EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL...

16
Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 S ĂPT ĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita www.noiinspania.com EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA Pag. 5 GRATUIT Pag. 4 Drepturile și îndatoririle lucrătorilor în serviciul domestic – partea I INE va ceda date pentru un mai bun control al ajutoarelor Pag. 6 Pag. 7 Cărţile de identitate ar putea fi eliberate de consulate Guvernul are aceeași responsabilitate față de românii din țară ca și față de cei de afară

Transcript of EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL...

Page 1: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Numărul 43323.10 - 29.10.2014

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 5

GRATUIT

Pag. 4

Drepturile și

îndatoririle

lucrătorilor

în serviciul

domestic –

partea I

INE va ceda date pentru

un mai bun control

al ajutoarelor Pag. 6Pag. 7

Cărţile de identitate ar putea fi eliberate de consulate

Guvernul are aceeași responsabilitate față de românii din țară ca și față de cei de afară

Page 2: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

132 7 ZILE 23.10 - 29.10.2014

SperanţaDe Ovidiu Constantin Cornilă

când, spre minevreau a-mi chema copiii gândurilor,

ceva din noapte-mi spunesă stau la fel de nemișcat

ca noaptea însăși;

să-mi las pierdute stolurile grăbiteale singurătăţii și,cu aceeași vrajă

din trupuri sfi nxe de castanisă disparașa încet

și iarspre tine…

Duminică trecem la ora de iarnă

VERSURI

Apel umanitar„Sunt mama Laurei Mihaela Grigore, fata asasinată pe 5 octombrie în Medina del

Campo, în localul Las Vegas. Nu dispun de banii necesari repatrierii corpului fetei mele în România (4.270 euro, prețul cerut de fi rma de pompe funebre La Soledad, din Medina del Campo)”, ne-a scris Andrei Mariana, din Giurgiu, rugându-i pe cei care vor și pot să colaboreze în acest caz.

„Las un număr de cont pe care îl avem și noi pentru strângerea de fonduri și un număr de telefon la care pot fi contactată: La Caixa – 2100-2340-10-0100642254. Numărul de telefon la care pot fi contactată este 642 439 078. Vă mulțumesc și sper să mă puteți ajuta!”, a scris Andrei Mariana.

În noaptea de 25 spre 26 oc-tombrie, trecem la ora de iarnă. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, adică ora 3.00 va deveni ora 2.00. Astfel, ziua de duminica va fi cea mai lun-gă din an, având 25 de ore.

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fi ecare punct de pe Pământ același minut și aceeași secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fi ecare 15 grade lon-gitudine apare o oră în plus.

Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 și a Europei Orientale – ora fusului 2.

Efectul schimbării de oră în ultimul weekend al lunii octombrie nu durea-ză, spun specialiștii, care avertizează că bucuria unui somn prelungit dispare în câteva zile.

„Bucuraţi-vă de o oră în plus de somn cât puteţi”, spun specialiștii de la Glas-gow University, Marea Britanie, care avertizează că efectul schimbării de oră dispare în câteva zile, scrie dailymail.co.uk. Afi rmaţia acestora vine în urma unui studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie și care a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octom-brie, calitatea somnului dispare. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt chiar mai energici și mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora ofi cială de iarnă. Însă benefi ciile lenevi-

rii de fi ecare an, din ultima dumi-nică a lui octom-brie, dispar rapid, mulţi dintre cei care s-au decla-rat mulţumiţi de situaţie spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau

mai puţin.Întrebaţi cum au dormit, participanţii

la studiu și-au acordat o notă de 5,4 la calitatea somnului înainte de trecerea

la ora ofi cială de iarnă și de 4,5 după schimbarea orei.

„Trecerea la ora de iarnă le poate oferi un scurt răgaz pentru odihnă atât ace-lora care au probleme cu somnul, cât și celor care dorm bine de obicei, efectele în cazul primilor fi ind temporare”, spu-ne profesorul Colin Espie, fondator al Centrului pentru Somn de la Universi-tatea Glasgow.

„Odată ce corpul se obișnuiește cu noul program, calitatea somnului scade semnifi cativ, iar procesul se accentuea-ză odată cu instalarea iernii”, adaugă profesorul.

Proiectul Dor de părinți, un impuls pentru a ne gândi la copiii lăsați acasă

Peste 30 de lideri ai comunităţilor românești din străinătate au participat la simpozionul Hai Acasă, organizat de Pro Familia, Fundaţia Pro Europa și Iniţiativa Ecologistă Europeană. Proiectul Dor de Părinți stă la baza dezbaterilor care au avut loc la București în perioada 17-19 octombrie, la Palatul Parlamentului. La întâlnire au fost atât reprezentanţi ai aso-ciaţiilor comunităţilor românești din diaspora cât și presa română din ţară și străinătate. Proiectul „Dor de Părinţi” a fost iniţiat de Elena Udrea, Lavinia Șandru, Felicia Filip, Emilia Șercan și Ruxandra Dragomir. La eveniment au participat și Eugen Tomac și Aurelian Pa-velescu. Cu privire la problemele copiilor care rămân acasă, fără unul sau fără niciunul din părinţi (aceștia ducându-se la muncă în străinătate) s-au adus în discuţie mai multe pro-iecte de susţinere a membrilor familiei, de schimbare a legislaţiei actuale, despre o nouă lege a reintegrării. S-a cerut organizarea de programe de integrare ale românilor care vor să se întoarcă în ţară și s-a inițiat un manifest ce se dorește a reprezenta dorinţele a peste 100.000 de copii ai căror părinţi au plecat la muncă în străinătate.

Page 3: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

3INFORMAŢII UTILE 23.10 - 29.10.2014

Pașii pentru obținerea documentelor unui nou-născut în Spania

Consulat itinerant în Andalucía și Murcia

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care locuiesc în Andalucía și Murcia, o echipă a Consulatului General al României la Sevilla se va deplasa în cadrul programului „consulat itinerant” în următoarele localități pentru a oferi servicii consulare:

Murcia - 10 decembrie Avenida de Los Rectores nr.3,

EspinardoMálaga - 24 octombrie și 12

decembrie Calle Emilio de la Cerda nr.24,

Junta Municipal del Distrito nr.7

Motril - 25 octombrie și 13 decembrie Calle Galicia s/n, Edifi cio Versalles, Bajo 1, Centro Intercultural de Motril

La rugămintea mai multor cititori, am pre-luat de pe pagina web a Ambasadei României la Madrid informaţiile despre cum se obțin documentele unui nou-născut în Spania.

1. Obținerea de la

Registrul Civil spa-

niol a unui certificat

de naștere plurilingv (partida de nacimiento plurilingüe). Acest tip de certificat nu trebuie apostilat și nici tradus în limba română

2. Înscrierea certifi-

catului spaniol în re-

gistrul de stare civilă

românesc. Acest lucru se poate realiza atât la consulatele României (http://madrid.mae.ro/node/166), caz în care nu există taxă consulară dacă în-scrierea se face în primele 6 luni de la naștere și de 155 euro după această perioadă, cât și la primăria de domiciliu din România pe baza unei procuri întocmite la consulat de ambii părinți (înscrierea la pri-mărie este gratuită, iar taxa con-sulară pentru întocmirea procurii este de 60 euro). Certificatul de naștere se eliberează la consula-te în aproximativ 3 zile, iar dacă optați pentru înscrierea la primăria din țară, Ambasada vă recomandă să luați legătura cu Starea Civilă a respectivei instituții pentru a vă

informa în cât timp vi se poate eli-bera certificatul românesc.

3. Obținerea pașaportului. Acesta se poate solicita doar unde se află minorul, deoarece i se va prelua fotografia digitală pentru confecționarea pașaportului elec-tronic: la consulate, dacă acesta se află în străinătate, sau la serviciul județean de pașapoarte, dacă în-tre timp a călătorit în România în baza unui titlu de călătorie emis de consulat. Mai multe detalii despre eliberarea pașaportului la consulat se pot afla de pe pagina web a Am-basadei României la Madrid.

4. Obținerea documen-

telor spaniole: empa-dronamiento - la primăria localității de reședință din Spania, NIE - la cea mai apropiată Oficina de Extranjeria (http://www.seap.minhap.gob.es/ser-vicios/extranjeria/extran-jeria_ddgg.html) și cardul medical - la policlinica din Spania de care aparțineți (fiecare comunitate auto-nomă are un sistem diferit de eliberare a cardului sa-nitar).

Documente necesare

pentru înscrierea certi-

ficatului de naștere spa-

niol și obţinerea unui

certificat de naștere ro-

mânesc:1. Certificatul de naș-

tere spaniol eliberat de Registrul Civil (certificado

plurilingüe). Acest tip de certificat nu trebuie să poarte Apostila de la Haga și nici nu trebuie tradus în limba română

2. Certificatele de naștere ale pă-rinţilor în original

3. Certificatul de căsătorie ro-mânesc în original (pentru părinții căsătoriți)

4. Sentinţa de divorţ, definitivă și irevocabilă (dacă este cazul)

5. Cărţile de identitate/ Pașa-poartele părinţilor, valabile

Documentele sus menţionate vor fi prezentate atât în original, cât și în fotocopie.

Documentele pot fi depuse de un singur părinte; în cazul în care unul dintre părinți nu este cetățean român, solicitarea va fi prezentată de părintele cetățean român

În cazul în care în loc de certifi-cado plurilingüe prezentați certifi-cación literal de nacimiento, aces-ta va trebui apostilat la Tribunalul Superior de Justiție și tradus în limba română, la Consulat.

Dacă unul dintre părinți nu este cetățean român, va trebui să pre-zinte certificatul de naștere origi-nal, eliberat de autoritățile statului de origine; certificatul de naștere al părintelui cetățean străin va tre-bui tradus în limba română la Con-sulat, dacă este în limba spaniolă sau la traductor jurado și legalizat.

În cazul în care părinţii sunt că-sătoriţi în Spania și nu au certificat românesc de căsătorie, ei vor tre-

bui, în prealabil sau concomitent, să transcrie acest certificat în re-gistrele de acte de stare civilă ro-mânești la oficiul consular

În situația în care hotărârea de divorț a fost pronunțată în stră-inătate, va trebui să prezentați și hotărârea judecătorească de recunoaștere a acesteia în Româ-nia

Lipsa unuia dintre documentele de mai sus duce la respingerea do-sarului.

În cazul înscrierii certificatului de naștere eliberat de către autorită-ţile spaniole pentru copiii născuți înainte de data 01.01.2004, pentru care oficiul consular nu dispune de coduri numerice personale, părin-tele va solicita acordarea unui CNP, serviciul de procurare a acestuia fiind efectuat după încasarea taxei consulare aferente.

Page 4: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

INFORMAŢII UTILE 23.10 - 29.10.20144

Drepturile și îndatoririle lucrătorilor în serviciul domestic – partea I „De 11 ani îngrijesc o bătrână bolnavă

de Alzheimer. Acum are 95 de ani. Copiii ei mi-au spus că atunci când mama lor va muri, la terminarea contractului voi avea dreptul la un salariu. Este adevărat?”, ne-a întrebat M.G., din Madrid. Suntem siguri că mulți lucrători în case vor să știe ce drepturi (și îndatoriri) au. Începem să vi le prezentăm.

Decretul Regal 1620/2011, de pe 14 noiembrie, regularizează relația de muncă cu caracter special din serviciul domestic. Se consideră relație specială de muncă în serviciul domestic cea între capul familiei – titularul domiciliului – ca angajator și angajatul care realizează servicii în casa acestuia. Când serviciile se realizează pentru două sau mai multe persoane care, fără să constituie o fami-lie, nici o persoană juridică, conviețuiesc în aceeași locuință, își va asuma condiția de titular al casei persoana care este titu-larul locuinței în care locuiesc acestea ori cea care își asumă reprezentarea persoa-nelor în cauză, aceasta putând să revină succesiv fi ecăreia dintre ele.

Obiectul acestei relații speciale de

muncă. Obiectul acestei relații speciale de muncă sunt serviciile sau activitățile realizate pentru căminul familial, putând fi în orice modalitate a sarcinilor domes-tice – îngrijirea căminului în întregul său sau a unor părți ale sale, îngrijirea mem-brilor familiei ori a persoanelor care fac parte din perimetrul domestic sau famili-al, și alte munci ce se fac ca parte a sarci-nilor domestice, precum cele de îngrijire a copiilor, grădinărit, conducerea autove-hiculelor și altele analoage.

