Economie Globală

ECONOMIE INTERNAȚIONALĂECONOMIE INTERNAȚIONALĂ

GLOBALIZAREA GLOBALIZAREA

ECONOMIEI ECONOMIEI MONDIALE

GLOBALIZAREAGLOBALIZAREA reprezintă reprezintă cel mai cel mai important proces economicimportant proces economic care a care a marcat sfârşitul de secol şi de mileniu.marcat sfârşitul de secol şi de mileniu.

GLOBALIZAREA GLOBALIZAREA reprezintă, în esență, reprezintă, în esență, procesul de procesul de întrepătrundere întrepătrundere tot mai tot mai accentuată între economiile naţionale, de accentuată între economiile naţionale, de realizare a uneirealizare a unei pieţe de dimensiuni pieţe de dimensiuni mondiale.mondiale.

GLOBALIZAREAGLOBALIZAREA poate fi definită ca fiind: poate fi definită ca fiind: "un proces de mare amploare, de integrare la nivel "un proces de mare amploare, de integrare la nivel

planetar a fluxurilor materiale (atât cele de planetar a fluxurilor materiale (atât cele de resurse energetice, materii prime şi materiale, cât resurse energetice, materii prime şi materiale, cât şi cele de produse finite, financiare, monetare), în şi cele de produse finite, financiare, monetare), în cadrul unor pieţe specializate, de mari cadrul unor pieţe specializate, de mari dimensiuni; de liberalizare în toate sensurile a dimensiuni; de liberalizare în toate sensurile a fluxurilor de persoane şi populaţii, fără a mai fluxurilor de persoane şi populaţii, fără a mai întâmpina restricţii de nici o natură şi sub nici un întâmpina restricţii de nici o natură şi sub nici un pretext; democratizarea fluxurilor de informaţii, pretext; democratizarea fluxurilor de informaţii, inclusiv de informaţii ştiinţifice şi tehnologice, la inclusiv de informaţii ştiinţifice şi tehnologice, la care să se asigure un acces mai uşor şi mai puţin care să se asigure un acces mai uşor şi mai puţin costisitor tuturor ţărilor lumii, ca la un patrimoniu costisitor tuturor ţărilor lumii, ca la un patrimoniu comun al umanităţii; în paralel cu procesul de comun al umanităţii; în paralel cu procesul de integrare politică în structuri flexibile, care să nu integrare politică în structuri flexibile, care să nu aducă atingere caracterului specific naţional, în aducă atingere caracterului specific naţional, în climatul mondial de securitate garantat de ONU". climatul mondial de securitate garantat de ONU". Zainea Eugen – Globalizarea - șansă sau blestem (2000)Zainea Eugen – Globalizarea - șansă sau blestem (2000)

Globalizarea mai poate fi Globalizarea mai poate fi definitădefinită ca fiind: ca fiind:

creşterea integrăriicreşterea integrării economiilor naţionale prin economiilor naţionale prin comerţ, finanţe, tehnologie şi circulaţia forţei de comerţ, finanţe, tehnologie şi circulaţia forţei de muncă, toate fiind posibile prin abolirea barierelor muncă, toate fiind posibile prin abolirea barierelor construite de guverne;construite de guverne;

proces complexproces complex de dimensiuni multiple, de de dimensiuni multiple, de manifestări contradictorii, care diseminează la manifestări contradictorii, care diseminează la nivel planetar tipul de producţie şi de consum nivel planetar tipul de producţie şi de consum specific capitalismului, liberalizarea schimburilor specific capitalismului, liberalizarea schimburilor comerciale, intensificarea procesului investiţional comerciale, intensificarea procesului investiţional şi creşterea importanţei fluxurilor de capital pentru şi creşterea importanţei fluxurilor de capital pentru competiţia internaţională;competiţia internaţională;

creşterea tranzacţiilor internaţionalecreşterea tranzacţiilor internaţionale pe pe pieţele de bunuri, servicii şi anumiţi factori de pieţele de bunuri, servicii şi anumiţi factori de producţie, precum şi producţie, precum şi dezvoltarea unor instituţii dezvoltarea unor instituţii dincolo de barierele naţionale;dincolo de barierele naţionale;

DIMENSIUNI ALE GLOBALIZĂRIIDIMENSIUNI ALE GLOBALIZĂRII

Dimensiunea Dimensiunea ECONOMICĂ.ECONOMICĂ.

Dimensiunea Dimensiunea CULTURALĂ.CULTURALĂ.

Dimensiunea Dimensiunea ECOLOGICĂ.ECOLOGICĂ.

DIMENSIUNEA ECONOMICĂDIMENSIUNEA ECONOMICĂ

Dimensiunea economică a procesului de Dimensiunea economică a procesului de globalizareglobalizare este este cea mai relevantăcea mai relevantă sub aspectul amplitudinii și trăsăturilor sub aspectul amplitudinii și trăsăturilor procesului, în ansamblu.procesului, în ansamblu.

Globalizarea economică se caracterizează Globalizarea economică se caracterizează prin: prin:

- integrare- integrare;;

- interdependențe- interdependențe de tipul de tipul rețelelor.rețelelor.

DIMENSIUNEA ECONOMICĂDIMENSIUNEA ECONOMICĂ

Printre Printre factorii favorizanţifactorii favorizanţi care au care au contribuit la amplificarea globalizării contribuit la amplificarea globalizării economice se numără: economice se numără:

extinderea extinderea liberalizării fluxurilor liberalizării fluxurilor internaţionaleinternaţionale de mărfuri, servicii, de mărfuri, servicii, capital şi forţă de muncă;capital şi forţă de muncă;

amplificarea amplificarea progresului tehnologicprogresului tehnologic;;

schimbările politiceschimbările politice..

DIMENSIUNEA CULTURALĂDIMENSIUNEA CULTURALĂ

Specialiștii apreciază că pentru Specialiștii apreciază că pentru cultura cultura de tip globalde tip global sunt responsabile corporaţiile sunt responsabile corporaţiile transnaţionale, care tind să suprapună, din transnaţionale, care tind să suprapună, din ce în ce mai mult, peste specificul naţional ce în ce mai mult, peste specificul naţional simboluri precum: Coca Cola, Mc’Donald’s, simboluri precum: Coca Cola, Mc’Donald’s, Mattel, Pampers, Levi’s etc. Mattel, Pampers, Levi’s etc.

DIMENSIUNEA CULTURALĂDIMENSIUNEA CULTURALĂ

Riscul Riscul indus de cultura globală vizează indus de cultura globală vizează dispariţia varietăţii şi a specificului de viaţă la dispariţia varietăţii şi a specificului de viaţă la nivel național. Totul se transformă într-o nivel național. Totul se transformă într-o afacere privită în oglindă la nivel internațional afacere privită în oglindă la nivel internațional și mondial.și mondial.

Uniformizarea Uniformizarea se realizează, în mare se realizează, în mare măsură, utilizându-se noua tehnologie a măsură, utilizându-se noua tehnologie a informației: telecomunicațiile, emisiile prin informației: telecomunicațiile, emisiile prin satelit, internetul etc. Prin intermediul satelit, internetul etc. Prin intermediul mijloacelor mass-media, prin care se mijloacelor mass-media, prin care se promovează, în mod agresiv, modele promovează, în mod agresiv, modele culturale de referinţă, se induce la nivel culturale de referinţă, se induce la nivel mondial dorinţa de a imita simbolurile de mondial dorinţa de a imita simbolurile de ultimă modă ale unei culturi fără valoare.ultimă modă ale unei culturi fără valoare.

DIMENSIUNEA ECOLOGICĂDIMENSIUNEA ECOLOGICĂ

Dimensiunea ecologică aDimensiunea ecologică a globalizării invocă globalizării invocă măsuri globalemăsuri globale de de monitorizaremonitorizare și și soluționale soluționale a problemelor actuale induse de distrugerea a problemelor actuale induse de distrugerea mediului înconjurîtor. mediului înconjurîtor.

Protecția mediului înconjurător și Protecția mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă dezvoltarea durabilă sunt concepte asociate sunt concepte asociate problemelor globale ale contemporaneității.problemelor globale ale contemporaneității.

DIMENSIUNEA ECOLOGICĂDIMENSIUNEA ECOLOGICĂ

Conceptul Conceptul DEZVOLTĂRII DURABILEDEZVOLTĂRII DURABILE (dezvoltare care să satisfacă necesităţile (dezvoltare care să satisfacă necesităţile prezente, fără să compromită cerinţele prezente, fără să compromită cerinţele generaţiilor viitoare) a fost lansat ca fiind singura generaţiilor viitoare) a fost lansat ca fiind singura alternativă la genocidul ecologic generat de alternativă la genocidul ecologic generat de ritmurile accelerate ale creşterii economice ritmurile accelerate ale creşterii economice necontrolate, cu ocazia Conferinţei Naţiunilor necontrolate, cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu Înconjurător şi Dezvoltare din Unite pentru Mediu Înconjurător şi Dezvoltare din 1992, desfăşurată la Rio de Janeiro, în Brazilia. 1992, desfăşurată la Rio de Janeiro, în Brazilia.

COORDONATE SPECIFICE PROCESULUI DE COORDONATE SPECIFICE PROCESULUI DE GLOBALIZARE A ECONOMIEI MONDIALEGLOBALIZARE A ECONOMIEI MONDIALE

În concordanță cu importanța dimensiunii În concordanță cu importanța dimensiunii economice a globalizării, se disting următoarele economice a globalizării, se disting următoarele coordonate coordonate specifice acestui proces:specifice acestui proces:

- - extinderea fluxurilor internaţionaleextinderea fluxurilor internaţionale de de comerţ cu mărfuri şi servicii, a fluxurilor de capital comerţ cu mărfuri şi servicii, a fluxurilor de capital şi a celor de persoane;şi a celor de persoane;

- - transnaţionalizareatransnaţionalizarea întreprinderilor; întreprinderilor;

--accentuarea integrăriiaccentuarea integrării pieţelor pieţelor internaționale.internaționale.

