Numărul 49321.01 - 27.01.2016

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Bucureștiul nu mai are fabrici cu o mie de angajaţi

Pag. 4

Ce implică

să ai dublă

naţionalitate?

Deputatul Aurelian Mihai vrea să lupte pentru dreptul la dublă cetăţenie și pentru a se putea plăti retroactiv anii de vechime în muncă

Pag. 8

Șomajul lucrătorilor

pe cont propriu

în 2016 Pag. 5

DIGI - DOLCE - FOCUS ORIUNDE ÎN SPANIA- Vânzări receptoare cu contract - Digi standard, 60 €; Digi HD, 80 €- Dolce SD la 60 €, Dolce HD, 80 €- Focus Sat HD, 150 € (abonament inclus 5 luni) - Telecomenzi originale, 10 € / buc.- Trimitem receptoare în toată Spania- Adăugăm receptoare la contracte existente - Facem plăți și reconectări pe loc- Reparăm sau înlocuim receptoare defecte - Montăm antene în aproape toată Spania

Relații, la telefon 642 729 552

Sandra Pralong, consilier de stat pentru relația cu românii din afara granițelor în Administrația Prezidențială: Se caută fonduri pentru crearea unui atlas al diasporei

Pag. 10

Pag. 9

132 7 ZILE 21.01 - 27.01.2016

Expoziţie de icoane bizantine

în catedrala catolică din GetafeEminescu și Ziua Culturii Naţionale, sărbătoriţi

de Asociaţia Gente și Uniunea Lucian BlagaIubitorii de literatură din Spania au

organizat diferite activități cu ocazia Zilei Culturii Naționale, 15 ianuarie, dată la care s-au sărbătorit și 166 de ani de la nașterea lui Mihai Emi-nescu.

Asociația culturală Hispano-Româ-nă Gente din localitatea Quintanar de la Orden a organizat un recital po-etic dedicat poetului Mihai Eminescu și cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naționale. Activitatea s-a organizat pe 16 ianuarie, la sediul asociației.

Cu binecuvânta-rea Preasfi nțitului Părinte Timotei, Episcopul Episco-piei Ortodoxe Ro-mâne a Spaniei și Portugaliei, Parohia Ortodoxă Română „Sfi nţii Mărturisitori Visarion, Sofronie și Oprea” Valdemoro și Parohia Ortodo-xă Română „Sfân-tul Nicodim de la Tismana” Getafe, în colaborare cu Epi-scopia Catolică de Getafe, au organizat o expoziţie de icoane bizantine pe lemn în Catedrala Santa Maria Magdalena din acest municipiu situat în sudul Comunităţii de Madrid, a informat pre-otul Dorin Sas.

Pe simezele impresionantei Catedrale Episcopale au fost expuse 25 de lucrări origi-nale ale Grupului de pictori Revelaţie, format în majoritate din licenţiaţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Secţia Artă Sacră. Între aceștia: pr. Ciprian Măluţan, Domiţian Simonca, Claudiu Coldea, Cristina Simona Andrușcă, Sergiu Andrușcă. Alături de ei, alte tinere talente: Ovidiu Pușcașiu și Ligia Daniela Șerban din București și Adrian Dundev din Botoșani.

Expoziţia, cu intrare liberă, poate fi vizionată de toţi cei doritori până pe 2 februarie.Cu ocazia vernisajului, care a avut loc pe 18 ianuarie, au rostit alocuţiuni: preotul ca-

tolic Enrique Alfonso Roldán Pérez, gazda binevoitoare a evenimentului, PC Pr. Cristian Deac, parohul Parohiei Ortodoxe Române Sfântul Nicodim de la Tismana Getafe, și cu-ratorul expoziţiei, Pr. Dorin Cătălin Sas de la Parohia Ortodoxă Română „Sfi nţii Mărtu-risitori Visarion, Sofronie și Oprea” Valdemoro, ce a făcut referire la simbolistica și rolul icoanei în tradiția ortodoxă, mulţumind totodată organizatorilor pentru colaborare și tuturor participanţilor pentru interesul manifestat.

La fi nal, a luat cuvântul și Excelența Sa Don Joachin María Lόpez de Andujar, Episco-pul Diocezei catolice de Getafe, amintind că acest act cu totul special, cu reverberații profunde pe plan confesional, are loc în prima zi din Săptămâna Mondială de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor.

Evenimentul a fost onorat și de prezența doamnei Maria Hernández, delegata pentru Relații Ecumenice din cadrul Episcopiei Catolice de Getafe.

Publicul spaniol prezent la această manifestare cultural-spirituală a receptat cu mult interes conținutul discursurilor prezentate, adresând la fi nal întrebări referitoare la su-biectul expus.

După un periplu prin Valdemoro, Salamanca, Madrid și Almeria, în perioada urmă-toare se intenţionează vernisarea acestei expoziţii în insula Lanzarote și în Episcopia Catolică de Málaga.

Dedicații

Urare pentru

Marius de ziua sa

La mulți ani cu sănătate, Marius!

Cu drag, din partea familiei

Președintele asociației Gente, Sorin Bălășcău, după o scurtă prezentare a semnifi cație acestei zile pentru ro-mânii de pretutindeni, a dat cuvântul doamnei Reghina Conea care vorbit despre Mihai Eminescu.

Publicul a fost părtașul unui ma-raton de poezie, recitat în limba spaniolă și română de membrii și copiii din asociație, dar și de mem-bri ai asociației spaniole de scriitori „El común de la Mancha” din aceeași localitate, a informat conducerea

asociației Gente. Seara de poezie s-a încheiat cu

cântecul Sara pe deal, interpretat de Adriana Joia și fi ica acesteia, Rober-ta.

Cei 16 participanți la acest recital poetic au fost răsplătiți de asociația culturală Gente cu o diplomă prin care se certifi că prezența lor în aceas-tă zi importantă pentru români și co-munitatea noastră din Quintanar de la Orden.

Acest eveniment deschide seria activităților asociației pe anul 2016 și își propune lunar cel puțin două activități, fi e ele cultural-educative, social, sportive sau informative, prin care să promoveze România și valo-rile ei, dar nu în ultimul rând să con-tinue procesul de prietenie și schimb cultural dintre românii din regiune și poporul spaniol.

Și Uniunea Lucian Blaga a Artiștilor și Scriitorilor români din Spania a săr-bătorit Ziua Culturii Naționale și ziua poetului național Mihai Eminescu.

Evenimentul s-a desfășurat la se-diul Uniunii, în Camarma de Esterue-las (Alcalá de Henares), pe 9 ianuarie.

S-au lecturat poezii, s-au dezbătut principalele teme și motive emines-ciene. De asemenea, s-au abordat și subiecte culturale universale, cu tangență directă la opera poetului român.

Prezenți la manifestare au fost membrii Uniunii, dar și invitați, profe-sori, critici de artă, pictori, poeți.

Evenimentul s-a bucurat de o audiență numeroasă, dar și de o bi-nemeritată efervescență culturală.

3INFORMAȚII UTILE21.01 - 27.01.2016

Ce implică să ai dublă naţionalitate? Dacă o persoană are două

naționalități, există o dublă relaționare juridică. Persoana cu dublă naționalitate este, în același timp, cetățean al ambelor țări, bucurându-se de deplina condiție juridică a cetățenilor acestor două sta-te. Totuși, acest lucru nu înseamnă că aceste persoane pot fi supuse simultan legislațiilor din ambele țări ci, din con-tră, se articulează mijloace pentru „a se da preferință uneia dintre naționalități” persoanei cu dublă naționalitate pentru ca astfel să existe un punct de referință în ceea ce privește relațiile cetățean-stat.

În acest scop, majoritatea acordurilor de dublă naționalitate iau domiciliul ca punct de referință, astfel încât cetățenii cu dublă naționalitate nu vor fi supuși în același timp ambelor legislații, ci doar celei a țării unde au stabilit do-miciliul. Această realitate se va aplica pentru chestiuni precum emiterea pașaportului, protecția diplomatică, exercitarea drepturilor civile și politice, a drepturilor de muncă și de protecție socială și a obligațiilor militare.

Ce naționalități se pot uni cu cea

spaniolă?

Nu trebuie să renunțe la naționalitatea proprie cei care sunt originari din țările ibero-americane, din Andorra, Filipine, Guineea Ecuatorială sau Portugalia. Se consideră țări ibero-americane în acest scop cele în care spaniola sau portu-gheza reprezintă una dintre limbile ofi ciale.

La dobândirea dublei naționalități Haiti, Jamaica, Trinidad și Tobago, Gu-yana nu sunt considerate ibero-ameri-cane, în timp ce Puerto Rico este consi-derat stat ibero-american.

Cum se pierde și cum se recupe-

rează naţionalitatea spaniolă?

Vă prezentăm cazurile în care aceas-ta se pierde și modalităţile de a o recu-pera.

Spaniolii își pierd naţionalitatea când:

- Au ieșit de sub tutela părintească (emancipados), au reședinţa în străină-tate și obţin voluntar altă naţionalitate. Pot evita această pierdere dacă în ter-men de trei ani își declară dorinţa de

a-și păstra naţionalitatea. Obţinerea naţionalităţii unei ţări din America La-tină, din Andora, Filipine, Guineea Ecu-atorial sau Portugalia nu este sufi cientă pentru a produce din această cauză pierderea naţionalităţii spaniole.

- Au ieșit de sub tutela părintească, au reședinţa în străinătate și timp de trei ani utilizează exclusiv naţiona-litatea atribuită înainte de ieșirea de sub tutelă. Pot evi-ta această pierdere dacă în termen de trei ani își declară dorinţa de a-și păstra

naţionalitatea. Obţinerea naţionalităţii unei ţări din America Latină, din Andora, Filipine, Guineea Ecuatorial sau Portugalia nu este sufi ci-entă pentru a produce din această cau-ză pierderea naţionalităţii spaniole.

- Spaniolii care au ieșit de sub tutela părintească și au altă naţionalitate, au reședinţa în mod obișnuit în străină-tate și renunţă în mod voluntar la ea.

- În cazul spaniolilor care s-au năs-cut în străinătate și sunt spanioli pen-tru că s-au născut din tată sau mamă

spaniol/ă tot născut/ă în străinătate, își vor pierde naţionalitatea spaniolă dacă în termen de trei ani de la ieșirea de sub tutelă sau de la atingerea vâr-stei majoratului nu își declară voinţa de a-și păstra naţionalitatea spaniolă.

Spaniolii care nu sunt de origine (de exemplu, cei care au obţinut naţi-onalitatea spaniolă prin rezidenţă) își

vor pierde naţionalitatea spaniolă dacă:

- După ce au obţinut naţionalitatea spaniolă utilizează în termen de trei ani naţionalitatea la care au renunţat când au obţinut-o pe cea spanio-lă.

- Când intră în mod vo-luntar în serviciul arma-tei sau exercită o funcţie politică într-un stat străin contra interzicerii clare a guvernului.

- Când o sentinţă decla-ră că persoana interesată a comis un fals sau o fra-

udă pentru obţinerea naţionalităţii spaniole.

Unde se poate declara păstrarea naţionalităţii spaniole: Consulatele spaniole în străinătate au funcţiile Re-gistrului Civil.

Documentele necesare pentru obţi-nerea unui pașaport pentru cetăţeni români cu domiciliul în străinătate (C.R.D.S.) pentru adulţi:

- permisul de ședere original (cer-tificado de residencia comunitaria –

NIE – hoja verde), fără traducere, sau atestatul de înscriere în registrul de populaţie rezidentă (certificado de empadronamiento), în original, tra-dus la Consulat

- certificatul de naștere românesc, în original;

- certificatul de căsătorie românesc, în original (pentru persoanele căsăto-rite sau văduve);

- sentinţa de divorţ rămasă defini-tivă și irevocabilă, în original (pentru persoanele divorțate); în cazul în care hotărârea de divorț a fost pronunțată în străinătate, va trebui să prezentați și hotărârea judecătorească de recunoaștere a acesteia în România.

- certificatul deces românesc al so-ţului/soţiei, în original (pentru per-

soanele văduve);- pașaportul anterior în original;- buletinele sau cărţile de identitate

românești, în original (în cazul în care se solicită pentru prima dată acest tip de pașaport);

În cazul declarării furtului pașaportu-lui simplu, este ne-cesară prezentarea dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reșe-dinţă cu traducerea efectuată la Consu-lat.

În cazul distrugerii pașaportului sim-plu, se va prezenta pașaportul distrus sau deteriorat sau

fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cuprindă elemente care să facă posibilă identificarea documen-tului.

Important! Cetățenilor români care solicită pentru prima dată pașaport cu stabilirea domiciliului în străinăta-te, li se va reține cartea de identitate. Restabilirea domiciliului în România (obținerea unei noi cărți de identita-te) pentru posesorii de pașapoarte cu domiciliul în străinătate, nu se poate face prin procură, persoana interesa-tă trebuind să se prezinte personal la autoritățile competente din Româ-nia.

Nu este necesară traducerea certifi-catului de rezidență (hoja verde).

În cazul în care membrii unei fami-

lii nu dețin certificate de rezidență (hoja verde), ci doar empadronami-ento, este recomandabilă prezentarea unui empadronamiento colectivo (un singur document pentru toți membrii familiei), pentru a reduce costurile de traducere.

Pașaportul simplu electronic pen-

tru cetăţeni români minori cu domi-

ciliul în străinătate

Documente necesare pentru obţi-nerea unui pașaport C.R.D.S. pentru minori:

- Un minor nu poate avea pașaport simplu electronic cu domiciliul în străinătate (tip CRDS) fără ca măcar unul din părinți să aibă domiciliul în străinătate.

În cazul minorilor, este obligatorie prezența minorului și a ambilor părinți. Cu toate acestea, în situaţii deosebite, cererile pot fi formulate și în prezenta doar a unui singur părinte, atunci când acesta este împuternicit de către celă-lalt părinte prin procură specială, au-

tentifi cată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau ofi ciile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentifi cat în aceleași condiţii.

În cazul în care numele actuale ale părinților nu coincid cu cele din certifi -catul de naștere al minorului, va trebui să prezentați documentele din care re-iese respectiva schimbare (certifi catul de căsătorie, sentința de divorț, etc.)

Documente necesare:- certifi catul de rezidență (hoja ver-

de) – nu se traduce sau empadronami-ento pe numele copilului, în original, tradus la Consulat;

- certifi catul de naștere românesc în original;

- pașaportul anterior, dacă minorul a mai deținut pașaport;

- certifi catul de căsătorie românesc al părinților, în original;

- hotărârea de divorţ definitivă și ire-vocabilă, în original (în cazul părinţi-lor divorţaţi), din care să rezulte cărui

părinte i-a fost încredinţat minorul; în cazul hotărârilor pronunțate în străi-nătate, va trebui să prezentați și hotă-rârea judecătorească de recunoaștere a acesteia în România; dacă prin hotă-rârea judecătorească străină autorita-tea părintească este împărțită (patria potestad compartida), va fi necesar acordul ambilor părinți.

- certificatul de deces românesc al părintelui, în original (în cazul în care un părinte este decedat);

- documentele de identitate ale părinților, în original (cel puțin unul dintre părinți trebuie să fie în posesia unui pașaport pentru cetățeni români cu domiciliul în străinătate).

În cazul declarării furtului pașapor-tului simplu, este necesară prezenta-rea dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reședinţă cu tra-ducerea efectuată la Consulat.

În cazul distrugerii pașaportului simplu, se va prezenta pașaportul dis-trus sau deteriorat sau fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cu-prindă elemente care să facă posibilă identificarea documentului.

