Numărul 49825.02 - 02.03.2016

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Pag. 8

Sunteți chiriaș? Nu uitați să plătiți ITP

Pag. 9

- Spital autorizat în Comunitatea Madrid - 3 săli de operații - Experiență - Întrerupere de sarcină - Chirurgie plastică

Clinica Isadora

DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA- Vânzări receptoare cu contract - Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €- Focus Sat HD, 150 € (abonament inclus 5 luni) - Telecomenzi originale, 10 € / buc.- Trimitem receptoare în toată Spania- Adăugăm receptoare la contracte existente - Facem plăți și reconectări pe loc- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte - Montăm antene în aproape toată Spania

Relații, la telefon 642 729 552

PLĂȚI ABONAMENTE DIGI – DOLCE – FOCUSVINDEM DIGI SD la 60 € și DIGI HD la 80 €DOLCE SD* la 50 € și DOLCE HD* la 75 €

* Preț OFERTĂ cu 4 aparate pe același contract *Focus HD la 150 € (vizionare inclusă pe 5 luni)

Telecomenzi originale, orice model la 10 €/buc.Adăugăm receptoare la contracte existente

Reparăm și înlocuim receptoare defecte (avem și duble)Trimitem și montăm receptoare în toată Spania

De pe 1 aprilie ne putem înscrie în Registrul Electoral

Sfaturi practice pentru întreprinzătorii care sunt la început Pag. 4-5

132 7 ZILE 25.02 - 02.03.2016

O elevă din Constanţa a luat nota maximă la matematică

în testul SAT

Colocviul Coordonatorilor Nepsis MOREOM, cu preoți din cinci țări

În perioada 18-21 februarie a avut loc la Torrent Colocviul Coordonato-rilor Nepsis MOREOM. Lucrările eve-nimentului s-au desfășurat în Casa de spiritualitate Padres Dominicos, urb. Vedat-Torrent, cu participarea mai mul-tor preoți și tineri coordonatori veniți din Belgia, Anglia, Italia, Franța și Spa-nia, a informat preotul Vasile Pop.

Deschiderea ofi cială a evenimen-tului a avut loc printr-un exercițiu de

cunoaștere a participanților, urmat de prezentarea programului și introduce-rea temelor pentru sesiunile inițiativei.

Pe 19 februarie, după Rugăciunea de dimineață, participanții s-au împărțit în două grupe. Grupul A, coordonat de Gabriela Pipirig, a avut ca temă de dezbatere Comunicarea (elementele comunicării, importanța comunicării, modalități de comunicare, bariere în comunicare, transmiterea informațiilor în echipă etc.). Grupul B, coordonat de pr. protos. Siluan Șandor, a abordat problema confl ictelor, evitarea și me-dierea confl ictelor în echipă, precum și elemente legate de analiza emoțională a grupului. În a doua parte a zilei (se-

O elevă de clasa a XI-a de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa a obţinut punctajul maxim la proba de matematică a testului SAT, situându-se în procentul de 1% al elevilor din lume care reușesc această performanţă.

Roxana Vătăma-nu a susţinut testele SAT, echivalentul american al Bacala-ureatului românesc, în luna ianuarie și a obţinut la matema-tică, considerată cea mai difi cilă materie, un punctaj de 800, maximum posibil, „situându-se în procentul de unu la sută al elevilor din întreaga lume care reușesc acest lucru”, au declarat, pentru Me-diafax, reprezentanţii Liceului Teoretic Internaţional de Informatică din Con-stanţa.

Roxana vrea să se specializeze în domeniul Inginerie Chimică, preferând în special mediul academic din Statele Unite ale Americii, și s-a pregătit pentru acest examen timp de o lună și jumătate. Subiectele testului nu se aseamănă cu exerciţiile din programa românească, este de părere eleva.

„Timpul este scurt, de aproximativ un minut pe exerciţiu, și astfel de foarte mare importanţă este ideea de rezolvare, mai mult decât abilităţile de calcul, pentru care se poate folosi un calculator”, a declarat, pentru Mediafax, Roxana Vătămanu.

„Roxana, elevă de 10 și în sistemul de învăţământ românesc, a venit spe-cial de la Brăila, unde a studiat primii opt ani de școală, pentru a-și continua studiile la Liceul Internaţional de Informatică, unde are posibilitatea de a se pregăti și de a-și construi portofoliul ideal, pentru a putea fi admisă la colegii și universităţi din străinătate”, a precizat, pentru Mediafax, consilierul de imagine al unităţii de învăţământ, Ioana Stochiţă.

Scholastic Assessment Test este un examen standardizat american, care implică o pregătire complementară programelor școlare de liceu din Româ-nia și pe care trebuie să îl susţină oricine dorește să studieze într-o facultate americană.

Revista de cultură Dacica latinitas, prezentată în Alcalá de Henares

Consiliera pentru Cultură și Universitate din cadrul Primăriei Alcalá de Henares, María Aranguren Verga-ra, îi invită pe iubitorii de cultură la prezentarea revis-tei Dacica latinitas, publicație de istorie, literatură și artă, bilingvă, în română și spaniolă.

Evenimentul are loc pe 25 februarie, de la ora 18, la Biblioteca Popular Cardinal Cisneros, Sala Gerardo Diego, Plaza San Julián nr. 1, Alcalá de Henares, a co-municat directorul revistei, Gheorghe Vințan.

Organizatorii activității sunt Consiliul pentru Cultu-ră și Universitate din Primăria Alcalá de Henares, Biblioteca Popular Cardenal Cisneros și Uniunea „Lucian Blaga” a scriitorilor și artiștilor români în Spania.

siunile 4-5) grupul A a preluat tema grupului B și in-vers, astfel încât toți participanții au avut acces la toate informațiile legate de temele propuse.

Ziua de 20 fe-bruarie a fost de-

dicată chestiunilor legate de eveni-mentele viitoare ale Calendarului Nepsis MOREOM, Congresul Nepsis la nivel de Mitro-polie, viitoarele întâlniri ale Coor-donatorilor MORE-

OM, concluzii etc. Evenimentul s-a încheiat pe 21 fe-

bruarie, prin participarea la Sfânta Liturghie în sobor de preoți, săvârșită în biserica parohiei Sfântul Efrem cel Nou din Torrent. După masa de prânz participanții celui de-al treilea Colocviu al Coordonatorilor Nepsis MOREOM s-au bucurat de un program de vizită în orașul Valencia.

3INFORMAȚII UTILE25.02 - 02.03.2016

Calendarul consulatelor itinerante în 2016. Secţia Consulară Madrid

CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988

Drept Civil: Divorţuri, contracte, închirieri, executări silite Dreptul muncii: Papeleta de conciliere, concedieri,

reclamaţii de salarii, indemnizaţii Drept administrativ: Recursuri, plângeri,

cereri de chemare în judecată Ștergerea antecedentelor penale

Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada

Programări: 640 152 737, 910 715 028

Ajutoare pentru sprijinirea retragerii

transportatorilor pe cont propriu Administrația acordă o serie de

ajutoare pentru a sprijini retragerea transportatorilor care lucrează pe cont propriu (transportistas autóno-mos por carretera).

Regulamentul regulator este în ordinul FOM/3218/2009 de pe 17 noiembrie, modifi cat prin ordinul FOM/2835/2012 de pe 17 noiembrie.

Au prioritate cei pentru care s-a declarat incapacita-te permanentă totală pentru desfășurarea de activități caracteristice transporta-torilor. În ceea ce îi privește pe ceilalți benefi ciari, există o listă cu posibilii benefi ci-ari în ordine descrescândă de vârstă. Persoanele interesate de aceste ajutoare pot solicita mai multe informații pe această temă scriind un e-mail la adresa abandono.sgaitt@

fomento.es. În ceea ce privește obligațiile, be-

nefi ciarii trebuie să îndeplinească ur-mătoarele condiții la data prezentării solicitării:

- să aibă vârsta de 58 de ani sau mai mult și să fi fost declarați cu in-

capacitate permanentă totală sau ab-solută pentru desfășurarea activității de transportatori.

- la momentul solicitării trebuie să

fi e titulari ai unei autorizații în vigoa-re de transport public de mărfuri sau de călători cu autobuzul, cu un maxi-mum de trei copii. Nu va fi considera-tă în vigoare o autorizație ce nu are cel puțin o copie în vigoare.

- este necesar să fi e titulari ai une-ia dintre autorizațiile despre care s-a vorbit la punctul anterior, în mod ne-întrerupt pe durata ultimilor zece ani anteriori, cel puțin, cu un maximum de trei copii, sau al ambelor, tot cu un maxim total de trei copii. Autorizația în discuție nu trebuie să fi fost sus-pendată în nici un moment.

- să fi fost înscriși la Seguridad So-cial ca autónomos cel puțin în ultimii zece ani.

- să abandoneze activitatea de transport public în nume propriu, renunțând la toate autorizațiile de transport public și de activități auxi-liare.

Consulatul de la Madrid va organi-za pe 21 martie, în León, un consulat itinerant. Activitatea va avea loc în Salón de los Reyes/Edifi cio Consis-torial de San Marcelo, Plaza de San Marcelo 3. Se vor realiza acte nota-riale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte. De la 13.00 la 16.00 se vor oferi servicii consulare, iar de la 17 la 19.30 se va acorda asistență consulară cetățenilor români afl ați în centrul penitenciar.

Pe 22 martie, la Burgos, în cadrul consulatului itinerant, în intervalul orar 9.00 -16.00, se vor face acte no-tariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte. Locația va fi stabilită ulterior.

Pe 1 aprilie, la Valladolid (Cen-tro Cívico Integrado Zona Este, Pza. Biólogo Jose Antonio Valverde, 1, 47012) se vor realiza acte notariale (procuri, declarații, adeverințe con-sulare), înscrieri de certifi cate de

naștere, înscrieri de certifi cate de căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte, de la ora 12 la 19.

Pe 8 aprilie, la Salamanca, cetățenii vor benefi cia de următoarele servicii consulare: acte notariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), în-scrieri de certifi cate de naștere, înscri-eri de certifi cate de căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte. De la 11.30 la 13.30 se va acorda asistență consulară cetățenilor ro-mâni afl ați în centrul penitenciar; de la 14.30 la 18.30 se vor realiza servicii consulare la o locație ce urmează să fi e stabilită.

În Tenerife, la Centro Cultural de Adeje (C/Universidad de La Laguna nº18, 38670 Adeje) va fi un consulat itinerant pe 18 și pe 19 aprilie, de la 9.00 la 18.00. Se vor realiza acte no-tariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte.

Și în Las Palmas se vor realiza ser-vicii consulare, pe 20 și 21 aprilie, la o locație ce va fi comunicată ulterior. Pe 20 aprilie activitatea consulară va

fi între orele 9-18; pe 21, de la 9 la 15. Cetățenii vor putea să își facă acte no-tariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte.

Pe 17 octombrie va fi un nou con-sulat itinerant la León, în Salón de los Reyes/Edifi cio Consistorial de San Marcelo, Plaza de San Marcelo 3. Serviciile consulare – acte nota-riale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte – se vor desfășura de la 13 la 16. De la 17 la 19.30 se va acor-da asistență consulară cetățenilor ro-mâni afl ați în centrul penitenciar.

La Burgos va fi un consulat itine-rant pe 18 octombrie, de la 9 la 16. Se vor realiza acte notariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), în-scrieri de certifi cate de naștere, înscri-eri de certifi cate de căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte la o locație ce urmează să fi e stabilită ulterior.

Pe 28 octombrie, de la 12 la 19,

se vor acorda servicii consulare – acte notariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de căsătorie, titluri de călă-torie, eliberări de pașapoarte – la Val-

ladolid, la Centro Cívico Integrado Zona Este, Pza. Biólogo Jose Antonio Valverde, 1, 47012.

În Salamanca va fi un consulat iti-nerant pe 4 noiembrie. De la 11.30 la 13.30 se va acorda asistență consula-ră cetățeni români afl ați în centrul pe-nitenciar; de la 14.30 la 18.30 se vor realiza servicii consulare – acte nota-riale (procuri, declarații, adeverințe consulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de că-sătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte – într-o locație ce va fi stabilită ulterior.

Pe 14 noiembrie și 15 noiembrie va fi consulat itinerant în Tenerife, la Centro Cultural de Adeje: C/Universi-dad de La Laguna nº18, 38670 Adeje. Pe 14 noiembrie, de la 9 la 18 se vor realiza servicii consulare și se va acor-da asistență consulară cetățenilor ro-mâni afl ați în centrul penitenciar. Pe 15 noiembrie, se vor realiza servicii

consulare – acte notariale (procuri, declarații, adeverințe consulare), în-scrieri de certifi cate de naștere, înscri-eri de certifi cate de căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte – de la ora 9 la 18.

Pe 16 și 17 noiembrie se vor oferi servicii consulare – acte notariale (procuri, declarații, adeverințe con-sulare), înscrieri de certifi cate de naștere, înscrieri de certifi cate de căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de pașapoarte – în Las Palmas, la o locație ce urmează să fi e stabilită ul-terior. În prima zi de activitate consu-lară, de la 9 la 18, se vor realiza servi-cii consulare și se va acorda asistență consulară cetățenilor români afl ați în centrul penitenciar. Pe 17 noiembrie se vor acorda servicii consulare de la 9 la 15.

Cetățenii interesați vor trebui să solicite programare, la adresa de e-mail programari@consuladoderu-mania.es

Mesajul prin care solicitați progra-mare trebuie să conțină numele și

prenumele, serviciul solicitat și un

număr de telefon la care să puteţi

fi contactat.

Din inițiativă proprie sau la cererea fi rmei, să-ți extinzi cunoștințele și să-ți îmbunătățești pregătirea este obligatoriu dacă vrei să îți găsești de muncă. Acest lucru este valabil nu doar pentru cei care sunt angajați. Șomerii pot să își caute activ de lucru și în același timp să realizeze cursuri de formare, astfel CV-ul devenindu-le mai atrăgător la viitoarele interviuri pentru muncă.

Cursurile ofi ciale ale SEPE (Servicio Público de Empleo Estatal, fostul INEM) oferă diverse mate-rii în care vă puteți speci-aliza – de la administrație și gestionare la fabricarea de ceramică sau deco-rarea ori fabricarea de obiecte din sticlă.

Aceste cursuri sunt de competența

comunităților autonome și se pot consulta pe portalul pentru muncă din fi e-care dintre acestea. Însă este recomandabil să solicitați personal informații pe această temă la SEPE, unde un tehnician pentru orientare și intermediere în muncă vă va ajuta să faceți cursul cel mai adecvat profi lului dvs.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a avea acces la aceste cursuri

Deși cerințele de acces la cursuri variază în fi ecare comunitate autonomă, în general principalele condiții sunt:

- să aveți peste 16 ani - să fi ți în evidența SEPE în momentul în care vă înscrieți la curs - să îndepliniți condițiile minime cerute de profi lul de acces la curs - să treceți un proces de selecție specifi c pentru fi ecare curs, dacă este ne-

cesar. Și dacă lucrați puteți să faceți aceste cursuri, dar au prioritate în fața dvs.

solicitanții care sunt în șomaj. Mai multe informații, pe www.sepe.es

Cursurile de formare la

SEPE, o oportunitate

pentru a vă găsi de lucru

GESTORIE ROMÂNEASCAGESTORIE SPECIALIZATA ÎN GESTIUNI DE VEHICULE SI CARNETE DE CONDUS

Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi

Preschimbare carnete de conducere românești, toate categoriile Radierea mașinii în Spania pentru înmatriculare în RomâniaTransfer și înmatriculări de mașini Certificate medicale

642 47 55 00

CONSULTANȚĂ GRATUITĂ

9 CENTRE LA DISPOZIȚIA DUMNEAVOASTRĂ

TRADUCERI OFICIALE Madrid - Alcorcón - Las Rozas

Alcalá de Henares

642 47 55 00traducator.autorizat@yahoo.com

LAURA JUNCUTraducătoare și interpretă Jurada

acreditată de către Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării al Spaniei

gestoriarumana@gmail.com

TREBUIESĂ ÎNSCRIEȚI

SAU SĂ PRESCHIMBAȚI PERMISUL DE CONDUCERE ROMÂNESC?