EXTINDEREA LIBERALIZĂRII EXTINDEREA LIBERALIZĂRII FLUXURILOR INTERNAŢIONALEFLUXURILOR INTERNAŢIONALE

Extinderea liberalizăriiExtinderea liberalizării fluxurilor internaționale fluxurilor internaționale a fost rezultatul a cel puţin două tendinţe:a fost rezultatul a cel puţin două tendinţe:

Liberalizarea fluxurilor externe.Liberalizarea fluxurilor externe.

Dereglementarea.Dereglementarea.

EXTINDEREA FLUXURILOR EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE DE COMERŢ CU INTERNAŢIONALE DE COMERŢ CU

MĂRFURI ŞI SERVICIIMĂRFURI ŞI SERVICII

Astăzi este pe deplin recunoscutAstăzi este pe deplin recunoscut rolul rolul comerţului internaţional decomerţului internaţional de accelerator al accelerator al creşterii economice globalecreşterii economice globale..

Acest fapt este rezultatul incontestabil Acest fapt este rezultatul incontestabil al activității susținte a OMC.al activității susținte a OMC.

Misiunea OMC constă în liberalizarea Misiunea OMC constă în liberalizarea întemeiată pe reguli stricte a comerțului întemeiată pe reguli stricte a comerțului internațional.internațional.

EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE DE COMERŢ CU MĂRFURI ŞI SERVICIIDE COMERŢ CU MĂRFURI ŞI SERVICII

Dinamica exportului mondial Dinamica exportului mondial cucu bunuri bunuri șși i servicii, servicii, în perioada 2în perioada 2000000-200-20088

20082008

Mld. Mld. USDUSD

Creșteri medii anuale (%)Creșteri medii anuale (%)

2000-2000-20082008 20042004 20052005 20062006 20072007 20082008

BunuriBunuri 1577515775 1212 2222 1414 1616 1616 1515

ServiciiServicii

comercialecomerciale37303730 1212 1010 1111 1313 1919 1111

Sursa: OMC – Raportul asupra comerţului mondial, Ed. 2009Sursa: OMC – Raportul asupra comerţului mondial, Ed. 2009

EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE DE COMERŢ CU MĂRFURI ŞI SERVICIIDE COMERŢ CU MĂRFURI ŞI SERVICII

Dinamica exportului mondial, în anii 1998-2008Indici anuali (anul precedent = 100%)

Sursa: Date OMC, FMI

0

20

40

60

80

100

1st Qtr 2nd Qtr 3rd Qtr 4th Qtr

East

West

North

Dinamica exportului mondial, în anii 1998-2008 Indici anuali (anul precedent = 1

-10

-5

0

5

10

15

20

25

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Ind

icii

anu

ali (

%)

-10

-5

0

5

10

15

20

25

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Anul

Ind

icii

an

uali

(%

)

Bunuri Servicii comerciale

EXTINDEREA FLUXURILOR EXTINDEREA FLUXURILOR INTERNAŢIONALE DE CAPITALINTERNAŢIONALE DE CAPITAL

Fluxurile internaţionale de Fluxurile internaţionale de capitalcapital au însoţit fluxurile au însoţit fluxurile comerciale, participând activ la comerciale, participând activ la creşterea economiei mondiale prin creşterea economiei mondiale prin investiţii sau împrumuturi externe de investiţii sau împrumuturi externe de capital şi generând tranzacţii pe capital şi generând tranzacţii pe diferite termene.diferite termene.

TRANSNAȚIONALIZAREATRANSNAȚIONALIZAREA

Trăsătura de bază a globalizării rezidă în faptul că Trăsătura de bază a globalizării rezidă în faptul că mărfurile, serviciile, capitalul, munca şi ideile sunt mărfurile, serviciile, capitalul, munca şi ideile sunt transferate pe plan internaţional prin intermediul transferate pe plan internaţional prin intermediul firmelor (firmelor (STNSTN).).

Societăţile transnaţionaleSocietăţile transnaţionale constituie cea mai constituie cea mai importantă forţă de determinare şi de promovare importantă forţă de determinare şi de promovare a interdependenţelor mondiale.a interdependenţelor mondiale.

Fiecare Fiecare societate transnaţionalăsocietate transnaţională are are drept scop final să devină o firmă globală drept scop final să devină o firmă globală care să manufactureze produse globale.care să manufactureze produse globale.

TRANSNAȚIONALIZAREATRANSNAȚIONALIZAREA

Adevărata forţă promotoare a globalizăriiAdevărata forţă promotoare a globalizării

este SOCIETATEA TRANSNAŢIONALĂ.este SOCIETATEA TRANSNAŢIONALĂ.

ACCENTUAREA INTEGRĂRII PIEŢELOR ACCENTUAREA INTEGRĂRII PIEŢELOR MONDIALEMONDIALE

Procesul de globalizare se diferențiază de procesul Procesul de globalizare se diferențiază de procesul de internaționalizare prin de internaționalizare prin integrarea piețelor la integrarea piețelor la nivel globalnivel global..

Globalizarea pieţelor Globalizarea pieţelor se identifică în:se identifică în:- - omogenizarea, omogenizarea, pe anumite segmente de cerere, pe anumite segmente de cerere, aa preferinţelor consumatorilor preferinţelor consumatorilor; ; - pătrunderea- pătrunderea STN pe pieţele naţionale STN pe pieţele naţionale şi şi atragerea acestora în reţelele globale.atragerea acestora în reţelele globale.

La baza integrării piețelor stau La baza integrării piețelor stau ISD și alianțele pe ISD și alianțele pe criterii tehnologice.criterii tehnologice.

ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE PRIVIND GLOBALIZAREAPRIVIND GLOBALIZAREA

AVANTAJE:AVANTAJE:

- - lărgirea pieţelor de desfacere pentru produsele lărgirea pieţelor de desfacere pentru produsele şi serviciile oferite de firme;şi serviciile oferite de firme;

- - obţinerea unor efecte pozitive din utilizarea obţinerea unor efecte pozitive din utilizarea selectivă a resurselor globului;selectivă a resurselor globului;

-- realizarea unor producţii de masă ieftine şi de realizarea unor producţii de masă ieftine şi de bună calitate, prin concentrarea producţiei la bună calitate, prin concentrarea producţiei la firmele globale;firmele globale;

- - creşterea potenţialului competiţional faţă de creşterea potenţialului competiţional faţă de celelalte firme.celelalte firme.

ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE PRIVIND GLOBALIZAREAPRIVIND GLOBALIZAREA

DEZAVANTAJE:DEZAVANTAJE:

- - adâncirea inegalităților;adâncirea inegalităților;

- - accentuarea sărăciei;accentuarea sărăciei;

- - pierderea suveranităţii şi a puterii decizionale a pierderea suveranităţii şi a puterii decizionale a statelor-naţiune.statelor-naţiune.

În concluzie, globalizarea economică În concluzie, globalizarea economică poate genera satisfacţii pentru cei ce poate genera satisfacţii pentru cei ce reuşesc s-o abordeze în folosul lor şi reuşesc s-o abordeze în folosul lor şi nemulţumiri pentru cei aparent nemulţumiri pentru cei aparent marginalizaţi în cadrul acestui proces.marginalizaţi în cadrul acestui proces.

INTEGRARE ECONOMICĂ INTEGRARE ECONOMICĂ LA NIVEL REGIONALLA NIVEL REGIONAL

REGIONALIZAREA REGIONALIZAREA reprezintă procesul reprezintă procesul realizării unor aranjamente comerciale regionale realizării unor aranjamente comerciale regionale cu grade diferite de integrare cu grade diferite de integrare

Regionalizarea economică poate îmbrăca Regionalizarea economică poate îmbrăca două forme:două forme:

cooperarea regională informală, cooperarea regională informală, realizată prin realizată prin procese economice autonome care conduc la procese economice autonome care conduc la creşterea gradului de interdependenţă în cadrul creşterea gradului de interdependenţă în cadrul unei regiuni geografice în comparaţie cu restul unei regiuni geografice în comparaţie cu restul lumii;lumii;

cooperare regională instituţională, cooperare regională instituţională, realizată realizată prin intermediul organizaţiilor regionale create în prin intermediul organizaţiilor regionale create în acest scop. acest scop.

PROCESUL DE REGIONALIZARE PROCESUL DE REGIONALIZARE se se

concretizează prin crearea unor concretizează prin crearea unor BLOCURI BLOCURI ECONOMICE ECONOMICE structurate pe ideile de coeziune, structurate pe ideile de coeziune, unitate și solidaritate.unitate și solidaritate.

Blocurile economice devin funcționale în Blocurile economice devin funcționale în următoarele condiții:următoarele condiții:

• un nivel similar al PIB-ului per capita;un nivel similar al PIB-ului per capita;• proximității geografice;proximității geografice;• regim comercial similar sau compatibil;regim comercial similar sau compatibil;• disponibilitate în adoptarea unor reglementări disponibilitate în adoptarea unor reglementări

politice și economice la nivel regional.politice și economice la nivel regional.

Pe plan internațional s-au înregistrat Pe plan internațional s-au înregistrat douădouă valuri valuri de integrare economică regională:de integrare economică regională:

1.1. Primul val de regionalizarePrimul val de regionalizare a debutat la a debutat la începutul anilor începutul anilor ’’50. Procesul de integrare 50. Procesul de integrare economica a fost singurul care a înregistrat economica a fost singurul care a înregistrat succes.succes.

2.2. Al doilea valAl doilea val de regionalizare a debutat la de regionalizare a debutat la mijlocul anilor mijlocul anilor ’’80. În perioada 1984-1994 s-au 80. În perioada 1984-1994 s-au încheiat 109 acorduri regionale.încheiat 109 acorduri regionale.

În prezent, procesele integraționiste au căpătat În prezent, procesele integraționiste au căpătat un nou impuls și noi dimensiuni.un nou impuls și noi dimensiuni.

