Economie europeana

Curs nr.1

Zona de comert liber.Caracterizata prin desfiintarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertuluiLibertate deplina in comertul cu alte state din afara zonei.AELS (EFTA) Europeean Free Trade Area – Islanda, Norvegia, Elvetia, LichtensteinCEFTA (asociatia central europeana a liberului schimb) Republica Ceha, Ungaria, Romania, Polonia, Slovacia, Slovenia si BulgariaZona de cooperare a Marii Negre – Rusia, Romania, Ucraina si AlbaniaNAFTA – acordul nordamerican de liber schimb – Canada, SUA si Mexic

Uniunea vamala .Vizeaza eliminarea barierelor din calea comertului si tarif vamal comun cu alte state : Pactul Andin (Bolivia, Chile, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela), SELA (sistemul economic latinoamerican, tarile din regiunea Americii Latine si Caraibe).

Piata comuna.Inlaturarea barierelor din calea comertului, a fortei de munca si fluxurilor de capital. Politica vamala comuna in relatiile cu tertii.Exemple : MERCOSUR (piata comuna a sudului Americii Latine – Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Bolivia si Chile), Uniunea vamala si economica a Africii centrale (Camerun, Republica Africa Centrala, Gabon, Congo si Ciad).

Uniunea economica – prezinta toate caracteristicile pietei comune, la care se adauga armonizarea politicilor nationale ale tarilor membre.

Integrarea internationala, fenomen specific economiei mondiale.

Uniunea europeana face parte din categoria uniunilor economice din punct de vedere al integrarii economice mondiale.Problematica Uniunii europene se imparte pe doua categorii mari de dezbateri, menite sa asigure o integrare reala in contextul globalizarii economice.

O prima categorie de dezbateri vizeaza rezolvarea problemelor in vederea asigurarii reale a celor patru libertati fundamentale : libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca.

A doua categorie de dezbateri se refera la modul in care Uniunea Europeana a conceput si rezolvat problemele sociale ale populatiei sale.

Pana in prezent, Uniunea Europeana a adoptat o politica economica sociala, prin care accentul se pune pe o dezvoltare echilibrata, atat in plan regional cat si in ceea ce priveste diferitele categorii sociale.

In acest sens, au fost constituite diferite fonduri de coeziune, numite si fonduri structurale, dintre care pentru politica economico-sociala o importanta deosebita o au Fondul Social European si Fondul European de Dezvoltare Regionala.

In ceea ce priveste dezvoltarea echilibrata din punct de vedere economic si social, o problema importanta este reprezentata de decalajele existente intre tarile membre, decalaje mostenite inca din perioada de aderare a fiecarui stat.

Astfel de diferente sunt destul de greu de recuperat, motiv pentru care eforturile Uniunii se concentreaza pe diminuarea decalajelor economice.

O problema suplimentara in aceste dezbateri a fost adusa de criza economica din anul 2008, care continua si in prezent, si care a rasturnat anumite echilibre care incepusera sa se contureze la nivelul unor state membre (Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia, Italia) care au suferit scaderi economice puternice dupa criza mondiala.

Aparitia si evolutia Uniunii Europene.

Ideea integrarii europene nu este o idee noua, ea existand in preocuparile ideologilor inca din secolul XVII, cand se contura ideea uniunii in lucrarile unor filozofi precum Saint-Pierre sau Emmanuel Kant.

De exemplu, Saint-Pierre afirma in 1713, in Proiectul Pacii Perpetue, ca va exista o societe cu o uniune permanenta si perpetua intre toti suveranii crestini pentru a asigura pacea in Europa.

Un alt ideolog al Europei unite este Victor Hugo, care desi nu poate fi considerat ca fiind acela care a lansat doctrinele uniunii, el ramane in istorie prin sintagma lansata pentru prima oara de „Statele Unite ale Europei”. „Eu reprezint un partid care nu exista inca : Civilizatia. Acest partid il va face secolul XX. Vor iesi din el intai Statele Unite ale Europei si apoi Statele Unite ale Lumii.”

In perioada interbelica au existat de asemenea o serie de miscari in directia Uniunii Europene, o miscare importanta fiind Liga Natiunilor, care a preluat o serie de idei din Memorandumul privind „Uniunea federala europeana” din 1930.

In acelasi context interbelic, dar mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial, trebuie mentionate contributiile majore ale lui Robert Schuman si ale lui Jean Monnet la integrarea economica.

Robert Schuman, om politic francez de profesie jurist, s-a implicat in evolutia proceselor din Europa in calitate de ministru de externe al Frantei, evidentiindu-se prin mai multe initiative, una dintre acestea vizand o coloaborare pe plan european intre Franta, Anglia si Benelux.

Contributia lui Schuman la dezvoltarea viitoarei Europe unite avea sa culmineze cu declaratia sa din 9 mai 1950, conform careia trebuie puse bazele comune pentru o dezvoltare economica ca un prim pas catre federalizarea Europei.

Desi multi dintre politicieni nu au fost de acord cu aceasta declaratie, faptele ulterioare au demonstrat ca aceasta uniune este posibila.

Jean Monnet este considerat de unii specialisti arhitectul si strategul primilor ani ai comunitatii europene. In viziunea acestuia, viitorul Europei depindea de urmatoarele aspecte :

- O pozitie egala a Germaniei si Frantei in relatiile dintre ele- Excluderea Marii Britanii de la orice colaborare, atata vreme cat are o atitudine anti-

integrationista- Necesitatea unui experiment de tipul Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului, pe baza

careia sa se gandeasca un proces de avansare pas cu pas catre o integrare deplina.

Jean Monnet a pus bazele infiintarii Comitetului de Actiune pentru Statele Unite ale Europei, care a durat pana in 1975, cand a fost dizolvat de acelasi Jean Monnet, ajuns la varsta de 85 de ani.

Viziunea lui Jean Monnet asupra viitorului Europei a presupus si formularea unui plan care prezenta aspecte legate de uniunea monetara, legate de intalnirile sefilor de state si guverne care sa contureze elementele de baza ale uniunii.

