Ministerul Educatiei Tineretului din Republica Moldova.

Universitatea Pedagogica de Stat “Ion Creanga.”

Facultatea de Informatica si Tehnologii Informationale in Instruire.

La disciplina : Bazele micro-macro economiei. 

Tema : Geneza banilor si etapele evolutiei

istorice in spatiu economic romanesc.

A efectuat stud. Gr-102 Coscodan Alina

A verificat prof. Savitchi Corina

Chisinau 2010

Cuprins :

1. Geneza si evolutia banilor ;

2. Functiile banilor ;

3. Trasaturi ale banilor ;

4. Circulatia banilor si reglarea eiin economia

romaneasca.

1

1. Geneza si evolutia banilor;

Tinind seama de opiniile exprimate in literatura de specialitate, ca sj de realitajile

din economia de piata actuala, banii se pot defini ca reprezentind un instrument

economic general acceptat de masurare si de mijlocire a schimburilor, de stingere a

datoriilor persoanelor fizice si juridice, de transferare a titlurilor de proprietate de

la о persoana la alta, ei exprima dreptul detinatorilor de a cumpara bunuri sau alte

monede najionale pe teritoriul tarii emitente.

Banii au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de

schimb, parcurgind mai multe etape, care pun in relief continutul si rolul lor.

Prima etapa este cea cunoscuta sub denumirea de bani - marfa; in cadrul acesteia

raportul de schimb era mijlocit de anumite marfuri (animale, blanuri, tutun etc.) care

aveau utilitate intrinseca, in afara functiei lor de mijlocitor al schimburilor. Pe

masura dezvoltarii schimbului de marfuri, functia de echivalent general a revenit in

exclusivitate metalelor pretioase (indeosebi aurului) datorita proprietatilor

deosebite :

Durabilitate: nimeni nu va accepta ca moneda un bun care este perisabil, adica

se deterioreaza pe termen scurt;

Usor de transportat: daca agentii economici au de transportat mari cantitati de

moneda, marfa utilizata ca echivalent trebuie sa aiba о valoare ridicata fara de

greutatea sa pentru a putea fi transportata cu usurinta;

Divizibilitate: bunul ales ca mijlocitor al schimbului trebuie sa poata fi subdivizat

in parti mai mici cu usurinta fara pierdere de valoare, putindu-se efectua si plati

mai mici;

Omogenitate: proprietate ce presupune ca orice unitate din bunul in cauza trebuie

sa fie exact egala cu a celorlalte marfuri, in caz contrar schimburile se vor realiza

in condit,ii dificile:

Cu oferta limitata: orice marfa care nu are о oferta limitata nu va avea о

valoare economica;

2

Greu de confruntat, de falsificat: о moneda cu cat se poate reproduce mai usor

isi pierde din valoarea sa.

Capacitatea si calitatea pe care о are moneda de a elibera indivizii de

constringerile trocului, explica utilizarea sa rapida, aparitia acestui bun ce face

obiectul unei acceptari generale. Toate categoriile de bunuri au fost olosite ca

moneda de schimb intr-o marime sau alta, dar metalele pretioase s-au dovedit a fi

cele mai satisfacatoare.

Pentru ca bucatile de metal pretios folosite ca bani erau diferite ca marime

(greutate) si puritate era necesar ca in actul de schimb sa aiba loc, de fiecare data, si

evaluarea acestora. Asemenea dificultati ce ingreunau schimbul au fost inlaturate

prin emiterea sau baterea de moneda.

Trecerea la moneda batuta, din metale pretioase, a marcat un moment foarte

important in evolutia banilor. Dupa Herodot, baterea primelor monede a avut loc in

secolele VII-VI i.e.n. si, timp de circa doua milenii si jumatate - practic pana in

secolul al XVII-lea, banii au existat, in principal, sub forma de monede de aur si

argint. Moneda metalica (din aur si argint) emisa de catre stat, pe baza de monopol,

reprezinta bani = marfa cu valoare sau utilitate intrinseca.

Din secolul al XVII-lea, monedelor metalice aflate in circulatie li s-au adaugat

bancnotele (bilete de banco) care erau semne banesti emise de catre banci.

Etapa banilor de hartie si a banilor metalici marcheaza inlocuirea banilor marfa

cu semne ale valorii. Banii de hartie, dupa natura lor economica sunt de doua feluri:

- bilete de banca (bancnote, bani de credit sau moneda de hartie);

- bani de hirtie propriu-zisi sau hartie moneda.