CAUZELE INTEGRĂRII ECONOMICECAUZELE INTEGRĂRII ECONOMICE

În principal, cauzele integrării economice au fost:În principal, cauzele integrării economice au fost:

1. 1. Desfăşurarea in ritm accelerat aDesfăşurarea in ritm accelerat a revoluţiei tehnico- revoluţiei tehnico- stiinţifice contemporanestiinţifice contemporane..

2. 2. Concurenţa acerbă pe plan naţional Concurenţa acerbă pe plan naţional care a condus lacare a condus la creşterea gradului de concentrare a producţiei şi a creşterea gradului de concentrare a producţiei şi a

capitalului. capitalului.

3. 3. Dezvoltarea rapidă aDezvoltarea rapidă a S.U.A. S.U.A. şişi Japoniei Japoniei..

4.4. NecesitateaNecesitatea promovării în comun, promovării în comun, de către grupuri de de către grupuri de state, astate, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii modernemoderne..

5. Apariţia şi dezvoltarea unor firme multinaţionale,5. Apariţia şi dezvoltarea unor firme multinaţionale, care prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionalecare prin activitatea lor depăşesc graniţele naţionale..

6. Dorinţa statelor dezvoltate de a menţine şi lărgi 6. Dorinţa statelor dezvoltate de a menţine şi lărgi

relaţiile economice cu fostele ţări coloniale, relaţiile economice cu fostele ţări coloniale, devenite devenite independente.independente.

7. Cauze politice.7. Cauze politice.

FORME DE INTEGRARE ECONOMICĂ FORME DE INTEGRARE ECONOMICĂ

REGIONALĂREGIONALĂ

La nivelul economiei mondiale există mai multe La nivelul economiei mondiale există mai multe tipuri de tipuri de integrare economică interstatală:integrare economică interstatală:

Zona de liber schimb. Zona de liber schimb. Uniunea vamală.Uniunea vamală. Piața comunăPiața comună Uniunea economică.Uniunea economică. Uniunea economică şi monetară.Uniunea economică şi monetară. Uniunea socială şi politică. Uniunea socială şi politică.

ZONA DE LIBER SCHIMB ZONA DE LIBER SCHIMB constă în constă în reducerea parţială sau totală a măsurilor reducerea parţială sau totală a măsurilor protecţioniste asupra schimburilor protecţioniste asupra schimburilor comerciale între ţările semnatare cu comerciale între ţările semnatare cu menținerea unei politici comerciale proprii menținerea unei politici comerciale proprii fiecărei țări față de terți.fiecărei țări față de terți.

UNIUNEA VAMALĂUNIUNEA VAMALĂ este o organizaţie economică este o organizaţie economică interstatală care promovează principiul liberului interstatală care promovează principiul liberului schimb parţial, sau integral şi presupune ca ţările schimb parţial, sau integral şi presupune ca ţările membre să-şi armonizeze legislaţia vamală şi să membre să-şi armonizeze legislaţia vamală şi să adopte tarife vamale comune în raport cu terții. adopte tarife vamale comune în raport cu terții.

UNIUNEA VAMALĂUNIUNEA VAMALĂ presupune presupune taxe vamale taxe vamale externe comuneexterne comune şi şi o politică comercială o politică comercială comună sub toate aspectelecomună sub toate aspectele..

PIAŢA COMUNĂPIAŢA COMUNĂ extinde dispoziţiile uniunii extinde dispoziţiile uniunii vamale în domeniul schimburilor şi la nivelul vamale în domeniul schimburilor şi la nivelul factorilor de producţie.factorilor de producţie.

PIAŢA COMUNĂPIAŢA COMUNĂ presupune mişcarea liberă a presupune mişcarea liberă a factorilor de producţie: bunuri, servicii, capital, factorilor de producţie: bunuri, servicii, capital, forță de muncă.forță de muncă.

În cazul În cazul pieţei comunepieţei comune se combină se combină reglementările comune cu cele naţionale. reglementările comune cu cele naţionale.

UNIUNEA ECONOMICĂ UNIUNEA ECONOMICĂ presupune realizarea unei presupune realizarea unei PIEȚE UNICEPIEȚE UNICE, respectiv, adoptarea de către o piaţă , respectiv, adoptarea de către o piaţă comună a unor măsuri de coordonare şi chiar de comună a unor măsuri de coordonare şi chiar de unificare a politicilor economice generale sau unificare a politicilor economice generale sau sectoriale, paralel cu regularizarea politicilor de sectoriale, paralel cu regularizarea politicilor de coordonare a pieţelor mărfurilor şi factorilor de coordonare a pieţelor mărfurilor şi factorilor de producţie. producţie.

UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂUNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ reprezintă o uniune economică în care reprezintă o uniune economică în care monedele naţionale ale statelor membre monedele naţionale ale statelor membre sunt înlocuite cu o monedă comună. În plus, sunt înlocuite cu o monedă comună. În plus, are loc unificarea politicilor monetare şi are loc unificarea politicilor monetare şi bugetare.bugetare.

UNIUNEA SOCIALĂ ŞI POLITICĂUNIUNEA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ reprezintă o reprezintă o uniune economică şi monetară care pune în uniune economică şi monetară care pune în aplicare şi norme de politică socială comună (ex: aplicare şi norme de politică socială comună (ex: protecţia socială).protecţia socială).

Integrarea socială și politică reprezintă obiectul Integrarea socială și politică reprezintă obiectul final al integrării economice, deschizând noi final al integrării economice, deschizând noi posibilităţi de progres social şi economic.posibilităţi de progres social şi economic.

ZONE DE INTEGRARE REGIONALĂ ZONE DE INTEGRARE REGIONALĂ EXISTENTE LA NIVEL MONDIALEXISTENTE LA NIVEL MONDIAL

zona europeană;zona europeană;

zona americană;zona americană;

zona asiatică.zona asiatică.

La acestea, se adaugă, într-o oarecare La acestea, se adaugă, într-o oarecare măsură, zona africană.măsură, zona africană.

ZONA EUROPEANĂZONA EUROPEANĂ

La nivelul continentului european există La nivelul continentului european există următoarele blocuri economice:următoarele blocuri economice:

Uniunea Europeană (UE).Uniunea Europeană (UE). Asociația Europeană a Liberului Schimb Asociația Europeană a Liberului Schimb

(AELS).(AELS). Acordul Central European de Liber Schimb Acordul Central European de Liber Schimb

(CEFTA).(CEFTA). Spaţiul Economic European (SEE).Spaţiul Economic European (SEE). Comunitatea Statelor Independente (CSI).Comunitatea Statelor Independente (CSI).

AMERICA DE NORDAMERICA DE NORD

Acordul de Comerț Liber al Americii de Nord Acordul de Comerț Liber al Americii de Nord (NAFTA),(NAFTA), cea mai importantă grupare economică cea mai importantă grupare economică existentă pe continentul nord american, a luat existentă pe continentul nord american, a luat ființă la inițiativa Statelor Unite ale Americii.ființă la inițiativa Statelor Unite ale Americii.

AMERICA LATINĂ ȘI CARAIBEAMERICA LATINĂ ȘI CARAIBE

Cele mai reprezentative grupări integraționiste Cele mai reprezentative grupări integraționiste din America Latină și Caraibe sunt:din America Latină și Caraibe sunt:

Piaţa Comună a Americii de Sud Piaţa Comună a Americii de Sud (MERCOSUR).(MERCOSUR).

Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM).Piaţa Comună a Caraibelor (CARICOM).

ZONA ASIATICĂZONA ASIATICĂ

Cele mai importante grupări regionale din Asia Cele mai importante grupări regionale din Asia sunt:sunt:

Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN).(ASEAN).

Conferinţa pentru Cooperare Economică Conferinţa pentru Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC).Asia-Pacific (APEC).

ZONA AFRICANĂZONA AFRICANĂ

Procesul de integrare economică înregistrează Procesul de integrare economică înregistrează cele mai scăzute performanţe pe continentul cele mai scăzute performanţe pe continentul african. african.

Continentul african este gazda a 14 grupări Continentul african este gazda a 14 grupări economice regionale, cea mai importantă fiind economice regionale, cea mai importantă fiind Uniunea Arabă Magrebiană (AMU),Uniunea Arabă Magrebiană (AMU), cu 5 cu 5 membrimembri (Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, (Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Mauritania).Mauritania).

ZONA AUSTRALIA ȘI NOUA ZEELANDĂZONA AUSTRALIA ȘI NOUA ZEELANDĂ

Australia and New Zealand Australia and New Zealand Closer Closer Economic RelationshipEconomic Relationship (CER)(CER) a fost a fost înființat la 1 ianuarie 1983 și a înlocuit înființat la 1 ianuarie 1983 și a înlocuit acordul de liber schimb care funcționa acordul de liber schimb care funcționa între cele două state.între cele două state.

SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

CONCEPTUL DE ECONOMIE CONCEPTUL DE ECONOMIE MONDIALĂMONDIALĂ

Economia mondială Economia mondială reprezintă acel reprezintă acel stadiu al schimbului reciproc de activităţi, stadiu al schimbului reciproc de activităţi, când este implicată majoritatea agenţilor când este implicată majoritatea agenţilor economici de pe glob.economici de pe glob.

TRĂSĂTURI CARACTERISTICE TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ECONOMIEI MONDIALEECONOMIEI MONDIALE

1.1. Celulele de bază Celulele de bază ale economiei mondiale sunt, ale economiei mondiale sunt, încă, încă, economiile naţionale.economiile naţionale.

2.2. Economia mondială este expresia unuiEconomia mondială este expresia unui sistem sistem de interdependenţe.de interdependenţe.

3.3. În cadrul economiei mondiale, se remarcă o În cadrul economiei mondiale, se remarcă o alternare alternare a fazelor de expansiune cu cele a fazelor de expansiune cu cele de recesiune.de recesiune.

4.4. Economia mondială este eterogenă.Economia mondială este eterogenă. Între Între diferitele sale zone se menţin decalaje datorită diferitele sale zone se menţin decalaje datorită dezvoltării inegale. dezvoltării inegale.