Chiar daca aceste planuri au reprezentat mai degraba niste idei la momentul respectiv, ele au fost preluate in timp de catre guvernele vest-europene si aplicate in practica.

Etapele dezvoltarii Uniunii Economice Europene.

Prima forma de integrare vest-europeana a fost Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO).Aceasta a aparut dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand Europa era impartita in doua blocuri : blocul comunist, grupat in jurul URSS si blocul capitalist, in care o mare influenta o aveau Statele Unite ale Americii.

La 5 iunie 1947, secretarul de stat al presedintelui american Truman, generalul Marschal, a prezentat programul de reconstructie europeana, declarand in acelasi timp ca este logic ca SUA sa faca tot ceea ce pot pentru a asista la reinsanatosirea economica a lumii, fara de care nu se poate asigura o stabilitate politica si pacea mondiala.

Planul a fost aplicat intre 1948 si 1951, 16 tari europene beneficiind de un ajutor de circa 13 miliarde de dolari. Pentru gestionarea acestor fonduri a fost creata Organizatia Europeana de Cooperare Economica.

Contextul european postbelic a fost intregit si de crearea Consiliului Europei. In mai 1948 a avut loc la Haga Congresul Europei, avandu-l ca presedinte de onoare pe Jean Monnet si ca presedinte executiv pe Winston Chruchill.

Din diferitele dezbateri si declaratii publice ale vremii s-au nascut initiative care au fost tranpuse in practica prin crearea Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului, considerata ca fiind prima forma de integrare a statelor Europei.

La crearea CECO au concurat trei motive de importanta istorica.1. Franta si Germania au inteles ca problemele lor reciproce se pot regla prin intelegere si concesii si nu prin razboaie ca pana acum2. Occidentul european a inteles ca se poate apara fata de ofensiva blocului sovietic doar prin unire3. Statele occidentale au constientizat ca pot obtine un plus de competitivitate pe plan international prin crearea unei organizatii integratoare

In cadrul CECO ansamblul productiei de carbune si otel a fost plasat sub o inalta autoritate comuna intr-o organizatie deschisa participarii altor state ale Europei.

Aceasta comunitate a luat nastere prin semnarea tratatului de la Paris la 18.04.1951.

Din comunitate faceau parte Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg.

Conform tratatului de constituire, comunitatea ramanea deschisa oricarui stat care ar fi vrut sa faca parte din ea.

Scopul principal al comunitatii a fost infiintarea unei piete comune pentru carbune si otel, prin desfiintarea barierelor tarifare si netarifare intre statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun pentru terti.

Constituirea CECO are cel putin doua merite importante :- Ea reprezinta asumarea de catre o autoritate comuna a responsabilitatilor privind productia

si distribuirea carbunelui si otelului pe teritoriul celor sase tari semnatare (reprezinta o prima forma de unificare economica la nivelul Europei)

- A adus Republica Federala Germana alaturi de alte cinci state europene, incluzand-o in sfera cooperarii europene

Crearea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom).

In perioada 1-2 iunie 1955, reprezentantii statelor CECO s-au intalnit la Messina, cautand sa initieze o noua faza in evolutia constructiei Europei unite.Aceasta noua faza urmarea integrarea in noi domenii de activitate, precum :

- Energia atomica- Transporturi- Armonizarea politicilor sociale- Infiintarea unei banci de investitii

De asemenea s-a hotarat infiintarea unui comitet de pregatire a viitoarelor tratate, numit comitetul SPAAK, dupa numele ministrului belgian de externe care l-a prezidat.

Acest comitet avea doua obiective :1. crearea Comunitatii Economice Europene2. crearea Comunitatii Economice a Energiei Atomice

Propunerile acestui comitet au fost validate in martie 1957 prin tratatul de la Roma, unde au fost semnate conventiile de ratificare ale celor doua comunitati.

Comunitatile au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 1958.

Din punct de vedere al modalitatilor concrete de realizare a integrarii, tratatul a prevazut masuri care vizeaza atat integrarea negativa (desfiintarea barierelor vamale interne) dar si integrarea pozitiva prin crearea unor politici economice comune.

Tratatul de la Roma are si o semnificatie externa, ca urmare a declaratiei conform careia orice stat european care isi exprima dorinta poate adera la Comunitatea Economica Europeana, daca indeplineste anumite conditii.

Scopul fundamental si obiectivele strategice ale Tratatului de la Roma.

Scopul fundamental este crearea unei piete comune, care are doua dimensiuni :- O dimensiune interna, care presupune libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si

fortei de munca, in interiorul comunitatii.- O dimensiune externa, care presupune protectia produselor comunitare fata de terti,

materializata in politici vamale comune ale statelor membre

Obiectivele tratatului au fost urmatoarele :- Crearea celor doua comunitati (CEE si Euratom)- Promovarea unei dezvoltari economice, sociale si teritoriale armonioase- Expansiunea economica durabila (continua, eficienta si echilibrata)- Stabilitatea economica, sociala si politica a tarilor membre- Lichidarea decalajelor economice dintre tarile membre, precum si din interiorul acestora- Relatii economice stranse intre membrii comunitatii, concretizate in aprovizionarea cu

prioritate din statele membre ale comunitatii- Soliditatea financiara prin politici si fonduri comune- Asigurarea libertatilor fundamentale- Stabilirea unor politici comune pentru agricultura, transport si comert exterior, precum si

politici coordonate pentru celelalte sectoare economice, precum mediu, energie, cercetare stintifica, servicii publice, precum invatamantul si sanatatea

- Crearea unor institutii comune- Crearea de fonduri comune, atat bugetare cat si extrabugetare

Evolutii ulterioare tratatului de la Roma.

In prima faza, comuniatea si-a propus ca intre 1958 si 1969 sa desfiinteze taxele vamale, care restrictionau comertul intre cele sase state membre. Odata cu extinderea comunitatii, aceste masuri au fost aplicate si noilor membrii.In acelasi timp a fost stabilit si un tarif vamal comun.

Pe langa barierele tarifare, care au fost treptat eliminate, in interiorul comunitatii existau o serie de bariere netarifare, care provineau din diverse specificatii tehnice nationale, standarde de sanatate si siguranta specifice, regulamente privind protectia mediului inconjurator, controale ale calitatii si asa mai departe.