25.0

2 - 0

2.03

.201

6 5

INFO

RMAȚ

II U

TILE

Dra

gi c

itito

ri, a

nul a

cest

a do

resc

să

înce

p o

nouă

ser

ie d

e m

ater

iale

pe

tem

e în

tre

Dre

pt ș

i șt

iințe

le e

cono

-m

ice.

Spe

r să

fi e

inte

resa

nte

pent

ru

toți,

mai

ale

s pe

ntru

ace

le p

erso

ane

cura

joas

e ca

re n

u vo

r să

fol

osea

scă

doar

aju

toar

ele

soci

ale

și c

are

sunt

la

o vâ

rstă

act

ivă.

Cu

alte

cuv

inte

, pen

-tr

u ce

i ca

re r

iscă

pen

tru

a-și

înc

epe

prop

ria a

face

re.

N

u sp

un c

ă aj

utoa

rele

și

subs

idi-

ile s

ocia

le s

unt

ceva

rău

. Îns

ă în

tr-o

an

umită

măs

ură

ne s

ting

ager

imea

și

cre

ativ

itate

a. Î

n ul

timii

ani,

mar

i ec

onom

iști

au p

rimit

Prem

iul N

obel

pe

ntru

că

au d

emon

stra

t ace

st lu

cru.

Ec

onom

iștii

am

eric

ani

Thom

as S

ar-

gent

și C

hris

toph

er S

ims

au c

âștig

at

în 2

011

Prem

iul N

obel

pen

tru

econ

o-m

ie p

entr

u pr

ogre

sul

înre

gist

rat

în

cerc

etar

ea r

elaţ

iilor

din

tre

măs

urile

de

pol

itică

eco

nom

ică

și im

pact

ul lo

r as

upra

eco

nom

iei r

eale

. Înt

re a

ltele

, au

dem

onst

rat c

ă su

bsid

iile

de șo

maj

du

c la

rat

e rid

icat

e al

e șo

maj

ului

pe

term

en lu

ng.

În g

ener

al, p

ână

la 3

5 de

ani

est

e de

stul

de

ușor

să

ne a

ngaj

ăm în

di-

ferit

e se

ctoa

re. Î

ntre

bare

a es

te c

e să

fa

ci la

40-

45 d

e an

i, răm

as fă

ră m

uncă

, în

tr-o

criz

ă ec

onom

ică

prel

ungi

tă?

Ang

ajat

orii

caut

ă ad

esea

do

ar

lucr

ător

i tin

eri,

cu „

100

de a

ni d

e ex

perie

nță”

… În

acel

ași t

imp,

cetă

țeni

i ro

mân

i pes

te 4

0 de

ani

pro

vin

și d

intr

-un

sis

tem

eco

nom

ic în

car

e in

ițiat

iva

în a

face

ri er

a ne

cuno

scut

ă și

inte

rzi-

să. D

in a

ceas

tă p

ersp

ectiv

ă, a

ltern

ati-

vele

pen

tru

gene

rații

le tr

ecut

e de

35-

40 d

e an

i car

e su

nt în

șom

aj d

e m

ult

timp

sunt

fi e

să t

răia

scă

din

subs

idii

soci

ale,

fi e

să-ș

i înfi

ințe

ze o

fi rm

ă. N

u sp

un c

ă to

ți îș

i pi

erd

serv

iciu

l du

pă

35 d

e an

i, da

r, od

ată

cu c

riza,

o m

are

part

e di

ntre

ace

ste

pers

oane

au

ră-

mas

de

mul

t tim

p fă

ră m

uncă

. Ace

s-tu

i gru

p îi

dedi

c ac

est m

ater

ial.

E

p

rea

co

mp

lic

at!

N

u

e

pe

ntr

u

min

e.

Nu

vo

i re

uși

!

Da,

e c

ompl

icat

, da

r su

nteț

i de

ja

nișt

e ca

mpi

oni.

Ați

supr

avie

țuit

într

-o

țară

str

ăină

și a

ți în

văța

t o

nouă

lim

-bă

, dec

i ace

asta

nu

este

prim

a pr

o-vo

care

din

via

ța d

umne

avoa

stră

. În

pl

us, e

xist

ă „zo

na s

igur

ă” a

sub

sidi

ilor

soci

ale.

Chi

ar d

acă

ați e

șua

în p

rima

înce

rcar

e ve

ți fi

câșt

igat

o e

xper

ienț

ă de

val

oare

– șt

iți cu

m n

u se

des

fășo

ară

o af

acer

e.

Dep

ășiți

ac

este

te

mer

i! În

cerc

ați,

dacă

nu

sunt

eți

activ

est

e si

gur

că n

u ve

ți re

uși n

imic

! În

aces

t se

ns, î

i fel

icită

m p

e to

ți ce

i cur

ajoș

i, bă

rbaț

i și f

emei

, car

e au

ven

it la

noi

ca

să-

i inf

orm

ăm ș

i să-

și în

ceap

ă af

a-ce

rea.

Le

dorim

suc

ces!

Mer

ită.

De

un

de

să

în

cep

?

Înto

tdea

una

treb

uie

să p

orni

m d

e la

nev

oile

clie

nțilo

r. Ro

mân

ii, s

pa-

niol

ii, c

hine

zii,

toți

avem

nev

oie

de

alim

ente

, ha

ine,

înc

ălzi

re,

activ

ități

în t

impu

l lib

er e

tc.

Și fi

eca

re m

ică,

m

edie

sau

mar

e af

acer

e ar

e ne

voie

de

clie

nți c

ăror

a, la

rân

dul l

or, l

e tr

e-bu

ie u

n pr

odus

(un

bun

sau

serv

iciu

)

ce s

e po

ate

cum

păra

. Așa

mer

ge lu

-m

ea d

e la

înc

eput

ul e

i, tim

puril

e și

pr

ofes

ioni

știi

se s

chim

bă,

dar

nu ș

i es

ența

lucr

urilo

r.

Secr

etul

suc

cesu

lui

stă

în c

ăuta

-re

a un

ui p

rodu

s de

cal

itate

, of

erit

clie

nțilo

r la

un

preț

com

petit

iv. D

eci

prod

usul

poa

te fi

un

bun

sau

un s

er-

vici

u, ia

r af

acer

ea p

e ca

re p

utem

să

o în

trep

rinde

m p

oate

var

ia în

tre

un

mag

azin

, un

coaf

or, u

n ba

r, un

rest

a-ur

ant,

un a

telie

r de

cro

itorie

und

e să

se

și r

epar

e îm

brăc

ămin

te e

tc.

Uita

ți-vă

în c

artie

rul d

umne

avoa

stră

și

gân

diți-

vă!

N

u a

m c

ap

ita

lul

iniț

ial!

Cu

m l

u-

cre

z f

ără

ba

ni?

Din

feb

ruar

ie 2

016,

Guv

ernu

l spa

-ni

ol p

reve

de d

iver

se a

juto

are

pent

ru

înce

pere

a un

ei m

ici

afac

eri.

Aju

toa-

rele

pro

vin

din

fond

uri

euro

pene

. Co

mun

itățil

e au

tono

me

adm

inis

-tr

ează

ace

ste

ajut

oare

de

până

la m

a-xi

mum

10.

000

de e

uro

(deș

i de

cele

m

ai m

ulte

ori

se a

cord

ă su

bven

ții d

e 3.

000-

4.00

0 de

eur

o). S

unt

și b

enefi

-ci

i sup

limen

tare

pen

tru

cole

ctiv

e vu

l-ne

rabi

le, d

e ex

empl

u, fe

mei

, șom

eri,

pers

oane

cu

di

zabi

lităț

i. A

dese

a ac

este

aju

toar

e nu

treb

uie

înap

oiat

e,

e un

mot

iv în

plu

s pe

ntru

car

e re

pre-

zint

ă o

opțiu

ne fo

arte

bun

ă pe

ntru

a

obțin

e fi n

anța

re i

niția

lă.

Chia

r da

că

afac

erea

eș

ueaz

ă,

într

eprin

zăto

rul

afl a

t la

înce

put n

u es

te îm

povă

rat d

e un

împr

umut

. O

altă

form

ă de

fi na

nțar

e es

te m

i-

4 -

Sfa

turi

pra

cti

ce p

en

tru

într

ep

rin

zăto

rii c

are

su

nt

la în

cep

ut

croc

redi

tul.

Mul

te b

ănci

din

Spa

nia

acor

dă m

ici î

mpr

umut

uri p

entr

u în

-ce

pere

a un

ei a

face

ri. S

fatu

l meu

est

e să

nu

vă g

răbi

ți, s

ă vă

gân

diți

bine

în

aint

e de

a c

ere

oric

e îm

prum

ut. V

ă sf

ătui

esc

să c

ereț

i spr

ijinu

l unu

i eco

-no

mis

t bun

și a

l unu

i avo

cat c

apab

il.

Câșt

igăt

orul

Pre

miu

lui N

obel

pen

-tr

u Pa

ce în

200

6 a

deve

nit

un e

xem

-pl

u fo

arte

inte

resa

nt în

lum

ea m

icro

-cr

editu

lui.

A d

emon

stra

t că

cu p

uțin

i ba

ni sp

iritu

l um

an e

ste

impu

lsio

nat ș

i fa

ce m

inun

i, ie

șind

din

săr

ăcia

ext

re-

mă.

Est

e vo

rba

de „r

egel

e m

icro

cred

i-tu

lui”,

orig

inar

din

Ban

glad

esh,

eco

-no

mis

tul

Muh

amm

ad Y

unus

. Tot

uși,

desp

re a

cela

și e

cono

mis

t rec

ompe

n-

sat

și c

u un

ul d

intr

e ce

le m

ai p

rest

i-gi

oase

pre

mii

din

Span

ia î

n 19

98,

Prem

io P

rínci

pe d

e A

stur

ias,

a ap

ărut

o

info

rmaț

ie c

u pr

ivire

la u

n ab

uz c

u do

bânz

ile a

cest

or îm

prum

utur

i, ce

a

dus l

a un

val

de

sinu

cide

ri în

Indi

a. D

e ac

eea,

vă

reco

man

dăm

să

citiț

i ate

nt

cond

ițiile

atu

nci

când

cer

eți

un m

i-cr

ocre

dit

sau

oric

e fe

l de

împr

umut

, să

ana

lizaț

i mai

ale

s do

bând

a.

Gân

diți

criti

c. Fa

ceți

un st

udiu

pe

in-

tern

et p

e te

ma

de in

tere

s. Co

nsul

tați-

vă c

u un

avo

cat

sau

cu u

n co

ntab

il (g

esto

r). A

naliz

ați

bine

tot

ul î

nain

te

de a

lua

o de

cizi

e fi n

ală.

O

a tr

eia

opțiu

ne d

e fi n

anța

re e

ste

reun

irea

de fo

ndur

i priv

ate

prin

tr-u

n

acor

d cu

dife

riți a

soci

ați c

e po

t fi p

er-

soan

e fi z

ice

sau

jurid

ice.

Ava

ntaj

ul în

ac

est

caz

este

că

într

eprin

zăto

rul n

u va

dat

ora

nim

ic b

ănci

lor.

Reco

man

-dă

m în

tr-u

n as

tfel

de

caz

să s

e se

m-

neze

un

acor

d de

talia

t în

tre

asoc

iați,

la

not

ar, p

entr

u ca

pe

viito

r să

se ș

tie

ce d

ator

ează

fi e

care

cel

orla

lți ș

i in

-ve

rs. A

naliz

ați î

n lin

iște

!

Cu

m g

ăsi

m l

oc

ul

pe

rfe

ct

pe

ntr

u

fi rm

a n

oa

stră

?

Una

din

tre

prov

ocăr

ile c

ele

mai

m

ari

și c

ea m

ai r

idic

ată

chel

tuia

lă

lună

de

lună

est

e ch

iria.

Sun

t dife

rite

tipur

i de

afac

eri c

e nu

au

nevo

ie d

e ac

east

a, d

ar în

maj

orita

tea

cazu

rilor

, da

că s

e lu

crea

ză c

u cl

ienț

i, în

chiri

-er

ea u

nui

loca

l es

te i

nevi

tabi

lă.

O

eroa

re c

omun

ă pe

car

e o

fac

înce

pă-

torii

est

e că

înch

iriaz

ă un

loca

l pre

a sc

ump

și p

rost

poz

ițion

at.

Este

im

port

ant

să

vede

m

dacă

pe

rsoa

na c

are

ne în

chiri

ază

este

cu

adev

ărat

pro

prie

taru

l loc

alul

ui, d

acă

imob

ilul e

ste

ipot

ecat

sau

are

dat

o-rii

de

alt

tip. O

rice

avoc

at p

oate

face

ac

este

ver

ifi că

ri. U

itați-

vă d

acă

preț

ul

elec

tric

ității

, al a

pei ș

i al a

ltor u

tilită

ți tr

ebui

e să

fi e

plăt

ite s

epar

at s

au in

-tr

ă în

chi

rie. P

ropr

ieta

rul

treb

uie

să

emită

fac

turi

pent

ru c

hirie

pen

tru

ca o

mul

de

afac

eri s

ă po

ată

dedu

ce

acea

stă

chel

tuia

lă la

Fis

c.

Exis

tă p

ropr

ieta

ri ca

re n

u su

nt d

e ac

ord

să p

lăte

ască

IBI (

impo

zitu

l pe

bunu

ri im

obile

) și

gun

oiul

și î

ncea

r-că

să

îl fa

că p

e ch

iriaș

să

le p

lăte

ască

,

chia

r dac

ă le

gea

stab

ileșt

e că

ace

ste

plăț

i sun

t re

spon

sabi

litat

ea p

ropr

ie-

taru

lui.

Es

te d

e do

rit s

ă se

scr

ie în

con

trac

-tu

l de

înch

irier

e și

o c

lauz

ă în

car

e să

fi e

asi

gura

t ch

iriaș

ul în

caz

ul în

car

e în

cep

lucr

ări l

a fa

țada

edi

fi ciu

lui s

au

oric

e lu

cru

care

ar

pute

a să

împi

edi-

ce f

uncț

iona

rea

norm

ală

a af

acer

ii.

Clau

za t

rebu

ie s

ă pr

evad

ă să

nu

se

plăt

easc

ă ch

iria

pe p

erio

ada

lucr

ării,

pe

ntru

că

afac

erea

est

e se

rios

afec

-ta

tă.

Pe

ntru

afa

ceril

e ca

re s

e afl

ă la

în-

cepu

t și

car

e lu

crea

ză c

u cl

ienț

i, nu

re

com

andă

m î

nchi

riere

a un

ui l

ocal

în

tre

ianu

arie

și a

prili

e. E

ste

perio

ada

în c

are

avem

cea

mai

mic

ă pu

tere

de

cum

păra

re.

