Numărul 44225.12.2014 - 07.01.2015

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 8

GRATUIT

NU RISCA SĂ FII AMENDAT! PRESCHIMBĂ SAU ÎNSCRIE

PERMISUL DE CONDUCERE ROMÂNESC

Obțineți în oricare dintre birourile noastre permisul de conducere spaniol

Tel.: 642 47 55 00E-mail: gestoriarumana@gmail.com Birou central: C/ Arturo Soria 162-A+ 10 birouri la dispoziția dvs. în Madrid, Alcalá de Henares, Alcorcón, Las Rozas

8€ REDUCERE prezentând acest CUPON

Mai mulți autónomos vor

avea acces la ajutorul

por cese de actividad Pag. 7Pag. 5

Noul ajutor pentru șomerii

de mult timp. În ce constă

și cine îl poate cere

Ce ar face compatrioții dacă ar câștiga la Loterie

Vă dorim Sărbători Fericite

și 2015 să vă împlinească

toate visurile!

132 7 ZILE 25.12.2014 - 07.01.2015

„Nu avem sărbători de mult timp pentru că nu avem nici strictul necesar”Bună ziua, Mă numesc Georgeta Simona Gui-

ca, locuiesc în Viladecans, Barcelona. Povestea vieții mele este ca o durere fără sfârșit. Am 38 de ani și doi copii. Cel mare, de 18 ani, și cel mic, de 14. În urma cu 20 de ani l-am cunoscut pe fos-tul meu soț, dar totul s-a schimbat când s-a născut Alex, fi ul meu cel mic. Alex s-a născut bolnav, nu a putut face nimic singur până la vârsta de 5 ani.

Din nașterea lui amândoi am ieșit rău. Eu sufăr o artrită cronică, cu dureri insuportabile. Acum 8 ani, după mult timp în care am suferit violență domes-tică, totul s-a terminat când fostul meu soț a încercat să mă omoare.

La 30 de ani și cu Alex începând să facă primele lucruri singur, am divorțat. Un divorț, care mi-a adus multe pro-bleme. De 8 ani ne judecăm. Am rămas

singură cu copiii. Tatăl nu și-a făcut niciodată datoria față de ei. Aici a început calvarul. Alex are o întârziere mintală gravă, de 83%, este foar-te agresiv și vorbește în felul lui. De 3-4 ori pe zi venea salvarea, deoare-ce în timpul crizelor pe care le avea nu îl putea controla nimeni, nici cu pastile. Îl sedau. Așa era fi ecare zi din viața mea.

În timpul acela eu aveam două servicii și plăteam o femeie să mă ajute cu Alex. Acum patru ani, Alex a ajuns într-un stadiu de boală că era ne-cesar să vină o salvare pentru el și alta pentru mine. A trebuit să iau o decizie,

să las lucrul și să încerc să-mi ajut copilul sau să terminăm rău amân-doi. Am luptat cu toate forțele mele pentru ca băiatul să aibă îngrijiri-le necesare. Am reușit să i le ofer acum 3 ani. Într-o rezidență pen-tru copii cu probleme mintale. Atunci am în-ceput să simt tot ce au lăsat în urmă atâția ani de suferință și stres. Trăim cu 561 € pe lună de 3 ani. Plătesc chirie 250 € și trăim din 300

euro trei persoane. Cheltuielile care le aveam pe lună depășesc cu mult 1.000 € și asta m-a adus să fac o grămadă de datorii, pentru ca băieților să nu le lip-

sească nimic. Dar nu mai pot. Nu pot umple niciodată frigiderul, nu le pot cumpăra haine sau cadouri, nu avem sărbători de mult timp pentru că nu avem nici strictul necesar. Acum lista mea de boli pare o lista de cumpără-turi. Cu fi ecare zi, pierd forță și putere. Am ajuns la capătul puterilor. Nu vreau averi, pentru că am, sunt copiii. Dar am nevoie de ajutor ca să avem o viața demnă. Mâncare, haine, siguranța că pot plăti chiria și strictul necesar să nu ne lipsească.

Pentru asta fac o rugare la toți care ne pot întinde o mână de ajutor. Vă las numărul meu de telefon (685 260 693)

pentru orice doriți să mă întrebați și să vă dau detalii. Și pentru toți care pot și consideră că ne pot ajuta vă dau numă-rul de cont al lui Alex. Este la La Caixa: 2100 0633 39 2001066845.

Știu că în lumea asta toți care pot, cu mult sau cu puțin ajută. Vă rog să ne dați posibilitatea de a trăi. Să pot pune un zâmbet pe fața copiilor și să avem puțină viață.

Vă doresc sărbători fericite și multă sănătate! Vă mulțumesc anticipat și aștept cu nerăbdare să pot cunoaște persoanele care din puținul lor ne vor aduce puțină lumină în viață.

Georgeta Simona Guica

Mama, tatăl și sora nu îl vor uita niciodată pe Cristian Gheorghe Oprișe. „Ne lipsește mult, nu mai știu ce să vă spun… Am fost pentru toată lumea oameni, pe toți i-am ajutat, ne-am plătit oamenii la zi, n-am fost datori la nimeni cu nimic… Nu ne putem împăca cu gândul că băiatul nostru a murit. Totul a fost ca un trăsnet… Niciodată un părinte nu se poate împăca cu moartea copilului său”, a mărturisit tatăl său, Oliviu Opriș, plân-gând.

Ține să vorbească de fi ul său. „Pe 19 noiembrie Cristian a fost lovit mortal de roata unui TIR. Avea 38

de ani… În acea zi, conducându-și TIR-ul, a primit o amendă, în Huesca. S-a dus să o plătească, iar când se întorcea spre locul unde își parcase autocamionul, o roată de la un alt TIR s-a desprins și l-a lovit în spate…”, spune.

Cristian se odihnește acum în satul său, Uric, comuna Pui, de la poalele munților Retezat. „Toți muncitorii care au lucrat la noi, că am fost autóno-mos amândoi, ne-au ajutat cu bani ca să îl putem repatria. Le mulțumim tuturor prietenilor care ne-au sprijinit să-l ducem acasă. Și de acolo ne-au ajutat oamenii, au fost peste 500 la înmormântare, din satul nostru, de la Târgu Mureș, București, Craiova, Constanța... A fost un om de nota 20…”, spune Oliviu Opriș, neputându-și stăpâni lacrimile.

In memoriam Cristian Gheorghe OprișeDumnezeu să-l odihnească pe Cris-

tian!

3PUBLICITATE25.12.2014 - 07.01.2015

INFORMAŢII UTILE 25.12.2014 - 07.01.20154

Sărbătorile ofi ciale in 2015

Conducerea și întreg personalul restaurantului Acasă vă urează Sărbători fericite!

Anul viitor vor fi opt sărbători naționale, cu una mai puțin decât în 2014, dintre care doar trei vor fi în cursul săptămânii, conform unei hotărâri a Direcției Generale pentru Muncă, publicată în Buletinul Ofi ci-al al Statului.

Sărbătorile naționale no susti-tuibles de anul viitor sunt: 1 ianu-arie (Anul Nou; cade joi); 3 aprilie (Viernes Santo); 1 mai (Ziua Mun-cii, vineri); 15 august (Asunción de la Virgen, sâmbătă); 12 octombrie (Ziua Spaniei, luni); 8 decembrie (La Inmaculada Concepción, marți) și 25 decembrie (Natividad del Señor, vineri). La aceste șapte sărbători se adaugă 6 ianuarie (Epifanía del Señor, marți), ce va fi sărbătoare în toate comunitățile autonome pen-tru că nici o regiune nu a schimbat această sărbătoare pentru altă zi.

Anul viitor din nou Corpus Christi (4 iunie) va fi sărbătoare ofi cială în Castilla-La Mancha și Madrid.

În 2015 nu se adaugă ca sărbători naționale 1 noiembrie (Día de To-dos los Santos) și 6 decembrie (Día

de la Constitución Española) pentru că vor cădea duminică, deși zilele de luni de după aceste două date (2 noiembrie și 7 decembrie) vor fi festive în multe comunități. Astfel, 2 noiembrie vor fi de sărbătoare în Andalucía, Aragón, Asturias, Baleares, Canarias, Cantabria, Castilla y León, Extremadura și Ga-licia, în timp ce 7 decembrie va fi zi festivă în Andalucía, Aragón, Astu-rias, Baleares, Castilla-La Mancha, Castilla y León, Comunidad Valen-ciana, Extremadura, Murcia și La Rioja.

Datorită posibilității guverne-lor regionale de a schimba unele

sărbători, 2 aprilie (Jueves Santo) va fi festiv în toate comunitățile auto-nome, cu excepția regiunilor Cataluña și Comunidad Va-lenciana, în timp ce 19 martie (San José) va fi festiv doar în Comunidad Valenciana, Madrid, Murcia, Navarra și País Vasco. 25 iulie

(Santiago Apóstol) va fi festiv în Ga-licia, Navarra și País Vasco.

Nu sunt puentes lungi

Acum doi ani a apărut dezbaterea cu privire la necesitatea de a evita macropuentes. Guvernul, împreună cu agenții sociali, și-a asumat dez-baterea. Ideea era să se realizeze schimbările legislative pentru a se

permite mutarea unor sărbători, mai ales a celor care cad în cursul săptămânii.

În 2014 nu a fost nevoie, pentru că zilele în care au căzut sărbători-le nu implicau multe puentes. Nici în 2015. Cele trei zile care s-a decis că ar putea fi modifi cate sunt 15 au-gust (Asunción de la Virgen), 1 no-iembrie (Día de Todos los Santos) și 6 decembrie (Día de la Constitución Española), care anul viitor vor cădea la sfârșit de săptămână.

Sărbători regionale

Pe 28 februarie este Día de Anda-lucía. Aragón își rezervă 23 aprilie (San Jorge) pentru a-și marca săr-bătoarea. Asturias, 8 septembrie. Aceeași zi va fi festivă în Extrema-dura. Baleares își sărbătorește ziua pe 6 aprilie, coincizând cu Lunes de Pascua. Canarias, pe 30 mai. Lunes de Pascua (6 aprilie) va fi sărbătoare

și în Cantabria, Castilla-La Mancha, Cataluña, Comunidad Valenciana, Navarra, País Vasco și La Rioja.