Toate acestea au condus la tensiuni intre tarile membre, constituind totodata bariere importante in calea unei integrari reale a economiilor statelor membre.

O alta problema importanta manifestata in cadrul comunitatii are in vedere liberalizarea circulatiei persoanelor si a fortei de munca, care de asemenea nu si-a gasit rezolvarea nici pana in prezent.

Principala preocupare dupa tratatul de la Roma a fost aceea de constituire a Pietei Unice Europene, ca forma de integrare superioara a Pietei Comune.Pe langa aceste aspecte, s-a pus problema unor elemente de integrare politica si monetara.

Toate aceste idei erau dificil de perceput chiar la nivelul tarilor initiatoare ale tratatului, in conditiile in care in perioada 1970-1984 comunitatea a fost marcata de un puternic regres.Acest regres s-a datorat mai multor cauze, printre care pot fi mentionate :

- Starea de recesiune economica la nivel european, datorata cresterii pretului petrolului intre 1973 si 1979

- Conflictele existente intre statele membre legate in principal de politica agricola comuna si bugetul comunitar

- Slabiciunile sistemului decizional comunitar, care nu era sustinut de niste institutii puternice ale comunitatii

In aceste conditii se impunea necesitatea unei reforme institutionale, care a fost luata in discutie in cadrul summitului de la Paris din 9-10 decembrie 1974.

In cadrul acestui summit, sefii de state si de guverne i-au cerut primului ministru al Belgiei, Leo Tindemans, sa elaboreze un raport despre Comunitatea Europeana si viitorul acesteia.

Raportul a fost o combinatie intre elaborarea unui cadru general pentru integrare si planuri specifice cu privire la politica externa si de securitate comuna, uniunea monetara, aspecte legate de politicile sociale, regionale si industriale.

Raportul a fost prezentat in 1976 si recomanda reforme institutionale la nivelul intregii comunitati.

Curs nr.2

Comunitatea Europeana este o structura integrationista, care a presupus realizarea unei comunitati la nivel european si o Piata Comuna ca stadiu de integrare, adica o organizatie bazata pe doua tipuri de politici : politici comune si politici de cooperare, armonizare.

Comunitatea Europeana a fost urmatorul stadiu de integrare care a vizat intreaga viata economica si nu numai anumite piete specifice.

Uniunea Europeana reprezinta un alt nivel de integrare, superior pietei comune, care vizeaza pe langa politicile economice comune si o uniune politica, concretizata in armonizarea legislatiei statelor membre si crearea unor institutii, organizatii politice la nivelul uniunii.

Uniunea economica se concretizeaza in politici economice comune, cum ar fi :- Politica industriala- Politica in domeniul concurentei- Politica agricola- Politica mediului- Politica regionala

Politica economica a fost sustinuta de eforturi majore in directia constituirii unei uniuni monetare, care s-a concretizat in adoptarea monedei unice europene, Euro.

Crearea Institutului Monetar European in scopul adoptarii unei singure monedeCrearea unei Banci Centrale Europene care joaca roulul de supraveghere si reglementare a unui sistem bancar europeanCrearea ECU si transformarea sa in EuroCriterii de convergenta

Uniunea politica, vizeaza :- Politica externa comuna- Problematica securitatii comune

Documentele care au contribuit la constituirea si formarea Uniunii Europene si a Pietei Unice :- Charta alba de la Milano 1985- Actul Unic European 1987- Tratatul de la Maastricht 1992- Tratatul de la Amsterdam 1997- Tratatul de la Nisa 2001- Constitutia Europeana 2004- Tratatul de la Lisabona 2007

Charta alba este un document care, plecand de la cele patru libertati fundamentale (libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca) a identificat actiunile necesare pentru indepartarea barierelor in calea celor patru libertati.Bariere :

- Bariere fizice – referitoare la miscarea bunurilor si persoanelor peste granitele tarilor membre

- Bariere tehnice – standardele tehnice, restrictii privind miscarea persoanelor, regimurile diferite pentru proprietatea industriala si intelectuala

- Bariere fiscale – TVA si accize

Actul Unic European a avut ca obiective :- Definitivarea Pietei Unice printr-un program care avea ca punct final anul 1992- O crestere economica solida, sanatoasa a statelor membre- O politica comuna in domeniul stiintei si tehnologiei- Dezvoltarea viitoare Sistemului Monetar European- Acordarea unei importante mai mari dimensiunii sociale a viitorului Europei- Actiuni coordonate in ceea ce priveste mediul inconjurator

Contributiile ale Actului Unic European :- Extinderea votului majoritar in Consiliul European- Introducerea procedurii de cooperare intre Consiliul European si Parlamentul European si

abilitarea acestuia din urma cu noi puteri- Adoptarea conceptului de „coeziune economica si sociala”, care presupune intrajutorarea

pentru dezvoltarea armonioasa- Introducerea principiului subsidiaritatii, conform caruia statele membre se pot opune unor

initiative legislative care sunt defavorabile actualei legislatii- Alte prevederi – alte contributii care se refera la stimularea cercetarii stiintifice, protejarea

mediului inconjurator, mobilitatea factorului munca, protectia la granita etc.

Tratatul de la Maastricht pune bazele efective ale Uniunii Europene, aceasta transformandu-se din piata comuna in uniune economica, politica si monetara.

Uniunea economica presupune masuri care sa definitiveze Piata Unica cu cele patru libertati fundamentale ale sale.