Ace

st l

ucru

dep

inde

și

de ti

pul a

face

rii, d

ar e

bin

e să

se

țină

cont

de

acea

stă

reco

man

dare

.

Înai

nte

de a

sem

na c

ontr

actu

l de

înch

irier

e ve

rifi c

ați b

ine

sist

emul

de

încă

lzire

și c

el d

e ae

r con

dițio

nat d

in

loca

l. D

acă

este

nev

oie

de r

epar

ații

mar

i tre

buie

să

înce

rcaț

i să

incl

udeț

i în

con

trac

t o

perio

adă

în c

are

să n

u pl

ătiți

chi

ria. F

olos

iți lu

crăt

ori p

e ca

re

îi cu

noaș

teți

și în

car

e av

eți î

ncre

de-

re. Es

te b

ine

să în

scrie

ți co

ntra

ctul

de

înch

irier

e în

Re

gist

rul

Prop

rietă

ții,

aces

t luc

ru v

a fa

ce să

nu

pute

ți fi

scos

di

n lo

cal d

acă

aces

ta îș

i sch

imbă

pro

-pr

ieta

rul.

În

prez

ent

preț

urile

ch

iriilo

r nu

su

nt m

ari (

deși

au

înce

put

să c

reas

-

că ia

r) ș

i exi

stă

o am

plă

varie

tate

de

loca

luri.

A

păra

ți-vă

in

tere

sele

. A

gent

ul i

mob

iliar

va

în-

cerc

a să

asc

undă

def

ecte

-le

loca

lulu

i ca

să s

emna

ți co

ntra

ctul

. N

u av

eți

în-

cred

ere

în „

cuvâ

ntul

de

onoa

re”.

Ana

lizaț

i, nu

vă

grăb

iți!

C

um

v

or

afl

a

cli

en

ții

de

a

fac

ere

a

me

a?

Nu

u

ita

ți

de

p

ute

rea

pu

bli

cit

ăți

i!

Ați

dezv

olta

t ide

ea a

fa-

cerii

, ați

găsi

t loc

alul

per

-fe

ct ș

i fi n

anța

re, î

n sf

ârși

t v-

ați

desc

his

afac

erea

. Fe

licită

ri! D

ar u

nde

sunt

cl

ienț

ii? C

ât t

imp

treb

uie

să a

ștep

tăm

să

vină

? În

ge

nera

l, to

ți ec

onom

iștii

su

sțin

că,

pen

tru

a ve

-de

a cl

ar d

acă

o af

acer

e se

de

zvol

tă,

treb

uie

să

aște

ptăm

ap

roxi

mat

iv d

oi a

ni.

Însă

în

aceș

ti do

i ani

nu

treb

uie

să v

ă op

riți n

ici u

n m

omen

t. A

veți

nevo

ie d

e pu

blic

ita-

te! E

xist

ă di

ferit

e ca

nale

pen

tru

a vă

fa

ce c

unos

cuți:

anu

nțur

i în

ziar

e, in

-te

rnet

, reț

ele

soci

ale,

plia

nte

etc.

Nu

pute

m d

a sf

atur

i spe

cifi c

e ca

urm

are

a pa

rtic

ular

itățil

or fi

ecăr

ei a

face

ri. F

iți

crea

tivi!

Fiți

conș

tienț

i că

toat

ă lu

mea

tr

ebui

e să

afl e

de

afac

erea

dum

nea-

voas

tră!

Dac

ă nu

, to

ată

mun

ca d

e pâ

nă a

cum

va

fi în

zad

ar.

Obs

erva

ți ce

fac

conc

uren

ții! N

u îi

copi

ați n

eapă

rat.

Este

pos

ibil

ca e

i să

se în

șele

și s

ă fa

că g

reșe

li în

cam

pa-

niile

pub

licita

re. F

iți d

inam

ici!

Flux

ul

de c

lienț

i și

de

veni

turi

vă v

a ar

ăta

dacă

face

ți lu

crur

ile b

ine.

S

ec

retu

l v

ân

ză

rii.

C

um

în

vă

țați

să v

ind

eți

Clie

ntul

poa

te fi

cap

ricio

s, n

edre

pt,

exig

ent,

dar,

din

nefe

ricire

, el a

re în

-to

tdea

una

drep

tate

. S-a

scris

mul

t pe

acea

stă

tem

ă și

nu

exis

tă u

n ră

spun

s un

iver

sal c

u pr

ivire

la c

um s

ă aj

ungi

un

bun

vân

zăto

r. În

scrie

ți-vă

la

un

curs

de

bune

man

iere

și d

e m

odur

i de

com

unic

are

cu c

lienț

ii, c

ăuta

ți in

form

ații

în c

ărți

și p

e in

tern

et p

e ac

east

ă te

mă.

Și n

u ui

tați

că p

ract

ica

este

form

a ce

a m

ai b

ună

de a

ved

ea

cum

treb

uie

să a

trag

eți c

lienț

ii și

prin

com

port

amen

t.

Du

mn

ea

vo

ast

ră ș

i e

ch

ipa

Ave

ți ne

voie

de

o ec

hipă

. Fi

e că

es

te f

orm

ată

din

lucr

ător

i an

gaja

ți,

fi e d

in c

onsu

ltanț

i, de

exe

mpl

u un

av

ocat

sau

un

gest

or. T

rebu

ie s

ă av

eți

un b

un c

onta

ct c

u ec

hipa

și s

ă fi ț

i un

bun

lider

. Un

lider

, nu

un ș

ef.

Cum

dev

eniți

un

bun

lider

? La

fe

l ca

și c

apac

itate

a de

a v

inde

și

a-ș

i fa

ce p

ublic

itate

, nic

i să

fi i

lide

r nu

se

pred

ă la

șco

ală.

Pe

inte

rnet

sun

t m

ater

iale

pe

acea

stă

tem

ă. C

heia

suc

cesu

-lu

i est

e re

lația

dum

neav

oast

ră

cu e

chip

a pe

car

e o

aveț

i.

Și ț

ineț

i co

nt d

e fa

ptul

că

dum

neav

oast

ră l

uați

deci

ziile

cu

priv

ire la

afa

cere

a pe

car

e o

aveț

i! N

u av

ocat

ul, n

ici c

onta

-bi

lul!

Ace

știa

sun

t do

ar in

stru

-m

ente

, nu

au o

viz

iune

glo

bală

a

afac

erii

dum

neav

oast

ră.

N

ev

oia

u

ne

i fo

rmă

ri

co

n-

tin

ue

Nu

este

com

plic

at.

Pent

ru

a cu

noaș

te t

erm

enii

„teh

nici

” av

eți l

a di

spoz

iție

dicț

iona

rele

. N

u vă

fi e

jenă

să

într

ebaț

i și s

ă că

utaț

i. G

ândi

ți cr

itic!

O

rice

curs

, art

icol

sau

car

te v

ă po

ate

fi de

fo

los.

D

acă

v-au

plă

cut a

cest

e in

form

ații,

sc

rieț i-

ne p

e ad

resa

red

acție

i și

vă

vom

pre

găti

o se

rie d

e m

ater

iale

util

e pe

ace

astă

tem

ă. C

a în

totd

eaun

a, v

ă am

intim

că

aces

t art

icol

est

e or

ient

a-tiv

. Succ

es!

Ace

st a

rtic

ol

a f

ost

pre

gă

tit

de

av

oca

ta D

ora

Po

shta

ko

va

Te

l. 6

29

06

1 5

45

ww

w.p

osh

tak

ov

a.c

om

6 ÎN SPANIA 25.02 - 02.03.2016

Șapte arestați pe zi pentru corupție în 2015Spania a înregistrat o medie de

aproape șapte persoane arestate pentru corupție pe zi în 2015, în care s-au făcut 2.442 de arestări și au fost 1.108 investigații deschise. Ministrul de interne în funcție, Jorge Fernán-dez Díaz, a prezentat mai multe date în această privință pe 18 februarie, la sediul departamentului său. A declarat că, din 2010, forțele de se-curitate au arestat 8.321 de persoa-ne și a început 4.091 de investigații relaționate cu acest tip de delict.

„Modelul spaniol funcționează foarte bine, întotdeauna se poate îmbunătăți, dar altceva este să se dezmembreze sau să se controle-ze politic cei care luptă împotriva corupției”, a spus ministrul cu privire la propunerea făcută de Podemos de a crea un secretariat de stat pen-tru a se lupta împotriva acestor de-licte de corupție, ce ar depinde de Vicepreședinția pe care o dorește Pablo Iglesias.

„În cazul în care cineva poate să considere că avem o problemă de

corupție, poate să fi e sigur că nu există nici o inegalitate în fața le-gii”, a adăugat Fernán-dez Díaz, după care a afi rmat că forțele de securitate acționează în Spania „independent și fără aprobare între persoane”. „Datele sunt aici, Spania este a treia democrație cea mai sigură din lume”, a spus.

În ceea ce privește actuala legisla-tură a Guvernului „Popular”, cifra este 7.140 de persoane arestate și 3.255 de investigații, 2014 fi ind anul cel mai productiv, cu 2.743 de arestări. Fernández Díaz a declarat că aceste date corespund acțiunilor realizate de Poliția Națională, Guardia Civil și polițiile regiunilor autonome.

Delictele cel mai des întâlnite

Între delictele cele mai comune în legislatură sunt pe primul loc frauda față de Seguridad Social, cu 530 de investigații (16% din total). Au fost

implicate 6.488 de fi rme, estimându-se că frauda este de aproape 80 de milioane de euro. Urmează mituirea, cu 407 delicte detectate (12%), neîn-deplinirea îndatoririlor administrati-ve, cu 320 de cazuri, și a celor contra Fiscului, cu 263 de delicte. Nerespec-tarea îndatoririlor urbanistice a dus la 77 de investigații.

Ministrul a declarat în timpul conferinței de presă că deja a solici-tat departamentului său să i se indi-ce cazurile imputabile persoanelor fi zice sau fi rmelor private și să i se spună care au fost comise de per-soane cu funcții publice.

În ceea ce privește acordul între PSOE și Ciudadanos în materie de anticorupție, Fernández Díaz a re-plicat „bine ați venit în club”. Apoi a amintit că PP a aprobat în legislatura trecută un pachet de măsuri între care a remarcat interzicerea scutirii partidelor de datoriile către bănci. A comentat că acea măsură s-a apro-bat cu votul împotrivă al PSOE.

445 de grupuri de crimă organi-

zată

Ministrul a prezentat și un bilanț al luptei împotriva crimei organiza-te, urmând descrierea pe care o face Europol acestui delict. După aceste criterii internaționale, doar în 2015 s-au înregistrat 445 de grupuri ce se ocupau cu crima organizată, dintre care au fost dezmembrate total 274 (62%) și 158 parțial (35%). În cadrul acestor acțiuni au fost arestate 5.936 de persoane și au fost cercetate 18.463.

În ceea ce privește profi lul aces-tor grupuri, ministrul a spus că 80% erau de mai puțin de trei ani, iar 68%

erau formate din persoane de dife-rite naționalități. Activitățile a 65% dintre aceste organizații nu se limi-tează la Spania.

Fernández Díaz a declarat că prin-cipala activitate a acestora este tra-fi cul de droguri. Între cele 445 de grupuri detectate în ultimul an, 123 se ocupau mai ales de trafi cul de co-caină; 95, de cel de hașiș; 69, de spar-geri; 48, de înșelăciuni; 34, de furturi cu violență și intimidare; 25, de trafi c de fi ințe umane, cu scopul exploată-rii sexuale; 23, de trafi cul de droguri sintetice; 21, de spălarea de bani, iar 18, de trafi cul de heroină. Ministrul a amintit că în general un grup se ocu-pă de diferite activități ilegale.

În ceea ce privește zonele unde s-a înregistrat cea mai mare activita-te a grupurilor de crimă organizată, ministrul a spus că în frunte sunt Ma-dridul și Barcelona. Urmează Valen-cia, Alicante, Málaga și Cádiz. După aceste provincii vin Sevilla și Murcia. Apoi vin Coruña, Pontevedra, Tarra-gona, Granada și Toledo.

Peste 20 de companii „fug” din Barcelona în Madrid în jumătate de lună Anul nu a început bine pentru

sectorul afacerilor din Cataluña. Fos-tul consilier pentru fi rme, Felip Puig, nega acum o lună că din Cataluña ar pleca fi rme. Însă cifrele arată că anul trecut 815 de companii au ieșit din regiunea catalană și doar 463 s-au instalat aici. Iar în acest an situația nu pare să se schimbe.

Închiderilor giganților Delphi sau Bacardí din ultimele săptămâni li se unesc alte fi rme care au ales să-și facă valizele cu discreție. De la înce-putul lunii februarie 21 de societăți înregistrate în Cataluña și-au schim-bat domiciliul social în Madrid.

În spatele acestor schimbări sunt de la achiziții realizate în capitala spaniolă, până la motive „adminis-trative”, trecându-se prin integrări în alte societăți. Alte fi rme vorbesc deschis de presiunea fi scală ridicată

pe care o suferă în Cataluña. Una dintre schimbările cele mai

semnifi cative din februarie a fost cea cu privire la multinaționala britanică WPP, mama agenției de publicitate Ogilvy, care a schimbat Barcelona pe Madrid. Un purtător de cuvânt al companiei engleze a declarat pentru El Economista că „este o schimbare administrativă, deoarece conducerea este în Ma-drid și nu va implica nici o schimba-re pentru angajați”.

Cazul celor de la WPP nu este unic. Alte fi rme, precum Cafés Bou, o fostă fi lială a Novartis vândură în ianuarie 2015 companiei Eli Lilly and Company, sau multinaționala producătoare de carton ondulat DS Smith, pentru un motiv ori altul, și-au schimbat sediul social în Madrid.

Industrias Cafetales Hispanoame-

ricanas și-a mutat fi liala distribui-toare Cafés Bou, după ce a investit într-un centru din San Fernando de Henares, ce devine centrul său de distribuție pentru Spania.

DS Smith a făcut mutarea, după ce a achiziționat Lantero Embalaje, și a decis să își schimbe sediul social din Barcelona în Torrejón de Ardoz (Madrid).

Mai sunt societăți între acestea 20 care au un capital social de jumăta-te de milion de euro, între care se remarcă unele relaționate cu sec-torul imobiliar sau tehnologia, iar motivele sunt de la amenințarea independenței la presiunea fi scală ridicată.

Nu toate fi rmele pleacă din Cataluña. Nou venitelor easyJet sau Autodesk li se adaugă Amazon sau Hard Rock. Acesta din urmă este

Noile carduri de credit contactless permit să se realizeze plăți de până la 20 de euro doar apropiindu-se acestea de un lector TPV, fără să fi e necesară introducerea parolei sau semnătura. Pe 17 februarie a apărut o știre conform căreia a fost văzut în rețeaua de metrou un bărbat cu un TPV portabil, cu care se încasau bani doar prin apropierea acestuia de portofelele călătorilor. Este vor-ba de un zvon.

Știrea a fost difuzată prin cunos-cutul for Fotocoches, unde a apărut o postare în engleză, ce apoi a fost ștearsă. După această publicare, avertizarea s-a propagat pe Twitter și pe Facebook, unde un mesaj de pe profi lul Cabronazi ce trăgea un semnal de alarmă despre acest fals furt a fost distribuit de 10.000 de ori în doar două ore. A fost trimis de nenumărate ori și pe WhatsApp.