Cantabria își rezervă și 15 septem-brie (Festividad de la Bien Apareci-da). Castilla-La Mancha semnalează 4 iunie ca festiv. Castilla y León, 23 aprilie. Cataluña este comunitatea cu cele mai multe sărbători cu ca-racter autonom: pe lângă 6 aprilie, 24 iunie și 11 septembrie (Fiesta Nacional de Cataluña). Semnalează ca festivă și ziua de 26 decembrie (Segunda Fiesta de Navidad-San Esteban).

9 octombrie este sărbătoare regi-onală în Comunidad Valenciana. 20 martie, în comunitatea autonomă Galicia. Madrid a fi xat 2 mai ca săr-bătoare a comunității, dar își rezervă și ziua de 4 iunie (Fiesta del Corpus Christi) ca festivă. 9 iunie este sărbă-toare regională în Murcia. Accesași zi este festivă în La Rioja. 25 sep-tembrie (Festividad de la Pascua del Sacrifi cio) va fi zi festivă în Ceuta. În aceeași zi va fi sărbătoare ofi cială în Melilla.

În conformitate cu prevederile art. 44 alin.(1) al Legii nr.119/1996, șefi i misiunilor diplomatice și ai ofi ciilor consulare de carieră ale României pot încheia căsătorii, dacă aceasta este în concordanţă cu legislaţia ţă-rii în care sunt acreditaţi și dacă cel puțin unul dintre viitorii soți, cetățeni români, are domiciliul sau reședința în circumscripția consulară a misiunii diplomatice ori a ofi ciului consular.

Cetăţenii români care doresc ofi ci-erea căsătoriei în cadrul Consulatului vor depune o cerere scrisă la ghișeu.

Dosarul pentru ofi cierea căsăto-

riei conţine obligatoriu: certifi cate de rezidenţă permanentă pe teri-toriul Spaniei; certifi cate de naștere (să nu fi e plastifi ate sau deteriorate – rupte sau lipite); buletine/cărţi de identitate valabile sau pașapoarte valabile; sentinţa de divorţ defi nitivă și irevocabilă/ certifi catul de deces al fostului soţ/soţii și certifi catul de că-sătorie anterior, dacă este cazul; cer-tifi cate medicale prenupţiale în care să fi e precizat „apto/a para contraer matrimonio”, legalizate cu apostila de la Haga și traduse în limba româ-nă.

Toate documentele trebuie pre-zentate în original + 2 fotocopii.

Certifi catele medicale prenupțiale se pot obține de la medicul de fa-milie din România sau din Spania. În cazul în care prezentați certifi ca-tele medicale de la medicul de fa-milie din România, acestea nu mai trebuie legalizate și nici traduse. Dacă prezentați certifi cate medicale de la medicul de familie din Spania (Certifi cado Medico Ofi cial - culoare galbenă), acestea vor trebui legali-zate după cum urmează: la Colegiul medicilor de care aparține medicul, apoi la Colegiul General al Medicilor din Madrid și apoi se va obține Apos-tila de la Haga la Tribunalul Superior de Justiție din Madrid. După obţine-rea tuturor acestor legalizări, certifi -catele medicale vor trebui traduse și legalizate.

Certifi catele medicale prenupțiale sunt valabile doar 14 zile, începând cu data emiterii și până la ofi cierea căsătoriei.

În cazul căsătoriei cu un cetăţean străin, acesta trebuie să prezinte ur-mătoarele documente: certifi catul/permisul de rezidenţă pe teritoriul

Spaniei; documentul cu care se face dovada identităţii, în termen de va-labilitate (pașaport ) – original + 2 fotocopii; certifi catul de naștere, le-galizat și tradus – original + 2 fotoco-pii; certifi catul medical privind starea sănătății, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte numărul de înregistrare, data certă, ștampila unităţii sanitare, semnătura și para-fa medicului; și trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate căsători „apto/a para contra-er matrimonio” (Certifi catele medi-cale emise de instituţii medicale în străinătate pentru uzul misiunilor diplomatice și ofi ciilor consulare ale României trebuie să conţină toate rubricile, să fi e legalizate cu apostilă și să fi e însoţite de traducerea lega-lizată în limba română – original + 2 fotocopii); certifi catul de cutumă eliberat de misiunea diplomatică a țării de origine pentru soțul cetățean străin, tradus și legalizat– original + 2 fotocopii; documente, din care să re-zulte desfacerea căsătoriei anterioa-re, dacă este cazul (sentința de divorț defi nitivă și irevocabilă, cerifi catul de divorț sau certifi catul de naștere cu

mențiune de căsătorie și de desface-re a acesteia, certifi catul de căsători și certifi catul de deces al fostului soț) – original + 2 copii.

Documentele cu care se face do-vada identităţii trebuie să fi e valabile atât la data depune-rii declaraţiei de că-sătorie, cât și la data ofi cierii căsătoriei.

Toate documen-tele cetățeanului străin trebuie apos-tilate (dacă țara de origine este sem-natară a Conven-ţiei de la Haga din 5 octombrie 1961) sau supralegalizate (legalizate la Ministerul de Externe al ţării de origine și apoi supralega-lizate la Ministerul de Externe din România sau la Ambasada Romani-ei din ţara de origine a cetăţeanului străin). Cetăţenii străini care provin din state cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asis-tenţă judiciară sunt scutiţi de supra-legalizare, apostilare sau orice altă formalitate.

Documentele în limbă străină trebuie traduse în limba română și legalizate. Traducerile din altă limbă străină decât limba spaniolă se pot realiza de către un traducător au-torizat de Ministerul de Justiție din România, de un traducător autorizat de Ministerul Afacerilor Externe din Spania, cazuri în care este nevoie de legalizarea semnăturii traducătoru-

lui. Traducerile din limba spaniolă se realizează la consulat, caz în care nu mai este necesară altă legalizare; traducerile la consulat se vor efectua contra cont, separat de taxa încasată pentru ofi cierea căsătoriei.

Atât în momentul ofi cierii căsători-ei, cât și în cel al depunerii dosarului de căsătorie, cetăţeanul străin va tre-bui, obligatoriu, să fi e însoţit de un traducător autorizat.

Ofi cierea căsătoriei în cadrul consulatului

5INFORMAŢII UTILE25.12.2014 - 07.01.2015

Noul ajutor pentru șomerii de mult timp.

În ce constă și cine îl poate cere Acordul cu privire la noul ajutor

pentru șomerii de mult timp, sem-nat pe 15 decembrie de ministrul muncii, Fatima Bañez, și liderii CC OO, UGT, CEOE și Cepyme, aduce un nou subsidiu de 426 de euro pe lună pentru persoanele care de peste un an sunt șomere și au epu-izat toate ajutoarele.

Obiectivul acestui program este includerea pe piața muncii a aces-tui colectiv printr-un tratament „intensiv” de servicii ce țin cont de difi cultățile acestei perioade.

Cât este ajutorul?

Subsidiul prevăzut este de 426 de euro pe lună, sumă ce se poate primi timp de șase luni. Pe lângă ajutorul economic, benefi ciarii vor primi un tratament „personalizat” și servicii de muncă adaptate pro-fi lului lor profesional, ei trebuind să dovedească „regulat” că își cau-tă activ de lucru, cât și că participă la acțiuni de inserție propuse de serviciile în domeniu.

Cine îl poate cere? Persoanele care îndeplinesc ur-

mătoarele condiții: - sunt șomere de mult timp - au lucrat pentru un angajator

la un moment dat - nu mai primesc ajutoare de o

perioadă de cel puțin șase luni îna-inte de a solicita ajutorul – aici sunt incluse Prodi, Prepara și Renta Ac-tiva de Inserción (RAI)

- sunt înscrise ca fi ind în căuta-rea unui loc de muncă de la data de 1 decembrie 2014

- au responsabilități familiale - nu au un alt tip de venituri Ce servicii include?

Benefi ciarii vor semna un com-promiso de actividad și serviciul public va avea o lună pentru a le realiza un itinerariu personalizat pe piața muncii, ținându-se cont de califi cările fi ecăruia. Vor avea un tutore/orientator ce le va trimi-te posibile oferte de muncă.

Cum se solicită?

Norma încă nu a intrat în vigoa-re, de aceea acest ajutor nu poate fi solicitat încă. Guvernul trebuie să redacteze și să publice în Bule-tinul Ofi cial al Statului detaliile noii norme și care va fi procesul pentru a cere ajutorul.

Este compatibil cu un servi-

ciu?

Da, programul este gândit pen-tru ca persoana în cauză să-și gă-sească o muncă, motiv pentru care va fi compatibil cu situația în care solicitantul își găsește un serviciu la un angajator. Procedura prevăzută este ca suma de 426 de euro pe care șomerul o va primi să se sca-dă din salariu; adică, dacă la postul său trebuie să primească 1.000 de euro, 426 vor fi plătiți de serviciul public pentru muncă, motiv pen-tru care angajatorul va trebui să plătească mai puțini bani.

Cât durează acest ajutor?

Planul va intra în vigoare înce-pând cu 15 ianuarie 2015 și va dura

până pe 16 aprilie 2016, dar fi ecare benefi ciar va primi subsidiul pen-tru o perioadă de șase luni.

Cu trei luni înainte de a se ter-mina programul, Guvernul se va întâlni din nou cu sindicatele pen-tru a se evalua planul și a se vedea dacă programul ar trebui să se pre-lungească.

Pentru câte persoane va ajun-

ge ajutorul și care este bugetul?

Programul prevede că vor fi în-tre 400.000 și 450.000 de șomeri de lungă durată, o rată de acope-rire cu 7-8% mai mare decât cea a programului în vigoare acum, așteptându-se să ajungă la 65% la jumătatea anului viitor.

Bugetul prevăzut va fi între un miliard și 1,2 miliarde de euro.