Uniunea monetara stabileste criterii de convergenta catre care trebuie sa tinda toate tarile membre :- Stabilitatea preturilor – rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% media ratelor

inflatiei din trei state membre cu cea mai mica inflatie. In general, rata inflatiei sa fie sub 2,5%

- Stabilitatea cursului de schimb – moneda nationala sa respecte limite normale de fluctuatie prevazut prin mecanismul cursurilor de schimb pentru o perioada de cel putin 2 ani. In general, fluctuatiile cursului de schimb sa nu depaseasca 1,5%

- Convergenta ratelor dobanzii – rata dobanzii sa nu depaseasca cu mai mult de 2% media ratelor dobanzii din trei state membre cu cea mai mica inflatie. In general, rata dobanzii pe termen lung sa nu depaseasca 6,4%

- Deficitul bugetar – sa nu fie mai mare de 3% din PIB- Datoria publica – sa fie mai mica de 60% din PIB

In privinta uniunii politice, s-a urmarit :

- Cresterea rolului Parlamentului in legislatia comunitara, in domeniul justitiei si afacerilor interne

- Adoptarea Politicii Externe si de Securitate Comune- Extinderea responsabilitatilor privind primirea de noi membri- Cetatenia europeana:

o Libera circulatie si libertatea de stabilire rezidentiala pe teritoriile statelor-membreo Dreptul de a vota sau a candida la alegerile locale sau pentru Parlamentul European

in tara in care cetateanul are rezidentao Dreptul de a apela la Ombudsmano Dreptul la protectie diplomatica/consulara in aceleasi conditii ca si in statele

nationale

Tratatul de la Amsterdam si-a propus sa stabileasca o noua dimensiune a Politicii de Securitate si Aparare (PESC) si a marit cooperarea in privinta justitiei si afacerilor interne (JAI).

Tratatul de la Nisa a avut obiective referitoare la :- Marimea si compozitia Comisiei Europene- Echilibrarea puterii de vot in Consiliul de Ministri- Compozitia noua a Parlamentului European si atributiile sale- Prevederi legate de compozitia Comitetului Economic si Social

Tratatul pentru Constitutia Europei- Tratatul instituie o Constitutie pentru Europa, cunoscuta si sub numele de „Constitutia

Europeana”- A fost semnat in anul 2004 la Roma, insa procesul sau de ratificare a intrat in blocaj in

primavara lui 2005 cand francezii si olandezii au votat contra in cadrul unor referendumuri- Timp de mai multi ani a urmat o perioada in care s-au propus mai multe solutii pentru

deblocarea Constitutiei Europene sau gasirea unei solutii alternative la acest Tratat- Abia la sfarsitul lui 2007 – la Lisabona pe 13 decembrie - a fost semnat un nou tratat

Tratatul de la Lisabona :- Are meritul de a fi salvat cele mai importante prevederi ale Constitutiei, a carei esenta era

tocmai apropierea Uniunii de cetatenii ei- Conceptul de „Europa proiectelor concrete” a aparut in cei 2 ani de reflectie care au urmat

esecului Tratatului Constitutional- A intrat in vigoare in anul 2009

Progrese inregistrate prin Tratatul de la Lisabona :1. Simplificarea procesului decizional european:- Statele membre vor vota in Consiliul Uniunii Europene prin procedura majoritatii calificate in aproape toate domeniile. Astfel, o decizie nu mai poate fi blocata de un singur stat, iar recursul la unanimitate devine o exceptie.2. Personalitatea juridica a Uniunii Europene :- Este pentru prima oara cand Uniunea va avea personalitate juridica proprie. Astfel, Uniunea Europeana va putea fi mai bine reprezentata pe plan extern, va putea negocia si incheia acorduri internationale in nume propriu.3. Presedintele Consiliului European- Sefii statelor si guvernelor din UE vor alege pentru o perioada de 2 ani si jumatate, cu posibilitatea realegerii pentru inca un mandat, un Presedinte stabil al Consiliului.

- Acesta nu are puteri decizionale extinse ca in cazul unui sef de stat. El asigura coerenta la nivelul marilor orientari politice pe o perioada de timp mai mare decat cea a presedintiilor rotative semestriale ale Uniunii Europene- Va cauta compromisuri si consensuri intre statele membre si nu va putea exercita simultan un mandat national4. Coerenta pe plan extern- Se creaza un post de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate- Acesta este un sef al diplomatiei europene, fara apelativul de ministru de externe, dar va reprezenta Uniunea in exterior si va avea drept de initiativa in domeniul politicii externe si de securitate comuna- Crearea acestei functii are meritul de a clarifica aspecte ce tin de actiunea externa a Uniunii, de a inlatura paralelismele si suprapunerile in ceea ce priveste actorii institutionali implicati in politica externa.5. Initiativa cetateneasca- Pentru prima oara in istoria Uniunii Europene, cetatenii statelor membre vor beneficia de dreptul direct de initiativa legislativa comunitara.- In mod similar cu sistemele constitutionale nationale, la solicitarea unui numar de 1 milion de cetateni, Comisia Europeana initiaza un proiect legislativ.6. Implicarea parlamentelor nationale- Tratatul de la Lisabona recunoaste si consolideaza rolul parlamentelor nationale, care vor participa mai activ la lucrarile Uniunii- Exceptand domeniile care tin exclusiv de competentele sale, Uniunea nu actioneaza decat in cazul in care interventia sa este mai eficienta decat o actiune intreprinsa la nivel national (Principiul subsidiaritatii)- Orice parlament national va avea dreptul sa-si sustina argumentele potrivit carora o propunere nu este conforma cu acest principiu- Prin urmare, se va institui un mecanism in doi timpi :* daca o treime din parlamentele nationale considera ca o propunere nu este conforma cu principiul subsidiaritatii, Comisia va trebui sa isi reanalizeze propunerea, avand posibilitatea de a o mentine, de a o modifica sau de a o retrage* daca majoritatea parlamentelor nationale impartasesc aceste preocupari, iar Comisia decide, totusi, sa isi mentina propunerea, va fi declansata o procedura specifica. Comisia va trebui sa isi sustina motivatiile, iar Parlamentul European si Consiliul vor avea sarcina de a decide asupra continuarii sau intreruperii procedurii legislative7. Cresterea rolului Parlamentului European- a evoluat treptat de la statutul de adunare a reprezentantilor parlamentelor nationale cu simplu rol consultativ, la un parlament de sine statator, cu membrii alesi in mod direct de catre cetatenii europeni- cu toate acestea, Parlamentul European este o institutie atipica pentru un for legislativ, neavand drept de initiativa legislativa. Statele membre au evitat sa confere prerogative sporite Parlamentului, pastrandu-si prin Consiliul UE dreptul de control in cele mai importante domenii- Parlamentul European devine co-legislator. Procedura co-deciziei, prin care statele membre (Consiliul) si reprezentantii directi ai cetatenilor europeni (Parlamentul) iau decizii pe picior de egalitate, devine procedura ordinara- de asemenea, Parlamentul va alege in mod direct Presedintele Comisiei, pe baza propunerilor Consiliului European8. Carta drepturilor fundamentale- Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale stabileste, intr-un singur text, o serie de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetatenii Europei si toate persoanele cu rezidenta pe teritoriul Uniunii Europene- Drepturile si libertatile Cartei sunt impartite in 7 mari capitole, astfel : Demnitatea, Libertatea, Egalitatea, Solidaritatea, Cetatenia, JustitiaStrategia Europa 2020