Surse din Poliție au explicat pen-tru Verne că erau la curent cu aceas-

dispus să investească 2.500 de mili-oane de euro împreună cu Melco în complexul de petrecere a timpului liber BCN World.

Fiscalitate mai mare și risc de

secesiune

Când întrebi despre motivele care fac fi rmele să decidă să plece din Cataluña,argumentul creșterii dorinței de independență nu este sufi cient și multe vorbesc de pre-siunea fi scală mare. Președintele experților contabili și fi scali din Spa-nia, Juan Carlos Berrocal, asigură că „în Madrid este o mai mică presiune fi scală în anumite impozite pentru

rezidenții madrileni”. Această diferență este foarte im-

portantă în cazul IRPF (în Cataluña, tipul minim și cel maxim sunt cu două puncte mai ridicate decât în Madrid), fapt ce afectează, de exemplu, fi rmele fără personali-tate juridică, ce sunt supuse unui impozit unde au o clară diferență în marginalul maxim. Alte exemple ar di Impozitul pe patrimoniu sau cel pe succesiuni și donații, pentru care, fi ind cedate comunităților autonome, Generalitat nu oferă bonifi cații, cum se întâmplă în cazul Madridului.

tă știre, dar că, pentru moment, nu știu să existe denunțuri de furturi de

Zvonul cu privire la furtul de carduri

contactless în metrou acest tip. De asemenea, informează că „TPV portabile au un timeout: dacă plata nu se face la puțin timp după ce se înscrie suma, trebuie apăsate tas-tele din nou. Ar trebui să fi e scris co-dul în rețeaua de metrou, să se caute o victimă, fără să se știe dacă are sau nu un card contactless, să se desco-pere unde îl are”.

Nici Visa Europe nu a înregistrat in-cidente prin furt prin terminale TPV. După cum a explicat un purtător de cuvânt al companiei pentru Verne, nu sunt cazuri de acest tip de furt nici în Spania, nici în restul Europei. „Nu se poate fura cu TPV la aceste distanțe, trebuie să fi i la 3-5 centimetri pentru a se face o plată, iar înainte de lansa-rea acestor carduri s-au făcut tot felul de probe”.

Nu se poate spune că este un zvon lansat în Spania: și publicații de ori-gine rusă au scris de această „știre”. Și în acest caz publicarea la care se face aluzie a fost ștearsă.

7ACTUALITATE 25.02 - 02.03.2016

Cioloș: Românii din diaspora trimit acasă 1,5 miliarde

de euro pe an; potenţialul, zeci de miliardeRomânii din afara ţării trimit acasă

în jur de 1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic și inves-tiţional al diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, a declarat pe 23 februarie premierul Dacian Ci-oloș, insistând asupra faptului că cei de peste graniţe așteaptă o reformă a statului.

„Diaspora românească reprezin-tă un capital pe mai multe planuri, dacă e să ne uităm la partea eco-nomică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar poten-ţialul economic și investiţional al di-asporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro”, a spus Cioloș, la o dezbatere despre diaspora organizată de Administra-ţia Prezidenţială.

Premierul a declarat că Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care își doresc acest lucru sau stimularea legăturilor cul-turale, de afaceri și știinţifi ce pentru cei care preferă să rămână în afară.

Dacian Cioloș a afi rmat că românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu numai din cauza nivelu-lui salarizării, ci mai ales din cauza ca-lităţii serviciilor sociale din România, cum ar fi educaţie, sănătate, având în vedere că mulţi dintre cei plecaţi au acumulat deja capital fi nanciar, intelectual, profesional sufi cient ca să poată să se descurce și acasă.

„S-au obișnuit cu un anumit stan-dard al serviciilor publice din afară la nivel de educaţie, de sănătate, de calitatea administraţiei publice și își

doresc, dacă se întorc și decid să-și investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fi e siguri că pot să-și asigure un viitor decent și pentru copii”, a subliniat Dacian Cioloș.

Premierul a insistat asupra faptului că româ-nii din afară și cei din ţară așteaptă o reformă a sta-tului. El a spus că intenţionează să dezvolte reţele profesionale și pentru a impulsiona abordarea de tip networking, adică dezvoltarea platformelor existen-te și înfi inţarea unora noi, mai ales pentru facilitarea accesării fonduri-lor europene.

„În cercetare vom continua și în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specifi c parteneriate dintre unităţi de cercetare din Româ-nia și unităţi de cercetare din străină-tate care să aibă ca vector structural mai ales românii care lucrează în cer-cetare în afară și care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării românești la cercetarea internaţio-nală”, a declarat premierul.

De asemenea, Guvernul are în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii și pentru promovare co-

mercială în cadrul Ministerului Eco-nomiei, unul din obiectivele agenţi-ei fi ind și cel de a stimula implicarea românilor din afara graniţelor în par-teneriate economice.

„Un domeniu specifi c unde cred că România ar avea foarte mult de câștigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc și mă gândesc aici mai mult la migraţia din ultimii zece ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură”, a mai spus Cioloș.

Premierul a anunţat și că Executi-vul vrea să dezvolte sistemul de bur-se, atât pentru copiii români care lo-cuiesc în afară și care vor să studieze în limba română, cât și cele pentru cei interesaţi de cercetare.

Șomajul se poate ștampila

și prin telefon În Navarra cere-

rea pentru un loc de muncă se poate ștampila și sunând la numerele de te-lefon 948 012 012 și 012, în același mod fi ind posibi-lă și consultarea datei următoarei renovări a acestui document.

Această formali-tate telefonică trebuie să se facă în ziua semnalată pentru renovarea cererii de muncă sau în următoarele două, în orar continuu de la 8 la 19, de luni până vineri.

Se vor transmite prin telefon numărul de DNI ori NIE, în cazul străinilor, data nașterii și un număr de telefon mobil ce a fost înregistrat în prealabil la biro-urile pe care le are Servicio Navarro de Empleo. După aceea, persoana intere-sată va primi un mesaj pe telefonul său mobil, cu data la care va trebui să i se ștampileze din nou cererea de muncă.

În prezent majoritatea formalităților relaționate cu cardul de șomaj se fac în persoană, la sediul SEPE. Din cele 19.000 de reînnoiri ale cererii care se fac în medie lunar în Navarra, 93,3% se realizează în persoană, iar 6,7%, telematic.

A fost lansat Atlasul Geografi c

privind românii de pretutindeni Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru

românii de pretutindeni a lansat Atlasul Geografi c privind românii de pretutindeni, lucrare de cartografi e care oferă informaţii referitoare la răspândirea românilor în circa 50 de ţări.

În cele 100 de pagini ale Atlasului se re-găsesc peste 260 de hărţi și reprezentări grafi ce, care surprind aspecte istorice, so-ciale, demografi ce și evolutive, cu trimiteri spre fenomenele migratorii, confesionale, lingvistice/dialectale și structurale. Atlasul este accesibil diferitelor categorii de vârstă și face posibilă studierea, analiza, compara-ţia și aprofundarea unor aspecte mai puţin cunoscute.

„Atlasul este, totodată, produsul cercetării a numeroaselor documente și lu-crări știinţifi ce de referinţă, ale căror informaţii au fost selectate și prelucrate, apoi convertite în reprezentări cartografi ce și grafi ce”, susţine prof. univ. dr. Nicolae Ilinca, coordonatorul și iniţiatorul acestei proiect.

Iniţiativa, conceptul și apariţia acestei lucrări de cartografi e aparţin Institu-tului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Demersul se în-scrie în atribuţiile principale ale instituţiei, stipulate în legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care vizează editarea unor lucrări referitoa-re la problemele comunităţii românești.

Vreți să apăreți într-un fi lm? Se

caută 1.000 de fi guranți în MadridAdecco Audiovisual, divizie din Grupo Adecco specializată în resurse umane

pentru case de producții de televiziune, fi lm și publicitate, caută 1.000 de per-soane în Madrid pentru a lucra ca fi guranți într-un fi lm spaniol a cărui acțiune se desfășoară în anii ”40-”50. Filmările vor avea loc în luna aprilie.

Contractul de muncă va fi pe durată determinată, pe zile, iar salariul va fi conform regle-mentărilor co-respunzătoare, a informat compa-nia, pe 19 februa-rie.

Persoanele in-teresate trebuie să aibă docu-mentele în re-gulă (DNI, NIE în vigoare, număr

de Seguridad Social și număr de cont bancar). Disponibilitatea trebuie să fi e totală pentru ziua de fi lmare.

Pentru a se înscrie la ofertă, candidații trebuie să trimită un e-mail pe adre-sa c.vazquez-casting@adecco.com, specifi când Película española Años 40-50, comunicându-și numele complet, numărul de telefon, localitatea de rezidență. De asemenea, trebuie să trimită două fotografi i actuale (una, în care să apară fața de aproape; alta, cu tot corpul).

148 SOCIETATE 25.02 - 02.03.2016

Sunteţi chiriaș? Nu uitaţi să plătiţi ITPDa, ați citit bine. Există un Impu-

esto de Transmisiones Patrimoniales (ITP) y Actos Jurídicos Documenta-dos (AJD), ce se aplică închirierilor de locuințe. Acesta trebuie plătit de chiriaș și este de competența comunităților autonome.

Dacă sunteți chiriaș în Comunita-tea Madrid trebuie să știți că s-a înce-put cererea masivă a acestui impozit tuturor chiriașilor. Chiar retroactiv, în-cepând cu acum patru ani și o lună.

Solicitarea acestui impozit s-a înmulțit din al doilea semestru din 2015. „Această acțiune face parte”, se comunică de la Consejería de Ha-

cienda, „din cadrul planului de luptă împotriva fraudei și cu obiectivul

de a se informa contribuabilii pentru realizarea plății volun-tare a obligațiilor fi scale ale cetățeanului”.

Surse din Dirección General de Tributos recunosc că până acum nu erau măsuri tehnice pentru compararea datelor și detectarea neplăților. De asemenea, admit și faptul că, deși este un impozit din 1993, acesta intrase în uitare. Și era necunoscut de majoritatea

chiriașilor. În general ITP și AJD sunt

relaționate, în mod fals, cu cumpă-rarea unei locuințe de mâna a doua. Dar nu este adevărat. Conform RD 1/1993, închirierile sunt transmisio-nes patrimoniales. Aceeași normativă stabilește că plata acestor două im-pozite trebuie făcută de chiriaș. Deci,

acest impozit nu se plătește pentru transmitere, în ciuda numelui, ci pen-tru orice achiziționare a unui bun ori drept, cum poate fi dreptul la folosirea locuinței de către chiriaș.

Plata se poate face cu documen-te timbrate ori cu modelul 600 de la Agencia Tributaria, în termen de 30 de zile de la semnarea contractului.

Acest impozit se plătește după semnarea contractului de închiriere și pentru toată durata contractului (nu pentru fi ecare an). Se plătește anual doar dacă se prelungește an de an.

Cuantumul acestui impozit se obține aplicându-se la baza lichidabi-lă (chiria ce trebuie plătită pe durata contractului) tariful stabilit de fi ecare comunitate. În Madrid se folosește cel la nivel național.

Cât este ITP pentru o chirie de

850 de euro pe lună?

Se ia ca bază chiria pe tot anul (850

Publicitatea la medicamente

încurajează automedicaţia

Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) din România avertizează că publicitatea la medicamente în cadrul programelor de televiziune si radio-difuziune, inclusiv pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripție medicală, susține automedicația.

„Este un fapt cunoscut că scopul publicității este să creeze nevoia de con-sum, iar administrarea de medicamente din proprie inițiativă este un rezultat al acesteia.

Nu admitem ca distribuitorii de medicamente și farmaciile să obțină creșteri în cifra afaceri exploatând preocuparea oricărui bolnav în fața neplăcerilor aduse de maladie. Un produs farmaceutic, fi e el medicament, supliment ali-mentar sau dispozitiv, trebuie recomandat de specialiști și nu de fi rmele de publicitate”, subliniază conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC Roma-nia.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România mai arată că piața farmaceutică este al treilea investitor în publicitatea TV, după telecom și cos-metice. Potrivit celor mai recente estimări valabile ale Media Fact Book 2014 bugetul net consumat de companiile pharma pe televiziune în anul 2015, se ridică la 193 milioane de euro din totalul de 306 milioane euro.

Lăsați mașina în rând dublu (en doble fi la), gândindu-vă că veți veni într-un minut. Dar vă tot gândiți dacă la întoarcere nu veți găsi o amendă... Nu sunteți sigur nici dacă nu este mai bine să lăsați mașina cu luminile de urgență aprinse. Ce trebuie să faceți? La această întrebare răspunde El Huffi ngton Post.

Este clar că regulamentul de circulație interzice, cel puțin teoretic, să lași mașina în rând dublu. Ade-sea se asigură că se poate lăsa dacă timpul este sub două minute și dacă șoferul nu iese din ea. Dacă îndepli-nesc această cerință, mulți înțeleg că fac o oprire, nu o staționare, motiv pentru care stau liniștiți. Este eronat.

Normativa este clară. Spune că atât oprirea, cât și staționarea trebuie să se facă „astfel încât autovehiculul să nu fi e un obstacol pentru circulație, nici să nu constituie un risc pentru restul utilizatorilor șoselei”. Dacă se conside-ră că doble fi la pune probleme trafi cu-lui, fapt ce se întâmplă aproape întot-deauna, are loc o infracțiune, ce duce la aplicarea unei amenzi de 200 de euro. Chiar dacă sunteți în mașină și

rămâneți mai puțin de două minute. Regulamentul nu prevede ca în ca-

zul unei opriri să se aprindă luminile de urgență, motiv pentru care, în prin-cipiu, nu ar fi necesare pentru că nu este vorba de o situație de urgență, cu toate că experții consultați de El Huffi ngton Post recomandă folosirea lor pentru a face mașina mai vizibilă.

Chiar dacă folosiţi luminile,

puteţi fi amendat

Mai clar este cazul în care lăsați mașina în șir dublu mai mult de două minute sau plecați din mașină, pentru că atunci este vorba de o staționare. Normativa nu permite acest lucru în nici un caz, iar amenda pentru acest tip de infracțiune este tot de 200 de euro. Și în acest caz experții recoman-dă folosirea luminilor de urgență.

„Conform articolului 109 din Regu-lamentul General de Circulație, trebu-ie să se semnaleze prezența vehiculu-lui prin folosirea luminii de urgență, dacă o aveți, dacă imobilizarea se produce în locuri sau circumstanțe ce diminuează sensibil vizibilitatea”, explică Mario Arnaldo, președintele asociației Automovilistas Europeos

Asociados. În orice caz, trebuie să vă fi e clar că

dacă staționați în șir dublu nu va con-ta dacă ați aprins luminile de urgență, pentru că tot veți fi amendat pentru că ați parcat en doble fi la.

Și dacă este un blocaj pe șosea?

O altă neclaritate frecventă cu privire la luminile de urgență este dacă trebuie să se aprindă când, con-ducând cu viteză mare pe o șosea, întâlnești un blocaj pe șosea ce te obligă să diminuezi viteza brusc sau chiar să te oprești. În acest caz nu există îndoieli: pe lângă frânat este recomandabil să se aprindă lumini-le de urgență pentru a-i anunța pe șoferii care vin din spate.

„Folosirea luminilor de urgență ale vehiculului, ca protecție suplimen-tară, este permisă de Regulamentul General de Circulație pentru a se evita pericole, cum se întâmplă în cazul circulației pe autostrăzi, în ca-zuri de blocaj iminent sau în situația staționării sau opririi de urgență, scurtă”, explică J. Carlos Vázquez, avocat-director în biroul de avocatu-ră Vázquez & Apraiz y Asociados.