Certificatele de stare civilă (de naștere, căsătorie sau deces) plasti-fiate sau deteriorate își pierd valabi-litatea.

Paşaportul simplu electronic pentru

cetăţeni români cu domiciliul în străinătate

CABINET DE AVOCATURĂ ÎN MADRID (COSLADA)AVOCATA LILIANA BALSAN - Membru ICAM nº 117988

Drept Civil: Divorțuri, contracte, închirieri, executări silite

Dreptul muncii: Papeleta de conciliere, concedieri,

reclamații de salarii, indemnizații

Drept administrativ: Recursuri, plângeri, cereri de chemare

în judecată

Protecția consumatorului: Reclamații contra companiilor aeriene,

companii de asigurări etc.

Adresa: C/Pablo Picasso, no. 3, local 2, Coslada

Programări: 640 152 737, 910 715 028

Re

eaua

Ora

nge

Eu

eco

no

mis

esc

deja

cu

Vin

o ac

um

i CÂ

TIG

una

din

cel

e 15

cl

torii

pen

tru

dou

per

soan

e în

Ro

ma

nia

400

min.

+1

GB

i a

cu

m în

c 5

00

MB

gra

tis!

Ro

am

ing

in

clu

s

A

pe

luri

gra

tuit

e în

tre

nu

me

re M

un

do

sim

mun

do.

es

To

ate

ac

este

a p

en

tru

pe

lu

n15

€

4G

Ai t

i m

ai a

pro

ap

e

Ce

ma

i a

ste

pti

?

21.0

1 - 2

7.01

.201

6 5

INFO

RMAȚ

II U

TILE

Înto

tdea

una

când

ac

cept

ăm

o m

oște

nire

, fi e

că

sunt

em m

oște

nito

rul

aces

teia

în în

treg

ime,

fi e

al u

nei p

ărți,

or

i sun

tem

ben

efi c

iaru

l unu

i bun

con

-cr

et,

treb

uie

să n

e ad

resă

m F

iscu

lui

pent

ru a

lich

ida

impo

zitu

l pe

succ

esiu

-ne

car

e ne

cor

espu

nde.

U

nd

e s

e f

ac

fo

rma

lită

țile

?

Aces

t impo

zit e

ste c

edat

com

unită

ților

au

tono

me,

de

acee

a co

nsili

ile a

cest

ora

sau

Cons

elle

rias

de H

acie

nda

se o

cupă

de

ges

tiona

rea

form

alită

ților

și î

ncas

a-

rea

impo

zitu

lui.

La H

acie

nda

din

mu-

nici

piul

de

care

apa

rțin

em t

rebu

ie s

ă pr

ezen

tăm

doc

umen

tele

nec

esar

e.

În c

e t

erm

en

tre

bu

ie s

ă l

e f

ace

m?

Term

enul

pe

ntru

lic

hida

rea

aces

-tu

i im

pozi

t es

te d

e șa

se l

uni

de l

a da

ta d

eces

ului

per

soan

ei c

are

a lă

sat

moș

teni

rea

ori

de c

ând

decl

araț

ia j

u-di

ciar

ă a

dece

sulu

i are

fi rm

eza.

Ace

astă

pe

rioad

ă se

poa

te p

relu

ngi p

entr

u un

te

rmen

ega

l, cu

con

diția

ca

aces

t luc

ru

să s

e so

licite

în

cadr

ul p

rimel

or c

inci

lu

ni d

e la

dat

a m

orții

. Pr

ezen

tare

a în

afar

a te

rmen

ului

poa

te im

plic

a ap

lica-

rea

pena

lizăr

ii co

resp

unză

toar

e, c

e va

fi

într

e 5

și 2

0% în

func

ție d

e tim

pul c

are

a tr

ecut

de

la d

epăș

irea

perio

adei

de

plat

ă.

Câ

t tr

eb

uie

să

se

plă

tea

scă

?

Pent

ru

că

este

un

im

pozi

t ce

dat

com

unită

ților

aut

onom

e, fi

ecar

e di

ntre

ac

este

a ar

e no

rmat

iva

spec

ifi că

pen

tru

calc

ular

ea a

cest

uia.

De

exem

plu,

în C

o-m

unid

ad V

alen

cian

a es

te s

tabi

lit c

ă fi i

i și

soț

ul/s

oția

per

soan

ei d

eced

ate

nu

plăt

esc

nim

ic c

u pr

ivire

la a

cest

impo

-zi

t în

totd

eaun

a câ

nd v

aloa

rea

bunu

ri-lo

r și d

rept

urilo

r pe

care

le p

rimes

c nu

de

pășe

ște

100.

000

de e

uro.

Cee

a ce

es

te p

este

ace

st c

uant

um s

e im

pozi

-te

ază,

apl

icân

du-s

e un

tab

el p

rogr

esiv

în

fun

cție

de

valo

area

ce

se p

rimeș

te,

al c

ărei

pro

cent

min

im a

plic

abil

este

7,

65%

.

Da

că

n

u

tre

bu

ie

să

plă

tesc

, e

ste

ne

cesa

r să

fa

c f

orm

ali

tăți

le?

Da.

Chi

ar d

acă

nu a

jung

em la

100

.000

de

eur

o (c

um e

ste

în C

omun

idad

Va-

lenc

iana

), tr

ebui

e să

se

facă

dec

lara

ția

pent

ru im

pozi

tul p

e su

cces

iune

, com

u-ni

când

Fis

culu

i dac

ă su

ntem

ben

efi c

i-ar

ii an

umito

r bu

nuri

imob

ile,

cont

uri

banc

are

etc.

D

ac

ă e

ste

pre

scri

s, t

ot

tre

bu

ie s

ă

fac

fo

rma

lită

țile

?

Da.

Chi

ar d

acă

a tr

ecut

term

enul

de

pres

crie

re, d

e pa

tru

ani ș

i șas

e lu

ni d

e la

dat

a de

cesu

lui

pers

oane

i în

cau

ză,

tot

treb

uie

să p

regă

tim t

oate

doc

u-m

ente

le ș

i să

le p

reze

ntăm

la H

acie

n-da

de

care

apa

rțin

em. N

u va

tre

bui s

ă pl

ătim

nim

ic,

dar

form

alită

țile

vor

fi pr

actic

ace

leaș

i ca

și

în c

azul

în

care

re

zulta

tul e

ste

pozi

tiv.

Da

că

nu

am

le

ga

liz

at

(fo

rma

liz

ar)

mo

ște

nir

ea

la

no

tar,

tre

bu

ie s

ă l

ich

i-

de

z i

mp

oz

itu

l?

Da.

Exi

stă

oblig

ația

faț

ă de

Fis

c fi e

că

bun

urile

au

fost

pus

e pe

num

ele

nost

ru p

rin le

galiz

area

la n

otar

a d

ocu-

men

tulu

i cu

priv

ire la

moș

teni

re, fi

e c

ă nu

. În

cazu

l în

care

nu

ați m

ers

încă

la

nota

r, lic

hida

rea

impo

zitu

lui s

e va

face

în

soțin

d un

doc

umen

t pr

ivat

în

care

re

lațio

năm

bun

urile

car

e su

nt o

biec

tul

moș

teni

rii c

u va

lora

rea

lor fi

sca

lă.

Ce

c

on

sec

ințe

a

re

ne

lic

hid

are

a

imp

oz

itu

lui?

Pe lâ

ngă

cele

rez

ulta

te d

in n

epla

ta

în t

erm

enul

de

șase

luni

de

la d

eces

, va

tre

bui

să s

e pl

ătea

scă

pena

lizar

ea

core

spun

zăto

are.

De

asem

enea

, es

te

nece

sar

să ș

tim c

ă fă

ră li

chid

area

im-

pozi

tulu

i cei

de

la R

egis

tro

de la

Pro

-pi

edad

nu

însc

riu b

unur

ile im

obile

pe

num

ele

moș

teni

toril

or.

În p

lus,

dup

ă un

dec

es b

ănci

le ș

i ca

sele

de

econ

o-m

ii bl

oche

ază

cont

urile

și

depo

zite

le

4 -

Imp

ozi

tul p

e s

ucc

esi

un

i

Lucr

ător

ii p

e co

nt p

rop

riu

care

vor

să

ben

efic

ieze

de

ajut

orul

pen

tru

în-

trer

uper

ea a

ctiv

ităț

ii (p

rest

ació

n p

or

cese

de

acti

vida

d) t

reb

uie

să p

re-

zint

e so

licit

area

la M

utua

cu

care

au

acop

erit

ă co

ntin

genc

ia p

or c

ese

de

acti

vida

d, l

a Se

rvic

iul

Pub

lic p

entr

u M

uncă

(SE

PE)

în c

azul

în

care

sun

t ac

oper

iți d

e IN

SS (I

nsti

tuto

Nac

iona

l de

la S

egur

idad

Soc

ial)

ori l

a In

stit

u-tu

l Soc

ial a

l Mar

inei

.

Term

enul

pen

tru

pre

zent

area

so-

licit

ării

se v

a p

relu

ngi

pân

ă în

ult

i-m

a zi

din

luna

urm

ătoa

re în

car

e s-

a în

regi

stra

t în

chei

erea

ac

tivi

tăți

i.

Pent

ru c

alcu

lare

a ti

m-

pul

ui în

car

e se

pri

meș

te

ajut

orul

se

va ț

ine

cont

de

vâr

stă

și p

erio

adel

e co

tiza

te

de

lucr

ător

în

ul

tim

ele

48 d

e lu

ni p

ână

la m

omen

tul

în c

are

și-a

în

trer

upt

acti

vita

tea.

A

juto

rul

ar

fi a

stf

el:

Într

e 12

și

17

lu

ni

coti

zate

: do

uă

luni

de

p

rest

ație

În

tre

18 ș

i 23

luni

cot

i-za

te: t

rei l

uni d

e p

rest

ație

p

entr

u ce

i sub

60

de a

ni

și p

atru

lun

i p

entr

u ce

i p

este

60

de a

ni

Într

e 24

și

29 l

uni

co-

tiza

te:

pat

ru

luni

de

p

rest

ație

(ce

i su

b 6

0 de

an

i) și

șas

e lu

ni (

cei p

es-

te 6

0)

Într

e 30

y 3

5 lu

ni c

otiz

ate:

cin

ci

luni

de

pre

staț

ie (c

ei s

ub 6

0 de

ani

) și

op

t lu

ni (c

ei p

este

60)

În

tre

36 ș

i 42

lun

i co

tiza

te:

șase

lu

ni d

e p

rest

ație

(cei

sub

60

de a

ni)

și z

ece

luni

(cei

pes

te 6

0)

Într

e 43

și

47 l

uni:

opt

luni

de

p

rest

ație

(ce

i su

b 6

0 de

ani

) și

doi

-sp

reze

ce lu

ni (c

ei p

este

60)

C

u 48

luni

: dou

ă lu

ni d

e p

rest

ație

la

lim

ita

de v

ârst

ă

Cua

ntum

ul

pre

staț

iei

va

atin

ge

70%

din

bas

e re

gula

dora

, car

e se

va

calc

ula

în f

uncț

ie d

e m

edia

baz

elor

p

rin

care

lucr

ător

ul a

cot

izat

în u

lti-

mel

e 12

lun

i an

teri

oare

înt

reru

per

ii ac

tivi

tăți

i.

Sum

a m

axim

ă ar

p

utea

at

inge

17

5% d

in In

dica

dor

Púb

lico

de R

en-

ta d

e Ef

ecto

s M

últi

ple

s (IP

REM

în

2016

: 532

,51

euro

/lun

ă), c

u ex

cep

ția

cazu

lui î

n ca

re lu

crăt

orul

are

în în

gri-

jire

unu

sau

mai

mul

ți c

opii.

În a

cest

ca

z cu

antu

mul

s-a

r st

abili

la

200%

, re

spec

tiv

225%

. Pl

ata

pre

staț

iei

se f

ace

de M

utua

or

i de

SEPE

.

Co

nsu

lat

itin

era

nt

la M

ála

ga

Cons

ulat

ul G

ener

al a

l Rom

ânie

i la

Sevi

lla o

rgan

izea

ză u

n co

nsul

at it

iner

ant

la M

álag

a, m

ierc

uri,

27 ia

nuar

ie, c

u pr

ogra

mul

: înt

re o

rele

09.

00-1

3.00

prim

iri

acte

și 1

4.00

-16.

00 e

liber

ări d

ocum

ente

, la

Cent

ro C

iuda

dano

La

Virr

eina

, si

tuat

la a

dres

a Ca

min

o de

la V

irrei

na n

r.7, e

taj 2

.Ac

tivita

tea

se v

a de

sfăș

ura

num

ai p

e ba

ză d

e în

scrie

re p

real

abilă

, la

adre

sa

de e

-mai

l sec

reta

riat@

cgro

sevi

lla.e

.tele

foni

ca.n

et s

au p

e fa

x, la

nr.

954

627

108,

prin

com

unic

area

nu

mel

ui c

ompl

et, s

ervi

-ci

ului

con

sula

r sol

icita

t și

a un

ui n

umăr

de

tele

fon

de c

onta

ct.

Cetă

țeni

i car

e so

lici-

tă s

ervi

cii/d

ocum

ente

co

nsul

are

vor p

reze

nta

docu

men

tele

de

iden

ti-ta

te/c

ălăt

orie

și/s

au s

tare

ci

vilă

atâ

t în

orig

inal

, cât

și

în fo

toco

pie.

Impo

rtan

t: So

licită

rile

de p

așap

oart

e se

dep

un

excl

usiv

la s

ediu

l Con

su-

latu

lui G

ener

al a

l Rom

â-ni

ei la

Sev

illa

(Av.

Man

uel

Siur

ot 3

0, S

evill

a).

Șo

ma

jul l

ucr

ăto

rilo

r p

e c

on

t p

rop

riu

în 2

01

6

Ap

lica

rea

ap

ost

ilei d

e la

Ha

ga

pe

do

cum

en

tele

sp

an

iole

pe

ntr

u

recu

no

așt

ere

a lo

r în

Ro

mâ

nia

În

ved

erea

apl

icăr

ii ap

ostil

ei

în c

onfo

rmita

te c

u pr

eved

erile

Co

nven

ției

de

la

Hag

a di

n 5

octo

mbr

ie 1

961

pe d

ocum

ente

le

adm

inis

trat

ive

elib

erat

e de

au

torit

atea

sp

anio

lă

din

com

unita

tea/

prov

inci

a ca

re

a el

iber

at d

ocum

entu

l, va

treb

ui s

ă vă

adr

esaţ

i Trib

unal

ului

Sup

erio

r de

Ju

stiți

e co

mpe

tent

pe

ntru

re

spec

tiva

com

unita

te/p

rovi

ncie

.Co

ordo

nate

le

de

cont

act

ale

Trib

unal

elor

Su

perio

are

de

Just

iţie,

cor

espo

nden

te fi

ecă

rei

com

unită

ţi/pr

ovin

cii

span

iole

, su

nt u

rmăt

oare

le:

And

aluc

ía: P

za. N

ueva

, 18

071.

G

rana

da. T

el.:

958

00 2

6 00

A

ragó

n: C

/ Cos

o no

.1. 5

0071

. Zar

agoz

a. Te

l.: 9

76 2

0 84

00

Prin

cipa

to d

e A

stur

ias:

Pla

za P

orlie

r, s/

n. 3

3071

. Ovi

edo.

Tel.:

98

52 1

1 99

6 Ba

lear

es: P

laça

des

Mer

cat n

o.12

. 070

71. P

alm

a de

Mal

lorc

a. Te

l.: 9

71 7

2 12

39

Cana

rias:

Pza

. San

Agu

stín

no.