In procesul circulatiei, biletele de banca (bancnotele) inlocuiesc banii cu valoare

deplina datorita trasaturilor lor:

a) sunt convertibile la prezentare si la purtator;

b) se bucura de incredere deplina ;

c) sunt emise pe baza unor garantii sigure si reale (aur si creante comerciale).

3

La inceput, suma bancnotelor nu putea sa depaseasca stocul de metal pretios

detinut de catre bancie care le emiteau ; ulterior, pe masura dezvoltarii comertului,

stocul de aur devine tot mai insuficient, iar cantitatea de moneda emisa incepe sa

depaseasca acest stoc. Initial, emisiunea biletelor de banca era realizata de catre

bancile comerciale, apoi a devenit un privilegiu al statului, incredintat Bancii

Centrale sau de emisiune. Banii la primul razboi mondial, bancnotele care se

preschimbau pe aur au circulat paralel cu monedele de aur si,de argint; dupa aceasta

data, convertibilitatea bancnotelor in aur si argint incepe sa se restranga. Din 1976

nici о moneda nu mai este convertibild in aur. Fiecare stat isi defineste moneda

nationala in raport cu о valuta internationala forte, numita valuta de referinja.

Banii de hartie propriu-zisi sunt semne ale valorii care, in procesul circulatiei,

inlocuiesc banii cu acoperire in bunuri reale. In principal, ei se caracterizeaza prin

urmatoarele trasaturi: au curs forjat, decretat de stat; sunt neconvertibili in aur; nu

reflecata valoarea lor (ca material) sau a aurului, ci semnifica doar valoarea

bunurilor materiale si serviciilor ce se pot procura cu ajutorul lor.

О alta etapa in evolutia banilor a fost marcata de utilizarea banilor de cont sau a

banilor scriptuali, care constau in disponibililitati banesti aflate in conturile bancare

sau la casele de economii pe numele ageniilor economici (persoane, intreprinderi,

institu(ii). Marile progrese inregistrate in domeniul electronicii, al biroticii,

computerizarii si transmiterii informajiilor au creat premisele tehnice aparitiei unui

nou tip de bani, si anume, a banilor electronici, marcand o noua etapa a evolujiei

banilor in viaja economica

Caracterizarea continutului banilor necesita cunoasterea rolului si a functiilor pe

care ei le indeplinesc in cadrul vietii economice. Desi din 1976 banii au fost rupti de

baza lor aur, ei continua (prin formele actuale de existenta: bani de hartie, bani de

credit, bani scriptuali, moneda metalica divizionara) sa joace un rol important in

economia de piata, in funcjionarea si dezvoltarea economiilor nationale. Si sunt о

categorie economica complexa, ce insumeaza realitiile vietii economico-sociale in

evolujia lor.

4

Reproducand expresia lui R. Harrod „Мопеу is power", Francois Perroux adauga

ca „moneda este si o arma de constringere a altora... si joaca un rol privilegiat

printre institutiile a caror prezcnta si functionare dinamizeaza economia". „Alaturi

de capital si specializare - sustine P.A. Samuelson - banii constituie un al treilea

aspect al vietii economice moderne... Fluxul de bani este sangele care iriga sistemul.

Pentru firme, pentru factorii de decizie din sectorul public sau privat, banii

reprezinta un puternic mijloc de control asupra activitii economice, un instrument

fundamental de cuantificare a eficientei economice, de mobilizare a eforturilor

pentru desfasurarea de activitati utile si rentabile. „Noi identificam banii ca un

element cheie pentru promovarea eficienjei in productia si schimbul de produse si

servicii. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din cauza ca sunt un bun care

au acceptarea generala ca mijloc de schimb"'.

2. Functiile banilor ;

Funcjia de masura a valorii. In aceasta functie, banii servesc la masurarea cheltuielilor

de productie si rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se stabileste

costul activitatilor desfasurate sau programate a se desfasura, se apreciaza eficienta,

se determina pretul produselor si al serviciilor.

Banii indeplinesc aceasta functje in mod ideal; in momentul in care se exprima

valoarea unei marfi sau cheltuielile de productie nu este necesara prezenta efectiva a

lor. Este suficicnt ca ei sa existe, in general, in societate.