Procedaţi corect aprinzând luminile de

urgenţă când parcaţi en doble fi la?

x 12 = 10.200 euro). Acest rezultat se înmulțește cu anii cât durează închiri-erea. Să presupunem că este vorba de cinci ani (10.200 x 5 ani = 51.000 euro). Fiind o sumă peste 7.692,96 euro, se aplică un coefi cient de 0,024040 euro pentru fi ecare 6,01 euro sau fracțiune. Deci, 51.000 euro x 0,024/6,01 = 204 euro. Suma de plătit pentru această chirie ar fi de 204 euro. În cazul în care contractul de cinci ani s-ar prelungi automat pentru un an, pentru fi ecare prelungire ar trebui să se plătească 40,80 euro.

În cazul în care nu se specifi că peri-oada de contract, „se vor lua în calcul șase ani, fără să fi e afectate lichidări-le dacă sunt în vigoare după perioa-da semnalată”, informează surse din Hacienda. „În contractele din edifi cii urbane a prórroga forzosa se va lua în calcul, cel puțin, un termen de trei ani”, adaugă.

Politic nu a interesat pe nimeni să

se ia de milioane de persoane pen-

tru un mic impozit

Daniel Loscertales, avocat expert în imobiliare, este surprins că autoritățile madrilene au început să solicite plata acestui impozit. „Politic nu a interesat pe nimeni să se ia de milioane de per-soane pentru un mic impozit”, spune. Nu îl uimește să vadă că aproape ni-meni nu știe de acest ITP și că mulți

care erau la curent cu existența sa nu îl luau în seamă, știind că „Administrația nu este interesată să îl încaseze”.

Conform datelor consiliului, în 2014 pentru acest impozit s-au încasat 601.000 euro, iar în 2013, 668.000.

Surse din consiliu recunosc că necunoașterea acestui impozit este cauzată, în parte, de lipsa de profesio-nalizare a sectorului închirierilor.

Sergio Lusilla, avocat în com-pania Alquiler Seguro, spune: „Ani de zile închirierea a fost marea uitată de pe piața imobiliară. De profesioniști, care nu o considerau rentabilă; de utilizatori, care au crezut în proprie-tate drept cea mai bună soluție pen-tru a locui; dar, mai ales, uitată de Administrație, care a disprețuit veni-turile din această afacere”.

Cum și unde se plătește acest im-

pozit?

Modelul timbrat de contract de închiriere (modelo 600) se găsește la tutungerii și la Hacienda. Formularul, hârtia timbrată se găsesc tot la Haci-enda, unde se plătește acest impozit.

Trebuie prezentată și Escritura No-tarial: Primera Copia și Copia Simple, și, dacă este cazul, original și fotoco-pie a documentului privat unde fi gu-rează faptul impozitabil.

De asemenea, se prezintă și DNI, NIE, CIF al subiectului pasiv și al celui care transmite.

În Comunitatea Madrid mai multe informații pe această temă se obțin sunând la numărul de telefon 901 50 50 60.

Tuturor femeilor vă urăm să fi ți dorite ca primăvara!

LA MULȚI ANI!

REPORTAJ 25.02 - 02.03.2016 9

De pe 1 aprilie ne putem înscrie în Registrul Electoral

În perspectiva organizării în acest an a alegerilor pentru Parlamentul României – în contextul intrării în vigoare a noii legi privind votul prin corespondență – ministrul delegat pentru Relația cu Românii de Pre-tutindeni și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au inițiat o cam-panie de informare privind modifi -cările legislative din domeniul elec-toral și modalităţile de exercitare a dreptului la vot, destinate cetăţe-nilor români cu domiciliul sau re-ședinţa în străinătate. În acest sens, la 19 februarie s-au afl at la Madrid ministrul delegat, Dan Stoenescu, și vicepreședintele AEP, Dan Vlai-cu, pentru a participa la o sesiune informativă destinată comunității românești și presei de limbă româ-nă din Spania. La reuniune, care a avut loc la sediul Secției Consulare a Ambasadei, a fost prezent și de-putatul pentru Diaspora Aurelian Mihai, din partea Comisiei pentru Comunitățile de Români din afara Granițelor Țării.

Reuniunea a fost deschisă de ambasadorul României, Ion Vîlcu. „Având în vedere modifi cările care s-au efectuat pentru a se corecta neajunsurile înregistrate la alegerile din 2014, pe care toți le cunoaștem, urmează ca în următoarele luni AEP să realizeze o intensă campanie de informare a comunității române”, a declarat Ion Vîlcu.

Vicepreședintele AEP a expli-cat detaliat cum ne vom putea în-scrie în Registrul Electoral, de la 1 aprilie, pentru a putea vota prin

corespondență. „La alegerile parla-mentare vor putea vota doar persoa-nele care au domiciliul sau reședința în străinătate. Este diferit de alege-rile prezidențiale. La alegerile parla-mentare votați pentru parlamenta-rii circumscripției dumneavoastră, numărul 43 – Diaspora”, a spus Dan Vlaicu. „Și puteți vota ori la Amba-sadă și Consulat, dar cu riscul de a se face iar cozi, fără să vă înscrieți în Registru (n.r.: Electoral) sau, dacă vă înscrieți în Registru, optați pentru vot prin corespondență sau pen-tru vot la secția de votare. Dacă vă înscrieți minimum 100 de alegători într-o localitate sau dintr-un grup de localități foarte apropiate, noi vom indica acea localitate ca loc unde se poate înfi ința o secție de votare”, a adăugat.

„Dacă vă înscrieți în Registru cu reședința sau domiciliul în străină-tate, veți fi scoși din secția de acasă”, a atras atenția Dan Vlaicu.

Cu privire la Legea votului prin corespondență, ministrul Dan Sto-enescu a reiterat că aceasta îi ajută pe românii din străinătate, dar că aceștia în continuare vor putea vota așa cum au făcut-o și până acum, la misiunile diplomatice, consulate. „Noi venim cu această ofertă, votul prin corespondență, ca să ajutăm ca românii să voteze în număr cât mai mare. Dacă cei de la București vor vedea că mulți români din Spania, din Italia, se vor înscrie, vor ascul-ta mai cu atenție cererile dumnea-voastră”, a spus.

Pentru o bună înțelegere a votului

prin corespondență, ce implică înscrierea prealabilă a alegătoru-lui în Registrul Electoral, s-au pre-zentat și câteva materiale video. Reprezentanții mediului asociativ românesc din Spania au primit Ghidul alegătorului român în stră-inătate și pliante informative des-pre votul prin corespondență.

Totodată, ministrul delegat a subliniat contribuţia semnifi ca-tivă pe care o are comunitatea românească din Spania în cadrul societății și economiei din aceas-tă țară, precum și importanţa ac-cederii și afi rmării membrilor co-munităţii în structurile de repre-zentare și administrative, la nivel

local și central, pentru promovarea intereselor românilor în relaţia cu autorităţile din Spania. De aseme-nea, a fost reliefată și importanța păstrării și consolidării legăturii pe care tinerele generații din cadrul comunităților românești de peste hotare o au cu țara de origine, prin însușirea unor cunoștințe legate de istoria, limba și civilizația româneas-că. În acest sens, ministrul delegat a abordat posibilitatea organizării de cursuri facultative de limba română, ca limbă maternă, în învăţământul public spaniol preuniversitar.

În plus, ofi cialul român a amin-tit faptul că, la nivel bilateral, autoritățile de la București continuă demersurile pentru crearea cadrului juridic care să permită dubla cetă-ţenie pentru românii rezidenți din Spania.

Ministrul Dan Stoenescu a vorbit și de campania #DialogLaÎnălţime, organizată de Departamentul Po-litici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, și care a fost inaugu-rată chiar pe 19 februarie, în timpul unei curse București-Madrid opera-tă de compania TAROM. Campania menționată va crea posibilitatea unor discuţii directe între cetăţe-nii români din diaspora și ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu prilejul deplasării acestuia cu avio-nul în ţări din Europa în care există comunităţi numeroase de români.

Ministrul delegat Dan Stoenescu și românii care se vor deplasa cu aceeași cursă aeriană vor avea ast-fel ocazia să discute nemijlocit des-pre diverse situaţii sau probleme cu care se confruntă românii din diaspora.

La reuniunea de vinerea trecută a fost prezentată și a doua ediție a programului Dialog cu diaspora pe teme consulare.

„Ne bucurăm să avem un dialog deschis, orientat pe chestiuni con-crete, cu cetățenii români benefi -ciari de servicii consulare stabiliți pe teritoriul Spaniei. Pentru De-partamentul Consular sunt foarte importante reacțiile acestora cu pri-vire la serviciile consulare, mai ales ca urmare a implementării acestui amplu sistem informatic, E-cons. Campania Dialog cu diaspora pe teme consulare este deja la a doua

ediție, tocmai pentru că reacția primită la prima ediție desfășurată în anul 2015 a fost extrem de utilă în procesul de rafi nare a procedu-rilor E-cons, astfel încât acestea să răspundă cât mai bine cerințelor și necesităților cetățenilor care se pre-zintă la ghișeele ofi ciilor consulare”, a afi rmat Bogdan Stănescu, direc-torul general al Departamentului Consular.

Și deputatul Aurelian Mi-hai a luat cuvântul în cadrul în-tâlnirii autorităților române cu reprezentanții mediului asociativ românesc din Spania. Acesta a de-clarat că speră ca într-un viitor cât mai apropiat să se deschidă cele trei noi consulate pe care le-a propus anul trecut.

Ambasadorul României la Ma-drid, Ion Vîlcu, a spus că Secția Consulară de la Madrid „zi de zi ne aduce satisfacția de a vedea că reușim să corectăm lucruri care nu funcționează, să fi m la înălțimea așteptărilor dumneavoastră”. „Avem un consulat care funcționează după logica «nimeni nu pleacă de aici fără a-și rezolva problema». Acest Consulat, în urmă cu câteva zile, a avut 500 de rezolvări într-o zi”, a adăugat.

*** Un interviu cu ministrul delegat

pentru Relația cu Românii de Pretu-tindeni, Dan Stoenescu, va fi publi-cat în numărul următor al săptămâ-nalului nostru.

10 ÎN ROMÂNIA 25.02 - 02.03.2016

Doar 8% din cetățeni ar apăra un copil agresat în publicUn procent mic (8%) dintre adulţii

români ar interveni dacă ar vedea un copil bătut în stradă și 20% din părinţii care își bat copiii o fac cu „mândrie”, potrivit datelor prezen-tate, pe 19 februarie, de organizaţia „Salvaţi copiii”.

De asemenea, în lume, doar 10% din copii benefi ciază de protecţie prin lege faţă de abuzuri, în toate mediile sociale, de la mediul familial de acasă, până la mediul de la școală și din societate, arată aceleași date, prezentate la un seminar despre efectele tratamentului agresiv asu-pra copiilor.

Psihologul Diana Stănculeanu de la „Salvaţi copiii” spune că efectul acelor „două palme la fund” sau al

urechiatului dezvoltă trei tipuri de atitudini defensive în copii.

„În România, cele două palme la fund sau urecheatul sunt practici pa-rentale extrem de răspândite, avem difi cultăţi de a le cataloga drept forme de abuz și violenţă asupra copiilor. Acest gen de tratament are efecte negative asupra dezvoltării copiilor, îi afectează din punct de vedere biologic, cerebral”, a spus psi-hologul.

Ea a explicat că un copil învaţă să-și premediteze comportamentul, să evite reacţia părintelui, să mintă ca să scape. De asemenea, mai există categoria copiilor care manifestă un comportament de supunere, care îi fac pe părinţi să creadă că pedeapsa

corporală funcţionează, dar lucrul acesta este valabil numai în mediul familial și pe timp scurt. Deseori, copilul crescut strict acasă se ma-nifestă într-o formă când se afl ă în familie și altfel la școală.

În plus, pedeapsa moderată nu rămâne moderată pentru mult timp, copilul devine imun, nu mai reacţionează cum își dorește părin-tele și atunci atitudinea lui devine și mai violentă faţă de copil, a mai explicat psihologul.

Pe termen lung, efectele pot fi stresul posttraumatic, apariţia unor difi cultăţi de sănătate minta-lă, depresie, tulburări de anxietate, consum de substanţe, tulburări de conduită și de atașament, pertur-

barea percepţiei și a stimei de sine și efecte precum evitare, izolare sau retragere socială.

De asemenea, potrivit datelor pre-zentate, 20% din părinţi nu regre-tă că își bat copiii, de altfel, aceștia folosesc bătaia cu „mândrie”, spune psihologul.

În ceea ce privește vârstele la care sunt agresaţi cel mai mult copiii, este vorba de minorii cu vârste cuprinse între 3-6 ani și cei cu vârste cuprinse între 10-13 ani.

Potrivit Autorităţii Naţionale pen-tru Protecţia Drepturilor Copilului, la fi nalul lui septembrie 2015, au fost raportate 10.207 de situaţii de abuz asupra copilului, dintre care 9.482 (93%) s-au petrecut în familie.

De asemenea, potrivit studiului sociologic la nivel naţional Abuzul și neglijarea copiilor, realizat de „Sal-vaţi copiii”, 38% din părinţi recunosc abuzul fi zic asupra copiilor în fami-lie, 63% spun că sunt bătuţi acasă de părinţi, 20% din părinţi apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului.

În România, din 2005, legislaţia interzice abuzul asupra copiilor în orice mediu sau sub orice formă de agresiune fi zică și verbală.

De altfel, România a fost a 13-a ţară din lume care a interzis bătaia copiilor în toate mediile, iar în pre-zent sunt 48 de ţări au interzis băta-ia în toate mediile și încă 52 se pre-gătesc să introducă legislaţia.

Proiect de Lege pentru facilitarea accesul tinerilor la primul lor loc de muncă La Camera Deputaților este înregis-

trat Proiectul de lege privind primul loc de muncă, ce vizează introducerea de măsuri care să faciliteze accesul tinerilor la primul lor loc de muncă, în condițiile în care lipsa experienței reprezintă în majoritatea cazurilor un impas major.

Concret, persoanelor care se afl ă în căutarea primului loc de muncă, cu vâr-sta cuprinsă între 16 și 29 de ani, li se va

asigura angajarea pentru o perioadă de cel puțin 36 de luni și posibilitatea de a dobândi experiență în muncă.

„Cei mai afectați de lipsa unui loc de muncă sunt tinerii care sunt în căuta-rea primului loc de muncă, adică acei tineri cărora li se tot precizează că nu au experiența necesară pentru a fi angajați”, se arată în Expunerea de motive.

Conform expunerii, pentru tinerii

Salamul de Sibiu este produs protejat și

recunoscut la nivelul Uniunii EuropeneSalamul de Sibiu a fost înregistrat ca

produs de Indicaţie Geografi că Prote-jată (IGP), după ce în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene a fost publicat regu-lamentul de punere în aplicare al Co-misiei Europene din data de 9 februa-rie, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform procedurilor de înregis-trare a unei denumiri în Registrul De-numirilor de Origine Protejate și al Indicaţiilor Geografi ce Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nici o declaraţie de opoziţie. Astfel, potrivit termenelor Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei Europene, pro-dusul „Salam de Sibiu” (IGP) dobândeș-te denumirea de indicaţie geografi că protejată, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului în Jurnalul Ofi cial al

Uniunii Europene.MADR a început procedurile pentru

obţinerea IGP în cazul Salamului de Si-biu în iunie 2014.

