am-bros.

Menționăm că, în urma ninsorilor abundente de la finele săptămînii trecute,ÎM ”Servicii Comunale” Ungheni a acționat promt și cu rapiditate, astfel încîtstrăzile orașului au fost în permanenţă practicabile, iar transportul s-a deplasatfără dificultate.

ÎM „Servicii Comunale” monitorizează și în continuare situația și este pre-gătită să acționeze în regim non-stop, pentru a interveni în orice situație.

În atenţia părinţilor ce doresc să-şi dea copiii la grădiniţă

Primăria Ungheni aduce la cunoștință faptul că, în perioada martie-august,vor fi primite actele de înmatriculare a copiilor cu vîrsta de 3 ani (anul nașterii2009-2010) în instituțiile preșcolare pentru anul de studii 2013-2014.

Pentru solicitarea unui loc în instituţia preșcolară, este necesar ca pă-rinţii să prezinte următoarele acte:

• Cerere• Copia adeverinţei de naștere a copilului• Copiile buletinelor de identitate ale părinţilor (părintelui, tutorelui)• Certificatele de la locul de muncă al părinţilor.Toate actele vor fi depuse la Primăria orașului Ungheni, biroul 203.Tel.: 023622962.

În atenţia amatorilor de şahÎn perioada 8-10 februarie 2013, Primăria Ungheni organizează Campiona-

tul orașului Ungheni la șah. Acesta se va desfășura în incinta Școlii de Sport Un-gheni, Clubul de șah.

Prima rundă va începe la ora 15.00, pe 8 februarie.Sînt invitați să participe toți doritorii.

Știri din Primăria Ungheni P

În aceste zile, 15 tineri din satelecălărășene studiază modalităţile deiniţiere a unei afaceri în agricultură.Potrivit vicepreședintelui raionuluiCălărași pe problemele agriculturii,Petru Cosoi, candidaţii pentru aceas -tă școlarizare au fost selectaţi din rîn-durile celor ce au manifestat dorinţade a activa în domeniul agriculturii.Cei mai mulţi dintre ei, cinci la număr,sînt din Hirova, alţi doi - din Sipoteniși cîte unul din alte sate ale raionului.

Petru Cosoi a mai spus că selec-tarea tinerilor pentru școlarizare înagricultură continuă, subliniind, to-todată, că ea este atractivă prin faptulcă toate cheltuielile sînt suportate de

către Guvern, prin intermediul uneistructuri specailizate și finanţată dinmijloacele Fondului Internaţionalpentru Dezvoltarea Agriculturii, ca -re activează în Moldova din anul2006. În plus, a mai precizat sursa ci-tată, tinerii cu vîrsta de pînă la 30 deani, care vor iniţia în cadrul acestuiProgram o afacere în agricultură, vorbeneficia de un credit de pînă la 300de mii de lei pe an, din care 40% vafi nerambursabil. Restul banilor vortrebui să fie returnaţi, dar eșalonat,într-o perioadă mai lungă, astfel încîttinerii fermieri să-și poată consolidaafacerile iniţiate în agricultură.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

E în toi şcolarizarea viitorilor fermieri

În fotografie: Nicolae Paliţ “la pătrat”

Page 4: Expresul NR 258

Viața de lîngă noi1 februarie 20134

Şi acum, ca şi înainte, respectă cu sfinţenietradițiile și obiceiu-rile ucrainești

Mătușa Pelagheia Zburliuc esteuna dintre longevivii ucraineni ai sa-tului Novaia Nicolaevca (Ungheni).La cei 81 de ani ai săi, bătrîna nu con-cepe lanțul sărbătorilor de iarnă fărăde Nașterea Mîntuitorului, sărbăto-rită, ca mai în toate satele noastre, la7 ianuarie.

Și acum, ca și înainte, respectă cusfinţenie tradițiile și obiceiurileucrainești, pe care le-a moștenit de lapărinţi. Acum, încearcă să le trans-mită mai departe, nepoților șistrănepoților săi.

Își amintește cît de mult aștepta, încopilărie, Crăciunul, numit la ei ”Riz-dvo”. ”În seara de ajun, aduceam încasă un braț de fîn și paie, pe care pre-săram nuci și bomboane. Astfel, erarevocată memoria ieslei în care s-anăscut Isus”, povestește mătușa Pela-gheia, subliniind că acest obicei senumea “Diduh”. Tot în seara de ajun,ucrainenii din Nicolaevca nu uitau săpună la icoană un snop de grîu, iaralături - o farfurioară cu grîu fiert, în-dulcit cu miere și o candelă aprinsă.

Odată cu trecerea timpului, acesteobiceiuri s-au dat uitării, însă farme-cul sărbătorii s-a păstrat. Totuși, și acumexistă anumite tradiţii. În ajun de Cră -

ciun, pe masă se pun 12 feluri de bu-cate, toate de post. “Acestea semnificălunile anului, dar și numărul aposto-lilor lui Hristos”, explică bătrîna. Nulipsesc niciodată la ucraineni colțu na -șii cu cartofi, varză și vișine, dar și pru-nele fierte. Obligatorie este coliva.

Și astăzi se mai păstrează tradițiade a merge cu ”taina vecera” - o po-mană specială, oferită reciproc de finiși nănași. ”Pomana trebuie să includăneapărat o farfurioară cu grîu fiert, olingură, un colăcel, un ștergar, dul-ciuri și, desigur, o lumînare aprinsă desufletul celor morți”, spune mătușa.Dînsa recunoaște că nu i-au mairămas mulți fini, dar pomenele, totuși,sînt pregătite - pentru cei patru nepoțiși trei strănepoți ai ei, pe care îiașteaptă cu drag în seara de 6 ianuarie.

Pe 7 ianuarie, de Crăciun, pe masăapar bucatele din carne – adevăratedelicii. Ucrainenii obișnuiesc, la fel cași moldovenii, să sacrifice porcii înajunul Crăciunului.

În ziua Nașterii Domnului, dedimineață, toți copiii din sat merg cuSteaua, iar gospodarii îi răsplătesc cudulciuri, colaci și bani. În acest an,doar 12 copii au venit cu Steaua la Pe-lagheia Zburliuc. ”Au fost ani cîndpregăteam cîteva coșuri bune cu nuci,bomboane, biscuiți ca să-mi ajungăpentru toți. Acum, din an în an, totmai puțini copii vin să colinde”,spune, cu regret, bătrîna, remarcîndcă nu exclude faptul că și acest obiceifrumos va dispărea cu timpul.

Romii sărbătorescCrăciunul exact ca şi moldovenii

“Nu avem obiceiuri speciale, alenoastre”, ne-a spus Semion Ibrian,consilier local, profesor de istorie,unul dintre cei mai văzuţi oameni dinVulcănești (Nisporeni), satul cu ceamai numeroasă comunitate de romi -86% din întreaga populaţie a localită-ţii. ”Romii sărbătoresc Crăciunul exactca și moldovenii”, a subliniat dînsul.

Potrivit lui Semion Ibrian, romi-lor, la fel ca și moldovenilor, le placesă se întîlnească, de sărbători, cu prie-tenii și rudele la mese copioase, încăr-cate cu de toate. Ca și moldovenii,sărbătoresc de două ori Crăciunul șiAnul Nou, doar că merg cu uratulnumai o singură dată – în seara de 13ianuarie, de Sf. Vasile.

Și tradiția de a sacrifica porcii în aju - nul Crăciunului este respectată, căci ro-mii, susţine Semion Ibrian, nu-și imagi-nează cum ar fi să nu aibă pe masa de

sărbătoare, la 7 ianuarie, ”o fripturicădin carne de porc cu mămăliguță șibrînză de oi”. Există, totuși, un obiceial lor - atunci cînd porcul este sacrifi-cat, unii obișnuiesc să-i bea din sîngelecald, căci se crede că aceasta este o mo -dalitate de reînnoire a sîngelui propriu.