Banii exprima valoarea marfurilor cu ajutorul etalonului preturilor 1. In condijiile

etalonului aur, valoarea unitatii monetare era exprimata intr-o anumita cantitate de

aur, considerata ca unitate de masura: de pilda, conjinutul in aur al monedei noastre

naponale - leul - era stabilit, in anul 1954 la 0,148112 gr aur fin, fa|a de 0,888671 gr

aur fin la dolarul SUA; fata de 2,13281 gr aur fin la lira sterlina si fata de 0,987417

gr aur fin la rubla. In conditiile actuale, cand s-a renuntat peste tot la etalonul aur,

valoarea banilor pe piata interna este reprezentata - asa cum s-a mai spus - de

puterea de cumparare. In felul acesta, s-a trecut la etalonul valutar, in sensul ca

1

5

stabilirea valorii monedelor nattonale respective are loc prin raportarea la una din

valutele cu convertibilitate deplina, formandu-se astfel cursul oficial.

In economia de piaja, functia banilor de masura a valorii creste considerabil ca

urmare a statutului lor de categorie economics a economiei de schimb si a

manifestarii lor in procesul schimbului.

Functia banilor ca mijloc de circulajie. In aceasta functie, banii servesc

procesului circulatiei marfurilor, mijlocind trecerea lor de la producator la

consumator prin intermediul vanzarii-cumpararii. Se infaptuieste astfel: trecerea

valorii din forma marfa la forma bani

(M - B), respectiv vanzarea si transformarea banilor in marfa (В - M respectiv

cumpararea. Separarea eclor doua acte, datorita existentei banilor, permite amanarea

cumpararii, respectiv transformarea banilor in marfa. Deci exista posibilitatea ca cele

doua acte ale schimbului (M - В si В - M) sa nu coincida in timp si spatiu.

In anumite conditii aceasta necoincidenta poate ingreuna schimbul de marfuri,

facandul mai lent sau chiar fragmentandu-1, cu efecte negative asupra intregii

economii. In aceasta calitate - de mijloc de circulatie - banii apar ca bani reali, cu

existenta efectiva : numerar sau bani de cont. Pentru indeplinirea acestei functii este

necesar sa existe о anumita cantitate de bani in circulatie.

Functia banilor ca mijloc de plata. In aceasta functie, banii sunt utilizati pentru

achitarea marfurilor cumparate pe credit, pentru plata salariilor, dobanzilor, chiriilor

impozitelor si taxelor, primelor de asigurari, pentru restituirea creditelor etc. aceasta

functie reclama, de asemenea, existenja banilor ca bani reali, efectivi. Cauzele care

au dus la folosirea banilor ca mijloc de plata sunt multiple. In principal subliniem :

- inegalitatea perioadelor dc productie a diferitelor marfuri. Ca urmare,

producatorul trebuie sa posede о marfa finita pe care s-o vinda pe piata pentru a

cumpara о alta contra numerar;

- inegalitatea perioadelor de circulate a diferitelor marfuri, vanzarea unora

necesitand un timp mai indelungat;

- caracterul sezonier al productiei si desfacerii unor marfuri, care cere

producatorului respectiv sa-si amane procurarea altor marfuri pana la obfinerea

6

propriilor produse: in conditiile economiei de piata, functia banilor ca mijloc de

plata are о importanta deosebita pentru limitarea inflafiei.

Funclia de rezervuaa valorii si ca mijloc de economisire, functia ce reflecta

capacitatea banilor de a conserva valorile pe о anumita perioada de timp,astfel incit

pierderile sa fie minime. Concret este vorba de economisirea si acumularea de sume

banesti in vederea unor activitati viitoare sau constituite ca mijloc de precautie

pentru efectuarea de cheltuieli neprevazuie.

Mentinerea si manifestarea acestei functii se afla in relatie directa cu puterea de

cumparare a banilor, pentru ca economisirea acestora este data de increderea celor ce

ii detin.

Banii sunt folosiji si in cadrul relajiilor Internationale la cumpararca de marfuri

prestarea diferitelor servicii. In acest caz, banii „functioncaza" ca bani universali. In

aceasta functie actioneaza valutele, respectiv acele monede nationale recunoscute pe

plan international ca mijloc de cumparare, de plata si de rezerva (dolarul SUA, lira

sterlina,

francul francez, marca germana, yenul etc.). Tot in acest sens, se utilizeaza, in

prezent, unitati monetare conventionale - DST (Drepturi Speciale de Tragere), ECU

(European Currency Unit) si detin tot mai evidente preocuparile pentru trecerea la о

moneda europeana unica efectiva si renuntarea de catre toate (arile UE la moneda

lor nationala).