COMPONENTELE SISTEMULUI COMPONENTELE SISTEMULUI ECONOMIEI MONDIALEECONOMIEI MONDIALE

Economia mondialăEconomia mondială reprezintă un reprezintă un sistem sistem alcătuit din:alcătuit din:

1. Componente fundamentale:1. Componente fundamentale: economiile naţionale;economiile naţionale; societăţile transnaţionale;societăţile transnaţionale; organizaţiile economice interstatale.organizaţiile economice interstatale.

2. Elemente derivate 2. Elemente derivate (de conexiune):(de conexiune): diviziunea mondială a muncii;diviziunea mondială a muncii; relaţiile economice internaţionale;relaţiile economice internaţionale; piaţa mondială.piaţa mondială.

ECONOMIA NAȚIONALĂECONOMIA NAȚIONALĂ

Economia naţională Economia naţională se defineşte ca o se defineşte ca o entitate rezultată din dezvoltarea entitate rezultată din dezvoltarea schimbului reciproc de activităţi între schimbului reciproc de activităţi între membrii unei comunităţi umane, pe membrii unei comunităţi umane, pe ansamblul teritoriului unui stat naţional.ansamblul teritoriului unui stat naţional.

TIPOLOGIA ECONOMIILOR TIPOLOGIA ECONOMIILOR NAȚIONALENAȚIONALE

1. După nivelul de dezvoltare1. După nivelul de dezvoltare, în lume , în lume există:există:• țări dezvoltate (industriale și superindustriale);țări dezvoltate (industriale și superindustriale);• țări în dezvoltare;țări în dezvoltare;• țări subdezvoltate.țări subdezvoltate.

2. După structură,2. După structură, există există::• țări industriale;țări industriale;• țări agrar-industriale;țări agrar-industriale;• țări industrial-agrare;țări industrial-agrare;• țări agrare.țări agrare.

TIPOLOGIA ECONOMIILOR TIPOLOGIA ECONOMIILOR NAȚIONALENAȚIONALE

3. După potențial3. După potențial, se cunosc:, se cunosc:• țări cu economii naționale mari și foarte mari;țări cu economii naționale mari și foarte mari;• țări cu economii naționale mijlocii;țări cu economii naționale mijlocii;• țări cu economii naționale mici.țări cu economii naționale mici.

4. După participarea la circuitul 4. După participarea la circuitul economic mondial,economic mondial, sunt sunt::

• țări mari exportatoare (importatoare);țări mari exportatoare (importatoare);• țări creditoare (debitoare);țări creditoare (debitoare);• țări investitoare (beneficiare de investiții).țări investitoare (beneficiare de investiții).

SOCIETĂŢILE TRANSNAŢIONALESOCIETĂŢILE TRANSNAŢIONALE

O societate transnaţională este o firmă care O societate transnaţională este o firmă care şi-a extins activitatea economico-financiară şi-a extins activitatea economico-financiară dincolo de graniţele ţării de origine. dincolo de graniţele ţării de origine.

O societate transnaţională O societate transnaţională alcătuieşte un vast alcătuieşte un vast ansamblu la scară internaţională, format dintr-o ansamblu la scară internaţională, format dintr-o societate principală -societate principală - firma mamă firma mamă şi un număr şi un număr de de filiale/sucursale.filiale/sucursale.

ORGANIZAŢIILE ECONOMICE ORGANIZAŢIILE ECONOMICE INTERSTATALEINTERSTATALE

Organizaţiile economice interstatale Organizaţiile economice interstatale au luat au luat fiinţă ca o încercare de răspuns la diferitele fiinţă ca o încercare de răspuns la diferitele probleme cu care statele lumii s-au confruntat pe probleme cu care statele lumii s-au confruntat pe parcursul timpului.parcursul timpului.

Organizaţiile interstatale cu vocaţie Organizaţiile interstatale cu vocaţie universalăuniversală au luat ființă atunci când statele lumii au luat ființă atunci când statele lumii au fost confruntate cu probleme globale, de au fost confruntate cu probleme globale, de interes general, a căror rezolvare impunea interes general, a căror rezolvare impunea cooperarea întregii comunităţi internaţionale cooperarea întregii comunităţi internaţionale (ONU). (ONU).

DIVIZIUNEA MONDIALĂ A MUNCIIDIVIZIUNEA MONDIALĂ A MUNCII

Diviziunea mondială a muncii Diviziunea mondială a muncii reprezintă expresia sintetică a tendinţelor reprezintă expresia sintetică a tendinţelor de specializare a agenţilor economici în de specializare a agenţilor economici în vederea participării la circuitul economic vederea participării la circuitul economic mondial.mondial.

RELAŢIILE ECONOMICE RELAŢIILE ECONOMICE INTERNAŢIONALEINTERNAŢIONALE

Relaţiile economice internaţionale Relaţiile economice internaţionale reprezintă legăturile dintre economiile reprezintă legăturile dintre economiile naţionale, dintre agenţii (operatorii) naţionale, dintre agenţii (operatorii) economici de pe glob, legături care se economici de pe glob, legături care se formează în virtutea diviziunii mondiale a formează în virtutea diviziunii mondiale a muncii.muncii.

PIAŢA MONDIALĂPIAŢA MONDIALĂ

Piaţa mondială Piaţa mondială reprezintă ansamblul reprezintă ansamblul tranzacţiilor care au loc între agenţii tranzacţiilor care au loc între agenţii economici de pe întreg globul pământesc.economici de pe întreg globul pământesc.

ORDINEA ECONOMICĂ MONDIALĂORDINEA ECONOMICĂ MONDIALĂ

Ordinea economică mondială Ordinea economică mondială reprezintă modul de dispunere şi de reprezintă modul de dispunere şi de organizare, în timp şi spaţiu, a elementelor organizare, în timp şi spaţiu, a elementelor economiei mondiale.economiei mondiale.

ŢĂRI DEZVOLTATE ȘI ȚĂRI ÎN DEZVOLTARE ÎN ECONOMIA

MONDIALĂ

Din punct de vedere al dezvoltării, Din punct de vedere al dezvoltării, țările se grupează în:țările se grupează în:

Țări dezvoltate.Țări dezvoltate.

Țări în dezvoltare.Țări în dezvoltare.

ȚĂRILE DEZVOLTATEȚĂRILE DEZVOLTATE

Ţările dezvoltate sunt grupate în Ţările dezvoltate sunt grupate în Organizaţia de Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) cu sediul la cu sediul la Paris, înființată în anul 1961.Paris, înființată în anul 1961.

În rândul ţărilor dezvoltate, cu economie de piaţă, sunt În rândul ţărilor dezvoltate, cu economie de piaţă, sunt incluse oficial incluse oficial 30 de state30 de state. Cele mai multe sunt ţări . Cele mai multe sunt ţări europene, respectiv 23. Restul ţărilor dezvoltate se europene, respectiv 23. Restul ţărilor dezvoltate se repartizează geografic astfel: SUA şi Canada în America de repartizează geografic astfel: SUA şi Canada în America de Nord, Japonia şi Coreea de Sud în Asia, Australia şi Noua Nord, Japonia şi Coreea de Sud în Asia, Australia şi Noua Zeelandă în Oceania şi Mexic în America Latină (Raportul Zeelandă în Oceania şi Mexic în America Latină (Raportul Anual OCDE).Anual OCDE).

In prezent, OCDE a initiat discutii cu In prezent, OCDE a initiat discutii cu cinci statecinci state, respectiv: , respectiv:

Chile, Estonia, Israel, Rusia si Slovenia, în vederea includerii Chile, Estonia, Israel, Rusia si Slovenia, în vederea includerii acestora în cadrul acestei organizatii.acestora în cadrul acestei organizatii.


Scopul OCDEScopul OCDE este acela de a formula, coordona este acela de a formula, coordona şi promova politici destinate să încurajeze şi promova politici destinate să încurajeze creşterea economică şi să menţină stabilitatea creşterea economică şi să menţină stabilitatea financiară a ţărilor membre. financiară a ţărilor membre.

Totodată, OCDE stimulează şi armonizează Totodată, OCDE stimulează şi armonizează eforturile membrilor săi pentru acordarea de eforturile membrilor săi pentru acordarea de asistenţă financiară şiasistenţă financiară şi tehnică ţărilor în curs de tehnică ţărilor în curs de dezvoltare.dezvoltare.

De asemenea, OCDE este preocupată de De asemenea, OCDE este preocupată de stimularea comerţului internaţional pe baze stimularea comerţului internaţional pe baze nediscriminatorii.nediscriminatorii.


Grupul celor 7 Grupul celor 7 al marilor puteri industrializate al marilor puteri industrializate este format din: Statele Unite ale Americii, este format din: Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia Japonia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada.şi Canada.

Din luna iunie a anului 2002, în grupul marilor Din luna iunie a anului 2002, în grupul marilor ţări industrializate a fost inclusă şi Rusia ţări industrializate a fost inclusă şi Rusia trecându-se, astfel, la trecându-se, astfel, la Grupul celor 8.Grupul celor 8.

În prezent, se înregistrează tendința ca funcțiile În prezent, se înregistrează tendința ca funcțiile acestui grup de state să fie preluate de Grupul acestui grup de state să fie preluate de Grupul celor 20.celor 20.


ScopulScopul urmărit de membrii Grupului celor 7(8) urmărit de membrii Grupului celor 7(8) este este coordonarea politicilor macroeconomice coordonarea politicilor macroeconomice şi, în mod special, a politicilor ratelor de şi, în mod special, a politicilor ratelor de schimb între ţările membre.schimb între ţările membre.

Ţările membre ale Grupului celor 7 (8) sunt cele Ţările membre ale Grupului celor 7 (8) sunt cele mai puternice ţări din lume, ele fiind acelea care mai puternice ţări din lume, ele fiind acelea care determină raportul de forţe pe plan internaţional, determină raportul de forţe pe plan internaţional, ordinea economică mondială.ordinea economică mondială.