De notat că romii din Vulcănești,plecaţi în lumea mare, revin acasă desărbători. E o legitate pentru ei. Eulucru sfînt să fie împreună la cele maiimportante sărbători.

Ina Landa

Obiceiuri și tradiții de Crăciun

În fotografie: Pelagheia Zburliuc din Novaia Nicolaevca.

Nisporeneanul Mihai Ciorici, deputat ales în primul Parlament democratic din RepublicaMoldova, afirmă sus şitare: „Eu nu am participatla votarea Declaraţiei deIndependenţă, dar amsemnat acest document”.

Potrivit dînsului, în ziua de 27august 1991, el se afla într-o depla-sare de serviciu în România, astfelcă nu a putut nicidecum să participela votare. A doua zi însă, a revenit înParlament și a semnat Declaraţia deIndependenţă, la fel cum au făcutmulţi alţi colegi de ai săi. „Cred căau fost cîteva zeci”, a accentuat dîn-sul. Și, ca să fie mai convingător, fos-tul deputat a menţionat că face par teși din Asociaţia „Parlamentul-90”.

Fiind întrebat de ce, totuși, îndreptul numelui său din cartea „Par-lamentul” este scris: „Nu a partici-pat la votare”, dînsul a spus că nupoate să-și explice acest fapt.

În ceea ce privește lipsa numeluisău din Decretul privind conferirea„Ordinului Republicii” unui grup dedeputați în Parlamentul RepubliciiMoldova de legislatura a XII-a –semnatari ai Declaraţiei de Inde-pendenţă, semnat de șeful statuluiNicolae Timofti pe 28 decembrie

2012, Mihai Ciorici ne-a spus că,deocamdată, nu a văzut acest decretși nu poate să se pronunţe asupralui. Totodată, a remarcat că, chiardacă nu se numără printre cei cărorale-a fost conferită cea mai înaltă dis-tincţie în stat, nu-i nici o problemă.Pînă la urmă, nu ordinul contează.

De notat că numele lui MihaiCiorici nu se regăsește nici în De-cretul președintelui Mircea Snegurdin 22 august 1996 „Cu privire ladecorarea cu distincţii de stat a de-putaţilor în Parlamentul RepubliciiMoldova de legislatura a douaspre-zecea”, prin care unui grup de 276de deputaţi semnatari ai Declaraţieide Independenţă li s-a conferit me-dalia „Meritul civic” – „cu prilejulcelei de-a cincea aniversări din ziuaadoptării Declaraţiei de Indepen-denţă și pentru meritul de a-și fiadus contribuţia la actul de procla-mare a Republicii Moldova ca statsuveran, independent și democra-tic”.

Totuși, Mihai Ciorici are medalia„Meritul civic”, pe care a primit-omai tîrziu decît colegii săi deputaţi– pe 23 decembrie 1996. Are și unordin. Președintele Vladimir Voro-nin, printr-un decret din 2 aprilie2007, i-a conferit Ordinul „GloriaMuncii” – „pentru muncă îndelun-gată și prodigioasă, contribuţie la

Peste ani, despre semnarea Declaraţiei de independenţă

Dacă poliţia nu ar fi reac-ţionat prompt, o localitatedin raionul Călăraşi s-ar fi aflat, poate şi azi, sub imperiul fricii, avînd certi-tudinea că în sat a apărutun criminal în serie.

Potrivit unui comunicat de presă alMinisterului Afacerilor Interne, în unași aceeași noapte, în unul și același sat,trei inși au violat o femeie, după careau răpit și au violat alte două tinere,una dintre care era minoră. În plus, aubătut și cîteva persoane nevinovate.

Suspecţii au fost reţinuţi de poliţiacălărășeană la scurt timp după ce oa-

menii legii au fost anunţaţi de infrac-ţiunile respective.

Este vorba de trei tineri, cu vîrstacuprinsă între 19 și 23 de ani. Aceștiași-au recunoscut vina și au povestit îndetalii despre cele întîmplate.

Astfel, în noaptea de 9 spre 10 ia-nuarie, ei au spart lacătul de la ușaunei case din sat, au intrat înăuntru, i-au bătut zdravăn pe cei doi barbaţiaflaţi în casă în acel moment: frateleși concubinul victimei. Pe femeie autîrît-o în camera vecină, unde și-aubătut joc de ea.

Li s-a părut puţin. Au trecut la oaltă casă din vecinătate. Aici au găsit

dormind mai multe persoane. Dupăce le-au maltratat pe toate, au răpit-ope nepoata proprietarei casei, o fatăîn vîrstă de 17 ani, și pe o tînără în vîr-stă de 25 de ani, ce se afla în ospeție.Le-au dus în casa unuia dintre sus-pecţi și le-au violat.

Cei trei sînt locuitori ai raionului Că-lărași, iar în noaptea cu pricina eraubeţi. Acum, sînt acuzaţi de: violare dedomiciliu, huliganism, viol, răpire depersoană, acţiuni violente cu caractersexual săvîrșite cu bună știinţă asupraunui minor. Ei riscă o pedeapsă cu în-chisoare pe un termen de pînă la 12 ani.

CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Răpiri, violuri, bătăi – toate într-un sat şi într-o noapte

A vrut să se încălzească cu o pla-pumă electrică, dar a „înfierbîntat” unbloc întreg. Este cazul unui tînăr, învîstră de 27 de ani, din Ungheni. Înseara de 13 ianuarie, el a lăsat în prizăplapuma electrică pe care o utiliza casă se încălzească și a plecat la un prie-ten. Nimeni nu știe ce s-a întîmplat înlipsa lui, dar, peste o bucată de timp,în apartamentele vecinilor a ajuns unmiros puternic de fum. Oamenii aualertat pompierii.

”Cînd am sosit la fața locului, tînă-rul încerca să stingă incendiul cu for -țele proprii”, povestește Marcel Sîrbu,șeful Unității de pompieri și salvatoria Direcţiei Situaţii Excepţionale Un-gheni. Dînsul a comunicat pentru ”Ex-presul” că primul lucru pe care l-aufăcut pompierii a fost deconectareaenergiei electrice a întregii scări undes-a produs incendiul. Numai dupăaceea au stins focul care, la acel mo-ment, a cuprins întreg patul.

„Norocul băiatului că nu dormeaatunci, cu plapuma respectivă pesteel, căci rezultatul ar fi putut fi unul tra-gic”, a accentuat Marcel Sîrbu.

Acum, cel mai probabil, tînărul va fitras la răspundere contravențională, pen-tru încălcarea regulilor de securitatecontra incendiilor la exploatarea apa-ratelor electrice. Neatenția sa a pus înpericol viața oamenilor din preajmă șiar putea să-l coste între 200 și 400 de lei.

UNGHENI| Ina Landa

Încălzire cu foc şi pară

Page 5: Expresul NR 258

Actual1 februarie 2013 5

Interpretul EL Radu își dorește înrolul principal, pentru clipul la noua sapiesă, “Despre ea”, o fată frumoasă, in-teligentă și – de ce nu? - ungheneancă.“Nu neg: Ungheniul are fete frumoase,carismatice și inteligente”, ne-a spus. Înplus, și el își trage rădăcinile de la Un-gheni, din satul Pîrliţa.

Castingul pentru selectarea celei maipotrivite domnișoare deja a fost anunţat.Doritoarele pot expedia cîteva poze șiCV-ul pe adresa: [email protected], după 15 februarie, o comisiespecializată va selecta finalistele. Aces-tea vor fi invitate la un interviu, la Chi-șinău. „Să vedem cît de mult își dorescrolul”, a explicat EL Radu.