6 Ve

guet

a. 3

5071

. Las

Pal

mas

de

Gra

n Ca

naria

. Te

l.: 9

28 3

2 50

00

Cant

abria

: Avd

a. P

edro

San

Mar

tín, s

/n. 3

9071

. San

tand

er. T

el.:

942

35 7

1 18

Ca

still

a-La

Man

cha:

C/ S

an A

gust

ín n

o.1.

020

71. A

lbac

ete.

Tel.:

967

59

65 0

9 Ca

still

a y

León

: Cal

le S

an Ju

an n

o.2,

090

03. B

urgo

s. Te

l.: 9

47 2

00 9

09

Cata

luña

: Ps.

Lluí

s Co

mpa

nys

no.1

4-16

. 080

71. B

arce

lona

. Tel

.: 93

486

61

83

Com

unid

ad V

alen

cian

a: C

/ Pa

laci

o de

Jus

ticia

, s/n

. 460

71. V

alen

cia.

Tel

.: 96

387

81

00

Extr

emad

ura:

Pla

za d

e la

Aud

ienc

ia n

o.1,

100

71. C

ácer

es. T

el.:

927

62 0

2 01

G

alic

ia: P

za. G

alic

ia, s

/n. 1

5071

. La

Coru

ña. T

el.:

981

18 2

0 54

La

Rio

ja: C

/ Víc

tor P

rade

ra n

o.2.

260

71. L

ogro

ño. T

el.:

941

29 6

4 02

M

adrid

: Gra

l. Ca

rlos

Cast

años

no.

1. 2

8071

. Mad

rid. T

el.:

91 3

97 1

7 55

M

urci

a: R

onda

de

Gar

ay n

o. 5

. 300

71. M

urci

a. Te

l.: 9

68 2

2 91

05

Nav

arra

: C/ S

an R

oque

no.

4. 3

1071

. Pam

plon

a. Te

l.: 8

48 4

2 40

56

País

Vas

co:

C/ B

ueno

s A

ires

no.6

. 480

71. B

ilbao

. Tel

.: 94

401

66

53

banc

are,

pen

tru

a di

spun

e de

ace

stea

, ca

să

se s

coat

ă ba

ni s

au s

ă se

pun

ă pe

nu

mel

e m

oște

nito

rilor

tre

buin

d să

se

dove

deas

că c

u do

cum

ente

că

s-a

lichi

-da

t im

pozi

tul l

a Fi

sc.

A

m n

ev

oie

de

un

av

oc

at

pe

ntr

u

form

ali

tăți

?

Deș

i nu

este

obl

igat

oriu

, est

e re

co-

man

dat,

pent

ru c

ă es

te v

orba

de

un

impo

zit

prin

exc

elen

ță ju

ridic

, în

care

tr

ebui

e să

se

inte

rpre

teze

și/s

au s

ă se

pu

nă î

n ap

licar

e un

tes

tam

ent,

să s

e or

ient

eze

și i

nfor

mez

e în

cad

rul

pre-

gătir

ii do

cum

ente

lor

nece

sare

, să

se

stab

ileas

că in

vent

arul

de

bunu

ri, d

rep-

turi

și d

ator

ii, să

se în

mân

eze

disp

oziți

i

test

amen

tare

, să

se n

egoc

ieze

cu

alți

moș

teni

tori

(cu

care

une

ori n

u eș

ti în

-tr

-o r

elaț

ie b

ună)

pen

tru

form

aliz

area

do

cum

ente

lor,

verifi

car

ea p

osib

ilelo

r ob

ligaț

ii și

ipot

eci p

e ca

re le

-ar

pute

a av

ea b

unur

ile, c

alcu

lare

a va

lorii

fi sc

ale

a bu

nuril

or i

mob

ile ș

i a

auto

vehi

cu-

lelo

r, st

abili

rea

chel

tuie

lilor

ded

uc-

tibi

le

din

impo

zit,

info

rmar

ea

cu

priv

ire

la a

lte

oblig

ații

lega

le,

într

e ca

re l

ichi

dare

a im

pozi

tulu

i m

unic

i-pa

l pe

ntru

plu

sval

oare

, ge

stio

nare

a în

mân

ării

docu

men

telo

r cu

priv

ire

la

moș

teni

re n

otar

ului

, red

acta

rea

do-

cum

entu

lui

priv

at p

entr

u lic

hida

rea

impo

zitu

lui e

tc.

6 ÎN SPANIA 21.01 - 27.01.2016

Unu din fi ecare patru contracte semnate în 2015 a fost pentru mai puţin de o săptămână

Multe contracte, dar de scurtă du-rată. Aceasta pare să fi e caracteristica comună pentru mulți lucrători care au reușit să dobândească un loc de muncă în 2015. Conform datelor Mi-nisterului Muncii, din cele 18,57 de milioane de contracte semnate anul trecut, 24,7%, peste 4,5 milioane, au avut o durată de șapte zile sau mai puțin. Dacă se adună cele care au durat până la o lună, cifra absolută se ridică până la șapte milioane de con-tracte, ceea ce înseamnă că 37% din totalul contractelor au fost de maxi-mum o lună.

În ciuda faptului că în 2015 s-au fă-cut mai multe contracte decât în anii anteriori, acestea au fost mai scurte. Față de 2010, se observă o creștere de 28,8% a numărului de contracte semnate, dar o cădere de 17% a du-ratei medii a acestora. După datele Ministerului Muncii, durata a scăzut de la 64,63 de zile în 2010 la 53,39 de zile în 2015.

Măsurile luate de Guvern pentru stimularea angajărilor pe durată ne-determinată s-au observat foarte puțin când s-a tras linie. Anul trecut s-au semnat 1,5 milioane de contrac-

te pe durată nedeterminată (cu puțin peste 8% din total). Acest procent s-a îmbunătățit puțin față de cele din anii anteriori (sub 8%).

Totuși, în 2015 s-a înregistrat o importantă creștere a angajări-lor pe durată nedeterminată cu normă parțială. Conform datelor Ministerului Muncii, anul trecut s-au semnat 642.000 de contracte indefinidos a tiempo parcial, înre-gistrându-se o creștere de 9% față de 2014 și de 50% în raport cu cele din 2011.

Doar 4,66% dintre contractele

semnate în 2015, mai puțin de unu din 20, a fost indefinido a tiempo completo.

Contrac-tele cel mai des î n t â l n i t e anul trecut au fost por obra sau s e r v i c i o , cu 7,3 mi-lioane, și e v e n t u a -les, cu pes-

te 7,7 milioane. Și cele de înlocuire (interinos), 1,58 milioane, depășesc numărul celor indefinidos.

Familiile au tot mai puţini bani cash Familiile din Spania aveau 72.940 de

milioane de euro cash la sfârșitul lunii septembrie 2015, conform unei statis-tici a conturilor cetățenilor, publicată săptămâna trecută de Banca Spaniei. Cifra arată că familiile au cei mai puțini bani lichizi din iunie 2005. Recuperarea economică, susținută de creșterea con-sumului, alături de stagnarea veniturilor familiilor explică scăderea sumelor cash, infl uențată și de folosirea tot mai frec-ventă a plăților telematice.

Deși încă se mai văd cicatricile puter-nicei crize economice prin care a trecut Spania, familiile cheltuiesc tot mai mult chiar dacă salariul lor crește extrem de puțin. Rezultatul? Economisirea se redu-ce, iar cetățenii au mai puțini bani lichizi. Ultima prezentare a datelor cu privire la conturile fi nanciare ale familiilor, pre-zentată săptămâna trecută de Banco de España, arată că familiile spaniole au cei

mai puțin bani cash de acum zece ani. Valoarea bancnotelor și monedelor pe care le-au avut cetățenii în septembrie anul trecut este cu 5,7% mai mică decât cea de la sfârșitul lui 2014. Este departe de cei 93.345 de milioane de euro cash pe care îi aveau în iunie 2012. În acea perioadă piețele fi nanciare criticau dur sistemul fi nanciar spaniol, fapt ce a făcut ca mulți spanioli să își retragă economi-ile. Reducerea numărului de bancnote și monede din casele spaniole a fost infl uențată și de dezvoltarea mijloacelor de plată telematică, cu facilități oferite de bănci la plata cu cardul sau dispozi-tive mobile.

Cifrele prezentate săptămâna trecută de organismul condus de Luis María Lin-de arată că bogăția fi nanciară netă a fa-miliilor spaniole a ajuns la 1.218.513 de milioane de auro, înregistrând o creștere de 0,97% față de același trimestru din

2014. Bogăția netă a familiilor se cal-culează prin diferența între activele fi -nanciare pe care le au (depozite și bani lichizi, acțiuni și participații la fonduri de investiții, asigurări și pensii, între altele) și datoriile lor (împrumuturi și alte derivate fi nanciare). Îmbunătățirea situației familiilor se datorează unei re-duceri a datoriilor lor, arată cifrele, con-form cărora familiile aveau 786.126 de milioane în împrumuturi, cea mai mare parte pe termen lung.

În termeni anuali, împrumuturile familiilor se reduc începând cu anul 2008. Statistica arată și că familiile din Spania au redus și sumele depozite în planuri de pensii și asigurări de viață. În septembrie 2015 acumulau 145.917 milioane în aceste instrumente de eco-nomisire, remarcându-se o scădere de 3,7% față de suma pe care o aveau la începutul anului trecut.

Începerea procesului Noos cu infanta Doña Cristina în banca acuzaților a redeschis unul dintre cele mari scandaluri ale Monarhiei spaniole. Tema acuzării infantei Cristina și a soțului ei, Iñaki Urdangarín, a fost una dintre cele mai scandaloase anul trecut. Este foarte grav dacă în

procesul început săptămâna trecută în Palma de Mallorca vor apărea noi date care să arate o mai mare implicare sau cunoaștere a faptelor ilegale de către alți membri ai Casei Regale, după cum a declarat fostul asociat al lui Iñaki Urdangarín, Diego Torres, în cartea despre Noos, publicată recent.

Prezența infantei Cristina în banca Audienței Provinciale, acuzată de deturnare de fonduri publice și delicte fi scale este o știre de prima pagină la nivel mondial.

Membrii Clubului Opinamos și-au spus părerea cu privire la infanta Cristina, oferindu-i între 0 și 10 puncte. Nu mai puțin de 53,5% i-au dat 0. Media generală a analizei nu este cu mult mai bună: 1,9.

Trei din patru spanioli cred că infanta Cristina este la fel de

vinovată ca și Iñaki

Cât costă pe oră să ai o mașină proprietate în Madrid? Să ai o mașină proprietate în Ma-

drid are un cost de conducere pe oră de peste 16 euro, conform unui studiu realizat de Avancar, o fi rmă subsidiară din rețeaua de mașini folosite în comun (carsharing) Zipcar.

După această analiză, în Madrid cifra este de 17,33 de euro, o sumă ce diferă de cele ale altor modele de mobilitate, precum cel al automobilului folosit în comun pe care îl are Avancar, care oferă o mașină pentru un preț începând cu 4 euro/oră, în acesta intrând și costul combustibilului.

În sector, cele mai recente sunt Car2-go, care oferă un smart electric pentru

un preț începând cu 0,19 cenți pe mi-nut și Bluemove, a cărui taxă este de doi euro pe oră.

În cadrul acestei analize, Avancar a chestionat 1.802 de șoferi din Madrid, Barcelona, Paris și Londra, cu automo-bile cu o valoare de peste 20.000 de euro. Rezultatul este că fi ecare cetățean din Barcelona cheltuiește cu mașina sa 3.284,67 de euro pe an, pe durata a 197,67 de ore cât conduce. În Madrid ajunge la 3.785,36 de euro pentru fi eca-re 218,4 ore pe care un șofer le petrece în mașină.

Conform Avancar, aceste cifre pe care le are costul de a avea o mașină

în proprietate sunt similare celor din restul Europei. În Paris un șofer plătește 3.583,18 euro pe an, în timp ce în Lon-dra costul este de 3.435,87 de euro pe an. În cadrul analizei șoferii au fost întrebați și cu privire la motivele pen-tru care își folosesc mașinile personale și nu transportul public. Madrilenilor și barcelonezii au răspuns că pentru co-moditate și fl exibilitate. Concluzia com-paniei a fost că aceștia plătesc mai mult pentru o oră de condus decât pentru a vedea premiera unui fi lm în 3D la ci-nema când au opțiuni de transport la îndemână mai ieftine, comode și care ocrotesc mediul înconjurător.

Institutul Cervantes a deschis programul de formare a profesorilor din 2016

Institutul Cervantes a publicat Programa de Formare a Profesorilor 2016, cu 32 de cursuri proprii ce se vor desfășura în perioada februarie-noiembrie anul acesta. Se fac înscrieri pentru șase dintre aceste cursuri: unul cu semiprezență, iar restul, pe internet. În a treia săptămână din februarie va în-cepe următoarea perioadă de înscriere pentru restul activităților de formare.

Sunt trei tipuri de cursuri: pentru inițiere, pentru cei care își încep cariera în predare; cursuri pentru aprofundare, adresate celor care au experiență și vor să își dezvolte cunoștințele de profe-sori; și cursuri pentru profesorii care vor să se specializeze și să își aprofundeze cunoștințele în diferite aspecte.

Cei care vor să își înceapă cariera ca profesori de spaniolă au la dispoziție 12

cursuri. Vor fi trei ediții ale cursului cu semiprezență de Formación inicial para profesores de ELE (de 140 de ore). Două dintre ele intră în Programa de formare a profesorilor a Institutului Cervantes 2016, iar al treilea se înscrie în progra-mul de formare desfășurat de Colegio de Doctores y Licenciados de Catalun-ya, instituție ce de anul trecut colabo-rează cu Departamentul de formare a profesorilor din Institutul Cervantes. În cadrul acestor trei cursuri participanții vor putea face practică timp de o săptă-mână în centrele Institutului Cervantes din alte țări și în centrele acreditate din Spania. Anul acesta vor fi și noi cursuri relaționate cu folosirea telefonului mo-bil și traducere și interpretare în aulă, cercetarea discursului și pentru reali-zarea designului atelierelor de formare.

Se va oferi și o nouă acreditare a tutori-lor de cursuri de spaniolă în linie (AVE Global) ale Institutului Cervantes.

De asemenea, programul oferă 49 de cursuri în colaborare cu alte instituții (mai ales universități spaniole), cât și patru cursuri adresate profesorilor din centre acreditate de Institutul Cervan-tes din Spania și profesorilor din Fede-ración de Escuelas de Español como Lengua Extranjera (FEDELE). Sunt 32 de instituții care colaborează cu Institutul Cervantes pentru desfășurarea a 40 de cursuri cu prezență în diferite municipii din Spania și America de Sud și 13, în linie.

În 2016 vor fi 3.425 de locuri în ca-drul a 85 de cursuri pentru profesori de limbă spaniolă, cu 3.648 de ore de formare.

7SOCIETATE 21.01 - 27.01.2016

Când ni se poate refuza reînnoirea permisului de conducere? Un bătrân de 90 de ani își poate

reînnoi permisul de conducere? Răs-punsul este da, pentru că nu există o limită de vârstă în normativa de circulație cu privire la conducerea unei mașini. Dar o persoană care nu are un picior? Răspunsul este și de data aceasta afi rmativ. Totuși, un bol-nav care recent a făcut chimioterapie nu va putea să își renoveze permisul de conducere. Același lucru i se va întâmpla unui pacient căruia în ulti-mele luni i s-a transplantat un rinichi sau i s-a pus o valvulă la inimă. Cum se explică în acest articol, normativa cu privire la conducere, polemică în unele aspecte, arată foarte clar ca-zurile în care unui cetățean nu i se reînnoiește carnetul de conducere.