Excluderi 1) Nu sunt incluse în cadrul acestei

relații speciale de muncă: a) Relațiile stabilite de persoane juridi-

ce, cu caracter civil sau comercial, chiar dacă obiectul lor este acordarea de ser-vicii sau sarcini domestice, care se vor conduce după normativa comună de muncă.

b) Relațiile stabilite prin fi rme de mun-că temporară, conform celor stabilite de Legea 14/1994, de pe 1 iunie.

c) Relațiile de cuidadores profesionales angajați de instituții publice sau organis-me private, conform Legii 39/2006, de pe 14 decembrie, de promovare a autono-miei personale și sprijinire a persoanelor dependente, conform Legii 39/2006, de pe 14 decembrie.

d) Relațiile îngrijitorilor neprofesioniști ce constau în sprijinul acordat persoane-lor în situație de dependență la domici-liul lor, de persoane din familie sau din jurul lor, ce nu sunt legate de un serviciu de ajutor profesionalizat.

e) Relațiile stabilite între rude pentru realizarea de servicii domestice când cel

care realizează serviciile nu are condiția de salariat conform articolului 1.3, e) din Statutul Lucrătorilor.

f ) Muncile realizate în numele priete-niei, bunăvoinței sau al relației bune în-tre vecini.

2) Nu se vor înțelege drept inclu-se în cadrul acestei relații speciale de muncă, în afara unei dovezi contrare ce dovedește natura lor de muncă, relațiile de colaborare și conviețuire familială, precum cele „a la par”, prin care se acordă unele servicii precum îngrijirea copiilor, predarea de limbi străine și altele cuprin-se în articolul 1.4, cu condiția ca acestea din urmă să aibă caracter marginal, în schimbul oferirii de hrană, cazare sau simple compensații de cheltuieli.

3) Se va considera o unică relație de muncă cu caracter comun și, deci, ne-inclusă în cadrul acestei relații de mun-că cu caracter special, relația titularului unui cămin familial cu un lucrător care, pe lângă realizarea de servicii domestice, trebuie să realizeze, cu orice periodicita-te, alte servicii ce nu depind de căminul familial în activități sau fi rme de orice tip ale angajatorului. Prezumția aceasta se va înțelege cu excepția dovedirii cazului contrar prin care se dovedește că reali-zarea acestor servicii nedomestice are caracter marginal sau sporadic față de serviciul pur domestic.

Surse ale relației de muncă. Drep-turile și obligațiile cu privire la această relație de muncă cu caracter special se vor conduce după dispozițiile Decretului Regal 1620/2011, de pe 14 noiembrie; după acordurile colective; după voința părților, prezentată în contractul de muncă, ce va trebui să respecte cele sta-bilite în dispozițiile legale și în acordurile colective; după utilizările și obiceiurile locale și profesionale. Cu caracter supli-mentar, în ceea ce rezultă compatibil cu particularitățile rezultate din caracterul special al acestei relații, se va aplica nor-mativa comună pentru muncă. Nu se va aplica articolul 33 din Estatuto de los Tra-bajadores.

CONTRACTUL Forma. Contractul de muncă se poa-

te face în scris sau de palabra. Trebuie să se facă în scris când așa este stabilit de o dispoziție legală pentru o anumită modalitate. În orice caz, trebuie să fi e în scris contractele pe durată determinată a căror durată este egală sau mai mare de patru săptămâni. În lipsa unui acord scris, contractul de muncă se va consi-dera stabilit pe durată nedeterminată și cu normă întreagă când durata sa este mai mare de patru săptămâni, în afara unei dovezi contrare care să dovedească natura sa temporară sau caracterul cu normă parțială a serviciilor. Oricare din-

tre părți va putea cere ca acest contract să se facă în scris, inclusiv pe parcursul relației de muncă.

Când durata relației de muncă este mai mare de patru săptămâni, lucrătorul va trebui să primească informații despre elementele esențiale ale contractului și principalele condiții de realizare a servi-ciilor de muncă dacă acestea nu fi gurea-ză în contractul scris, conform Decretului Regal 1659/1998, de pe 24 iulie. Pe lângă extremele la care se referă articolul 2.2 din Decretul Regal 1659/1998, aceste informații trebuie să cuprindă: salariul în natură, când s-a stabilit existența sa; du-rata și distribuția perioadelor de prezență hotărâte, cât și sistemul de retribuire sau compensare a acestora; regimul înnop-tărilor angajatului la domiciliul familiei, dacă este cazul.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale pune la dispoziție angajatorilor mode-le de contracte și informațiile necesare pentru respectarea celor stabilite în acest articol.

Durata contractului și perioada de

probă. Contractul poate fi pe durată de-terminată sau pe durată nedeterminată, în termenii prevăzuți în Statutul Lucră-torilor și normele sale. Se poate stabili în scris o perioadă de probă în termenii articolului 14 din Statutul Lucrătorilor. În această perioadă, ce nu poate depăși două luni, cu excepția celor prevăzute în acordul colectiv, angajatorul și angajatul în casă sunt obligați să își îndeplinească

sarcinile, deși poate avea loc termina-rea relației de muncă din partea orică-reia dintre părți, cu perioada de preaviz conform celor stabilite în contract, fără să depășească, în nici un caz, șapte zile naturale.

RELAȚIA DE MUNCĂ

Drepturi și îndatoriri. Lucrătorul are drepturile și îndatoririle de muncă stabi-lite în acest decret regal și în articolele 4 și 5 din Estatuto de los Trabajadores.

Angajatorul este obligat să aibă grijă ca munca angajatului în casă să se facă în condițiile de siguranță și sănătate prevă-zute de lege. Nerespectarea gravă a aces-tor obligații este o cauză justă a demisiei angajatului.

Retribuții. Salariul Minim Interprofe-sional, fi xat anual de Guvern, se aplică în această relație specială de muncă, conform termenilor și condițiilor pe care le stabilește dispoziția comună pentru muncă. Acest salariu minim se înțelege cu privire la norma completă la care se referă articolul 9.1 din acest decret regal, primindu-se proporțional dacă se rea-lizează o normă mai mică. Acest salariu poate fi mărit prin acord individual sau colectiv.

Salariul va fi plătit de angajator în bani, fi e cash, fi e prin cec sau altă modalitate de plată similară prin organisme fi nan-ciare, după cum s-a stabilit împreună cu lucrătorul. În cazurile serviciilor domes-tice cu drept la plată în natură, precum cazare sau întreținere, se poate deconta

pentru aceste concepte procentul stabi-lit de părți, cu condiția ca plata cash să fi e garantată – cel puțin cuantumul sala-riului minim interprofesional lunar și fără ca din suma diverselor concepte să poată rezulta un procent de reducere mai mare de 30% din salariul total.

Măririle salariale trebuie stabilite prin acord între părți. În lipsa unui acord se va aplica o mărire salarială anuală ega-lă cu mărirea salarială medie stabilită în acordurile colective după cum stabilește Subdirecția Generală de Statistică din Mi-nisterul Muncii din luna în care se com-pletează 12 luni consecutive de serviciu.

Angajatul în casă are dreptul la doi gratifi cații extraordinare pe an ce se vor primi, în afara cazului în care se stabilește altceva, la terminarea fi ecărui semestru, proporțional cu timpul lucrat în anul în cauză. Cuantumul acestora se stabilește între părți, trebuind să fi e sufi cient pen-tru a garanta, în orice caz, plata cash, cel puțin, a cuantumului salariului minim in-terprofesional în calcul anual.

Pentru retribuția angajaților domestici care lucrează cu ora, în regim extern, sa-lariul minim de referință este cel fi xat în decretul regal prin care se fi xează anual salariul minim interprofesional pentru lucrătorii eventuali și sezonieri și em-pleados de hogar, ce include toate con-ceptele de plată; acest salariu minim se plătește integral cash, proporțional cu orele lucrate efectiv.

Continuă

Page 5: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

5REPORTAJ 23.10 - 29.10.2014

Guvernul are aceeași responsabilitate față de românii din țară ca și față de cei de afară

Prim-ministrul României, Victor Ponta, a venit la Madrid pentru o întâlnire cu români din Spania. La eveniment, care a avut loc pe 19 octombrie, în Sala Cecilio Rodriguez din Parque del Buen Retiro, au participat și Liviu Dragnea, viceprim-ministru și ministrul dez-voltării regionale; Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe; Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoa-nelor vârstnice. La masa demnitarilor români a fost și candidatul PSOE la Primăria Madrid, Antonio Carmona, care, în română, a reamin-tit că, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europe-ne, „români și spanioli, ar trebui să avem toţi drepturi egale”.

În spatele miniștrilor a fost un afi ș cu mesa-jul Mândri că suntem români.

Viceprim-ministrul, Liviu Dragnea, a declarat că delegația a venit la Madrid pentru a spune „ce-am făcut și ce vrem să facem în România”.

Victor Ponta a declarat că are „aceeași res-ponsabilitate față de românii care trăiesc în România, față de cei care sunt în România, dar caută sau vor căuta un viitor în afara țării, față

de cei care sunt în Europa – unii dintre ei sunt foarte tineri, au deja o viață stabilă, un viitor, aici, în Spania sau în alte țări europene –, alții trăiesc tot timpul cu gândul ca la un moment dat să se poată întoarce acasă și mi-aș dori să le spun că întotdeauna vor fi bine-veniți”.

Premierul a reafi rmat nevoia de unitate a ro-mânilor și a efortului de a lupta pentru o viață mai bună. „O să mă auziți, de fi ecare dată, că oriunde merg, o să fi u mândru că sunt român. Dacă ne-am născut români, și așa o să și mu-rim, o să facem tot ce ține de noi, ca să fi m uniți. Cred că dacă îi veți convinge pe români să fi e mai uniți, împreună o să fi m mai puter-nici”, a spus acesta.

Ministrul Titus Corlăţean a declarat că „statul român are o datorie de a fi alături (de românii din străinătate), de a acorda tot sprijinul, înce-pând cu sprijinul politic, dar și pentru o serie de proiecte”. A zis că realizarea parteneriatului strategic între România și Spania, realizat în vara anului trecut, la nivelul celor doi prim-miniștri „se refl ectă deja în modul și atenţia în care Guvernul și statul spaniol trebuie să le

acorde chiar mai profund pentru românii care trăiesc în Spania”. „În clipa de faţă există discu-ţii foarte serioase pentru a avansa și a rezolva două probleme importante pentru românii care trăiesc în Spania: „delicata chestiune a recunoașterii dreptului la dublă cetăţenie” și „recunoașterea fi nală a Bisericii Ortodoxe Române în Spania. „Am discutat cu ministrul spaniol, care a venit la București. Suntem în discuţii pentru a încheia un acord bilateral, este singura soluţie juridică care să consacre, potrivit legii spaniole, relaţia specială care să permită acordarea dreptului la dublă cetă-ţenie, română și spaniolă”, a informat Titus Corlățean.

Ministrul de externe a spus și că statul român acordă „tot sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Română, care a fost recunoscută în Spania, dar este nevoie de recunoașterea fi nală. Pe lângă ceea ce face Preasfi nţia sa (Preasfi nţitul Timotei Lauran, episcop al Episcopiei Ortodo-xe Române din Spania și Portugalia) și Biserica Ortodoxă în Spania, la nivelul Guvernului fa-cem toate demersurile pentru a găsi această

soluţie cât mai rapid posibil. Mă bucur să spun că există deschidere și dorinţa autorităţilor spaniole de a rezolva această chestiune”.

A amintit de adoptarea recentă a ordonan-ţei de urgenţă ce „vine în întâmpinare a celor solicitate în mod insistent timp de foarte mul-ţi ani de către românii care trăiesc în străinăta-te – reducerea sau gratuitatea măcar a unor categorii de taxe consulare”.

Ministrul muncii, Rovana Plumb, a spus că mesajul întregului guvern al României este că „dreptul la muncă în Uniunea Europeană nu se negociază, de aceea intervenţiile noastre când s-a luat în discuţie încălcarea principiu-lui liberei circulaţii a lucrătorilor au fost de a apăra drepturile românilor oriunde se afl ă ei în lume”.