3 martie 2010, Comunicarea Europa 2020 – o strategie pentru crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii, care reprezinta strategia de crestere economica a Europei pentru urmatorii zece ani

3 prioritati interdependente:- Crestere inteligenta – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare- Crestere sustenabila – promovarea unei economii mai ecologice si mai competitive, bazata

pe utilizarea mai eficienta a resurselor- Cresterea incluziva prin promovarea unei economii cu grand inalt de ocupare, care sa

genereze coeziune sociala si teritoriala Cinci obiective:- 75% rata de ocupatie a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20-64 ani- 3% din PIB-ul UE investit in cercetare si dezvoltare- „20/20/20” pentru obiectivele referitoare la energie si schimbari climatice (reducerea cu 20%

a emisiilor si noxelor poluante, reducerea cu 20% a consumului de materii prime neregenerabile, asigurarea unui procent de 20% din totalul energiei produse din surse energetice regenerabile)

- Rata parasirii timpurii a scolii sub 10% si ponderea tinerilor cu varste intre 30 si 34 ani, absolventi ai unei forme de invatamant tertiar, sa ajunga la cel putin 40%.

- Numarul cetatenilor europeni expusi riscului saraciei sa scada cu 20 de milioane

Pentru sustinerea celor trei prioritati si atingerea celor cinci obiective, au fost stabilite ca instrumente de lucru 7 initiative :- 3 initiative pentru crestere inteligenta:1. o Uniune a inovarii2. o agenda digitala pentru Europa3. tineret in miscare- 2 initiative pentru cresterea durabila:1. o Europa eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor2. o politica industriala integrata pentru era globalizarii- 2 initiative pentru cresterea incluziva:1. o agenda pentru noi competente si noi locuri de munca2. platforma europena de combatere a saraciei

Politicile comune ale Uniunii Europene1. Politica comerciala comunaAceasta presupune existenta a doua dimensiuni – dimensiunea interna si dimensiunea externa.Dimensiunea interna a fost stabilita prin prevederile Tratatului de la Roma si intarita prin celelalte tratate si consta in inlaturarea completa dar treptata a taxelor vamale in relatiile comerciale dintre tarile membre, si inlaturarea treptata a restrictiilor netarifare aplicate in comertul intracomunitar.Dimensiunea externa a politicii comerciale comune consta in acorduri incheiate cu diferite tari ale lumii sau cu asociatii de tari in vederea stabilirii unor politici comune ale tarilor membre in raport cu respectivele state. In acest sens exista mai multe tipuri de acorduri:1. acorduri de asociere, sunt acorduri care pregatesc o viitoare aderare a unui stat candidat la Uniune2. acorduri de cooperare, au fost incheiate in general cu tarile foste colonii ale statelor membre ale Uniunii Europene3. acorduri de cooperare internationala cu valente atat comerciale cat si de dezvoltare a fenomenului integrationist (cooperarea cu Uniunea Magrebului Arab, cooperarea cu Consiliul de Cooperare al Golfului)

Curs nr. 3

Politica comerciala comuna reprezinta unul dintre primele domenii in care statele membre au acceptat sa isi limiteze suveranitatea, delegand competente extinse la nivel european.

Nevoia politicii comerciale comune a fost data de :- Exigentele constituirii pietei interne unice- Exercitarea unei influente la scara internationala ca urmare a dimensiunii economice a

respectivei piete- Protejarea procesului de decizie in materie de influente in ceea ce priveste grupurile de

interese protectioniste

Principiile de functionare ale politicii comerciale comune sunt :- Constituirea unui tarif vamal comun- Stabilirea unor acorduri comune cu tarile terte- Aplicarea uniforma a instrumentelor de politica comerciala de catre toate statele membre

Raspunderile institutionale in cadrul acestei politici revin Comisiei Europene si Consiliului European.

In ceea ce priveste politica comerciala in relatiile cu tertii, Uniunea Europeana are acorduri preferentiale cu peste 100 de tari, carora se mai adauga circa 40 de tari ce beneficiaza de tratament preferential, pe baze necontractuale.

Uniunea vamala.Elaborarea tarifului vamal comun in cadrul uniunii vamale s-a realizat in baza unui principiu de calcul al unor taxe medii, calculate pe baza taxelor vamale practicate in tarile membre.Tariful vamal contine circa 3000 de pozitii, iar eliminarea barierelor vamale s-a facut treptat in cadrul a trei etape.

In cadrul politicii vamale exista si o serie de masuri de salvardare pentru cazuri exceptionale.

Clauzele generale in acest sens prevad ca in cazul unor situatii de criza sau de dezechilibru major al balantei de plati, un stat poate apela la o astfel de clauza pentru protejarea economiei nationale si depasirea situatiei de criza.

Politica concurentiala a Uniunii Europene.Concurenta este considerata ca fiind cea mai importanta cauza a progresului tehnic si stiintific, fiind conditia de baza a existentei economiei de piata.

Politicile in domeniul concurentei presupun dezvoltarea cadrului de reglementari prin care guvernele pot mentine si stimula concurenta in vederea obtinerii unui maximum de performante economice.