De ce se refuză renovarea carne-

tului de conducere

La fi ecare zece ani, șoferii unui au-tomobil au obligația să își actualize-ze permisul dacă vor să continue să conducă. Acest termen se reduce la jumătate pentru cei care au împlinit 65 de ani și poate varia dacă șoferul suferă de o boală.

Un simplu test psiho-tehnic, o fotografi e recen-tă, un scurt control medi-cal și plata taxelor de Tra-fi c sunt sufi ciente pentru a avea din nou carnetul de conducere în regulă. Însă există un grup amplu de persoane cărora din dife-rite motive nu li se poate reînnoi permisul de conducere. Limi-tările sunt specifi cate în Real Decreto 818/2009 de pe 8 mai, unde apar bo-lile, tulburările sau defi ciențele care nu permit renovarea permisului de conducere.

Persoanele care au făcut chimio-

terapie trebuie să aștepte trei luni

pentru a-și putea reînnoi carnetul

Unele afecțiuni, precum orbirea, sau tulburările foarte grave ale siste-mului nervos central implică respin-gerea cererii de actualizare a carne-tului de conducere. Dar există cazuri în care persoanele nu își văd afectată capacitatea de a conduce și sunt sur-prinse când afl ă, chiar dacă sunt vin-decate, că o boală sau un tratament din trecut nu le permite să își renove-ze licența până ce nu trece o anumită perioadă, care uneori este de peste șase luni.

Boli ce nu permit renovarea car-

netului

Între motivele care duc la interzi-cerea reînnoirii carnetului de condu-cere sunt următoarele, întotdeauna cu privire la șoferii neprofesioniști, pentru că taximetriștilor, șoferilor de autobuz sau camion li se aplică și mai multe restricții.

Probleme cardiace. Este bine să

se consulte perioadele care trebuie să treacă până ce o persoană cu o suferință la inimă poate să își reno-veze carnetul. Șoferii care au suferit o aritmie care le-a provocat o pierdere a atenției ori o sincopă în ultimele șase luni nu vor putea să își prelun-

gească licența, cu excepția cazului în care prezintă un certifi cat de la cardi-olog.

De la un bypass trebuie să treacă o lună. Cei cărora li s-a implantat un defi brilator automatic vor trebui să aștepte șase luni.

Persoanele care au suferit un infarct acut de miocard sau au fost supuși unei intervenții chirurgicale pentru amplasarea unei proteze valvulare trebuie să lase să treacă trei luni până la reînnoirea carnetului de conduce-re. De asemenea, la fi ecare doi sau trei ani, în funcție de afecțiune, vor trebui să solicite o prelungire a per-misului.

Afecțiuni cerebrovasculare. Șase luni vor trebui să treacă până ce o persoană care a suferit un atac ische-mic își va putea aduce la zi permisul de conducere, cu excepția cazului în care, excepțional, un specialist certifi -că faptul că nu are sechele.

Afecțiuni hematologice. Nu își va putea reînnoi carnetul cel care a avut în ultimele trei luni o anemie, leucopenie sau trombopenie severă ori moderată, motiv pen-tru care va fi necesar să aștepte un trimestru pen-tru a solicita actualizarea permisului.

Boli mintale. În funcție de gravitatea bolii, i se poate nega prelungirea valabilității carnetului de conducere celui care sufe-

ră de anxietate, depresie, defi cit de atenție, psihoză, tulburare de per-sonalitate sau schizofrenie, dacă im-plică un risc pentru șofat. În aceeași situație sunt și persoanele care suferă de demență sau tulburări cognitive sau amnezice ce pot pune în pericol

siguranța rutieră. Diabet. Șoferii care au nevoie de un

tratament cu insulină trebuie să pre-zinte un certifi cat de la specialist, iar carnetul lor de conducere va fi valabil doar patru ani.

Cancer și chimioterapie. Persoanele cu cancer care au făcut chimioterapie nu își vor putea reînnoi carnetul de conducere înainte de trecerea a trei luni de la terminarea ultimului ciclu și vor avea nevoie și de un certifi cat favorabil de la specialist. Perioada de valabilitate a carnetului renovat va fi de trei ani.

Totuși, se face nici o referire la boli-le tratate prin radioterapie.

Epilepsie. Dacă se produce o criză convulsivă ori una ce duce la pier-derea cunoștinței, persoanele care suferă epilepsie trebuie să prezinte un certifi cat favorabil de la neurolog. Permisul va avea o valabilitate de doi ani și de cinci în cazul în care nu a avut loc nici o criză în ultimii trei ani.

Transplant. Legea vorbește într-un mod specifi c de transplantul renal. Receptorii își vor putea renova carne-tul de conducere doar „după trecerea a peste șase luni de evoluție fără pro-bleme derivate din transplant, cu un certifi cat favorabil de la nefrolog”.

Pentru alte tipuri de transplant ce nu sunt menționate explicit, textul legii semnalează că nu trebuie să se prelungească permisul nimănui a că-rui boală „poate implica o incapacita-te funcțională care să pună în pericol siguranța rutieră când această per-soană conduce, cu excepția cazului în care persoana interesată prezintă un certifi cat medical favorabil”.

Boli respiratorii. Sunt multe afecțiuni respiratorii care restrâng prelungirea permisului de conducere. Nu vor pu-tea să îl renoveze, între alte cazuri, cei

care suferă dispnee permanentă în repaus sau la efort ușor.

Vertijuri. Pentru a putea actualiza carnetul, șoferii nu trebuie să sufe-re alterări ale echilibrului (vertijuri, instabilitate, amețeli) permanente, evolutive sau intense.

Probleme oftalmologice. Și la acest punct sunt multe afecțiuni care im-plică respingerea prelungirii permi-sului de conducere. Sunt relaționate cu acuitatea vizuală, alterările capacității de contrast sau viziunea monoculară.

Consumul de medicamente. Nu se permite renovarea permisului persoanelor care consumă în mod obișnuit medicamente care au efec-te adverse grave în capacitatea de a conduce.

Alcoolism. Persoanele care abu-zează de alcool sau au dependențe ori tulburări provocate de această substanță nu își pot renova carne-tul. Totuși, dacă această problemă a fost cu un anumit timp în urmă, iar abuzul sau dependența de alcool a dispărut, se va putea prelungi licența întotdeauna când nu s-au produs se-chele ireversibile care implică un risc pentru siguranța rutieră. Pentru a se garanta acest lucru trebuie să se pre-zinte un certifi cat favorabil de la un psiholog sau un psihiatru.

Consumul de droguri. Ceva ase-mănător se întâmplă cu persoanele care prezintă probleme relaționate cu consumul de droguri (abuz, dependență, demență, tulburări psi-hotice). Neexistând condițiile fi zice necesare pentru condus, li se va re-fuza renovarea carnetului. La fel ca și în cazul alcoolismului, după trecerea unei perioade și cu certifi cate medi-cale favorabile, se va putea actualiza licența.

Vorbiți cu soția, prietena, amanta pe internet în timp ce sunteți la muncă? Aveți mare grija ce ziceți, pentru că angajatorul are tot dreptul să citească aceste conversații. O spune chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a luat recent o decizie în acest sens, chiar în urma unei plângeri a unui inginer român. Domnul Bărbulescu s-a angajat în departamentul de vânzări al unei companii din București. La cererea angajatorului, el a creat un cont pe Yahoo Messenger pentru a răspunde întrebărilor clienților. Surpriză, însă! Peste ceva vreme, compania l-a anunțat că este concediat. Motivația: timp de o săptămână i-a fost monitorizată activitatea pe acel cont și s-a constatat că îl folosește și în scop personal.Argumentul angajatorului: Regulamentul de ordine interioară prevedea că este strict interzisă folosirea calculatoarelor, fotocopiatoarelor sau faxurilor în scopuri personale. Ce vorbea domnul Bărbulescu în scop personal? Doar el și angajatorul știu cu exactitate (probabil că și instanța căreia i s-a adresat ulterior), dar este cert faptul că i-au fost prezentate 45 de pagini cu conversațiile avute, inclusiv mesajele schimbat cu logodnica sa despre sex și sănătatea

personală. Revoltat, personajul nostru a mers în instanță, pe motiv că i-a fost violată viața privată și corespondența. Instanța, însă, i-a respins acțiunea, motivând că angajatorul a respectat procedura de concediere prevăzută în Codul Muncii. A urmat un recurs la Curtea de Apel, care a fost și el respins. Astfel s-a ajuns la CEDO. Aici, decizia a fost, cu 6 voturi la 1, că nu a existat o încălcare a vieții private.Este legal ca angajatorul să monitorizeze activitatea angajaților? Atâta timp cât suntem în timpul programului de lucru, răspunsul este

da! Mai ales dacă echipamentele folosite sunt cele puse la dispoziție de angajator. „Instanța din România a procedat corect respingând acțiunea salariatului deoarece angajatorul, pe lângă faptul că a respectat procedura de concediere, mai avea și reglementat în Regulamentul intern interdicția utilizării, în scop personal, a echipamentelor puse la dispoziție salariaților. Astfel, concedierea nu are la bază încălcarea drepturilor vieții private, ci nerespectarea dispozițiilor Regulamentului intern al unității”, a explicat Gabriela Diță, expert în

Decizie CEDO: Angajatorii pot supraveghea conversaţiile salariaţilor pe internetlegislația muncii în cadrul companiei Rentrop&Straton.Așadar, mare atenție cu cine și

ce vorbiți la serviciu, în timpul programului. Nu știți niciodată cine ar putea citi sau asculta.

148 ACTUALITATE 21.01 - 27.01.2016

Deputatul Aurelian Mihai vrea să lupte pentru dreptul

la dublă cetăţenie și pentru a se putea plăti retroactiv

anii de vechime în muncă Deputatul pentru diaspora Aureli-

an Mihai face o nouă vizită de lucru în Spania, în perioada 15-24 ianuarie.

Între alte activități, a participat la un eveniment organizat de Institu-tul Cultural Român de la Madrid cu ocazia Zilei Culturii Române, a avut întâlniri cu compatrioți la parohia or-todoxă recent înfi ințată în Colmenar

Viejo, din Guadalix de la Sierra, Soto del Real, de la o biserică penticostală și de la una adventistă din Madrid.

Deputatul le-a transmis compatrioților cu care nu a putut să se întâlnească și care doresc să-i sem-naleze diverse probleme că pot să îi scrie pe adresa de e-mail deputat.diaspora@gmail.com.

Parlamentarul a spus că în nor-mativa cu privire la votul prin corespondență „sunt anumite pro-bleme care trebuie corectate”.

„Cel mai important lucru pe care mi l-au adresat românii de prezența în Spania este legat de dialogul pe care trebuie să-l avem în continuare autoritățile române cu cele spani-ole în virtutea obținerii pe viitor a dreptului de dublă cetățenie. Este una dintre primele probleme care îi preocupă pe românii care doresc să rămână în Spania pe termen lung”, a declarat deputatul Aurelian Mihai pentru săptămânalul nostru.

Acesta a anunțat și că se lucrează la înfi ințarea a trei noi consulate în Spania: în Las Palmas de Gran Cana-ria, Palma de Mallorca și Santiago de

Compostela. Aurelian Mihai a anunțat că va can-

dida pentru obținerea unui nou man-dat, „dar eu cred că lista este deschisă și altor români din diasporă, pentru că prezența importantă în Parlamen-tul României este legată, mai ales în cazul diasporei, de oameni care cu-nosc viața în diaspora”. „Cred că este

necesară participarea în cadrul alege-rilor legislative din acest an a cât mai multor români care au experiența diasporei. Cât mai puțin București în chestiunile diasporei și mai mul-tă diaspora în chestiunile legate de România, este cu atât mai benefi c. Nu vreau să jignesc pe nimeni sau să adresez un atac indirect, ba, mai mult decât atât, chiar și partidul din care fac parte agreează un astfel de lucru. Sper ca și alte partide să înțeleagă că diaspora trebuie să fi e prezentă în politica de la București”, a declarat.

Deputatul Aurelian Mihai a spus că dorește înfi ințarea Ministerului Di-asporei. „Este o chestiune pe care am adresat-o de mai multe ori”.

În ceea ce privește reducerea taxe-lor consulare, a zis că va continua de-mersurile în această privință, „pentru că sunt încă nemulțumit de anumite aspecte”. „Eliminarea taxei pentru înscrierea certifi catelor de naștere spaniole la Consulat, în termen de 6 luni de la înregistrarea nașterii la autoritățile spaniole, a lăsat în buzu-narele românilor din afara țării peste trei milioane de euro, bani pe care nu

i-au mai dat statului român, bani care le-au rămas pentru copiii lor, pentru tot ceea ce își doresc”.

„Voi milita până la sfârșitul actu-alului mandat și acolo unde mă voi afl a (niciodată nu voi uita începu-turile din viața mea ca a oricărui alt emigrant), nu voi uita faptul că mulți români doresc să se întoarcă acasă, chiar dacă tendința este de a mai ră-mâne în străinătate”, a spus Aurelian Mihai. „Voi aduce în atenția colegilor parlamentari ideea de a putea plăti retroactiv anii de vechime, pentru ca oamenii să aibă o posibilitate de a avea o pensie. De exemplu, eu am lucrat trei ani și jumătate ilegal în Spania, cred că acei ani nu pot să-i mai recuperez niciodată, deși am lucrat, dar voi căuta să aduc această posibilitate românilor din afara țării printr-un viitor act normativ pe care îl voi prezenta chiar la începutul sesi-unii parlamentare, de a putea să plă-tească retroactiv vechimea în muncă. Sunt români care au muncit, patronii n-au vrut să-i înscrie la Asigurările So-ciale, și s-au trezit după mulți ani de lucru că nu pot benefi cia de drepturi sociale, și ar fi dorit să contribuie. De aceea vreau ca țara noastră să le dea măcar posibilitatea să-și plătească retroactiv acei ani. Cred că ar fi un benefi ciu pentru toți, inclusiv pentru bugetul statului”.

Aurelian Mihai a declarat că a so-licitat ca statul român să modifi ce cărțile de identitate, „cu un format la jumătate față de cel existent și care să conțină elemente de siguranță precum data nașterii și semnătura, pentru că lipsa acestora creează pro-bleme multor români”. Deputatul Au-relian Mihai a amintit și de fondurile europene pe care le pot accesa româ-nii, „sunt miliarde de euro care, din incompetența guvernelor anterioare, n-au putut fi accesate de statul nos-tru, ceea ce înseamnă ani prelungiți în agonie și sărăcie”. „Românii din di-aspora, cu puținele lor economii, cu multa lor experiență, ajutați de statul român, informați la timp, să poată accesa fonduri europene pentru a-și dezvolta afaceri în România, ca si aibă o opțiune în plus ca să se întoar-că acasă cu anumite speranțe”.

La Fitur se așteaptă

200.000 de vizitatori Târgul Internațional de Turism Fitur și-a deschis porțile pe 20 ianuarie într-un climat

de optimism. Cu peste 68 de milioane de vizitatori în 2015, activitatea din turism a fost unul dintre elementele ce au contribuit decisiv la recuperarea economică a Spaniei, re-prezentând 11% din PIB-ul spaniol și 13% din veniturile din Andalucía, comunitatea au-tonomă invitată ca asociat principal la ediția de anul acesta. Prin aceste premise, organi-zatorii consideră că anul acesta la Fitur vor veni peste 200.000 de profesioniști, 9.500 de fi rme și 165 de reprezentanțe din toată lumea.

Ediția actuală, a 36-a, se organizează cu o săptămână mai înainte decât cele anterioa-re, de pe 20 pe 24 ianuarie.