A declarat că „în momentul de faţă România este un stat stabil” din punct de vedere eco-nomic. A reamintit că în 2013 s-a înregistrat o creștere economică de 3,5% și care continuă

și în acest an. Despre piața muncii, le-a spus femeilor din

sală că „toate care ați lucrat în diverse poziții la diverși angajatori, veți benefi cia, odată cu semnarea acestui acordul bilateral (între Ro-mânia și Spania) de toate drepturile privind șomajul și de toate drepturile sociale, așa cum sunt și în România, și în Spania”.

În ceea ce privește pensia, a reamintit că persoanele care au lucrat în mai multe state membre UE vor benefi cia de pensii din toate statele membre unde au lucrat.

Victor Ponta a asistat și la slujba de la biseri-ca ortodoxă românească din Madrid. La ieșire un grup de cetățeni i-a reproșat lipsa locurilor de muncă și salariile mici din țara noastră. Și la sfârșitul evenimentului din Parcul Retiro a fost așteptat de români nemulţumiţi, cu pancarte cu mesaje precum Vă interesează diaspora doar la alegeri?, Jos Ponta!, Jos corupția!, Jos comuniștii!.

Page 6: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

6 ÎN SPANIA 23.10 - 29.10.2014

Ministrul muncii și protecției soci-ale, Fátima Báñez, a anunțat, pe 15 octombrie, că lucrătorii pe cont pro-priu care benefi ciază de tariful plan de 50 de euro de cotizație la Segu-ridad Social vor putea să o primeas-că în continuare dacă angajează un lucrător.

„Vom permite ca lucrătorii pe cont propriu care benefi ciază de tariful plan să poată că angajeze și să nu o piardă”, a semnalat ministrul în ca-drul deschiderii Adunării Generale a Federației Naționale a Asociațiilor de Lucrători pe Cont Propriu.

Până acum, cei care își începeau activitatea ca autónomos solicitau și primeau un tarif plan de cotizații sociale de 50 de euro în primele șase

Teresa Romero s-a vindecat de ebola

luni, dar pierdeau această bonifi cație dacă angajau pe cineva.

Ministrul muncii a informat că de la aprobarea acestei măsuri, în februa-rie 2013, au benefi ciat de acest aju-tor 291.000 autónomos, dintre care 113.000 sub 30 de ani. Báñez a expus și principalele măsuri ale ministeru-lui pe care îl conduce în sprijinul lu-crătorilor pe cont propriu, între care contractul pe durată nedeterminată de sprijinire a întreprinzătorilor, din februarie anul acesta și până acum semnându-se 232.000 de contracte de acest tip. Ministrul a informat și că prin tariful plan de 100 de euro pen-tru angajări pe durată nedetermina-tă s-au semnat 143.109 de contracte, unu din fi ecare patru semnate.

„Este vorba de măsuri importante și ambițioase pentru munca stabilă și de calitate, ce lună de lună dau rezul-tate”, a subliniat ministrul, amintind și că în primul semestru lucrătorii pe cont propriu au generat 114.295 de posturi de muncă nete.

De asemenea, responsabila Minis-terului Muncii a spus că se lucrează la Estatuto del Trabajo Autónomo, ce are patru obiective fundamen-tale: sistematizarea și armonizarea stimulentelor pentru munca pe cont propriu, extinderea acestor ajutoare la mai mulți autónomos, îmbunătățirea protecției sociale a lucrătorilor pe cont propriu și clari-fi carea reprezentativității asociațiilor acestui colectiv.

Infi rmiera Teresa Romero a primit rezultat negativ la a doua analiză re-alizată pe 20 octombrie, confi rmân-du-se că a scăpat de virusul ebola, a informat, marți, echipa medicală care o tratează la Spitalul Universitar La Paz-Carlos III din Madrid.

„Se îndeplinesc principiile de vin-decare”, a indicat șeful unității de boli infecțioase de la Carlos III, José Ramón Arribas, într-o conferință de presă.

Romero înregistrase deja un rezul-tat negativ la prima analiză, ale cărei rezultate s-au cunoscut duminică și în care nivelul virusului era deja ne-detectabil.

„S-a controlat infecția”, a insistat Arribas, răspunzând „cu precauție” întrebărilor ziariștilor cu privire la dacă poate fi considerată vindecată pe deplin. Acesta a spus că infi rmie-ra „nu este în starea sa” de dinaintea contagiului, pentru că „orice infecție gravă afectează pacienții”, iar „recu-perarea are nevoie de timp”. A expli-

cat că se va continua „supravegherea și studierea”, „pentru a controla și a se pre-scrie tratamentul ne-cesar”. Totuși, a spus că la toți bolnavii există posibilitatea să nu rămână nici un fel de sechele.

Medicii nu au infor-mat dacă Teresa Romero va fi trans-ferată de la etajul șase, unde era izo-lată marți.

Javier Limón, soţul infi rmierei in-fectate cu ebola, Teresa Romero, a spus că este „foarte mulţumit” că so-ţia sa a înregistrat rezultate negative la ultima analiză PCR, dar a anunţat că va demonstra în faţa tribunalelor „marea chapuza cu care s-a gestio-nat” această boală în Spania.

„Azi sunt foarte mulţumit pentru că se poate spune că Teresa a depășit boala”, a asigurat, luni, Javier Limón.

Într-un material video pe care l-a

transmis presei purtătorul de cuvânt al familiei, Teresa Mesa, soțul infi rmi-erei spune că a preferat „să trăiască aceste zile în singurătate” și să-și centreze toate „forțele și energiile” pentru ca perechea sa să se recu-pereze, deși a declarat că va aduce acest caz în fața tribunalelor.

„Îmi voi lăsa până la ultima picătură de sânge pentru a-i apăra onorabili-tatea și demnitatea și voi demonstra în fața tribunalelor la gran chapuza pe care a reprezentat-o gestionarea virusului ebola în Spania”, a infor-mat.

Autónomos vor putea angaja fără să

piardă tariful plan de 50 de euro

INE va ceda date pentru un

mai bun control al ajutoarelor Institutul Național de Statistică (Instituto Nacional de Estadística – INE)

va fi obligat să cedeze informații despre evidențele municipale ale orga-nismelor din cadrul sistemului de Protecție Socială care le solicită, pentru a se îmbunătăți controlul public asupra ajutoarelor, a căror formalizare va putea să se facă pe căi telematice, în afara pensiilor necontributive. Este una dintre cele șapte rectifi cări pe care PP le-a prezentat în Congres la proiectul de lege de lichidare a cotizațiilor la Seguridad Social, la care a avut acces Europa Press.

Nici INE, nici ceilalți actori obligați să dea informații organismelor administrative (cele care depind de Hacienda sau de comunitățile au-tonome, Ministerul Justiției, oameni de afaceri) nu vor trebui să aibă consimțământul prealabil al persoanei în cauză pentru a se putea face acest transfer de date.

Această schimbare normativă este necesară pentru că informațiile din Padrón sunt „necesare în anumite cazuri” – de exemplu, când se recunosc complementos a mínimos, la verifi carea domiciliului pentru trimiterea de comunicări sau pentru trimiterea certifi catului de venituri.

Pe de altă parte, formalitățile electronice pentru prestații de la Segu-ridad Social nu se vor mai limita doar la șomaj, ci se vor aplica oricărei

prestații din sis-tem, „excluzân-du-se pensiile în modalitatea lor necontribu-tivă”.

PP adaptea-ză normativa Protecției Soci-ale la ultimele modifi cări din R e g l a m e n t o General de Re-caudación, ce au dus la elimi-narea comuni-cării prealabile

a solicitării unei datorii ce se făcea responsabililor subsidiari, astfel încât acum se dictează un acord de începere a dosarului ce se face cunoscut persoanei interesate, având loc un trámite de audiencia. Cererea datori-ei prin derivare de responsabilități subsidiare se poate da într-un termen maxim de șase luni și se elimină întârzierea pe care o provoca această comunicare prealabilă. Cu această actualizare a Legii Generale, responsa-bilitatea subsidiară pentru o datorie cu Seguridad Social se limitează la principalul ce poate fi cerut datornicului inițial, excluzându-se penalizări-le, dobânzile și costurile.

Inspectorii din Hacienda au o pro-punere polemică: să se facă publice declarațiile de venit ale tuturor spa-niolilor. Inspectorii se gândesc să pre-zinte doar cifrele despre lichidarea de impozite, nu toate datele ce fi gurea-ză în declarația pe venit. Au amintit că alte țări, între care Suedia, deja o fac, iar în Spania s-a făcut la sfârșitul anilor ’’70.

„Fiind publice declarațiile IRPF, toți am ști ce declară orice contribuabil, ceea ce ar evita tentații de a frauda sau de a nu face declarații corecte”, semnalează documentul scris de in-spectorii de la Fisc.

Denunțarea comportamentale-lor fi scale fraudulente ar fi mult mai ușoară, deoarece contradicțiile dintre viața reală și cele declarate la Fisc ar fi evidente. Dar pare difi cil ca propune-rea inspectorilor să devină realitate pentru că are aspecte ce afectează drepturile cetățenilor.

Consiliul General al Puterii Judiciare (CGPJ) tocmai analizează dacă este legal ca, printr-o lege ce urmează să fi e aprobată, Hacienda să publice lis-

te datornicilor față de Fisc, și critică faptul că această instituție nu vrea să publi-ce lista celor care nu plă-tesc corect impozite. Pune sub semnul întrebării dacă această măsură ține cont de legislația cu privire la protecția datelor.

Ministrul Finanțelor, Cris-tóbal Montoro, a anunțat în decembrie 2012 că pregătește publicarea a două liste, una cu cei care nu plătesc toate im-pozitele și una cu datornicii la Fisc. Într-un fi nal, lista cu cei care nu plă-tesc corect impozitele a căzut din anteproiectul aprobat de Guvern în iunie anul acesta. CGPJ consideră că exact lista cu cei care nu plătesc toa-te impozitele ar trebui să fi e publica-tă, cum se face în alte țări, nu cea cu morosos, pentru că aceasta implică „o sancționare a contribuabililor care, recunoscându-și datoria față de Haci-enda, nu pot să o plătească în perioa-da voluntară”.

Inspectorii cer și înfi ințarea unui

organism centralizat de luptă contra corupției, intitulat Ofi cina antifrau-de (Onaf ), care să depindă de Parla-ment, nu de Guvern, în care să intre membri ai Poliției, din Guardía Civil, inspectori din Banco de España, Haci-enda și din noua poliție fi scală. Acest organism ar urma „să urmărească global corupția și delictele de spăla-re de bani și altele de tip economic”. Inspectorii spun că „acest organism ar ajuta la soluționarea macroproce-selor judiciare”. Însă funcționarii recu-nosc că proiectul s-ar putea confrun-ta cu multe probleme instituționale și că este difi cil să devină realitate.

O idee polemică: să se facă publică

declarația de venituri

Page 7: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

7ACTUALITATE23.10 - 29.10.2014

Cărţile de identitate ar putea fi eliberate de consulate Veniturile la buget se vor dimi-

nua cu 2,6 milioane de euro anual în urma eliminării unor taxe con-sulare, conform unui studiu de impact bugetar, a precizat MAE, la solicitarea Mediafax, subliniind că o sursă de majorare ar putea fi eli-berarea pe viitor a cărţilor de iden-titate de către consulate. Încasările la bugetul de stat se vor diminua în urma revizuirii taxelor consulare cu o sumă anuală de aproximativ 11,4 milioane lei (2,6 milioane de euro), conform studiului de impact bu-getar efectuat anterior promovării proiectului OUG 64/2014, se arată în răspunsul MAE.

În ceea ce privește acoperirea pier-derilor la buget în urma eliminării unor taxe prin adoptarea recentă a OUG 64/2014, Ministerul consideră că se vor putea obţine venituri din emiterea de cărţi de identitate de către consulare. „Ulterior introdu-cerii în circulaţie, în perioada ur-mătoare, a noilor modele de cărţi de identitate, inclusiv a celor elec-tronice, prin punerea în aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgen-ţă a Guvernului nr. 82/2012, se va generaliza procedura de eliberare prin intermediul consulatelor a căr-ţilor de identitate, care în prezent este posibilă doar în cazuri restric-tive (numai pentru prima carte de identitate). Se preconizează că, cel puţin în statele membre ale Uniunii Europene, unde cartea de identita-

te este recunoscută ca document de călătorie, cetăţenii români vor apela pe scară largă la acest servi-ciu consular, ceea ce va constitui o sursă importantă de majorare a veniturilor la bugetul de stat”, pre-cizează sursa citată.