Pentru a avea șanse de a fi alese, dom -nișoarele trebuie să aibă înălţimea între165 și 173 cm. Și încă un detaliu: cele cevor trece în etapa a doua, chiar dacă nuvor ajunge să joace rolul central în clip,vor avea acces liber la lansarea oficială aacestuia, într-un local din Chișinău.

Chiar în prima săptămînă, EL Radua primit peste 80 de cereri de la domni-șoare din toată ţara. “Nu mă așeptam săfie atît de multe”, a recunoscut. Nu arstrica să fie și mai multe. Cine știe, poatecă are norocul să fie selectată chiar o un-gheneancă. Sau poate cineva din Nispo-reni ori Călărași.

Clipul, despre care, deocamdată, nuse dau detalii, va fi lansat pe 26 aprilie,cînd interpretul va împlini 26 de ani.

EL Radu (Radu Gulica) s-a născutîntr-o familie de pedagogi. În 2005, ab-solvește liceul din localitatea sa de baș-tină, apoi studiază la Facultatea de limbistrăine a Universității de Stat din Chi -șinău. În 2008, își începe cariera muzi-cală. Peste un an, în 2009, la FestivalulInternațional de Muzică „SlaveanskaiaZvezda” din Rusia, obţine Premiul spe-

cial pentru „Cea mai originală piesă”. În2012, a avut o colaborare cu Geta Bur-lacu, cîntînd în duet piesa „Amintiri”.

„Despre ea” este ultima sa piesă, obaladă pop-rock. Muzica îi apaţine unuialt unghenean talentat, Ivan LincovskyJr., iar versurile au fost scrise, ca, de alt-fel, la multe alte piese, de însuși inter-pretul. EL Radu dorește să-și lansezeclipul la piesa „Despre ea” și în Româ-nia.

Lucia Bacalu

“Despre ea” cu o domnişoară pe cinste

Lumea nu înţelege ce înseamnăprotecţia civilă și este greu de lucratla capitolul mentalitatea oamenilor.De această părere este Dumitru Sasu,șeful Serviciului protecţie civilă a Di-recţiei situaţii excepţionale Ungheni.

„Este păcat că în instituţiile de în-văţămînt nu se mai studiază instruireaprimar-militară”, a opinat dînsul. To-tuși, susţine șeful Direcţiei Situaţii Ex-cepţionale Ungheni, Iurie Ciolan, insti -

tuţiile de învăţămînt nu sînt uitate.Acestea sînt atrase în unele aplicaţiice ţin de situaţiile excepţionale. „Une -ori, chiar mă mir că elevii încă își dauinteresul și cunosc anumite lucruri înceea ce privește primul ajutor medicalsau stingerea incendiilor”, a menţio-nat dînsul.

Este regretabil însă faptul că oparte din primari nu vor să conștien-tizeze cît de importantă este protecţia

civilă pentru localităţile lor și folosescbanii destinaţi pentru aceasta în altescopuri, a remarcat Iurie Ciolan.Chiar dacă mai este mult de lucru laacest capitol, se observă deja o ame-liorare în acest sens. „Sper că, în tim-pul cel mai apropiat, va fi mai ușor delucrat atît cu administraţia publică lo-cală, cît și cu oamenii de rînd”, a opi-nat dînsul.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Mentalitatea oamenilor, cel mai greu capitol

Acum două-trei săptă-mîni, Tudor Darie, peatunci consilier al pre-mierului Vlad Filat, plasape o reţea de socializareurmătorul mesaj: „În cîteva luni, Guvernul vafinaliza dotarea tuturorcăminelor studențești din Republica Moldova(inclusiv cele din raioane)cu cîte o sală de compu-tere. 1200 computere vor ajunge în cîteva zileîn R. Moldova și, ulterior,transmise universităților,colegiilor și școlilor profesionale”.

Chiar așa să fie? Răspunsul l-amcăutat la colegiile și școlile profesio-nale din regiune.

„Pentru prima dată aud așa ceva”,ne-a spus Vera Popov, director ad-junct la Școala profesională din Un-gheni, după care a ţinut să sublinieze:„Ar fi foarte bine dacă se va întîmplaașa, pentru că astfel elevii noștri voravea mereu o ocupaţie, vor căuta îninternet informaţiile de care au ne-voie la disciplinele pe care le studiază”.

Vera Popov ne-a asigurat că, în cazulîn care va avea vești în ceea ce priveșteaceste computere, imediat ne vaanunţa.

Nici Ion Oboroc, directorul Cole-giului agroindustrial din Ungheni, nuștia nimic despre dotarea căminelorstudenţești cu computere. Chiar dacăa rămas uimit de noutate, nu a ezitatsă ne spună că e gata oricînd pentru aprimi computere noi, mai ales că la fi -e care etaj din căminul studenţesc exis -tă cîte o sală de calculatoare. Este ade -vărat, tehnica e foarte veche și eleviinu prea reușesc să se folosească de ea.„Avem unde instala computere noi,totul este pregătit, chiar și acces la in-ternet avem”, a accentuat directorul.

Mult mai informat s-a dovedit a fiValeriu Jardan, directorul Colegiuluide medicină din Ungheni. „Este vor -ba despre un proiect, lansat cu cevatimp în urmă de Guvern. Am expedi -at și noi o solicitare, dar, deocamdată,nu am primit nici un răspuns”, a spusdînsul, menţionînd, totodată, că ori-cînd sînt binevenite computerele încăminele studenţești.

Directorul Colegiului pedagogicdin Călărași, Gheorghe Șapoval, a re-cunoscut că nici nu a auzit de dotarea

căminelor cu calculatoare. Dar nu îieste de mirare. Poate că instituţia pecare o conduce nici nu se află în vizo-rul Guvernului. Vorba e că din toam -nă, ne-a spus dînsul, Colegiul peda go-gic se va transforma în liceu pedago-gic. „E posibil ca atunci să avem maimari șanse, se va schimba statutul șipoate vom avea parte de noi investi-ţii”, a specificat directorul.

Nici Dumitru Lupei, directorulȘcolii profesionale din Nisporeni, nucrede că ar putea ajunge în instituţiecomputere noi. Nici măcar nu a auzitde acest proiect al Guvernului. To-tuși, dacă minunea se va produce și,într-o bună zi, va fi anunţat de o even-tuală donaţie de calculatoare, estegata să le primească. „Sala de odihnăva fi transformată într-o sală de com-putere, vom numi și un reponsabil.Programul de lucru va fi reglementat,iar accesul la reţelele de socializare –limitat, astfel ca elevii să aibă timp săcaute cît mai multă informaţie utilăpentru obiectele de studii”, a menţio-nat dînsul.

Pînă atunci însă mai este. De lavorbe la fapte calea nu-i chiar atît descurtă în Republica Moldova.

Natalia Junghietu

Nici pomeneală de computere în căminele studenţeşti

La gura sobei, dar... atenţie! Prejudicii în valoare de 619290 lei, şase persoane decedate, printre care doi copii – iată ce au lăsat în urmă cele 36 de incendii produse, în anul 2012, în raionul Nisporeni. Din cauza focului, au fost distrusepatru unităţi de transport, două întreprinderi private. Au avut de suferit şi 30 de gospodării ale cetăţenilor.

Pompierii au făcut tot ce le-a stat în putere ca să oprească furia focului,astfel fiind salvate bunuri materiale de aproximativ 2257000 lei. Potrivit luiGrigore Rîlea, șeful unităţii de salvatori și pompieri a Secţiei situaţii excep-ţionale Nisporeni, cea mai frecventă cauză a producerii incendiilor, în 2012,a fost încălcarea regulilor securităţii contra incendiilor la exploatarea sobe-lor și a canalelor de evacuare a fumului.