6 ÎN SPANIA 25.12.2014 - 07.01.2015

AGENȚIE DE TRADUCERI pentru orice limbă străină

Aproape 4.000 de kilometri de șosele au risc ridicat de accident Nu mai puțin de 3.948 de kilometri

din Rețeaua de Șosele ale Statului (Red de Carreteras del Estado – RCE), 16% din total, au risc „ridicat” sau „foarte ridicat” de a se produce un accident, conform unui studiu al EuroRAP în Spania, în care se remarcă și faptul că pe aceste porțiuni circulă 52% dintre autovehicule.

Această analiză, la care au partici-pat RACC și Real Automóvil Club de España (RACE), se realizează din 2003 în diferite țări europene și stabilește nivelul de risc de pe o porțiune de șosea asociindu-se numărul de acci-dente înregistrate cu numărul de au-tovehicule ce circulă pe zi pe acolo. După cum a explicat responsabilul tehnic al RACC, Lluis Puerto, această

metodă „identifi că porțiunile” cu risc și la analiza ulterioară „se găsesc cauzele caracterului problematic al acestor ki-lometri”. Primele zece porțiuni cu cel mai mare număr de accidente sunt pe șosele convenționale, iar trei se afl ă în Castilla-La Mancha, pe primele trei locuri în acest nefericit top. Este vor-ba de 11 kilometri de pe N-320 între Casar de Talamanca (Guadalajara) și Algete (Madrid). Pe această porțiune circulă peste 3.500 de mașini pe zi, o cifră considerată de densitate scăzu-tă. Cu privire la caracteristicile acestor kilometri, Puerto semnalează că „50% dintre victime sunt motocicliști”. Cas-tilla y León, Cataluña și Andalucía au câte două porțiuni periculoase fi eca-

re, iar Extremadura are una. Totuși, în termeni generali, Cataluña, cu 7,8% și Castilla y León, cu 6,5%, au cea mai mare porțiune de „kilometri negri” în RCE. Galicia se afl ă foarte aproape, cu 6,3%. Girona este provincia spaniolă cu cea mai mare proporție de kilome-tri cu risc „foarte ridicat” față de totalul kilometrilor din RCE existenți în pro-vincie. Alături de ea, Guadalajara, Se-villa, Palencia, Huesca și Lleida au de două sau de trei ori mai mult risc „foar-te mare” față de media țării.

Puerto a indicat și că acest 16% din ultimul studiu presupune o îmbunătățire față de cei trei ani ante-riori, când kilometrii foarte periculoși erau în jur de 18% din totalul RCE. Di-

rectorul RACC a indicat faptul că, deși cifrele pentru 2014 nu sunt închise, „se pare că anul se va termina cu o creștere de 1% a victimelor accidentelor”. După părerea sa, aceste date sunt „o radio-grafi e” a situației șoselelor spaniole, și se trage concluzia că este nevoie de „acțiuni prioritare” „ca să apară din nou o scădere” clară a numărului de victime. În acest sens, RACC vorbește de necesitatea unei mai mari investiții în întreținerea infrastructurilor. „Este nevoie de o politică proactivă, să se iasă în rețea, să se vadă unde sunt ris-curile potențiale și să se investească” în aceste porțiuni, a declarat Puerto. De asemenea, a spus că trebuie să se țină mai mult cont de faptul că grupele de

Organizăm Revelion 2015

Cáritas prevestește un val de neplăți ale chiriilor către persoane fi ziceDirectorul Cáritas Barcelona, Salva-

dor Busquets, a declarat, pe 18 decem-brie, că anul viitor se va produce un nou val de evacuări ce vor fi mai difi cil de rezolvat pentru că vor fi de chiriași ce nu își pot plăti chiriile către proprie-tari, persoane fi zice, care, la rândul lor, au nevoie de aceste venituri pentru nevoile personale. Busquets consideră că aceste cazuri, ce deja au început să fi e detectate la Serviciul de Mediere pentru Locuință din cadrul Cáritas, vor

implica un confl ict și mai greu de re-zolvat, pentru că va pune față în față persoane fi zice care, în cele mai multe cazuri, au de ambele părți nevoi eco-nomice.

Cáritas a tras un semnal de alarmă și asupra situației prin care trec unele familii care deja au fost evacuate pen-tru că nu au putut să-și plătească ipo-teca și au plecat cu chirie, iar acum vor suferi o a doua evacuare pentru că nu pot să plătească nici chiria.

Busquets a spus că se bucură că „indicatorii macroeconomici se îmbunătățesc”, dar a avertizat că acest lucru nu este observat de omul de pe stradă și „nu se răsfrânge asupra fami-liilor, care probabil vor avea nevoie de câțiva ani pentru a simți o îmbunătățire economică”. În ciuda acestei incipien-te îmbunătățiri anunțate de Guvern, „consecințele negative ale crizei nu doar că încă sunt aici, ba chiar vor crește”, a alertat.

vârstă, în ceea ce privește șoferii, s-au schimbat, și „ar trebui să se dea atenție celor peste 70 de ani, care sunt tot mai mulți”. „Trebuie să se facă aceeași exa-minare la renovarea carnetului unui tânăr de 25 de ani ca și unei persoane de 80 și este necesar să se țină cont de faptul că la această vârstă un an poate implica multe schimbări”, a avertizat responsabilul tehnic al RACC. A decla-rat că trebuie „să se promoveze” noua tehnologie ce ajută la evitarea acci-dentelor. Astfel, Puerto a sugerat un „Plan PIVE cu gândul la siguranță” sau o „scutire de TVA” pentru a se stimula noi sisteme de securitate, astfel încât clienții să ceară mașini cu acest tip de echipamente.

O mașină cu butelii de gaz și material

infl amabil s-a izbit în sediul PPUn bărbat ce a spus că este „ruinat” a fost arestat după ce în dimineața zilei de

19 decembrie s-a izbit cu mașina în care avea două butelii și material infl amabil în sediul PP Madrid.

Șoferul, de naționalitate spaniolă, de 37 de ani, a declarat Poliției că este un om de afaceri care „a pierdut totul”. Era în șomaj și înainte suferise de probleme mentale.

În Bronchales, satul din Teruel unde acesta locuia împreună cu părinții săi, oa-menii au declarat pentru ABC că nu este nici om de afaceri, nici nu este ruinat. „Ieri s-a adus gaz butan, a luat două butelii, le-a pus în mașină și în delirul lui s-a izbit”, au spus localnicii.

În mașină erau două butelii și mai mulți saci cu îngrășământ industrial, ale cărui componente ar putea fi folosite pentru explozibili, au declarat pentru ABC surse din Poliție.

Mașina a intrat până la scările din interior și aproape a lovit o angajată de la curățenie, a explicat președinta PP Madrid, Esperanza Aguirre, pentru esRadio. Aguirre a spus că angajata este „bine”, dar „s-a speriat îngrozitor”.

Poliția a activat așa-numita Circular 50 pentru atacuri cu explozibili și a orga-nizat un dispozitiv amplu de securitate în jurul sediului PP, pe strada Génova 13. S-a stabilit un perimetru de peste 500 de metri în jurul edifi ciului, unde nu au putut intra nici autovehicule, nici pietoni.

„Totul pare să indice că este o acțiune personală ce nu are nimic de-a face cu o acțiune teroristă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Naționale, Antonio Nevado, pentru Radio Nacional España (RNE).

Purtătorul de cuvânt al PP în Congresul Deputaților, Rafael Hernando, a atri-buit acțiunea, în declarații pentru RNE, „unei decizii nebunești” a unei persoane „dezechilibrate”.

Numărul străinilor înscriși la Seguridad Social scade iar Sistemul de Protecție Socială a pier-

dut 17.555 de cotizanți străini în no-iembrie, 1,1% față de luna anterioară, dar o creștere de 0,27% față de aceeași lună a anului 2013. Au fost 1.549.398 de străini înscriși, a informat, pe 18 de-cembrie, Ministerul Muncii. Cu scăde-rea din noiembrie, înscrierea străinilor la Seguridad Social (SS) înregistrează a cincea lună consecu-tivă în care se reduce numărul acestora. Din totalul menționat de străini înscriși la SS, 1.304.225 cotizau în Regimul General – această cifră inclu-de Sistemul Special Agrar, cu 189.977 per-soane ocupate și cei domestic, cu 209.475 –, 240.701 cel al lucră-torilor pe cont propriu; 4.212 sistemul Mării, și 260 cel din sistemul cărbunelui.

În termeni interanuali (noiembrie 2014 față de aceeași lună din 2013), înscrierea de străini a intrat pe pozi-tiv pentru prima dată în mult timp și a crescut cu 0,27%, cu 4.228 cotizanți mai mult. Bilanțul din noiembrie arată că din totalul străinilor înscriși la SS, 924.295 erau din țări din afara UE, iar 625.103, din țări comunitare. Din to-

talul lucrătorilor străini, cel mai mare număr este din România (268.351), Maroc (187.575), China (92.029) și Ecu-ador (72.200 persoane ocupate). Pe comunități autonome, Cataluña este regiunea cu cel mai mare număr me-diu de străini înregistrați, cu 350.175 lucrători (22,60%) înaintea Comunității Madrid, 328.422 (21,20%); Andalucía,

194.333 (12,54%) și Comu-nidad Valenciana, 177.033 (11,43 Totuși, cele mai mari creșteri în noiembrie s-au înregistrat în Murcia (5,11%), Comunidad Va-lenciana (4,21%), Anda-lucía (3,14%), iar cele mai maro scăderi au fost în Insulele Baleare (23,52%), La Rioja (15,19%), Castilla y León (11,97%) și Extre-madura (10,79%).

Pe sexe, din totalul de străini înscriși la SS, 839.161 sunt bărbați, iar 710.239, femei.