Prezență deja obișnuită la Târgul Internaţional de Turism Fitur, România a oferit la ediția de anul trecut degustări de vinuri și produse românești, ouăle încondeiate.

Anul acesta standul țării noastre va fi în pavilionul 4 – 4C03. Iubitorii de turism pot vizita FITUR pe 23 ianuarie, de la ora 10 la 20. Duminică, 24 ianu-

arie, o pot face de la 10 la 18. Zilele de 20, 21 și 22 ianuarie sunt rezervate profesioniștilor din domeniul turismului.

Românii din străinătate vor putea obţine

mai rapid certifi catele de cazier judiciar

Guvernul a aprobat, pe 19 ianuarie, o ordonanță potrivit căreia cetățenii români afl ați în străinătate vor putea obține, într-o perioadă de timp mai scurtă și parcurgând o pro-cedură mai simplă, documente cu valoarea juridică a unui certifi cat de cazier judiciar. Cetățenii români afl ați în străinătate vor avea la dispoziție o procedură informatizată de obținere a cazierului judiciar, ca parte a Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC), informează Guvernul. Potrivit acestuia, SIMISC face parte din amplul proces de informatizare și modernizare a prestării tuturor serviciilor consulare demarat de MAE, prin crearea unei platforme electronice integra-te, cunoscuta sub denumirea E-cons, ce integrează mai multe sisteme informatice care deservesc domeniul consular.

În ceea ce privește simplifi carea procedurilor privind cazierul judiciar, la propunerea MAE și a MAI, Guvernul a adoptat marți modifi carea și completarea Legii nr.290/2004 pri-vind cazierul judiciar. Potrivit noilor reglementari, misiunile diplomatice și ofi ciile consu-lare ale României în străinătate vor avea competența să elibereze adeverințe cu valoarea juridică a unor certifi cate de cazier judiciar, pe baza verifi cărilor efectuate în evidentele autorităților române competente. Aceste adeverințe se vor elibera în maximum 10 zile de la data solicitării, vor fi valabile 6 luni de la data eliberării (perioadă identică cu cea a certifi catelor de cazier judiciar eliberate în țară) și se vor utiliza exclusiv în străinătate. Reglementările adoptate marți reprezintă primul pas pentru facilitarea obținerii simpli-fi cate a cazierului judiciar de către cetățenii români din străinătate. Operaționalizarea procedurii necesită ulterior parcurgerea a încă două proceduri.

La nivelul MAE, procedura informatizată de obținere a cazierului judiciar va deveni accesibilă după operaționalizarea SIMISC.

Reţea mafi otă ce exploata

muncitori agricoli de origine română

în Spania, anihilată de poliţie Poliţia spaniolă a anihilat, la Sevilla, o reţea mafi otă care exploata muncitori agricoli de

origine română, relatează Euronews.Românii erau trimiși în Andalucía, unde erau obligaţi să muncească la ferme fără să fi e

plătiţi vreodată, potrivit postului paneuropean.Ei erau cazaţi în clădiri abandonate.Șeful reţelei era un român. El a fost încarcerat împreună cu alţi patru complici.Arestările au fost operate în urma unei plângeri depuse de către unul dintre munci-

tori.În afară de cele cinci persoane arestate la Sevilla, poliţia a procedat la percheziţii și a

identifi cat-o pe administratoarea unei fi rme care era însărcinată să negocieze cu agri-cultorii contracte de muncă. În unele cazuri era vorba despre simple acorduri verbale.

IMPORTANT 21.01 - 27.01.2016 9

Sandra Pralong, consilier de stat pentru relația cu românii din afara granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale a realizat o primă vi-zită de lucru în Spania în perioada 14-18 ianuarie. Cu această ocazie, consilierul Președintelui României s-a întâlnit la Madrid cu directorul general pentru Imigrație din cadrul Comunității Madrid, Pablo Gómez-Tavira, cu care a discutat despre politicile de integrare, precum și despre oportunitățile de colabora-re între administrațiile celor două țări. De asemenea, consilierul de stat Sandra Pralong s-a reunit cu reprezentanți ai mediului asociativ care au răspuns invitației lansate de Ambasadă, precum și cu condu-cerea Secției Consulare Madrid și a reprezentanței Institutului Cultural Român în capitala spaniolă, pentru a aborda proiectele derulate în fa-voarea comunității.

Cu ocazia vizitei în Spania, San-dra Pralong a vizitat și Comunita-

tea Valenciană, participând la eve-nimentul de marcare a Zilei Culturii Naționale organizat de asociația

ARIPI la Universitatea din Alicante. Vizita a continuat în regiunea

Murcia, unde a avut loc o întâlnire cu reprezentanții mediu-lui asociativ la sediul consulatului onorifi c al României, precum și în Almería, ocazie cu care consilierul de stat a participat la Serata Eminescu, organizată de viceconsulatul ro-mân din localitate.

„A fost o vizită in-spirată pentru că este o comunitate bine integrată, frumoasă, cu oameni absolut minunați, pe care îi admir pentru că și-au făcut un loc în Spania cu forțe proprii, că au demonstrat spirit antreprenorial și că s-au integrat foarte

bine și sunt apreciați de autorități”, a declarat consilierul de stat San-dra Pralong la întâlnirea pe care a

avut-o la sediul Ambasadei noastre de la Madrid cu reprezentanți ai presei de limba română.

Între problemele pe care le-au ri-dicat compatrioții, „sunt îndeosebi cele legate de păstrarea identității culturale și a limbii române”. „Pro-gramul LCCR este foarte prețios pentru ei, dar profesorii mi-au spus că fac eforturi foarte mari să con-vingă părinții ca fi ii lor să participe la cursurile de limbă română”, a de-clarat.

O altă problemă cu care se con-fruntă românii din Spania este „ne-respectarea drepturilor de muncă”. „Au posibilitatea să se adreseze consilierului Ambasadei de la Mi-nisterul Muncii”, a amintit. „Sunt zece avocați români în Spania și am înțeles că fi ecare dintre ei oferă și asistență gratuită pentru cazurile sociale”, a adăugat.

Sandra Pralong a spus că a simțit că o preocupare pe care o au foarte mulți dintre noi este „de a demon-

stra că românii sunt valoroși, că adaugă valoare prin acțiunile pe care le întreprind”.

La o întrebare cu privire la ce poa-te face țara noastră pentru român-cele exploatate sexual în străinăta-te, consilierul de stat pentru relația cu românii din afara granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale a răspuns că „deși Președinția nu are atribute executive, are doar pârghiile de a media între puteri, sunt determinată să iau problema și să o duc la București, să găsim o strategie și să benefi ciem de know-how-ul celor destul de multe asociații care fac programe de suc-ces în privința aceasta în România”.

La conferința de presă s-a discu-tat și despre cum vor fi informați românii din Spania cu privire la votul prin corespondență. „Se va face un turneu pentru a se explica comunităților ceea ce trebuie să facă pentru a se înscrie. Se va fo-losi și tehnologia”, a spus Sandra Pralong. „Mulți cetățeni trebuie să fie ajutați mai mult, impulsionați mai mult să își înscrie numele în registru”, a adăugat secretarul de stat.

La o altă întrebare cu privire la „ce face președintele Klaus Iohan-nis pentru noi, românii de aici”, San-dra Pralong a declarat că „plecăm de la trei observații. Una este că ro-mânii din străinătate au o expertiză prin însuși faptul că trăiesc departe de casă, niște cunoștințe, niște con-tacte pe care nu le-ar fi avut neapă-rat dacă ar fi rămas în țară. A doua observație este că încă sunt prea

Sandra Pralong, consilier de stat pentru relaţia cu românii din afara graniţelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale: Se caută fonduri pentru crearea unui atlas al diasporei

puțini cei care își doresc să vină imediat. A treia observație este că ei sunt conectați fizic, se comuni-că relativ ușor cu ei prin internet. Plecând de la aceste observații fa-cem următorii pași: Creăm rețele de expertiză pe bresle, încercăm să îi adunăm: doctorii din Spania cu cei din Franţa, Irlanda, Româ-nia, cu Ministerul Sănătăţii, pen-tru ca expertiza pe care o au să și-o poată transfera unul altuia, să facă proiecte împreună și să transfere instituțiilor statului ro-mân din expertiza lor despre cum funcționează sistemele din state-le lor gazdă. Încurajăm românii din comunitate, fie individual, fie prin asociații, să mobilizeze resurse locale, să dezvolte spirit antreprenorial, să nu depindă în exclusivitate de fondurile dispo-nibile de la statul român, ci să aibă cunoștințe de project mana-gement, să utilizăm tehnologia pentru a le face disponibile astfel de cursuri. E o arhitectură întrea-gă prin care dorim să-i ajutăm în așa fel încât nu să le dăm «pește» de la București, ci să-i sprijinim să învețe să «pescuiască» singuri. Există resurse lor de creativitate și de bunăvoință. În plus, sunt și resurse locale, poate mai ușor ac-cesibile decât cele de la București și mai mari”.

Consilierul prezidenţial a anun-ţat că se caută fonduri pentru o serie de studii despre comunită-ţile românești din străinătate și pentru crearea unui atlas al diaspo-rei pe modelul atlasului realizat de o româncă din Franța care a realizat un program informatic care arată grafi c conexiunile între site-urile și prezența on-line a românilor. „Se vede clar că țările prospere și care benefi ciază de sprijinul diasporei au comunități în afara granițelor extrem de sudate și de conectate, pe când țările mai sărace și care nu exploatează sufi cient expertiza di-asporei sunt și cele unde diaspora este foarte împrăștiată și fără co-nexiuni”.

„Am discutat cu ministrul educației și cu ministrul Stoenescu să sporim numărul de burse și de studii de doctorat pentru studierea diasporei. Ca să avem politici baza-te pe dovezi trebuie să cunoaștem diaspora mult mai bine”, a adăugat Sandra Pralong.

10 ÎN ROMÂNIA 21.01 - 27.01.2016

Doi din zece români vor să cumpere o locuinţă, aproape 40% fi ind la prima achiziţie

Doi din zece români vor să cumpere o locuinţă, aproape 40% fi ind la prima achi-ziţie de acest fel, în timp ce 41% au deja o locuinţă dar ar dori să se mute, iar re-stul intenţionează să cumpere cu scopul de a închiria proprietatea, potrivit unui studiu.

Potenţialul pieţei rezidenţiale autohto-ne, refl ectat concret în cererea de locuin-

ţe, s-a intensifi cat în 2015 comparativ cu anul precedent. Astfel, 40,1% dintre cei chestionaţi au declarat că au o nevoie imobiliară activă, în creștere cu 4,2 punc-te procentuale faţă de nivelul consemnat în 2014 (respectiv 35,9%). Avansul a fost generat aproape exclusiv de creșterea interesului pentru achiziţia de proprietăţi imobiliare, în vreme ce segmentul de în-

chirieri a rămas relativ stabil, relevă un studiu de piaţă realizat de Imobiliare.ro.

Cercetarea a fost derulată în perioada 12 noiembrie-10 decembrie 2015 și a avut în vedere un eșantion reprezentativ al populaţiei utilizatorilor de internet din România, cu vârste de peste 18 ani, din judeţele București-Ilfov, Timiș, Cluj, Bra-șov, Iași și Constanţa.

„Faţă de anii trecuţi, crește ponderea celor care au o nevoie imobiliară imedi-ată și a căror așteptare este să își soluţi-oneze această nevoie în mai puţin de o lună. Aproape 41% dintre cei interesaţi să cumpere deţin deja o locuinţă. Preţul rămâne cel mai important criteriu de ale-gere a proprietăţii, în timp ce vechimea imobilului contează pentru 21,4% dintre respondenţi. Mediul on-line își consoli-dează rolul ca sursă principală de infor-mare, chiar dacă reţelele sociale nu capi-talizează deocamdată la acest capitol”, a declarat directorul general Imobiliare.ro, Adrian Erimescu.

Dintre cei care au o nevoie imobiliară

activă, mai mult de jumătate, respectiv 55,2%, își doresc să cumpere o locuinţă, în timp ce o pondere de 23,2% au nevo-ie să vândă. Pe de altă parte, 11% dintre respondenţi vor să dea o proprietate în chirie, restul de 10,6% fi ind interesaţi să ia în chirie.

În ceea ce privește timpul alocat pen-tru încheierea unei tranzacţii, majoritatea celor intervievaţi (43,5%) așteaptă să-și rezolve problema imobiliară într-un inter-val mai mare de șase luni; la polul opus, 19,7% dintre aceștia au o nevoie imobilia-ră urgentă, pe care sunt nevoiţi să o înde-plinească în mai puţin de o lună. Faţă de anul 2014, se constată o ușoară creștere a nevoilor imobiliare urgente, de la o cotă de 15,4%, la 19,7%.

Dintre potenţialii cumpărători, 38,3% s-ar afl a la achiziţia primei lor locuinţe, în timp ce 40,7% au deja o casă, dar își doresc una nouă. Nu în ultimul rând, re-stul de 21% ar vrea să cumpere un imobil pentru a-l închiria. Cât despre modalita-tea de plată, o pondere importantă, de

aproape 40% dintre respondenţii din această categorie, intenţionează să facă plata cash pentru imobilul vizat, în timp ce aproximativ 60% declară că vor con-tracta un credit bancar.

În locuinţele ce urmează a fi achiziţi-onate vor locui cu precădere cupluri sau familii tinere, formate din două (46,5% din cazuri) sau trei persoane (26,6%). Astfel, doar 11,8% dintre cei intervievaţi urmează să locuiască singuri în imobilul cumpărat, iar 10,5% au patru sau mai mulţi membri în familie. În 4,6% dintre noile locuinţe nu va locui nimeni.

În ceea ce privește principalele criterii luate în calcul la achiziţia unei locuinţe, preţul este factorul cu cea mai mare gre-utate în ochii potenţialilor cumpărători, fi ind luat în calcul de 76,9% dintre aceș-tia; pe locul al doilea se situează zona, cu o pondere de 53,7%, urmată de confortul imobilului (36,6%), de apropierea de uti-lităţi (33,7%) și de vechimea imobilului (21,4%).

Bucureștiul nu mai are fabrici cu o mie

de angajaţiRând pe rând, fabricile din București au

fost fi e închise, fi e transformate în birouri ale unor companii multinaționale, blocuri de locuințe sau centre comerciale. Așa se face că în prezent în București nu mai exis-ta nici o fabrică în care să lucreze măcar o mie de oameni.

Aceste date sunt demonstrate de o analiza întocmită de Ziarul Financiar pe baza informațiilor furnizate de Registrul Comerțului în ce îi privește pe cei mai mari 500 de angajatori din Capitală.

O singură fabrică mai are astăzi 921 de angajați, cele mai multe astfel de unități fi -ind închise sau având în prezent o destinație schimbată. Cert este că majoritatea fabri-cilor mari din București nici măcar nu mai există, cele mai multe fi ind demolate:

„Din estul orașului, de la Faur și Repu-blica, unde zeci de mii de angajați făceau material rulant și țevi, pâna în vest, pe malul Dâmboviței, la Semănătoarea, și din sud, de pe platforma IMGB, și până pe platforma industrială Pipera din nordul Capitalei, ma-joritatea fabricilor au fost demolate, astfel că unitățile de producție cu cei mai mulți angajați sunt în prezent Romaero (921 de salariați), Vulcan (832 de salariați) și General Turbo (773 de salariați)”, conform Zf.ro.

