V. STUDIU DE CAZ. ANALIZA INDICATORILOR REGIONALI

Dezvoltarea economică a unei ţări sau a unei regiuni este caracterizată sintetic cu ajutorul

produsului intern brut. Comparaţiile între ţări şi regiuni se basează pe acest indicator.

Produsul intern brut reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie a unităţilor productive

rezidente.Pentru a facilita comparaţiile dintre regiuni acest indicator poate fi calculat “pe locuitor”.

Produsul intern brut şi produsul intern brut pe locuitor sunt indicatori ai activităţii de producţie la

nivel de ţară sau regiune fiind instrumente utile pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de

dezvoltare.

Acest capitol îşi propune să prezinte o analiză a structurii valorii adăugate brute şi a produsului

intern brut pe locuitor la nivel de regiune (NUTS 2) şi de judeţ (NUTS 2).

5.1 VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

Valoarea adăugtă brută măsoară excedentul valorii bunurilor şi serviciilor produse peste valoarea

nou creată în procesul de producţie.

Analizând contribuţia fiecărui judeţ la realizarea valorii adăugate brute a regiunii din care face

parte se poate spune că în cadrul regiunii Nord+Est ponderea cea mai mare a avut-o judeţul Iaşi, în

uşoară creştere cu 0,6 puncte procentuale în anul 2005 (24,8%) faţă de 2004 (24,2%).

Cea mai redusă contribuţie a fost înregistrată de judeţul Vaslui (9,6% în anul 2005) în creştere cu

1 punct procentual faţă de anul anterior.La realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Est aportul cel

mai mare l-a avut judeţul Constanţa, de 34,1% în anul 2005, în uşoară descreştere faţă de 2004, cu 0,3

puncte procentuale.Cea mai mică contribuţie la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Est a

deţinut-o judeţul Tulcea.

În cea mai mare la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Vest-Oltenia a avut-o judeţul

Dolj (28,2% în 2005) în creştere cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul 2004. Judeţul Mehedinţi a

înregistrat cea mai mică pondere în cadrul acestei regiuni, de 12,5% în anul 2005.

În cadrul regiunii deVest, judeţul Timiş a înregistrat în anul 2005 cea mai mare pondere în valoarea

adăugată brută a acestei regiuni, (41,8%) în creştere faţă de anul 2004 cu 1,1 puncte procentuale. Judeţul

Caraş-Severin a avut cel mai mic aport (14,4% în anul 2005).

Judeţul Cluj, în anii 2004 şi 2005, a avut cea mai mare contribuţie la realizarea valorii adăugate

brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 31,4%.Ponderea cea mai mică a avut-o judeţul Săjaj, care a

contribuit cu numai 7,8% în 2004 şi 7,2% în 2005.

În ceea ce priveşte regiunea Centru, în anul 2005, judeţul Braşov a înregistrat ponderea cea

mai mare în total valoarea adăugată brută a regiunii (27,7%), în scădere cu aproximativ un procent faţă

de 2004 (28,4%), iar judeţul Covasna a obţinut cea mai mică contribuţie (7,8%).

Din regiunea Bucureşti-Ilfov fac parte judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti.Analizând această

regiune se observă că Municipiul Bucureşti a contribuit cu un procent semnificativ la realizarea valorii

adăugate brute a regiunii în 2005 (92,0%), în creştere faţă de anul 2004 (90,5%).În anul 2005 aportul

judeţului Ilfov a fost de 8,0%, mai mic cu 1,5% faţă de anul anterior (9,5%).

Graficul de mai jos prezintă, într-o formă sintetică, structura valorii adăugate brute pe sectoare ale

economiei naţionale şi contribuţia fiecărei regiuni la crearea ei.

Repartiţia sectorială a valorii adăugate brute totale şi contribuţia regiunilor la formarea valorii

adăugate brute a fiecărui sector , în anul 2005

Sectorul primar

Sectorul secundar

Sectorul terţiar

În sectorul primar au fost incluse ramuri: industria prelucrătoare, energia electrică, termică,

gaze, apă şi construcţii.

Ramurile incluse în sectorul terţiar sunt:comerţul, hoteluri şi restaurante,transporturi,

depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii

prestate în principal întreprinderilor, administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale.

Analizând repartiţia sectorială valorii adăugate brute se constată că, peste jumătate 52,2%

din aceasta a fost realizată în sectorul terţiar, 33,2% în cel secundar şi numai 14,6% în sectorul

primar.

5.2 PRODUSUL INTERN BRUT

Analiza indicilor de disparitate a produsului intern brut regional pe locuitor pentru perioada

2004-2005 arată că doar câteva judeţe din totalul celor 41+Municipiul Bucureşti (NUTS 3), înregistrează

indici superiori mediei naţionale (indice naţional=100).

Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de

judeţ şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional.

Judeţele care au înregistrat indici superiori mediei naţionale în anul 2005, în ordine

descrescătoare, sunt: municipiul Bucureşti, Timiş, Braşov, Ilfov, Cluj, Gorj, Constanţa, Bihor, Sibiu,

Mureş, Arad, Argeş.

Restul judeţelor (30) au înregistrat indici de disparitate sub 97%, din care 12 judeţe se situează

între 50-75%, iar 18 judeţe între 76-97%.

Regiunile care înregistrează indici superiori indicelui mediu naţional în perioada 2002-2003,

sunt în ordine descrescătoare:regiunea Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru;restul regiunilor înregistrează

indici cuprinşi între 70%-97%.

În continuare se vor analiza principalele agregate calculate la nivel regional: produsul intern

brut, venitul primar net şi venitul disponibil net al gospodăriilor populaţiei pentru anul 2005.

Regiunea Bucureşti-ilfov se situează pe primul loc, înregistrând cele mai mari valori pentru

agregatele analizate: produsul intern brut regional (176,4 miliarde lei pe locuitor), venitul primar net

(96,7 milioane lei pe locuitor) şi venitul disponibil net (80,8 milioane lei pelocuitor).

La polul opus se situează regiunea Nord-Est cu valorile cele mai mici ale produsului intern brut

regional (65,8 milioane lei pe locuitor), venitul primar net (38,9 milioane lei pe locuitor) şi venitul

disponibil net (39,7 milioane lei pe locuitor).

PIB pe locuitor, venitul primar net pe locuitor, venitul disponibil net pe locuitor, pe regiuni, în anul 2005

PIB pe locuitor, venitul primar net pe locuitor, venitul disponibil net pe locuitor, pe regiuni, în anul 2003

-lei/locuitor-

020000000

4000000060000000

80000000100000000120000000

140000000160000000180000000200000000

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia

Sud Vest- Oltenia

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti-Ilfov

PIB/loc.Venitul primar net/loc.Venitul disponibil net/loc.

Indicii de disparitate regională pentru fiecare dintre cele trei agregate (produsul intern brut

regional pe locuitor, venitul primar net pe locuitor şi venitul disponibil net pe locuitor) sunt

reprezentaţi în graficul care urmează.