Totodată, MAE consideră că elimi-narea taxei pentru înscrierea certi-fi catelor de naștere în registrele de stare civilă românești îi va deter-mina pe părinţi să solicite servicii consulare taxabile. „În urma eli-minării taxelor consulare aferente procedurii de înscriere, în termen de 6 luni, a certifi catelor de naștere

străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, se estimează că, prin creșterea atractivităţii acestui serviciu consular ca urmare a intro-ducerii regimului de gratuitate, se va înregistra o înmulţire semnifi ca-tivă a cererilor respective depuse la consulate, renunţându-se tot mai mult la alternativa solicitării acelu-iași serviciu în ţară (unde nu se per-cep taxe, dar procedura implică o durată de soluţionare mai îndelun-gată). Odată cu înscrierea certifi ca-telor de naștere, este de așteptat ca părinţii/reprezentanţii legali ai co-

piilor să solicite, în mod adiacent, și alte servicii consulare (în principal eliberarea de pașapoarte), taxabile, ceea ce va contribui implicit la creș-terea încasărilor”, susţine MAE.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 64/2014 pentru modifi carea Legii nr. 198/2008 privind serviciile con-sulare au fost eliminate mai multe taxe consulare. Astfel, a fost eli-minată taxa de 95 de euro pentru înscrierea certifi catelor de naștere străine în registrele de stare civilă românești pentru minorii în vârstă de până la 6 ani, dacă cererea se depune în termen de 6 luni de la data înregistrării nașterii la autori-tăţile străine. Această taxă, precum și cea pentru eliberarea documen-telor de identitate și de călătorie, nu se achită nici în cazul minorilor neînsoţiţi sau supuși unor măsuri de protecţie în statul acreditar.

OUG 64/2014 prevede și elimi-narea taxei de 50 de euro pentru eliberarea titlurilor de călătorie pentru minorii în vârstă de până la 6 ani și pentru cetăţenii români victime ale trafi cului de persoane și pentru cei evacuaţi din regiunile afectate de confl icte armate, aten-tate teroriste, dezastre naturale și alte situaţii de criză.

O altă taxă eliminată, în valoare de 30 de euro, este cea pentru în-registrarea primară a decesului în registrele de stare civilă românești, care se poate efectua la consulate

atunci când decesul nu a fost în-registrat în prealabil la autorităţile străine. Totodată, devine gratuită eliberarea pașapoartelor mortua-re, care costa 30 de euro înainte. La art. 8 al OUG se arată că sunt scu-tite de taxe consulare procurarea certifi catelor de deces întocmite de autorităţi străine pentru cetă-ţenii români decedaţi în străină-tate și intermedierea procedurilor de apostilare sau supralegalizare pe plan local a acestor certifi cate, ambele fi ind taxate până acum cu 30 de euro fi ecare. Înregistrarea cererilor de acordare/redobândire a cetăţeniei române devine și ea gratuită. De asemenea, se elimină taxa de viză pentru anumite cate-gorii: minori în vârstă de până la 6 ani, elevi și studenţi din ciclurile universitare de licenţă, master și doctorat și din ciclurile postuniver-sitare, precum și profesorilor înso-ţitori, care efectuează călătorii de studii sau de formare academică, știinţifi că ori profesională, pentru cercetători care se deplasează în Uniunea Europeană pentru cer-cetare știinţifi că, pentru reprezen-tanţii organizaţiilor nonprofi t cu vârsta de sau sub 25 de ani, care participă la seminare, conferinţe, evenimente sportive, culturale sau educaţionale, organizate de orga-nizaţii nonprofi t, precum și pentru membrii de familie ai cetăţenilor români.

Page 8: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

8 ROMÂNI ÎN SPANIA 23.10 - 29.10.2014

„Mă adresez celor care simt și văd dincolo de cuvinte”

Editorialele cu care ne-a bucurat Marin Trașcă au ajuns la sufl etul multora dintre dumneavoastră, dovadă scrisorile și telefoanele pe care le-am primit. De data aceasta Marin Trașcă este interlocutorul, a venit vremea să-și deschidă el su-fl etul în fața noastră.

„Este mai ușor să scriu decât să vorbesc… O știu toți ziariștii. Dar trebuie și să vorbim, pentru ca lu-mea să ne cunoască și în alt fel”, a spus.

„Când scriu o fac fără să corec-tez absolut nimic, lăsându-mi gândurile libere, așa cum curg. Tot timpul am lăsat în scris să curgă gândurile, pentru ca atunci când aveam să le citesc să nu am de ce să umblu la ele, pentru că altfel n-aș mai fi eu. Ar însemna să fi u pe placul unuia sau al altuia, putând să ajung să nu mai fi u pe placul nimănui. Cititorul simte și vrea să se regăsească în ce scriem noi. Iar

dacă noi facem să se regăsească cât mai mulți, înseamnă că nu am scris degeaba”, mărturisește.

Zice că se gândește la cititorii săptămânalului Noi în Spania: „Am trecut pe al nouălea an de când am încercat să vin înaintea dum-nealor, să intru în sufl etele lor prin ceea ce am scris. Am reușit sau nu, asta rămâne de văzut”.

Cine e Marin Trașcă, omul de pe stradă? „Numele obligă să-l aco-peri cu ceea ce așteaptă cititorii de la tine, să menții ștacheta. Dacă nu poți s-o ridici, măcar să o menții la nivelul la care ei te-au perceput când au dat de numele tău”, spu-ne.

Adesea a plecat de la fapte pe care le-a văzut pe stradă, iar când scrie este hâtru, îi trage și de urechi uneori, pe unii, părintește, cu un bun-simț care te face să-ți fi e rușine că ai greșit… „Aceasta este menirea noastră, a ziariștilor:

să luăm din stradă, să trecem prin fi ltrul nostru de cunoaștere și să redăm. Cu cât descriem mai fi del, păstrând proporțiile și punându-ne amprenta, fără să denaturăm situațiile, cu atât mai mult se poa-te spune că menirea noastră s-a înfăptuit”.

Cum pe lângă a informa menirea ziaristului este și de a educa, a tre-cut prin prisma sa fapte dureroase și a reușit să creeze literatură. „Nu știu cât am reușit să redau aceste fapte cotidiene, dar ele există prin-tre noi. Doar să ne uităm, să nu întoarcem capul, pentru că dacă nu le vedem nu înseamnă că ele nu există, nu dispar. Dimpotrivă, trebuie să le luăm în discuție. Nu știu cât vom putea schimba, dar punem niște semne de întrebare. Peste ani se poate vedea că la un moment dat existau niște lucruri care trebuiau spuse, s-au spus, dar nu s-a dat atenție, și uite că acum au luat amploare… Ziaristul este omul timpului său, se consumă pentru fi ecare pagină de ziar sub care semnează. A doua zi majo-ritatea paginilor dispar, dar sunt evenimente, anumite materiale care rămân, te formează și te mar-chează”.

După cum am afl at și din unele editoriale ale sale, Marin Trașcă este din Balș, „o zonă foarte frumoasă și la care țin, plină cu tradiții și obi-ceiuri, pe care ziarul nostru le-a găzduit în atâtea rânduri. O zonă plină de căluși, de paparude, ace-le fete care jucau și cereau ploaie. O zonă de poveste, mirifi că, plină de lăutari, de tot arhaicul posibil. L-am înmagazinat în subconștient și acum încerc să-l redau”.

Coincidența a fost să-l sun pe Marin Trașcă la câteva zile după ce a împlinit 60 de ani, pe 12 octom-brie. „Când am cumpărat lumână-relele pentru tort, i-am arătat vân-zătorului invers cifra 6, ca 9, și i-am zis că le voi ține până voi face 90 de ani…”, spune, hâtru.

O altă potrivire a lucrurilor lasă o urmă frumoasă în ziarul nostru. Pe

23 octombrie Marin și Elena Trașcă împlinesc 37 de ani de căsătorie. „La 37 de ani împreună nu doresc altceva decât să mai fi m împreună încă 37 de ani, și după aceea, o veșnicie!”, îi transmite.

Scrie despre sufl etul lui, despre locurile de acasă și despre români în general. Ce îi place și ce nu îi place la neamul nostru? „Îmi place când aud vorbindu-se românește curat. Am întâlnit mulți tineri, bine așezați care știu ce vor, care au res-ponsabilitate. Chiar dacă au 20-30 de ani, sunt maturi, sunt oameni cu care mă mândresc și simt că am ceva de învățat de la ei. Când stau cu ei iau ceva din tinerețea lor, mă simt și eu altfel văzându-i cu cât elan fac un lucru. Las la o parte aspectele pe care toate popoare-le le au, mai mult sau mai puțin. Trebuie să ne știm valoarea, să ne păstrăm demnitatea”.

Ce nu îi place? „Nu îmi place când cineva se dă cine nu este sau nici măcar cine ar vrea să fi e. Este o caricatură, nu își mai păstrează fi ința. Nu îmi place acea prefăcă-torie că suntem buni la toate, știm de toate, dar în fond e un balon de săpun. Oamenii care practică acest lucru probabil simt că au succes. Dar merge o dată, de două ori, după aceea lumea se convinge. Însă ceea ce este mai rău este că putem fi amestecați toți în aceeași oală. De aceea am încercat să scot în evidență mai mult faptele bune, pentru ca posibilii cititori să vadă exemple. La zece bune dau și câte unul mai puțin bun. Mă adresez celor care au urechi să audă, care simt și văd dincolo de cuvinte”, răspunde.

Ziarist și în țară, spune deschis că visul lui când a venit în Spania a fost să reușească să scrie în con-tinuare. „Și am scris după doar o lună de la venire, în septembrie 2006. Pe coperta primului volum al meu, Singur printre ziariști, apă-rut la Balș, este o pasăre cu un ghi-ocel în cioc. Cu imaginea aceasta am venit aici, așa m-am simțit. În

2002 a fost lansată această carte, în 2006 am venit în Madrid. Așa de înfrigurat și de singur mă simțeam, mic, și aici am devenit un condor”.

„Am venit în Spania cu o căruță de vise în spate. Mă simțeam atât de mic, și visele erau atât de multe, încât era o căruță plină. Le-am tras după mine, și aici am văzut că am dat de oameni care s-au înhămat la căruța mea cu vise și m-au aju-tat să o împart, să le fac posibile”, spune despre cel de-al doilea vo-lum al său, Căruța cu vise, publicat în 2010.

Doi ani mai târziu a văzut lumi-na tiparului El desconocido, carte premiată în cadrul proiectului Festivalul Internațional de Creație Literară Titel Constantinescu, la Râmnicu Sărat. „Acest volum are ca punct de plecare trăirile pe care le-am avut când am trecut prin-tr-o perioadă extrem de difi cilă, când am avut o problemă gravă de sănătate. Și când am fost între pragul dintre cele două lumi am scris”.

Acum în sertarul scriitorului este Noaptea strugurilor amari, „trebu-ie doar să o trimit la tipar”. „Titlul acestui editorial, pe care l-am publicat și în Noi în Spania, m-a marcat fără să vreau. Era în apro-pierea unui An Nou, și eu eram la lucru. O colegă spaniolă m-a între-bat dacă am luat cele 12 boabe la mine. Nu le-am luat, i-am zis, dar pentru fi ecare boabă de strugure voi picura câte-o lacrimă, pentru ceea ce nu am putut să îndepli-nesc. Acea noapte s-a transformat pentru mine în noaptea struguri-lor amari…”

Mai avem ceva de așteptat: „Am scris și Puntea dintre ape și două proze scurte – Lăutarii de țărână și Balala. Sunt publicate în antologii din România, însă vreau să apară și pentru cititorii din Spania. Și mi-aș dori să-mi scriu în continuare gândurile, pentru că mi se pare că pentru asta am fost făcut”, spune, zâmbind.

Ana-Maria Cornilă

Page 9: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

9MUNCĂ23.10 - 29.10.2014

Șomajul de lungă durată a crescut în Spania

de două ori mai repede decât în restul UE

Vino în 25 și 26 octombrie (sâmbătă și duminică)

pe platoul din fața Much More Market Cash&Carry Valdemoro

să celebrăm Ziua Recoltei.