O altă variantă a fost cea prin care unele fabrici au fost mutate la periferia orașului. Investitorii străini sunt printre cei care au cumpărat unele dintre cele mai mari te-renuri, un exemplu fi ind reprezentat de proprietatea pe care înainte se afl a fabrica Timpuri Noi, conform sursei de mai sus:

„Prea puține din fabricile care au fost demolate pentru a face loc unor proiec-te imobiliare au fost mutate la marginea orașului, una dintre puținele excepții fi -ind fabrica Timpuri Noi, al cărei teren din București a fost cumpărat de miliardarul suedez Ingvar Kamprad, proprietarul IKEA. Acționari Timpuri Noi au mutat fa-brica în Jilava, dar de la 2.700 de angajați, câți erau în anii ”90, fabrica de motoa-re și turbine a ajuns anul trecut la 86 de angajați”.

Chiar și fabricile care au rezistat boom-ului imobiliar de după anii ”90 au intrat în faliment ori s-au închis în ultimii ani. Cei mai mulți angajați au trebuit să se reori-enteze, iar industria comerțului a devenit una dintre cele mai mari ramuri.

O serie Discovery despre fondatorii brandului Harley-Davidson va fi

fi lmată în România O serie Discovery care spune povestea fondatorilor brandului Harley-Davidson va fi

fi lmată în România, timp de trei luni, începând cu jumătatea lunii martie, a declarat, pe 15 ianuarie, pentru Agerpres, reprezentantul Castel Film, Bogdan Moncea.

Pentru moment, proiectul acestui serial este „în pregătire”. Filmările vor avea loc, potri-vit lui Moncea, atât în studiourile Castel Film, cât și în zonele limitrofe ale Bucureștiului.

Seria produsă de Discovery spune povestea a doi tineri de 19 ani din Milwaukee, care au început să construiască motociclete în spatele caselor lor, din pasiune, și care au ajuns să fondeze, în 1903, legendarul brand și imperiu numit Harley-Davidson.

Potrivit publicației de specialitate Variety.com, din distribuția seriei fac parte, între alții, Michiel Huisman, Robert Aramayo (Game of Thrones) și Bug Hall (The Little Rascals).

Michiel Huisman va juca rolul lui Walter Davidson, iar Robert Aramayo pe cel al lui William (Bill) Harley. Bug Hall va juca rolul lui Arthur Davidson.

Conform Variety, seria va fi prezentată publicului în trei epi-soade.

Localitatea Roşia Montană, clasată ca sit în categoria A Localitatea Roșia Montană, pe o rază de

2 kilometri, a fost clasată ca sit în categoria A, în noua Listă a Monumentelor Istorice, a anunţat, pe 16 ianuarie, ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Face-book.

„Noua zonă de protecţie a sitului arheo-logic de la Roșia Montană, în urma clasării întregii localităţii Roșia Montană pe o rază

de 2 km ca sit în categoria A”, este anunţul făcut de ministrul Alexandrescu pe pagina sa de Facebok, care este însoţit și de o hartă a ariei.

În urmă cu o săptămână, Vlad Alexan-drescu l-a asigurat pe istoricul Ioan Piso că situaţia sitului de la Roșia Montană se afl ă în atenţia sa din momentul în care a preluat conducerea ministerului și a menţionat că

experienţa istoricului în această problemă va fi de un mare ajutor pentru a găsi cele mai bune soluţii de protejare a patrimo-niului din această localitate.

„Doresc să vă spun că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Mo-numentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Ofi cial, prin care întrea-

ga localitate Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A”, a mai scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Vlad Alexandrescu a anunţat în presă, la începutul acestei săptămâni, că Ministerul Culturii a sesizat Direcţia Naţio-nală Anticorupţie (DNA) cu privire la Roșia Montană și la alte monumente, sesizând mai multe nereguli.

11ÎN ROMÂNIA 21.01 - 27.01.2016

Ministrul de fi nanţe, Anca Dragu: Economia României arată bine

România are în vedere emiterea de eurobonduri „mai devreme” decât „mai târziu”, acestea fi ind emise preponde-rent în euro, a spus marți dimineață mi-nistrul român de fi nanțe, Anca Dragu, în cadrul conferinței Euromoney care s-a desfășurat la Viena. Maturitățile vor fi atât foarte scurte cât și foarte lungi, a adăugat Dragu, care a vorbit despre economia României și planurile pe 2016 unei săli pline de șefi de bănci, economiști-șefi , analiști economici, a informat HotNews.

Cifrele macroeconomice ale Români-ei arată bine și cred că mulți miniștri de fi nanțe din alte țări ne invidiază pentru poziția pe care o avem, a mai spus Anca Dragu în deschiderea speech-ului său. „Vedem o creștere economică de 4,1 % în acest an, peste media de creștere a UE, în linie cu estimările organismelor

internaționale. Dacă înainte creșterea era generată de exporturi, acum discu-tăm de o creștere condusă de trei fac-tori: exporturi, consum și investiții”, le-a mai spus Dragu, investitorilor.

Ea a mai amintit principalele măsuri de relaxare fi scală din noul Cod Fiscal, punând accentul pe reducerea de TVA și pe impozitarea redusă a dividen-delor, adăugând că toate măsurile au primit un răspuns favorabil din partea mediului de afaceri român.

Ministrul fi nanțelor s-a declarat con-vinsă că România se va încadra în ținta de defi cit asumată pentru 2016 (2,8% în varianta cash), precizând că venituri-le bugetare au fost estimate cu foarte mare prudență. „Riscurile sunt foarte reduse pentru că la capitolul venituri nu am luat, de pildă, deloc în calculul estimat îmbunătățirea colectării din

partea ANAF”, a explicat Dragu.Ea a mai abordat și aspectele legate

de sectorul bancar, pe care l-a catalo-gat ca fi ind „bine capitalizat și solid”, exprimându-și speranța că în 2016 băn-cile românești ar putea fi pe profi t.

Cu privire la riscurile unei posibile încetiniri a creșterii economice, Dragu a spus că acestea ar putea proveni din motive externe. Dacă UE își încetinește ritmul de creștere, iar cererile de export ale României scad, e posibil să aibă im-pact și asupra economiei României. Dar și în această ipoteză, cererea internă ar putea fi sufi cient de solidă pentru a prelua scăderea cererii externe”, a opi-nat Anca Dragu.

Evenimentul Euromoney a reunit președinți de bănci, analiști, economiști și ofi ciali guvernamentali din țările Europei Centrale și de Est. Discuțiile

au abordat sectorul fi nan-ciar și au inclus dezba-teri despre perspectivele economice ale regiunii, tendințele din sistemele bancare ale țărilor ECE, potențialul de dezvoltare al piețelor de capital și po-liticile de fi nanțare ale gu-vernelor din regiune.

De asemenea, au fost organizate mese rotunde pentru a analiza evoluțiile și problemele fi ecărei eco-nomii în parte.

Din partea României au fost prezenți la eveniment în calitate de speakeri ministrul fi nanțelor, Anca Dragu; Liviu Voinea, viceguvernator BNR; Ștefan Nanu, directorul Trezoreri-ei; Lucian Anghel, președintele Bursei

de Valori; Teofi l Mureșan, președinte Electrogrup SA. De asemenea, în afa-ra acestora, s-au mai deplasat la Viena numeroși oameni de afaceri români și ofi ciali ai unor instituții de stat.

Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă de modifi care a legii astfel în-cât demnitarii acuzaţi de plagiat nu vor mai fi verifi caţi de Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Edu-caţiei, cazurile lor urmând să fi e anali-zate, la fel ca toate tezele de doctorat, de universităţi.

Ordonanţa de urgenţă pentru mo-difi carea Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea știinţifi că, dez-voltarea tehnologică și inovare pre-vede abrogarea articolelor prin care demnitarii erau exceptaţi de la normele generale ale legii. De asemenea, minis-trul Educaţiei Adrian Curaj a precizat că doar universităţile vor putea retrage ti-tlul de doctor în cazul demnitarilor care au plagiat. „Am modifi cat două articole, acela care stabilea că sunt două cate-gorii de deţinători de titluri de docto-rat - am anulat acest articol - și în doilea articol, articolul 14, acolo unde sunt re-

Cazurile de plagiat ale demnitarilor, analizate de universităţi

Palatul Parlamentului poate fi vizitat virtual,

pe Google Cultural InstitutePalatul Parlamentului, una dintre cele mai mari clădiri din lume, poate fi explorat vir-

tual, începând din 21 ianuarie, pe platforma Google Cultural Institute, de către orice persoană din lume care dispune de o conexiune la internet.

Lansarea turului virtual al sălilor Palatului Parlamentului și al Muzeului Parlamentului pe platforma Google Cultural Institute a avut loc, pe 21 ianuarie, la Sala Nicolae Iorga din acest edifi ciu. La acest eveniment, care a fost organizat de Camera Deputaţilor și Google România, au participat Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaţilor, și Dan Bulucea, Country Director Google România. Printre invitaţii la eveniment s-au numărat reprezentanţi ai Președinţiei, Guvernului, Parlamentului și mediului de afaceri.

Google Cultural Institute este o platformă on-line lansată în 2011, care prezintă ex-poziţii ale marilor evenimente ale secolului al XX-lea, printre care teme referitoare la Holocaust și la Nelson Mandela, dar și colecţii de artă și exponate din mari muzee ale lumii. Google a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în București, echipa din România fi ind coordonată de Dan Bulucea.

Clădirea Palatului Parlamentului, numită și Casa Poporului, se afl ă situată în partea centrală a Bucureștiului și are o suprafaţă desfășurată pe 330.000 de metri pătraţi, potri-vit site-ului casapoporului.ro.

Clădirea este înscrisă în Cartea Recordurilor la capitolul Clădiri Administrative, pe lo-cul al doilea în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 metri cubi ai săi, pe locul al treilea în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Construcţia depășește cu 2% volumul piramidei lui Keops din Egipt.

Casa Poporului a fost construită în cadrul proiectului București, început în anul 1978, ca o replică a orașului-stat Phenian din Coreea de Nord. După cutremurul din 1977, dic-tatorul Nicolae Ceaușescu a ordonat „reconstruirea” Bucureștiului cu un nou oraș, un stat în stat, așa că, începând cu anii 1978-1979, a avut loc concursul la nivel naţional pentru reconstruirea Bucureștiului. După un concurs ce a durat aproape patru ani, Anca Petrescu a câștigat postul de arhitect-șef al celui mai controversat proiect construit până atunci în România. Șantierul propriu-zis a început în anii 1980 cu demolarea a peste 7 kilometri pătraţi din vechiul centru al Capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Printre clădirile dispărute s-au numărat Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naţionale și stadionul Republica.

CinEd, program de educaţie

cinematografi că pentru elevi,

în mai multe oraşe CinEd - European Education for Youth, un proiect amplu de educaţie cinemato-

grafi că pentru elevi, iniţiat de Institutul Francez din Paris, se va desfășura în mai multe orașe din România pe parcursul următorilor ani.

În cadrul proiectului se va realiza un catalog on-line de fi lme europene de diverse genuri, pentru toate categoriile de vârstă (ciclu primar, gimnazial, liceal), însoţite de materiale pedagogice, care vor fi puse gratuit la dispoziţia profesorilor, educa-torilor și a cât mai multor tineri în decursul anilor următori.

Activităţile educaţionale pe care le va propune programul vor ajuta elevii să-și dezvolte abilităţile de analiză critică și estetică a mesajelor audiovizuale în general și a fi lmelor, privite ca obiecte artistice, în particular, să manifeste interes faţă de cinematografi e ca artă și industrie și să facă un pas mai departe în integrarea di-versităţii culturale.

Filmele din colecţia CinEd vor fi disponibile într-o varietate de formate care vor putea fi proiectate în spaţii diverse - de la cinematografe la standarde profesionis-te, la săli cu echipament minimal sau chiar în sălile de clasă.

Proiectul se va desfășura în București și în mai multe orașe din România pe tot parcursul anului școlar. Pe lângă proiecţii de fi lm și întâlniri cu profesioniști din domeniu, se vor organiza sesiuni de formare a cadrelor didactice. Astfel, CinEd de-vine o oportunitate pentru diversifi carea sistemului educaţional și, în același timp, pentru dezvoltarea industriei cinematografi ce și a artelor vizuale.

CinEd - European Education for Youth aduce laolaltă organizaţii culturale din Franţa, Portugalia, Spania, Italia, Bulgaria, Cehia și România, propunându-și ca în anii următori să atragă interesul cât mai multor ţări europene care să-și pună la co-mun resursele pentru dezvoltarea educaţiei cinematografi ce la nivel extins. CinEd este un proiect iniţiat de Institutul Francez din Paris, în parteneriat cu Cinemateca Franceză și susţinut de programul Europa Creativă/ Media al Uniunii Europene.

glementate sancţiunile, am scos două reglementări - una legată de retrage-rea titlului de doctor și cealaltă legată de retragerea conducerii de doctorat - foarte clar, nu sunt în atribuţia Consi-liului Naţional de Etică, așa cum am și anunţat, vor fi în atribuţia universităţi-lor și al Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certifi catelor Universitare (CNATDCU)”, a declarat, pe 19 ianuarie, la fi nalul ședinţei de Gu-vern, ministrul Educaţiei Adrian Curaj.

În același context, Curaj a anunţat că după modifi carea Legii eticii va urma promovarea unei Ordonanţe de Urgen-ţă care va modifi ca Legea Educaţiei, pentru a crea noul cadru de verifi care a plagiatelor.

„Vom avea Ordonanţă de urgenţă pentru Legea Educaţiei și după acea OUG vom veni cu Hotărâri de guvern și Ordine de ministru care depind de această Ordonanţă de urgenţă. (...) În

acest moment am putut să modifi căm Legea eticii. Va fi o OUG privind legea Educaţiei, după OUG vom mai da cele necesare pentru a avea un cadru total funcţional”, a precizat ministrul educa-ţiei.

Adrian Curaj a menţionat că Legea educaţiei ar urma să fi e modifi cată după începrea activităţii parlamentare.

„În prima ședinţă de Guvern după în-ceperea activităţii parlamentare, sau în cea de a doua, în cel mai rău caz, vom avea OUG. Noi lucrăm la ea, o avem pregătită, (...) lucrăm la ea până când vom avea tot cadrul funcţional”, a adă-ugat Curaj. Concret, este vorba despre abrogarea art. 4 - 2 (3) din lege, potrivit căruia „se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) sesizările sau contestaţiile care vizează conducători de instituţii și unităţi de cercetare-dezvoltare ori de instituţii publice, membri ai consi-liilor de administraţie, ai comitetelor de direcţie, ai consiliilor știinţifi ce sau ai comisiilor de etică ale instituţiilor și unităţilor de cercetare-dezvoltare ori persoane cu funcţii de demnitate pu-blică, care sunt analizate direct de Con-siliul Naţional de Etică”.

1212 21.01 - 27.01.2016SPORT

Becali, Copos şi Popescu se întorc în puşcărie dacă DNA demonstrează că au înşelat instanţa cu „operele ştiinţifi ce”

Zecile de infractori liberaţi condiţio-nat, în ultimii ani, pe motiv că ar fi scris „opere știinţifi ce“ se vor întoarce după gratii, cu un spor de pedeapsă pe lângă cea veche, dacă DNA va demonstra că au înșelat instanţele de judecată, a ex-plicat, pentru ProSport, avocata Diana Hătneanu, fost director executiv al APA-DOR-CH.