ȚĂRILE ÎN DEZVOLTAREȚĂRILE ÎN DEZVOLTARE

Țările în dezvoltare formează majoritatea Țările în dezvoltare formează majoritatea ţărilor lumii, cuprind 77% din populația ţărilor lumii, cuprind 77% din populația globului pământesc, dar contribuie cu doar globului pământesc, dar contribuie cu doar 15% la formarea venitului mondial. Grupul 15% la formarea venitului mondial. Grupul țărilor în dezvoltare este foarte eterogen, țărilor în dezvoltare este foarte eterogen, alături de țări foarte sărace, se întâlnesc alături de țări foarte sărace, se întâlnesc țări mult mai bogate care acced la statutul țări mult mai bogate care acced la statutul de țară dezvoltată.de țară dezvoltată.


Trăsături comune țărilor în dezvoltare:Trăsături comune țărilor în dezvoltare:

Nivelul scăzut al venitului pe locuitor.Nivelul scăzut al venitului pe locuitor. Procentul scăzut de angajare a forței de muncă țn Procentul scăzut de angajare a forței de muncă țn

industria prelucrătoare.industria prelucrătoare. Productivitatea scăzută în toate sectoarele, în Productivitatea scăzută în toate sectoarele, în

primul rând în agricultură.primul rând în agricultură. Exportul orientat, în cea mai mare măsură, pe Exportul orientat, în cea mai mare măsură, pe

produse primare etc.produse primare etc.


Diferențe esențiale între țările în dezvoltare:Diferențe esențiale între țările în dezvoltare:

Țări intens populate sau nu.Țări intens populate sau nu. Țări cu suprafață geografică mare sau nu.Țări cu suprafață geografică mare sau nu. Țări care au fost colonii (cele mai multe) sau nu.Țări care au fost colonii (cele mai multe) sau nu. Țări democratice sau țări cu regimuri totalitare, Țări democratice sau țări cu regimuri totalitare,

cele mai multe dintre țările în dezvoltare, situându-cele mai multe dintre țările în dezvoltare, situându-se, însă, undeva între aceste două categorii.se, însă, undeva între aceste două categorii.

Țări cu creșteri economice rapide sau dimpotrivă.Țări cu creșteri economice rapide sau dimpotrivă. Țări în dezvoltare care au înregistrat, în ultimele Țări în dezvoltare care au înregistrat, în ultimele

decenii, realizări importante în domeniul decenii, realizări importante în domeniul modernizării și creșterii performanțelor economice modernizării și creșterii performanțelor economice și țări în dezvoltare care au regresat economic.și țări în dezvoltare care au regresat economic.


Din punct de vedere Din punct de vedere geograficgeografic, țările în , țările în dezvoltare sunt grupate în dezvoltare sunt grupate în șase regiuni:șase regiuni:

Asia de Est și Pacific (24 de țări).Asia de Est și Pacific (24 de țări). Europa și Asia Centrală (27 de țări).Europa și Asia Centrală (27 de țări). America Latină și Caraibe (32 de țări).America Latină și Caraibe (32 de țări). Orientul Mijlociu și Africa de Nord (14 de țări).Orientul Mijlociu și Africa de Nord (14 de țări). Asia de Sud (8 țări).Asia de Sud (8 țări). Africa subsahariană (48 de țări)Africa subsahariană (48 de țări)


Diversitatea condiţiilor existente în ţările Diversitatea condiţiilor existente în ţările în dezvoltare face în dezvoltare face imposibilăimposibilă existenţa existenţa unei strategii unice de dezvoltare unei strategii unice de dezvoltare economicăeconomică, care să aibă succes în toate , care să aibă succes în toate aceste state.aceste state.

În ultimele decenii au fost aplicate mai În ultimele decenii au fost aplicate mai multe multe strategii alternativestrategii alternative. .


1. Industrie sau agricultură1. Industrie sau agricultură

Odată cu câştigarea independenţei, multe din Odată cu câştigarea independenţei, multe din ţările în dezvoltare si-au manifestat opţiunea ţările în dezvoltare si-au manifestat opţiunea pentru o strategie de dezvoltare bazată pe pentru o strategie de dezvoltare bazată pe industrializareindustrializare care, în cele mai multe dintre care, în cele mai multe dintre cazuri, nu a avut succesul scontat.cazuri, nu a avut succesul scontat.

În aceste condiţii, multe ţări în dezvoltare s-au În aceste condiţii, multe ţări în dezvoltare s-au reorientat spre strategiile bazate pe reorientat spre strategiile bazate pe dezvoltarea dezvoltarea agriculturii careagriculturii care, deşi în unele cazuri foarte , deşi în unele cazuri foarte costisitoare, au adus şi numeroase beneficii.costisitoare, au adus şi numeroase beneficii.

În concluzie, pentru a asigura dezvoltarea În concluzie, pentru a asigura dezvoltarea economică a unei ţări, se impune o economică a unei ţări, se impune o abordare abordare duală a procesului de dezvoltareduală a procesului de dezvoltare..


2. Substituirea importurilor sau promovarea 2. Substituirea importurilor sau promovarea exporturilorexporturilor

Având în vedere structura schimburilor comerciale Având în vedere structura schimburilor comerciale ale acestor ţări (importuri de bunuri industriale şi ale acestor ţări (importuri de bunuri industriale şi exporturi de produse agricole şi minerale) şi raportul exporturi de produse agricole şi minerale) şi raportul de preţuri între produsele exportate şi cele de preţuri între produsele exportate şi cele importate, ţările în dezvoltare s-au orientat, iniţial, importate, ţările în dezvoltare s-au orientat, iniţial, spre substituirea importurilor.spre substituirea importurilor.

Acţiunile guvernamentale, tarifele vamale, Acţiunile guvernamentale, tarifele vamale, contingentările şi subvenţionarea importurilor de contingentările şi subvenţionarea importurilor de maşini şi utilaje au avut scopul de a încuraja maşini şi utilaje au avut scopul de a încuraja dezvoltarea unor noi industrii. În ciuda tuturor dezvoltarea unor noi industrii. În ciuda tuturor facilităţilor şi a sprijinului acordat, această strategie a facilităţilor şi a sprijinului acordat, această strategie a eşuat aproape în toate ţările în care a fost aplicată.eşuat aproape în toate ţările în care a fost aplicată.


33. Planificare centralizată sau economie de . Planificare centralizată sau economie de piaţă liberăpiaţă liberă

Teoretic, planificarea are un rol important în Teoretic, planificarea are un rol important în coordonarea activităţilor economice, dar eşecul coordonarea activităţilor economice, dar eşecul ţărilor care au mizat pe strategii de dezvoltare ţărilor care au mizat pe strategii de dezvoltare bazate pe o planificare puternic centralizată au bazate pe o planificare puternic centralizată au determinat multe din ţările în dezvoltare să se determinat multe din ţările în dezvoltare să se orienteze spre o economie de piaţă. orienteze spre o economie de piaţă.

Guvernele ţărilor în dezvoltare sunt cele care Guvernele ţărilor în dezvoltare sunt cele care trebuie ți pot să determine în ce situaţii trebuie ți pot să determine în ce situaţii planificarea este preferabilă economiei de piaţă şi planificarea este preferabilă economiei de piaţă şi invers.invers.


Asistenţa financiară externă pentru Asistenţa financiară externă pentru dezvoltaredezvoltare a apărut ca o expresie a extinderii şi a apărut ca o expresie a extinderii şi adâncirii continue a cooperării economice dintre adâncirii continue a cooperării economice dintre toate statele lumii, a preocupării comunităţii toate statele lumii, a preocupării comunităţii internaţionale pentru lichidarea urmărilor internaţionale pentru lichidarea urmărilor subdezvoltării în țările în dezvoltare.subdezvoltării în țările în dezvoltare.


O trăsătură importantă a ţărilor în O trăsătură importantă a ţărilor în dezvoltare constă în faptul că ele se dezvoltare constă în faptul că ele se sprijină în mare măsură pe intrările de sprijină în mare măsură pe intrările de capital străin pentru finanţarea investiţiilor capital străin pentru finanţarea investiţiilor interne.interne.


Structura fluxurilor financiare către ţările în Structura fluxurilor financiare către ţările în dezvoltaredezvoltare

Total resurse:Total resurse:

Fluxurile în condiţii de favoare:Fluxurile în condiţii de favoare:

A.A. Ajutor public pentru dezvoltareAjutor public pentru dezvoltare bilateralbilateral MultilateralMultilateral

B. Donaţii privateB. Donaţii private


Resurse furnizate în condiţii de piaţă:Resurse furnizate în condiţii de piaţă:

A. Din sectorul publicA. Din sectorul public bilateralebilaterale credite la exportcredite la export alte fluxuri publicealte fluxuri publice MultilateraleMultilaterale

B. Din sectorul privatB. Din sectorul privat investiţii directe şi de portofoliuinvestiţii directe şi de portofoliu împrumuturi bancareîmprumuturi bancare obligaţiuniobligaţiuni


La nivelul La nivelul resurselor furnizate în resurselor furnizate în condiţii de piaţăcondiţii de piaţă se constată se constată creşterea creşterea rapidă a importanţei împrumuturilor rapidă a importanţei împrumuturilor acordate de băncile comerciale trans-acordate de băncile comerciale trans-naţionale. naţionale. Acest fenomen se află la baza Acest fenomen se află la baza declanşării crizei datoriei externe a ţărilor declanşării crizei datoriei externe a ţărilor în dezvoltare.în dezvoltare.


Investiţiile directe externe de capitalInvestiţiile directe externe de capital fac fac parte din categoria fluxurilor financiare parte din categoria fluxurilor financiare necreatoare de datorie. Ele reprezintă, în prezent, necreatoare de datorie. Ele reprezintă, în prezent, principala sursă de finanţare internaţională principala sursă de finanţare internaţională a ţărilor în dezvoltare şi în tranziţie.a ţărilor în dezvoltare şi în tranziţie.