Vă așteptăm cu multe surprize.

ZIUA RECOLTEI

*vin fiert

*must

*legume și

fructe proaspete

din România

*artizanat

românesc

*kürtös kalács

*cartofi spiralați

*mici și cârnați

la grătar

Poligon Industrial la PosturaValdemoro, Avenida Arboledas 11

tel: 0034 918 752 [email protected]

www.produseromanesti.es

Se lucrează la demararea unui ajutor pentru șomerii fără venituri și cu obligații familiale

Ritmul de creștere a șomajului de lungă durată în Spania s-a dublat față de cel din UE-28 în perioada 2010-2013, conform datelor Institutului de Studii Economice. Astfel, Spania a în-registrat în 2013 o rată a șomajului de lungă durată (peste un an în șomaj) de 49,7% după ce a crescut cu mai mult de 13 puncte față de 2010 (36,6%), față de creșterea de 7,3 puncte din UE-28 în aceeași perioadă, până la 47,4%.

Cu acest procent al șomajului de lungă durată, Spania ocupa a noua poziție în clasamentul european în 2013. Doar Slovacia, cu 70,2%, Gre-cia (67,1%), Croația (63,6%), Irlanda (59,9%), Bulgaria (57,3%), Portugalia și Italia (56,4%) și Slovenia (51%) aveau mai mulți șomeri de lungă durată de-cât Spania.

Celelalte 19 țări din UE-28 aveau anul trecut rate de șomaj de lungă durată mai mici decât cea spaniolă, în special Suedia, unde 17,7% dintre șomeri sunt de peste un an în această situație. În plus, Suedia este unica țară ce scade mai mult de 20% la acest in-dicator.

Șomaj de lungă durată între 40% și 50% se înregistrează, pe lângă Spania, în Ungaria (48,6%), Letonia (48,4%), România (46,4%), Belgia (46%), Malta (45,7%), Estonia (44,5%), Germania (44,4%), Republica Cehă (43,4%), Litu-ania (42,9%), Polonia (42,5%) și Franța (42,3%).

Sub 40%, cu cifre din 2013, sunt Ci-pru (38,3%), Marea Britanie (36,2%), Țările de Jos (35,4%), Luxemburg (30,4%), Danemarca (25,5%), Austria (24,3%), Finlanda (20,6%), și Suedia (17,7%).

Institutul de Studii Economice ana-lizează și unele regiuni spaniole, re-marcând diferențe importante între acestea. Rata cea mai mare de șomaj de lungă durată (2013) se înregistrea-ză în orașul autonom Ceuta, unde aproape doi din fi ecare trei șomeri sunt de peste un an în această situație (65,2%). Cu peste jumătate dintre șomeri în această situație sunt Melil-la (56%), Castilla-La Mancha (54,2%), Asturias (54,1%), Cataluña (52,5%), Galicia (50,3%) și Madrid (50,2%). Sub 50% apar, la închiderea anului trecut, Cantabria (49,6%), Comunidad Valen-ciana (49,2%), País Vasco (49,1%), Cas-tilla y León (48,4%), Andalucía (48%) și Aragón (45,8%).

În toate regiunile menționate rata șomajului de lungă durată era în 2013 mai mare decât în 2010.

Ministrul muncii, Fátima Báñez, a in-format că Guvernul lucrează la dema-rarea unui ajutor pentru șomerii fără venituri și cu obligații familiale, după cum a spus și la întâlnirea pe care a avut-o vara aceasta cu agenții sociali. A precizat că este un „mecanism con-junctural”.

În plus, ministrul muncii a spus că în 2015 va crește cu 1,3 puncte procen-tuale rata de acoperire a ajutoarelor, „datorită faptului că se creează locuri de muncă”.

A declarat că datele ce vorbesc despre re-cuperare economică și locuri de muncă sunt „imbatabile și realis-te”, după cum spun Comisia Europeană, OCDE, Organizația Internațională pentru Muncă „sau oricine care analizează realitatea cu

onestitate”. Senatorul PSOE Ricardo Jacinto Va-

rela i-a spus lui Báñez că în perioada 2011-2014 salariile au scăzut cu 9%, în timp ce excedentele de producție au crescut cu 3,6%, ceea ce implică, după părerea sa, o trecere de bani de la sa-larii la veniturile oamenilor de afaceri. În plus, a spus că în trimestrul al doilea s-au pierdut 400.000 de ore de muncă față de anul trecut, conform Contabi-

lidad Nacional, fapt ce demonstrează că Guvernul spune „jumătate din ade-văr”, pentru că atunci a spus doar că ocupația crescuse în această perioadă. „Activitatea a scăzut cu 0,7% în trimes-trul II, iar concluzia este că nu se cre-ează locuri de muncă, ci se fac bucăți cele existente, pentru că înfi ințarea de locuri de muncă înseamnă să se creeze mai multe ore de activitate în calculul general”, a declarat.

Page 10: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

10 ÎN ROMÂNIA 23.10 - 29.10.2014

Portul Constanţa, cel mai mare terminal de cereale din EuropaPortul Constanţa, cu o istorie care

datează din secolul VI înaintea erei noastre, devine cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cerea-le din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari, rela-tează agenţia de informaţii fi nancia-re Bloomberg. Cantitatea de cereale care a trecut prin Portul Constanţa până la sfârșitul lunii august a fost cu 30% mai mare faţă de aceeași perioa-dă a anului trecut și, până la sfârșitul acestui an, va depăși nivelul anului trecut, a declarat purtătorul de cu-vânt al portului, Monica Velicu.

Cargill, cea mai mare companie privată din Statele Unite, și compania Transport Trade Services au fi nalizat

în luna august o investiţie de 15 mili-oane de euro în terminalul de cereale Canopus Star din Portul Constanţa, care a dublat capacitatea acestuia de la 50.000 de tone la 110.000 tone.

În 2013, transportatorii au trimis un număr record de 533 de vase în Portul Constanţa, în creștere cu 21% faţă de anul precedent, potrivit datelor por-tului.

Creșterea producţiei de cereale din România, Bulgaria și Ungaria și con-strucţia unor noi silozuri și terminale pentru manipularea livrărilor către Egipt au propulsat Portul Constanţa înaintea portului Rouen din Franţa, ca principal centru nodal al cerealelor în Europa. „Producţia de cereale a cres-

cut treptat în Ro-mânia, Bulgaria, Ungaria și Ser-bia. Principalul benefi ciar a fost portul Constan-ţa. Este singurul port cu o capa-citate sufi cientă pentru a servi regiunea”, a de-clarat recent James Hyslop, director pentru România la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

În primele opt luni ale acestui an, prin Portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale, cu 30% mai mult faţă de intervalul similar

din anul trecut, iar volumul din acest an va de-păși recordul de 15,3 milioane de tone consemnat în 2013, a spus Velicu.

Exporturile de cereale care au avut loc anul tre-

cut prin Portul Constanţa au fost de 8,7 milioane de tone, peste nivelul de 5,389 milioane tone din 2012. „Ex-porturile de cereale ale României vor continua să crească. Este o regiune cu multe bogăţii naturale”, a decla-rat Peter Beerents, director general

Toate orașele vor avea o arteră

principală cu aceeași denumireO arteră principală de circulaţie din fi ecare oraș și municipiu se va numi „1

Decembrie 1918”, stabilește o lege iniţiată de ministrul apărării, Mircea Dușa, și promulgată pe 14 octombrie de președintele Traian Băsescu.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale remis Mediafax, președintele Traian Băsescu a semnat marţea trecută Decretul privind promul-garea Legii pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României – 1 Decembrie.

Legea a fost iniţiată de Mircea Dușa, în calitate de deputat PSD, și regle-mentează organizarea și desfășurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României la nivelul administraţiei publice centrale și locale.

De asemenea, legea stabilește că „la nivelul municipiilor și orașelor, o arteră principală de circulaţie centrală va purta denumirea de «1 Decembrie 1918»”.

al Cibus Farmland Club, companie olandeză de consultanţă în dome-niul agricol.

Potenţialul Portului Constanţa este limitat de navigabilitatea redu-să a Dunării, au arătat Beerents, de la Cibus Farmland Club, și Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management a Universităţii de Știinţe Agricole din București.

„În anumite perioade ale anului, nivelul Dunării este atât de scăzut, încât navigaţia este limitată pentru navele peste un anumit tonaj. Sunt disponibile fonduri europene mari, dar nu sunt cheltuite pentru crește-rea adâncimii fl uviului”, a spus Bee-rents.

Parlamentarii PSD Hrebenciuc, Sârbu și

Adam, acuzați de corupțieTrei parlamentari, trei judecători,

înalţi funcţionari și avocați sunt cer-cetaţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, în legătură cu retrocedări frauduloase de mii de hectare. Cei trei parlamentari sunt membri PSD: sena-torul Ilie Sârbu și deputații Viorel Hre-benciuc și Ioan Adam. Ilie Sârbu este socrul premierului Victor Ponta.

Potrivit DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naţionale a Pădurilor - Rom-

silva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.277 hectare de teren forestier.

În același dosar, pe 15 octombrie au fost audiaţi, la DNA Brașov, principele Paul și Lia de România, pentru posibile fapte de cumpărare de infl uență. Este vorba de modul în care a fost solicitată reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproxi-mativ 30.000 de hectare, situat pe raza

orașului Broșteni (Suceava).Procurorii DNA investighează în

acest caz complex modul în care s-au revendicat aproximativ 90.000 de hectare de teren forestier. CSM a în-cuviinţat miercurea trecută arestarea preventivă și arestarea la domiciliu a judecătorilor Roxana-Anca Adam, de la Tribunalului Brașov, Lorand Andraș Ordog și Gabriel Uță, de la Tribunalul Covasna.

Noua pistă a aeroportului din Iași, operaţionalăNoua pistă a aeroportului din Iași,

de 2.400 de metri, a devenit operaţi-onală începând de pe 16 octombrie, a declarat președintele Consiliului Judeţean Iași, Cristian Adomniţei, susţinând că șansele Iașiului de a ieși din sărăcie cresc, în condiţiile în care investiţia reprezintă poarta de intra-re în oraș a investitorilor.

Noua pistă a aeroportului ieșean a fost fi nalizată cu câteva luni mai de-vreme decât era stabilit în contrac-tul încheiat cu constructorii, investi-ţia ridicându-se la 139 de milioane de lei fără TVA.

La sfârșitul lunii august au fost daţi în folosinţă primii 1.800 de metri ai pistei, iar începând de joia trecută întreaga pistă, de 2.400 de metri, a devenit operaţională.

Prezent la aeroport, Cristian Adom-niţei a declarat că de acum interesul companiilor aeriene va crește, iar ae-roportul va deveni „poarta principală

de intrare în Iași a investitorilor”.„Cresc șansele Iașiului de a scăpa

de sărăcie. Când economia locală va suporta și un business de cargo, vom continua pista până la 3.000 de metri”, a spus Adomniţei.

Directorul aeroportului din Iași, Ma-rius Bodea, a afi rmat că pe noua pistă nu mai există restricţii de operare și că vor putea ateriza inclusiv avioane de capacitate mare, cu 250 de pasageri.

Potrivit conducerii aeroportului ieșean, până în luna august a anu-lui viitor va fi fi nalizată și o parcare pentru avioane, precum și un nou terminal de pasageri.

Directorul Marius Bodea a mai spus că instalaţiile cu care este do-tată noua pistă de la Iași sunt la fel de performante precum cele de pe Otopeni, el precizând că avioanele vor putea ateriza pe aeroportul ie-șean și în condiţii de vizibilitate re-dusă.

Piaţa auto de la noi,

pe locul 4 în topul

celor mai mari

creșteri din UE

România a înregistrat a patra cea mai mare creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi din UE, de 25,5%, în primele nouă luni din acest an, în timp ce Dacia a avut cel de-al treilea important avans dintre mărcile cu volum ridicat de vânzări, de 29,2%, la 273.743 de unităţi.