Pentru că sîntem în miez de iarnă, Secţia situaţii excepţionale Nisporeniatenţionează cetăţenii să fie atenţi cu sobele, să nu admită supraîncălzirealor, să aibă grijă ca în faţă să fie instalată o placă metalică, cu dimensiuneade 50x70 cm, să nu plaseze în apropierea sobelor obiecte ce ar putea lua focușor. Se interzice aprinderea focului cu lichide ușor inflamabile.

Sînt reguli simple care, fiind respectate, reduc foarte mult riscul izbuc-nirii incediilor.

Nisporenenii își mai amintesc, cu siguranţă, tragedia ce s-a produs la Se-liște, cînd, în urma unui incendiu, au ars de vii doi copilași. „Nu lăsaţi copiiisinguri în casă, nu lăsaţi focul în sobă fără supraveghere”, avertizează pom-pierii. Și verificaţi periodic starea sobelor și a coșurilor de evacuare a fumului.

NISPORENI | Ina Landa

În fotografie: EL Radu. Foto: facebook.com

Am rămas plăcut surprinssă aflu că, printre satelecu un număr mare deabonaţi la “Expresul”, Bra-vicea deţine întîietateanetă în raionul Călăraşi -circa 150 de abonamentepentru prima jumătate a anului curent.

Primarul Constantin Popa expli -că această performanţă prin faptul căs-au implicat toţi cei interesaţi, inclu-siv primăria, consilierii locali, inte-lectualii, care au îndemnat oameniisă se aboneze la ziarul regional. Dar,a ţinut dînsul să precizeze, meritulprincipal e al celor patru factori poș-tali din sat, în frunte cu șefa oficiului,Elena Uncu. De la ea aveam să aflucă este unul dintre puţinii - trei-patru - specialiști în domeniu din ra-ionul Călărași, ea absolvind, cu maimulţi ani în urmă, Tehnicumul deTelecomunicaţii. Am mai aflat că es -te consilier local, aleasă pe listelePartidului comuniștilor, dar cu care,a ţinut să precizeze cu o deosebităinsistenţă, nu are nimic în comun. Afost un joc al întîmplării din timpulcînd se întocmeau listele candidaţi-lor la funcţia de consilieri locali.

Cu o dezinvoltură demnă de in-vidiat, Elena Uncu a explicat cum șide ce s-a ajuns la această performan -ţă în ceea ce privește abonarea la“Expresul”: “Odată cu dispariţia fos-tului ziar raional, oamenii noștri numai aveau acces la informaţia locală.Astfel că “Expresul” a fost binevenit.Apoi, costul abonamentului este des -tul de accesibil. După ce am citit per -sonal cîteva ediţii ale ziarului, m-amconvins că “Expresul” are o politicăeditorială destinată și cititorului sim-plu, adică publică materiale accesi-bile și sub aspect de conţinut, dar șide limbaj. În sfîrșit, am orientat po-

tenţialii abonaţi la faptul că, prin in-termediul acestui ziar, vor putea săse felicite reciproc cu ocazia diverse-lor evenimente din viaţa lor, să facădiferite anunţuri - toate acestea lacosturi destul de acceptabile pentrubuzunarul unor săteni care, se știe,nu prea au bani pentru aceasta”. ȘefaOficiului poștal din Bravicea s-a dec -larat mulţumită de rezultatul obţi-nut, expimîndu-și speranţa că, cu tim -pul, numărul bravicenilor abonaţi la“Expresul” va crește, pentru că, a sub -liniat dînsa, “un om informat esteunul mai puternic”.

Dar, a ţinut ea să puncteze, “și zia-rul trebuie să fie pe potriva așteptă-rilor cititorilor, să publice în paginilesale temele cele mai stringente, să nuocolească realităţile vieţii de zi cu zi,fie ele bune sau mai puţin bune”.

Tot de la ea am mai aflat că la Bra-vicea oamenii citesc, citesc și alteziare. Cei interesaţi fie că le abo-nează, fie că le cumpără direct de laOficiul poștal.

Numai cuvinte bune despre acti-vitatea poștașilor de la Bravicea amauzit și de la Natalia Jeverdan, direc-toarea Centrului de Poștă Călărași,care, în alte situaţii și cu privire la alţifactori poștali din raion este mai re-zervată.

Referindu-se la Elena Uncu, caree și consilier local, primarul Con-stantin Popa a precizat că este activăși aduce în atenţia consiliului celemai actuale subiecte, multe dintrecare servesc ulterior drept temeipentru deciziile luate de acesta.

Deci, dacă se dorește, dacă omulmanifestă dragoste și aplecare faţăde profesia sa, faţă de obligaţiunilesale, reușește. Asta a demonstratElena Uncu – că e omul potrivit lalocul potrivit.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Expresul.comPublicitate: [email protected] / 079461811

Deci, se poate!

Cu dragoste şi aplecarefaţă de profesia sa

Page 6: Expresul NR 258

Fragmentarium1 februarie 20136

ONG-urile de media:Mihai Ghimpu trebuiesă-şi ceară scuze publice pentru atacurile împotrivamass-media

Organizaţiile neguvernamen-tale din domeniul mass-media suntindignate de atitudinea incalifica-bilă și lipsită de respect faţă de jur-naliști și instituţiile mass-media,manifestată de deputatul în Parla-mentul Republicii Moldova și pre-ședintele Partidului Liberal MihaiGhimpu în emisiunea “În profun-zime”, difuzată la postul de televi-ziune PRO TV Chișinău la 28ianuarie 2013. Considerăm inad-misibile asemenea atacuri lansatecu rea-credinţă de politicieni, înspecial de reprezentanţii alianţei deguvernământ. Este revoltător faptulcă Mihai Ghimpu îi eticheteazădrept “cumpăraţi și răscumpăraţi”tocmai pe acei jurnaliști care au rea-lizat investigaţii jurnalistice profe-sioniste și au reflectat obiectivincidentul tragic din Pădurea Dom-nească și reacţiile care au urmat.

Organizaţiile semnatare îi rea-mintesc liderului liberal de rolulesenţial al presei de „câine de pază”al democraţiei care urmărește inte-resul public, inclusiv mediatizeazăcu ochi critic actul guvernării. Deasemenea, semnatarii reamintescde angajamentele asumate de Ali -an ţa pentru Integrare Europeanăprivind garantarea libertăţii preseiși asigurarea condiţiilor necesarepentru dezvoltarea mijloacelor deinformare în masă. În opinia sem-natarilor, asemenea atacuri repre-zintă un grav derapaj de la normeledemocratice, deoarece ele sunt înmăsură să intimideze presa, iar aso-cierea tuturor jurnaliștilor cu ceicare așteaptă “oase” de la politicienieste defăimătoare în raport cu pro-fesioniștii din domeniul mass-media. Situaţia este cu atât maigravă, cu cât declaraţii similare aufost făcute anterior și de alţi repre-zentanţi ai Puterii și Opoziţiei, ceeace demonstrează dorinţa politicie-nilor de a le dicta jurnaliștilor și dea influenţa conţinutul editorial alinstituţiilor mass-media.

Organizaţiile semnatare îi cer luiMihai Ghimpu să prezinte scuzepublice pentru atacurile lansate îm-potriva mass-media în emisiunea“În profunzime” și să renunţe la re-torica acuzatoare în raport cu jur-naliștii.