Tipurile de concurenta se regasesc in functie de mai multe elemente luate in calcul, cum ar fi :- Interactiunea dintre concurenti :

o concurenta directa, cand actorii de piata concureaza cu produse silimare sau identiceo concurenta indirecta, cand sunt livrate produse diferite, dar care satisfac aceleasi

nevoi- Dup tipul concurentei :

o Concurenta perfecta, concurenta teoretica in care agentii sunt atat de mici incat nu pot influenta preturile si conditiile de comercializare

o Concurenta imperfecta, concurenta monopolistica, oligopolul si monopolul

Poate constitui o bariera in calea accesului la piata a unor ofertanti- Concurenta in functie de corectitudinea concurentei

o Loialao Neloiala

Obiectivele politicii comune in domeniul concurentei :- Cresterea bunastarii consumatorilor prin imbunatatirea performantelor tehnice si economice

ale produselor- Protectia consumatorilor fata de tendintele marilor companii de a acapara pietele si a stabili

preturi dezavantajoase pentru consumatori sau cumparatori- Stoparea redistribuirii veniturilor in favoarea monopolurilor si a cartelurilor- Protejarea firmelor mici si mijlocii contra masurilor anticoncurentiale intreprinse de marii

agenti economici- Integrarea pietelor nationale ale statelor membre intr-o piata unica a comunitatii europene

Practici interzise prin politica de concurenta :- Acordarea de ajutoare publice care creaza distorsiuni in relatiile de concurenta dintre agentii

economici- Stabilirea preturilor prin intelegeri prealabile intre producatori- Crearea de carteluri in vederea impartirii pietei- Abuzul de pozitie dominanta pe piata- Realizarea de fuziuni care distorsioneaza libera concurenta si conduc la pozitie dominanta pe

piata

Controlul Comisiei Europene in ceea ce priveste concurenta este unul supranational, aceasta fiind abilitata sa exercite control asupra legalitatii diferitelor actiuni desfasurate in cadrul tarilor membre. Astfel, in anumite cazuri exista o abilitare exclusiva a comisiei in ceea ce priveste controlul pietei concurentiale.

In alte domenii, autoritatea este aplicata de catre comisie cu sprijinul autoritatilor de concurenta (consiliul concurentei).

Comisia Europeana poate lua decizii cu privire la interzicerea unor intelegeri anticoncurentiale sau poate aplica amenzi si penalitati firmelor gasite vinovate.

In ceea ce priveste ajutoarele de stat, Comisia are autoritatea de a cere ca ajutoarele acordate ilegal sa fie returnate de catre beneficiarii ajutorului autoritatilor care l-au acordat.Firmele au dreptul da a ataca deciziile comisiei, in prima faza la curtea primei instante, sau la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Politica agricola comuna.

Politica agricola este una dintre cele mai active politici in domeniul comuniatar, fiind printre primele politici puse in aplicare, avand o arie de aplicare foarte extinsa si cuprinzatoare, inclusiv din punct de vedere al resurselor alocate pentru dezvoltare.

Obiectivele politicii agricole comune :1. cresterea productivitatii in agricultura2. asigurarea unor standarde de viata echitabile pentru fermieri

3. stabilizarea pietelor agricole, inclusiv prin reducerea fluctuatiilor de pret4. asigurarea unor preturi rezonabile, atat pentru consumatori cat si pentru producatori5. asigurarea disponibilitatii aprovizionarii cu produse agricole

Elemente fundamentale ale politicii agricole comune :1. Constituirea unei piete interne fara frontiere in care produsele agricole sa poata circula liber2. Suprimarea barierelor intracomunitare in ceea ce priveste comertul cu produse agricole si animaliere

Principiile poltiticii agricole comune :1. Preferinta intracomunitara, prin care tarile membre trebuie sa aprovizioneze cu precadere produse agricole din interiorul comunitatii2. Protejarea agriculturii tarilor membre de concurenta extracomunitara3. Compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole in afara comunitatii europene (aplicarea taxelor de restituire)4. Finantarea politicii agricole comune prin intermediul unui fond european destinat - FEODA.

Fond de solidaritate in cadrul PAC, cu doua componente :- Orientarea care vizeaza reforme structurale, politica sociala si dezvoltarea zonelor rulare- Garantarea care vizeaza sustinerea anumitor cheltuieli si politica preturilor

Parghiile pentru implementarea PAC :- Stabilirea preturilor indicative, stabilite o data pe an, la inceputul campaniei de

comercializare pentru produsul respectiv- Sistemul preturilor de interventie, care se stabilesc o data pe an, la un nivel inferior fata de

preturile indicative sau orientative, si care constituie limita minima a preturilor comunitare, care se situeaza de regula peste nivelul preturilor practicate pe piata mondiala

Sistemul de protectie la frontiera :- Preturile prag – preturi sub care nu sunt admise la import produse din tarile terte- Taxele de import – taxa vamala de import si taxe de prelevare pentru produsele din

exteriorul Uniunii Europene – taxe egale cu diferenta dintre pretul de import si pretul indicativ, din care se scad cheltuielile de transport

Sistemul taxelor de restituire (subventiile directe la export).

Reforma in cadrul politicii agricole comune a vizat in ultimii ani o serie de obiective de baza ale Uniunii in domeniul agriculturii, si anume :1. Mentinerea pozitiei de leader al Uniunii Europene pe piata produselor agricole, atat la productie cat si la export prin cresterea competitivitatii2. Apropierea productiei agricole de nivelul cererii reale de astfel de produse3. Acordarea de ajutor financiar fermierilor, in special prin FOAD4. Incurajarea fermierilor sa ramana pe pamanturile lor5. Cresterea dimensiunii ecologice a agriculturii

Politica industriala implica o gama de masuri guvernamentale menite sa promoveze cresterea competitivitatii diferitelor sectoare industriale. Politica industriala este structurata pe doua niveluri de activitate :1. Politica nationala2. Politica industriala comuna

In acest sens, fiecare stat isi adopta o politica industriala proprie, care trebuie sa corespunda orientarilor si legislatiei comunitare.

Obiectivele politicii industriale :1. stabilirea minimului necesar fara de care industria si intreprinzatorii nu isi pot realiza propriile obiective. In acest sens se vizeaza stabilirea unui cadru legal si a unor strategii previzibile pentru agentii economici.2. asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea potentialului competitiv al industriei3. asigurarea capabilitatii de functionare a mediului de afaceri in domeniul industrial, in conditii de eficienta, si conform obligatiilor publice

Toate aceste obiective vizeaza cresterea competitivitatii industriei Uniunii Europene, atat in interiorul acesteia pe piata unica cat si in relatiile cu tertii.