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne provenită de la porci ajunși la maturitate și din slănină tare. Amestecul este umplut în mem-brane naturale și/sau colagenice și su-pus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării și uscării la rece.

Pentru maturare se utilizează produ-se alcoolice – vin alb, vin roșu, vin rose, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nal-giovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obliga-toriu Penicillium nalgiovensis. Cea mai importantă contribuţie în crearea gus-

tului sunt aromele formate în cursul fermentaţiei (care începe din momen-tul umplerii în membrană și se desă-vârșește prin procesele de afumare la rece și maturare-uscare) din zaharuri-le adăugate, din aminoacizii existenţi sau din cei formaţi prin hidroliza pro-teinelor, precum și cele formate prin degradarea lipidelor. Astfel, Salamul de Sibiu având o perioadă de matu-rare-uscare îndelungată (minimum 60 de zile în prezenţa mucegaiului nobil) are o aromă specifi că, inconfundabilă.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Si-biu, pentru care există o documenta-ţie care atestă că produsul a început în 1910, concomitent, în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaș) și cel a Văii Prahovei.

care se afl ă în căutarea primului loc de muncă este necesara o lege clară și cu adresabilitate spre acest segment.

Propunerea inițiatorilor este ca an-gajatorii care încadrează persoane afl ate în căutarea primului loc de mun-că, pe durată nedeterminată, tineri, cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, să benefi cieze de la Bugetul asigurărilor pentru șomaj prin subvenționare de

la Bugetul de stat de un ajutor fi nan-ciar egal cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și de scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru aceste persoane, pe o perioadă de 18 luni.

Conform expunerii, angajatorii care încadrează tineri în aceste condiții tre-buie să păstreze raporturile de muncă

minimum 36 de luni de la data înche-ierii lor.

În acest moment, proiectul de lege a fost adoptat de Senat și a primit aviz de la Comisia Juridică, de discipli-nă și imunități, de la Comisia pentru Drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și de la Comisia pentru egalitatea de șanse pentru fe-mei și bărbați.

Autostrada A1 Pitești-Sibiu, cel mai așteptat proiect de infrastructură la nivel naţional, va fi gata cel mai probabil la fi nalul anului 2021, în contextul în care, luna trecută, ultimul termen dat de compania de drumuri era anul 2020, relatea-ză Ziarul Financiar.

„Am analizat în amănunt evoluţia proiectului și fi nalizarea întregului proiect între Pitești și Sibiu, iar con-strucţia acestuia va fi gata la fi nalul anului 2021. Capetele autostrăzii, loturile 1 între Pitești și Curtea de Argeș și lotul cinci vor fi gata în 2020”, a declarat Cătălin Homor, directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România (CNADNR), pentru ZF.

El a preluat conducerea companiei la începutul lunii decembrie.Conform ZF, CNADNR a anunţat că va constitui un colectiv de lucru care să re-

vizuiască și să actualizeze studiul de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Sibiu, de 116 kilometri. Pentru acest tronson de autostradă a mai fost făcut un singur studiu de fezabilitate, în 2008, însă avizele luate pentru acesta au expirat.

Sibiu-Pitești este una dintre cele mai așteptate autostrăzi din România, inclusiv de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este și cel mai mare ex-portator la nivel naţional. Lucrările ar urma să înceapă în 2016, întâi 10 kilometri dintre Sibiu și Boiţa, apoi 31 de kilometri dintre Pitești și Curtea de Argeș.

Autostrada Pitești-Sibiu ar putea fi

fi nalizată abia în 2021

11ÎN ROMÂNIA 25.02 - 02.03.2016

Viceguvernator al BNR: Dacă acum cineva strânge avansul

la Prima Casă într-un an, în viitor îl va strânge în opt aniBNR susţine că includerea progra-

mului Prima casă în legea dării în plată va însemna creșterea de la unu la opt a numărului de ani necesari pentru strângerea avansului, un cost pe care tinerii nu ar avea de ce să îl plătească, informează zf.ro.

„Pe noi ne preocupă impactul aces-tei legi asupra sistemului bancar, deci și a celor care doresc să ia credite în viitor. Acum, cineva poate strânge avansul într-un an pentru Prima casă (5%) și în patru ani pentru un credit standard (15%). Dacă Prima casă se va

închide pentru că este inclusă în legea dării în plată, iar băncile nu o vor mai avea în ofertă, banii necesari pentru un avans vor fi strânși în opt ani (la un avans de 35%)”, spune Liviu Voinea, vi-ceguvernator al BNR, conform zf.ro.

Banca Naţională solicită din nou scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată, cerinţă care a fost respinsă la vot săptămâna trecută în Comisia juridică și cea economică din Senat. De altfel, toate amendamentele BNR la legea dării în plată au fost res-pinse: limita maximă pentru darea în

plată să fi e de 150.000 de euro, iar cei care pot fi consideraţi cazuri sociale să aibă un raport între rata de plată și ve-niturile obţinute mai mare de 65%.

Discuţiile pe marginea acestei legi controversate vor continua la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Voinea susţine că situaţia neclară a programului Prima casă din punct de vedere juridic în ceea ce privește acor-darea garanţiilor de stat ar putea duce la creșterea costului de împrumut pentru România în viitor „tocmai când am ajuns să împrumutăm la dobânzi

minime istorice”. Programul Prima

casă a ţinut în viaţă creditarea și piaţa imo-biliară în criză având în vedere că 91,4% din totalul debitorilor cu credite ipotecare (159.106) au accesat împrumuturi prin acest program, care presupune un avans de numai 5%, o marjă de dobândă de două puncte procentuale peste Ro-

bor și cu o limită de vârstă maximă de 35 de ani.

Prima casă este un program „discrimina-toriu pozitiv” pentru că benefi ciază de credite preferenţiale și de aceea trebuie să aibă un statut special, spune Voinea.

Nu înţelegem de ce este inclus în legea dării în plată, menţionează el.

Restaurantul Curba

• Aniversări • Botezuri• Nunți • Orice tip de evenimente

C/Atenas, 1, Humanes de Madrid Orar: L-J: 06-20

V, S, D: 06-01Pentru rezervări

sunați la tel. 685 028 155

Cei 17 români care au făcut plân-gere împotriva statului român, în dosarul Revoluţiei, vor primi câte 15.000 de euro, potrivit unei deciziei pronunţate, pe 23 februarie, de Cur-tea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Potrivit deciziei date de CEDO, fi -ecare dintre cei 17 români care au făcut plângere împotriva statului ro-mân în dosarul Revoluţiei vor primi câte 15.000 de euro plus taxele de judecată.

Avocatul Ionuţ Matei a declarat, pentru Mediafax, că toate concluziile CEDO arată aceeași situaţie. „Autori-tăţile naţionale judiciare nu au făcut

o anchetă efectivă, după cum a spus CEDO. Statul trebuie să stabilească persoanele vinovate”, a declarat avo-catul Ionuţ Matei.

Conform deciziei CEDO, fi ecare re-clamant a cerut suma de 100.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, dar Guvernul român a anunţat că sumele cerute au fost prea mari.

Curtea a constatat că „a avut loc o încălcare procedurală a Articolului 2 al Convenţiei, din cauza lipsei unei investigaţii efi ciente privind eveni-mentele din decembrie 1989 în care rudele solicitanţilor au fost împușca-te și omorâte”.

Având în vedere circumstanţele

prezentului caz, Curtea a convenit că „solicitanţii trebuie să fi suferit un prejudiciu moral care nu poate fi compensat doar prin descoperirea unei încălcări”.

„Judecând pe baze echitabile”, Curtea a acordat drept „compensa-ţie fi ecărui solicitant suma de 15.000 de euro pentru prejudicii morale, plus orice taxă pe care trebuie să o achite”.

CEDO, în dosarul Revoluţiei: Cei care au făcut

plângere vor primi câte 15.000 de euro

Consiliul Național al Întreprinderilor Priva-te Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită ca programa pentru învățământul gimnazial să fi e orientată spre dez-voltarea inițiativei antreprenoriale.

Referitor la cele trei variante ale Planului-cadru pentru învățământul gimnazial din România, lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației, CNIPMMR solicită orienta-rea Planului-cadru fi nal și spre dez-voltarea inițiativelor antreprenoriale.

În acest scop, se propune intro-ducerea unei discipline obligatorii, Educație antreprenorială, în modulul Om și societate. Această disciplină trebuie să aibă în vedere spiritul an-treprenorial în totalitatea lui, adică în contextul societății în general, nu numai în mediul de afaceri. Educația antreprenorială trebuie să fi e foca-lizată asupra dezvoltării spiritului de inițiativă și a creativității în toate domeniile, asupra inițierii, demarării și fi nalizării de acțiuni personale și în echipă, care să genereze performanțe individuale, organizaționale și socia-le.

Educația antreprenorială, proiec-tată și implementată profesionist,

Consiliul IMM-urilor propune

ca în gimnaziu să se dezvolte

iniţiativa antreprenorialăgenerează la fi ecare persoană formarea de competențe necesare pe tot parcursul vieții, asigură dezvoltarea individuală și mult mai

multe posibilități de afi rmare în carie-ră și de realizare individuală și socială. Educația antreprenorială va contribui în mod direct la creșterea capacității tinerilor de a se integra în societate și va diminua abandonul școlar, feno-menele civice negative și șomajul.

1212 25.02 - 02.03.2016SPORT

Un nou magazin în Toledo ALIMENTACIÓN RINCÓN

BALCÁNICO

Adresa: C/ Río Bullaque, 11

Polígono residencial Santa María de Benquerencia45007 Toledo

Rugby: Spania-România, scor 18-21, în Cupa Europeană a Naţiunilor

Tenismena Simona Halep a cobo-rât un loc, până pe 4, în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis publicat, pe 22 februarie, de WTA.

Halep nu s-a mai afl at în afara podi-umului din 16 februarie 2015. Simo-na (24 de ani) nu a reușit să-și apere trofeul de la Dubai (Emiratele Arabe Unite), câștigat în 2015. Românca a fost eliminată în șaisprezecimi de Ana Ivanovic (Serbia, locul 17 WTA).

În 2016, Halep a câștigat 3 meciuri și a pierdut 4. Cel mai surprinzător re-zultat a fost eliminarea în primul tur al turneului de Mare Șlem din Australia, unde era favorita numărul 2 la câști-garea trofeului.

Pe primul loc în clasamentul WTA se menţine americanca Serena Williams, urmată de germanca Angelique Ker-

Clujul va găzdui Europeanul de Snooker. „Bucureștiul

nu are sală pentru Campionatul European”Cluj Napoca va organiza, după eveni-

mentele din tenis, baschet și handbal, Campionatul European de Snooker, în luna octombrie, competiţie la care participă jucători nu doar din Europa, ci din întreaga lume.

Adrian Thiess, omul care a organizat meciurile lui Ronnie O’Sullivan la Bu-curești, anul trecut, a dezvăluit că acest municipiu ardelean va găzdui CE de snooker.

La competiţia din perioada 3-9 octom-brie vor participa 128 de jucători din

89 de ţări, din toată lumea, chiar dacă titulatura campionatului este de „euro-pean”. Printre ei, Ronnie O’Sullivan, care și-a confi rmat deja prezenţa. 18 televi-ziuni vor transmite competiţia, care va fi urmărită de peste 100 de milioane de telespectatori.

„Am pus pe hârtie deja. Am luat sala, am vorbit și cu Emil Boc, e stabilit. La Bu-curești nu avem o locaţie potrivită. Sala Polivalentă e perfectă”, a spus Thiess.

În martie, meciul România-Norvegia, la handbal feminin, se va desfășura tot

în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. În aprilie, echipa de Fed Cup a României va reveni și ea în capitala Transilvani-ei, pentru duelul cu Germania, pentru menţinerea în Grupa Mondială.

Pe 20 februarie, România a întâlnit Turcia, la baschet feminin, tot la Cluj, în preliminariile EuroBasket. Pe 23 martie, tot la Cluj-Napoca, se va disputa și me-ciul amical de fotbal România-Lituania, pe Cluj Arena, singura arenă „Elite” din ţară care deţine aviz ISU în acest mo-ment.

Hocheistul Eduard Cășăneanu, aur în concursul

de îndemânare, la Jocurile Olimpice de Tineret Hocheistul român Eduard Cășăneanu

a cucerit medalia de aur în concursul de îndemânare, pe 18 februarie, în cadrul Jocurilor Olimpice de Tineret (JOT) 2016 de la Lillehammer (Norvegia).

Cășăneanu s-a impus în clasamentul fi nalei cu 14 puncte, devansându-i pe slovacul Sebastian Cederle, 12 puncte, și pe germanul Erik Betzold, 11 puncte.

Eduard Cășăneanu a ocupat locul al doilea la viteză, a fost al doilea la precizia șutului, primul la agilitate, al patrulea la rapiditatea șutului, cel mai bun la precizia

paselor și al treilea la controlul pucului. Cășăneanu, născut pe 27 ianuarie

2000, la Miercurea Ciuc, a intrat în fi nală cu al doilea punctaj după faza califi cări-lor.

Eduard Cășăneanu a adus a doua me-dalie delegației României la Lillehammer, după medalia de bronz cucerită de Mi-haela Hogaș, miercuri, în proba de sprint echipe mixte internaționale la patinaj viteză.

Medalia de joia trecută reprezintă a treia clasare pe un podium al unei

competiții olimpice multisport de iarnă sub egida CIO, după ce Ioan Panțuru și Nicolae Neagoe au câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Greno-ble, din 1964.

Tot pe 18 februarie, la schi fond, în proba masculină de 10 km, stilul liber, Iulian Ababei a ocupat locul 42 din 49 de concurenți care au luat startul, cu timpul de 28 min 13 sec 3/10, în timp ce Nicoleta Luciana Sovarschi a ocupat ultima poziție (39) la feminin, în cursa de 5 km, stil liber, în 16 min 02 sec 6/10.

Horia Tecău a revenit pe locul 3 în

clasamentul mondial ATP de dublu

Tenismenul român Horia Tecău a urcat două locuri, până pe 3, în clasamentul mondial de dublu publicat, pe 22 februarie, de ATP.

Dublul Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda) a coborât trei pozi-ţii, până pe locul 8, în clasamentul pe 2016. Cei doi nu au participat în nici o competiţie săptămâna trecută, dar a profitat de faptul că gemenii Bryan au pierdut finala turneului de la Delray Beach, în condiţiile în care americanii erau campioni en-titre.

În 2016, Horia Tecău și Jean-Julien Rojer au fost eliminaţi în semifinale la Rot-terdam, au ajuns în semifinalele turneului de la Doha, au pierdut în primul tur la Sydney și au fost eliminaţi în sferturile de finală ale competiţiei de Mare Șlem Australian Open.

Florin Mergea se menţine pe locul 12, cu 5.080 de puncte. Dublul Florin Mer-gea/Rohan Bopanna nu a participat în nicio competiţie în săptămâna 15-21 februarie.

Clasamentul ATP la dublu, în data de 22 februarie: 1. Marcelo Melo (Brazilia) 8.360 puncte; 2. Jamie Murray (Marea Britanie) 7.470; 3. Horia Tecău 6.740; 4. Jean-Julien Rojer (Olanda) 6.740; 5. Bob Bryan (SUA) 6.670; 6. Mike Bryan (SUA) 6.670; 7. Ivan Dodig (Croaţia) 6.145; 8. Rohan Bopanna (India) 5.520; 9. John Peers (Australia) 5.330; 10. Bruno Soares (Brazilia) 5.160.

ber și poloneza Agnieszka Radwanska. Halep este la aproape 1.000 de puncte de Kerber și la circa 500 de Ra-dwanska.