7ACTUALITATE25.12 .2014 - 07.01.2015

Mai mulți autónomos vor avea acces la ajutorul por cese de actividad

*

Telefon: 900 81 16 32 · moneygram.es

Congresul Deputaților a aprobat defi nitiv noua lege ce modifi că regi-mul juridic al Mutuas care colaborea-ză cu sistemul de Protecție Socială, a informat UPTA (Unión de Profesi-onales y Trabajadores Autónomos – UPTA). Această nouă lege include o schimbare profundă în gestionarea ajutoarelor pentru cese de actividad a lucrătorilor pe cont propriu, acoperiri ce sunt gestionate de aceste organis-me pentru peste 600.000 de autóno-

mos care cotizează în Spania. Se fl exibilizează accesul la acest aju-

tor și pentru lucrătorii pe cont propriu care au suferit pierderi economice. Aceștia vor trebui doar să demonstre-ze că au avut pierderi de 10% în ulti-mele 12 luni, față de 30% acumulate în doi ani, cum era până acum. De ase-menea, toți autónomos care lucrează pentru o singură fi rmă vor putea avea acces la ajutor doar demonstrând în-cheierea relației economice cu clientul

lor principal. Înainte această condiție era prevăzută doar pentru trades cu contract scris și înregistrat.

Pe de altă parte, datorită aprobării acestei legi, lucrătorii pe cont propriu vor putea să cotizeze exclusiv pentru acest ajutor, fără să fi e necesar să o facă și pentru accidente de muncă și boală profesională.

UPTA, conform secretarului său general, Sebastián Reyna, așteaptă ca în curând Guvernul să abordeze

aprobarea regula-mentului de dezvol-tare a legii, „pentru a putea intra în vigoa-re aceste măsuri și astfel să se atingă o acoperire mai bună, dat fi ind faptul că până acum doar 20% dintre solicitări au avut rezultat fa-vorabil”.

În perspectiva organizării alegeri-lor municipale spaniole în luna mai 2015, Ambasada României la Madrid reamintește cetățenilor români rezidenți în Spania faptul că au dreptul de a vota în cadrul acestor alegeri. Ambasada re-comandă și susține participarea cât mai numeroasă a românilor la acest proces electoral, având în vedere faptul că votul este atât un drept cât și o datorie civică, iar prin exercitarea acestuia comunitatea românească își poate face „vocea” cât mai auzită și puternică!

În conformitate cu legislația euro-peană, toți cetățenii europeni care și-au stabilit reședința într-un alt stat membru diferit de cel de origine își pot exercita dreptul la vot în cadrul alegerilor loca-le și europarlamentare organizate de autoritățile statului de reședință.

Pentru a vă putea exercita dreptul la vot cu ocazia viitoarelor alegeri mu-nicipale din Spania (2015), trebuie să îndepliniți următoarele condiții:

- să aveți 18 ani împliniți până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv);

- să fi ți înregistrați la Primăria localității

de reședință din Spania (empadronami-ento);

- să solicitați înscrierea în Registrul Electoral. Cei care nu s-au înscris cu oca-zia anterioarelor alegeri locale sau euro-parlamentare pe listele electorale spa-niole (în Registrul Electoral) o pot face până la termenul limită de 30 decembrie 2014.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor eu-ropeni care doresc să voteze, autoritățile spaniole au pus la dispoziția dumnea-voastră trei modalități de înscriere în Re-gistrul Electoral:

1. prin intermediul primăriei: la Evidența Populației (Ofi cina de Empa-dronamiento), prin completarea unui formular special;

2. prin internet: accesând portalul In-stitutului Național de Statistică (https://sede.ine.gob.es);

3. prin poștă: răspunzând la scrisorile pe care cetățenii UE rezidenți în Spania le-au primit în cursul lunii octombrie.

Informații suplimentare se pot obține de la Ofi ciul Registrului Electoral (Ofi cina del Censo Electoral) la tel. 901 101 900.

Până pe 30 decembrie vă puteți

înscrie în Registrul Electoral spaniol

Primarul municipiului Getafe, Juan Soler, a trăit alături de românii din această localitate Ziua României, eveniment ce a avut loc în Polide-portivo Juan de la Cierva, pe 16 de-cembrie. Obiectivul activității a fost

strângerea legăturilor ce unesc co-munitatea noastră cu Getafe.

Soler, care i-a salutat în română pe cei prezenți, i-a felicitat pentru această sărbătoare. Primarul a subli-niat că „Getafe este un oraș deschis,

ce îi primește pe toți cei care îl aleg să-și stabilească căminul aici. Ro-mânii sunt exemplu de integrare”. De asemenea, a remarcat faptul că suntem un popor care „știe puterea efortului pentru a înainta. Istoria voastră recentă demonstrează acest lucru, iar spectaculosul avans pe care l-a înregistrat România în ultimii ani este o dovadă că prin democrație și libertate popoarele sunt capabile să prospere mai mult decât în regimuri de opresiune”. În plus, i-a încurajat pe cei prezenți să participe la viața orașului, „pentru a face un Getafe mai plural”.

La eveniment au participat amba-sadorul României în Spania, Ion Vîlcu, directorul general pentru Imigrație din Comunitatea Madrid, Gonzalo Ortiz, reprezentanți ai comunității românești din Getafe, între care preo-tul parohiei ortodoxe, Cristian Deac.

La întâlnire s-a ascultat muzică ro-mânească tradițională și s-au degus-tat produse tipice țării noastre.

Primarul din Getafe a sărbătorit Ziua României

8 SONDAJ DE OPINIE 25.12.2014 - 07.01.2015

Ce ar face compatrioții dacă ar câștiga la LoterieCompatrioții pe care i-am între-

bat pe Facebook ce ar face dacă ar câștiga o sumă mare de bani la Loterie, au răspuns că ar deschide o afacere, un cămin de bătrâni, ar colabora în cazuri umanitare, și-ar ajuta copiii, ar face o donație la un adăpost de animale, Crucea Roșie... Am primit însă și răspunsuri precum: „i-aș cumpăra unei persoane dragi sănătate”, „Am nevoie prima dată și înainte de toate de o zi când să pot cumpăra tot ce am nevoie în casă, mâncare, haine și un Crăciun. Sunt mulți ani de când nu le pot oferi co-piilor mei un Crăciun normal, pentru că nu pot”. Auzind asemenea răspun-suri ai vrea (pentru a câta oară?) să poți să faci mai mult pentru cei din jur. Nu e ușor, însă între toți putem să facem cumva ca Loteria să nu fi e singura soluție pentru a îndeplini un vis.

Dacă ar câștiga premiul cel mare, Virginiea Rusu Ivan ne scrie că s-ar întoarce în România. „Aș deschide o afacere, un cabinet unde să fac ma-saj Ceragem, cum este aici, în Madrid. Sunt niște paturi cu pietre prețioase, pietre de jad. Eu de când merg mă simt extraordinar. Este foarte bun, ar

prinde foarte bine la mine în zona de unde sunt, Vatra Dornei. Sunt auxiliar de enfermeria. Am lucrat în spital 18 ani și de aproximativ zece muncesc într-un cămin de bătrâni din Madrid”.

De unde vine proiectul legat de masajul Ceragem? „În ceea ce privește acest tip de masaj, sunt doar client, încă nu am făcut un curs. Este un vis de-al meu, speranța moare ultima”, spune.

Mălina Pârleală i-ar cumpăra unei persoane dragi sănătate. „Acum doi ani și jumătate fratele meu a rămas paraplegic în urma unui accident de mașină, era în dreapta, iar șoferul, după accident, a vrut să îl pună în locul lui la

volan, crezând că e mort. După cum știți cu toții cum e justiția în România, nici acum nu s-a terminat procesul. În Spania, în Santiago de Compostela, este un doctor, Jesús Devesa, care face tratamente și operații cu hormoni de creștere, iar bolnavii fac progrese foar-te mari. E un ONG, fi ecare donează cât vrea, dar, ca peste tot, cine își permite

merge și oferă suma respectivă. Știu că se vorbește de 50.000 de euro, însă cum banii părinților s-au terminat, eu îl ajut cu tot ce pot, dar aceste sume pentru mine sunt imense. Povestea e lungă și tristă…”

Ana Maria Roman ar investi „în adăpostul de animale cu care colabo-rez, Ascan, din Villalbilla. Și aș ajuta, ca și până acum, cazuri umanitare. Prac-tic aș continua cu ceea ce fac, dar fără stres”.

Ce ar vrea pentru ea? „Pentru mine și ai mei, din toata inimă doar sănăta-te. Atât”.

Dacă ar câștiga un premiu mare la Loteria de Navidad, Doina Elena

Ivența și-ar cumpăra „o casă aici, în Spania, și restul l-aș investi într-o afa-cere. Mi-aș deschide un magazin de pâine, pentru că deocamdată magazi-nele cu pâine funcționează”.

Gheorghe Băcilă ne-a scris că, dacă ar câștiga premiul cel mare la Loteria de Crăciun, „aș pleca în Las Vegas, defi nitiv. Aș începe o nouă viață, visul meu de bogat”.

Mai concret? „Aș deschide un super-

market tipic românesc și m-aș dedica la tot ce este relaționat cu România”.

Mirela Diniță a scris că ar pleca în România. „Dacă aș câștiga premiul cel mare, mi-aș ajuta în primul rând copiii, apoi aș pune temelia unui centru de bătrâni care nu dispun de ajutoare. Mi-ar plăcea să ajut bătrânii nevoiași. Bătrânii noștri mor înainte de vreme, spaniolii trăiesc o sută de ani. În Te-leorman, o zonă defavorizată, aș vrea să deschid centrul la care visez. Aș angaja medici, psihologi, iar eu și co-piii mei am administra totul. Am un fi u ce a terminat Finanțe-Bănci la stat cu media 9,80”.

Și Irina Tudor și-ar deschide o afa-cere, „pentru că banii trebuie înmulțiți”. „E visul meu să deschid propria aface-re și va fi în catering deoarece sunt pregătită în domeniu. Eu m-aș ocupa de tot, pentru că am în sânge spiritul întreprinzător și organizator. Va fi aici,

în Madrid, și cu angajați români care sunt în șomaj”, spune, decisă, nemai-folosind la fi nal condiționalul-optativ.

Liliana Manolache ar face „acti-vism de mediu și pentru dreptate so-

cială, de toți banii, și în Spania, și în Ro-mânia. Iar dacă nu câștig la loterie, tot activism fac, de banii pe care îi am”.

Cătălin Răgoz spune că „o mică parte aș dona unui adăpost de ani-male, o mică parte aș dona la Cru-cea Roșie, o mică parte ar fi pentru

familie, iar cu restul aș face în așa fel încât să-mi ofer un trai mai ușor, mie și soției”.