Politica sociala a Uniunii Europene

Prin politica sociala se urmareste armonizarea aspectelor sociale pe intreg teritoriul Uniunii, prin reducerea decalajelor de bunastare existente intre diferitele zone sau regiuni ale comunitatii.

Obiectivele politicii sociale :- Imbunatatirea masurilor si actiunilor intreprinse pentru cresterea gradului de ocupare a

fortei de munca- Dezvoltarea spiritului antreprenorial- Asigurarea egalitatii de sanse in ceea ce priveste educatia si accesul la piata muncii- Incurajarea adaptabilitatii fortei de munca la conditiile economice si sociale date de gradul de

dezvoltare al pietei

Pactul European de Ocupare a Fortei de MuncaElementele esentiale ale Pactului sunt :

- Coordonarea politicii economice si imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltare economica si politicile monetare, bugetare si fiscale, avand ca scop o dezvoltare economica neinflationista

- Dezvoltarea in continuare a strategiilor coordonate de ocupare a fortei de munca- Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea si realizarea potentialului competitiv al industriei

(unul dintre principalii angajatori ai fortei de munca)- Dialogul social – initiat in anul 1985 si promovat in anul 1986 prin Actul Unic European, apoi

consolidat in anul 1988. Este unul din elementele cheie ale modelului social european, jucand un rol important in cadrul strategiei europene de angajare a fortei de munca. Dialogul social este o procedura de consultare la nivel comunitar in care sunt implicati diversi parteneri sociali pe de o parte (patronate, sindicate) si Comisia Europeana pe de alta parte. Rezultatul dialogului social nu impune obligatii asupra partilor implicate dar ele se pot concretiza in pozitii comune de compromis in ceea ce priveste un anumit aspect problematic.

- Egalitatea de sanse intre barbati si femei. In cadrul acestei componente sunt adoptate o serie de masuri, cum ar fi masuri ce promoveza accesul la munca si invatamant profesional, fara

discriminare, masuri de protectie sociala, masuri privind demnitatea la locul de munca, masuri de combaterea violentei si a exploatarii sexuale a femeilor, masuri de promovare a cooperarii

- Lupta impotriva rasismului si xenofobiei. Integrarea luptei impotriva rasismului in politicile si programele comunitatii, dezvoltarea unor modele de lupta impotriva rasismului, intarirea retelei de informare si comunicare.

In vederea aplicarii politicii sociale comune a fost adoptata Carta Sociala a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor, care reprezinta modelul european al Dreptului Muncii (adoptata prin Tratatul de la Maastricht). In aceasta Carta sunt cuprinse o serie de drepturi ale persoanelor angajate in munca, si anume :

- Dreptul la libera circulatie, pentru a exercita orice profesie in oricare dintre tarile Uniunii Europene

- Dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si de munca- Dreptul la protectia sociala- Dreptul la libera asociere- Dreptul la formare profesionala initiala si pe tot parcursul vietii- Dreptul la egalitate de tratament intre barbati si femei- Dreptul la informare si la consultare in cadrul organizatiei- Dreptul la protectia sanatatii si a proprietatii- Dreptul la protectia copiilor si adolescentilor- Dreptul la un venit minim pentru persoanele in varsta- Dreptul la integrare si readaptare profesionala si sociala pentru persoanele cu handicap

In conditiile implementarii acestor politici sociale se vizeaza scaderea somajului si cresterea nivelului de trai, insa atingerea acestor obiective ramane inca la nivel de deziderat. In Uniunea Europeana rata somajului este una destul de ridicata, principalii factori care contribuie la acest fenomen fiind :

- Incompatibilitatea dintre calificarile existente si cererea existenta pe piata muncii- Diferentele dintre costul social si cel privat al fortei de munca si gradul diferit de impozitare- Factorii institutionali si migratiile populatiei- Politicile economice care au condus la cresterea ratei dobanzilor, atat pentru agenti

economici cat si pentru populatie- Restrictiile impuse politicilor economice europene, in special ca urmare a constituirii uniunii

monetare la nivelul zonei Euro

Pentru sustinerea politicii sociale, in special in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane, s-a constituit la nivelul Uniunii un fond special – Fondul Social European.

Politica bugetara.Perspectiva financiar bugetara a Uniunii Europene acopera o perioada de 7 ani care reflecta viziunea de dezvoltare pe termen mediu, precum si mijloacele prin intermediul carora respectivele politici pot fi transformate in realitate.

Bugetul Uniunii Europene se incadreaza in strategiile stabilite pentru perspectiva financiara, constituindu-se in bugete anuale care sa se incadreze in parametri stabiliti pe baza veniturilor si cheltuielilor bugetare.Bugetul Uniunii Europene se deosebeste fundamental de bugetele nationale ale statelor membre, acesta finantand un numar redus de institutii publice (institutiile comunitare). Majoritatea cheltuielilor bugetare revin in continuare statelor membre, care in interiorul granitelor finanteaza institutii si programe publice (apararea, justitia, educatia, sanatatea).

Sistemul resurselor bugetate.Resursele bugetului comunitar sunt taxele vamale din comertul cu tertii, un procent din taxa pe valoarea adaugata si alte resurse proprii.Bugetul este propus de Comisia Europeana care pregateste proiectul anual, care este aprobat de Consiliul de Ministri si de Parlamentul European.Executia bugetului este tot de competenta Comisiei, care intocmeste un raport anual supus controlului si aprobarii de catre Consiliul de Ministrii si Parlamentul European.