În majoritatea cazurilor, aceste investiţii urmăresc În majoritatea cazurilor, aceste investiţii urmăresc exploatarea unei resurse locale, abundente sau exploatarea unei resurse locale, abundente sau avantajoase, în vederea satisfacerii cererii de pe avantajoase, în vederea satisfacerii cererii de pe piaţa mondială şi a obţinerii unui profit.piaţa mondială şi a obţinerii unui profit.


Tot din categoria resurselor externe acordate Tot din categoria resurselor externe acordate ţărilor în dezvoltare, în condiţii de piaţă fac parte ţărilor în dezvoltare, în condiţii de piaţă fac parte şi şi Creditele la export.Creditele la export.

ScopulScopul lor nu este stimularea ţărilor sărace, ci lor nu este stimularea ţărilor sărace, ci promovarea exporturilor ţărilor bogate. În promovarea exporturilor ţărilor bogate. În general, dobânzile percepute pentru astfel de general, dobânzile percepute pentru astfel de credite sunt superioare dobânzilor practicate pe credite sunt superioare dobânzilor practicate pe piaţă, în plus, ţările în dezvoltare se văd obligate piaţă, în plus, ţările în dezvoltare se văd obligate să plătească pentru echipamentele importate să plătească pentru echipamentele importate preţuri care, de multe ori, depăşesc preţurile preţuri care, de multe ori, depăşesc preţurile mondiale.mondiale.


Emiterea de obligaţiuni,Emiterea de obligaţiuni, această formă această formă de împrumut pe pieţele internaţionale de de împrumut pe pieţele internaţionale de capital, este foarte puţin utilizată, ţările în capital, este foarte puţin utilizată, ţările în dezvoltare nefiind considerate suficient de dezvoltare nefiind considerate suficient de solvabile pe piaţa obligaţiunilor pentru a solvabile pe piaţa obligaţiunilor pentru a putea efectua plasamente importante. putea efectua plasamente importante. Totuşi, emisiunile de obligaţiuni reprezintă Totuşi, emisiunile de obligaţiuni reprezintă un sistem de finanţare a dezvoltării un sistem de finanţare a dezvoltării preferabil împrumuturilor bancare, preferabil împrumuturilor bancare, corespunzând în măsură mai mare corespunzând în măsură mai mare nevoilor de finanţare pe termen mediu şi nevoilor de finanţare pe termen mediu şi lung.lung.


Ţările în dezvoltare se împrumută Ţările în dezvoltare se împrumută adeseori la adeseori la Fondul Monetar Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Banca Internaţional (FMI) şi la Banca Mondială (BM)Mondială (BM), precum şi de la , precum şi de la guvernele altor ţăriguvernele altor ţări. Astfel de . Astfel de împrumuturi se fac la dobânzi sub împrumuturi se fac la dobânzi sub nivelul pieţei.nivelul pieţei.


Finanţările financiare mai pot fi grupate în:Finanţările financiare mai pot fi grupate în:

finanţări financiarefinanţări financiare, care se rambursează , care se rambursează împreună cu dobânda, indiferent de starea împreună cu dobânda, indiferent de starea economică a ţării care s-a împrumutat, cum sunt: economică a ţării care s-a împrumutat, cum sunt: creditele bancare, obligaţiunile şi împrumuturile creditele bancare, obligaţiunile şi împrumuturile oficiale;oficiale;

finanţări nefinanciare,finanţări nefinanciare, respectiv investiţii de respectiv investiţii de portofoliu sau investiţii directe, care se portofoliu sau investiţii directe, care se recuperează în funcţie de randamentul investiţiei.recuperează în funcţie de randamentul investiţiei.


Asistenţa financiară externă are două categorii de Asistenţa financiară externă are două categorii de efecte efecte asupra creşterii economice:asupra creşterii economice:

Efect amplificatorEfect amplificator - generat de utilizarea - generat de utilizarea resurselor externe atrase.resurselor externe atrase.

Efect limitativ - Efect limitativ - produs de diminuarea produs de diminuarea resurselor interne, ca urmare a rambursării resurselor interne, ca urmare a rambursării creditelor care au generat efectul amplificator, creditelor care au generat efectul amplificator, cât şi a dobânzilor la aceste credite.cât şi a dobânzilor la aceste credite.


În concluzie, se poate spune că numai o parte a În concluzie, se poate spune că numai o parte a fluxurilor de capital către ţările în dezvoltare a fluxurilor de capital către ţările în dezvoltare a prezentat un ajutor financiar efectiv. În cele din prezentat un ajutor financiar efectiv. În cele din urmă s-a produs o inversare a fluxurilor financiare urmă s-a produs o inversare a fluxurilor financiare internaţionale, ieşirile nete de capital din ţările în internaţionale, ieşirile nete de capital din ţările în dezvoltare către ţările dezvoltate fiind tot mai dezvoltare către ţările dezvoltate fiind tot mai evidente.evidente.


DATORIA EXTERNĂ A ŢĂRILOR ÎN DATORIA EXTERNĂ A ŢĂRILOR ÎN DEZVOLTAREDEZVOLTARE

Guvernele ţărilor în dezvoltare sunt responsabile Guvernele ţărilor în dezvoltare sunt responsabile pentru rambursarea împrumuturilor sub formă de pentru rambursarea împrumuturilor sub formă de obligaţiuni, credite bancare sau împrumuturi obligaţiuni, credite bancare sau împrumuturi oficiale. Ele răspund, de asemenea, de oficiale. Ele răspund, de asemenea, de rambursarea creditelor financiare care au fost rambursarea creditelor financiare care au fost garantate guvernamental.garantate guvernamental.


Datoria oficială plus datoria privată Datoria oficială plus datoria privată reprezintă gradul total de îndatorare reprezintă gradul total de îndatorare a ţării faţă de exterior.a ţării faţă de exterior.


Serviciul datoriei externeServiciul datoriei externe reprezintă reprezintă datoria de restituit la nivelul unui an, datoria de restituit la nivelul unui an, respectiv, rate scadente plus dobânzi.respectiv, rate scadente plus dobânzi.


Volumul datoriei externeVolumul datoriei externe este influenţat este influenţat de rata dobânzii şi cursul de schimb, de de rata dobânzii şi cursul de schimb, de regulă al dolarului. Dacă rata dobânzii regulă al dolarului. Dacă rata dobânzii creşte şi dolarul se apreciază, creşte şi creşte şi dolarul se apreciază, creşte şi nivelul serviciului datoriei externe.nivelul serviciului datoriei externe.

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE TRANZIŢIE LA

ECONOMIA DE PIAŢĂ

Tranziţia la economia de piaţă, de la economia Tranziţia la economia de piaţă, de la economia socialistă, planificată centralizat, a fost socialistă, planificată centralizat, a fost impusăimpusă, , în mod obiectiv, de:în mod obiectiv, de:

adâncirea crizei economice în toate aceste ţări;adâncirea crizei economice în toate aceste ţări; criza relaţiilor economice dintre ele. criza relaţiilor economice dintre ele.

Prin transformarea sistemului economic, Prin transformarea sistemului economic, s-a s-a urmăriturmărit, în principal, consolidarea procesului de , în principal, consolidarea procesului de democratizare politică şi crearea premiselor democratizare politică şi crearea premiselor exercitării drepturilor şi libertăţilor economice exercitării drepturilor şi libertăţilor economice individuale care, evident, nu trebuie disociate de individuale care, evident, nu trebuie disociate de responsabilităţile personale şi colective în acest responsabilităţile personale şi colective în acest plan.plan.

Procesul de tranziție de la economia centralizată Procesul de tranziție de la economia centralizată la economia de piață liberă s-a confruntat cu o la economia de piață liberă s-a confruntat cu o serie de serie de problemeprobleme, printre care:, printre care:

lipsa experienței în acest tip de proces;lipsa experienței în acest tip de proces; lipsa unor modele de referință;lipsa unor modele de referință; inexistența unor teorii verificate în practică inexistența unor teorii verificate în practică

pentru trecerea de la economia centralizată la pentru trecerea de la economia centralizată la economia de piață;economia de piață;

existența unor elemente conjuncturale existența unor elemente conjuncturale nefavorabile, printre care cele mai importante s-nefavorabile, printre care cele mai importante s-au concretizat în insuficiența mijloacelor au concretizat în insuficiența mijloacelor financiare.financiare.

Obiectivele fundamentale Obiectivele fundamentale ale perioadei ale perioadei de tranziţie au vizat: de tranziţie au vizat:

refacerea structurilor democratice;refacerea structurilor democratice;

refacerea structurilor economiei de refacerea structurilor economiei de piaţă.piaţă.

Noile structuri şi mecanisme, politice şi Noile structuri şi mecanisme, politice şi economice, create în procesul de tranziţie au economice, create în procesul de tranziţie au determinat repartizarea drepturilor şi obligaţiilor determinat repartizarea drepturilor şi obligaţiilor între între indiviziindivizi şi între şi între grupurile socialegrupurile sociale, precum , precum şi repartiţia puterilor, a resurselor şi a veniturilor, şi repartiţia puterilor, a resurselor şi a veniturilor, în timp ce în timp ce statulstatul a fost chemat să vegheze, în a fost chemat să vegheze, în continuare, la respectarea libertăţilor individuale continuare, la respectarea libertăţilor individuale şi la armonizarea lor.şi la armonizarea lor.

Scopul finalScopul final al transformărilor din perioada al transformărilor din perioada tranziției l-a constituit tranziției l-a constituit creșterea prosperității creșterea prosperității individuale și colective, menținerea ordinii individuale și colective, menținerea ordinii și păcii sociale,și păcii sociale, ceea ce nu putea fi îndeplinit ceea ce nu putea fi îndeplinit fără refacerea sistemului de valori al societăților fără refacerea sistemului de valori al societăților în cauză, a mentalităților și comportamentelor, în cauză, a mentalităților și comportamentelor, valorile morale fiind temelia oricărei construcții valorile morale fiind temelia oricărei construcții politice, economice și sociale durabile în timp.politice, economice și sociale durabile în timp.