Georgeta Simona Guica se con-fruntă cu multe difi cultăți materiale: „Sunt divorțată, am multe probleme de sănătate, doi copii, cel mic cu un handicap de 83%, are o întârziere mintală gravă. Trăim din 561 euro și plătesc 250 de euro chirie”. Dacă ar avea mai mulți bani, spune că „pri-ma dată aș face cumpărături, să nu ne lipsească nimic. Aș încerca să îmi îmbunătățesc starea de sănătate și să avem un ban să ne cumpărăm o casă în România”.

„Am nevoie prima dată și înainte de toate de o zi când să pot cumpă-ra tot ce am nevoie în casă, mâncare, haine și un Crăciun. Sunt mulți ani de când nu le pot oferi copiilor mei un Crăciun normal, pentru că nu pot”, ne scrie.

Dacă ei i-ar fi mai bine, spune că ar ajuta, la rândul ei, „familii cu pro-bleme sau care au copii bolnavi. Și cu siguranță aș dedica o parte din viața mea persoanelor ca mine, ca să poată avea o viață demnă. Eu vreau pentru mine și pentru alții, așa cred că aș fi o persoană împlinită”.

Georgeta nu a câștigat nimic la lo-terie. Dacă doriți să o ajutați dumnea-voastră, iată numărul ei de telefon: 685 260 693. Locuiește în Viladecans Barcelona.

Dacă ar câștiga la loterie, Edera

Pricope ar face afaceri în România. „Pentru că trebuie să ne aducem

aminte și de țara noastră măcar când avem bani și acum este momentul de afaceri în România”.

***La sondajul de opinie publi-

cat pe pagina noastră web – www.noinspania.com – la în-trebarea „Dacă ați câștiga la Loteria de Crăciun ce ați face?” s-au înregistrat următoarele: Aș face o călătorie în jurul lu-mii (4%); Nu aș face nimic toa-tă ziua, doar m-aș distra (0%); Mi-aș cumpăra o casă și aș continua să muncesc (48%); Acest lucru nu mi-ar schimba viața (15%); Când voi câștiga, vă voi spune (33%).

9PUBLICITATE25.12.2014 - 07.01.2015

400MINUTE

DIGI 40010€TVA inclus

1GBNaveg@

8€/ lună

TVA INCLUS

DE SĂRBĂTORIMEREU CU TINEBucură-te de cele mai bune oferte pentru apelurile tale naționale și internaționale și pentru a naviga pe Internet

Consultă destinațiile incluse, perioada de valabilitate și Condițiile de utilizare a Serviciilor în www.digimobil.es

10 ÎN ROMÂNIA 25.12.2014 - 07.01.2015

Klaus Iohannis a depus jurământul în Parlament: Nu există altă

cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţieKlaus Iohannis a depus jurământul

de învestitură în funcţia de președin-te al României, în ședinţa solemnă comună a Senatului și Camerei Depu-taţilor ce avut loc pe 21 decembrie. Klaus Iohannis a declarat, în discursul rostit în faţa Parlamentului, că este recunoscător și onorat de încrederea pe care cetăţenii i-au acordat-o ale-gându-l președinte și a asigurat că va fi președintele tuturor românilor.

„Stau aici, în faţa dumneavoastră, conștient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recu-noscător și onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acor-dat-o, cea de a fi președintele lor și îi asigur că voi fi președintele tuturor românilor”, a spus.

El a adăugat că este „profund miș-cat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de as-piraţia spre libertate și proprietate a românilor”.

„Vă mulţumesc vouă, tuturor con-

cetăţenilor mei, pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a Româ-niei. La 25 de ani după căderea co-munismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia și participarea”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

„România lucrului bine făcut este angajamentul luat și cu care pornesc pe acest drum”, a spus.

Noul președinte al țării noastre a

declarat și că este nevoie de „înţele-gerea clară” la nivelul întregii clase politice că „nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eli-berate de corupţie”.

„Este nevoie de înţelegerea clară la nivelul întregii clase politice: nu există altă cale pentru România de-cât aceea a unei ţări eliberate de co-rupţie”, a spus el.

Iohannis a precizat că și-ar dori ca la sfârșitul mandatului său „corupţia să nu mai figureze pe agenda publi-că, instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni”.

După ceremonia din Parlament, la care au asistat, între alții, premie-rul Victor Ponta, foștii președinţi Ion Iliescu și Emil Constantinescu, pa-triarhul Daniel, arhiepiscopul roma-no-catolic de București Ioan Robu, principele Radu, Iohannis a mers la Palatul Cotroceni unde a avut loc momentul predării oficiale a manda-tului de către Traian Băsescu.

Traian Băsescu, la final de mandat: Îi predau lui Iohannis o ţară care în-deplinește toate criteriile pentru a intra în zona euro

Președintele Traian Băsescu a declarat, pe 20 decembrie, în con-ferinţa de la finalul mandatului, că România este în prezent o ţară sigură din punct de vedere al securităţii și nu riscă o invazie, dar sunt necesare investiţii în armată, el menţionând totodată găzduirea a două coman-damente NATO.

Traian Băsescu a declarat și că îi va preda lui Klaus Iohannis o ţară care

îndeplinește toate criteriile de con-vergenţă, în vederea intrării în zona euro, el considerând că vom deveni membri ai zonei euro mai devreme de 2019.

Președintele Băsescu a declarat că nu are nici o părere de rău că pleacă de la Cotroceni, întrucât are senti-mentul că a făcut tot ce a putut pen-tru ca România să se modernizeze, chiar dacă nu a fost „un președinte genial”, subliniind totodată că poate alte tactici decât confruntarea ar fi fost mai bune.

Președintele Traian Băsescu a de-clarat și că UE este „singura opţiune viabilă” ca România să ajungă la pros-peritate pentru cetăţenii săi „cândva” și că nu există alternativă, așa cum nu există nici la NATO în ceea ce privește securitatea.

„UE este singura opţiune viabilă pentru ca România să ajungă la pros-peritate pentru cetăţenii săi cândva. Ca și NATO nu avem alternativă la UE. Așa cum pentru securitate nu avem alternativă la NATO, tot așa pentru creșterea nivelului de trai al români-lor nu avem alternativă la UE”, a pre-cizat Traian Băsescu.

Guvernul a anunţat în mod oficial creșterea salariului de bază minim brut pe ţară în 2015, de la 900 de lei la 1.050 de lei.

Salariul minim brut pe tara crește de la 900 de lei la 975 de lei din ianuarie 2015 și ajunge la 1.050 de lei din iulie 2015, majorare de care urmează să be-neficieze peste 1,5 milioane de angajaţi.

În cazul angajaţilor din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază nu poate fi inferior nivelului salariului de bază minim brut pe ţară, garantat în plată.

„De majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată va be-neficia un număr de circa 1.471.356 salariaţi, dintre care 488.630 salariaţi din sectorul bugetar și 982.726 salariaţi din sectorul concurenţial, corespunzător cuantumului de 1.050 lei lunar”, potrivit hotărârii de guvern.

Salariul minim brut pe ţară

crește anul viitor

România a înregistrat în octombrie cele mai abrupte scăderi din UE ale producţiei din sectorul construcţiilor, de 6,1% faţă de luna anterioară și de 11,3% raportat la perioada similară a anului trecut, contrar evoluţiei de la nivelul Uniunii, unde piaţa a crescut în medie cu 0,4%, respectiv 1,5%.

Cele mai mari creșteri raportat la luna septembrie au fost înregistrate în Ungaria (4%), Italia (3,2%) și Olanda (2,2%), iar cele mai puternice scăderi în România și Marea Britanie (-2,2%), potrivit datelor Eurostat.

Avansul lunar la nivelul UE a fost susţinut de creșterea cu 0,4% a con-strucţiilor de clădiri și cu 0,2% a con-strucţiilor de inginerie civilă.

Comparativ cu luna octombrie a anului trecut, Ungaria (15,8%), Spania (13,9%) și Suedia (10,5%) au înregis-trat cele mai mari creșteri ale produc-ţiei din sectorul construcţiilor. Cele mai accentuate scăderi au fost înregis-trate în România, Portugalia (-13,3%),

Am avut în octombrie cel mai rapid declin

din UE al producţiei din construcţiiItalia (-5,7%) și Slovacia (-4,3%).

La nivelul UE, construcţia de clădiri a avansat cu 2,3% în octombrie faţă de aceeași lună a anului interior, în timp ce construcţiile de inginerie ci-vilă au scăzut cu 1,5%.

Cifrele sunt ajustate sezonier și sunt calculate pe baza evoluţiei vo-lumului producţiei la nivelul fiecărui stat UE, incluzând atât lucrările de construcţii, cât și cele de inginerie civilă.

11PUBLICITATE25.12.2014 - 07.01.2015

12 18.12 - 24.12.2014ÎN ROMÂNIA

Românii consideră că președintele trebuie să aibă ca principale priorităţi crearea locurilor de muncă și respec-tarea legilor și a Constituţiei, relevă un sondaj Inscop remis, pe 10 decembrie, agenţiei de știri Agerpres. De aseme-nea, majoritatea respondenţilor cred că președintele ales, Klaus Iohannis, va fi un șef de stat diferit de Traian Bă-sescu, că acesta ar trebui să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta și că este bine ca președintele și premie-rul să fi e din tabere politice diferite. În plus, cei chestionaţi cred în majoritate că alegerile i-au unit pe români și sunt mulţumiţi de rezultatul prezidenţiale-lor.

Astfel, potrivit Inscop, românii consi-deră că priorităţile președintelui sunt, în ordine: să creeze locuri de muncă – 34,1% (faţă de 32% în septembrie), să garanteze respectarea legilor și a Con-stituţiei – 31,3% (33,6% în septembrie), să combată corupţia – 18% (18,9% cu trei luni în urmă), să conducă politica externă și de securitate naţională a Ro-mâniei – 10,2% (9,2% în septembrie),

să susţină măsuri de protecţie socială – 4,8% (faţă de 5,6% la măsurătoarea precedentă), iar 1,5% (0,6% în septem-brie) nu știu sau nu răspund. „Se poate observa că, deși măsurătoarea din sep-tembrie este făcută înainte de alegeri și cea din decembrie după acestea, nu sunt modifi cări semnifi cative în lista de priorităţi, deci ele nu au fost legate de așteptările publicului privind unul sau altul dintre candidaţi, ci au ţinut mai degrabă de profi lul pe care românii îl dau funcţiei prezidenţiale”, afi rmă Da-rie Cristea, coordonator de proiecte Inscop.