În România, vânzările de autoturis-me noi au crescut la 51.564 unităţi în intervalul ianuarie-septembrie, de la 41.073 unităţi în aceeași perioadă a anului trecut. Creșteri mai mari decât cea înregistrată de piaţa auto româ-nească au avut Portugalia (35,3%), Irlanda (29,8%) și Croaţia (25,8%), arată datele publicate vineri de Aso-ciaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Page 11: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

SPORT23.10 - 29.10.2014 11

Piţurcă și-a reziliat contractul cu FRFSelecţionerul naţionalei

României, Victor Piţurcă, și Federaţia Română de Fotbal au reziliat contractul de co-mun acord, a anunţat, pe 16 octombrie, site-ul ofi cial al Federaţiei Române de Fot-bal (FRF). Fostul selecţioner al naţionalei României, Vic-tor Piţurcă, a ajuns la o înţe-legere cu ofi cialii clubului Al Ittihad și a semnat un con-tract pe două sezoane cu gruparea din Arabia Saudită, a anunţat formaţia arabă pe pagina ofi cială de Facebook.

„FRF și Victor Piţurcă au reziliat astăzi, 16 octombrie 2014, de comun acord, contractul privind postul de selecţioner al echipei naţionale a României, precum și contractele celorlalţi membri ai staff -ului primei reprezentative”, se arată în comunicatul FRF.

Victor Piţurcă, în vârstă de 58 de ani, se afl a în funcţia de selecţioner al României din 1 iulie 2011, el afl ându-se la al treilea mandat la prima reprezentativă.

Selecţionerul Victor Piţurcă a părăsit naţionala României după 96 de meciuri și 53 de victorii, ultima cu Finlanda, scor 2-0, în preliminariile Campionatului Euro-pean din 2016.

Ultimul meci condus de Piţurcă a fost cu Finlanda, pe 14 octombrie, la Helsinki,

scor 2-0.Victor Piţurcă, care se afl a la al treilea

mandat la echipa naţională, a condus trei meciuri ale primei reprezentative în cam-pania de califi care la Euro-2016: 1-0 în deplasare cu Grecia, 1-1 acasă cu Ungaria și 2-0 în deplasare cu Finlanda.

Piţurcă a declarat, vinerea trecută, în-tr-o conferinţă de presă, că regretă pleca-rea de la echipa naţională, apreciind că a obţinut cu aceasta rezultate extraordina-re, dar a luat decizia cea mai bună în ceea ce îl privește. „Pentru mine a fost un regret și este, să nu credeţi că nu regret plecarea de la naţională, dar în viaţă la momentul potrivit trebuie să iei deciziile care se im-pun și eu am luat decizia cea mai bună în ceea ce mă privește”, a spus Piţurcă. Victor Piţurcă le-a mulţumit, în scurta declaraţie făcută în faţa reprezentanţilor mass media, colaboratorilor săi din ulti-

mii ani și fanilor. „Aș vrea să mulţumesc atât vechii conduceri a federaţiei, cu care am lucrat foarte bine, și de asemenea noii conduceri a federaţiei, care în toată această perioadă m-a susţinut necondi-ţionat. Chiar dacă au fost mici discuţii, totul a fost perfect și acest lucru se vede în punctele obţinute de echipa naţiona-lă după un program extrem de greu din această toamnă. Ca de obicei, rezultatele au fost minimalizate și anumiţi experţi au vrut să ducă în derizoriu aceste rezultate. Vreau să le mulţumesc suporterilor echi-pei naţionale, care ne-au susţinut până în ultimul moment la meciul cu Ungaria, și vreau să le mulţumesc fanilor mei pe care i-am simţit mereu alături de mine. Vreau să îi mulţumesc agentului meu, fi rmei de impresariat a fraţilor Becali care au parti-cipat la acest transfer”, a mai spus fostul selecţioner.

Piţurcă a precizat că fotbaliștii s-au comportat fantastic sub conducerea sa. “Vreau să mulţumesc jucătorilor care s-au comportat fantastic. Am obţinut re-zultate extraordinare, am format o echi-pă nouă, un grup foarte unit, am revenit de pe locul 56 în lume pe locul 21, am ajuns la baraj într-o grupă grea și acum pot spune că echipa naţională după nu-mai trei jocuri și un program infernal are șanse mari de a se califi ca la turneul fi nal”, a adăugat tehnicianul.

Jucătoarea Simona Halep a coborât pe locul 4, după ce săptămâna trecută a lipsit de la Kremlin Cup, iar Irina-Camelia Begu, fi nalistă la Moscova, a urcat pe poziţia 42, în ierarhia WTA dată publicităţii pe 20 octombrie.

Halep, care anul trecut a câștigat turneul de la Moscova, dar în acest an a preferat nu participe ca să fi e pregătită pentru Turneul Campioanelor, a coborât de pe locul 3 pe 4, ea având 5.403 puncte. Irina-Camelia Begu, învinsă de Anastasia Pavliucenkova în fi nala Kremlin Cup, a urcat de pe 61 pe 42, cu 1.201 puncte.

Monica Niculescu se menţine pe locul 47, cu 1.110 puncte, iar Sorana Cîrstea a cobo-rât de pe poziţia 93 pe 94, cu 606 puncte.

Între primele 200 de jucătoare din lume se afl ă și Alexandra Dulgheru, care a cobo-rât de pe 103 pe 107, cu 531 de puncte, și Andreea Mitu, care a urcat de pe 136 pe 133, cu 439 de puncte. Pe primul loc în clasamentul mondial se afl ă americanca Sere-na Williams, cu 7.146 de puncte, urmată de Maria Șarapova (Rusia, 6.680 de puncte) și Petra Kvitova (Cehia, 5.597 puncte). Pe locul 5, după Simona Halep, se afl ă adversara de astăzi a româncei la Turneul Campioanelor, sportiva canadiană Eugenie Bouchard, cu 4.523 de puncte. Conform wtatennis.com, Bouchard a urcat de pe locul 7 și a reușit performanţa de a deveni prima reprezentantă a tenisului canadian care ajunge în top 5. Până în prezent niciun sportiv din Canada nu a mai ajuns între primii 5 în clasamentul WTA sau în clasamentul ATP. Poziţiile 6-10 în clasamentul WTA sunt ocupate de Agnies-zka Radwanska (Polonia, 4.441 puncte), Ana Ivanovici (Serbia, 4.390 puncte), Caroline Wozniacki (Danemarca, 4045 puncte), Na Li (China, 3.970 puncte) și Angelique Kerber (Germania, 3.480 puncte).

63 de copii români au participat

la acţiunea de selecţie din Getafe

FRF a anunţat pe site-ul ofi cial că 63 de copii, născuţi în anii 1999 și 2000, au par-ticipat, pe 22 și 23 octombrie, la acţiunea de selecţie din Spania, desfășurată la baza de pregătire a clubului Getafe.

La acţiune au fost prezenţi Aurel Ţicleanu, managerul departamentului de scou-tind din cadrul FRF, Miodrag Belodedici, consilierul președintelui FRF, Adrian Boin-giu, selecţioner Under 16, și Gabriel Manolache, selecţioner Under 15.

„A fost o acţiune deosebit de reușită. Recunosc că, fi ind prima acţiune de acest gen, am avut emoţii, chiar dacă, în teorie, toate lucrurile erau puse la punct. Am primit un ajutor important din partea reprezentanţilor clubului Getafe și, de aceea, le-am mulţumit președintelui clubului și lui Cosmin Contra, care a fost și el alături de noi la selecţie. De asemenea, ne-a onorat cu prezenţa și ambasadorul României din Spania”, a declarat Aurel Ţicleanu.

Managerul departamentului de scouting din cadrul FRF a fost mulţumit de rezul-tatele selecţiei: „Părinţii s-au comportat exemplar, iar pentru copii am numai cuvinte de laudă, au dat totul și au câștigat admiraţia noastră. Acţiunea va fi încununată de două convocări pe care le veţi vedea, săptămâna viitoare, la echipa naţională Under 15, care, la fi nalul lunii, joacă două meciuri contra Moldovei. În total, am văzut 12 jucători care oricând pot face parte din loturile naţionale și pe care îi vom monito-riza în continuare”.

Halep a coborât pe

locul 4 Clasament WTA

Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi

Certificate medicale

Renovare şi duplicate carnete de conducere spaniole

Preschimbare carnete de conducere româneşti, toate categoriile

Transfer şi înmatriculări de maşini

Plăci de vehicule provizorii şi definitive

Radierea maşinii în Spania pentru înmatriculare în România

Certificat de antecedente maşini

642 47 55 00 / 666 32 07 13

9 CENTRE LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ

GESTORIE ROMÂNEASCAGESTORIE SPECIALIZATA ÎN GESTIUNI DE VEHICULE SI CARNETE DE CONDUS

10% REDUCERE prezentând acest CUPON

Page 12: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

12 23.10 - 29.10.2014GASTRONOMIEGătește corect carneaPentru că mulţi dintre

noi dăm greș la gătirea căr-nii, am căutat câteva trucuri menite să ne ajute data vii-toare când vrem să prepa-răm o friptură perfectă.

Carnea. Totul pleacă de aici. Primul și cel mai im-portant secret e acesta, atât de simplu: dacă ai car-ne bună, succesul tău e cel puţin promiţător.

Marinarea cărnii. Dacă urmează să gătești o bucată de carne proaspătă (chiar și un pui, o pulpă de purcel, un antricot de vită, o bucata de mușchiuleţ de vită), marinarea poate face minuni în ceea ce privește frăgezirea și aromarea bucăţii de carne cu aro-me care nu se regăsesc în ea în mod natural. Asta pentru că marinarea presu-pune scufundarea/înmuierea cărnii într-un lichid care poate avea natura acidă (vin, vin cu ulei) sau enzimatică (suc de ananas ori alte fructe bogate enzime care acţionează asupra cărnii), lichid care are o aromă proprie (chiar dacă-i doar apă cu sare de mare, tot are aromă proprie), ca să nu mai spunem că poa-te să conţină mirodenii felurite, plante aromatice, bucăţi de legume sau fructe. Cu alte cuvinte, marinarea te ajută să frăgezești carnea și să-i personalizezi gustul în funcţie de preferinţele tale.Sarea și piperul, secretul unei cruste delicioase. Sarea trebuie să fi e

grunjoasă sau fulgi. O sare fi nă se va dizolva repede pe suprafaţa cărnii, care e umedă, și va conduce la o deshidratare rapidă a acesteia. Piperul trebuie să fi e zdrobit proaspăt, în granule mari. Piperul măcinat își pierde proprietăţile aromatice în timp și, în plus, se arde foarte repede, devenind amar. Sarea și piperul trebuie să fi e presărate pe ambele părţi ale fripturii din belșug. Acestea vor forma crusta fripturii.Friptura în sânge. Un chef consideră că termenul „în sânge”, folosit pentru

a denumi o friptură „rare” este nepotrivit și face o dublă nedreptate. Friptura nu mai are pic de sânge în ea, când ajunge pe grătar sau în tigaie. Ceea ce vedem în farfurie când tăiem o friptură gătită „rare” nu e sânge, e mioglobină. Culoarea roșie-roz a mușchiului e dată de oxidarea atomilor de fi er din acesta, nu de hemoglobina din sânge.Friptura rare, medium rare sau bine făcută. Medium rare înseamnă, într-o

traducere lejeră, că bucata de carne s-a încălzit în centrul ei până la tempera-tura de 60 de grade Celsius, cu o variaţie de 2-4 grade în sus, că are o coloraţie plecând de la maro spre roz, pe măsură ce te apropii de centru și că sucurile din carne sunt încă acolo, conferindu-i gust și frăgezime. Varianta „bine făcută” este cea în care temperatura din centrul bucăţii de carne a ajuns la 70-71 de grade Celsius, nu se mai vede nici o urmă de roz sau roșu și carnea are o ţinută fermă.

Rolele de hârtie de bucătărie nu sunt bune numai să absoarbă cât ai clipi lichidele vărsate, să îţi degreseze mâinile, blaturile, să strângă murdăria. Șerveţelele de bucătărie sunt mai mult de atât. Pot avea utilizări surprinzătoa-re, la fel ca și aţa dentară, care poate deveni un instrument important când faci prăjituri sau fripturi.