Cele mai importante sfere în care a fost necesar Cele mai importante sfere în care a fost necesar să se opereze transformări în etapa de tranziţie să se opereze transformări în etapa de tranziţie au fost:au fost:

sistemul politic; sistemul politic;

sistemul economic; sistemul economic;

sistemul relaţiilor externe.sistemul relaţiilor externe.

Schimbarea de sistem politicSchimbarea de sistem politic, respectiv , respectiv trecerea la democraţie a presupus: pluripartitism, trecerea la democraţie a presupus: pluripartitism, alegeri libere şi corecte, constituţie democratică, alegeri libere şi corecte, constituţie democratică, care să apere drepturile fundamentale ale omului care să apere drepturile fundamentale ale omului (la viaţă, la exprimare, la proprietate), separaţie (la viaţă, la exprimare, la proprietate), separaţie strictă a puterilor statului (legislativă, strictă a puterilor statului (legislativă, judecătorească şi executivă). judecătorească şi executivă).

În acelaşi timp, În acelaşi timp, constituirea statului constituirea statului democraticdemocratic a impus formarea şi funcţionarea a impus formarea şi funcţionarea instituţiilor corespunzătoare şi adoptarea unei noi instituţiilor corespunzătoare şi adoptarea unei noi legislaţii.legislaţii.

REFORMA ECONOMICĂREFORMA ECONOMICĂ

Schimbarea sistemului economicSchimbarea sistemului economic a vizat, în a vizat, în primul rând, primul rând, reconstruirea unor instituţii şi reconstruirea unor instituţii şi mecanisme proprii economiilor de piaţă,mecanisme proprii economiilor de piaţă, care au dispărut sau au funcţionat atrofiat în care au dispărut sau au funcţionat atrofiat în economiile de comandă.economiile de comandă.

De asemenea, a fost imperios necesară De asemenea, a fost imperios necesară redefinirea rolului statului în economie.redefinirea rolului statului în economie.

Transformarea sistemică a economieiTransformarea sistemică a economiei a impus: a impus:

1.1. stabilizarea macroeconomică;stabilizarea macroeconomică;2.2. reforma proprietăţii;reforma proprietăţii;3.3. restructurarea întreprinderilor;restructurarea întreprinderilor;4.4. reforma sistemului bancar;reforma sistemului bancar;5.5. dereglementarea preţurilor şi liberalizarea dereglementarea preţurilor şi liberalizarea

comerţului exterior;comerţului exterior;6.6. liberalizarea fluxurilor de investiţii străine de liberalizarea fluxurilor de investiţii străine de

capital;capital;7.7. crearea unor instituţii de sprijinire a economiei crearea unor instituţii de sprijinire a economiei

de piaţă (legea proprietăţii, legea contractelor, de piaţă (legea proprietăţii, legea contractelor, sistemul de contabilitate etc.);sistemul de contabilitate etc.);

8.8. instituirea unui sistem de protecţie socială instituirea unui sistem de protecţie socială împotriva şomajului şi a sărăciei;împotriva şomajului şi a sărăciei;

9.9. asistenţă externă.asistenţă externă.

REZULTATELE PROCESULUI DE REZULTATELE PROCESULUI DE TRANZIŢIE LA ECONOMIA DE TRANZIŢIE LA ECONOMIA DE

PIAŢĂPIAŢĂ

La două decenii de la declanșarea procesului de La două decenii de la declanșarea procesului de tranziție, evaluările acestui proces scot în tranziție, evaluările acestui proces scot în evidență evidență realizărirealizări notabile dar și notabile dar și insuccese.insuccese.

Procesul de tranziţiei spre democraţie şi Procesul de tranziţiei spre democraţie şi economie de piaţă, din ţările central şi est-economie de piaţă, din ţările central şi est-europene, precum şi din ţările baltice, s-a încheiat europene, precum şi din ţările baltice, s-a încheiat cu succes în cele mai multe dintre aceste state, cu succes în cele mai multe dintre aceste state, lucru confirmat prin lucru confirmat prin integrareaintegrarea a 10 state dintre a 10 state dintre acestea în structurile europene (Uniunea acestea în structurile europene (Uniunea Europeană) şi euroatlantice (NATO).Europeană) şi euroatlantice (NATO).

Încheierea procesului de tranziție, a reprezentat Încheierea procesului de tranziție, a reprezentat și va reprezenta, acolo unde mai este cazul, o și va reprezenta, acolo unde mai este cazul, o decizie politicădecizie politică ce ține de contextul particular al ce ține de contextul particular al situației din această regiune a globului. situației din această regiune a globului.

În perspectiva integrării acestor state în Uniunea În perspectiva integrării acestor state în Uniunea Europeană, a fost introdus conceptul de Europeană, a fost introdus conceptul de economie de piață funcțională, economie de piață funcțională, statut ce, statut ce, odată acordat, presupunea, în esență, încheierea odată acordat, presupunea, în esență, încheierea procesului de tranziție la economia de piață. procesului de tranziție la economia de piață.

Conceptul a fost, încă de la început, destul de vag Conceptul a fost, încă de la început, destul de vag constituit, dovadă că performanțele țărilor care constituit, dovadă că performanțele țărilor care au primit acest statut nu au fost aceleași. au primit acest statut nu au fost aceleași.

În afara Uniunii Europene au mai rămas În afara Uniunii Europene au mai rămas țările din spațiul ex-iugoslav și cele din spațiul ex-țările din spațiul ex-iugoslav și cele din spațiul ex-sovietic. Pentru aceste țări, aprecierile privind sovietic. Pentru aceste țări, aprecierile privind stadiul reformelor sunt, în mare parte, pozitive, stadiul reformelor sunt, în mare parte, pozitive, dar rămânerile în urmă față de țările care sunt dar rămânerile în urmă față de țările care sunt deja membre UE sunt, încă, destul de mari.deja membre UE sunt, încă, destul de mari.

FLUXURILE COMERCIALE ŞIFLUXURILE COMERCIALE ŞI

FINANCIARE INTERNAŢIONALEFINANCIARE INTERNAŢIONALE

Fluxurile economice mondiale au cunoscut o Fluxurile economice mondiale au cunoscut o dinamică accentuat ascendentădinamică accentuat ascendentă în a doua în a doua parte a secolului XX şi începutul secolului XXI, parte a secolului XX şi începutul secolului XXI, fiind direct influenţate de:fiind direct influenţate de:

FACTORIFACTORI DE ORDINDE ORDIN POLITIC.POLITIC.

FACTORI DE ORDIN ECONOMIC,FACTORI DE ORDIN ECONOMIC, dintre care dintre care cei mai importanți sunt: cei mai importanți sunt:

revoluţia ştiinţifico-tehnică;revoluţia ştiinţifico-tehnică;

adâncirea diviziunii internaţionale a muncii;adâncirea diviziunii internaţionale a muncii;

perfecţionarea reţelelor de comunicare etc.perfecţionarea reţelelor de comunicare etc.

Fluxurile economice mondiale reflectă Fluxurile economice mondiale reflectă modificările survenite în raporturile de forţe modificările survenite în raporturile de forţe între statele lumii.între statele lumii.

Astăzi, ele reflectă Astăzi, ele reflectă menţinerea unor menţinerea unor importante decalaje de dezvoltare importante decalaje de dezvoltare economică între ţărieconomică între ţări şi regiuni,şi regiuni, decalaje care decalaje care influenţează considerabil dinamica şi structura influenţează considerabil dinamica şi structura circuitului economic mondial.circuitului economic mondial.

FLUXURILE COMERCIALE INTERNAŢIONALEFLUXURILE COMERCIALE INTERNAŢIONALE

COMERȚUL INTERNAȚIONAL COMERȚUL INTERNAȚIONAL cuprinde mișcarea cuprinde mișcarea bunurilor și serviciilor dintr-o țară în alta, prin bunurilor și serviciilor dintr-o țară în alta, prin trecerea frontierelor vamale ale țărilor respective.trecerea frontierelor vamale ale țărilor respective.


COMERȚUL INTERNAȚIONALCOMERȚUL INTERNAȚIONAL are două are două componente:componente:

1.1. Export.Export.2.2. Import.Import. ExportulExportul exprimă ieșirea de pe teritoriul vamal exprimă ieșirea de pe teritoriul vamal

al unei țări a mărfurilor și serviciilor. Exportul al unei țări a mărfurilor și serviciilor. Exportul implică încasări valutare pentru țara implică încasări valutare pentru țara exportatoare.exportatoare.

ImportulImportul se referă la intrarea pe teritoriul se referă la intrarea pe teritoriul vamal al unei țări a bunurilor și serviciilor din vamal al unei țări a bunurilor și serviciilor din alte țări și implică un efort valutar din partea alte țări și implică un efort valutar din partea țării importatoare.țării importatoare.


EXPORTUL ȘIEXPORTUL ȘI IMPORTUL DESEMNEAZĂ, IMPORTUL DESEMNEAZĂ, ÎN UNITATEA LOR, COMERȚUL EXTERIOR ÎN UNITATEA LOR, COMERȚUL EXTERIOR AL UNEI ȚĂRI.AL UNEI ȚĂRI.


Comerțul internaționalComerțul internațional a reflectat și reflectă a reflectat și reflectă diviziunea internațională a muncii, exprimând diviziunea internațională a muncii, exprimând foarte fidel specializarea internațională.foarte fidel specializarea internațională.


Comerțul internațional Comerțul internațional reprezintăreprezintă cel mai cel mai cuprinzător flux al circuitului economic mondial.cuprinzător flux al circuitului economic mondial.

Practic, Practic, toate țările lumii sunt astăzi toate țările lumii sunt astăzi angajate în circuitul economic mondialangajate în circuitul economic mondial prin prin relații de import și de export.relații de import și de export.