De asemenea, 74,2% dintre respon-

denţi cred că alegerile prezidenţiale

i-au unit pe români, în timp ce 25,8% susţin că alegerile i-au dezbinat.

Conform sondajului, 76,5% cred că președintele ales, Klaus Iohannis, va fi un președinte diferit faţă Traian Bă-sescu (procent calculat din totalul de răspunsuri), iar 23,5% că va fi un pre-ședinte la fel ca actualul șef al statului. Din cei care au răspuns la această între-bare, 60,5% spun că Iohannis ar trebui

să colaboreze cu guvernul condus de Victor Ponta, în timp ce 39,5% cred că președintele ales nu ar trebui să co-laboreze cu guvernul Ponta. În plus, 56,9% dintre cei care au răspuns consi-deră că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fi e din tabere politice diferite, pentru a se controla reciproc, în timp ce 43,1% susţin opusul acestei variante.

Sondajul relevă și că 93,4% dintre români văd corupţia ca un fenomen care afectează absolut toate partidele politice, în timp ce 6,6% consideră co-rupţia un fenomen care afectează un singur partid politic.

Barometrul Inscop Adevărul des-pre România a fost realizat de Inscop Research la comanda Adevărul în perioada 27 noiembrie-2 decembrie. Volumul eșantionului a fost de 1.076 persoane și este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani și peste 18 ani. Chestionarele au fost aplicate în 39 de judeţe și municipiul București, într-un total de 73 de localităţi (orașe mari, medii și mici, comune, sate).

Ce credem că trebuie să facă prima dată Klaus Iohannis când ajunge la Cotroceni Noul Cabinet condus de Victor Ponta a primit, luni seară, votul de încredere

al Parlamentului.Noul Guvern condus de Victor

Ponta are următoarea componen-ţă: Liviu Dragnea (Dezvoltare regio-nală), Gabriel Oprea (Interne) Dani-el Constantin (Agricultură), Rovana Plumb (Muncă), Nicolae Bănicioiu (Sănătate), Mihai Tudose (Econo-mie), Darius Vâlcov (Finanţe), Ro-bert Cazanciuc (Justiţie), Eugen Teodorovici (Fonduri europene), Ioan Rus (Transporturi), Ionuţ Vulpescu (Cultură), Bogdan Aurescu (Externe), Mircea Dușa (Apărare), Gabriela Szabo (Sport și Tineret), Sorin Grindeanu (Co-municaţii), Angel Tîlvăr (Diaspora), Eugen Nicolicea (Relaţia cu Parlamentul), Sorin Cîmpeanu (Educaţie), Andrei Gerea (Energie și IMM), Graţiela Gavrilescu (Mediu), Liviu Pop (Dialog Social), Angel Tîlvăr (Românii de Pretutindeni).

Noul Cabinet condus de Victor Ponta a primit votul favorabil din partea a 377 de parlamentari, 134 votând „împotrivă”, iar alte 12 voturi fi ind anulate, conform rezultatului ofi cial anunţat în faţa Camerelor reunite.

Ceremonia de depunere a jurământului de către noul Cabinet a fost organi-zată miercuri dimineață.

Premierul a afi rmat, luni, că intenţionează să își încheie mandatul la con-ducerea Guvernului în noiembrie 2016, chiar dacă în urmă cu o lună, imediat după alegerile prezidenţiale, nu era atât de hotărât.

„A fost o problemă de energie a mea și de credinţă că pot să duc la bun sfârșit ce am început în mai 2012. Mi-am recăpătat această încredere – nu în totalitate, recunosc, sunt multe lucruri pe care trebuie să le fac altfel – și cred că o să învăţ mai mult din înfrângerea din 16 noiembrie decât am învăţat din victoriile anterioare”, a spus Ponta.

Deputatul PSD Angel Tîlvăr,

noul ministru al Românilor de Pretutindeni

Deputatul PSD Angel Tîlvăr a primit, luni, aviz pozitiv pentru postul de mi-nistru delegat al Românilor de Pretutindeni din partea comisiilor parlamen-tare de specialitate, după ce primul candidat pentru această funcţie, Adrian Anghel, a fost respins.

În ceea ce privește bugetul, Tîlvăr a afi rmat că, în condiţiile în care bugetul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a scăzut de la 10 milioane de lei la 4,9 milioane de lei pentru anul viitor, ar putea găsi înţelegere pen-tru sprijinirea „ideilor bune”. Referitor la obiective, a enumerat contribuţia la afi rmarea identităţii românilor de pretutindeni, păstrarea și îmbogăţirea pa-trimoniului cultural românesc pe plan extern, promovarea elitelor românești, precum și păstrarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni. Întrebat dacă susţine votul prin corespondenţă, Tîlvăr a afi rmat că va susţine „votul care să dea posibilitatea tuturor românilor să-și exercite dreptul de a alege fără nici un fel de îngrădire”. El a spus că va susţine proiectul din Camera Deputaţilor privind reducerea taxelor consulare.

Un nou Guvern

Cei mai mulţi dintre angajatorii români și-au exprimat intenţia de a face noi an-gajări la începutul anului 2015, cea mai semnifi cativă creștere fi ind însă în indus-tria prelucrătoare.

Un studiu realizat de Manpower pri-vind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă arată că previziunea netă de angajare, ajustată sezonier, este de +9% pentru al patrulea trimestru consecutiv, în condiţiile în care 13% dintre angajatori prognozează creșteri ale numărului de angajaţi, 12% anticipează scăderi, iar 73% nu intenţionează să își redimensioneze forţa de muncă în următoarele trei luni.

Datele au fost culese înaintea alegerilor prezidenţiale.

„Angajatorii au raportat intenţii de an-gajare pozitive în fi ecare trimestru din ul-timii patru ani, anunţând constant planuri de a-și crește forţa de muncă prin raport cu trimestrul precedent. Conotaţia favo-rabilă este că numărul total de locuri de muncă a crescut de la un trimestru la al-tul, chiar dacă creșterea a fost și continuă să fi e de amploare restrânsă. Cei afl aţi în

Sectoarele care au anunţat cele mai

multe angajări la început de 2015căutarea unui loc de muncă pot deci să se aștepte la oportunităţi de angajare și pe parcursul primelor trei luni din 2015. Încrederea angajatorilor și ritmul de an-gajare par să se fi stabilizat la un nivel ponderat de optimism. O mare parte din-tre angajatori aleg în continuare să rămâ-nă în expectativă, până când vor înţelege mai bine în ce mod eventualele schimbări de politici le-ar putea afecta business-ul”, a declarat Valentin Petrof, directorul ge-neral al ManpowerGroup România.

Cele mai multe angajare la începutul anului 2015 sunt așteptate în industria prelucrătoare, previziunea netă de an-gajare din acest sector fi ind de +17%. Aceasta rămâne neschimbată faţă de tri-mestrul patru, dar și de primul trimestru din 2014.

La polul opus se afl ă sectoarele pentru care se așteaptă un număr relativ scăzut de angajări la începutul următorului an: agricultură, vânătoare, silvicultură și pes-cuit, precum și cei din sectorul construcţii, care raportează previziuni de -3%. „Chiar dacă este negativă, previziunea din sec-

torul construcţii s-a îmbunătăţit totuși cu 5 puncte procentuale faţă de cea din tri-mestrul patru. Cea mai mare îmbunătăţire a previziunii faţă de trimestrul anterior este raportată însă de angajatorii din sec-torul energie electrică, apă, gaze, unde previziunea de +3% este cu 6 puncte pro-centuale mai puternică decât în trimestrul IV/2014”, arată studiul Manpower.

Planurile de angajare variază și în func-ţie de mărimea organizaţiei. Angajatorii din organizaţii mari, de peste 250 de anga-jaţi, au cele mai ferme intenţii de creștere a forţei de muncă, raportând o previziune de +18%, de două ori mai puternică decât media naţională, și mai robusta decât cele enunţate în trimestrul IV/2014, respectiv I/2014. În schimb, angajatorii din organi-zaţiile foarte mici (micro), care au mai pu-ţin de 10 angajaţi, sunt mai puţin dispuși la a face schimbări în forţa de muncă. 85% dintre aceștia nu prevăd nici o creștere și nici o scădere a numărului total de an-gajaţi în intervalul ianuarie-martie 2015, 12% anticipează o scădere și doar 2% fac planuri de angajare.

COAFOR ROMÂNESC • Coafuri speciale pentru evenimente (nunţi, botezuri etc.)• Tuns, vopsit, şuviţe • Permanent • Machiaj• Manichiură

C/ Jerusalén, 19, Parla Orar: Marţi-sâmbătă: 10-19

Tel.: 632 697 386

Preţ accesibil + calitate

LAS AMIGAS

SPORT 25.12.2014 - 07.01.2015 13

Simona Halep, cea mai bună tânără jucătoare de tenis din 2014

Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi

Certificate medicale

Renovare şi duplicate carnete de conducere spaniole

Preschimbare carnete de conducere româneşti, toate categoriile

Transfer şi înmatriculări de maşini

Plăci de vehicule provizorii şi definitive

Radierea maşinii în Spania pentru înmatriculare în România

Certificat de antecedente maşini

642 47 55 00 / 666 32 07 13

9 CENTRE LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ

GESTORIE ROMÂNEASCAGESTORIE SPECIALIZATA ÎN GESTIUNI DE VEHICULE SI CARNETE DE CONDUS

10% REDUCERE prezentând acest CUPON

Românca Simona Halep, locul 3 WTA, a fost desemnată de site-ul bleacherreport.com drept cea mai bună tânără jucătoare de tenis în anul 2014, ea fi ind urmată, în ordi-ne, de Eugenie Bouchard (Canada), Belinda Bencic (Elveţia), Garbine Muguruza (Spania) și Madison Keys (SUA).