Procurorii DNA s-au autosesizat și au demarat o anchetă în privinţa sutelor de cărţi declarate „lucrări știinţifi ce” în ultimii trei ani și pe baza cărora zeci de infractori afl aţi după gratii și-au redus

pedepsele. Destui dintre ei au profi tat de scăpările din lege pentru a ieși anti-cipat din închisoare. „Liberarea condiţi-onată poate fi revocată inclusiv pentru că au comis alte infracţiuni. Dar DNA trebuie să le dovedească. Aici, lucrurile sunt puţin complicate, pentru că proce-durile din lege sunt neclare. Trebuie să menţionăm că decizia fi nală a liberării condiţionate îi aparţine întotdeauna judecătorului. Comisia de la peniten-ciar nu poate decât să dea un aviz. În ceea ce privește caracterul știinţifi c al lucrării… M-am uitat, de exemplu, pe

cartea lui Becali. E o carte cu poze. Dar aici intervine un criteriu subiectiv. Dacă membrilor respectivei comisii de anali-ză li s-a părut că o carte cu poze este o lucrare știinţifi că... E părerea lor. În ceea ce-i privește pe profesorii universitari, ei dau o recomandare în care atestă că lucrarea respectivă e de interes public. Și aici intervine un criteriu subiectiv. Dacă respectivului profesor i s-a părut că acea carte cu poze sau cu emoticoa-ne este de interes, e părerea lui... DNA trebuie să demonstreze că la mijloc a fost vorba de altceva. Fie o gravă negli-jenţă, fi e că respectivii au primit șpagă”, a detaliat avocata Diana Hătneanu.

Aceasta a explicat, pentru ProSport, că faptele, dacă vor fi demonstrate de DNA, vor duce la un nou proces pen-tru condamnaţii liberaţi condiţionat. „Te condamnă pentru noile infracţiuni și o iei de la capăt cu sporul aferent de pedeapsă. Este ca și cum n-ar fi existat acea decizie de liberare condiţionată. La vechea pedeapsă se adaugă sporul primit pentru noile infracţiuni, apoi se deduce partea pe care ai executat-o încă. Te bucuri în continuare de toate drepturile legale, adică poţi, de exem-plu, dacă îndeplinești condiţiile, să faci o nouă cerere de liberare condiţionată, însă într-un astfel de caz e greu de cre-zut că vreo instanţă ar dispune din nou punerea în libertate a celor vizaţi, mai ales dacă aceștia au noi condamnări”, a spus Diana Hătneanu.

Potrivit avocatei, la prima vedere se poate vorbi de două categorii de „scri-itori” printre cei liberaţi condiţionat pentru că au scris opere știinţifi ce: „Una e să fi e în discuţie caracterul știinţifi c al lucrării, care are o latură subiectivă – domnule, așa am considerat noi, că opera aceea e valoroasă –, dar e pro-ducţia ta proprie, atât te-a dus pe tine capul și atât ai făcut, și alta e să fi e vor-ba de un plagiat. În acest din urmă caz vorbim, în plus, de fals și uz de fals, deci încă o infracţiune”.

În comunicatul dat de DNA la începe-rea anchetei asupra modului în care au fost puși în libertate deţinuţii în ultimii ani se menţionează: „Modalitatea atipi-că de încheiere și executare a contrac-telor în raport cu celelalte lucrări publi-cate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acţionat în scopul pentru care a fost înfi inţată per-soana juridică, ci exclusiv pentru a îm-piedica executarea pedepsei în condiţi-ile stabilite de instanţă. Pe de altă parte, funcţionari din Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor și le-ar fi acordat benefi ciul legal menţi-onat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu fi gurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări

știinţifi ce în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fi e autorii acestor opere”.

DNA investighează această afacere sub suspiciunea unor infracţiuni de favorizarea făptuitorului și vizează mo-dalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de co-rupţie, „în scopul de a îngreuna execu-tarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată“.

„Pentru a profi ta de această preve-dere (n.r. - Art. 96, Alin 1, Lit. f, Legea 254/2013, care prevede că pentru o lucrare știinţifi că se scad 30 de zile de închisoare), s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoa-nele condamnate să apară ca autori de lucrări știinţifi ce, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca execu-tate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă știinţifi că a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaș-te viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fi e abordate. Aceste re-comandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter știinţifi c”, scrie în re-feratul DNA trimis Agerpres.

CFR Cluj a luat un jucător care a evoluat pentru Deportivo de La Coruña

CFR a realizat pe 18 ianuarie pri-mul transfer din 2016. Formaţia din Gruia l-a înregimentat pe mijlocașul

Juan Carlos, ultima oară la Tenerife. Informaţia a fost confi rmată pe site-ul ofi cial al clubului și pe pagina de Fa-

cebook.Cu doar o zi înainte de

plecarea în primul canto-nament din această iarnă, în Cipru, tehnicianul Toni Conceicao a mai primit un jucător la antrenamente. Ofi cialii fostei campioa-ne au reușit să ajungă la un acord cu un jucător care va acoperi un post defi citar: mijlocaș central

ofensiv. Juan Carlos (24 de ani) a fost crescut de formaţia spaniolă Deporti-vo de La Coruna, pentru are a jucat 39 de partide, două dintre ele în Primera Division, sezonul trecut, contra Valen-ciei și a celor de la Elche. Mijlocașul a prins 31 de jocuri, timp în care a re-ușit 3 goluri. În toamnă a mai avut o aventură în Segunda, la Tenerife. În ciuda faptului că a evoluat constant, de curând și-a reziliat contractul cu formaţia iberică.

500.000 de euro este cota de pia-ţă a lui Juan Carlos, conform trans-fermarkt.de.

Marica a semnat pe un an cu SteauaAtacantul Ciprian Marica a semnat, pe 14 ianuarie, un contract valabil un an

cu FC Steaua, a anunţat site-ul oficial al campioanei României.Marica poartă tricoul cu numărul 9. „Așa cum am anunţat în primele secunde ale anului, am ales echipa care m-a

dorit cel mai mult, Steaua București. Am venit cu inima deschisă, voi da toată energia mea pentru a câștiga toate trofeele puse în joc și pentru a duce echipa în UEFA Champions League. Vin în România pentru România! Le mulţumesc antrenorului, conducerii executive și patronului pentru insistenţa cu care m-au dorit la echipă și le mulţumesc și celor din mass-media pentru interesul pe care mi l-au arătat. Nu a fost nici un mister, negocierile le-au purtat reprezentanţii mei, spun asta pentru cei care m-au așteptat în diferite locaţii. Sper să avem o colaborare foarte bună și sper că vom face performanţe pentru România!”, a declarat Marica, pentru sursa citată.

Ciprian Marica, în vârstă de 30 de ani, a încheiat la 15 octombrie colaborarea cu gruparea turcă Konyaspor. Internaţionalul român a mai evoluat în cariera sa la formaţiile Dinamo București, Șahtior Doneţk, VfB Stuttgart, Schalke 04 și Getafe.

Marica a debutat în tricoul Stelei mai repede decât se anticipa. A fost folosit de Laurenţiu Reghecampf în primul amical al iernii, partida cu Young Boys Ber-na de pe 19 ianuarie.

După meciul cu Young Boys Berna, Steaua va mai avea cinci partide de pregă-tire cu Ujpest (26 ianuarie), Sturm Graz (29 ianuarie), Ludogoreţ (31 ianuarie), Djurgardens (4 februarie) și Trencin (6 februarie).

Adrian Mutu, la ASA Târgu Mureş

până la fi nalul acestui sezon Clubul ASA Târgu Mureș a anunţat, pe 17 ianuarie, pe site-ul oficial, că a ob-

ţinut serviciile fotbalistului Adrian Mutu, înţelegerea cu acesta fiind valabilă până la finalul acestui sezon.

„Conducerea clubului ASA Târgu-Mureș anunţă că a ajuns la o înţelegere cu jucătorul Adrian Mutu, acesta urmând să îmbrace tricoul formaţiei noastre în partea a doua a campionatului”, se arată pe site-ul grupării din Târgu Mureș.

Adrian Mutu, în vârstă de 37 de ani, a evoluat în carieră pentru echipele FC Argeș, Dinamo București, Internazionale Milano, Hellas Verona, Parma, Chelsea,

Juventus, Fiorentina, Cesena, Ajaccio, Pe-trolul Ploiești și, ultima dată, la formaţia indiană Pune City.

Mutu are 77 de prezenţe în tricoul Ro-mâniei și 35 de goluri înscrise, fiind, îm-preună cu Gheorghe Hagi, cel mai bun marcator din istoria naţionalei. În patru rânduri a fost declarat cel mai bun fotba-list al ţării (2003, 2005, 2007 și 2008).

1321.01 - 27.01.2016 MOTOR

Fiat, acuzat că a falsifi cat cifrele de vânzăriCredeaţi că doar Volkswagen are pro-

bleme cu autorităţile americane? Și gru-pul Fiat Chrysler a intrat în atenţia justi-ţiei, însă din cu totul alte motive, scrie automarket.ro.

Constructorul este acuzat că a oferit mită unor dealeri cu scopul de a raporta vânzări mai mari, în cadrul unei scheme complexe bine puse la punct. Strategia era ca dealerii să raporteze vânzări false pentru ultima zi a unei luni calendaristi-ce pe care apoi să le anuleze în prima zi a lunii următoare înainte ca documenta-ţiile să fie procesate.

Acuzaţiile vin din partea a doi dealeri. Unul dintre aceștia susţine că Fiat i-a oferit 20.000 de dolari pentru a rapor-ta vânzări false pentru 40 de mașini, iar suma de bani urma să fie furnizată prin intermediul unui contract de publicita-te. Un alt dealer este acuzat că a primit „zeci de mii de dolari” pentru a raporta

vânzarea fictivă a 85 de mașini. Pe lângă aceste sume, Fiat a oferit și

bonusuri dealerilor care își depășeau obiectivele de vânzări, chiar dacă gru-pul știa că performanţele erau obţinute practic în mod fraudulos.

Fiat stabilea datele false de vânzări pe baza unui algoritm intern numit Mini-mum Sales Responsibility (MSR), folosit în mod teoretic pentru penalizarea de-alerilor care nu își atingeau obiectivele de vânzări.

Cei doi dealeri care au dezvăluit sche-ma de manipulare a vânzărilor realizate de Fiat au acţionat constructorul în ju-decată. Pentru moment, Fiat a refuzat să facă orice comentariu pe marginea aces-tui subiect. „Nu putem comenta până când nu avem o oportunitate adecvată de a vedea care sunt acuzaţiile”, a pre-cizat purtătorul de cuvânt al Fiat din Statele Unite. Fiat a raportat vânzări în

creștere în Statele Unite timp de 69 de luni consecutive.

Fiat: „Acuzaţiile că am falsificat

vânzările nu au nici un fundament.

Dealerii vor tratament special”

Fiat susţine că nu a falsificat cifrele de vânzări ale mașinilor comercializate în Statele Unite și afirmă că acuzaţiile fără fundament vin din partea unor de-aleri care vor tratament preferenţial.

„Procesul face acuzaţii cu privire la rapoarte false de vânzări din partea Fiat Chrysler. Fără să ţină seama de nume-roasele cereri pentru a furniza dovezi în acest sens, reclamanţii au refuzat să fundamenteze acuzaţiile. Fiat Chrysler a investigat faptele și a determinat că acuzaţiile nu au fundament. Reclaman-ţii au fost notificaţi de asta înainte să intenteze proces”, precizează Fiat într-un comunicat de presă.

Mai mult decât atât, Fiat are și o ex-

plicaţie pentru apariţia unui astfel de caz: dealerii în cauză vor să obţină tra-tament special prin deschiderea unor noi puncte de lucru pentru producă-tor.

„Începând din 2012 nu au reușit să obţină performanţe, iar în ultimele luni au folosit ameninţările unui proces în-

tr-o încercare greșită de a obţine un tra-tament special, inclusiv alocarea unor puncte de lucru adiţionale în reţeaua Fiat”, mai precizează constructorul.

Apariţia scandalului a determinat o scădere de 10% a acţiunilor Fiat listate pe bursă de la Milano, însă ulterior scă-derea s-a temperat la 5%.

Un american a intrat cu mașina într-o clădire după ce a încercat să călătorească în timp

Toamna lui 2015 ne-a adus aniversa-rea a trei decenii de la debutul filmului Înapoi în viitor, un adevărat blockbuster al anilor ”80, care a stimulat imaginația tuturor privind călătoria în timp. Filmul continuă să o facă și acum, dacă ne gân-dim că un american a invocat această scuză în urma unui accident cu urmări

grave. În Pensacola, Florida, șoferul unui Dodge Challenger a intrat în peretele unui birou de colectare a taxelor. Moti-vul invocat de cel aflat la volan: călăto-ria în timp. Deși pare hilar, americanul a declarat că accidentul s-a produs pen-tru că ar fi vrut să călătorească în timp cu mașina sa.

Deznodământul nefericit are însă și o parte bună: nimeni nu se afla la birou în momentul producerii accidentului, iar șoferul a scăpat nevătămat. Pagubele materiale sunt însă considerabile și ar urma să nu fie plătite de compania de asigurări, pe motiv că șoferul nu se afla în deplinătatea facultăților mintale.

Sibiul ajunge pe harta celor mai faimoase curse de mașini istorice

Raliul Sibiului a fost inclus de anul viitor în programul Federației Internaționale de Vehicule Istorice, alături de curse celebre, cum este cea de la Mille Miglia.

Una dintre cele mai importante competiții din motorsportul românesc, Raliul Sibi-ului adună cel mai mare număr de fani mulțumită probelor spectaculoase și farmecu-lui orașului medieval. Un agregator pentru piloți din peste 35 de țări și una dintre cele mai difi cile competiții de macadam din Europa, Raliul Sibiului a făcut parte din In-tercontinental Rally Challenge și apoi din Campionatul European de Raliuri. De anul acesta însă, profi lul său s-a schimbat, raliul devenind unul de asfalt. Tot anul acesta a fost organizată și o competiție de regularitate dedicată vehiculelor istorice, la care am participat și noi la volanul unui Volvo Amazon vechi de 48 de ani.

Paisprezece etape conține programul Federației Internaționale de Vehicule Istori-ce (FIVA) pentru 2016. Includerea unei probe speciale pe Transfăgărășan și amplasa-rea cartierului general în Piața Mare din orașul Sibiu au făcut ca evenimentul să fi e remarcat pe plan internațional. Iar în 2016, fanii modelelor clasice au parte de vești bune. Sibiul Rally Challenge a fost inclus în calendarul Federației Internaționale de Vehicule Istorice (FIVA) și va atrage în perioada 18-20 august mașini legendare care au scris istoria în competițiile auto. Este o onoare pentru raliul de la Sibiu să se afl e în calendarul FIVA alături de curse celebre din istoria motorsportului mondial: Mille Miglia, Gran Premio Nuvolari sau Concorso d’Eleganza Villa d’Este 2016.

Maşina va fi la fel de personală ca telefonul, va avea acces la datele personale

Mașina va deveni un instrument la fel de personal precum telefonul mobil, întrucât va avea acces la toate datele tale personale, de la imagini și clipuri video până la e-mail-uri și contacte, ceea ce va limita împărţirea acesteia cu prietenii.

Una dintre tendinţele de viitor în industria auto este dezvoltarea unor proiecte de car-sharing care să aju-te la reducerea traficului și a poluării,

concomitent cu rezolvarea problemei mobilităţii. De altfel, inclusiv în Româ-nia există serviciul de car-sharing Uber, în timp ce Lyft, o companie similară din Statele Unite, colaborează cu General Motors pentru lansarea unei flote de mașini autonome. Totuși, această ten-dinţă nu este văzută cu ochi buni de toţi specialiștii din industria auto.