7

3. Trasaturi ale banilor ;

- caracterul obiectiv necesar al instrumentului monetar general acceptat de

generaţie;

- natura banilor ca instrument social nu este dependentă de corpul lor material

ci de funcţiile sociale îndeplinite de ei;

- dematerializarea banilor şi trecerea de la un instrument monetar la altul a

facilitat desfăşurarea fluxurilor economice, a tranzacţiilor de piaţă;

- realizarea funcţiei banilor, deţinerea, transferarea sau conservarea puterii lor

de cumpărare se bazează pe încrederea pe care o au faţă de ei posesorii efectivi sau

potenţiali.

Instrumentele monetare au următoarele caractere:

- nedeterminat deoarece permite achitarea oricărei datorii sau vânzarea-

cumpărarea oricărui element al ofertei, indiferent de natura lui;

- general, pentru că sunt acceptate în orice moment şi în orice loc în

comunitatea mondială;

- imediat, deoarece transferarea lor permite reglarea instantanee şi definitivă a

vânzării-cumpărării şi datoriilor.

8

4. Circulatia banilor si reglarea ei m economia

romaneasca;

Pentru a-si indeplini functiile, banii trebuie sa existe in soeietate, sa fie creati si pusi in

circulatie intr-o anumita cantitate.

Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat in cadrul economiei si

apartinind diferitilor agenti economiei reprezinta masa baneasca sau masa monetara.

Ea se con-cretizeaza in ansamblul mijloacelor de circulate si de plata (respectiv de

lichiditati). Majoritatea monetaristilor includ in structura acesteia :

a) Moneda efectiva sau numerarul (bilete de banca si moneda divizionara). Ea

reprezinta activul cel mai lichid, fiind totodata una din Componentele importante ale

masei monetare.

a) Moneda de cont, respectiv disponibilitati in conturi curente sau la vedere

probeaza acelasi grad de lichiditate ca si moneda efectiva; cu ajutorul ei pot fi trase

cecuri si efectua plati fara preaviz pentru procurari de bunuri si servicii. In practica

din (arile cu economie de piata, majoritatea tranzactiilor se lichideaza cu ajutorul

cecurilor (platilor prin virament). Se apreciaza de catre monetaristi ca variatiile

disponibilitSjilor din conturile bancare genereaza in economie efecte asemanatoare

cu cele ale modificarii cantitatiii de aur - moneda sau de hartie - moneda in

circulatie.

Cele doua componcnte ale masei banejti (masei monetare) au, asadar, acelasi rol,

se pot suplini si transforma una in cealalta ; intre ele exista doar deosebiri de stare,

ca forma de existenta. In timp ce numerarul are о existenta fizica materiala moneda

de cont este un simbol, se prezinta ca un numar inscris in contul bancar al unui agent

economic.

c) Dcpunerile la termen si in vederea economisirii sunt depozite la termen-

constituite la banci, case de economii etc., asupra carora nu pot fi trase cecuri

si efectua plati imediate, dar pot fi retrase dupa un preaviz. Includerea lor in

structura masei monetare este justificata de faptul ca, din punctul de vedere al

influentei pe care о exercita, aceste tipuri de plasamente asupra volumului si

9

structurii cheltuielilor titularilor si deci asupra cererii solvabile, practic nu

exista nici о deosebire fata de depunerile la vedere. In plus, depozitele la

termen manifests o tendinta de crestere mult mai rapida decat cele la vedere,

profitul fiind reprezentat de dobinda care о aduc titularului. De aceea se

apreciaza ca aceste active, desi au un grad mai scazut de lichiditate, ele au

trasaturi si functionalitati asemanStoare cu cele ale monedei si, deci, pot fi

incluse in structura masei monetare.

c) Alte active cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate sunt activele

plasale in diferite litluri, emise si puse in circulatie pe piata financiar-

monetara ; unele dintre ele (indeosebi cele pe termen scurt) cum sunt:

cambiile, biletele de trezorerie, bonurile de casa si de tezaur au un grad mai

ridicat de lichiditate decat cele pe termen mediu sau lung, (actiuni, obligatiuni

etc.). Ceea ce-l atrage pe cel ce realizeaza economii monetare in a le plasa in

aceste titluri este tocmai caracterul lor negociabil, posibilitatea de a le vinde

oricand are nevoie de bani (lichiditati) pentru plata unor datorii, respectiv

pentru cumpararea anumitor bunuri si servicii. Desigur, nu toate aceste titluri

sunt la fel de frecvent folosite pentru plati curente si imcdiat, motiv pentru

care modificarca masei banesti afiata in circulatie este in funcue de gradul lor

de lichiditate.