Asociaţia Presei Indepen-dente, Centrul pentru Jurnalism

Independent, Centrul "Acces-Info”, Asociaţia Presei Electro-

nice, Centrul de InvestigaţiiJurnalistice, Comitetul pentru

Libertatea Presei, Uniunea Jurnaliștilor din Moldova

Multstimate domnule Nicolae Popa din Bravicea, Cu 90 de ani în urmă, într-o zi ca cea de ieri, 31 ianuarie, a anului 1923,

dumneavoastră veneaţi în lumea aceasta mare şi frumoasă, spre bucuria uneifamilii de ţărani din Onişcani, Călăraşi. A fost, probabil, în acea zi, o conjunc-tură fericită a astrelor, pentru că viaţa pe care aţi trait-o a fost, pe cît de întor-tocheată, pe atît şi de norocoasă: atît pentru dumneavoastră, cît şi pentru ceidin jur.

Aţi avut fericirea să faceţi şcoala primară românească din satul de baştină,apoi să studiaţi la Colegiul pentru Silvicultură din Chişinău. După aceasta, aţifost brav ostaş al Armatei Române. Ulterior, aţi lucrat în cele mai diverse locurişi funcţii, uneori - conform specialităţii, alteori - conform circumstanţelor vremii.

Din anul 1961, aţi devenit cu adevărat bravicean, lucrînd pînă la pensio-nare, în 1989, şef al Ocolului Silvic din Bravicea. Alături v-a fost, începînd cu1952, soţia Ga lina, cu care aţi crescut şi educat trei copii, cu un destin bineîmplinit şi ei. Mai mult, fiul Valentin, spre mîndria dumneavoastră, a preluatştafeta de silvicultor, acum fiind şef-adjunct al Ocolului silvic pe care l-aţi diri-guit mulţi ani dumneavoastră.

Pe tot parcursul vieţii şi al activităţii, aţi dat dovadă de competenţă, disci-plină, atitudine grijulie faţă de subalterni, respect faţă de toţi cei din jur. Aţiparticipat activ la viaţa comunităţii noastre, fiind ales în mai multe rînduri con-silier local.

De mai mulţi ani, sînteţi la odihna binemeritată şi vă bucuraţi de rezultateleeforturilor şi muncii dumneavoastră îndelungate.

Cu ocazia împlinirii venerabilei vîrste de 90 de ani, Primăria Bravicea, Con-siliul local şi toată lumea bună de la noi vă felicită călduros, dorindu-vă multăsănătate, ani mulţi, fericiţi şi o bătrîneţe uşoară pînă la capăt.

În numele tuturor, semnează primarul Constantin Popa

Pe 31 ianuarie, fostul şef al Ocolului silvic Bravicea, Călăraşi, NicolaePopa, şi-a sărbătorit cea de-a 90-a aniversare. A muncit toată viaţa, a de-monstrat că este nu doar un specialist foarte bun, ci şi un om de omenie. Timpde 28 de ani, s-a aflat în fruntea Ocolului silvic din Bravicea. Şi acum localniciiîi sînt recunoscători pentru activitatea pe care a desfăşurat-o, lăsînd în urmădealuri împădurite, poiene înmiresmate, un mediu sănătos.

A muncit peste 40 de ani. A avut o viaţă zbuciumată, dar frumoasă. Cu si-guranţă, are cu ce se lăuda. În primul rind, cu feciorii săi, cu cei şapte nepoţişi doi strănepoţi.

Zeci de diplome a adunat pe parcusrsul anilor, decernate de cele mai înalteforuri de specialitate. În 1982, i s-a acordat titlul de silvicultor emerit al Repub -licii Moldova. A meritat şi merită pe deplin înalta noastră apreciere şi tot res-pectul.

Cu ocazia aniversării a 90-a, vă transmitem, multstimate Nicolae Popa,cele mai sincere urări de bine, multe felicitări. Să vă de Domnul sănătate, zilesenine şi numai bucurii.

Tot ce aţi creat dumneavoastră, fîşiile forestiere şi pădurile de la Bravicea,vor rămîne pentru multe decenii o mărturie vie a eforturilor şi muncii dumnea-voastră cu abnegaţie. Să ne trăiţi mulţi ani înainte!

Cu respect, Tudor Botnaru, vicedirector general al Agenţiei „Moldsilva”,

Nicolae Dorojoc, Nicolae Şichimaca, Ivan Malearciuc, silvicultori emeriţi, Chiril Coşeru, directorul Întreprinderii silvice din Călăraşi,

Dumitru Galupa, directorul Institutului de cercetări şi amenajări silvice

Stimați consilieri ai Consiliului Orășenesc Ungheni, stimaţi lucrători ai primăriei,Cu prilejul Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică

locală, vă adresez sincere felicitări, însoțite de urări de sănătate, bucurii șisuccese mari în activitate.

Sărbătorită pentru prima dată în acest an, pe 1 februarie, îmi exprim con-vingerea că această zi va deveni o bună şi trainică tradiţie ce se va înscrietemeinic în calendarul sărbătorilor profesionale.

Instituirea Zilei autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publicălocală nu reprezintă o simplă celebrare a unei zile profesionale, ci constituieo recunoaștere a eforturilor enorme pe care reprezentanții APL le întreprindzilnic în soluționarea problemelor cetățenilor și dezvoltarea social-economicăa comunității. Prin intermediul Primăriei orașului Ungheni, cetățenii participăla viața publică, își apăra drepturile și își rezolvă problemele, datorită dialo-gului constant.

Țin să-mi exprim întreaga gratitudine pentru înțelegere și susținere, pentrumunca pe care o realizați, pentru devotamentul și profesionalismul pe careîl demonstrați în activitatea de zi cu zi. Lipsa resurselor financiare suficiente,numărul mare de probleme nu ne sperie, dimpotrivă ne motivează și maimult pentru a atrage noi investiții întru asigurarea stabilității sociale și eco-nomice a orașului, spre binele unghenenilor.

Vă doresc să vă înconjoare întotdeauna dragostea apropiaţilor, respectul,fidelitatea colegilor şi recunoştinţa oamenilor. Noi realizări în activitatea pro-fesională, multe bucurii, fericire, putere pentru continuarea lucrului pe care-lfaceţi cu dăruire, linişte şi căldură în suflet.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

AnunţDirecţia Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport (DGRÎTS) Ungheni anunţă con-

curs pentru ocuparea funcţiei de directori ai următoarelor instituţii de învăţămînt,după cum urmează: gimnaziul Zagarancea, gimnaziul Morenii Noi, gimnaziul Hîrceşti,creşa-grădiniţă Cetireni (repetat), creşa-grădiniţă Sineşti (repetat), creşa-grădiniţă Bo-ghenii Noi (repetat), creşa-grădiniţă Negurenii Vechi (repetat), Baza de turism şi ex-cursii pentru copii or. Ungheni (repetat).

La concurs pot participa cetăţeni ai Republicii Moldova, cu studii superioare peda-gogice, deţinători de grad didactic şi/sau managerial şi vechime de activitate pedago-gică de cel puţin cinci ani, care posedă limba română, ce nu au împlinit vîrsta necesarăobţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, sînt apţi din punct de vedere medical(fizic şi neuropsihic) pentru exercitarea funcţiei, nu au antecedente penale.

La cerere vor fi anexate:- Cererea de înscriere la concurs;- Copia actului de identitate;- Copiile legalizate ale actelor de studii;- Curriculum Vitae;- Copiile legalizate ale actelor ce confirmă gradul didactic/managerial;- Copia legalizată a carnetului de muncă;- Copiile legalizate de participare la cursuri de perfecţionare şi la programe/proiecte

educaţionale;- Programul de activitate în viitoarea funcţie, pentru o perioadă de 5 ani;- Certificatul medical din care rezultă că este apt medical, fizic şi neuropsihic;- Certificat de cazier judiciar;- Cuprinsul dosarului, în două exemplare.Documentele urmează a fi prezentate în termen de 30 de zile din ziua publicării în ziar

a avizului pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 9, DGRÎTS Ungheni, comisia de concurs. Relaţii la telefon: 023626917; 023622748.