Carlos Ghosn, CEO-ul Renault-Nissan, susţine că acest concept nu este viabil,

întrucât în viitor mașinile vor fi co-nectate la internet și vor avea acces la toate datele tale personale: fotografii, clipuri video, e-mail-uri sau contac-te. Prin urmare, nu vei mai fi atât de predispus să împrumuţi mașina unui prieten, așa cum nici telefonul mobil nu îl oferi amicilor atât de ușor.

„Nu trebuie să ne grăbim cu con-cluziile. Avem trenduri contradictorii și există unele lucruri împotriva con-

ceptului de împărţire a mașinii. Mașina va fi conectată și vei avea în ea nume-roase date personale. Vei avea e-mail-uri, clipuri, apeluri, imagini. Unii oameni nu vor dori să ofere acces la ele”, expli-că el. Pe de altă parte, același Ghosn a oferit o imagine de ansamblu și asupra industriei auto: acesta consideră că doi constructori pot colabora foarte bine și fără să fie nevoiţi să fuzioneze, așa cum procedează alianţa Renault-Nissan cu germanii de la Daimler.

„Avem deja 14 proiecte între Rena-ult-Nissan și Daimler. Împărţim multe lucruri: platforme, fabrica din Mexic, motoarele dezvoltate la Decherd (Sta-tele Unite). Este o interpretare modernă și nu trebuie să alegem între libertate și autonomie. Le putem avea pe amân-două. Poţi să ai propriul brand și să ai beneficii la o scară mai largă”, a adău-gat el.

14 ANUNŢURI 21.01 - 27.01.2016

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafi lan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

MUNCĂ

Oferte:

- Caut bucătar cu experiență și chelneri. Tel.: 666 942 846

Cereri:

- Caut de lucru ca vigilante de se-guridad cu placă, encofrador, în construcții, pladur. Tel.: 642 527 977- Doamnă de 42 de ani, cu reco-mandări, de 14 în Spania, cu acte în regulă, caut de lucru ca externă sau cu ora, după-amiaza, în Co-munitatea Madrid, de luni până vineri, dar poate fi și la sfârșit de săptămână. Tel.: 642 527 459 - Caut de muncă în menaj, în Cor-redor del Henares sau în Madrid. Am experiență și recomandări. Tel.: 642 803 944 - Coafeză cu experiență, caut de muncă în Madrid. Tel.: 692 681 757 (în castiliană)

ÎNCHIRIERI

Cerere:

- Fată, caut cameră în Madrid, pe linia 1 sau 6 de metrou. Rog seri-ozitate. Tel.: 670 703 197 - Caut cameră de închiriat în Ma-drid, de preferință zona Vallecas (nu este obligatoriu). Camera este pentru o persoană. Tel.: 687 732 975 (mesaj WhatsApp)

Oferte:

- Închiriez cameră la zece minute de stația de metrou Puente de Vallecas și cea de Renfe Entrevías. 275 €, cheltuielile nu sunt inclu-se. Locuim doar două persoane în apartament, un cuplu de 33 de ani. Tel.: 634 028 338 - Închiriez cameră pentru o per-soană în Getafe, în zonă bine co-municată, cu puține persoane în casă. Tel.: 632 590 631 - Ofer cameră de închiriat în Ma-drid, zona Vallecas, începând cu 1

februarie. Preț avantajos, condiții deosebite. În casă vom locui doar tu și eu. Telefon si WhatsApp: 687 732 975. - Închiriez cameră foarte spațioasă în Coslada, pentru o femeie nefu-mătoare. Camera are căldură de la comunidad. 180 de euro, cu cheltuieli incluse. Tel.: 642 694 480 - Închiriez cameră în Alcalá de He-nares, pt. o persoană, de pe orice dată. Tel.: 677 744 580 - Închiriez cameră pentru o fată în Vicálvaro, condiții bune, zonă liniștită, internet. Tel.: 640 522 285

VÂNZĂRI

- Vând 2 costume naționale bărbătești din zona Ardeal, capră, buhai și tobă pt. sărbătorile de iarnă. Tel.: 627 047 978 - Vând două case în comuna Po-roschia, jud. Teleorman. Una, 20.000 €; cealaltă, 15.000. Tel.: 637 989 962 - Vând teren intravilan, zona cen-trală din Dej. 37 de ari și jumătate. Tel.: 627 047 978

MATRIMONIALE

- Tânăr respectuos, cu bune mani-ere, educat, caut o fată din Comu-nitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 603 397 806 (WhatsApp) - Băiat de 30 de ani, înalt, fără vi-cii, 70 kg, caut o fată fără copii, cu aceleași calități, între26 și 30 ani, din Madrid, pt. relație seri-oasă. Nu sunați inutil dacă nu corespundeți condițiilor cerute. Tel.: 643 385 632 (WhatsApp) - Spaniol de 42 de ani, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, bine dotat, fără copii, caut femeie cu caracteris-tici similare, cu mult piept, pentru o posibilă relație. Tel.: 693 745 008 - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009

- Domn, 60 de ani, 1,65 m, 60 kg, divorțat, muncitor, caut doamnă din Castilla-La Mancha sau din Comunitatea Madrid, pentru o relație serioasă. Tel.: 663 509 466 - Sunt Paul, stau în Madrid, am 34 de ani. Dacă ești interesată, sună-mă la tel.: 642 906 620. Și What-sApp. - Domn divorțat, caut o doamnă până în 42 de ani, pt. o relație se-rioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 111 876 - Bărbat, 1,70 m, 46 de ani, fără vi-cii, fără obligații, caut femeie pen-tru prietenie. Tel.: 637 092 992 - Domn, 60 de ani, 1,65 m, 60 kg, divorțat, muncitor, caut doamnă din Castilla-La Mancha sau din Comunitatea Madrid, pentru o relație serioasă. Tel.: 663 509 466 - Bărbat, 1,67 m, educat, fără vi-cii, doresc să cunosc o doamnă drăguță cu vârsta între 35 și 45 ani, cu copil, din Comunitatea Madrid, în vederea unei relații de prietenie/căsătorie. Tel.: 642 325 694 - Tânăr spaniol, din Madrid, caut o tânără între 25 și 35 de ani pentru relație stabilă. Tel.: 653 771 009 - Sunt Paul, 1,73 m, fără vicii, se-rios, fără obligații. Dacă ești inte-resată, sună-mă! Tel.: 642 906 620 (se poate și WhatsApp) - Tânăr de 34 ani, aspect fi zic plă-cut, alură atletică, ochi albaștri, fără vicii și fără obligații, cu loc de muncă stabil, aș dori să cunosc o fată drăguță, sinceră, inteligen-tă, fără obligații, pentru o relație serioasă, eventual căsătorie. Aș prefera să fi e din Comunitatea Madrid sau provincia Guadalaja-ra. Tel.: 642 043 036, 642 927 481 - Tânăr de 32 ani, necăsătorit, 70 kg, romantic, atractiv, sincer, do-resc să cunosc o fată cu aceleași calități, fără copii, între 26 și 31 ani, din zona Madrid, pt. relație serioasă. Să se abțină curioasele! Lasă un SMS la tel.: 643 385 632 (WhatsApp)- Mă numesc Simona, am 41 de ani, zodia Balanță, locuiesc în Madrid, caut un bărbat serios, cu aproximativ cinci ani mai mic sau mai mare decât mine, dar nea-părat din zodia Leu sau Gemeni. Răspund la nr 647 104 877. - Tânăr de 32 de ani, simpatic, fără obligații, 70kg, doresc să cunosc o fată cu caracteristici asemă-nătoare, fără copii, între 26 și 32 de ani, din Madrid Sur, pt. relație serioasă. Rog seriozitate. Să se abțină curioasele. Lasă-mi SMS

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA

TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 667 226 708

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

luni-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.00

Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg

cu numele la tel: 643 385 632 (WhatsApp) - Bărbat divorțat, 1,80 m, aș dori să cunosc o doamnă/domnișoară până în 40 de ani, sinceră, educa-tă. Tel.: 642 728 159 - Tânăr, 33 de ani, înalt, sportiv, caut o fată de 25-35 de ani, fără obligații. Rog și ofer seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 228 656 - Doamnă, 58 de ani, doresc să cunosc un domn de 55-58 de ani,

pentru o relație. Rog și ofer maxi-mă seriozitate. Comunitatea Ma-drid. Tel.: 642 839 564 - Bună, am 36 de ani, caut o fată din Comunitatea Madrid pentru o relație serioasă. Tel.: 642 899 710 - Tânăr de 32 ani, 70 kg, 1,78 m, fără vicii, necăsătorit, doresc să cunosc o fată cu aceleași caracte-ristici, între 27 și 32 ani, fără copii, din Madrid, ptr. relație serioasă/căsătorie. Abțineți-vă curioasele! Tel.: 643 385 632 SMS

1521.01 -27.01.2016 CASTELLANOThe Atlas of Beauty: más de 60 países,

más de 60 tipos de belleza distintos En 2013, Mihaela Noroc dejó todo y comenzó el proyecto de su vida: The Atlas

of Beauty. Cargada con una simple cámara, Noroc comenzó a visitar países de los cinco continentes, fotografi ando a mujeres de toda condición. Finalizado su viaje, condensó sus vivencias en 37 fotografías de mujeres de cada uno de los países que había explorado. La colección, titulada El atlas de la belleza, ponía de mani-fi esto la amplísima diversidad de las sociedades humanas y los distintos cánones de belleza genéticos y culturales asociados a cada región. Ahora, Noroc ha vuelto a la carretera.

Se dejó un sinfín de países por fotografi ar en el tintero. En la actualidad, la fo-tógrafa, de 30 años y natural de Rumanía, se encuentra en el subcontinente indio, cuya amplísima antología de idiomas, manifestaciones culturales y religiones le convierten en un particular vivero de los cánones de belleza humana, a cual más diverso. Se pueden seguir sus andadas a través de su cuenta de Instagram o de su página de Facebook.

Con anterioridad, Noroc recorrió Asia central, a menudo olvidada. Así, nos ha legado fantásticos retratos de mujeres kirguís, tibetanas, whakis, tajikas o turcas.

Finalizado su primer viaje, el que le llevó a obtener cierto reconocimiento me-diático en Internet, Noroc lanzó una campaña de crowdfunding para fi nanciar el siguiente. Fue un éxito: recaudó alrededor de 40.000 euros, cuando había fi jado su objetivo en 25.000.

Para la primera parte de The Atlas of Beauty, fi nalizada en noviembre de 2014, Noroc empleó 15 meses de su vida. Su segundo viaje, en el que aspira a visitar alrededor de 30 nuevos países, comenzó el pasado verano.

Sobre los motivos que le empujan a acometer tan singular proyecto, la propia Noroc explica: “Belleza signifi ca diversidad, y viajo por el mundo para descubrirla. Desde Europa Occidental a las tribus africanas y desde Río de Janeiro a China, trato de capturar, en mis fotos, caras naturales y diversas. En mi opinión, la belleza signifi ca mantener vivos tus orígenes y tu cultura. Ser natural, sincero, particular y no necesariamente estar a la moda. Quizá en 50 años todas las mujeres del mun-do vistan y actúen igual”.

Es, por tanto, un viaje que hace apología del multiculturalismo y que reivindica las tradiciones locales de cada región y sociedad, frente a un mundo cada día más globalizado y homogeneizado.

Qué signifi ca el logo de Dacia

La Asociación de Empresas Espa-ñolas en Rumanía (ASEMER) ha lan-zado el 18 de enero su nueva página web para acercar sus actividades a los socios y a los interesados.

“Queremos desde el principio de la andadura de ASEMER ser un socio honesto y leal con la sociedad ruma-na en general y con las autoridades y las empresas rumanas en particular, colaborando en la medida de lo posi-ble al desarrollo y la modernidad de este país. Queremos trabajar desde la igualdad, compartiendo experien-cias, errores cometidos y aprendien-do de cómo se trabaja en este país, un país que comparte con España un lugar común como es la Unión Europea, un país que comparte con España una cultura y en cierta forma una forma de ser y de ver la vida”, se-ñala el presidente de ASEMER, Carlos

Sanz.ASEMER, que se constituyó en

2013, pretende convertirse en una plataforma que aúna a las empresas y profesionales españoles que ten-gan cualquier vínculo con Rumanía.

Según la web, entre los objetivos de la asociación se encuentran:

- Promover y potenciar las relacio-nes de carácter económico entre las empresas y empresarios españoles y

los organismos y empresas rumanas;- Hacer llegar la voz de sus miem-

bros a la sociedad rumana y a las au-toridades rumanas y españolas;

- Desarrollar el espíritu de solida-ridad entre miembros, evitando la competencia desleal y las prácticas que incumplen la ética profesional.

ASEMER organiza desayunos de trabajo, mesas redondas, networking y conferencias.

Dacia es una de las marcas más modestas del mercado actual, pero también de las más importantes por su volumen de ventas y los beneficios que proporciona. Autocasion.com ha escrito sobre el origen de su logo.

El nombre de Dacia se correspon-de con el que se daba en la época del Imperio Romano a la región ocupada por las tribus de los dacios y los getos, en la zona de los Cárpatos. Su exten-sión ocupaba lo que hoy conocemos como Rumanía, Moldavia, Serbia, Bul-garia, Hungría y Ucrania. Ya tenemos el origen de su nombre, era como se conocía en la Antigüedad a la zona de Rumanía, donde tiene su sede la compañía. El origen de Dacia es simi-lar al de Seat en España, que comen-zó fabricando modelos de Fiat bajo licencia, pero, en el caso de la marca de la que hablamos hoy, se trataba de modelos de Renault. En efecto,

cuando se funda Dacia en 1966, la compañía inicia su vida fabricando el Renault 8, pero con el nombre de Dacia 1.100, que tuvo bastante éxito por su robustez mecánica. Si el Dacia 1.100 tuvo cierto éxito, el bombazo llegó con el Dacia 1.300, que en rea-lidad correspondía a lo que los espa-ñoles conocimos como Renault 12. Este automóvil batió un verdadero récord de longevidad, manteniéndo-se en producción desde 1969 hasta el 2006, mientras que el R-12 cesó su producción en 1983 en España y en 1995 en Argentina. Es cierto que tampoco había mucho donde elegir en el mercado rumano, por lo que el Dacia 1.300 lo tuvo fácil para sobre-vivir tantos años, apenas sin rivales, pero también es justo reconocer que su base mecánica es casi irrompible, por lo que es lógica esta longevidad del modelo, que llegó a convertirse

en un icono. Es precisamente el éxito del Dacia 1.300 el que ha dado origen a la característica forma del logo que conocemos actualmente en todos los frontales de la marca rumana. La pa-rrilla del Renault 12 estaba presidida por una moldura cromada que forma-ba como una especie de cuna para el característico rombo de Renault. Esa pieza en forma de “U” es la que se pre-tende recrear con el logo de Dacia, que no está dispuesta a renunciar a sus orígenes.

En 1999 Dacia es completamente absorbida por la compañía Renault. Sin embargo, pese a no ser indepen-diente en el organigrama, lo cierto es que es justo en ese año cuando más libertad empieza a tener y más empieza a diferenciarse su gama de modelos de la del rombo. En el fon-do siguen manteniendo el mismo concepto, empleando plataformas ya amortizadas por modelos obso-letos de Renault, pero su diseño va por libre. Los Dacia Logan, Sandero, Lodgy, Dokker y Duster no se parecen a ningún modelo de Renault, ni con-temporáneo ni pretérito, aunque sí compartan algunos componentes.

Así que ya sabes el origen del nom-bre y el logo de Dacia, un tributo a sus orígenes geográficos y fabriles.

ASEMER lanza su nueva página web para

impulsar las relaciones entre España y Rumanía

16 PUBLICITATE 21.01.2016 - 27.01.2016