Fluxurile comerciale internaţionale au o serie de Fluxurile comerciale internaţionale au o serie de trăsături cu caracter generaltrăsături cu caracter general, care se , care se regăsesc pe toată perioada de evoluţie a regăsesc pe toată perioada de evoluţie a comerţului exterior, din momentul în care acesta comerţului exterior, din momentul în care acesta se transformă într-un flux economic la scară se transformă într-un flux economic la scară mondială şi până astăzi.mondială şi până astăzi.

Printre acestea se numără:Printre acestea se numără:

COMERŢUL INTERNAŢIONAL ESTE UN FLUX COMERŢUL INTERNAŢIONAL ESTE UN FLUX DINAMIC.DINAMIC.

Valoarea exporturilor mondiale a crescut Valoarea exporturilor mondiale a crescut permanent cu excepția ultimului an marcat de permanent cu excepția ultimului an marcat de criza financiară globală. criza financiară globală.

Ritmul de creștere al exporturilor mondiale a fost Ritmul de creștere al exporturilor mondiale a fost superior ritmurilor de creștere economică superior ritmurilor de creștere economică mondială sau a producției mondiale mondială sau a producției mondiale manufacturate.manufacturate.

DIVERSIFICAREA CONTINUĂ A COMERŢULUI DIVERSIFICAREA CONTINUĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONALINTERNAŢIONAL

Structura pe produse a comerţului internaţional Structura pe produse a comerţului internaţional se modifică de la o perioadă la alta, în strânsă se modifică de la o perioadă la alta, în strânsă legătură cu modificările survenite la nivelul legătură cu modificările survenite la nivelul diviziunii internaţionale a muncii. diviziunii internaţionale a muncii.

Sub imperiul Sub imperiul progresului tehnic și al inovațieiprogresului tehnic și al inovației accentul se pune din ce în ce mai mult, pe accentul se pune din ce în ce mai mult, pe produsele manufacturateprodusele manufacturate, mai ales, pe , mai ales, pe produsele aparţinând tehnologiei de vârf.produsele aparţinând tehnologiei de vârf.

DIVERSIFICAREA CONTINUĂ A COMERŢULUI DIVERSIFICAREA CONTINUĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONALINTERNAŢIONAL

Diversitatea comerțului la nivel mondial poate fi Diversitatea comerțului la nivel mondial poate fi exprimată și prin faptul că produsele au devenit, exprimată și prin faptul că produsele au devenit, astăzi, sub impactul procesului de globalizare, tot astăzi, sub impactul procesului de globalizare, tot maimai internaționale,internaționale, la realizarea lor participând la realizarea lor participând firme din diverse țări.firme din diverse țări.

Astăzi, peste Astăzi, peste 70%70% din comerțul mondial este din comerțul mondial este reprezentat de reprezentat de produsele manufacturateprodusele manufacturate, , urmate de combustibili și produse minerale, urmate de combustibili și produse minerale, produse agricole și produse textile.produse agricole și produse textile.

CREŞTEREA IMPORTANŢEI ŢĂRILOR CREŞTEREA IMPORTANŢEI ŢĂRILOR DEZVOLTATE ÎN COMERŢUL MONDIALDEZVOLTATE ÎN COMERŢUL MONDIAL

Întreaga istorie a comerţului modern Întreaga istorie a comerţului modern demonstrează că, în permanenţă, primul loc pe demonstrează că, în permanenţă, primul loc pe piaţa mondială a fost deţinut de o piaţa mondială a fost deţinut de o mare putere mare putere industrialăindustrială..

Primii 10 exportatoriPrimii 10 exportatori (Germania, SUA, China, (Germania, SUA, China, Japonia, Franța, Olanda, Italia, Marea Britanie, Japonia, Franța, Olanda, Italia, Marea Britanie, Canada, Belgia) și Canada, Belgia) și importatoriimportatori (SUA, Germania, (SUA, Germania, China, Franța, Marea Britanie, Japonia, Italia, China, Franța, Marea Britanie, Japonia, Italia, Olanda, Belgia, Canada) ai lumii aparțin țărilor Olanda, Belgia, Canada) ai lumii aparțin țărilor dezvoltate cu excepția Chinei și însumează peste dezvoltate cu excepția Chinei și însumează peste 50% din exporturile și importurile mondiale. 50% din exporturile și importurile mondiale.

ÎNRĂUTĂŢIREA CONDIŢIILOR ÎN CARE SE ÎNRĂUTĂŢIREA CONDIŢIILOR ÎN CARE SE REALIZEAZĂ SCHIMBURILE COMERCIALE ÎNTRE REALIZEAZĂ SCHIMBURILE COMERCIALE ÎNTRE ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CELE ÎN DEZVOLTARE.ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CELE ÎN DEZVOLTARE.

Condiţiile în care se realizează schimburile Condiţiile în care se realizează schimburile comerciale exprimă relaţiile comerciale între comerciale exprimă relaţiile comerciale între diverse economii naţionale sau grupe de ţări. diverse economii naţionale sau grupe de ţări.

Aceste condiţii depind de:Aceste condiţii depind de: structura exporturilor şi a importurilor; structura exporturilor şi a importurilor; preţurile exporturilor şi a importurilor;preţurile exporturilor şi a importurilor; nivelul productivităţii muncii etc.nivelul productivităţii muncii etc.

În statisticile ONU, acest indicator se calculează În statisticile ONU, acest indicator se calculează ca un ca un raport între indicele valorii unitare a raport între indicele valorii unitare a exporturilor şi indicele valorii unitare a exporturilor şi indicele valorii unitare a importurilor. importurilor.

ÎNRĂUTĂŢIREA CONDIŢIILOR ÎN CARE SE ÎNRĂUTĂŢIREA CONDIŢIILOR ÎN CARE SE REALIZEAZĂ SCHIMBURILE COMERCIALE REALIZEAZĂ SCHIMBURILE COMERCIALE

ÎNTRE ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CELE ÎN ÎNTRE ŢĂRILE DEZVOLTATE ŞI CELE ÎN DEZVOLTARE.DEZVOLTARE.

Aceste condiţii Aceste condiţii s-au deteriorat continuus-au deteriorat continuu în în ultimii ani, ceea ce demonstrează existenţa unor ultimii ani, ceea ce demonstrează existenţa unor schimburi nefavorabile pentru ţările în ale căror schimburi nefavorabile pentru ţările în ale căror exporturi predomină produsele primare.exporturi predomină produsele primare.

CauzaCauza acestei evoluţii constă în tendinţa de acestei evoluţii constă în tendinţa de rămânere în urmă a preţurilor produselor primare, rămânere în urmă a preţurilor produselor primare, cu excepţia materiilor prime minerale, mai ales a cu excepţia materiilor prime minerale, mai ales a petrolului, în raport cu evoluţia preţurilor petrolului, în raport cu evoluţia preţurilor produselor manufacturate. produselor manufacturate.

COMERŢUL INTERNAŢIONAL A COMERŢUL INTERNAŢIONAL A CUNOSCUT ÎN PERMANENŢĂ ÎNGRĂDIRI CUNOSCUT ÎN PERMANENŢĂ ÎNGRĂDIRI

DE ORDIN TARIFAR ŞI NETARIFARDE ORDIN TARIFAR ŞI NETARIFAR

Cu toate că, liberalizarea comerţului internaţional Cu toate că, liberalizarea comerţului internaţional reprezintă, astăzi, o dominantă a economiei reprezintă, astăzi, o dominantă a economiei mondiale, comerţul exterior al statelor lumii este mondiale, comerţul exterior al statelor lumii este încă îngrădit de o serie de obstacole tarifare şi, încă îngrădit de o serie de obstacole tarifare şi, mai ales, netarifare.mai ales, netarifare.

TENDINŢE ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL TENDINŢE ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ÎN ANUL 2009ÎN ANUL 2009

Fenomenele recesioniste din economia mondială au Fenomenele recesioniste din economia mondială au exercitat o exercitat o influenţă negativăinfluenţă negativă şi asupra comerţului şi asupra comerţului internaţional.internaţional.

Experţii FMI prognozează diminuarea creşterii medii anuale Experţii FMI prognozează diminuarea creşterii medii anuale a comerţului internaţional la un nivel de 4,1%, în anul 2009.a comerţului internaţional la un nivel de 4,1%, în anul 2009.

În același interval de timp, se vor înregistra diferenţieri În același interval de timp, se vor înregistra diferenţieri majore de la un grup de ţări la altul, astfel:majore de la un grup de ţări la altul, astfel:

pe ansamblului ţărilor industrializate: comerțul exterior va pe ansamblului ţărilor industrializate: comerțul exterior va crește cu 2,5% în anul 2009crește cu 2,5% în anul 2009

în cazul ţărilor în dezvoltare şi al celor emergente: comerțul în cazul ţărilor în dezvoltare şi al celor emergente: comerțul exterior va crește cu 7,4% în anul 2009. exterior va crește cu 7,4% în anul 2009.

FLUXURILE INTERNAŢIONALE DE CAPITALFLUXURILE INTERNAŢIONALE DE CAPITAL

Fluxurile internaţionale de capitalFluxurile internaţionale de capital au însoţit au însoţit fluxurile comerciale, participând activ la creşterea fluxurile comerciale, participând activ la creşterea economiei mondiale prin investiţii sau economiei mondiale prin investiţii sau împrumuturi externe de capital.împrumuturi externe de capital.

Totalul intrărilor investiționale în anul Totalul intrărilor investiționale în anul 20072007, , conform datelor publicate în World Investment conform datelor publicate în World Investment Report 2008, de UNCTAD, a fost de Report 2008, de UNCTAD, a fost de 1.833 mild. 1.833 mild. USDUSD, depășind considerabil vârful înregistrat în , depășind considerabil vârful înregistrat în anul 2000, de 1.411 mld. USD și cu 30% mai anul 2000, de 1.411 mld. USD și cu 30% mai mare față de valoarea înregistrată în anul 2006, mare față de valoarea înregistrată în anul 2006, de 1.306. mld. USD.de 1.306. mld. USD.

Economie Globală

Documents

Transcript of Economie Globală