Televiziunea prin cablu dinCălăraşi încalcă flagrant le-gislaţia, rusificînd publicultelespectator. Afirmaţia îiaparţine şefului DirecţieiCultură a raionului, Sergiu Cojocaru.

Dînsul a mers, zilele trecute, la se-diul acestei televiziuni, cu intenţia de aprelungi un contract pentru recepţio-narea emisiunilor TV, pe care aceas tăinstituţie le retransmite prin cablu înraza orașului Călărași. Acolo i s-a co-municat că se retransmit, concomitent,38 de programe, dintre care doar… 8 înlimba română. Restul sînt în limba rusă.

“Am întrebat de ce nu se respectălegislaţia în vigoare, care prevede cacel puţin 70% din programele retran-smise să fie în limba română. Per-soana din birou a surîs și mi-a răspunscă Televiziunea prin cablu Călărașieste comercială, că se află la autoge-stiune și că decizia ce programe tele-vizate să fie retransmise este exclusiv

treaba administraţiei, care trebuie săasigure profitabilitatea întreprinderii”,a spus Sergiu Cojocaru.

Oficialul a declarat pentru “Expre-sul” că va înainta Consiliului Coordo-nator al Audiovizualului, care aprobălicenţele pentru toate posturile TVdin republică, un demers, prin care vacere sancţionarea Televiziunii princablu din Călărași pentru nerespeca-trea prevederilor legale.

Trebuie spus că la Călărași nunumai această televiziune utilizeazăîn exces limba rusă, sfidînd astfel legi-slaţia lingvistică. În cele două maga-zine ale companiei “Fidesco”, chiar lacasele de achitare, de ani buni ești “în-tîmpinat” cu un dispozitiv care separămărfurile cumpărătorilor, pe care estescris doar în limba rusă: “Sleduiușciiclient” (Următorul client).

Subsemnatul a sesizat în repetaterînduri direcţia magazinului despreaceastă anomalie, dar nimic nu s-aschimbat. Mai mult ca atît, în mo-

mentul în care am încercat să fac opoză a acestui dispozitiv “rusificator”,imediat am fost bruscat de către pază,explicîndu-mi-se, într-un mod brutal,că nu e voie de filmat.

Și partea leului din publicitatea pecare o fac aceste două magazine prindifuzoarele instalate în interior estetot în limba rusă. Mai mulţi călărășeniconsideră că în aceste cazuri ar trebuisă se implice și reprezentanul din Că-lărași al Cancelariei de Stat, astfel calucrurile să fie puse în concordanţăcu prevederile legale.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Sfidează legislaţia lingvistică şi bunul simţ

Primul şi UNICUL Centru Comercial Distractiv

„City Mall” din Călăraşidă în arendă spaţiu comercial

şi pentru birouri.La noi găsiţi cele mai bunecondiţii de activitate şi cele

mai avantajoase preţuri!Adresa: or. Călăraşi, str. Mihai

Eminescu 23Telefon: 069141616

Atenție!Centrul medical

”Pro-Diagnostic” și-a schimbat sediul

pe adresa: or.Ungheni, str.Vasile Lupu, 8.

Telefoane de contact: 023630220; 079039078.

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208

Programare la tel.: 079521319

ANGAJĂM ÎN CHIŞINĂUMUNCITORI

LA O FIRMĂ DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON

ŞI A PLĂCILOR DE TROTUAR - LACATUŞ-SUDOR

- ELECTRICIAN

mob. 060011644

Vînd apartament cu 3 odăi în Ungheni,etajul 3/5, cotileţ, încălzire autonomă.

Telefon: 023631053. Mob.: 078098743

Vînd teren pentru construcții în centrul orașului Ungheni,

4,6 ari.Telefon: 069264162.

Cercetată pentru trafic de fiinţe umane

O femeie de 40 de ani, originarădin Ungheni, este suspectată că ar fiminţit o tînără de 22 de ani, ademe-nind-o în Turcia, pentru practicareaserviciilor sexuale în cluburile denoapte.

Fata face parte dintr-o familie să-racă, astfel că a fost ușor să fie con-vinsă că va avea acolo un serviciubine plătit – va îngriji de un bătrîn.Ajunsă în aeroportul din Istambul, eaa fost întîlnită de un cunoscut de-alsuspectei, cetăţean turc. Acesta a șiimpus-o să presteze servicii sexuale.

La scurt timp, tînăra a reușit săevadeze și să anunțe poliția din Tur-cia, fiind deportată în Moldova.

La moment, suspecta se află înarest la domiciliu. Dacă i se va dovedivinovăţia, riscă privaţiune de liber-tate de la 5 la 12 ani.

(Centrul de presă al DP MAI,26 ianuarie 2013)

Fotografie-simbol. Descopera.ro

Page 7: Expresul NR 258

Programe TV | Publicitate1 februarie 2013 7

Luni, 4 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15Baştina 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10 ProgramulemisiunilorREVIZIE TEHNICĂ17.15 “SECRETARUL”18.00, 21.25 Documentar18.30 Andersen povestitorul.Desene animate 19.00Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Moldova în di-rect 22.20 Templul muzicii23.00 “REŢEAUA”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00"Prima Ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primeleştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25"Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости14.30 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00"ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Де-шево и сердито" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "НОЧНЫЕЛАСТОЧКИ".

Marţi, 5 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10, 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 10.00 Documen-tar 11.00, 19.55 Moldova îndirect 12.00 Accente eco-nomice 12.30 World Stories13.10, 18.30 Andersenpovestitorul. Desene ani-mate 14.05, 23.05 “A DOUAŞANSĂ” 16.00 Ring star18.00 Unda Bugeacului19.00 Mesager 19.40Poveste 21.25 Dialog social21.45 Profil de savant 22.20Cultura azi.

PRIME TV6.00 – 17.00 Профилактика"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК"18.00, 21.00 "Primele ştiri"18.15 Вечерние новости18.50 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "НОЧ-НЫЕ ЛАСТОЧКИ".

Miercuri, 6 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 22.00 Ştiri 6.15 UndaBugeacului 6.45 Picături de“Dor” 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa 9.10, 17.15 “SEC-RETARUL” 10.00, 13.40Documentar 10.30 Ştiinţă şiinovare 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00Baştina 12.45 În ritm dedans 13.10, 18.30 Andersenpovestitorul. Desene ani-mate 14.05, 23.15 “A DOUAŞANSĂ” 15.55 Magazinulcopiilor 16.25 Prin Istorie –spre Victorie 18.00 Svitanok19.00 Mesager 19.40Poveste 21.25 Portrete întimp.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00"Prima Ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primeleştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25"Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости14.30 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00"ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Де-шево и сердито" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15"НОЧНЫЕЛАСТОЧКИ".

Joi, 7 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Svitanok 6.45 Cine-mateca universală 7.10,8.15 Bună dimineaţa 9.10,17.15 “SECRETARUL”10.00, 21.25 Documentar10.30 Natura în obiectiv11.00, 19.55 Moldova în di-rect 12.00 O seară în familie13.10, 18.30 Desene ani-mate 13.40 Unda Bugeacu-lui 14.10, 23.05 “A DOUAŞANSĂ” 15.50 Părinţi şicopii 16.20 Erudit cafe 18.00Vector European 19.00Mesager 19.40 Poveste20.50 Super-loto “5” din “35”22.20 Reporter de gardă22.45 “Un sfert de vorbă” cuIlona Spătaru.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00"Prima Ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primeleştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25"Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости14.30 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00"ТЫ НЕ ОДИН" 16.30 "Де-

шево и сердито" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "НОЧНЫЕЛАСТОЧКИ".