Formarea miscarea masei monetare sunt in stransa legatura cu cererea si oferta

de moneda - componente de baza ale pietei monetare.

Cererea de moneda reprezinta acea cantitate de moneda pe care toate

catcgoriile de persoane fizice si juridice o solicita intr-o anumita perioada de

timp, avand ca motivate, inainte de toate, procurarea de bunuri si servicii.

Cererea generala de moneda are atat determinari obiective generate de starea

economiei, forta si nivelul de dezvoltare, stabilitatea si eficienta respectivei

economii, cat si determinari subiective ce tin de comportamentul agentilor

economiei, de psihologia si atitudinea lor speculative.

Dintre factorii obiectivi, care acjioneaza asupra dimensiunii masei monetare

(solicitand cresterea sau scaderea sa), se detaseaza ca importanta :

10

a)cantitatea bunurilor si serviciilor supuse vanzarii, cu care masa monetara se

aflaa in raport direct proportional;

b)nivelul preturilor, raportul cu masa monetara fiind, de asemenea, direct;

c)viteza de circulate a banilor (care se masoara prin numarul mediu de

operatiuni de vanzare-cumparare si de plati mijlocite de o unitate monetara,

intr-o anumita perioada de timp) care actioneaza in directia reducerii

cantitatii de moneda in circulatie. in functie de factorii enuntati, masa

monetara necesara unei circulatii monetare echilibrate, sanatoase, se

determina, in esenta, dupa relatia :

in care M - masa monetara ; p Q - V valoarea bunurilor tranzactionate2 ; V -

viteza de circulatie a unei unitati monetare.

d) Puterea de cumparare a banilor (PCB) care exprima cantitatea de bunuri

si servicii

care se poate procura cu о unitate baneasca, respectiv :

a) mecanismul asigurarii nevoilor statului, respectiv acoperirea deficilului

bugetar prin emiterea si negocierea bonurilor din tezaur in baza subscrierilor

facute de celelalte banci in functie de necesitatile reale ale intreprinderilor;

b) mecanismul prin care se realizeaza plata devizelor straine obtinute de

intreprinderile nationale pentru marfurile exportate in alte tari. Ulterior, aceste

devize vor fi tranzactionate pc piata valutara de banca vanzatorului;

c) mecanismul acordarii creditelor de calre bancile comerciale clietilor lor,

asigu-randu-se pe aceasta baza circa 80-85% din necesarul de moneda pus anual

in circulate ;

d) mecanismul formarii depozitelor bancare sub forma conturilor bancare

deschise intreprinderilor, prin intermediul carora bancile vor acorda creditele

solicitate. Concret, in conturile unei intreprinderi de la о banca comerciala, in

activ (A) vor figura depozitele intreprinderii, iar in pasiv (P) creditul luat de la

banca ; in contut bancii, pasivele intreprinderilor vor figura la activ, sub forma

2

11

de credite, deschise pentru intreprinderea respective, iar la pasiv va figura

depozitul intreprinderii.

(A) Contul intreprinderii Z (P) (A) Contul bancii X (P)

Depozitul Creditul

(activele primit de la

intreprinderii) banca X

Creditul acordat - Depozitul

intreprinderii intreprinderii Z

Z

Desprindem concluzia ca partea cea mai mare a masei monetare, reprezentata de

banii de cont, apare sub forma creanjelor bancilor comerciale avand ca baza de

plecare ncvoile reale ale intreprinderilor, prin garanjiile oferite de acestea bancilor,

in schimbul creditului. Pe de alta parte, banii de cont, prin circulatia lor, mijlocesc

desfasurarea proceselor economice reale in urma carora intreprinderile (agentii

economici in general) vor incasa pe piata alti bani, pe care ii vor depozita la banci,

fie sub forma depozitelor la vedere (pentru о perioada nedeterminata, deponentul

putind sa-si retraga banii cand doreste) sau a depozitelor la termen (pentru о

perioada stabilita, retragerea banilor inainte de termenul convenit va anula si

dobinda convenita).