Șerveţelele de bucătărie înmoa-

ie zahărul brun întărit. Dacă nu ai păstrat zahărul brun într-un recipient închis etanș, s-ar putea să te trezești cu o masă compactă și tare când ai nevoie de el. Dar nu trebuie să îl arun-ci. Pune-l într-un bol acoperit cu 1-2 șerveţele de hârtie umezite și lasă-l la temperatura camerei peste noapte. Umiditatea din șerveţel se va transfe-ra către zahărul brun și îl va face din nou utilizabil.Păstrează proaspete ierburile

aromatice. Ai cumpărat prea multe și ţi-e teamă se vor ofi li în frigider? Pătrunjelul, mărarul, rozmarinul sau busuiocul se vor păstra mai mult timp

dacă le pui în frigider într-o pungă de plastic, învelite în 1-2 șerveţele de hârtie umezite. Apa din șerveţel le va împiedica să se usuce.Filtru de cafea (la nevoie). Dacă

dimineaţa te trezești că ai uitat să cumperi fi ltre de cafea, folosește cu încredere 1-2 șerveţele de bucătărie. Fac treabă la fel de bună.Ambalaj pentru pâine congelată.

Dacă vrei să congelezi pâine, înveleș-te-o înainte în șerveţele de hârtie și apoi pune-le într-o pungă de plastic. La decongelare, șerveţelele vor absor-bi umezeala.Un bun instrument de curăţat

porumb. Știi cât de greu scapi de mătasea de pe știuleţii de porumb pe care vrei să îi pui la fi ert. Un șerveţel de bucătărie umezit e tot ce îţi trebuie. Folosește-l ca să freci cu el știuletele în sensul invers al creșterii fi relor mă-tăsoase și vei scăpa de ele ușor.

Și aţa dentară are multe utilizări în bucătărie. Înainte să testezi trucuri-le, trebuie să știi că acestea se aplică

pentru aţa dentară nelucioasă și fără aromă mentolată.Folosește aţa dentară ca să tai

ușor un blat pufos. Ca să fi i sigur că tai la aceeași înălţime fi xează cu scobi-tori nivelul la care vrei să rămână aţa. Vei obţine, astfel, mai ușor straturi de blat pentru un tort.Feliază brânzeturi moi. Cuţitul

obișnuit se va lipi de acestea, iar dacă nu ai cuţite speciale de brânză vei avea bătăi de cap încercând să tai bu-căţi perfecte. Nu se va mai întâmpla dacă folosești aţa dentară.Leagă o bucată de mușchi de porc

sau vită înainte să o pui la cuptor sau ca să coși un pui umplut.

Desprinde de pe tavă biscuiţii

copţi. Treci cu aţa pe sub fi ecare în parte și îi vei dezlipi ușor. Sau poţi să o folosești ca să desprinzi mai ușor aluatul întins cu sucitorul pe blatul de lucru.

Și, cum făceau bunicii noștri, porţi-

onează o mămăligă sau orice sufl eu fi erbinte răsturnat pe o farfurie.

Utilizări interesante ale șerveţelelor de bucătărie și ale aţei dentare

Să pui pe masă, lângă mâncarea pe care ai gătit-o, cel mai bun vin pare complicat. Nu și dacă știi câteva re-guli simple și ai o listă cu combinaţi-ile perfecte.Păstrează echilibrul. Vinul și mân-

carea trebuie să fi e un fel de „par-teneri”, să se ajute reciproc fără ca niciuna dintre cele două să îţi cople-șească gustul. Mâncărurile cu un gust bogat au nevoie de un vin pe măsura lor. O mâncare cu mai multă grăsime are nevoie de un vin tare. Chiar și o salată cu brânzeturi poate intra în ca-tegoria mâncărurilor grele, pentru că în funcţie de sortiment brânzeturile au multe grăsimi.

Cel mai aromat ingredient din

mâncare primează, iar acesta nu este neapărat ingredientul principal. De exemplu, la o friptură, s-ar putea ca sosul să fi e aroma principală, și nu carnea. Așa se face că un somon cu sos cu smântână va cere lângă el un vin diferit faţă de un somon cu sos light.

Structura și textura contează. Servește vinurile acide cu mâncăruri la fel de acide. De exemplu, un Sau-vignon Blanc se potrivește perfect cu o salată cu vinegreta. Iar un Cabernet Sauvignon, cu un conţinut mare de tanini, se va alătura mai bine cu mân-căruri bogate în proteine sau grăsimi. De asemenea, vinurile acidulate sunt mai potrivite lângă mâncăruri sărate (Beaujolais e perfect pentru antreuri cu mezeluri, iar un Pinot Grigio, lângă mâncăruri cu sos de soia).Lista scurtă a combinaţiilor po-

trivite:

Șampanie: merge de minune cu orice e sărat.

Sauvignon Blanc: pentru orice fel de mâncare cu un sos sau dressing amar/acrișor.

Pinot Grigio: pentru feluri de mân-care ușoare cu pește.

Chardonnay: Pentru pește gras sau pește servit cu sosuri bogate.

Riesling (sec): Se potrivește și lângă feluri picante, și lângă feluri dulci, și

cu preparate din bucătăriile asiatice.Muscat: Un vin dulce ca acesta

merge cu un desert pe bază de fruc-te.

Rose (sec): pentru orice conţine brânzeturi.

Pinot Noir: cărnuri, ciuperci și tru-fe.

Cabernet Sauvignon: Nu poţi da greș dacă pui acest vin lângă cărnuri roșii.

Reguli pentru a combina perfect vinuri și mâncare

Feluri de mâncare versatilePoţi petrece mai puţin timp în bucătă-

rie învăţând să pregătești feluri de mân-care ce pot sta pe masă și dimineaţa, dar și seara.

Iată câteva feluri de mâncare ce se po-trivesc perfect în oricare din cele două momente. Gătește-le din timp și savurea-ză-le fi e lângă o ceașcă de cafea, fi e cu un pahar de vin.

Sandvișuri cu bacon și ou. Nu este un sandviș tradiţional, ci unul în care scapi de maioneză și adaugi rucola crocantă, cea-pă caramelizată și câteva felii de roșii. Poţi

să îl iei și la pachet dacă nu ai timp să iei micul dejun acasă. Sandvișul cu bacon și ou este la fel de bun și pentru cină rapidă, înainte să ieși cu prietenii în oraș.

Omletă cu stil. E cel mai ușor de pre-gătit fel de mâncare la micul dejun și de multe ori reprezintă soluţia salvatoare și la cină. Propunerea noastră e o omletă parfumată și cremoasă, cu salvie și moz-zarella.

Plăcinte rumene. O doză de energie poate veni și sub forma unei plăcinte. Pre-gătește o plăcintă cu spanac de seara. O

poţi gusta și la cină și poţi să lași și câte-va felii pentru dimineaţă. E bună lângă o cană cu iaurt de băut.

Pizza în orice moment al zilei. Mul-tora le place pizza, dar la micul dejun nu te-ai gândit că poţi mânca repede un ast-fel de preparat. Pregătește de seara niște mini calzone cu șuncă și brânză și le poţi mânca și dimineaţa reci.

Un sufl eu consistent. La micul dejun îţi dorești o porţie consistentă care să îţi ţină de foame peste zi. Nimic mai simplu dacă în aceeași farfurie pui cârnăciori, cartofi și puţină brânză. Se poate să le ai pe toate dacă le pregătești de seara sub forma unui sufl eu rumen.

Page 13: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

13PUBLICITATE23.10 - 29.10.2014

Page 14: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

14 ANUNŢURI 23.10 - 29.10.2014

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăMarin TrașcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]

MUNCĂ

Oferte:

- Angajăm patiser pentru Valdemoro. Tel.: 642 344 344 - Angajăm auxiliar administrativo, cu cunoștințe de contabilitate primară și secretariat. Se cere experiență de minimum un an într-un post similar. Tel.: 672 465 389 - Caut o doamnă de 50-60 ani, poziti-vă și iubitoare, pentru a ne cunoaște și pt. prietenie/căsătorie, după care să mergem să lucrăm ca matrimo-nio. Comunitatea Madrid. Suntem așteptați să lucrăm urgent la o fermă. Tel.: 697 726 258

Cereri:

- Croitoreasă de lux, am lucrat cu designeri mari din Spania, caut de muncă în croitorie în Comunitatea Madrid, de preferință, în Alcalá de Henares. Tel.: 642 268 494 - Caut de lucru ca externă, după-amiaza, începând cu ora 15.30, în Ma-drid capitală. Tel.: 603 295 988 - Sudor, caut de muncă în toată Spa-nia. Tel.: 642 792 190 - Doamnă serioasă, caut de lucru (curățenie, să îngrijesc copii sau per-soane în vârstă) de dimineață, un per-manent până în ora 11, sau cu ora, în Madrid capitală. Tel.: 692 859 223. - Electrician cu carnet de conducere B, C și C+E, caut de muncă în toată Spania. Tel.: 642 211 954

ÎNCHIRIERI

Oferte:

- Închiriez 2 camere în Alcalá de He-nares, lângă Continental și aproape de gara Alcalá de Henares, pe strada Talamanca. Internet în cameră. De pe orice dată din octombrie. Aparta-ment mare, cu 2 băi, Digi în sufrage-rie. Una – 145 euro; cealaltă, 180 euro. Tel.: 642 820 155 - Se închiriază cameră în Madrid ca-pitală, zona Urgel-Carabanchel, zonă bine comunicată cu metroul (L 6, L 5) și diferite linii de autobuze, unei doamne serioase, responsabilă, care lucrează. 150 euro lunar + parte co-respunzătoare cheltuieli de electrici-tate și gaz, într-un apartament liniștit, unde locuiește doar o familie compu-să din două persoane. Tel.: 642 678

295 - Închiriez o cameră de pe orice dată într-un apartament liniștit, recent zu-grăvit și vopsit, înconjurat de fl ori și pomi, ca un parc, în Alcalá de Hena-res, de preferință, pt. nefumători. Preț: 155 euro/lună + 50 euro garanție. Tel.: 697 434 765 - Închiriez cameră în Alcalá de Hena-res, aproape de Alcalá Magna. Zonă liniștită, apartament cu căldura de la asociaţia de proprietari, internet, zonă cu parcare fără probleme la ori-ce oră a zilei. Cameră disponibilă din orice dată a lunii. Tel.: 605 884 636 (Digi), după ora 17 - Închiriez 2 camere în San Sebastian de los Reyes. Una de matrimonio – 250 euro, cu cheltuieli incluse și Wi-Fi; una pt. o persoană – 200 euro, cu cheltuieli incluse și Wi-Fi. Tel.: 632 379 079 - Închiriez o cameră pt. o persoană în Alcalá de Henares, Avenida Juan de Austria. 200 euro, totul inclus. Tel.: 677 236 163 - Închiriez cameră pt. o doamnă în Madrid, zona Las Rosas (L 2), de pe 1 noiembrie. Suntem 2 persoane în apartament. 200 euro + cheltuieli. Tel.: 672 989 192 - Închiriez o cameră pt. o persoană în Alcalá de Henares, aproape de galeria Santa Teresa, avenida Reyes Católicos. 150 euro + cheltuieli. Apa rece nu se plătește. Tel.: 642 628 487

VÂNZĂRI

- Vând apartament în Brăila, în Viziru III, și un teren de 800 mp lângă Băișa, la poalele pădurii, la 4 km de Botoșani. Sursă de apă, canalizare și lumină. Se pot construi 2 case cu intrări separa-te. Vând urgent, cu posibilitate și în rate. Tel.: 631 002 998