Cheltuielile bugetare sunt structurate si ordonate pe sase sectiuni :I. Parlamentul EuropeanII. Consiliul de MinsitriIII. Comisia EuropeanaIV.Curtea de JustitieV. Curtea de ConturiVI. Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor

Cheltuile ocazionate de Comisia Europeana se impart in doua categorii importante :1. Cheltuieli de functionare cu destinatia acoperirii cheltuielilor cu personalul, cladirile, materialele, publicatiile, sistemul informatic, misiuni speciale, pensiile functionarilor etc.2. Creditele operationale, destinate finantarii diferitelor programe europene de care beneficiaza statele membre.Principalele destinatii ale creditelor operationale sunt :

- Finantarea agriculturii in cadrul FEOGA (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola)- Finantarea fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala FEDR, Fondul

Social European FSE, Fondul de Coeziune)- Acoperirea cheltuielilor din domeniul educatiei, - acoperirea cheltuielilor din domeniul energiei, - finantarea programelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica- acoperirea cheltuielilor generate de actiunile domeniilor politicii externe si de securitate

comuna- garantii si rezerve

Avand in vedere necesarul mare de fonduri pentru finantarea acestor activitati, pentru consituirea bugetului Uniunii a fost adaugata o noua sursa bugetara sub forma unei contributii din partea statelor membre. Aceasta reprezinta o cota parte din produsul national brut al statelor membre.

Principiile bugetare ale Uniunii Europene :- Principiul anualitatii. Exercitiul bugetar este de un an, fiind incadrat in strategia perspectivei

financiare de 7 ani- Principiul unitatii. Incasarile si platile trebuie sa se regaseasca intr-un singur document

bugetar. Exista insa si cateva exceptii care beneficiaza de bugete particulare, cum ar fi politica externa si de securitate comuna, justitia, afacerile interne, Fondul European de Dezvoltare Regionala

- Principiul universalitatii. Presupune ca toate incasarile bugetare sa reprezinte o masa comuna care serveste la finantarea tuturor cheltuielilor asa cum au fost ele precizate in buget.

- Principiul echilibrului. Incasarile dintr-o perioada trebuie sa fie egale cu cheltuielile. Este interzis sa se recurga la un imprumut pentru acoperirea deficitului bugetar.

- Principiul specializarii. Presupune ca fiecare credit acordat de Comisia Europeana sa aiba o destinatie cu scop precis

Curs nr.4

Fondurile Uniunii Europene

Unul dintre cele mai importante fonduri care concentreaza o mare parte din totalul sumelor alocate in dezvoltare este Fondul European pentru Orientare si Garantare agricola.Obiectivele sunt acelea de a asigura Politica Agricola Comuna prin finantarea unor programe de dezvoltare, avand ca obiective crearea unei agriculturi competitive, asigurarea unui standard de viata echitabil si stabilitatea veniturilor pentru comunitatea implicata in activitati agricole, dezvoltarea unei agriculturi durabile pe baza unei tehnologii sanatoase care sa garanteze produse de calitate, crearea unei agriculturi multifunctionale care sa permita dezvoltarea comunitatii rurale si pastrarea acesteia.

Fondurile structurale si de coeziune sunt constituite in scopul finantarii unor programe de dezvoltare regionala si de sprijinire a calificarii resurselor umane.Principalele obiective ale acestora sunt :1. Dezvoltarea regiunilor ramase in urma, unde PIB/Locuitor < 75% din media Uniunii Europene2. Conversia economica si sociala a regiunilor aflate in dificultati structurale3. Dezvoltarea resurselor umane

In acest scop exista patru initiative comunitare :- INTERREG – initiativa orientata catre stimularea cooperarii- LEADER – initiativa de dezvoltare rurala pentru grupuri de interese locale- EQUAL – orientata catre combaterea discriminarii privind accesul la piata muncii- URBAN – orientata catre dezvoltarea oraselor, in special in zonele suburbane aflate in criza

Principiile de actiune sunt :- Concentrarea fondurilor- Programarea sprijinului financiar- Complementaritatea fondurilor structurale cu resursele nationale- Parteneriatul

Acestor principii se adauga si unele subsidiare cum ar fi :- Descentralizarea- Transparenta- Monitorizarea - Controlul

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)FEDR a devenit functional din 1975 si vizeaza cu precadere obiectivele 1 si 2 din politica de dezvoltare structurala. Initiativele finantate din acest fond sunt INTERREG si URBAN, avandu-se in vedere finantarea unor initiative inovatoare, dezvoltarea societatii informationale, dezvoltarea durabila si obtinerea unei identitati regionale.

FEDR sprijina investitii menite sa creeze locuri de munca, cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura (de educatie, de mediu, de comunicatii, de sanatate, culturala si pentru energii regenerabile).

Alte actiuni finantate sunt dezvoltarea potentialului regional, acordarea de sprijin pentru intreprinderi, cooperare si schimburi de experienta, asistenta tehnica.In cadrul acestor programe exista si activitati neeligibile, care trebuie sa fie cofinantate din fonduri proprii si anume :

- TVA- Dobanzile la credite- Achizitionarea de terenuri in valoare mai mare de 10% din valoarea totala eligibila- Constructii de locuinte

Fondul Social European este unul din fondurile structurale dedicat in principal reducerii diferentelor intre diferite standarde de viata si prosperitate existente intre regiunile si statele membre ale Uniunii Europene.

Acesta este dedicat aproape in exclusivitate promovarii ocuparii fortei de munca, prin ajutorarea companiilor in achizitionarea de echipamente cu scopul crearii de noi locuri de munca sau pentru instruirea fortei de munca, atat cea ocupata, dar mai ales forta de munca neocupata.

Finantarea se acorda in toate statele membre, cu precadere in cele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. Aceasta este un element cheie a stragegiei pana in 2020 privind dezvoltarea si ocuparea fortei de munca, iar pe actuala perspectiva de 7 ani 2007-2013 au fost alocate circa 75 miliarde de euro pentru sustinerea de programe.

Principalele axe prioritare sunt cresterea adaptabilitatii lucratorilor, a intreprinderilor si a intreprinzatorilor, vizandu-se intarirea fortei de munca prin masuri active de instruire si promovarea actiunilor de invatare pe tot parcursul vietii.

www.fseromania.ro

Fondul de Coeziune, a fost infiintat in 1994 si promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport transeuropean, precum transportul in general, transport nerutier, transport public ecologic, si totodata promoveaza protectia mediului, in special prin cresterea eficientei energetice si utilizarea de energii regenerabile.

http://europa.eu

http://eufinantare.info

eurostat

statitistics pocket book