Vineri, 8 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Cuvintele credinţei7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “SECRETARUL”10.00, 21.25 Documentar10.30, 16.30 Vector Euro-pean 11.00 Moldova în di-rect 12.00 La noi în sat12.40 “Un sfert de vorbă” cuIlona Spătaru 13.10, 18.30Andersen povestitorul. De-sene animat 13.40 Svitanok14.10, 23.05 “A DOUAŞANSĂ” 16.00 Portrete întimp 18.00 Accente econom-ice 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55Bună seara! Talk show22.20 Fii tînăr!

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00"Prima Ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primeleştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25

"Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!"14.00 Другие новости14.30 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00"Ералаш" 16.40 "Ждименя" 18.50 "Человек изакон" 19.55 "Поле чудес"21.40 "Время" 22.15 "Годдо XXII Олимпийских игр –2014 в Сочи" 23.55 "Вечер-ный Ургант".

Sîmbătă, 9 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00,23.15 Ştiri 6.10 “CASAP U M N A L E L O RZBURĂTOARE” 8.05Vedete la bis 9.05, 14.30,16.00 Documentar 10.00Ştiinţă şi inovare 10.30Părinţi şi copii 11.00 Artelier11.30 Dor 12.00 Spectacol12.45 Videoteca copiilor13.00 Volei. CampionatulRM 15.05 Desene 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Studio ArtPlus 17.50 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru18.10 Erudit cafe 19.00Mesager 19.35 Poveste19.50 O seară în familie21.25 World Stories 22.20,23.25 “O înţelegere cu aniiam să fac...”. Concert demuzică uşoară cu AnaPuică.

PRIME TV6.00 Новости 6.10 "Гении излодеи" 6.40 "РАЗРЕШИТЕВЗЛЁТ" 8.20 "Играй, гар-монь любимая!" 9.00 "Ум-ницы и умники" 9.45"Слово пастыря" 10.00,12.00, 18.00 Новости 10.15Teleshopping 10.30 "Смак"11.05 "Первая любовь"12.15 "Вячеслав Тихонов.Утомлённый судьбой"13.10 "ДЕЛО БЫЛО ВПЕНЬКОВЕ" 14.45 "Вяче-слав Тихонов. Последняявстреча" 15.35 "ЕВРОПЕЙ-СКАЯ ИСТОРИЯ" 17.05,18.10 "Вспоминая Вяче-слава Тихонова" 19.15"ДОЖИВЁМ ДО ПОНЕ-ДЕЛЬНИКА" 21.00 "Primeleştiri" 21.25 "Время" 21.45"Сегодня вечером" 23.25"БЕЗУМНОЕ СВИДАНИЕ".

Duminică, 10 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10, 13.00 Documentar7.15 Legendele muzicii 7.15Cuvintele Credinţei 8.00Templul muzicii 8.45 Dialogsocial 9.00 “POCAHON-TAS”. Desene animate10.00 Ring Star 11.00 Prinistorie – spre victorie! 11.35La datorie 12.00 Moldoveniide pretutindeni 12.30 Natura

în obiectiv 13.40 Parteneri-ate pentru fiecare copil14.00 Baştina 14.45Aniversări. Boris Bechet la60 de ani 15..30 La mulţi ani!16.00 Campionatul RM labaschet masculin 17.15 Cul-tura azi 18.00 Evantai fol-cloric 18.40 Loteria“Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35Poveste 19.50 Vedete la bis21.20 Săptămîna sportivă22.20 “CASA PUM-NALELOR ZBURĂTOARE”.

PRIME TV6.00 Новости 6.10 "Урокифранцузского" 7.30 "СТАН-ЦИОННЫЙ СМОТРИ-ТЕЛЬ" 8.35 "Армейскиймагазин" 9.05 "Здоровье"10.00, 12.00 Новости 10.15Teleshopping 10.30 "Непу-тёвые заметки" 10.45"Пока все дома" 11.30 "Фа-зенда" 12.15 Среда обита-ния 13.10 "ЭКИПАЖ"15.30 "Светлана Крючкова.Я научилась просто, мудрожить…" 16.25 "РОДНЯ"18.00 "Один шанс из ты-сячи" 18.55 "ДостояниеРеспублики: Лев Лещенко"21.00 "Sinteza săptămînii"21.40 Воскресное "Время"22.50 "Мульт личности"23.20 "Yesterday live".

Angajații Aparatului președintelui raionului Nis-poreni și subdiziviziunilor Consiliului raional sîntalături de Vasile Bîtca, pre ședintele raionului, înaceste clipe de grea încercare și durere, pricinuitede plecarea la cele veșnice a tatălui, Tudor Bîtca.Dumnezeu să-l odih neas că în pace. Sincerecondoleanţe familiei îndoliate.

SRL ”Ungheni-Gaz” exprimă sincere condoleanțepreședintelui raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, șifra telui acestuia, Mihail Bîtca, angajat al SRL”Ungheni-Gaz”, filiala Nisporeni, în legă tură cu de-cesul tatălui lor, Tudor Bîtca. Dumnezeu să-l ierte.

PROFESORI DE LIMBI STRĂINECentrul de formare continuă al CCIUngheni caută pentru colaborare

profesori de limbi străine:franceză, engleză, italiană,

germană, spaniolă.Telefon: 068690907,

079614335

BC Banca Socială SAacordă credite agenţilor economici

la condiţii avantajoase, atît din resursele proprii ale băncii,

cît şi prin intermediul proiectelor speciale (RISP, FIDA, BERD, Proiectul de consolidare

a competitivităţii, Proiectul „Facilitarea de Creditare Post-recoltare

în Agricultura performantă”):în scopuri investiţionale, finanţarea capitalului circulant,

extinderea exportului de mărfuri şi servicii.Termenul creditării – pînă la 7 ani

Rata dobînzii: de la 9% anual în MDL; de la 4,75% în valută străină.

Pentru informaţii suplimentare vă aşteptăm:

UNGHENI, str. Naţională 17Luni – vineri, de la 8:00 pînă la 16:00Telefoane de contact: 0236 28532; 0236 26690

CĂLĂRAŞI, str. M. Eminescu 3Luni – vineri, de la 8:00 pînă la 16:00Telefoane de contact: 0244 21755, 024420533.

www.socbank.md

CONDOLEANȚE

Page 8: Expresul NR 258

Diverse | Natalia Junghietu1 februarie 20138

La ședinţa cu părinţii, în locul unui pă-rinte vine bunica elevului. Diriginta claseiîi spune bunicii:- Nepotul dumneavoastră este corigent latrei materii, are numai note de 3 și 4.- Vai de mine! Dar note de 10 nu are chiar deloc?- Are la purtare, fiindcă este cel mai ascul-tător și cuminte elev din clasă.- Vedeţi? Din ce a învăţat de la mine, are10, din ce îl învăţaţi voi.. e corigent.

Un tip se uita la televizor și se trezeștecu o tigaie în cap de la nevastă-sa:- Asta pentru ce este, dragă?- Ce e cu numele Laura Jonson, scris pebiletul ăsta?- A, este numele unui cal pe care am pa-riat la cursele de cai.Femeia pleacă liniștită… A doua zi,bărbatul iarăși se trezește cu o tigaie șimai zdravănă în cap.- Asta pentru ce mai e, dragă?- Te-a sunat calul!

- Taxi, cît îmi iei pînă la aeroport? Întreabăo femeie pe șofer.- 23 de euro.- Și dacă vine și fostul soț cu mine?- Tot atît.- Vezi, ţi-am spus că nu valorezi nimic.