„Tinerele jucătoare de tenis își fac simţită prezenţa în elită, aranjând scena pentru ier-arhia viitoare. În 2014, o serie de noi nume și-au făcut simţită prezenţa. Simona Halep și Eugenie Bouchard au fost vârfurile, ambele jucând fi nale de Grand Slam, întărindu-și poziţia în Top 10. Belinda Bencic, Garbine Muguruza și Madison Keys au arătat, de asemenea, că au un potenţial mare”, a notat bleacherreport.com.

Conform sursei citate, potenţialul Simo-nei Halep, împachetat într-un trup de 1,68 metri, este uriaș. „Picioarele și mâinile rapide îi oferă o combinaţie de elită în mișcarea pe teren și în loviturile defensive. Ea joacă precum un zid, returnând în teren cele mai

bune lovituri ale adversarelor. Abilitatea sa de anticipare este dezlănţuită în circuitul fe-minin. Aceste instincte s-au arătat destul de des în 2014. Halep a obţinut 46 de victorii, a câștigat titlurile de la Doha și București și a terminat sezonul pe locul doi (n.r.: Simona Halep a terminat sezonul pe locul 3 WTA). Ea a atins primul sfert de fi nală într-un turneu de Grand Slam la Australian Open și nu s-a oprit acolo”, a adăugat site-ul american.

Bleacher Report a mai scris că jocul Si-monei Halep este potrivit pentru zgură, din

acest motiv sportiva reușind să atingă fi nala de la Roland Garros, unde a pierdut în faţa rusoaicei Maria Șarapova. „Jocul lui Halep este potrivit pentru zgură. Ea l-a imitat cel mai bine pe Rafael Nadal la Roland Garros, califi cându-se în fi nală fără să piardă vreun set. Acolo ea a întâlnit-o pe Maria Șarapova, ele producând unul dintre cele mai bune meciuri ale anului și o fi nală de Grand Slam legendară. Sub o presiune imensă, ambele jucătoarele au adus ce au mai bun, realizând 16 break-uri în meci. Loviturile puternice ale Șarapovei și-au găsit antidotul în apărarea lui Halep. Șarapova s-a impus cu 6-4, 6-7 (5/7), 6-4, dar a avut nevoie de peste trei ore pentru a o învinge pe Halep”, a precizat blea-cherreport.com.

Chiar dacă multe jucătoare ar fi suferit în urma unei asemenea înfrângeri, Halep și-a

Cel mai înalt vârf din Antarctica, cucerit de un român

revenit reușind să atingă faza semifi nalelor la Wimbledon, iar la fi nalul anului fi nala la Turneul Campionilor. „Înfrângerea ar fi dărâ-mat majoritatea jucătorilor, dar nu și pe Ha-lep, care și-a revenit și a ajuns în semifi nale la Wimbledon. Ea și-a păstrat cel mai bun tenis pentru fi nalul anului. Halep a dominat-o pe Serena Williams în faza grupelor la Turneul Campioanelor, câștigând cu 6-0, 6-2. Serena a câștigat rejucarea din fi nală, dar Halep și-a întărit statutul la turneu ca o pretendentă în 2015”, a subliniat Bleacher Report.

Jocul Simonei Halep este comparat de sursa citată cu cel al danezei Caroline Wozni-acki. „Românca de 23 de ani joacă un tenis si-milar cu al danezei Caroline Wozniacki. Ea se simte bine când lovește pe contre, folosind viteza ei stelară și loviturile puternice pen-tru a le doborî pe celelalte sportive. Precum

Wozniacki, pe Halep o împiedică pasivitatea uneori. Împotriva mașinăriilor ofensive pre-cum Șarapova, ea se luptă să preia controlul asupra punctelor și lasă rezultatul meciurilor în mâinile adversarelor”, a explicat bleacher-report.com.

În fi nal, Bleacher Report consideră că Ha-lep va putea câștiga multe turnee de Grand Slam dacă va continua să joace la fel de agresiv ca în partida cu Serena Williams, din faza grupelor de la Turneul Campioanelor de la Singapore. „Halep a început să profi te de ocaziile de pe teren în timp ce anul trecea, o strategie care a dat roade în victoria contra Serenei. Odată ce va deveni mai confortabilă în postura de «agresor», jocul îi va permite lui Halep să câștige multe titluri de Grand Slam”, a concluzionat site-ul american, deţi-nut de Time Warner.

Un alpinist clujean, Ciprian Pătrașcu, a reușit să cucerească Vârful Vinson (4.897 de metri), cel mai înalt din Antarctica, unde a fost într-o expediţie internaţio-nală.

„Am participat, în perioada 22 noiem-brie-8 decembrie, la o expediţie internaţi-onală cu care am reușit să cucerim Vârful Vinson (4.897 de metri), cel mai înalt vârf din Antarctica. În afară de mine, ceilalţi membri ai expediţiei au fost un nepalez, un canadian, un olandez, un australian și doi americani. La început, am avut mari

reţineri în legătură cu participarea mea în cadrul acestei expediţii deoarece eram singurul român, dar și pentru că agenţia care a organizat toată logistica expediţiei nu ne-a dat opţiunea de a ne cunoaște între noi înainte de această experienţă. Practic, noi toţi am fost puși în postura de a ne cunoaște doar cu o seară înain-te de plecarea propriu-zisă în expediţie, în Punta Arenas, orașul cel mai sudic din Chile, unde se organizează majoritatea expediţiilor care au ca scop explorarea și cunoașterea Antarcticii”, a spus Pătrașcu.

Ciprian Pătrașcu mai are la activ și alte ascensiuni reușite, printre care cucerirea Vârfului Aconcagua (6.962 metri), în anul 2011 împreună cu alpinistul Vasile Cip-cigan (șeful formaţiei Salvamont-Salvas-peo Cluj), cucerirea Vârfului Mont Blanc (4.810 metri), în august 2013, în cadrul unei expediţii românești din care au fă-cut parte, printre alţii, și alpiniștii Adrian Vălean și Vlad Căpușan, și cucerirea Vâr-fului Elbrus din Rusia (5.642 metri), în august 2014, alături de alpinistul Mihnea Prundeanu.

14 ANUNŢURI 25.12.2014 - 07.01.2015

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăMarin TrașcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

MUNCĂ

Ofertă:

- Angajăm fete pentru facturare la un depozit de produse românești. Este nevoie de experiență în domeniu. Tel.: 692 625 033

Cereri:

- Familie serioasă (soț, soție, fiu de 32 de ani) căutăm de muncă în Toledo sau în apropiere, la ferme. Soțul și fiul au car-net de conducere. Tel.: 642 788 572 - Caut de lucru ca externă, după-amia-za, începând cu ora 15.30, în Madrid capitală. Tel.: 603 295 988 - Doamnă serioasă, caut de lucru (curățenie, să îngrijesc copii sau per-soane în vârstă) de dimineață, un per-manent până în ora 11, sau cu ora, în Madrid capitală. Tel.: 692 859 223. - Doamnă serioasă, 46 ani, caut urgent de lucru permanent, cu ora sau la sfârșit de săptămână – să îngrijesc persoane în vârstă sau un copil în Comunitatea Madrid. Știu să gătesc mâncare spani-olă, am experiență în menaj, acte, reco-mandări. Tel.: 642 527 466 - Tânăr, 26 de ani, cu carnet de condu-cere categoria B, caut de lucru ca re-partidor și ca să conduc o furgonetă, dubă, camion mic, în orice zonă a Spa-niei. Conduc ca un profesionist. Tel.: 642 262 188

ÎNCHIRIERI

Oferte:

- Închiriez cameră pt. o persoană de pe orice dată din ianuarie, în Madrid, zona Las Rosas (L 2). Tel.: 672 989 192 - Închiriez cameră în Parla, pt. o fată/fe-meie, de pe 1 decembrie. Condiții foar-te bune, etajul 1. Tel.: 634 158 741 - Familie adventistă avem cameră liberă lângă gara San Fernando. O persoană – 150 €; două persoane – 175 €. Puține persoane în apartament. Legături foar-te bune pentru transport. Tel.: 637 989 962, 678 201 991- Închiriez cameră de pe orice dată în apartament liniștit, fără alți chiriași, în zona San Fernando Henares. 250 euro, cu apă, gaz, curent incluse. Tel.: 642 546 015 - Închiriez cameră în zona Aluche. Caut o persoană serioasă. Preţ: 180 euro, cheltuieli aparte. Tel.: 606 926 050 - Închiriez 2 camere în Alcalá de Hena-res, strada Talamanca, aproape de gară și Continental. Una, la 145 euro; cealal-tă, la 180 euro. Apartament mare, cu 2 băi, canal Digi în sufragerie, internet în

camere. Tel.: 642 820 155

VÂNZĂRI

- Vând apartament cu 2 camere în Bră-ila, cu posibilităţi în rate lunare, fără in-termediari. Tel.: 631 002 998- Vând casă cu teren în Robleda, Sala-manca. Casa este în ruină, de reconstru-it. Nu trebuie proiect. 100 metri casa și 100 metri de teren. Preț: 10 mii de euro. E-mail: gabyzeu@gmail.com - Vând teren, 2.193 mp, în Brăila. 8.000 euro, negociabil. Rog să sune doar per-soanele interesate. Tel.: 642 924 490