In practica bancara exista mai multe trepte ale formarii masei monetare sau ceea

ce unele lucrari denumesc rnai multe mase monetare3.

a) M, (primul agregat al masei monetare), care include toate mijloacele de plata

sub forma monedei efective (bilete de banca si moneda divizionara) si a

depunerilor in conturi curente nepurtatoare de dobanzi, impreuna formand

lichiditatea primara sau moneda in sens restransa. Multiplicat prin viteza sa, M,

evidentiaza capacitatea monedei de a se cheltui in totalitate.

3

12

b) M, reprezinta masa monetara in sens larg si se obtine adaugand la

M( ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, susceptibile de a fi

mobilizate si transformate in lichiditati prin emisiune de cecuri cu preaviz.

c) M, se ob(ine pornind de la M2 la care se vor adauga alte active cu grade

diferite de lichiditate, in structura carora pot fi incluse certificate de depozit,

bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu, alte tilturi emise de agen|i

economici pe piata financiar-monetara.4

d) L, care pe langa M,, inglobeaza, in general, titluri emise pe termen mediu si

lung, negociabile si care pot fi transformate operativ sau mai lent in mijloace de

plata, respectiv in lichiditati.

Circulatia banilor in Romania postdecembrista evidentiaza о serie de

disfuncfionalitati -in economie - de ordin legislativ, tehnic, logistica si cultura

bancara..

In primul rand, economia paralela sau subterana (care rcprezinta о parte

semnificativa din PIB) antreneaza in circulate о mare cantitate de numerar

pentru efectuarea tranzactiilor, numerar care, de fapt, circula in afara

canalelor bancare.

In al doilea rand, actualmeme in Romania s-a creat cliiar о obisnuinta in

randul comerciantilor si chiar a producatorilor de a „lucra" cu numerar. De

altfel, numerarul a devenit instrumentul cel mai credibil al partenerilor de

stingere a obligajiilor reciproce, determinat, pe de о parte, de blocajul

financiar in care opereaza agentii economici si de imposibilitatea cunoasterii

bonitatii si seriozitatii partenerilor, iar, pe de alta parte, de mecanismul inca

greoi al transferurilor bancare, de limitele privind reglementarea si intarzierea

devenirii operationale a creditului comercial si a instrumentelor sale.

In acest context strategia de reducere a numerarului in circulatie si de

amplificare a rolului creditului necesita ca masuri urgente :

a) institutionalizarea creditului comercial si operationalizarea

instrumentelor care sa-1 susjina ;

4

13

b)limitarea plajilor in numerar pentru cumparari de marfuri si nu numai;

c) adaptarea activitaui bancare cerinselor impuse de necesitatea reducerii

plattlor efectuate in numerar.

Punerea in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile reale ale

economici poate genera inflate.

Realizarea functiei bancilor de mijloc de circulate, electuarea multiplelor

operatii economice generate de actele de vanzare-cumparare a marfurilor si,

in general, desfasurarea normala a vietii economice, devin posibile in

conditiile in care intre masa banilor aflati in circulatie si volumul de bunuri si

servicii aduse pe piata, un anumit raport, bine determinat, respectiv un

echilibru valoric intre cele doua marimi.

Existenta si mentinerea unui asemenea raport depinde, pe de о parte, de

realizarea cchilibrului monetar, in care scop emisiunile banesti ale Bancii

Centrale trebuie sa corespunda unor necesitad reale, iar pe de alta parte, de

capacitatea economici de a mentine un ritm normal, optim de crestere a

producjiei si de a livra pietei bunuri ce raspund - ca volum, structura si

calitate - nevoilor consumatorilor.

Complexitatea si particularitatile vietii economice fac astfel ca in anumite

siruatii si perioade, cantitatca de bani pusa in circulate sa depaseasca valoarea

reala a bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare, iar raportul dintre cele

doua componente sa fie, in felul acesta, incalcat, generind aparitia unor

fenomene nedorite. dintre care inflafia se detaseaza ca fiind eel mai grav.

Bibliografie :

14

gheorghe cretoiu, viorel cornescu, ion bucur « Economie politica ; »

i.d adumitracesei, e. Niculescu, n.g niculescu « Economie politica »

« Teorie si politica economica pentru Romania » ;

I. Ignat« Economie politica».

15