PP EXPRESULPublicaţie de informaţii, analiză şiopiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, TudorJosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Edit Tipar GrupChişinăuTiraj total: 3400 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Fotografia săptămînii | Iarna 2013. Fotografie: Ina Landa

Bancuri

4 februarie: noaptea - +2° (posomorît, ploaie slabă); ziua - +3° (poso-morît, ploaie slabă).

5 februarie: noaptea - -3° (posomorît); ziua – -4° (posomorît).6 februarie: noaptea - -8° (cer puţin noros); ziua - -1° (posomorît).7 februarie: noaptea - -5° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +5° (cer noros,

ploaie).8 februarie: noaptea - -3° (cer noros, zăpadă); ziua - +4° (cer noros, ploaie).9 februarie: noaptea - -5° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +2° (cer puţin

noros, ploaie).10 februarie: noaptea - -9° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +2° (cer

puţin noros, ploaie slabă).

Meteo | 4 – 10 februarieLuni Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul.

Marţi Sf. Sfinţii Mc. Clement al Ancirei și Aghatanghel; Sf. Părinţi de la Si-nodul VI Ecumenic.

Miercuri Cuv. Xenia; Sf. Mc. Vavila, Timotei și Agapie.

Joi Sf. Grigorie Teologul, Arhiep. Constant.; Sf. Bretanion, Ep. Tomisului.

Vineri Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan.

Sîmbătă Aducerea moaștelor Sf. Ioan Gură de Aur.

Duminică Duminica a 32 după Cincizecime (a lui Zaheu). Cuv. EfremSirul, Paladie și Iacob.

Calendar creștin-ortodox | 4 – 10 februarie

Horoscop | 4 – 10 februarie

BerbecUn început de săptămînă destul de relaxat din punct de vedere profe-

sional. În cuplu e posibil să apară discuţii legate de finanțe.

TaurLa serviciu vă veţi simţi copleșiti de numeroasele sarcini ce vă sînt atri-

buite, dar le veţi finaliza pe toate cu brio.

GemeniIntenţionaţi să faceţi schimbări legate de casă, iar pentru asta aveţi mult

de lucru pentru a cîștiga ceva bani în plus.

RacVă daţi silinţa să vă faceţi datoria așa cum trebuie, cu responsabilitate și

maturitate. Rezultatele nu se vor lăsa așteptate.

LeuMai puţin bine în această săptămînă este aspectat domeniul financiar.

Partenerul de viaţă asteaptă mai multă atenţie.

FecioaraÎn săptămîna care urmează vă veţi lăsa conduși de primul impuls. Fi-

nanciar staţi foarte bine și vă puteţi permite orice..

BalanţaVă puteţi aștepta la mari probleme la serviciu. Nu trebuie sub nici o

formă să lăsaţi problemele personale să vă afecteze munca.

ScorpionAveţi nevoie mai mult decît oricînd de recunoașterea și aprecierea celor

din jur, deoarece acum sînteţi foarte predispuși la depresii.

SăgetătorSe preconizează o săptămînă plină de evenimente pozitive, mai ales în

plan sentimental. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei.

CapricornTot ce v-aţi propus, aţi reușit, iar săptămîna care urmează va fi o încu-

nunare a efortului depus. Este o perioadă propice investiţiilor.

VărsătorDescurcăreţi din fire, nu veţi întîmpina dificultăţi deosebite în rezolvarea

problemelor financiare. În plan personal nu există schimbări majore.

PeștiUn început de săptămîna promiţător, cu noi provocări în domeniul ca-

rierei. Toate planurile și proiectele vor fi finalizate în timp util.

Ce alimentetrebuie de evitat la masa de seară

Agitaţia, obișnuinţa de a nu mîncaprea mult în cursul zilei, activitateapermanent, din cauza căreia deseorisăriți peste orele de masă, vă pot deter-mina să faceți alegeri neinspirate lacină.

Mai ales acum, iarna, cînd frigul deafară dă tendinţa de a consuma cevamai mult dulce decît de obicei și omîncare caldă, prăjită rapid, care poatefi nu tocmai indicată pentru organism.

Evitaţi:Cartofi prăjiţi cu friptură. Pare o

masă bună, însă încărcătura grasă acartofilor aduce foarte multe calorii.

Prăjeli (carne, jumări, cîrnaţi).Aceste alimente se digeră destul degreu și va fi nevoie de mai mult de 4sau 5 ore pentru procesul de digestie.Somnul va fi agitat.

Citrice. Acestea reprezintă un sti-mulator gastro-intestinal care creștesecreţia digestivă, scade PH-ul la nivelgastric și provoacă dureri cu simptometipice în cazul unei acidităţi gastricecrescute.

Fructe de mare. Sînt unele dintrecele mai puternice alergene și, în com-binaţie cu alcool, unt, smîntînă, ulei,pot fi factori declanșatori a pancreati-tei. Ideal ar fi să fie consumate la prînz.

Băutură carbogazoasă cu îndul-citor, apă minerală. Sînt băuturi să-race în calorii. După consumul lorrămîne însă senzaţia de foame, deoa-rece stomacul se dilată din cauza volu-mului lor.

Sucuri de fructe, fructe conge-late, gem, dulceaţă. Acestea sînt indi-cate să fie consumate dimineaţa, cîndavem nevoie de energie.

Ieftin și la îndemînă

Ingrediente:Un kg găină, 300 gr

dovleac, 100 gr stafide,ulei, condimente.

Mod de preparare:Găina se spală, se

taie bucăţi, se condi-mentează cu sare șipiper. Bucăţile se rume-nesc într-o tigaie cu ulei

încins. Dovleacul se taiecubuleţe, se pune într-otavă pentru copt, îm-preună cu stafidele spă-late. Deasupra se punbucăţile de găină. Totulse dă la cuptor pentru30-35 minute la o tem-peratură de 180 grade.

Găină coaptă cu dovleac (bostan)

La bucătărie | Irina Caducenco

(Continuare din numărul precedent)Cyclamenul este o plantă perenă de

origine mediteraneană, avînd formaunei tufe cu flori susţinute de pen-dunculi de culoare albă, roșie sau vio-let. Bulbii și rizomii tuberculari aiacestei plante sînt părţi otrăvitoare șipot provoca intoxicaţii ce se mani-festă prin crampe, ameţeli, tulburăricirculatorii.

Dieffenbachia are și proprietatea dea purifica aerul din cameră. Atuncicînd este ingerată, planta poate deter-mina umflarea imediată a gurii și a gî-tului, ducînd pînă la paralizia tem -porară a corzilor vocale. De aseme-nea, este recomandat să evitaţi con-tactul sevei cu ochii, deoarece poateprovoca dureri mari și umflături aleacestora.

Iedera poate provoaca intoxicaţiiatît în cazul oamenilor, cît și al anima-lelor atunci cînd frunzele acesteia sîntingerate. Simptomele apar sub formăde dificultate în respiraţie, convulsii șivărsături. Este posibil să apară șisemne de paralizie.

Crotonul poate provoca iritaţii lanivelul cavităţii bucale, dacă rădăci-nile acestuia sînt ingerate. Seva, deasemenea, provoacă o serie de erup-ţii, așadar este indicat să evitaţi con-tactul îndelungat cu această plantăsau să folosiți mănuși de grădinăritatunci cînd o îngrijiți.

Azalea este o altă plantă cu efectetoxice. Feriți-vă copiii sau animalelede casă de la ingerarea oricărei părţiale acestei plante. În cazul în care esteingerată poate provoca senzaţii devomă, diaree și crampe abdominale.

Plante de apartament cu efecte toxiceGrădina mea