MATRIMONIALE

- Nu sunt Florin Piersic, dar nici Colea Răutu. Sunt un domn serios, de 54 ani, din Comunitatea Madrid, care ca-ută o doamnă serioasă. Tel.: 687 045 974 - Bărbat, 60 ani, 1,77 m, 82 kg, cu ser-viciu, destul de atrăgător, sincer, do-resc să cunosc o doamnă din Comu-nitatea Madrid. Tel.: 603 216 763 - Sunt un tânăr prezentabil, fără

obligații, cu capul pe umeri, fără vicii, care știe ceea ce vrea de la viață, do-resc să cunosc o tânără domnișoară până în 35 ani, din Comunitatea Ma-drid, pt. o relație stabilă și de durată, eventual căsătorie. Anunț doar pt. persoane serioase. Fără miștouri! E-mail: [email protected] Tânăr de 31 ani, fără vicii, blond,1,78 m, 70 kg, detest minciuna, doresc să cunosc o domnișoară de 22-31 ani, fără obligații, serioasă, decisă, din Cas-tilla-La Mancha, cu caracteristici simi-lare, pt. prietenie, eventual căsătorie. Aș dori ca aventurierele să se abțină. Cer și ofer seriozitate. Dacă dorești să ne cunoaștem și cauți același lucru, contactează-mă pe facebook: L. Doru Ionuț (Ciudad Real). Te aștept. - Tânăr, 34 ani, caut o fată de vârstă apropiată, pt. o relație de lungă du-rată, eventual căsătorie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 211 954 - Spaniol, divorțat, 53 ani, nu beau, nu fumez, caut o femeie de 35-50 ani pt. o relație serioasă. Tel.: 650 469 435 - Tânăr, doresc cunoștinţă cu o fată pentru o relaţie stabilă. Tel.: 642 452 720 - Spaniol, 41 ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural înalt, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteristici similare, cu mult piept, pentru posibilă relaţie. Tel.: 693 745 008 - Tânăr, 38 ani, drăguț, îmi doresc să cunosc o domnișoară/doamnă până în 35 de ani, din Comunitatea Madrid, pt. o relație serioasă și de lungă dura-tă. Tel.: 672 334 099 - Tânăr, sensibil, cu credință în Dum-nezeu, aș dori să cunosc o femei plă-cută și cu picioarele pe pământ, din Comunitatea Madrid. Tel.: 672 334 099 - Domn, 56 ani, 1,78 m, 80 kg, caut doamnă fără copii, pt. prietenie și căsătorie fericită. Nu sunt prieten cu alcoolul, îmi place tot ce ține de iu-bire, încredere, seriozitate, armonie, amabilitate, bucurie, recunoștință și sensibilitate. Rog interesatele și aven-turierele să se abțină. Comunitatea Madrid. Răspund la telefon între orele 7-10, 14-19 și 21-24. Tel.: 642 660 476 - Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără copii, fără vicii, caut o femeie de 35-40 pt. a-mi întemeia o familie. Tel.: 637 092 992 - Tânăr, 32 ani, înalt, brunet, caut o fartă serioasă, de 25-35 ani, din Co-munitatea Madrid, pt. o relație, even-tual căsătorie. Tel.: 651 438 992 - Spaniol, 39 ani, pianist, îmi place fi l-mul, să mă plimb, să discut, vreau să cunosc o fată româncă pt. prietenie sau mai mult. Tel.: 647 733 924 - Domn divorțat, 52 ani, 1,68 m, ne-fumător, nu beau, doresc să cunosc o doamnă până în 50 de ani, bine edu-cată, cu corp frumos, foarte serioasă, pt. o relație sau căsătorie. Castilla-La Mancha. Tel.: 634 192 971 - Ardelean fără vicii și fără obligații, caut o tânără între 32 și 38 de ani, cu caracteristici asemănătoare, pregăti-

tă pentru o relație stabilă. Cer și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 602 519 554 - Vreau să cunosc o femeie cinstită, realistă, din Comunitatea Madrid. Nu caut materialiste. Tel.: 642 792 190 - Tânăr, 32 ani, doresc să cunosc o doamnă/domnișoară de 24-35 ani, serioasă, sufl etistă și sinceră, pt. a-mi întemeia o relație serioasă, bazată pe încredere și respect. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 890 306 - Doamnă serioasă, cu muncă în Ma-drid, nematerialistă, doresc să cunosc

un domn de 55-60 ani, care știe ce vrea de la viață, pt. o relație de prie-tenie foarte serioasă. Apreciez foarte mult seriozitatea și frumusețea sufl e-tului. Tel.: 602 174 892 - Ardelean de 42 de ani, 1,80 m, caut doamnă/domnișoară pt. o relație sta-bilă. Rog seriozitate. Nu caut aventuri. Tel.: 642 629 367

DIVERSE

- Caut inginer/ingineră în aerodina-mică pt. a termina o invenție. Tel.: 642 629 367

VĂ RUGĂM SĂ SOLICITAȚI PROGRAMARE

Telefon: 912 591 887Calle Cigarreras, Nº 8, despacho 128005 Madridwww.neoxgestion.es [email protected]

PRIMA GESTORÍA CU ADMINISTRATORI ROMÂNI GESTORIA. Contabilitatea firmei și a autonomului

Extranjería (naționalitate, certificat NIE, certificat naștere, traduceri etc.)

Protecția muncii (prevención de riesgos laborales – cursuri și certificări)

Acte administrative (constituirea firmei, înregistrări în Reg. Comerțului)

Consultanță juridică, administrativă, fiscală și laboral. Avocatură

Transferuri de proprietate autoturisme – acte vânzare-cumpărare, înscrieri DGT, renovări carnete de conducere etc.

Asigurări (repatriere în caz de deces, de viață, automobil, casă etc.)

Solicitați-ne prețuri fără nici un compromis

ATENȚIE PERSONALIZATĂ LA DOMICILIUL CLIENTULUI.SUNAȚI-NE ȘI VENIM LA DVS.

Page 15: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

15CASTELLANO23.10 - 29.10.2014

Árabe y rumano, los idiomas más solicitados en los juzgados españolesEl 50% de las solicitudes de tra-

ducción que reciben los tribunales provienen de ciudadanos rumanos o árabes. La Administración se hace cargo del coste de este servicio cuando son causas de justicia gratui-ta, informa Expansión.com.

El crecimiento de la inmigración en España ha potenciado que los juzgados nacionales cuenten con un gran número de causas en las que se necesita la intervención de los servicios de interpretación y traduc-ción. Los resultados en relación con las lenguas más solicitadas pueden llegar a variar dependiendo de la región que se analice. Sin embargo, según datos aportados por el Minis-

terio de Justicia, los dos idiomas más solicitados son el rumano y el árabe. De hecho, estas dos lenguas copan la mitad de las necesidades de todos los partidos judiciales nacionales, siendo el rumano el más habitual con un 26%, al que le sigue el árabe, con un 23%.

Otra cuarta parte de las solicitudes de interpretación que se plantean en los juzgados está conformada por un grupo de nueve idiomas: búlgaro (5%), chino mandarín (4%), polaco (3%), euskera (3%), ruso (3%), italia-no (2%), portugués (2%), ucraniano (2%), y volofo (lengua hablada en Senegal y Gambia), con un 2%.

El resto de peticiones provienen

de otros dos grupos muy distintos. Por un lado, uno que suma otro 15% de las necesidades de los tribunales, con idiomas más profesionalizados e intraeuropeos, como son el inglés (9%), el francés (3%) y el alemán (3%). El 10% restante de las necesi-dades de traducción e interpreta-ción incluye hasta 41 lenguas dife-rentes, entras las que se encuentran el beréber, el moldavo, el hindi o el lenguaje de signos.

Frente a esta imagen fija y gené-rica del territorio español, es posible realizar un análisis más específico por regiones, mediante los datos que maneja la empresa SeproTec Multilingual Solutions, que provee

Exposición de iconos El Centro Municipal de Mayores de

Valdemoro acoge del 24 de octubre al 7 de noviembre la exposición Ventana al cielo, de iconos sobre vidrio de Adela Apahidean.

La artista, graduada por la Facultad Ortodoxa de Cluj Napoca en Transilvania (Rumanía), es restauradora de murales. En esta localidad realizó su primera ex-posición en 1995 y desde entonces ha mostrado su obra en diversos países europeos.

Los trabajos de la artista, que actual-mente vive en Leganés, forman parte de colecciones particulares de Estados Unidos, Francia, España y Rumanía.

La muestra que se puede ver en el Centro Municipal de Mayores (C/ General Martitegui, 4) reúne una serie de representaciones de figuras religiosas pinta-das sobre cristal y enmarcadas en madera.

La exposición de puede visitar los lunes, martes y miércoles, de 17.00 a 20.00 h; y los sábados y domingos, de 10.00 a 12.00 h. La entrada es gratuita.

El suegro del primer ministro rumano, acusado de

corrupción junto a otros dos políticos y tres juecesDos diputados, un senador

y tres jueces rumanos han sido acusados por restitución ilegal de más de 43.000 hectáreas de bosque en el este de Rumanía, cuyo valor se eleva a los 303 millones de euros, indicó la Fis-calía Anticorrupción.

El senador Ilie Sarbu, suegro del primer ministro, el social-demócrata Victor Ponta, y los diputados Ioan Adam y Viorel Hrebenciu, también del Par-tido Socialdemócrata (PSD), están imputados por presunto tráfico de influencia.

En cuanto a los tres jueces, de la localidad de Covasna, centro de Ru-manía, están acusados de dictar de-cisiones favorables a los solicitantes,

“violando los principios del derecho y de la realidad”, sin haber solicitado un informe técnico y sin comprobar que si se trataban de los verdaderos herederos de unas propiedades ex-propiadas por el régimen comunista instaurado en 1945.

Anticorrupción informó también que el Consejo Superior de Magistra-tura ha dado el visto bueno para que se proceda a la detención de los ma-gistrados y añadió que la investiga-ción aborda la restitución de más de 90.000 hectáreas de bosques.

Asimismo, el director de la compa-ñía Romsilva, Adam Craciunescu, que gestiona los más de tres millones de hectáreas de bosque del Estado, está bajo sospecha de abuso de poder por haber apoyado la petición de resti-tución mediante documentos falsos, señaló Anticorrupción.

Según los medios de comunicación, Rumanía ha devuelto unos 3 millones de hectáreas de bosques a antiguos propietarios entre 1990 y 2010, mu-chos de ellos bajo documentos falsos.

de traductores e intérpretes a los juzgados de varias comunidades au-tónomas.

En Madrid, por ejemplo, donde esta empresa ofreció sus servicios hasta el año pasado y acumularon más de 6.200 actuaciones, el rumano (29,4%), el árabe (14,6%) y el chino mandarín (10,4%) fueron las lenguas que ocuparon las tres primeras posi-ciones de la clasificación. El top 10 lo completaron el inglés, el búlgaro, el bengalí, el volofo, el francés, el ruso y el polaco.

Sin embargo, el dibujo cambia en Cataluña. El árabe (28,7%) se posicio-na en primera posición, muy por de-lante del rumano (16,8%), y el inglés

ocupa el tercer puesto, con un 7,6%. En este caso, el chino mandarín (6,3%) se encuentra en quinta posi-ción, por detrás del francés, y apare-cen idiomas menos comunes, como el urdu (6,1%) o el punyabí (2,6%), ambos hablados en Pakistán e India o el albanés, con un 1,7%.

En la Comunidad Valenciana, aun-que el rumano y el árabe se man-tienen como las dos lenguas más solicitadas, sobresale un hecho dife-renciador respecto a las otras dos co-munidades autónomas: las lenguas comunitarias son las más numerosas en su particular top 10 y el inglés, el búlgaro, el francés, el alemán y el neerlandés copan este ránking.

La CNN destaca que la gimnasta Larisa Iordache es la próxima Nadia ComaneciHan pasado 25 años desde el fin

del comunismo en Rumania, y aun-que han cambiado muchas cosas en la nación del este de Europa, su línea de producción de gimnastas continúa generando campeonas, cuenta un reportaje del canal estadounidense CNN.

Desde Nadia Comaneci, la primera en obtener “10 perfecto” en el deporte en la década de 1970, hasta la múlti-ple medallista de oro de la década de

1980, Ecaterina Szabo, y los talentos postrevolución de Simona Amanar, las jóvenes del país establecen puntos de referencia de excelencia.

Con menos de 1.52 metros de esta-tura, pero con piernas engañosamen-te largas, Larisa Iordache de 18 años es la más reciente en ser nombrada la “Nueva Nadia”.

Ayudándole a Rumania a tener un bronce en equipos en los Olímpicos de Londres 2012, este año la gimnasta

floreció; ganó dos oros en los cam-peonatos europeos como la única gimnasta en calificar a las cuatro fina-les, y terminó como segundo lugar en la competencia de gimnasia artística concurso completo en el Mundial de la semana pasada en China.

“Yo no escogí a la gimnasia; me es-cogió a mí. Simplemente pasó. Estoy muy contenta de haber llegado tan lejos”, dice a la serie Human to Hero de CNN.

Page 16: EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA UIT · Numărul 433 23.10 - 29.10.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita  EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

16 PUBLICITATE 23.10 - 29.10.2014