Irina Begu a coborât trei lo-curi și este acum pe 36, Mo-nica Niculescu se menţine pe 37, Alexandra Dulgheru ocu-pă locul 57, iar Andreea Mitu a mai coborât cinci poziţii, fi ind pe 107. Sorana Cîrstea a reușit să urce 46 de locuri, până pe 153, după semifi nala jucată la Rio de Janeiro.

Clasamentul WTA la simplu: 1. Se-rena Williams (SUA) 9.245 puncte; 2. Angelique Kerber (Germania) 5.700; 3. Agnieszka Radwanska (Polonia) 5.210; 4. Simona Halep 4.745; 5. Garbine Mu-guruza Blanco (Spania) 4.642; 6. Ma-ria Șarapova (Rusia) 3.672; 7. Belinda

Bencic (Elveţia) 3.505; 8. Petra Kvitova (Cehia) 3.478; 9. Flavia Pennetta (Italia) 3.422; 10. Roberta Vinci (Italia) 3.325; 36. Irina Begu 1.345; 37. Monica Nicu-lescu 1.305; 57. Alexandra Dulgheru 979; 107. Andreea Mitu 616; 124. Pa-tricia Ţig 488; 153. Sorana Cîrstea 364; 155. Ana Bogdan 353; 204. Mihaela Buzărnescu 248; 223. Cristina Dinu 222; 232. Alexandra Cadanţu 209.

MApN: Marca „Steaua”, evaluată la

peste 57 de milioane de euro

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, prin intermediul unui comunicat de pre-să, faptul că marca „Steaua” a fost evaluată la nu mai puţin de 57.306.150 de euro.

MApN anunţă că urmează să se stabilească și prejudiciul creat pentru folosirea mărcii în perioada 2004-2014. La aproape un an distanţă de la demararea proce-durilor pentru evaluarea mărcii, MApN anunţă primele rezultate. Firma care a făcut evaluarea a ajuns la concluzia că brand-ul Steaua este evaluat la nu mai puţin de 57 de milioane de euro. Aceasta este valoarea totală a mărcii Steaua și acum urmează să se stabilească suma la care este evaluată secţia de fotbal. De asemenea, evalua-torul urmează să calculeze și prejudiciul creat pentru utilizarea fără drept a mărcii, în perioada 2004-2014, adică cea în care a fost deţinută de Gigi Becali.

Comisia constituită la nivelul Ministerului Apărării Naţionale pentru analizarea demersurilor întreprinse până în prezent în direcţia valorifi cării mărcii „Steaua” și a identifi cării de soluţii legale de utilizare a Complexului Sportiv Ghencea a îna-intat un prim raport de etapă ministrului apărării naţionale și a propus un set de măsuri care pot fi promovate în perioada următoare pe ambele dimensiuni ale problematicii. Referitor la marca „Steaua”, Comisia a constatat că evaluatorul au-torizat ANEVAR, selectat prin procedură competitivă și transparentă de către CSA „Steaua”, a încheiat procedura de evaluare a brandului „Steaua București”, stabilind valoarea acestuia la 57.306.150 Euro. În conformitate cu normele legale, evaluato-rul va desfășura, în termenul prevăzut de acordul cadru, procedurile subsecvente pentru stabilirea valorii prejudiciului creat prin folosirea mărcii „Steaua București” în perioada 2004-2014 și respectiv stabilirea taxei de licenţă pentru clasa fotbal și ulterior pentru toate celelalte clase și produse din certifi catul de marcă.

După fi nalizarea procesului de calcul al taxelor de licenţă, CSA Steaua poate de-mara procedurile competitive permise de lege pentru valorifi carea mărcii.

Legat de stadionul și terenurile de antrenament din Complexul „Ghencea”, Co-misia a informat conducerea M.Ap.N. cu privire la derularea unor proceduri de omologare a stadionului pentru desfășurarea de competiţii sportive pentru a face posibilă utilizarea acestuia în condiţii de legalitate. Comisia monitorizează, con-form mandatului stabilit de ministrul apărării naţionale, derularea pe mai departe a acestor proceduri în maniera cea mai transparentă și corectă, rămânând deschisă dialogului cu reprezentanţii clubului de fotbal reprezentat de FCSB, care pot con-tribui cu propuneri concrete și constructive la găsirea cu celeritate a unor soluţii practice, conforme cu Decizia ÎCCJ nr. 3425/2014 și în același timp, de natură să promoveze și să sprijine performanţa sportivă. Comisia numită de ministrul apă-rării naţionale își va continua activitatea până la găsirea soluţiilor legale, conform mandatului stabilit”, se arată în comunicatul MApN.

1325.02 - 02.03.2016 GASTRONOMIE Ingrediente care își pierd proprietățile de folosire mai repedeIngredientele din bucătărie au un

termen limitat în care pot fi folosite la prepararea mâncărurilor, iar pen-tru unele dintre acestea data expirării înscrisă pe ambalaj reprezintă în fapt un termen de consum prelungit față de cel real, în care produsele pot fi va-lorifi cate fără ca proprietățile lor să se modifi ce. Sunt și ingrediente care își pierd proprietățile mult mai repede decât se crede, acest lucru depinzând în mare măsură de recipientul și me-diul în care sunt păstrate și de clima fi ecărei regiuni.

Făina

Făina are o perioadă de folosire de aproximativ jumătate de an, însă poate deveni râncedă sau în ea pot apărea insecte după o anumită peri-oadă de timp dacă este menținută la o temperatură ridicată. Trebuie păs-trată în locuri uscate și reci, fără umi-ditate. Frigiderul este un loc indicat pentru păstrarea făinii în recipiente de sticlă.

Condimentele

Potrivit lui Karen Page, autorul lu-crării The Flavour Bible, condimentele

rezistă o perioadă maximă de la șase la douăsprezece luni, timp în care pot fi folosite optim la gătit fără să își piardă din proprietăți. Deși nu se al-terează ca alte alimente de bază, ele își pierd din savoare și din proprietăți și când sunt vechi nu mai au același efect asupra mâncării.

Orezul brun

Orezul brun rezistă între șase și opt luni, timp în care poate fi folosit op-tim la pregătirea diferitelor preparate culinare. Orezul alb însă are o durată de folosire extinsă, de până la patru sau cinci ani, dacă este păstrat cores-punzător. Orezul brun poate deveni rânced dacă nu este păstrat departe de umiditate sau căldură.

Alunele

În funcție de tipul de alune, aces-tea pot avea o perioadă optimă de folosire ce variază între câteva luni și până la un an de zile. Migdalele rezis-tă cel mai mult între 9 și 12 luni, acaju și arahidele rezistă între șase și nouă luni. Nucile pecan au o durată de fo-losire de până la șase luni. Fisticul, cu o largă varietate în utilizare la salate,

fripturi sau înghețată, are o perioa-dă optimă de folosire de până la trei luni. Semințele de pin, cu gustul lor ușor dulce și o aromă apropiată de cea a untului, sunt folosite la paste, orez, salate, preparatele pe bază de orez sau quinoa, având o perioadă de folosire de până la una sau două luni. Frigiderul oferă mediul optim pentru conservarea acestora în recipiente din sticlă.

Cerealele

De la deschiderea pachetului de cereale acestea pot fi consumate în-tr-o perioadă de până la patru sau șase luni, iar dacă pachetul nu a fost desfăcut pot fi păstrate până la șase sau opt luni. În oricare din aceste situații cerealele trebuie păstrate în-tr-un mediu ferit de umiditate.

Ketchup

Datorită compoziției sale bogate în conservanți, ketchupul are o dura-tă mare de folosire. După desigilarea recipientului, ingredientul poate fi folosit până la un an de zile dacă este păstrat în frigider, iar dacă este sigilat poate fi păstrat până la 2 ani de zile.

CENTRO MEDICO PACÍFICO

CLINICĂ AUTORIZATĂ DE CONSILIUL SĂNĂTĂȚII DIN 1993

AVORTUL ESTE LEGAL ȘI UN DREPT AL FEMEII

Gratis prin sistemul de securitate socială

Privat: Anestezie locală: 310 €

Anestezie generală: 410 € (până la 12 săptămâni)

Pilulă avortivă: 370 €

Controalele de după întreruperea sarcinii la 15 zile sunt gratuite

POȚI ALEGE: CHIRURGIC PÂNĂ LA 14 SĂPTĂMÂNI

CU PILULA AVORTIVĂ PÂNĂ LA 7 SĂPTĂMÂNI

Adresă: C/Severino Aznar Embid, 8, Madrid

Dacă vii cu mașina, este foarte ușor să parchezi

Autobuzele 31-33-36-39

Stația de metrou Alto de Extremadura,

linia 6 (ieșirea către Francisco Brizuela)

Tel.: 915 267 624, 627 559 739 www.centromedicopacifico.es

medico@centromedicopacifico.es

TOATE METODELE PENTRU PLANIFICAREA FAMILIALĂ:

PAPANICOLAU (CITOLOGIE), DIU ETC.

TRATAMENTUL BOLILOR VENERICE

ECOGRAFII: OBSTETRICĂ, ABDOMINALĂ, TRANSVAGINALĂ

CONSULTAȚII GINECOLOGICE

MICI INTERVENȚII CHIRURGICALE GINECOLOGICE HIMENOPLASTIE (reconstrucția himenului) etc. ANALIZE GENETICE:PROBĂ DE PATERNITATE: ANONIMĂ SAU JURIDICĂProbă de paternitate prenatală neinvazivăSCREENING PRENATAL NEINVAZIV - Înlocuiește amniocenteza DETERMINAREA SEXULUI FETAL (înainte de naștere) – după 9 săptămâni de sarcină Analize de anatomie patologică – analize polipi, biopsii ginecologice etc.

Orar:

Luni-sâmbătă (inclusiv):

10-14 și 16-21

După desfacerea sticlei, daca se ob-servă separarea lichidului de masa densă concentrată a ketchupului, atunci acesta nu mai are proprietățile

optime de folosire și gustul nu mai este același.

Uleiurile de gătit

Nu toate uleiurile au o perioadă mare de utilizare. Uleiul de măsline poate fi folosit până la doi sau trei ani, însă uleiul din struguri nu rezistă mai mult de trei luni, indiferent dacă sticla a fost sau nu deschisă. Uleiul de trufe, care aduce un plus de savoa-re fantastic unui risotto cu ciuperci, are o durată optimă de folosire de la desigilare de până la patru sau șase luni.

Iulian Cazacut, directorul general Doly Com, cel mai mare exporta-tor de carne de vită din România, a explicat pentru Foodstory cum se gătește corect carnea la grătar, care sunt cele mai bune condimente și cele mai potrivite garnituri.

Primul pas, maturarea

„Maturarea poate fi unul dintre secretele pentru o friptura reușită. Însă, pentru friptura de vită perfec-tă trebuie să ținem cont și de urmă-toarele sfaturi ale chefilor: tigaia sau grătarul trebuie să fie foarte bine încinse înainte de a pune car-nea. Pentru a evita arderea uleiului, se recomandă mai degrabă unge-rea bucății de carne înainte de a fi pusă în tigaie. Carnea ce urmează să fie gătită ar trebui să fie mari-nată și apoi adusă la temperatura camerei și nu pregătită imediat ce a fost scoasă din frigider. În funcție de preferințe, friptura trebuie pre-gătită mediu sau chiar în sânge pentru a rămâne fragedă și în mod excepțional bine făcută, riscând să

devină tare, chiar dacă este o carne fragedă”, explică el.

Atenție mare și la ce faci după ce ai gătit carnea: „Friptura de vită nu trebuie servită imediat ce a fost gătită. Timpul de repaus de câteva minute permite fibrelor să se rela-xeze și sucurilor să se omogenize-ze. Pentru o experiență gourmet de excepție trebuie acompaniată de un vin potrivit. Vinurile roșii, seci sau demiseci nu sunt de neglijat”.

„Grătarul poate fi aprins cu lem-ne sau folosind cărbunii. Pentru o savoare specială a preparatelor, re-comand folosirea unei combinații între lemne și cărbuni. Puteți aprin-de grătarul cu lemne de esență tare

peste care să adăugați cărbunii. Jarul este tocmai bun pentru carne în momentul în care cărbunii devin gri și dacă atunci când plasați mâna deasupra grătarului rezistați 3-4 se-cunde”, sugerează Iulian Cazacut.

„Ordinea pregătirii unui grătar este: carne de vită, porc, cârnați, mici, frigărui și altele. Pentru înce-put puteți ține carnea câte 3 minu-te, pe fiecare parte, pe partea mai fierbinte a grătarului, lăsând-o apoi să se frigă, în funcție de preferințele fiecăruia, în zona cu jar mai domol. Pentru ca friptura să nu iasă uscată, puteți unge fiecare bucată de carne cu ulei de măsline sau cu grăsime animală. Pentru a verifica dacă frip-tura este gata, o puteți tăia din când în când, pentru a vă da seama dacă s-a pătruns. Însă nu faceți acest lucru prea des pentru că riscați să obțineți o friptură uscată și nu su-culentă”, completează el.

La capitolul garnituri, poți alege între ciuperci, ardei gras și iute, vi-nete și dovlecei tăiați rondele, cea-pă sau roșii. „Și legumele mai mari cum ar fi cartoful sau porumbul se pot pune pe grătar, dar acoperite cu o folie”.

Ce gătesc chefi i celor mai puternici oameni ai planetei

În 1977, Gilles Bragard este cel care a făcut posibilă întâlnirea dintre cheful de la Casa Albă și cel de la Palatul Elysée. Ideea s-a născut din faptul că șefi i de stat aveau diverse întâlniri, fără ca bucătarii lor să ajungă sa se cunoască.

În prezent, bucătarii șefi lor de stat și cei ai caselor regale din toată lumea își dau întâlnire, o dată pe an. Ei formează clubul Chefs des Chefs (CCC), considerat drept cea mai exclusivistă asociație gastronomică din lume, scrie Foodstory.

Fabrizio Boca, chef la Quirinal: „După numeroase călătorii am avut șansa să lucrez pentru Președinția italiană. Suntem doar șase în bucătărie și pregătim preparate din bucătăria tradițională italiană. Toate preparatele se realizează în bucătăria noastră, utilizăm produse locale, le comandăm de pe întreg teritoriul italian, astfel că invitații pot degusta diversele specialități al țării noastre. În mod evident, eu ador pastele, dar este interesant să descopăr cu ocazia reuniunilor anuale specialități din alte țări”.

Christian Garcia, chef la palatul princiar al Monaco: „Din 1987 mă afl u în servi-ciul familiei princiare. Suntem în număr de patru la palat, iar prințul este foarte apropiat de noi. El cultivă produse bio într-o grădină mică și vine aproape zilnic dimineața să discute meniul zilei. Colaborăm constant cu țăranii din împreju-rimi, deoarece utilizăm legume naturale, de primă producție. Când ai produse de bună calitate și le poți asezona, bucătăria este ușoară. Cuplul princiar este foarte „gourmet”. Având mereu aceiași meseni ești nevoit să devii cât mai creativ și imaginativ. Pentru perioadele când prințul nu poate ajunge în bucătărie utili-zăm un caiet de notițe prin care prințul poate ține legătura cu noi și poate valida meniurile.