MATRIMONIALE

- Doamnă, 42 ani, 1,65 m, 64 kg, fără obligații, din Comunidad Valenciana, aș dori să cunosc un domn de vârstă apro-piată pt. o relație serioasă. Poate avea un copil. Eu am o fată de 22 de ani. Tel.: 642 259 148 - Tânăr de 32 ani, fără vicii, ochi căprui, necăsătorit, atractiv, 1,75 m, doresc să cunosc o domnișoară cu aceleași carac-teristici, fără copii, din Castilla-La Man-cha, pt. prietenie, eventual căsătorie. Abține-te în cazul în care cauți aventuri. Dacă ești interesată să ne cunoaștem, trimite-mi un e-mail la juan128.125@gmail.com. Am WhatsApp. - Sunt un băiat de 36 de ani, fără

obligații, doresc să cunosc o fată serioa-să pentru o relație de prietenie, eventu-al căsătorie. Să se abțină materialistele și neserioasele. Tel.: 642 750 881 - Am 36 de ani, mi-aș dori să găsesc o fată din Comunitatea Madrid pentru o relație serioasă. Tel.: 642 899 710 - Nu sunt Florin Piersic, dar nici Colea Răutu. Sunt un domn serios, de 54 ani, din Comunitatea Madrid, care caută o doamnă serioasă. Tel.: 687 045 974 - Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără copii, fără vicii, caut o femeie de 35-40 ani pt. a-mi întemeia o familie. Tel.: 637 092 992 - Băiat, 35 ani, serviciu stabil, 1,85 m, ochi albaștri, educat, caut fată din Co-munitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 622 474 392 (WhatsApp)- Spaniol, divorțat, 53 ani, nu beau, nu fumez, caut o femeie de 35-50 ani pt. o relație serioasă. Tel.: 650 469 435 - Tânăr, 38 ani, drăguț, sensibil, cu credință în Dumnezeu, aș dori să cu-nosc o domnișoară/doamnă până în 35 de ani, plăcută, cu picioarele pe pă-mânt, din Comunitatea Madrid, pt. o relație serioasă și de lungă durată. Tel.: 672 334 099 - Tânăr serios, sufletist, 36 de ani, cu un copil la fosta soție, doresc să cunosc o fată serioasă, de vârstă apropiată, pt. o relație serioasă de prietenie. Comuni-dad Valenciana. Tel.: 642 412 490 - Doamnă, 51 ani, 1,67 m, 56 kg, vreau să cunosc un domn de vârstă apropia-tă, pentru prietenie. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 698 424 942 - Fecior, 30 ani, caut o domnișoară din Comunitatea Madrid, sinceră, nefumă-toare, până în 35 ani. WhatsApp 642 661 420 - Spaniol, 41 ani, educat, cult, iubitor, romantic, nivel cultural înalt, bine do-tat, fără copii, caut femeie cu caracteris-tici similare, cu mult piept, pt. posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Băiat, 39 ani, 1,77 m, șaten, cu servi-ciu stabil, fără obligații, nefumător, nu beau, vreau să cunosc o femeie din ori-ce zonă a Spaniei. Tel.: 634 158 741

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA

TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERG

Tel.: 658 955 783 910 295 090

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

Marţi-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.30

Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg

VĂ RUGĂM SĂ SOLICITAȚI PROGRAMARE

Telefon: 912 591 887Calle Cigarreras, Nº 8, despacho 128005 Madridwww.neoxgestion.es dmirica@neoxgestion.es

PRIMA GESTORÍA CU ADMINISTRATORI ROMÂNI GESTORIA. Contabilitatea firmei și a autonomului

Extranjería (naționalitate, certificat NIE, certificat naștere, traduceri etc.)

Protecția muncii (prevención de riesgos laborales – cursuri și certificări)

Acte administrative (constituirea firmei, înregistrări în Reg. Comerțului)

Consultanță juridică, administrativă, fiscală și laboral. Avocatură

Transferuri de proprietate autoturisme – acte vânzare-cumpărare, înscrieri DGT, renovări carnete de conducere etc.

Asigurări (repatriere în caz de deces, de viață, automobil, casă etc.)

Solicitați-ne prețuri fără nici un compromis

ATENȚIE PERSONALIZATĂ LA DOMICILIUL CLIENTULUI.SUNAȚI-NE ȘI VENIM LA DVS.

NI

SE CEDEAZĂUNUL DINTRE CELE MAI BUNE MAGAZINE

ROMÂNEȘTI DIN MADRIDFOARTE RENTABIL

POSTUL TĂU DE MUNCĂ SIGURVREI SĂ FII PROPRIUL TĂU ȘEF?

ACEASTA ESTE ȘANSA TA! NU O PIERDE!MAGAZINUL ESTE DESCHIS DE 8 ANI

CEA MAI BUNĂ LOCAȚIE DIN MADRID (ZONA ATOCHA)

CLIENTELĂ FIXĂ, REZULTAT AL UNEI INVESTIȚII PERMANENTE ÎN PUBLICITATE

CINE CUNOAȘTE ACEST TIP DE AFACERI ȘTIE CÂȚI BANI, TIMP ȘI EFORT SUNT NECESARE

PENTRU CA MAGAZINUL SĂ ÎNCEAPĂ SĂ FUNCȚIONEZE BINE

ÎN ACEST MAGAZIN INTRI ȘI ÎNCEPI SĂ FACTUREZI DIN PRIMA ZI

SE CEDEAZĂ CA URMARE A DEZVOLTĂRII UNUI ALT PROIECT DE AFACERI

PENTRU VIZITE SOLICITAȚI PROGRAMARE FĂRĂ NICI O OBLIGAȚIE

658 955 783NU NEGOCIEM PRIN TELEFON

15CASTELLANO25.12.2014 - 07.01.2015

Navidades en RumaníaEn Rumania, la Navidad es más que

nada el momento en el cual se junta toda la familia, aunque algunos vivan muy lejos. Todos los miembros de la familia se tienen que implicar, algunos hacen la comida, otros preparan los postres, otros limpian bien la casa.

Alrededor, todo huele maravilloso. En la noche de 24 de diciembre, la gen-te, bien arreglada, va a cantar villanci-cos, visitando de esta forma a la familia y amigos que les esperan con postres, vino caliente o te.

En la mañana del 25 de diciembre, los primeros que se despiertan son los niños, curiosos para ver que recibieron de parte de Papa Noel. Luego, sus vo-ces despiertan a todos los demás. La familia toma el desayuno y se viste bo-nito y con ropa nueva.

Después, todos van a la iglesia para asistir a la misa. Vuelven contentos a su casa, pero no antes de compartir comida con los pobres que no pudie-ran preparar su comida de Navidad. Al volver a casa, pone sobre la mesa con todas las cosas ricas que prepararon para este evento: toba, caltabosi, piftie, sarmale, cozonac.

Por la noche, la familia espera a los invitados que vienen a cantar sobre La Estrella. Se dice que si él que llega pri-mero es un hombre, la familia tendrá suerte todo el año que viene.

Ya en los días cercanos al fin de Año Nuevo grupos de jóvenes salen vesti-dos para la ocasión y llevan un plug, arado tradicional con el que se traba-jaba la tierra hace cientos de años. Es el momento de cantar a la fertilidad y pidiendo una mejor cosecha en el año nuevo.

Antes de la llegada de la Navidad, hay un período de purificación, la gente no trabaja porque prepara el sacrificio del cerdo. Una tradición muy expandida

es la “Capra” (la cabra), donde la piel de cabra se ornamenta con cuernos de chivo. Las dos son colocados sobre un bastón y se usan durante el ritual. Al final, las efigies deben morir, como símbolos del año que acaba. Antes del siglo XX, se las incineraba. Esta tra-

dición encuentra sus raíces en los rituales antiguos que posteriormente serán cris-tianizados. Purifica símbolos demoníacos que se mues-tran en público para expul-sar el miedo, las maldiciones y el pecado.Otra tradición, cada vez más rara, es “Ursul” (el oso): dos jóvenes son en-tonces vestidos con una piel de oso y son acompañados de dos “mosi” (dos ancianos) que dirigen el juego del oso.

La agonía del oso simboliza también la muerte del año que acaba y la renova-ción que trae el año que entra.

¿Cuál es el perfil psicológico de los rumanos?Daniel David, el director y fundador

del Departamento de Psicología Clínica y Psicoterapia de Babes-Bolyai habla por primera vez sobre los resultados preliminares del estudio extenso que está coordinando. Se trata de rehacer el trabajo de Constantin Rădulescu Motru, La psicología del pueblo rumano, a través de pruebas psicológicas internacionales.

En un artículo publicado en la revis-ta Sinteza bajo el título de Radiografía Psicológica del Pueblo Rumano después de la Liberación. Avance del trabajo La Psicología del Pueblo Rumano, Daniel David expone la estructura psicológica subyacente de los rumanos, aquellas ca-racterísticas relativamente estables que son el resultado del desarrollo histórico en un determinado entorno geográfico.

El estudio, llevado a cabo como una comparación con el perfil psicológico de los americanos, ofrece respuestas a pre-guntas del tipo ¿Por qué les va tan mal a los rumanos? a través de datos poco sorprendentes. Por ejemplo, el nuevo estudio no desmiente la observación que Motru hizo en 1937 de que el espí-ritu gregario es una de las características fundamentales del pueblo rumano.

Los elementos psicológicos que repre-sentan a los rumanos se agrupan a partir del modelo Big Five (Modelo de los cinco grandes) en torno a las características co-nocidas bajo el acrónimo OCEAN: open-ness o apertura a nuevas experiencias, conscientiousness o responsabilidad, extroversión, amabilidad y neuroticism o inestabilidad emocional.

A partir de estos factores se establece el perfil del rumano típico: una persona que acepta la autoridad y las tradiciones pero que rechaza el cambio, creativa, bohemia, gregaria y poco autónoma, ambiciosa y suspicaz, que pasa sin difi-cultad de un estado emocional a otro. Claro que tampoco le falta algo de pa-radójico a este estudio: los rumanos aceptan la autoridad pero son insubor-

dinados.Tras el análisis de las características

psicológicas de los rumanos, Daniel David observa que lo que los diferencia de otros pueblos no es esta estructura subyacente, sino el entorno socio-cul-tural, notando que el contexto socio-cultural del extranjero saca lo mejor de nuestro perfil subyacente e impide el desarrollo de los aspectos negativos.

En el Festival de la Cultura Española, que se ha celebrado en Timisoara, se ha inaugurado el 2 de diciembre una exposición fotográfica sobre las Rias Baixas, con el propósito de promocionar el turismo en esta región de Galicia. Una delegación de la Diputación Provincial de Pontevedra se ha desplazado a la ciudad rumana donde se ha reunido con autoridades loca-les y operadores de turismo.

Un trocito de Rias Baixas en Timisoara

16 PUBLICITATE 25.12.2014 - 07.01.2015