În calitate de președinte al asociației, pot spune că este cel mai exclusivist club din lume, deoarece nu există decât un reprezentant pe țară. Ne bucurăm să fi m invitați ai președintelui Obama, ai Cancelariei doamnei Angela Merkel sau la Pa-latul Buckingham. Iar datorită lui Paul Bocuse clubul nostru a fost cu adevărat organizat pentru a putea pune în lumină diverșii chefi , cei care reprezintă gastro-nomia propriilor țări în fața marilor fi guri politice ale lumii”.

Cris Comerford, chef executiv al președintelui Barak Obama, al Statelor Unite, angajat al Casei Albe: „Am debutat în 1996 ca sub-chef în timpul mandatului lui Bill Clinton și am devenit chef în timpul mandatului lui Bush. În 2009 la venirea lui Barack Obama, am fost din nou confi rmată ca chef. Avem evenimente zilnic și organizăm frecvent dineuri pentru 300 de persoane. Ne place să servim sorti-mente de brânză din întreaga lume și pentru că președintele Obama este foarte deschis utilizăm multe produse din grădina proprie”.

Guillaume Gomez, chef la Elysée din 2014, după Bernard Vaussion, din 1974: „Când o serviți pe regina Angliei de douăzeci și cinci de ani, cum o face Mark Flanagan, sau pe prințul Albert de Monaco de când s-a născut, cum o face Chris-tian Garcia (actualul președinte al CCC), și, în cazul meu, de cel puțin cinci ani pe președintele Franței, aveți obligația să fi ți creativi”.

Gătește corect carnea la grătar!

14 ANUNŢURI 23.02 - 02.03.2016

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafi lan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

MUNCĂ

Oferte:

- Caut bucătar cu experiență și chelneri. Tel.: 666 942 846

Cereri:

- Tânăr, 44 ani, certifi cat comu-nitar NIE, Número de Seguridad Social, cu bacalaureat, fără ca-zier, apt de muncă, îmi caut de lucru în orice domeniu, în toată Spania. Valabil doar legal și si-gur. Menționez că nu vorbesc limba spaniolă. Tel.: +40 770 964 928. E-mail: pester.dorin@gmail.com - Brutar-patiser, cu experiență în România, Spania și Serbia, caut de muncă în Comunitatea Ma-drid. Tel.: 667 198 318 - Doamnă, 50 de ani, serioasă, responsabilă, cu experiență și referințe (îngrijire copii și bă-trâni), caut de muncă în Madrid ca externă, după-amiază – să îngrijesc bătrâni, ca bonă sau la curățenie. Tel.: 642 939 878 - Caut de lucru ca vigilante de seguridad cu placă, encofrador, în construcții, pladur. Tel.: 642 527 977

ÎNCHIRIERI

Cerere:

- Caut cameră de închiriat în Ma-drid, zona Laguna sau Aluche, aproape de tren. Tel.: 642 939 878 - Bărbat îngrijit, nefumător, nu beau, caut să închiriez o cameră în zona Canillejas, San Blas, Las Rosas. Rog seriozitate. Tel.: 617 940 081 - Internă, caut de închiriat o ca-meră pentru la sfârșit de săp-tămână, în Madrid capitală sau Coslada, de pe 1 martie. Tel.: 642 607 923

- Caut să închiriez o cameră la sfârșit de săptămână, în Madrid, între stațiile Arturo Soria și Ave-nida de la Paz. Sunt internă. Tel.: 662 168 562 - Femeie, doresc să închiriez cameră într-un apartament în care să locuim doar două per-soane. Dacă se poate, pe linia 1 sau 6 din rețeaua Metro Madrid. Tel.: 642 997 480; WhatsApp: +40/772 997 480

Oferte:

- Închiriez cameră pentru o fată în Vicálvaro. Condiții bune, zonă liniștită, internet. Tel.: 640 522 285 - Familie adventistă, avem ca-meră liberă lângă gara San Fer-nando. O persoană, 150 €; două persoane, 175 €. Tel.: 637 989 962 - Închiriez cameră pentru o per-soană în zona centru din Madrid capitală, între stațiile de metrou Gran Vía, Tribunal și Chueca. Tel.: 635 276 496 - Închiriez cameră în San Fernan-do de Henares, pt. una sau două persoane, de pe 1 martie. Tel.: 628 912 022 - Închiriez cameră pt. o persoană în Getafe, zonă bine comunicată. Puține persoane în apartament. Tel.: 632 590 631 - Se închiriază locuință pentru o persoană în San Fermín Orca-sur, aproape de stația de metrou (L-3). 220 euro, cu cheltuieli in-cluse. Tel.: 622 038 076 (în casti-liană) - Închiriez cameră foarte spațioasă în Coslada, pentru o femeie nefumătoare. Camera are căldură de la comunidad. 180 de euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 642 694 480

VÂNZĂRI

- Vând casă în comuna Ziduri, jud. Buzău, lângă biserica or-todoxă și Primărie. 13 ari casă și grădină, 7 ari de teren arabil, foarte bun. Fântână la poartă. 10.000 de euro. Tel.: 642 139 285 - Vând două case în comuna Poroschia, jud. Teleorman. Una, 20.000 €; cealaltă, 15.000. Tel.: 637 989 962 - Vând teren în jud. Alba, orașul Zlatna, lângă șoseaua principală, 4.228 mp, cu conductă de gaz, curent și apă. Preț negociabil. Se poate vinde tot terenul sau ju-mătate. Tel.: 642 607 784 - Vând 10 familii de albine, 150 euro/familie. Cutia, inclusă în preț. Tel.: 642 139 285

MATRIMONIALE

- Doamnă de 45 de ani, văduvă, 1,75 m, serioasă, romantică, sen-sibilă, ortodoxă, ador sincerita-tea, aș dori să cunosc un domn de 50-55 de ani, serios, educat, sincer, iubitor, fără vicii. Aventu-rierii să se abțină. Tel.: 642 939 878 - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009 - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vicii, fără obligații, caut femeie pentru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Domn din Cluj-Napoca, actual în Burgos, de 64 de ani, serios, văduv, singur, cu simțul umo-rului, optimist, credincios, pen-sionat în Spania de un an, dacă ești o doamnă simpatică, cu simțul umorului, foarte ordo-nată, gospodină, singură sau cu copii și vrei să cu adevărat să ne cunoaștem, sună la tel.: 642 540 697 între orele 20-24. Dacă ești singură, te voi înve-seli, dacă ești bolnavă, o să te îngrijesc, dacă ai vreo dorință, o să ți-o împlinesc. - Bărbat, 1,67 m, educat, fără vi-cii, doresc să cunosc o doamnă drăguță, între 35 și 45 ani, cu copil, din Comunitatea Madrid, în vederea unei relații de pri-etenie/căsătorie. Tel.: 642 325 694 - Tânăr de 31 de ani, cu servi-ciu stabil, slab, înalt, cu spirit de glumă, locuiesc în Madrid din 1996, caut o fată de vârstă apropiată pentru o relație seri-

oasă. WhatsApp, 642 661 420 - Domn spaniol, 54 de ani, din Comunitatea Madrid, aș dori să cunosc o româncă serioasă, pt. o posibilă relație de prietenie. Tel.: 687 858 760 - Bărbat șaten, cu mustață, ochi verzi, 1,78 m, 78 kg, 49 ani, con-sider că sunt OK, doresc să cu-nosc o doamnă deosebită, cu dorința de a întemeia o familie bazată pe respect și sinceritate, amândoi alungând singurăta-tea. Fără bipuri și mesaje. Tel: 642 680 447 (Digi) - Tânăr din Coslada, 34 de ani, doresc să cunosc o fată de vâr-stă apropiată pt. prietenie/că-sătorie. Tel.: 603 226 312 - Băiat serios, 37 de ani, fără obligații, vreau o relație seri-oasă cu o femeie până în 45 de ani. Nu doresc aventuri. Tel.: 642 384 754 - Tânăr, 28 de ani, din Madrid, caut o fată de vârstă apropiată, sinceră și serioasă. Fără aven-turi. Tel: 604 282 849

- Tânăr, 37 de ani, vreau să cu-nosc o fată până în 35 de ani, din Comunitatea Madrid, pt. căsătorie. Tel.: 662 423 797 - Tânăr fără obligații, caut o tânără de 32-38 de ani, pt. o relație serioasă. Cer și ofer se-riozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 906 579

DIVERSE:

- Se cedează (traspasa) magazin românesc în Parla. Detalii, la tel: 637 012 868.

Se cedeazămagazin alimentar

în Móstoles 10 ani vechime

Echipat în totalitate Clientelă fi xă

Foarte rentabil Produse din România,

Polonia, Bulgaria, Ucraina, între altele

C/ Empecinado, 13 - Móstoles Tel. 610 708 861, 617 369 212

1525.02 - 02.03.2016 CASTELLANO

La Conselleria de Educación anun-ció el 19 de ferbero que prepara un convenio con las autoridades ruma-nas para que los alumnos de los cen-tros públicos de la Comunitat ubica-dos en poblaciones donde hay una presencia signifi cativa de la comuni-dad rumana, puedan recibir forma-ción lingüística en este idioma.

Según un comunicado de la Gene-ralitat Valenciana, el objetivo de este programa es “mejorar la competencia de los alumnos en la lengua propia para consolidar el aprendizaje de las lenguas ofi ciales, así como de las len-guas extranjeras”, al tiempo que se mejora “el rendimiento el alumnado, la convivencia y la integración”. Todos los alumnos, sean o no de origen ru-

mano, tendrán acceso a estas clases, para las que la Conselle-ria cederá aulas y supervisará el contenido y la formación didáctica de los docentes, que serán con-tratados por el Instituto de la Lengua Rumana de Bucarest.

El anuncio lo realizó el director ge-neral de Política Educativa, Jaume Fu-llana, tras una reunión con el cónsul de Rumanía en la Comunitat, Dragos Viorel Tigau. Fullana destacó que se

trata “de una iniciativa que se inscribe en el objetivo de fomentar el pluri-lingüismo”. Añadió que “los alumnos rumanos verán cómo su lengua en-tra en las aulas, lo que contribuye a fomentar la integración y la convi-vencia”.

Clases de rumano en colegios públicos

de la Comunitat Valenciana

El alcalde de Brunete viaja a

Rumanía para estudiar

inversiones y crear empleo

Una escritora rumana, entre los ganadores

de los Premios Tifl os de Literatura de la ONCELos escritores Ioana Ruxandra,

Gilda Guimeras y Carlos Fidalgo han sido elegidos ganadores de los Pre-mios Tifl os de Literatura de la ONCE entre los 420 trabajos presentados, todos en lengua castellana, en las ca-tegorías de Poesía, Cuento y Novela.

Así, en la modalidad de Novela, el premio ha sido concedido por una-nimidad a la profesora de Literatura en la Universidad de Granada Ioana Ruxandra, natural de Rumanía y afi n-cada en Granada, por su obra El expe-diente Albertina, una novela sobre la Rumanía de la dictadura comunista de Ceausescu.

En Poesía, la ganadora ha sido la

cubana Gilda Guimeras, por su traba-jo titulado Quien llega a los andenes, seleccionado por mayoría del jurado, que ha valorado “la frescura y espon-taneidad del libro y el uso de un len-guaje muy coloquial e inmediato que habla de los referentes de la isla de Cuba, tan ligada a España”.

Guimeras es una escritora con dis-capacidad visual que ha concurrido a la categoría general de los premios y ha obtenido el primer premio, algo que ocurre sólo por segunda vez en toda la historia de los Tifl os.

En la modalidad de Cuento, el ga-nador ha sido Carlos Fidalgo, de Pon-ferrada (León), por el trabajo titulado

Septiembre negro, por mayoría del jurado, un conjunto de relatos am-bientados en el deporte y centrados en los atentados de los Juegos de Munich 1972.

Los ganadores se llevan un premio de 17.000 euros para el apartado de Novela y de 10.000 euros para cada uno de los apartados de Cuento y Poesía, además de la publicación de los textos por parte de las editoriales Edhasa Castalia y Visor.

En esta XXIX edición de los Premios Tifl os se han presentado un total de 420 trabajos: 182 en el apartado de Poesía (172 de autores videntes y 10 de escritores con discapacidad vi-sual); 123 originales en el apartado de Cuento (111 de videntes y 12 en el apartado de discapacidad visual); y 115 en la categoría de Novela (102 de escritores videntes y 13 con discapa-cidad visual).

Los trabajos proceden de países de todo el mundo: Argentina, Chile, Cuba, Perú, Colombia, El Salvador, Nicaragua, México, República Do-minicana, Brasil, Estados Unidos, Honduras, Alemania, Venezuela, Ho-landa, Italia, Israel, Zimbabwe, Chile, Guatemala, Francia, Gran Bretaña y España.

El alcalde de Bru-nete, Borja Gutiérrez, ha viajado hasta Rumania para man-tener distintas re-uniones de trabajo, estudiar inversiones bilaterales con el ob-jetivo de la creación de más empleo en la localidad, así como proyectos conjuntos para la plena integra-ción de los rumanos

residentes en Brunete.En este viaje, Gutiérrez se ha reunido con el presidente de la Cámara de

Comercio e Industria de Rumanía, Mihai Daraban, y con distintos senadores y representantes del país.

Gutiérrez, que no ha viajado con dinero de las arcas municipales, ha ex-plicado que con estos encuentros pretende “generar espacios de encuentro y proyectos conjuntos que sigan apostando por la plena integración de los rumanos que residen en Brunete”, señala el consistorio en una nota.

Además, es una “oportunidad excepcional para presentar las diferentes oportunidades de inversión que ofrece Brunete, y lograr la generación de más empleo y la dinamización de la economía local”, ha subrayado.

Durante su viaje, el alcalde mantuvo otro encuentro con el senador Viorel Badea que fi nalizó con el compromiso del político rumano de visitar Brunete y conocer sobre el terreno estas políticas de integración social.

Asimismo, el regidor municipal también aprovechó para depositar un ramo de fl ores en el altar que recuerda la memoria de las víctimas de la tragedia acaecida en la discoteca Colectiv, en el que murieron más de 60 personas, concluye la nota.

Marcel Iancu y los vanguardistas

rumanos de Contimporanul Toda Europa celebra el centenario de Dadá. Para sumarse a las celebraciones

del centenario de este movimiento artístico, el Instituto Cultural Rumano or-ganiza en Madrid una exposición inédita de dibujos, collages, litografías y cro-molitografías de cuatro destacados representantes de la vanguardia rumana: Marcel Iancu, Victor Brauner, Max Herman Maxy y Hans Mattis-Teutsch.

La exposición estará abierta hasta el 29 de abril, en la Instituto Cultural Ru-mano en Madrid (Plaza de la Lealtad, 3, 28014).

Cuatro artistas que en su país de origen ya habían experimentado con el constructivismo, el cubismo y futurismo y que en el seno del nuevo movi-miento, compartieron su experimentalismo artístico con otros artistas ruma-nos como Tristan Tzara o Arthur Segal. La muestra, comisariada por Cătălina Macovei, está formada por materiales del Gabinete de Estampas de la Biblio-teca de la Academia Rumana. Una selección de obra gráfi ca que muestra cómo estos artistas, unidos por las páginas de la revista Contimporanul, fo-mentaron durante una década de actividad (1922-1932) el espíritu innovador desde una perspectiva «constructivista» que rechazaba el nihilismo dadaísta, creando vínculos entre la cultura rumana y las tendencias más progresistas de las artes europeas.

16 PUBLICITATE 25.02 - 02.03.2016